-

it-

-rlif

Capitolul 4 CALCULUL AMBREIAJULUf

:

4.1. Aspecte
P

genarale
ui prod us parcurge urmatoareie.etape:

roiectarea

un

i..

-I

pregatirea generala (stabiiirea -tadiului mfndial in domeniu); vqfee'e preliriiihtre);,';i1'f constructive si calcule' rvrrErirs uYrrr+!uLrlY(:,et schite,ischeme (intocmirea cie gE DUIIr(E} pregatirea le(Jre{lca l"'''ll'L:l,l::'{],ii";,i;;.1i111. pfegaillea teoretica (itlIUUIlilltra i ,i:::ii' schitarea proiectului {analiza solutiilor exis-tente, elaborarea dE schite si scheme;noi.ij ,?,,:,. calculelor de baza); proieciarea tehnica (definiiivarea schemei constructive a produsului si a detaliilor): elaborarea mocjeluiui functional (pr-ototrpul de laborator, macheta etc.);

'r

'

ii,

experimentareasitestareamodeluluifunctional;',
defi
n

itivarea proiecta rii si corecta rea erorilot';

':: .
,

incercari

uzinale;

P"ntru

maxima a momentului motor, in functie de tipul si destinatia automobilului si de verificarea la rezistenta a prlrtcipalelor piese componente.
^

"*Ur"r1,

catcului cuprinie determinarea dimensiunilor piincipale-in raport'iu valoarea

4.2- Determinarea momentului necesar al ambreiajutui

.1..
:

'

ln timpul functionai'ii ambreiajului, ca urmare a frecarilgr normale din fazele de cuplare{ecuplarg., suprafetele de frecare ale discurilor conduse sunt supuse uzurii, arcurile de presiune se detensioneazi,
iar forta de apasare se micsoreaza. Pentru ca ambreiajul sa,fie capabil sa transmjta'momentul maxim al

motorului si in cazul cand garniturile sunt uzate, la dirnensionarea'ambreiajului, se adopta un moment.

mai.mare decat momentul maxim al motorului, numii momentul necesar saa momentul de catlcul al
ambreiajului.

(41)
Alegerea valorii coeficientului de siguranta B se face tinandu-se seama de tipul si destinatia automobilului, precum se de particularitatile ambreiajului
Pentru valori mari ale coeficieniului de siguranta se reduce intensitatea patinarii ambreiajului deci

si lucrul mecanic de patinare, creste durata de funclionaie a ambreiajului, se reduce limpul de ambreiere
si se imbunatatesc performante{e dinamice ale

automobiluluisiguranta conduce

'

'J

..

Marirea exagerata transmisie,

coeficientului

de

la aparitia unor suprasarcini in

in special la

franarea brusca

automobilului precum si /4.1p4ei necesare decuplarii

ambreiajulu'.
Reducerea valorii coeficientului de siguranta

.e6E&

ambreiajului conduce

la o buna protectie

transmisiei la suprasarcini, dar la o uzura mai mare a discurilor, deoarece patinarea ambreiajului este mai intensa. Forta necesara decuplariieste mai redusa.

Transmiterea integraia a momentului motor si dupa uzarea maxima normala a garniturilor de

frecare lnseamna ca, in aceasta bituatie limita, coeficientul de siguranta al ambreiajului sa fie mai mare sau cel mult egalcu unu,

adiCaa{*>_f.:.
prezentate mai inainte, pentru valorile coeficientului

Tinand cont

i=i cele

de siguranta al

ambreiajului se recomanda valorile: -F=1,3.....1,75 pentru autoturisme cu capacitate normala de trecere;

-F=2,0.....2,5 pentru autoturisme cu capacitate marita de trecere; -F=3,0.....4,0 pentru autoturisme de competitii sportive; -F=1,6.....2,0 pentru autocamioane si autobuze obisnuite; -F=2,0.....3,0 pentru autocamioane cu remorca sau autobuze urbane. Valorile spre limitarsuperigara se recomanda in cazul ambreiajelor cu arcuri elicoidale periferice,
iar valorile spre limita

Wincazul

ambreiajelor cu arc central diafragma.

ln cazul ambreiajelor

sernicentrifugale coeficientul

de siguranta p este o marime variabila

si

depinde de turatia motorului. La aceste ambreiaje, coeficientul de siguranta corespunzator turatiei nule a motorului (forta de apasare se datoreste numai arcurilor de presiune) se alege apropriat de unitate:

-9=0,85.....1,00 pentru autoturisme; -F=1,00.....t,30 pentru autdcamioane.

