Conf.univ. dr.

Oana Iucu

Protocol greaca veche protokollon termen format prin combinatia cuvintelor protos, adica primul si kollao, adica a lipi Se referea initial la prima foaie care era lipita pe un sul de papirus si care detinea datele referitoare la originea si continutul acestuia. Termenul a devenit ulterior, in succesiune: textul original al unui inscris notarial, registrul in care erau inscrise actele notariale. Sec.XVII- culegere de formulare utilizate pentru a stabili corespondenta intre persoane, in functie de rangul acestora. DEX :- act, document in care sunt consemnate rezolutiile unei adunari, ale unei dezbateri, document diplomatic cu valoarea unui acord international -formular oficial folosit pentru acte publice -totalitatea formelor si a practicilor de ceremonial care se aplica la festivitatile oficiale in relatiile diplomatice - serviciu insarcinat cu organizarea oficiala a ceremonialului.

Intelepciunile lui Ptahhotep Ptahhhotep, vizir al faraonului Isesi din a V-a dinastie sfaturi pentru fiul sau asupra uzantelor de care trebuie sa tina seama la manifestarile oficiale si in diferite ocazii Codul lui Hammurabi ordinea de precadere, cerinte expres formulate pt. cei insarcinati cu activitatea de protocol ( respectarea acestora contribuie la pacea si fericirea tuturor supusilor )

Ceremonialul Zhou (1122-225 i.Hr.) organizarea <Libu> (Cancelaria ceremonialului ), introducerea in programa scolara a obligativitatii insusirii ritualurilor si regulilor de comportament s-au respectat pana in 1912(proclamarea Republicii China) Confucius (551-479i.Hr.): Liji- Insemnari cu privire la ceremonial- descrierea a 112 ceremonii grupate in 5 categorii: ceremonii pentru prezentarea ofrandelor si sacrificiilor, ceremonii funerare, ceremonii militare, ceremonii pentru primirea si cinstirea oaspetilor, ceremonii complexe legate de evenimente importante din viata oamenilor

Platon (427-347i.Hr.)- probleme de protocol si ceremonial ale Atenei : descrie categoriile de oaspeti straini si modalitatile de primire a acestora Aristotel (384-322 i.Hr.) au fost adoptate de la barbari plecaciunile si cedarea locului onoruri considerate inadecvate democratiei grecesti Preocuparile pentru ceremoniile publice nu au cunoscut o mare amploare

Constantin cel Mare (306-337) : stabileste ordinea de precadere si introduce formule de adresare , tinand seama de rang, de ex.: illuster, spectabilis, honoratus, clarissimus s.a. Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959): Descrierea ceremonialului curtii imperiale: tipuri de ceremonii si primiri la palat, prezenta regelui la cursele de cai, decernarea premiilor, descrierea obiectelor si a hainelor folosite la ceremoniile de la palat

A fost creat un departament special insarcinat cu ceremonialul si protocolul, ce se ocupa in special de primirea emisarilor straini si de organizarea in asa fel a sederii lor in Bizant, incat sa plece impresionati de maretia si de puterea acestuia (de ex. cazarea oaspetilor, ceremonia primirii ambasadorilor, parada militara )

Francisc I (1515-1547) : a stabilit o prima ordine de precadere a nobililor, onorurile si privilegiile acestora Henric al II-lea : edict din 1557 ce statorniceste reguli precise de ceremonial, cel mai vechi document in materie, de pe continent, ce s-a pastrat pana in zilele noastre

Henric al III lea (1574- 1589): Instituie functia de mare maestru de ceremonii al curtii regale Ludovic al XIV-lea (1643-1715) : Ceremonialul francez uzantele de protocol ce trebuiau respectate la incoronari , nasteri si casatorii ale suveranilor, primirea oaspetilor, ceremoniile de intrare a regelui in orasele Frantei s.a.

