I. Istoricul ambalajelor
          Istoria cartonului ondulat se intinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui
material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pana atunci.
        Hartia ondulata printr-un mijloc mecanic, intre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima
data in Anglia, in anul 1856 si a fost utilizata in premiera ca ambalaj de catre un american, in
1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut in 1874, in America, cand s-a adaugat, prin lipire, un
strat neted de hartie peste hartia ondulata.
       La inceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune
in industria ambalajelor, in America si Europa. In timp, productia de carton ondulat si ambalaje se
dezvolta in ritm alert, largindu-se gama sortimentala si imbunatatindu-se calitatea acestui produs.
Ambalajele din carton ondulat capata functii noi, devenind promotoare ale desfacerii marfurilor,
prin aspectul lor tot mai atragator.
      In tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara in anul 1957, in fabrica existenta la
Ghimbav, localitate aflata la 10 km de municipiul Brasov. In anii urmatori, acest sector a cunoscut
o dezvoltare apreciabila, cererea acestui produs pe piata fiind in continua crestere.
         Produsele de ingrijire a pielii reprezinta una dintre cele mai dinamice piete in ultimii ani.
Statele Unite, care sunt considerate cea mai mare piata, cifra de afaceri cifrandu-se la zeci de
miliarde de dolari, sunt considerate a fi barometrul cel mai bun in ce priveste tendintele si
schimbarile.
            Incepand cu
anii ’80, pe piata
americana a
cosmeticelor au aparut
presiuni din partea
consumatorilor care au
inceput sa solicite
produse cu actiune
certa si persistenta in
timp impotriva
imbatranirii. Motivul?
Inaintarea in varsta a
generatiilor “nebune”
ale anilor ’50 - ’60. Este vorba de ceea ce sociologii si psihologii numesc “baby boomers”,
generatiile rezultate in urma exploziei de nasteri de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Aceste
generatii sunt cele care au schimbat mentalitatile in lumea occidentala in cea de-a doua jumatate a
secolului douazeci.
            Sunt generatiile responsabile de explozia rock’roll-ului la sfarsitul anilor ’50, de fenomenul
“flower power” dublat de revolta tinerilor in anii ’60 si, in general, de schimbarea mentalitatilor
puritane care au constituit baza societatii americane traditionale. Anii ’80 au adus la maturitate
primele valuri de baby boomers si au impus o noua categorie – yuppies, adica noua generatie de
succes, care da o mai mare atentie si cheltuie mult mai mult pe imbracaminte si produsele de
ingrijire.
            Anii ’90 I-au adus pe “baby boomers” la deplina maturitate si chiar dincolo de ea. Cei care
odinioara rascoleau America, generatia lui Elvis Priestley si a rock’roll-ului, generatia hippy, purtand
camasi inflorate, barbi, si scandand “make love not war” impotriva razboiului din Vietnam, au
trecut de granita celor 40 de ani, iar unii de 50. Odata cu schimbul de generatii, cei care odinioara
declansau revolutia libertatilor sexuale in Statele Unite si ulterior in vestul Europei, au acces la
putere si au definitivat ceea ce incepusera in prima tinerete. Astfel, pilulei contraceptive, i s-au
alaturat dreptul la avort si fecundarea in vitro.
            Miscarea feminista a iesit invingatoare si, ceea ce parea de neconceput la sfarsitul anilor
’40, a devenit realitate: femeile au dobandit o egalitate deplina cu barbatii.
            Generatiile “baby boomers” sunt cele care “fac legea” acum. Bill Clinton este exemplul
tipic. Fostul contestatar al anilor ‘70, care a plecat in Marea Britanie pentru a se sustrage
incorporarii in trupele combatante din Vietnam, care a protestat impotriva razboiului pe strazile
Londrei, a ajuns presedintele Statelor Unite pe care le-a adus la cel mai inalt nivel de prosperitate
si cel care a intervenit decisiv in ordinea mondiala. Bill Gates si Paul Allen reprezinta aceasta
categorie, la fel ca si Tony Blair, Michael Jordan si Michael Jackson; Tom Hanks este un boomer,
Tom Cruise este un boomer, George W. Bush este un boomer.
            Ce legatura au toate acestea cu piata produselor de ingrijire a pielii? Daca din punct de
vedere biologic generatia “baby boomers” a imbatranit, acesta fiind un dat al firii, din punct de
vedere a mentalitatilor s-a produs o mutatie. Fostii tineri furiosi ai anilor ’50 - ’60 refuza sa
imbatraneasca. Sau mai bine spus, sa accepte imbatranirea. In secolul al XIX-lea si in prima
jumatate a secolului XX, varsta de 30 ani reprezenta un prag critic pentru femei, generator de crize
existentiale. Astazi, in Occident, o femeie la 30 de ani abia se considera matura. Demi Moore,
Madonna si Sharon Stone, toate nascute in anii ’60, cunosc un succes incomparabil mai mare decat
al celor mai multe din starurile aflate la prima tinerete.
            Pentru prima data, limitele cosmeticelor clasice au devenit evidente, spre dezamagirea
celor care doresc sa isi pastreze aspectul tanar. Si, de ce nu, si-au spus, atata timp cat batranetea
nu si-a pus amprenta asupra modului lor de viata. Dar cosmeticele clasice, indiferent de
rafinamentul si intensitatea campaniilor publicitare, de stilul si eleganta ambalajelor, de faima
celebritatilor care s-au angajat in promovare, nu au resit sa faca prea mult. Curatare, tonifiere,
hidratare si protectie – nu s-a putut obtine mai mult decat atat de la cosmeticele clasice. Iar
ridurile au continuat sa apara.
            Apoi, pe la jumatatea anilor ’80, au intrat in actiune medicii dermatologi si cercetatorii
farmacologi. Rezultatul a fost o noua abordare a produselor de ingrijire a pielii care imbina tehnicile
de aplicare ale cosmeticii clasice cu actiunea reparatorie certificata stiintific a unor componenti
activi ce apartin medicinii. Noile produse rezultate au constituit baza unui nou trend pe piata
produselor de ingrijire a pielii in masura sa satisfaca noile cerinte ale pietei.
            Ecuatia suna astfel: cosmetica + farmaceutica = cosmeceutica. Acest concept
desemneaza, prin urmare, actiunea combinata a substantelor cu efect terapeutic demonstrat si
certificat prin metode stiintifice – substante apartinand medicinii si farmacologiei – cu principiile
cosmetice clasice. Si, spre deosebire de clasicele „color cosmetics” (cosmetice decorative, care nu
actioneaza in profunzime), produsele din clasa respectiva sunt certificate medical, cu efecte
durabile in timp. Conceptul a fost lansat prin anii 80 de catre medicul dermatolog american Albert
Kligman, cercetator la Universitatea din Pennsylvania. Klingman este cel care a descoperit Retin A,
sau acidul retinoic, care a declansat o adevarata revolutie in terapiile de ingrijire a pielii.