4.3. Presiunea specifica si cresterea temperaturii pieselor ambreiajului a) Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare ale ambreiajului se defineste ca raportul dintre forta dezvoltata de arcul (ariurile) de presiune F si aria unei suprafete de frecare a ambreiajuluiA, adica:

F po=7=F=
Valoarea maxima

po-A

(4.2)

presiunii specifice este limitata,

de tensiunea admisibila la strivire

materialului garniturilor. ln adoplarea valorii de predimensionare a ambreiajului trebuie avut in vedere:

-valori spre limita tensiuniide strivire favoilTlaza reducerea dimensiunilor ambreiajului (discurile conduse vor avea dezvoltari radiale mici), a momentului de inertie, dar durabilitatea ambreiajului se
reduce sub limitele acceptate pentru

-valori mici ale F-l-e;ly-U.:pSSifiscjmpj_c.-a_s-gPIAIgg..Tltijg.ItgSg,LP (discurile conduse vor avea dezvoltari radiale mari),. crest_e1ea dJir-rgngiunilor de gap..Fl!t, a maselor s! rygmenteloi d9 i1-eJllgj.e ln plus creste uzura garniturilor, deoarece cresc vitezele tangentiale de alunecare dintre
3g1"?fieiyl"ql.

"onrtrr"ti,

d"

*ffibi&i

suprafetele de contact.
Din considerente de uzura a suprafetelor de frecare, presiunea specifica se admite in urmatoarele limite:

- 14-

-po=0,2.....0,5 [Mpa] in cazulgarniturilor din rasinisintetice impregnate cu fibre de kevlar sau de

sticla;
-

//-

Po=1,2.....2'5 [Mpa] pentru garniturile

:. metaloibramice'
+

r.

"'

valofi ale presiunii specifice pentru diferite materiale de garnituri sunt date in paragraful care
prezinta mateiiale pentru

garnitud.

v_-i

b. Cregterea temperaturii pieselor ambreiajului (At). Ia un parcus urban de 10 krn, fercvenfa cupirilordecuplErilor ambreiajului este de circa 100...300 ori. S-a arttat in paragraful 2.L ci in procesul cupllrii gi decupllrii ambreiajului, o parte din lucrul mecanic al motorului se transformS, prin patinare, in celdure, ridic6nd temperatura pieselor metalice ale ambreiajului, din care cauzi
garniturile de frecare funcfioneazi Ia temperaturi ridicate. E]Ig! au arEEt ci o crestere a temperaturii in planul de alunecare al garniturilor de Ia I0rl de circa douigl Avind in vedere ci lrrctul rnsqatric-de::

p_p!ln4rq_

ilqlqi

de.c_ t_

in calcule treptelol{q *porofuii"ailoc.D-e "111"_??,

se consideri situapia cea mai dezavantajoas4 crra a asemene4 avind in vedere aprat" pro""sqhi ae cuplare (LS!0._

-tffghirnbarea

secunde), schimbul de cilduni crrcxtriorul este redus, astfel cd se consider6 ci intreag lucrul mecanic de patinare se reglsegte sub forml de cildur5 in discul de presiune gi in volant.

Verificarea la incilzire se face pentru discurile de presiune, aflate in

r,rl de alunecare cu relatia: ..-1--:::--

I lI

\---

A]_ I)t

a.L

C'fr

t4.3)

este cregerea de temperaturi; Z - lucrul mecanic de patinare, dat de relafa (4.0)7 cr :0,5-coeficient care exprimi partea din lucrul mecanic preluu de discul de presiune al rnambreiajeului; m, este masa pieselor ce se incSlzesc; c = 500 Jlkg.oC este cildura specifici a pieselor din fonti gi ofel. Ambreiajul se consideri bun din punct de vedere al ?ncalzirii daca cregterea de temperaturS. la pornirea din loc este ?n limitele At = 8... 15 oC.

unde:

Af

tr4,. Dimensionarea garniturilor de frecare

tntsus4i{gro-te-qe

!!I!_ 9!mp9it9!!e

a.le_*

g$_tg4J.gli. Drept de legf,turE dintre par,rile conducitoare ale ambreiajului.

