UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Monitorizarea lucrarilor de constructii din punct de vedere calitativ

Student: Mat Anda Maria Master: Managementul Proiectelor in Constructii An: I

Pentru asigurarea unor lucrari de constructii de calitate este necesar sa fie avute in vedere mai multe aspecte legate de transportul betonului, punerea in opera a acestuia, lucrarile de cofrare si decofrare, lucrari de armare.

Transportul betonului
Transportul betonului presupune deplasarea acestuia de la locul de preparare la locul de punere n lucrare. Indiferent de distanta si de miljocul de transport folosit, operatia de transport se va face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii: pastrarea intacta a compozitiei; asigurarea omogenitatii, respectiv evitarea segregarii interioare sau exterioare; limitarea duratei de transport; reducerea la maximum a manoperei si a incarcarilor descarcarilor.

Pastrarea intacta a compozitiei Aceasta conditie presupune ca mijloacele de transport sa fie etanse pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment si pe de alta parte, pe timp de arsita sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata cu folii sau prelate din cauciuc, astfel nct sa se evite schimbarea caracteristicilor betonului ca urmare a modificarii continutului de apa din amestec.

Asigurarea omogenitatii si evitarea segregarii interioare sau exterioare In timpul operatiilor de transport, datorita socurilor sI vibratiilor ce depasesc anumite limite se produce nvingerea frecarii vscoase si ruperea coeziunii dintre componentii betonului. Ca rezultat apare tendinta de segregare a granulelor si de dirijare a lor n jos, fenomen care afecteaza n special granulele mari de agregat. Acest fenomen este numit segregare interioara. In cazul caderii de la naltimi mai mari de 1,5 m a betonului (scurgerea prin jgheaburi prea lungi, aruncarea cu lopata la distante mari, etc.) granulele mari au tendinta sa se desprinda de masa betonului si sa se rostogoleasca mai repede ca ceilalti componenti. Acest fenomen se numeste segregare exterioara. Pentru a preveni fenomenele de segregare interioara si exterioara pe timpul transportului, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator; transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Limitarea duratei de transport a betonului Aceasta conditie este obligatorie pentru a se asigura nceperea prizei betonului dupa punerea n lucrare a sa. Durata maxima posibila de transport (considerata din momentul ncheierii prepararii betonului si ncarcarii sale n mijlocul de transport si pn la sfrsitul descrcrii acestuia) depinde n special de compoziia betonului (cantitatea de apa, tipul si cantitatea de ciment, existenta unor aditivi etc.) si de factori externi (temperatura si tipul mijlocului de transport). Durata de transport nu poate depsi valoarile orientative prezentate mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 dect daca se utilizeaza aditivi ntrzietori de priza si intarire.

Durate maxime transport cu autoagitatorul Ciment 32,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 50 minute; Ciment 32,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 70 minute; Ciment 42,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 35 minute; Ciment 42,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 50 minute;

Transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere n lucrare se poate mparti n: a) transportul pna la obiect; b)transportul n cadrul obiectului.

Transportul pn la obiect Transportul pana la obiect se face pe orizontala, de regula la distante mai mari de 1000 m, cu mijloace de transport auto. Betonul de lucrabilitate L3 sau L4 (tasare 515 cm) se va transporta cu autoagitatoarele, iar betoanele de lucrabilitate L2 (tasare de la 1.4 cm) se pot transporta cu autobasculante (nerecomandat) cu ben amenajate corespunzator. Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 (tasare 59 cm) si cu autobasculanta (nerecomandat), cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea (amestecarea) amestecului. In cazul transportului cu autobasculante (nerecomandat), durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul de mai sus. In cazul n care nu se poate respecta durata maxima de transport (n general pentru distante mai mari de 8 km), se procedeaz la transportul cu autobetoniera a amestecului uscat (toti componentii betonului mai putin apa se amesteca la o statie de prepararea betonului si apoi amestecul uscat se descarca n toba autobetonierei). La obiect, se introduce n toba de agitare cantitatea exacta de apa (conform retetei determinate anterior) si se amesteca la timpul stabilit. Se pot utilize si compozitii cu cimenturi lente si cu aditivi ntrzietori de priza si intarire.