II. Tipologia  ambalajelor
2.1.  Terminologie

            Ambalarea este peratiunea prin care se realizeaza protejarea produselor in scopul pastrarii
calitatilor initiale in conditii igienice,in timpul manipularii ,transportului,depozitarii si desfacerii
lor(chiar si in timpul consumului).Aceasta usureaza si scurteaza durata de aprovizionare a
consumatorilor ,creand posibilitatea de autoservire,de informare a consumatorilor asupra
continutului ,a modului de pastrare si apreciere a produsului ,usurand transportul catre
consumatori si prezentarea produselor intr-o forma atragatoare.
             Operatiile principale de ambalare  sunt: dozarea produsului in vederea ambalarii;
umplerea ambalajului; inchiderea ambalajului; constituirea ambalajului colectiv sau de grupare.
Dintre operatiile auxiliare de ambalare amintim:pregatirea produsului pentru ambalare ;formarea
ambalajului sau preagtirea lui; conditionarea ambalajului (marcare, etichetare, inscriptionare).

            Ambalarea ,ca notiune,insumeaza operatiile  de aranjare a produselor in spatii delimitate

prin pereti din diferite materiale numite ambalaje.

            Ambalajele ca insotitori ai produselor ,reprezinta corpuri confectionate din materiale

corespunzatoare avand o forma  potrivita,destinate a contine produse alimentare si mealimentare
pentru indeplinirea scopurilor mentionate anterior,precum si pentru:

            -facilitarea aplicarea procedeelor tehnice moderne de transport,manipulare,refrigerare

,desfacere,etc.

            -cresterea vitezei de circulatie a produselor si reducerea costurilor de distributie;

            -asigurarea consumatorului cu produse de calitate definite si constanta,prezentate intr-o

forma  atragatoare;

            -ridicarea valorii produselor,inaintea de expedierea lor,si eliminarea din comert a

produselor de calitate mediocre.

            Datorita interactiunilor ambalajului cu mediul ambient care determina modificari ale

proprietatilor acestuia nu numai la suprafata ci si in profunzime ,influentand caracteristicile
produsului ambalat ,atat ambalajul cat si produsul trebuie private in ansamblu,ca un tot unitar, si
nu individual. 

            Sistemul de ambalare reprezinta metoda sau modul de realizare a operatiunilor de

ambalare a produselor ,indiferent de natural or.

            Accesoriile de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care completeaza sau preiau unele
functiuni ale ambalajelor,cum ar fi:imobilizarea continutului ,amortizarea socurilor,etansarea
,inchiderea,consolidarea sau identificarea ambalajului,fara a constitui insa invelis de protectie a
produsului.

            Materialul de ambalaj este materialul destinat pentru confectionarea ambalajelor si

accesoriilor de ambalaj,in timp ce materialul de ambalare este materialul destinat sa inveleasca
temporar produsul de ambalat.

            Prin produsul ambalat se intelege produsul care necesita o protectie temporara de la locul
de productie la locul  de cosum si a carui manipulare,transport,depozitare si desfacere trebuie
inlesnite prin ambalare.

            Produsul ambalat reprezinta unitatea din produsl de ambalat si ambalajul respective.

Multi economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii de

management al companiei deoarece pe langa calitatile sale intrinseci, care sunt de protectie a
bunului, ambalajul mai presupune si o serie de alte calitati deosebit de importante cum ar fi
promovarea produsului respectiv.
            Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic mai ales in cazul produselor de
marca.  Ambalajuleste un material (hartie, carton, masa plastica etc.) in care se impacheteaza ceva
pentru a fi pastrat sau transportat.

            Dar in spatele un astfel de ambalaj care sa aduca importante contributii la vanzarea

produsului respectiv se afla o munca imensa, care presupune cunostiinte bine stapanite de
management, curajul de ati asuma riscul si, nu in ultimul rand, multa imaginatie.

            La prima vedere pentru un cumparator oarecare ambalajul nu reprezinta mare lucru. El
uremeaza a fi oricum indepartat dupa folosirea produsului. Dar, de fapt lucrurile nu stau de loc asa,
ci, fara a exagera, lucrurile stau cu totul invers. De foarte multe ori ambalajul este ales, el ofera
informatii despre produsul pe care il contine, el ne ofera confortul utilizarii produsului, el ne ofera o
garantie a calitatii (de exmplu sunt considerate mai de calitate bauturile imbuteliate in sticla, de cat
cele in PET) etc.

In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numeoase elemente de estetica  si  design  care sunt
deosebit de importatnte.

            Introducerea autoservirii a determinat o schimbare in modul in care consumatorii iau

deciziile de cumparare.Produsele, cu ambalajele lor atractive, au devenit adevarati
reprezentanti comerciali,  contactul direct dintre vanzatori si marfa expusa fiind eliminat.
Comercializarea cu amanuntul s-a maturizat sub forma supermarket-urilor, clientul acestora fiind
astazi individul cu cel mai studiat comportament comercial.

Imaginea produsului din punct de vedere al inovatiei si al costului determina  asteptarile

consumatorului in materie de ambalare, noutatea ambalajului fiind practic un
semnal pentru consumator in ceea ce priveste: preocuparea pentru echilibrul intre produs si
ambalaj, grija pentru un aspect cat mai functional posibil, preocuparea estetica in crestere, dorinta
de a fi cat mai bie informat, preocuparea pentru echilibru ecologic etc

Ambalajele de prezentatre si desfacere a produselor, inclusiv ambalarea, constitue in

conditiile actuale un factor important in diversificarea sortimentala, contribuie la aprecierea
calitativa a produselor si stimularea vanzarilor.

            Aceste cerinte alaturi de elementele tehnico-functionale ale ambalajelor sunt, de

asemenea, studiate de estetica produselor.

           Forma ambalajelor are in vedere, in principal, cerinte de varietate sortimentala, dozarea si

proportionarea produselor conform cererii pe piata, eliminand in final uniforminatea si monotonia
sortimentala.