Se inseala amarnic cei care isi imagineaza ca acestea sunt doar treburi de ceremonial . Popoarele peste care noi guvernam , neputand patrunde in fondul lucrarilor , isi orienteaza , de obicei, judecatile dupa ceea ce vad ele pe dinafara si ,mai ales, isi dimensioneaza respectul si supunerea , dupa ordinea de precadere si ranguri . Ludovic al XIV-lea Memorii

Napoleon I ( 1804-1814) :edict din 13 iulie 1804 stabileste reguli detaliate de ceremonial si protocol civil si militar ( ceremoniile militare se fac de la rasaritul pana la apusul soarelui, deci nu in timpul noptii) 1907 laicizarea ordinii de precadere, in urma separarii bisericii de stat 1958, 1989, 1995 modificari importante in ordinea de precadere oficiala a Frantei Protocolul este expresia ordinii in Republica Charles de Gaulle

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie prima opera romaneasca care trateaza, in forma scrisa, chestiuni de protocol Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir in 12 capitole din Pars politica, descrie pe larg, protocolul ceremoniilor religioase si politice

Grigore Calimachi al Moldovei (1761-1764) Condica ce are intru sine obiceiuri vechi si noua a prea inaltilor Domni 1762 primul cod unitar al diferitelor reguli protocolare instalarea domnilor si diferite activitati la care participa acesta, ierarhia precisa , rolul si locul fiecaruia la diferite ceremonii, organizarea meselor si receptiilor

Carol I -Generalul Theodor Vacarescu Ceremonialul Curtii Regale a Romaniei (1882) H.C.M. 125/1958 constituirea Ceremonialui de Stat al Republicii Populare Romane Decretul 147/1964 privind activitatea de protocol in Republica Populara Romana Decretul 406/1968 Protocol de Stat consiliu de Stat

 Functia

de Functia de Functia de Functia de

reprezentare comunicare armonizare sociala obligativitate

Protocolul , in functie de aria de aplicabilitate, poate fi : - Protocol national se aplica in interiorul unei entitati statale - Protocol international se aplica in relatiile dintre state

Protocolul national poate fi : protocol institutional ( de stat): ansamblu de norme si dispozitii legale in vigoare, care impreuna cu uzantele, cutumele si traditiile popoarelor, guverneaza realizarea actiunilor oficiale protocol social : reuneste reguli , uzante ce trebuie respectate in general in viata sociala, in organizarea unor manifestari in mediul privat , in relatiile interpersonale

Protocolul international protocolul diplomatic lubrifiantul diplomatiei si cimentul stabilitatii internationale (T.F.Sullivan) Protocolul international codul politetii internationale (Nouveau Larousse) Protocolul de afaceri- aparut in cea de a treia parte a secolului XX, odata cu globalizarea economiei ( Jose Antonio de Urbina)

Intaietatea sau prioritatea acordata unei persoane participante la o activitate cu mai multi participanti, fata de un altul, tinand seama de importanta fiecaruia in cadrul societatii, de rangul in ierarhia de stat, de gradul si vechimea in functia pe care o indeplineste, de varsta. Este un sistem de ordonare a celor care iau parte la o manifestare oficiala sau privata, de indicare a locurilor care li se cuvin, de stabilire a prioritatii de trecere.

Indica succesiunea actelor unei solemnitati civile, militare sau religioase si determina formele exterioare, creeaza cadrul si atmosfera in care urmeaza sa se desfasoare acestea si arata ceea ce trebuie sa faca cel sau cei ce prezideaza sau conduc o ceremonie.

Atitudine de politete rafinata, amestecata cu eleganta si generozitate Ansamblu de reguli care, fara a fi obligatorii din punct de vedere juridic, concura la mentinerea de bune relatii intre state (Grand Larousse,1998)

Reuneste regulile conventionale de comportare politicoasa in viata de toate zilele, in societate si in contextul vietii sociale Pachet de norme riguroase de comportare la curte, cu menirea sa reaminteasca demnitatea autoritatii, atat a celui care o exercita, cat si a celui care I se supune.

Inseamna a intui ce ti se cuvine si ce se cuvine altora si a te comporta in consecinta. Ea nu poate avea nimic in comun cu manierele artificiale , este mai degraba un reflex al fondului moral-uman care recomanda sa te porti cu altii astfel incat sa nu-I jignesti sau stingheresti. (Paul Popescu Neveanu)

Etimologic, cuvantul a fost preluat din limba franceza politesse, imprumutat din l;imba italiana politezza, unde evoca ideea de curatenie, in sensul de curatenie morala, de puritate a trairilor si a comportamentului uman. Reprezinta un ansamblu de norme de comportament bazat epe amabilitate , buna cuviinta, respect reciproc, toleranta. Politetea reprezinta prima dintre virtuti si originea, poate, a tuturor celorlalte.

Totalitatea principiilor, metodelor, mijloacelor si a tot ceea ce se intreprinde pe taramnul relatiilor internationale, pentru ca un stat sa-si infaptuiasca obiectvele si interesele de politica externa.