Sunteți pe pagina 1din 27

Conf.univ. dr.

Oana Iucu

Protocol greaca veche protokollon termen format prin


combinatia cuvintelor protos, adica primul si kollao, adica a
lipi
Se referea initial la prima foaie care era lipita pe un sul de papirus
si care detinea datele referitoare la originea si continutul acestuia.
Termenul a devenit ulterior, in succesiune: textul original al unui
inscris notarial, registrul in care erau inscrise actele notariale.
Sec.XVII- culegere de formulare utilizate pentru a stabili
corespondenta intre persoane, in functie de rangul acestora.
DEX :- act, document in care sunt consemnate rezolutiile unei
adunari, ale unei dezbateri, document diplomatic cu valoarea unui
acord international
-formular oficial folosit pentru acte publice
-totalitatea formelor si a practicilor de ceremonial care se
aplica la festivitatile oficiale in relatiile diplomatice
- serviciu insarcinat cu organizarea oficiala a ceremonialului.

Intelepciunile lui Ptahhotep Ptahhhotep,


vizir al faraonului Isesi din a V-a dinastie
sfaturi pentru fiul sau asupra uzantelor de
care trebuie sa tina seama la manifestarile
oficiale si in diferite ocazii
Codul lui Hammurabi ordinea de
precadere, cerinte expres formulate pt. cei
insarcinati cu activitatea de protocol (
respectarea acestora contribuie la pacea si
fericirea tuturor supusilor )

Ceremonialul Zhou (1122-225 i.Hr.) organizarea <Libu>


(Cancelaria ceremonialului ), introducerea in programa scolara
a obligativitatii insusirii ritualurilor si regulilor de
comportament s-au respectat pana in 1912(proclamarea
Republicii China)
Confucius (551-479i.Hr.): Liji- Insemnari cu privire la
ceremonial- descrierea a 112 ceremonii grupate in 5
categorii: ceremonii pentru prezentarea ofrandelor si
sacrificiilor, ceremonii funerare, ceremonii militare, ceremonii
pentru primirea si cinstirea oaspetilor, ceremonii complexe
legate de evenimente importante din viata oamenilor

Platon (427-347i.Hr.)- probleme de protocol


si ceremonial ale Atenei : descrie categoriile
de oaspeti straini si modalitatile de primire a
acestora
Aristotel (384-322 i.Hr.) au fost adoptate
de la barbari plecaciunile si cedarea locului
onoruri considerate inadecvate democratiei
grecesti
Preocuparile pentru ceremoniile publice nu au
cunoscut o mare amploare

Constantin cel Mare (306-337) : stabileste


ordinea de precadere si introduce formule de
adresare , tinand seama de rang, de ex.:
illuster, spectabilis, honoratus, clarissimus s.a.
Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959):
Descrierea ceremonialului curtii imperiale:
tipuri de ceremonii si primiri la palat, prezenta
regelui la cursele de cai, decernarea premiilor,
descrierea obiectelor si a hainelor folosite la
ceremoniile de la palat

A fost creat un departament special insarcinat


cu ceremonialul si protocolul, ce se ocupa in
special de primirea emisarilor straini si de
organizarea in asa fel a sederii lor in Bizant,
incat sa plece impresionati de maretia si de
puterea acestuia (de ex. cazarea oaspetilor,
ceremonia primirii ambasadorilor, parada
militara )

Francisc I (1515-1547) : a stabilit o prima


ordine de precadere a nobililor, onorurile si
privilegiile acestora
Henric al II-lea : edict din 1557 ce
statorniceste reguli precise de ceremonial, cel
mai vechi document in materie, de pe
continent, ce s-a pastrat pana in zilele
noastre

Henric al III lea (1574- 1589): Instituie


functia de mare maestru de ceremonii al
curtii regale
Ludovic al XIV-lea (1643-1715) :
Ceremonialul francez uzantele de protocol
ce trebuiau respectate la incoronari , nasteri
si
casatorii
ale
suveranilor,
primirea
oaspetilor, ceremoniile de intrare a regelui in
orasele Frantei s.a.