            Culoarea realizata in srtansa legatura cu forma si grafica acestora, are ca obiective:

        stimularea vanzarilor;

        continutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale;

        personalitatea produselor;

        promovarea unor elemente cu specific national, zonal;

         crearea din punct de vederea psihologic a unui climat comercial;

        contributia direcata la crearea unei traditii a produselor, intreprinderii etc.

   Grafica adanceste aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, in raport cu

destinatia acestora, alaturi de celelalte elemente de estetica, fiind o contributie importanta la
cresterea desfaceriilor de marfuri, stimuland concurenta in conditii optime, sporind cracteristicile
merceologice ale mafurilor.

Forma, culoarea si grafica ambalajului – elemente de sinteza in cadrul esteteicii produselor –

realizate in conditii optime au contributii efective, cu eficienta majora, in cadrul relatiilor
competitive de comert interior si exterior, accelerand penetratia etc.

Dezvoltarea productiei si diversificarea sortimentala a produselor in conditiile modernizarii

continue a productiei, a largirii pietei interne si a schimburilor economice cu alte tari, precum
promovarea formelor rapide si eficiente de servire in comert impun ca o necesitate obiectiva
perfectionarea activitatii de ambalare si preambalare a produselor.

Ambalajul marfurilor, pe langa sarcina de a pastra sau maturiza insusirile calitative ale
produselor, constiuie un mijloc important de reclama, de imbunatatire a prezentatrii si, in ultima
analiza, o forma activa a vanzarilor.

Daca forma ambalajului reprezinta un element estetic subordonat formei produsului, culoarea
si grafica reprezinta calitati estetice proprii ambalajului.

Pentru produsele mai deosebite se remarca si folosirea unor ambalaje din carton, mase

plastice care confera produselor o eleganta si o tinuta estetica deosebita.

Se remarca rolul deosebit prin care forma ambalajelor pare sa varieze, din cauza formei
etichetelor, coloritul si modul interesant cum au fost rezolvate acoperirile pe capac si gatul sticlei.

2.2.      Clasificarea ambalajelor

 Ambalajele se clasifica in functie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent in practica:

 dupa modul de folosire:

o       de unica folosinta

o       refolosibile (returnabile)

 dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor:

o       ambalaje din hartie si carton;

o       ambalaje din sticla;

o       ambalaje din metal;

o       ambalaje din materiale plastice;

 o       ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri;

o       ambalaje din materiale textile;

o       ambalaje din materiale complexe.

 dupa sistemul de confectionare:

o       ambalaje fixe;

o       ambalaje demontabile;

o       ambalaje pliabile.

 dupa tip:

o       plicuri;

o       pungi;

o       plase;

o       lazi;

o       cutii;

o       flacoane;

o       borcane etc.

 dupa domeniul de utilizare:

o       ambalaje de transport;

o       ambalaje de desfacere si prezentare.

 dupa specificul produsului ambalat:

o       ambalaje pentru produse alimentare;

o       ambalaje pentru produse nealimentare;

o       ambalaje pentru produse periculoase;

o       ambalaje individuale;

o       ambalaje colective.

 dupa gradul de rigiditate:

 o       ambalaje rigide;

o       ambalaje semirigide;

o       ambalaje suple.

 dupa modul de circulatie al ambalajului:

o       ambalaje refolosibile;

o       ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.

 dupa sistemul de circulatie:

o       sistem de restituire a ambalajelor;

o       sistem de vanzare – cumparare a ambalajelor.

 dupa sistemul de confectionare:

o       ambalaje fixe;

o       ambalaje demontabile;

o       ambalaje pliante.

 dupa caile de transport:

o       ambalaje pentru transport terestru;

o       ambalaje pentru transport fluvial-maritim;

o       ambalaje pentru transport aerian.

 dupa destinatie:

o       ambalaje pentru piata externa;

o       ambalaje pentru piata interna.

III. Etapele proiectarii estetice a ambalajelor

 

3.1. Principii de proiectare si estetica ambalajelor

            Proiectarea ambalajelor este unul dintre cele mai importante elemente ale comercializarii
produselor. Proiectarea ambalajului trebuie integrata procesului de productie a produsului de
ambalat, numai asa fiind satisfacute functiile ambalajului de: protectie, manipulare, informare,
prezentare.
            Pe baza conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajul, se poate trece la
determinarea ambalajului optim si apoi la alegerea metodei de ambalare.

            Ambalajul optim este acela care, pe langa indeplinirea rolului functional, implica un consum
minim de material si manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare, inchidere, etc.
necesita utilaje cat mai putin costisitoare, cu efort minim (eventual sa permita automatizarea
procesului), si este, evident, economic.

            Pentru facilitarea schimbului pe plan national, cat si pe plan international, Organizatia

Internationala de Standardizare (ISO) a trecut la realizarea unor normative si standarde pentru
confectionarea si fabricarea ambalajelor (5,6,18,19,20,28).

            Etapele generale ale proiectarii ambalajelor sunt:

-         explorarea preliminara in timpul careia se aduna idei si se fac schite cu privire la

dimensiunile si aspectul exterior al ambalajului;

-         alegerea variantei optime de ambalaj si punerea la punct a elementelor grafice;

-         modificarile finale, cu includerea specificatiilor tipografice, a ilustratiilor si a altor

implementari grafice;

-         finalizarea, din punct de vedere al productie si pregatirea imprimarii.

Prin forma si dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile de manipulare, sa

proteje produsul ambalat si sa contribuie la comercializarea usoara a acestuia. Este necesar ca prin
calitatile estetice pe care le confera, ambalajul sa determine impulsul de cumparare a produsului.

Indicatorii de calitate ai unui ambalaj se impart in doua categorii:

-         indicatorii tehnico-economici: caracteristicile functionale si tehnico-constructive,

materialele, economicitatea;

-         indicatorii de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozitie,

influenta psihologica.

In STAS 4999/90 si STAS 3676/92 este prezentat sistemul de dimensiuni ale ambalajelor si
marimea unitatilor de incarcatura.

Estetica ambalajelor este subordonata economicitatii:obiectivul nu este de a obtine

ambalaje frumoase, ci ambalaje care sa raspunda optim cerintelor activitatii practice: protectia
produsului dar si vanzarea acestuia.

Prin intermediul culorii, ambalajul are in primul rand un efect vizual si apoi un efect
psihologic. Rolul estetic al culorii de a atrage si de a retine privirea este indeplinit atunci cand
acesta imprima ambalajului o impresie de soliditate si pune in valoare calitatile produsului,
subliniind caracterul sau specific.

