Dezvoltarea abilitatilor socioemotionale la copiii de varsta prescolara

Vasile Andreea, psiholog

Abilitatile socio-emotionale

Sunt cele care ne permit sa ne integram in mediul n care traim, fie el grupul de la gradinita, scoala sau grupul de prieteni. A avea abilitati socio-emotionale inseamna a fi eficient in interactiunile cu ceilalti, astfel ncat sa atingi scopul stabilit. Dezvoltarea acestora reduce factorii de risc asociati cu performante scolare scazute si asigura sanatatea emotionala a persoanei.

Abilitatile socio-emotionale de baza sunt:

Abilitatea de a initia si mentine relatii; Abilitatea de a asculta activ Abilitatea de a coopera; Abilitatea de a ntelege emotiile altora; Abilitatea de a respecta regulile aferente unei situatii sociale; Abilitatea de a rezolva n mod eficient conflictele aparute; Abilitatea de autocontrol.

Abilitati de care au nevoie copiii ca sa aiba succes sunt:

sa ii asculte pe ceilalti; sa respecte regulile; sa ignore factorii care le distrag atentia; sa ceara ajutor; sa isi astepte randul ca sa vorbeasca; sa se inteleaga cu ceilalti; sa fie calmi in preajma celorlalti; sa isi asume responsabilitatea pentru faptele lor; sa faca lucruri dragute pentru ceilalti. Abilitatile sociale nu ii fac pe copii mai destepti, ci creeaza un mediu propice procesului de invatare.

Obiectivele programului de dezvoltare a abilitatilor socio-emotionale

Comunicarea si interactiunea eficienta cu ceilalti; Exprimare directa a gandurilor si sentimentelor; Cunoatere de sine, acceptare si valorizarea propriei persoane; Cunoastere si gestionare a propriilor emotii; Formarea capacitatii de afirmare de sine; Imbunatatirea relatiei parinte copil.

Rolul familiei si al educatorilor in dezvoltarea acestor abilitati:

Scoala si familia sunt parteneri in asigurarea unei dezvoltari sanatoase a copilului. Actiuni ce pot fi intreprinse atat acasa, cat si la gradinita pentru dezvolatarea si exersarea acestor abilitati :

punctarea calitatilor: la finalizarea unei sarcini se vorbeste mai intai despre ce a facut bine, iar apoi se discuta despre cum isi poate imbunatati rezultatul/ele;

Rolul familiei si a educatorilor in dezvoltarea acestor abilitati:

intrebati copiii cum se simt: asa vor intelege ca emotiile/sentimentele sunt importante si ca va pasa de el/ea; cautati metode de a ramane calm/a atunci cand sunteti furioasa: desi este normal sa ne infuriem, este de dorit sa preintampinam o astfel de situatie; evitati umilirea sau criticarea copilului, acestea vor avea efecte pe termen lung in ceea ce priveste imaginea de sine a copiilor, dar si asupra tipului de relatie creata cu acesta;

Rolul familiei si a educatorilor in dezvoltarea acestor abilitati:

oferiti copiilor posibilitatea de a alege si respectati-le dorintele: atunci cand copiii invata sa faca alegeri, vor sti si sa rezolve diverse probleme. puneti intrebari copiilor astfel incat sa-si rezolve singuri problemele: Ce crezi ca poti face tu in situatia x? Ce s-ar intampla daca faci acest lucru?etc.; incurajati cooperarea si oferirea ajutorului: utilizarea acelorasi culori, realizarea unei lucrari comune, etc.

Utilizarea eficienta a recompenselor si mesajelor de lauda

Recompensa este un instrument de care adultii se folosesc atunci cand intentioneaza sa creasca frecvena sau durata unui comportament. Cu alte cuvinte, este o consecinta a comportamentului care creste probabilitatea acestuia de a se repeta. Exista mai multe tipuri de recompense: materiale: buline, cadouri, obiecte, bani etc. sociale: lauda, incurajarea, aprecierea, acceptarea de catre ceilalti activitati preferate: jocul pe calculator, vizionarea de filme sau desene animate, activitati sportive etc.