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, nainte de turnare, sa fie cuprinsa ntre (530)0 C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare cum ar fi stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n lucrare si tratare a betonului si folosirea unor aditivi ntrzietori eficienti. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de transport, depaseste o ora precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1 m 3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa. Mijloace: autobasculanta (nerecomandat);

autoagitatorul: o recipient dublu tranconic (toba) cu 16 rotatii pe minut; o la intrare are placute elicoidale si betonul este miscat in permanenta, diminuandu-se tendinta de segregare; se mareste timpul (TIP); o cand se ajunge la element se descarca prin spate betonul respectiv; o distanta maxima de tranposrt 12 km; o transporta orice consistenta de beton;

Observatie - la distanta de 50km autobetoniereleautoagitatoare cu rezervor de apa; autobetoniera (automalaxorul)

Toba se poate roti pana la 30 rot/min. De la statie pleaca un beton uscat, fara apa se descarca in recipient la santier se introduce cantitatea de apa dorita si se

amesteca componentii. Dupa ce se realizeaza betonul se opreste miscarea de rotatie si se descarca betonul gata preparat. Observatie. Betonul nu se transporat pe calea ferata, pentru ca nu se respecta conditiile de durata si de pastrarea omogenitatiiapare fenomenul de segregare.

Transportul betonului n cadrul obiectului Se face att pe verticala ct si pe orizontala. In cazul folosirii ca mijloace de transport a roabelor, tomberoanelor, benelor, jgheaburilor si burlanelor, acestea se vor curati cu un jet de apa, respectnd condiiile artate la punctul anterior. Mijloace transportul cu roaba

Se foloseste la santierele mici si pentru cantitati reduse de beton. El necesita executarea unei podine de circulatie cu latimea de cca. 60 cm si se poate folosi pentru distante de pna la 70 m si cu rampe de maximum 4% si pante de maximum 12%. Roabele sunt n general metalice, prevazute cu o roata cu pneu si au o capacitate de 80120l. transportul cu tomberonul

Este un recipient pe doua roti, utilizandu-se pentru cantitati reduse de beton. Necesita executarea unei podine de circulatie cu latimea de cca. 150 cm si se poate folosi pentru distante de pna la 150 m si cu rampe de maximum 4% si pante de maximum 12%. Tomberoanele sunt n general metalice, prevazute cu roti mari, axul acestora reprezentand centrul de rasturnare al acestui mijloc. Au o capacitate de 80120l.

jgeaburi si burlane

Elemente orizontale (jgheaburi) sau verticale (burlane), prin care se ghideaza betonul. Transportul prin jgheaburi si burlane asigura transportul betonului cu evitarea segregarii exterioare a lui. Jgheaburile sunt din tabla cu grosimea de 2 mm solidarizata longitudinal si transversal cu profiluri metalice.Panta max va fi 30,iar inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1,50 m. Burlanele metalice sunt alcatuite din tronsoane metalice de forma tronconica(cu baza mare sus si baza mica jos)articulate intre ele. Asigura evitarea segregarii si raspandirea betonului pe o raza de cca 2m, iar inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1,50 m. Ultimul tronson va avea guara de evacuare a betonului prevazuta lateral sau la partea de jos ,in functie de conditiile de turnare. transportul cu bena

Permite transportul betonului cu minimum de transbordari si cu manopera foarte redusa, nsa impune dotarea santierului cu utilaje de ridicare adecvate (din punct de vedere al capacitaii de ridicare si al acoperirii suprafetei pe care urmeaza sa fie pus n lucrare betonul). Benele trebuie sa aiba o greutate ct mai redusa, sa fie etanse, sa permita o descarcare treptata a betonului si sa fie usor de manevrat si curatit. Benele papuc au capacitate de 2001000l si benele cu furtun, capacitate de 500800l.

BENE PENTRU TRANSPORTUL BETONULUI a bene papuc cu deschidere laterala b - bene cu furtun

transportul cu banda transportoare

Se foloseste mai rar, betoanele transportate necesitand consistente mai scazute (T2 sau T2/T3). Rampele admise nu depasesc 30, iar viteza este de maxim 1,2m/s. Caderea limita pentru beton se face de regula de la cel mult 60cm. Transportul betonului pe banda rulanta nu se admite decat in conditii tehnologice speciale, conform fiselor tehnice elaborate in acest sens.

transportul prin pompare

Exista doua tipuri de pompe care se folosesc: cu un piston; contin: buncar (1m), pompa propriu-zisa si conducta de evacuare. Betonul refuleaza sub forma de soc (betonare discontinua), efect daunator pentru acesta. Cu doua pistoane; transportul pe conducta se face continuu, pompe cu care se pot transporta toate tipurile de betoane; Observatie: cimentul este foarte abraziv si dauneaza la frecarea cu pistonul cu rotor; contin: buncar metalic cu beton, rotor cu palete care preseaza betonul sa intre prin conducta de evacuare, conducta din cauciuc armat, rotor cu mai multi cilindri (role) care preseaza pana la o anumita distanta conducta flexibila, conducta de evacuare prin care iese betonul cu o anumita presiune. Betonul trebuie sa fie mai fluid.