3.2. Cum se proiecteaza un ambalaj?

            Pentru ca in general proiectarea unui ambalaj se face in stransa legatura cu produsul pe
care urmeaza sa-l contina, designerii se pot folosi in demersul lor de datele acumulate in urma
cercetarii de piata facuta pentru a afla daca produsul nou creat corespunde nevoilor
consumatorilor.

            Totul incepe de la produsul ce urmeaza a fi ambalat si de la nevoile pe care acesta trebuie

sa le satisfaca pe piata, pentru ca ambalajul trebuie sa reflecte caracteristicile produsului in
totalitate, dar mai ales sa-l faca usor de vandut.

            La inceput se stabilesc dimensiunile si greutatea produsului, pentru a vedea cat de mare si
mai ales din ce material va fi facut ambalajul, pentru a putea sa sustina greutatea produsului in
primul rand, si in al doilea rand pentru a putea fi rezistent la factorii externi si a proteja produsul.
Apoi se stabileste forma ambalajului, in stransa legatura cu forma produsului, pe baza formei
creandu-se stanta, care va deveni un suport pentru grafica.

            Cand se porneste la construirea graficii trebuie avute in vedere o serie de aspecte si de

elemente obligatorii pe care trebuie sa le contina ambalajul (atat cele obligatorii prin lege, cat si
cele pe care producatorul le vrea tiparite pe ambalaj):

-         denumirea produsului

-         denumirea producatorului, a importatorului, a distribuitorului si adresa

-         locul de provenienta al produsului

-         marca, logo

-         ingrediente

-         instructiuni de folosire

-         gramaj

-         data fabricarii

-         termenul de valabilitate

-         codul de bara

-         traducerea in limba romana pentru produsele importate.

Abia dupa ce sunt plasate elementele obligatorii se trece la partea de creatie propriu-zisa,
unde trebuie sa se aiba insa in vedere publicul tinta caruia ii este adresat produsul si categoria din
care acesta face parte (premium, medium, low), pentru a stii intre ce linii trebuie plasat ambalajul.
Apoi se fac mai multe scheme, iar pe baza schemelor se pun in practica ideile creative, in urma
carora rezulta mai multe variante de propuneri de ambalaj.

Dintre aceste propuneri se aleg trei care se prezinta producatorului, insotite de un concept
creativ pentru fiecare propunere in parte, dupa care fie clientul alege varianta care ii place cel mai
mult, ceea ce este cam riscant, fie cele trei variante se supun unui Focus Group, format din publicul
tinta, iar in functie de rezultate, se alege varianta care se bucura de cel mai mare succes, lucru
care se face de obicei.

Varianta aleasa va fi tiparita si se realizeaza prototipul, iar apoi se trece la faza de

industrializare propriu-zisa.

Ambalajul astfel creat va ajunge pe piata, cu tot cu produs, iar patrunderea lui va fi
sustinuta de o campanie de lansare si va fi facut cunoscut prin intermediul mijloacelor media, pana
cand va ajunge la un anumit grad de notorietate, ca apoi sa fie vandut prin intermediul canalelor
de distributie.

IV. Evaluarea elementelor esteticii

4.1. Scurta prezentare a marcilor alese

              Laboratoarele L’Oreal se bazeaza pe respectarea diferentelor de varsta, piele si tip de

par, si pe imbinarea acestor trasaturi personalizate cu diversitatea gamei de produse L’Oreal . Un
secol de experienta isi spune cuvantul , caci compania a devenit lider mondial, distribuit in 130 de
tari, cu sucursale in 58 de tari si avand 18 branduri la nivel global.

            Garnier crede in frumusetea prin natura, a dezvoltat o noua tehnologie selectand

ingredientele naturale, oferind maximul de eficacitate in armonie cu trupul fiecaruia ; se ofera
garantie pentru ca noile proiecte de produse sunt testate cu atentie. Evaluate de experti si
consumatori inainte de a fi lansate pe piata, produsele ofera rezultate imediate si vizibile.

             Vichy :  sanatatea e vitala : incepe cu pielea ta !

Creat in 1931 in Franta de catre un doctor dermatolog, laboratoarele Vichy ofera produse unice,
testate anti-alergic, care combina apa termala Vichy Spa cu ultimele inovatii din randul cercetarii
dermatologice.

             Povestea NIVEA incepe cu descoperirea revolutionara a Eucerit-ului, primul

emulsificator apa in ulei. Acesta a facut posibila crearea pentru prima data a unei emulsii stabile de
acest tip. In 1911 proprietarul Beiersdorf, Oskar Troplowitz, in stransa colaborare cu chimistul
Isaac Lifschütz si dermatologul Paul Unna, a initiat dezvoltarea unei creme pentru piele bazata pe
aceasta emulsie. In luna decembrie a acelui an a intrat pe piata prima crema hidratanta pentru
ingrijirea pielii din lume. Tropolowitz i-a dat numele de NIVEA dupa cuvantul latin « nivius » care
inseamna « alba ca zapada ». Prima cutie avea un design art nouveau, caracteristic vremii
respective. Se potrivea cu  imaginea unei femei – fragile, eterice, delicate, insa de atunci se
prefigurau mari schimbari la orizont.

             Vechea imagine NIVEA de dinaintea razboiului era depasita de timp. In 1924 s-a luat
decizia modernizarii fundamentale a brand-ului pentru prima relansare din istoria marketing-ului.
Schimbarea cea mai radicala a fost cea a modelului cutiei. Scrisul cursiv, delicat si marginea
fantezista pe fond galben au fost inlocuite cu o cutie albastra pe care era scris „NIVEA CREME” cu
litere mari si ingrosate, cutie care a devenit celebra. Reclama a iesit si ea din
traditional.  Reclamele prezentau baietii „NIVEA”, trei baieti sanatosi al caror aspect a castigat
inimile femeilor in timp ce transmiteau noul mesaj – NIVEA alegerea ideala pentru intreaga familie.
            In perioada anilor ´30 NIVEA si-a consolidat imaginea de crema pentru ingrijirea pielii
potrivita pentru cei care petrec mult timp in aer liber. Beiersdorf a scos pe piata si lotiunea de
bronzat si curand avea sa ia nastere corelatia dintre ingrijirea pileii si un ten bronzat.