-sJab-ilq$.s, rumare suprafegele de frecaie-ale-ariibreiq'ului

prin &S9,-{._" S::9"9,

_prin lee-i111:q_{q*"}p1-g9 e

{r"fqulur-

q-o_Ud-g_-s.

In

i;pililtn;eile
(4 4)

aceste conditii

momentul capabil al ambreiajului este momentul forlelor de frecare, dat de relagia:

numirul suprafetelor de frecare (al ciilor de legaturi dintre partea conducitoare qi partea condusi); n-numirul discurilor conduse ale ambreiaiutui;
unde
este

i:Z'n

n^,*ff-ra,?medieasuprafefeidefrecare;R"$i&_razeIeexterioari9i

t<,n*d=

,..

interioare ale suppfegelor inelare de frecare; p -coeficientul de frecare dintre suprafelele discurilor; J?-forta normali de aplsare.

pJ-P,j ? ?. 2 x"' -- - Rt'

-,b-

F:po.a,

(4'z)' zub forma pentru foda normali de ap6sare, da/6 de relafia -Ri) este aria unei garnituri de frecare, momentul unar;

capabil al anrbreiajului

".(": este:

r.r ,

D,

Ma.op--i.po.p..rc

Ambreiajul se consideri corect-diminsionat rt o*rsar definii-de reallia (4-4), adic6: de rela;ia ( 4. , ) ;te egal "o

ry.H-nl)dac6 momentul capabil dat

(4's)

**.ot

M o=M
de unde rezulti:

*o, + 9'M, =i' Po'F" 7E ry'(n' -n')

R,)=
unde ,

yr*A{-.r'tr+r)'
c

2'9'{, .

ft

J i:

R, .c

(4.6)

=*=

0,53 ...0,75.

Referitor la acest raport, care influ enleazit uniformitatea

d 1ffi###r#hi"-ffin;u;nn"t+tileffi; g*e srAS 77s3-83. i;;;;

"ul.ul

fac uy#gar ere preciziri: varorile spre limita de uzare radiari a garniturilor, se ,oarn ci exista o diferenli mare intre raz*le ,o.i"i.ntrtui ale inferioari o r:zuri deci o lifime Tuf,..qjo ce are drept consecinli suprafefelor de diferenlei rya1 ,dintre vitezele de neuniformi gu*i*rito, de frecare datoriti mai ales in cazul automobilelor echipate cu uniforme, ro -J. arunecare. ,..o**d6 folosirea de valori ale coeficientului c spre limita motoare rapide, superioari. ggrtreiajului piese !19-ls:e Gamiturile de frecare sgnt-piese de uzqr-a 4e te-o.flinlocuite' Posibilitatea de inlocuire lunpnrl duratei motff pentru :** qup.turile su nt dpodimensionaia fimitati prezentati in tabeiul *.t. dupa realizate intro condilii valorile & $ R1 obfinutr pq relafia (4.6) tg"t

t*,,

,.i"i;rerii

gin6nd seama de incadrarea valorilor valori de predim.rrioo*e, valorile definitive in prima valoare normalizati a garniturilor. de

Tabelul 4. / Dimensiunile

rilor
200 130 225

de frecare Pentm

D. Di g

r50
100

160 110

180

t25

150

250

aq!Ig!4 mm 28013001305 310

165

325
185

I
3,5

155

r75

350 195

2.5...3,5

t\ 4. s

@r,

3.5 ;4,0 respectiv extrrior al garnihtdi; g-grostmea garnthni i

Calculul arcurilor de presiune

al Menlinerea stirii cuPlate a ambreiajului la limita momenfirlui necesar de frecare se dezvolti fo4a arnbreiajului proiectat este posibili c6nd pe suprafata rtnrmali:

D_

f .p.