Se inseala amarnic cei care isi imagineaza


ca acestea sunt doar treburi de ceremonial .
Popoarele peste care noi guvernam ,
neputand patrunde in fondul lucrarilor , isi
orienteaza , de obicei, judecatile dupa ceea
ce vad ele pe dinafara si ,mai ales, isi
dimensioneaza respectul si supunerea ,
dupa ordinea de precadere si ranguri .
Ludovic al XIV-lea Memorii

Napoleon I ( 1804-1814) :edict din 13 iulie


1804 stabileste reguli detaliate de ceremonial
si protocol civil si militar ( ceremoniile militare
se fac de la rasaritul pana la apusul soarelui,
deci nu in timpul noptii)
1907 laicizarea ordinii de precadere, in urma
separarii bisericii de stat
1958, 1989, 1995 modificari importante in
ordinea de precadere oficiala a Frantei
Protocolul este expresia ordinii in Republica
Charles de Gaulle

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau


Teodosie prima opera romaneasca care
trateaza,
protocol

in

forma

scrisa,

chestiuni

de

Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir in


12 capitole din Pars politica, descrie pe larg,
protocolul ceremoniilor religioase si politice

Grigore Calimachi al Moldovei (1761-1764)


Condica ce are intru sine obiceiuri vechi si
noua a prea inaltilor Domni 1762 primul
cod unitar al diferitelor reguli protocolare
instalarea domnilor si diferite activitati la care
participa acesta, ierarhia precisa , rolul si
locul
fiecaruia
la
diferite
ceremonii,
organizarea meselor si receptiilor

Carol I -Generalul Theodor Vacarescu


Ceremonialul Curtii Regale a Romaniei (1882)
H.C.M. 125/1958 constituirea Ceremonialui
de Stat al Republicii Populare Romane
Decretul 147/1964 privind activitatea de
protocol in Republica Populara Romana
Decretul 406/1968 Protocol de Stat consiliu
de Stat

Functia

de
Functia de
Functia de
Functia de

reprezentare
comunicare
armonizare sociala
obligativitate

Protocolul , in functie de aria de


aplicabilitate, poate fi :
- Protocol national se aplica in
interiorul unei entitati statale
- Protocol international se aplica in
relatiile dintre state

Protocolul national poate fi :


protocol institutional ( de stat): ansamblu
de norme si dispozitii legale in vigoare, care
impreuna cu uzantele, cutumele si traditiile
popoarelor, guverneaza realizarea actiunilor
oficiale
protocol social : reuneste reguli , uzante ce
trebuie respectate in general in viata
sociala, in organizarea unor manifestari in
mediul privat , in relatiile interpersonale

Protocolul

international

protocolul
diplomatic lubrifiantul diplomatiei si
cimentul
stabilitatii
internationale

(T.F.Sullivan)
Protocolul international codul politetii
internationale (Nouveau Larousse)
Protocolul de afaceri- aparut in cea de a
treia parte a secolului XX, odata cu
globalizarea economiei ( Jose Antonio de
Urbina)

Intaietatea sau prioritatea acordata unei


persoane participante la o activitate cu mai
multi participanti, fata de un altul, tinand
seama de importanta fiecaruia in cadrul
societatii, de rangul in ierarhia de stat, de
gradul si vechimea in functia pe care o
indeplineste, de varsta.
Este un sistem de ordonare a celor care iau
parte la o manifestare oficiala sau privata, de
indicare a locurilor care li se cuvin, de
stabilire a prioritatii de trecere.

Indica succesiunea actelor unei solemnitati


civile, militare sau religioase si determina
formele exterioare, creeaza cadrul si
atmosfera in care urmeaza sa se desfasoare
acestea si arata ceea ce trebuie sa faca cel
sau cei ce prezideaza sau conduc o
ceremonie.

Atitudine de politete rafinata, amestecata cu


eleganta si generozitate
Ansamblu de reguli care, fara a fi obligatorii
din punct de vedere juridic, concura la
mentinerea de bune relatii intre state (Grand
Larousse,1998)

Reuneste
regulile
conventionale
de
comportare politicoasa in viata de toate
zilele, in societate si in contextul vietii sociale
Pachet de norme riguroase de comportare la
curte,
cu
menirea
sa
reaminteasca
demnitatea autoritatii, atat a celui care o
exercita, cat si a celui care I se supune.

Inseamna a intui ce ti se cuvine si ce se


cuvine altora si a te comporta in consecinta.
Ea nu poate avea nimic in comun cu
manierele artificiale , este mai degraba un
reflex
al
fondului
moral-uman
care
recomanda sa te porti cu altii astfel incat sa
nu-I jignesti sau stingheresti. (Paul Popescu

Neveanu)

Etimologic, cuvantul a fost preluat din limba


franceza politesse, imprumutat din l;imba
italiana politezza, unde evoca ideea de
curatenie, in sensul de curatenie morala, de
puritate a trairilor si a comportamentului
uman.
Reprezinta un ansamblu de norme de
comportament bazat epe amabilitate , buna
cuviinta, respect reciproc, toleranta.
Politetea reprezinta prima dintre virtuti si
originea, poate, a tuturor celorlalte.

Totalitatea principiilor, metodelor, mijloacelor


si a tot ceea ce se intreprinde pe taramnul
relatiilor internationale, pentru ca un stat sasi infaptuiasca obiectvele si interesele de
politica externa.