Beiersdorf a dat consumatorilor o idee despre starea vremii pentru urmatoarele 2 saptamani prin
calendarul meteo NIVEA. Aceste previziuni care prezentau grafic tendinta vremii s-au dovedit a fi
extrem de populare, iar  marca NIVEA s-a intiparit bine in mintea oamenilor ca fiind crema pentru
piele ce poate fi folosita in orice anotimp.

          Anii ´30 au cunoscut de asemenea produse noi ca de exemplu crema de ras, lotiunea tonica
de fata si samponul. Frumusetea si ingrijirea  fetei au ramas obiectivele majore alaturi de mediul
exterior, si acestea erau inscrise pe cutie cu moto-ul: „ Pentru casa si sport”.

          In anii ´60 au crescut atat venitul disponibil cat si timpul liber. Calatoriile au capatat
amploare iar oamenii au inceput sa-si permita vacante la mare sau la munte. Publicitatea NIVEA
reflecta noua libertate, prezentand familii fericite la mare si tineri la schi. NIVEA proteja pielea
contra excesului de soare, vant si frig. In special, un bronz bun devenise un simbol important al
sanatatii si al libertatii. NIVEA, experta in ingrijirea pielii era la locul potrivit cu o gama completa de
produse pentru bronzare. Era exact perioada in care sportul si protectia „consumatorilor” de sport
capatau amploare cu adevarat in Europa. Marea minge albastra NIVEA a urmat tendintei facand
publicitate in intreaga lume. Anii ´60 au devenit o legenda si este si normal sa fie asa. Daca anii
´50 erau anii recuperarii, anii ´60 erau anii libertatii politice, sociale si personale. Era o epoca de
schimbare rapida si putem spune ca aceasta decada dinamica a dat tonul pentru restul secolului.
nainte de anii ´60 calatoria de placere era pentru majoritatea oamenilor limitata la excursii scurte
sau poate pentru cei instariti, la un tur al capitalelor Europei de genul „odata in viata”. Industria
turismului, din cate stim, a inceput sa existe in anii ´60 si a schimbat pentru totdeauna conceptia
lumii.

            La inceputul anilor ´70, obiceiul cumparaturilor s-a schimbat din ce in ce mai mult.
Reteaua Mall si a lanturilor de magazine castiga teren si concurenta incepe sa se incinga.
Beiersdorf a raspuns la provocare cu o campanie care a accentuat calitatea si eficienta de
nedepasit a cremei NIVEA, produsul principal al brand-ului. Testele independente au demonstrat ca
NIVEA nu avea egal, iar publicitatea a subliniat acest lucru. Reclamele aminteau consumatorilor ca
NIVEA era crema de zi, crema de noapte si crema de protectie potrivita pentru fiecare sezon al
anului, la superlativ.                    

          Inca de la inceputul secolului Beiersdorf avea filiale internationale, iar NIVEA a fost un brand
international chiar de la inceput. Totusi dezvoltarea productiei a fost intotdeauna orientata catre
piata locala, iar conceptele de comercializare aratau o concentrare puternica spre piata interna. In
anii ´80 lumea a devenit o piata globala si NIVEA o adevarata marca universala, abordare la nivel
mondial. Consumatorii asteptau o gama din ce in ce mai larga de produse.

           In acest spirit, NIVEA a dezvoltat noi produse si grupe de produse, asigurandu-se ca
beneficiul marcii este respectat – calitate superioara, pret rezonabil, abordare directa si o ingrijire
delicata a pielii. Pe masura ce nevoile individuale erau constientizate a crescut si numarul
sortimentelor disponibile pentru consumatori. Nu trebuie decat sa arunci o privire spre televizor si
sa compari cele cateva retele din anii ´60 cu retelele TV de astazi, care au o varietate de canale,
fiind aproape fara sfarsit. La fel este si cazul NIVEA care ofera produse pentru diferite tipuri de
piele, pentru diferite tipuri de par, ecrane de protectie solara cu diferiti factori de protectie inca de
acum cativa zeci de ani.
        Anii ´90 au fost plini de succes pentru NIVEA, in parte datorita faptului ca tendintele vietii
moderne si nevoile consumatorilor din anii ´80 au aratat calea catre unele concepte precum:
onestitatea, revenirea la valorile familiei si realitatea sentimentelor; unele dintre valorile
importante ale marcii NIVEA pentru sanatate si corp s-au reintors, recastigandu-si
popularitatea.                                           NIVEA s-a situat la o evolutie fara precedent spre
globalizare si a devenit una dintre cele mai puternice marci pentru ingrijirea pielii din lume. Pe
langa garantarea in continuare a unei calitati a produselor individuale, NIVEA si-a extins gama de
produse in noi domenii cosmetice cum sunt produsele de make-up (machiaj) si styling (coafarea
parului) si a facut inovatii considerabile in produsele de ingrijire a pielii: crema de fata anti-rid cu
coenzima Q10, spre exemplu.

             NIVEA si-a extins liniile de productie pentru a oferi o gama de produse cosmetice
completa, atat pentru ingrijirea intregii familii cat si pentru cea individuala. La centrul de cercetare
Beiersdorf lucreaza peste 150 de cercetatori, farmacisti si chimisti. Produsele sunt testate continuu
intr-un proces de inovatie, iar secretele pielii sunt tinute sub observatie de-a lungul anilor. In timp
compania si-a format un fond vast de cunostinte si experienta. IVEA nu a facut niciodata din
valoare un scop in sine. Un exemplu bun este NIVEA VISAGE, o gama cu produse pentru ingrijirea
fetei al caror nivel de calitate este oferit de competitori la preturi de zece ori mai mari.

             Astazi marca NIVEA cuprinde produse pentru ingrijirea fetei, ingrijirea parului, pentru
barbierit, baie/dus, ingrijirea corpului, ingrijirea copilului  si de protectie contra rezelor solare.
Vandute in mai mult de 150 de tari, produsele NIVEA se bucura de incredere oriunde in lume. De
fapt, in multe tari, consumatorii sunt convinsi ca NIVEA este o marca locala. Beiersdorf considera
aceasta mica confuzie drept un compliment. Cu toate schimbarile prin care a trecut, un singur lucru
a ramas acelasi – NIVEA inseamna o piele delicata. Testele dermatologice de la Beiersdorf au
demonstrat ca produsele ofera consistenta, calitate superioara la un pret rezonabil si o ingrijire de
durata. Cutia albastra de NIVEA nu are varsta. Intotdeauna in armonie cu cerintele, asteptarile si
dorintele consumatorilor gama de ingrijire de la NIVEA va fi apreciata si in viitor asa cum a fost si
NIVEA Creme la inceputuri, in 1911.