P.Mu

R,,a

La ambreiajele cu arc diafragmn fo4a dat6 de relagia (S#) tebuie-si fie dez,taltati. de arc in starea cuplatE a ambreiajului. La ambreiajele cq__arcud periferice, fo4a de apisare este dati de fo4a totaE a arcurilor de presiune dispuse echidistant pe periferia disculgi de presiune. Nurdrul de rygt_g_4ege multiplu . al numEruiui ae pnrghii de dacuplare, linen
arc sa nu

Z.g.Mu f :lr.(R, +R,)

4,v

(4.7 )

*-

a-"CaffiIul-

diaframn sunt prezentate in figura .4.1. Fo4ele care soliciti arcul diaeagrne in cele doui situa$ de rezemare apar in timpul funcfionirii

rtr-iljli*fttieesI.

Elementele geometrice ale unui arc

care

fig,rra i,,1. l+.?,b, pentru situngia debreiat. Se considerl cd, arcul cE, arcul diafiragme prezinti doui
elemente funcfionale reunite intr-o singuri piesS: partea tronconici plini" care este de fapt un arc disc cu rolul de arc de presiune, gi lamelele, care sunt de frpt peryhii incastrate in pdnza arcului disc cu rolul de pirghii
de debreiere.

ambreiajului sunt prezentats in figura 4.2,4 pentru situagia ambreiat $i in

Fig,

4.l.Construcfia aranlui diafragmd

a)

Deformarea arcului disc prin intermediul lamelelor se explici pe modelul constructiv din figrra unde cele doui elemente componente

b)

W"4,
qi

ale arcului diafragmi, arcul disc

pirghiile, sunt prezentate

separat.

Fig,4.Z. Fortele care actioneazd

asupra ambreiajului

Contrgurati. pSrghiilor a fost aleasi, a)-starea a-mbreiat b)-starea debreiat incSt rezefirarea, arcului disc se face pe circumferingele cu diametrele d1 $i dz ca in cazul clasic de solicitare a arcului disc iar articulafiile pe care oscilea-i pirghiile se gisesc pe circumferintE. cu diametrul d2 respectiv g. Modelul constructiv din figura 4.3 indeplinege in ambreiaj acela'i rol funEgionat ca $i arcul diafragmi. Acest model ioate fi folosit p.nu., caiculul arcului diafragmn utilizAnd principiul suprapunerii efectelor produie in cele doui elemente componente ale sale: arcul disc gi pirghiile de debreiere. Pentru calcule se folosesc urmitoarele nota$i: - dt, dz, dj, ,S, H, h - dimensiunile arcului diaft^dgmn;

- l, 2, 3, 4, pozifia
tezzemelor; - z - numirul de brafe; - a - unghiul sectorului care revine unui brag (cr = 360

"lr);

i!'i-'; It :.j, l/; 'i:{wl coil,rtructiv ul arculai diafragmd

8, - fo4ele de anrbreiere gi debreiere ce revin unui sector al modelului

-F - forlade ambreiere; - A - fo4a de debreiere;

Ft,

(FpF/r, Qr:Q/r).

consid*ra pf,rsjuilr: rii;ide qi sistemut deformat pinn in aplattrat. F'orfel: i; Si Q cietermiai in arcul disc momentul radial Mt $i fo4" tiietoare 4 Si irr p^8r.qlii 'nornentul de incovoiere Mz$ifo4a tilietcnre T.z. ln tigura 4.4 s-aa trasat diagramele de momente gi de fo4,e tiietoare din
[.1,r

n.r,,,l?T*rtT:lffit;i:

(*l'
_.. L_
__

Fr
H1
F1

q.v
lrl

o
@

o
Fig. /r t:. Diagrama deforle tdietoare si momente incovoietoare in aral disc Si p&ghii

-7'7-

gi for{e tiietoarl din arcul diafragme obginute prin suprapunerea efectelor din
elementele comPonente.
Se

oblin urmitoarele soliciti,ri maxime:

Mr.,, ={.(0, - dr)

2

u, ='*-(d, "'7,
Tz

dr)=Lr.to, - d,)

Fo4a F (iespe cttv M1,I1) detennini in secfiunile arcului disc eforturile r:nitare axiale or $i o, Fi eforturi de forfecare t (fig. 3.35). Deoarece eforturile o, (mrurime pe unitare o, $i r sunf neglijabile in comparagie cu eforturile tangenliale d),calculul de rezistenfi al arcului se face pentru eforturile 6r ^or folosind rela$a:

=Q

or;o=[_wTkl
coeficien$r de formi cu valorile:

4.8.f

(4.8.)

unde: E - modulul de elasticitate al materialului; p - coeficientul lui Poisson; f deforma;ia arcului in dreptul diametrului d2; S - grosimea discului; ; \, k2, k3

1-n dr+4 2

r I dl
\ l,/

(, ar\ I l-:-' I'

.