Pompe folosite pe santier pompe stationare; autopompe (pe sasiu).

O instalatie de pompare are trei parti componente: pompa de beton, conducta si racordul flexibil.

SCHEMA INSTALATIEI PENTRU TRANSPORTUL BETONULUI PRIN POMPARE 1-buncar ; 2-pompa ; 3-conducta orizontala ; 4-conducta verticala ; 5-conducta flexibila ; constructie Domeniul de utilizare al pompelor cu beton s-a largit odata cu aparitia autopompelor. Acestea se compun dintr-un autocamion pe al carui sasiu se gasesc montate: un grup de pompare al betonului, un brat distribuitor format din mai multe tronsoane si un grup de actionare al pompelor hidrostatice. Bratul are 25 tronsoane articulate (fiecare brat cu tronson de 10m) si sustine o conducta flexibila. Utilajul are o pompa cu piston sau rotor, cu productivitati de pana la 120mc/h. Avantaj al acestei metode este productivitatea foarte mare , iar ca dezavantaj uzura prematura a unora din piesele in miscare ,ce vin in contact direct cu betonul(mediu abraziv) , imposibilitatea unor intreruperi mai mari de 30 min fara a se goli si curata instalatia si realizarea numai a structurilor de beton cu clase cuprinse intre C8/10 si C20/25.

Pentru cantitati mii de betoane nu se folosesc pompe stationare la acestea sunt avantajoase utilaje cu autoagitatoare + pompe.

transportul prin conducte

Este o metoda de mare productivitate n cazul n care este necesara turnarea continua a unor mari cantitati de beton. Transportul betonului se face prin conducte metalice cu diametrul de 80180 mm la distante de 100 m pe verticala sau 400 m pe orizontala (n cazul transporturilor mixte se echivaleaza 1m de transport pe verticala cu 8m de transport pe orizontala, iar coturile de 90o se echivaleaza cu 8m de transport pe orizontala, cele de 45o cu 6m sI cele de 25o cu 4m. Deplasarea betonului se realizeaza pneumatic. Conductele sunt realizate din tronsoane (L=1..3m) de teava metalica sau din mase plastice, drepte sau curbe, care se pot ansambla rapid ntre ele cu ajutorul unor prinderi speciale. Betonul pentru a fi pompabil trebuie sa fie de consistenta min. T3/T4 (tasare 812 cm), dimensiunea maxima a agregatelor sa nu depaseasca 1/3 din diametrul interior al conductei, iar continutul de parti fine din beton (ciment si agregat < 0,2mm) sa fie de cel putin 350 kg/m3 si de maximum 500 kg/m3. Inainte de nceperea pomparii betonului, conducta sa va amorsa cu un mortar cu un dozaj minim de 300 kg ciment la m3. La terminarea betonarii, instalatia trebuie curatita prin spalare cu apa, folosind si dispozitive stergatoare (dopuri de cauciuc si hrtie, sfere de cauciuc spongios) care se introduc n conducta la o extremitate si se mping prin pomparea apei sub presiune, pna ce sunt expulzate pe la extremitatea cealalta.

Lucrari de cofrare
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare. Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite. Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic. Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor. Conditii de calitate Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei categorii de conditii: tehnice, functionale si economice. Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si costul elementelor sau structurilor realizate. Conditii tehnice a) sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative in structura a elementelor; b) suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a suprafetei elementelor de beton; c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizicomecanice la care sunt supuse;

d) sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc); e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a nu fi usor degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii, circulatei etc.; f) starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta betonului la ea; g) materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace chimic sis a nu fie atacate de beton.

Inainte de inceperea lucrarii, se verifica :

calitatea panourilor de cofraj; existenta proiectului de executare a lucrarii pe timp friguros (daca e cazul); existenta fisei de insotire a lucrarii care trebuie sa contina si programul de control al calitatii pe faze de executie a cofrajelor; suprafetele de cofraj care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna; pozitia armaturilor de legatura sau continuitate; trasarea cofrajelor conform detaliilor de executie; In timpul executarii lucrarii, se verifica :

pozitionarea cofrajelor in raport cu trasarea; respectarea proiectului si incadrarea in abaterile admisibile; Acte incheiate : Proces verbal de receptie calitativa La terminarea executarii lucrarii Acte incheiate : Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, care va contine constatari cu privire la : alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire, etanseitatea cofrajelor, dimensiunile interioare ale cofrajelor, pozitia golurilor in raport cu cele ale elementelor care se vor betona.