4.2.  Descrierea elementelor esteticii pentru fiecare marca aleasa

            Pentru a caracteriza cat mai bine ambalajele secundare ale celor 4 creme de fata anti-rid ,
am considerat cele mai importante caracteristici ca fiind:  forma cutiei, culoarea ei, liniile folosite,
contrastul de culori si grafica (impresia pe care o lasa ea consumatorului).

1. L’Oreal Paris Dermo-Expertise  :  Active Anti-Rides

         Forma : paralelipipedica (geometrica, rationala,care defineste structural raportul functie-

forma, fiind in acelasi timp si armonios perceptiei consumatorului);

         Culoarea : fond alb,in combinatie cu gri-argintiu. Scrisul are un font negru si unul auriu,
care trebuie sa fie cel mai vizibil, cu sigla porducatorului.

         Linia : dreapta  - linii verticale , care simbolizeaza dinamismul;

                                        - linii orizontale, simbolizand calmul, staticul;

Asadar, ansamblul  de linii care definesc forma cutiei creeaza o perceptie de armonie.
          Contrastul : vizibil, dar nu suparator, combinatia de nuante alb-auriu argintiu creand o
armonie a culorilor,o contopire a lor.

          Grafica : scrisul este citet, existand o linie groasa de

demarcatie a siglei producatorului, L’Oreal, cu brandul Dermo-
Expertise (scris cu font mai mare), de descrierea produsului. Exista
contrast si intre culorile de scriere, auriu(font mare), negru(font
mic). Celelalte 3 laturi ale cutiei descriu amanuntit produsul, mix-ul
ingredientelor si rezultatele aplicarii cremei. Pe une dintre laturi
este lipita o alta eticheta, care traduce aceste detalii ale cunoasterii
produsului.

2. Garnier Skin Naturals: UltraLift

         Forma : este simpla, este un cub. Prin simplitatea ei sustine produsul care se afla in
interior, denota rafinament si totodata nu incarca inutil costurile de productie.

         Culoarea : tonurile de culoare sunt extrem de puternice, respectiv

alb si rosu. Rosu este o culoare calda, stimulatoare si care creeaza o
senzatie de apropiere in spatiu, pe cand albul exprima expansivitate,
usurinta, suavitate, robustete, puritate, raceala si are o mare
capacitate de reflexie. Ambalajul de fata urmeaza reteta cromatica “de
impact”, folosita de un extrem de mare de producatori din prezent.
Cutia are 6 fete toate tiparite. Pe fata principala apare brandul
GARNIER Skin Naturals de culoare gri, peste care este tras un folio
argintiu, care denota apartenenta produsului la categoria celor de lux. Logo-ul Garnier
cuprinde si o bulina cu textura de frunza de culoare verde, care da o impresie de prospetime si
de departare in spatiu si este simbolul pentru ten normal

         Linia : Designul urmeaza o linie orizontala. Pe fiecare fata totul este organizat clasic
indiferent daca combinatia dintre imagine si text e prezentata in aceesi suprafata sau nu.
Atentia este ghidata clasic de sus in jos si de la stanga la dreapta. Tipurile de linie ce
completeaza designul ambalajului se afla in perfecta armonie cu linia ce sta la baza
constructiei de litera folosita. Liniile denota rafinament in zona imediat apropiata logo-ului si
devin brutale in zonele de subliniere rosii.

         Contrastul : este unul puternic, de impact, fundalul este alb, elementele importante fiind
scoase in evidenta prin folosirea unor jocuri de culori.

          Grafica : este inteligibila si extrem de usor de sesizat si urmarit. Un

element puncteaza centrul compozitiei, respectiv logo-ul de culoare argintie, in
jurul caruia se armonizeaza restul elementelor. O pata de culoare rosie, aflata
in subsolul graficii, formata din potul in care se afla crema propriu-zisa, impune
o nota clara de stabilitate, in vreme ce textul alb suprapus peste aceasta
denota curatenie. Spatele este tiparit la 2 culori si cuprinde prezentarea
produsului, in culorile produsului: rosu si gri, la fel si pe latura din stanga,
numai ca in alta limba. Pe latura din dreapta se afla 2 imagini asociate cu
produsul si prezinta substantele active: ghimbir si esente de cirese. Pe fata
superioara central se afla bulina verde, iar pe suprafata posterioara informatii tehnice:
ingrediente, adresa companie si cod de bara.
3. Vichy : Lift Activ-Pro   ( pentru ten uscat )

       Forma: are o forma paralelipipedica ce atrage atentia asupra continutului (50ml)

       Culoarea: fondul indigo interactioneaza cu forma sa,scotand in evidenta culoarea alba a

recipientului in care se afla crema de culoare alb-portocalie.

       Linia: ambalajul este compus din linii drepte,linii verticale si orizontale ce dau un aer
ferm,calm si static ambalajului.

       Contrastul: inlatura situatia de monotonie,stimuleaza

variabilitatea, tinandu-se seama in acelasi timp de unitate.Exista 2 tipuri
de contrast:contrastul intre fondul indigo si scrisul alb, dar si cel intre
scrisul relativ mic si folosirea unui font size mult  mai mare la “pro”,
accentuand astfel optimismul consumatoarei.

       Grafica: contribuie direct la scurtarea timpului de

identificare, alegere si decizie a unei cumparaturi,
accentuand concomitent elementele de ambianta si bun
gust.Continutul este scos in evidenta de o parte si de alta
a ambalajului.Scrisul este vizibil ,iar numele produsului
nu este scos in evidenta,el regasindu-se scris relativ mic.

4 .  Nivea :  DNAge

         Forma : paralelipipedica (geometrica, rationala,care defineste structural raportul functie-

forma, fiind in acelasi timp si armonios perceptiei consumatorului);

         Culoarea : fond bleu, in combinatie cu bleu marin si indigo.

Scrisul are un font albastru inchis,cu irizatii argintii, care confera
distinctie.

         Linia : dreapta 

- linii verticale , care simbolizeaza dinamismul;

      - linii orizontale, simbolizand calmul, staticul;

         Contrastul : vizibil, dar nu suparator, combinatia de nuante de albastru (bleu-indigo)

creand o armonie a culorilor,o contopire a lor.

