I.

Istoricul ambalajelor
Istoria cartonului ondulat se intinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pana atunci. Hartia ondulata printr-un mijloc mecanic, intre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima data in Anglia, in anul 1856 si a fost utilizata in premiera ca ambalaj de catre un american, in 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut in 1874, in America, cand s-a adaugat, prin lipire, un strat neted de hartie peste hartia ondulata. La inceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune in industria ambalajelor, in America si Europa. In timp, productia de carton ondulat si ambalaje se dezvolta in ritm alert, largindu-se gama sortimentala si imbunatatindu-se calitatea acestui produs. Ambalajele din carton ondulat capata functii noi, devenind promotoare ale desfacerii marfurilor, prin aspectul lor tot mai atragator. In tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara in anul 1957, in fabrica existenta la Ghimbav, localitate aflata la 10 km de municipiul Brasov. In anii urmatori, acest sector a cunoscut o dezvoltare apreciabila, cererea acestui produs pe piata fiind in continua crestere. Produsele de ingrijire a pielii reprezinta una dintre cele mai dinamice piete in ultimii ani. Statele Unite, care sunt considerate cea mai mare piata, cifra de afaceri cifrandu-se la zeci de miliarde de dolari, sunt considerate a fi barometrul cel mai bun in ce priveste tendintele si schimbarile. Incepand cu anii 80, pe piata americana a cosmeticelor au aparut presiuni din partea consumatorilor care au inceput sa solicite produse cu actiune certa si persistenta in timp impotriva imbatranirii. Motivul? Inaintarea in varsta a generatiilor nebune ale anilor 50 - 60. Este vorba de ceea ce sociologii si psihologii numesc baby boomers, generatiile rezultate in urma exploziei de nasteri de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Aceste generatii sunt cele care au schimbat mentalitatile in lumea occidentala in cea de-a doua jumatate a secolului douazeci.

Sunt generatiile responsabile de explozia rockroll-ului la sfarsitul anilor 50, de fenomenul flower power dublat de revolta tinerilor in anii 60 si, in general, de schimbarea mentalitatilor puritane care au constituit baza societatii americane traditionale. Anii 80 au adus la maturitate primele valuri de baby boomers si au impus o noua categorie yuppies, adica noua generatie de succes, care da o mai mare atentie si cheltuie mult mai mult pe imbracaminte si produsele de ingrijire. Anii 90 I-au adus pe baby boomers la deplina maturitate si chiar dincolo de ea. Cei care odinioara rascoleau America, generatia lui Elvis Priestley si a rockroll-ului, generatia hippy, purtand camasi inflorate, barbi, si scandand make love not war impotriva razboiului din Vietnam, au trecut de granita celor 40 de ani, iar unii de 50. Odata cu schimbul de generatii, cei care odinioara declansau revolutia libertatilor sexuale in Statele Unite si ulterior in vestul Europei, au acces la putere si au definitivat ceea ce incepusera in prima tinerete. Astfel, pilulei contraceptive, i s-au alaturat dreptul la avort si fecundarea in vitro. Miscarea feminista a iesit invingatoare si, ceea ce parea de neconceput la sfarsitul anilor 40, a devenit realitate: femeile au dobandit o egalitate deplina cu barbatii. Generatiile baby boomers sunt cele care fac legea acum. Bill Clinton este exemplul tipic. Fostul contestatar al anilor 70, care a plecat in Marea Britanie pentru a se sustrage incorporarii in trupele combatante din Vietnam, care a protestat impotriva razboiului pe strazile Londrei, a ajuns presedintele Statelor Unite pe care le-a adus la cel mai inalt nivel de prosperitate si cel care a intervenit decisiv in ordinea mondiala. Bill Gates si Paul Allen reprezinta aceasta categorie, la fel ca si Tony Blair, Michael Jordan si Michael Jackson; Tom Hanks este un boomer, Tom Cruise este un boomer, George W. Bush este un boomer. Ce legatura au toate acestea cu piata produselor de ingrijire a pielii? Daca din punct de vedere biologic generatia baby boomers a imbatranit, acesta fiind un dat al firii, din punct de vedere a mentalitatilor s-a produs o mutatie. Fostii tineri furiosi ai anilor 50 - 60 refuza sa imbatraneasca. Sau mai bine spus, sa accepte imbatranirea. In secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului XX, varsta de 30 ani reprezenta un prag critic pentru femei, generator de crize existentiale. Astazi, in Occident, o femeie la 30 de ani abia se considera matura. Demi Moore, Madonna si Sharon Stone, toate nascute

in anii 60, cunosc un succes incomparabil mai mare decat al celor mai multe din starurile aflate la prima tinerete. Pentru prima data, limitele cosmeticelor clasice au devenit evidente, spre dezamagirea celor care doresc sa isi pastreze aspectul tanar. Si, de ce nu, si-au spus, atata timp cat batranetea nu si-a pus amprenta asupra modului lor de viata. Dar cosmeticele clasice, indiferent de rafinamentul si intensitatea campaniilor publicitare, de stilul si eleganta ambalajelor, de faima celebritatilor care s-au angajat in promovare, nu au resit sa faca prea mult. Curatare, tonifiere, hidratare si protectie nu s-a putut obtine mai mult decat atat de la cosmeticele clasice. Iar ridurile au continuat sa apara. Apoi, pe la jumatatea anilor 80, au intrat in actiune medicii dermatologi si cercetatorii farmacologi. Rezultatul a fost o noua abordare a produselor de ingrijire a pielii care imbina tehnicile de aplicare ale cosmeticii clasice cu actiunea reparatorie certificata stiintific a unor componenti activi ce apartin medicinii. Noile produse rezultate au constituit baza unui nou trend pe piata produselor de ingrijire a pielii in masura sa satisfaca noile cerinte ale pietei. Ecuatia suna astfel: cosmetica + farmaceutica = cosmeceutica. Acest concept desemneaza, prin urmare, actiunea combinata a substantelor cu efect terapeutic demonstrat si certificat prin metode stiintifice substante apartinand medicinii si farmacologiei cu principiile cosmetice clasice. Si, spre deosebire de clasicele color cosmetics (cosmetice decorative, care nu actioneaza in profunzime), produsele din clasa respectiva sunt certificate medical, cu efecte durabile in timp. Conceptul a fost lansat prin anii 80 de catre medicul dermatolog american Albert Kligman, cercetator la Universitatea din Pennsylvania. Klingman este cel care a descoperit Retin A, sau acidul retinoic, care a declansat o adevarata revolutie in terapiile de ingrijire a pielii.