Lucrari de armare
Inainte de inceperea armarii, se verifica :

documentele de la furnizori (certificat de calitate sau certificat de garantie); existenta procesului verbal de receptie calitativa a cofrajelor; acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare in cazul elementelor de structura care depasesc 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare; existenta certificatului de calificare a sudorilor; autorizarea tehnologiei de sudare; verificarea calitatii armaturilor : dimensiunea sectiunilor , examinarea aspectului, verificarea prin indoire la rece; In timpul executarii armarii, se verifica :

respectarea montarii armaturilor in pozitia prevazuta in proiect; abaterile limita admisibile; prevederile constructive pentru armarea elementelor din beton; inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse si vor fi vizate de seful de lucru, de proiectant si de verificatorul de proiecte; respectarea tehnologiei de sudare; La terminrea montarii armaturilor, se verifica :

numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor; distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se betoneaza ulterior; pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor; calitatea sudurilor si marcarea sudurilor; numarul si calitatea legaturilor dintre bare; dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; rezultatelele controalelor nedistructive pe suduri ( buletine de incercari nedistructive); Acte incheiate : Proces verbal de receptie a lotului de armaturi sudate;Proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ce devin ascunse; Proces verbal de control a calitatii

lucrarilor in faze determinante (daca este cazul). In procesele verble se va preciza daca se admite trecere la executarea fazei urmatoare. Se vor anexa : Buletine de incercari nedistructive ( pentru suduri); Buletine de examinare vizuala a sudurilor.

Lucrari de betonare
Inainte de inceperea betonarii, se verifica :

acceptarea de catre beneficiar a fisei tehnologice pentru betonare; in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare, iar compozitia betonului a fost acceptata de proiectant sau beneficiar; daca sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele, utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice; daca sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie; daca au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); calitatea suprafetelor din beton turnat anterior si intarit; daca sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale; Acte necesare : Fisa de betonare; pentru beton ( bon de transport,certificat de calitate) In timpul betonarii, se verifica daca :

datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata admisa de transport; lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe; sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formelor cofrajelor; se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat; Acte necesare : Bonuri de transport; Condica de betoane ( se vor consemna bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare, locul unde a fost pus in lucrare, ora inceperii si terminarii betonarii, probe de beton prelevate, masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat, evenimente intervenite, temperatura mediului, personlul care a supravegheat betonarea. Daca betonul se prepara la locul punerii in opera, conducatorul punctului de lucru va inscrie in condica de betoane si verificarile cu privire

la : calitatea cimentului, calitatea agregatelor, dozarea betonului, transportul betonului); Buletine de incercari Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de :

concluziile asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei prezentate in buletinul de laborator emis; concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau a incercarilor pe carote; Acte incheiate : Buletin unic emis de laborator; Proces verbal de receptie calitativa semnat de constructor, beneficiar si proiectant, in care se consemneaza rezultatul aprecierii calitatii betonului ; Proces verbal de control al calitatii lucrarilor in fazele determinante (daca e cazul)

Lucrari de decofrare
Inainte de inceperea lucrarilor, se verifica daca :

rezistentele la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii prin incercarea epruvetelor de control pe faze confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza sau prin incercari nedistructive. In lipsa incercarilor se vor respecta prevederile NE 012-2/2007. Acte necesare : Buletin de incercare; Graficul de intarire pentru beton (in cazul executarii pe timp friguros) In timpul decofrarii, se verifica :

sa nu existe defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei. Daca se constata existenta unor defecte se va sista decofrarea pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;

daca decofrarea se face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialelor din care este alcatuit cofrajul;

Dupa decofrarea elementelor din beton Acte intocmite : Proces verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare si pozitionare goluri tehnologice si de instalatii, care se incheie in maximum 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie. Se incheie intre conducatorul punctului de lucru, delegatul beneficiarului si de catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie prezent). In procesul verbal se consemneaza rezultatele urmatoarelor verificari : aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone necorespunzatoare (segregari, goluri, rosturi, etc), dimensiunile elementelor, pozitia elementelor verticale in raport cu cele situate inferior, pozitia si dimensiunile golurilor.

Bibliografie Curs tehnologie anul 4 Monitorizarea si controlul executiei lucrarilor de investitii in constructii, autori Nicolae Postavaru, Stefan Bancila, Cristina Icociu internet