          Grafica : scrisul este citet, dar nu exagerat, lasand sigla producatorului foarte vizibila,in
chenarul ei argintiu. In rest,cutia este simpla, cu combinatia de nuante pe albastru, si prezinta
inca o data produsul, tip „picture-in-picture”, dar si o interesanta schema a ADN-ului, in
aceleasi culori, care sugereaza ca produsul are rezultate in profunzime, actionand la sursa
problemei :imbatranirea de la nivelul ADN.

                                   
 4.3.     Evaluarea elementelor esteticii pentru fiecare marca aleasa pe baza
schemei

concepute de catre fiecare evaluator din echipa.

1. L’Oreal Paris Dermo-Expertise  :  Active Anti-Rides

CARACT PUNCTAJ MAXIM PUNCTAJUL PUNCTAJ PUNCTAJ
ESTETICE ACORDAT evaluatorului TOTAL MEDIU
E1 E E3 E4
2
FORMA 4 3 4 2 1 10 10/4=2.5

CULOARE 3 2 3 1 1 7 7/4=1.75
LINIE 3 3 3 2 3 11 11/4=2.75
CONTRAS 4 3 4 3 3 13 13/4=3.25
T
GRAFICA 6 6 6 6 6 24 24/4=6
TOTAL 20 16.25

2. Garnier  Skin Naturals : UltraLift

CARACT PUNCTAJ MAXIM PUNCTAJUL PUNCTAJ PUNCTAJ

ESTETICE ACORDAT evaluatorului TOTAL MEDIU
E1 E E E4
2 3
FORMA 4 4 4 3 2 13 13/4=3.25
CULOARE 3 2 3 3 2 10 10/4=2.5
LINIE 3 3 2 2 2 9 9/4=2.25
CONTRAS 4 2 3 4 4 13 13/4=3.25
T
GRAFICA 6 5 6 4 5 20 20/4=5
TOTAL 20 16.25

    3.  Vichy : Lift Activ-Pro   ( pentru ten uscat )

CARACT PUNCTAJ MAXIM PUNCTAJUL PUNCTAJ PUNCTAJ

ESTETICE ACORDAT evaluatorului TOTAL MEDIU
E1 E E E4
2 3
FORMA 4 2 1 2 3 8 8/4=2
CULOARE 3 2 2 1 2 7 7/4=1.75
LINIE 3 2 2 3 3 10 10/4=2.25
 CONTRAS 4 3 1 3 3 10 10/4=2.25
T
GRAFICA 6 4 4 6 6 20 20/4=5
TOTAL 20 13.25

4. Nivea :  DNAge

CARACT PUNCTAJ MAXIM PUNCTAJUL PUNCTAJ PUNCTAJ

ESTETICE ACORDAT evaluatorului TOTAL MEDIU
E1 E E E4
2 3
FORMA 4 3 4 4 2 13 13/4=3.25
CULOARE 3 2 3 3 3 11 11/4=2.75
LINIE 3 3 3 3 2 11 11/4=2.75
CONTRAS 4 4 2 4 3 13 13/4=3.25
T
GRAFICA 6 6 5 3 1 15 15/4=3.75
TOTAL 20 15.75

         In urma determinarii prin calcul a indicatorului  punctajului total mediu pentru cele 4 marci
alese, am descoperit un clasament relativ al celor 4 produse. Il denumim relativ, sau subiectiv,
pentru ca accentueaza unele valori estetice desemnate de evaluatori ca fiind mai importante ca altele.
Chiar notele primite pentru fiecare caracteristica in parte sunt in functie de gustul fiecarui evaluator .

       

 Stabilirea clasamentului este urmatorul:

1.  L’Oreal Paris Dermo-Expertise  :  Active Anti-Rides

2.  Garnier  Skin Naturals : ultra lift

3.  Nivea :  DNAge

4.  Vichy : lift activ-pro   ( pentru ten uscat )

         Desi primele doua produse au un punctaj mediu total egal, l-am considerat in continuare pe cel
din gama L’Oreal  ca fiind pe prima pozitie, deoarece el a obtinut punctajul total maxim (4*6=24 p)
pentru caracteristica considerata de evaluatori ca fiind cea mai importanta, grafica, cu un procentaj
de 30% in  cadrul caracteristicilor estetice,in detrimentrul produsului Garnier.

         Ambalajul gamei Garnier a obtinut un punctaj mediu mai mare pentru forma si culoare, insa
punctajul mediu total este egal, cu un plus pentru produsul L’Oreal la grafica.

         Clasamentul pentru urmatoarele doua produse arata ca desi ambalajul Nivea a obtinut cu 5p
mai putin ca punctaj total la grafica, el reuseste sa depaseasca net produsul Vichy la 3 alte
caracteristici : culoare,linie si contrast.

4.4.  Propunerea de imbunatatire
          Cum valorile estetice nu se pot defini fara a exista un raport material intre mediul real,
caracteristica fizica a produsului si perceptia sa intangibila, tot subiectiva, aceea de valoare, apreciata
in cuantum in tabelele de mai sus, ne propunem sa aducem unele sugestii, de asemenea subiective,
ca solutii de imbunatatire a valorii estetice pentru ambalajele celor 4 marci alese.

         Am ales sa propunem aceste sugestii punctual, pentru fiecare caracteristica estetica in parte,
evaluata ca avantaj sau dezavantaj in cazul fiecarui produs:

   Forma : ambalajul secundar al cremei Vichy are o carenta vizibila in ceea ce priveste acest
aspect , obtinand un punctaj net inferior celorlalte (8p), si ne explicam acest lucru prin comparatia cu
celelalte cutii,care au un avantaj asupra ei: ar trebui sa fie mai compacta, de o forma mai clar
definita. Aceasta porneste chiar din structura ,material, care prin modelare reda forma
obiectului    Daca acel carton lucios din care este alcatuita cutia ar fi mai dur,mai ferm,si forma ar fi
mai sugestiva. In plus, ambalajele cu cel mai mare punctaj aici au fost Garnier si Nivea, care au o
cutie putin mai inalta, dar cu baza mai mica, apropiata de forma unui cub, iar cele de la L’Oreal si
Vichy au una mai plata.