Pentru copiii de varsta prescolara recompensa este mai eficienta decat pedepsa
Studiile au aratat ca recompensa sau feedbakcul pozitiv (ex lauda) este mult mai eficient la copiii mici (sub 12 ani) decat pedeapsa (critica). Performanta copiilor sub 12 ani se imbunatatete considerabil cand primesc un mesaj pozitiv pe ceea ce au facut (li se spune ce au facut bine) si scade cand li se scoate in evidenta ce nu au facut bine. In cazul copiilor de 12 ani si mai mari, feedbackul negativ contribuie la mbuntatirea performantei.

Conditii care asigura eficienta recompensei fizice asupra motivatiei copilului

Recompensa este un instrument eficient care creste motivatia copilului in anumite situatii: Cand sarcinile sunt plictisitoare pentru copil Cand sarcinile implica efort susinut si copilul nu este motivat s le faca Cand copilul nva un comportament nou Cand este neasteptata pentru copii.

Lauda ca instrument de recompensare simbolic

Faa de recompensa material lauda este o alternativ mult mai bun din perspectiva dezvoltrii motivaiei intrinseci a copilului. Mesajul de laud are o serie de carateristici aparte i se difereniaz de alte tipuri de feedback. De exemplu, spre deosebire mesajul de ncurajare (poi s o faci) care are un focus mai puternic pe aciunea viitoare i de regul apare ca rspuns la performanele slabe obinute n prezent, lauda are un focus pe rezultatele din prezent i se refer specific la ce i-a reuit copilului.

Cum percep copiii mesajele de laud la vrsta precolar (3-6/7ani)?

Unele studii arat c mesajele de laud, cu focus pe abilitate sau inteligen (eti detept, eti un bun desenator), n cazul copiilor precolari, contribuie la creterea motivaiei. Studiile experimentale arat c: precolarii care primesc mesaje de laud ( att pe abilitate eti un bun desenator ct i pe strategie ai gsit o cale foarte bun de a face acest lucru) sunt mult mai motivai s se implice n activitatea respectiv dect cei care primesc un feedback neutru (ai terminat de fcut desenul.) sau nici un mesaj.

Copiii care primesc mesaje de laud pe proces (ai gsit o cale foarte bun de a face acest lucru) sunt mult mai motivai s fac acea activitate pe viitor dect cei care primesc pe persoan (eti iste, eti un bun desenator). Copiii care primesc feedback generic, sau pe persoan (eti un bun desenator) triesc un mare disconfort n contextul n care fac greeli i au tendina de a evita s mai fac activitatea respectiv dup ce apare eecul sau primele greeli.

Copiii care primesc feedback specific ai muncit mult la acest desen, ai folosit culorile potrivite pentru fiecare obiect manifest o cretere a interesului pentru activitatea respectiv. Dintre toate tipurile de mesaje folosite cea mai eficient chiar i la acest vrst este laud specific pe efort i pe alegerea strategiei de lucru.

Copiii nvata ce traiesc

(D.L. Nolte si R. Harris, 2001) Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii nvata sa condamne;

Daca traiesc in ostilitate, copiii nvata sa fie agresivi; Daca traiesc in teama, copiii nvata sa fie anxiosi; Daca traiesc inconjurati de mila, copiii nvata autocompatimirea; Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii nvata sa fie timizi; Daca traiesc in gelozie, copiii nvata sa simta invidia; Daca traiesc in rusine, copiii nvata sa se simta vinovati;

Copiii nvata ce traiesc

(D.L. Nolte si R. Harris, 2001)

Daca traiesc in incurajare, copiii nvata sa fie increzatori; Daca traiesc in toleranta, copiii nvata rabdarea; Daca traiesc in lauda, copiii nvata pretuirea; Daca traiesc in acceptare, copiii nvata sa iubeasca; Daca traiesc in aprobare, copiii nvata sa se placa pe sine; Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii nvata ca este bine sa ai un tel

Copiii nvata ce traiesc

(D.L. Nolte si R. Harris, 2001)

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii nvata sa fie generosi; Daca traiesc in onestitate, copiii nvata respectul pentru adevar; Daca traiesc in corectitudine, copiii nvata sa fie drepti; Daca traiesc n bunavointa si consideratie, copiii nvata respectul; Daca traiesc in siguranta, copiii nvata sa aiba ncredere in ei si in ceilalti; Daca traiesc n prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.