   Culoarea si contrastul ei : in cadrul acestei variabile nu se mai pastreaza un patern, care sa
sugereze o solutie de imbunatatire – ambalajele cu punctajul cel mai scazut, cele de la L’Oreal si
Vichy (ambele 7p), au o combinatie de culori cu totul diferita.  Cantarind
numai fondul si exceptand culoarea scrisului, care se aseamana,  L’Oreal are in
alcatuire culori pale, cu un contrast scazut : alb-gri. Din contra, Vichy a ales sa
promoveze pe fondul cutiei culori puternic contrastante, cum ar fi indigo,alb si
oranj. Poate tocmai acest contrast este prea tipator in dorinta de a iesi in
evidenta consumatorului, si ii determina acestuia o perceptie contrara celei
urmarite, de combinatie nereusita a unor culori pure,uneori complementare, ca
in cazul kitch-ului.
           Aceasta ar putea constitui explicatia pentru care au fost preferate ambalajele de la Garnier si
Nivea. Si acestea sunt foarte diferite intre ele : Garnier are o combinatie de multe culori :alb, rosu,
verde, portocaliu,insa culorile puternice, stridente, apar intr-o lumina estompata de marimea
obiectelor pe care le reprezinta, mai mici si mai delicat conturate decat cele de la Vichy. Al doilea
ambalaj cu punctaj mare,cel de la Nivea, promoveaza tonuri de albastru, de la bleu marin la bleu
ciel, combinatie cu dublu rol: de a atrage atentia consuamatorului, dar de a nu-i obosi privirea printr-
un contrast puternic ,ci de a linisti si relaxa, cu gandul la natura inconjuratoare din care a fost
inspirata.

                                      Linia: desi la celelalte variabile ale calitatii (valorii) estetice se afla in top,
produsul Garnier a obtinut cel mai mic punctaj fata de celelalte 3 ambalaje,dar nu semnificativ , plaja
de valori variand intre 2 puncte: 9-11. Aceasta pentru ca toate cutiile folosesc acelasi tip de linii,
avand acelasi intelesuri si perceptii in mintea clientului : linia dreapta, verticala si orizontala ,
simbolizand dinamismul, respectiv calmul,staticul.

            Nu credem ca ar fi oportuna o schimbare la acest capitol, prin folosirea liniilor circulante
(sinuoase sau serpentine, pentru a sugera frumosul si gratiosul), pentru ca actual stilul impus
este functional si armonios, prin simplitate si netezime.

                                  Grafica : In mod surprinzator, rezultatele de la variabila culoare si contrast nu se

regasesc condensate in cele ce tin de grafica folosita, si anume marca Nivea, care a obtinut un
punctaj mare in cazul anterior, la acest capitol se afla pe ultimul loc, cu numai 15 puncte. Desi
tonurile de albastru sunt linistitoare, relaxante, iar contrastul apreciat in armonia sa, se pare ca
grafica mai simpla nu atrage atentia.
       Poate ar trebui sa se incerce o abordare mai putin stilizata  si mai sugestiva, ca cea de la
Garnier, care foloseste imagini cu contrast puternic,dar armonios prin marimea relativ mica a
obiectului si claritatea pozei ce arata : plantele si fructele din care este alcatuit produsul, precum si o
stilizare a produsului in sine, ceva de genul picture-in-picture. 

       

V. Tendine in designul ambalajelor

            Dezvoltarea si modernizarea comertului, diversificarea formelor de comercializare au intensificat
preocuparea producatorilor si comerciantilor de a extinde operatiile de preambalare. Aceasta a fost
posibila datorita “exploziei” inregistrate in industria ambalajelor (statisticile dovedesc ca in S.U.A.
industria ambalajelor este comparabila ca volum de activitate cu cea a automobilelor).

           Asistam in prezent la o efervescenta in domeniul proiectarii ambalajelor, in care o serie de

designeri talentati cauta sa gaseasca solutii noi, pline de imaginatie, astfel incat conceptia lor sa
raspunda adecvat functiilor principale de protectie a produselor, de rationalizare si economicitate,
functiilor estetice si de promovare a vanzarilor.

Problema crearii si producerii ambalajelor nu mai tine in mod exclusiv de domeniul cercetarii si
dezvoltarii productiei, a unor noi tehnici si procedee de fabricatie. Ea devine din ce in ce mai mult legata
de activitatile de stocare, expediere si transport, comercializare si publicitate.

          Elementele de psihologie sociala, dorintele consumatorilor si importanta mesajului informational

al ambalajului in asigurarea unei reale protectii a acestora, relatiile cu publicul si reclama, ecologia si,
nu in ultimul rand, designul sunt factori ce determina complexitatea procesului de creare a ambalajelor.
In tratarea estetica a ambalajului trebuie sa se tina seama de existenta unui  complex senzorial, care
determina o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simtului estetic al fiecarui individ, de
efectul emotional declansat de actul de cumparare si de consum.

            Evolutia globala a produselor apartinand acestei noi clase poate fi apreciata ca una dintre cele
mai dinamice din piata care, pana in anul 2005, va face diferenta. Ca exemplificare, putem spune ca la
nivelul anului 2000, grupa cosmeceutice reprezenta in SUA aproximativ 10% din piata de ingrijire
personala, avand o crestere de 6,6%.
            Cresterea acestei categorii de produse s-a datorat orientarii catre sanatate si bunastare a
consumatorului, a cresterii consumatorilor care cred intr-un stil de viata sanatos si echilibrat prin
utilizarea produselor naturale si a tratamentelor alternative, care doresc sa plateasca un pret bun
pentru produsul dorit (IQPC Study-2002).
            Este de asteptat ca piata romaneasca sa urmeze aceleasi tendinte. Euromonitor (principala
agentie a Uniunii Europene de evaluare a pietei) indica in studiul sau relizat in anul 2000 ca, in ce
priveste produsele nourishing/anti-ageing (nutritive si impotriva imbatranirii), in perioada 1996- 2000,
piata romanesca a fost ZERO! Prognozele realizate de aceeasi agentie previzioneaza o crestere a pietei
de cosmetice cu 15,8% pana in 2005, iar cel mai dinamic sector al pietei va fi cel al ingrijirii pielii,
evidentiindu-se o crestere a preferintei consumatorilor pentru produse specializate: cosmeceuticele.

Bibliografie

     Pamfilie, Rodica ; Procopie, Roxana : „Design si estetica marfurilor” , editie on-line, publicata la
adresa  http://www.ase.ro/biblioteca  
      www.loreal.com
     http://skinnaturals.garnier.ca/en/
     http://www.vichy.com
     www.nivea.ro
     http://www.europharmatop.ro/articole_detalii.asp?idd=25
     http://ro.wikipedia.org/wiki/Ambalaj