'

,=#
raman

4_L

+4-;a

4 b4 4 4

4
deformi.rii,
nI

l
a-4a
ol

,r=#[*')
4

cE in

Experimental s-a constatat

timpul

c,-

qeneratoarele

;a; debreiere se
lj
qa
p* t!-e-

arcului disc

intre circuriif#inlele-?-;3li,[j-o!]peffi udu.

pilgh-r-L-incas-t"r-ateju
a-r-eu"la-g.p-ea

incovoaie

defonnagiile din timpul debraierii se vor determina in doui etape: in prima etapi se calculeazn
disc, dg

deformagia

care provine dir

deformagia arcului disc

brafele sunt rigide,

iar in a doua etapi se insumeazl deformalia suplimentari de iacovoiere a

in ipoteza ci

Big h 5 . Stdrile de teniune

diafragnd

din aranl

hratelor

- ?oDeformapia arcului disc incircat cu sarcini uniform distribuiti pe 'circumferinfele de diametre dl gi d2 se face cu relafa: !2/6

lias

l'

(4 e)

care reprezinti caracteristica de elasticitate a arcuiui disc in timpul

, d?

in

cupidrii. , ; Pentru calculul deformaliilor timpul debreierii se foloseEte

cu:

modelul din figura'?4,6, under.: I = 8t* 82,

h=i .
Fig
4.6. Schema pentra calanlul deformatiilor

dr-d,
dt-dz
24.2.8.1

;r
Y"u)

aZ-al

v' Q'(d, - dr)'

unde: / = q;-l'

12'-'

este momentul de ine4ie

secgiunii lamelei; b-baza mare a

Iamelei; ry - coeficient de formE al lamelei, care are valorile din tabelul L.z.
Tabelul 4. 2
0,4 1,202 0,5

Valorile coeficientului ur ge de I0 formtr

b/b t

0,2 1,315

0,3 1,315

0.3

0,6

L,250

1,I60

l,Lzl

Pentru fo4a

8,

din condipia de echilibru a fo4elor (fig. 'L.4),se obtine:

o=F'.d'-d' dr-d,
Pentm trasarea caracteristicii elastice a arc-ului diafragmi se proc q

@./t1

aplatizat (f : h) qi se compari gu o-a Z0 Mpa; = tabelutZ. ipentru se calculazi marimile din diferite valori ale sigegii cuprir:se intrelf 0 Si,f: 1,7' h.

edaz' asrfel: ' se verifici cu relagia ('4.5), efortul tangenlial maxim cind discul este

'

Mtrrimile caracteristicii elastice a ariutiri diafra

Tabelul 4. 3

traseazi graficele F(fl; eftJ $i eh),figura L.Z. 'se slabilesc pozigiile A gi B: funcgionare pe augrr*a forfei la platou F(/); ' 'se stabilesc pozifl ile a gi D pe diagrama fo4'i Ia *aoqooul de ierrpt*..
se

- nt-

F,O tdoNl

1 5 6 7 I I 10 11 12 13 11 15 16 17

18

A 22

f,q [mm]

Fig t+.7 Caracteristica

Pe diagrama

elastica a arcalui diafragmd

F(/) se stabilegte punctul .4, cend ambreiajul este cuplat gi discul condus are grosime maxima gi punctul B, care corespunde pozigiei decuplat pentru o cursi de retragere adoptati MB, cind se consideri ci decuplarea este completi. Se stabilesc. punctele a gi & pe diagrama fo(ei de imbreiere Q : -f(q). Punctul a corespunde poziliei A din guft3 fo4ei la discul de presiune, iar punctul b reprezinti pozilia corespunzitoare punctului B de pe aceea{i curbi. Se traseazi dreapta ma care reprezinti cursa datorati elasticitElii
Iamelelor. Se determini cursa Ia rulmentul de presiune Lmb in funclie de cursa de retragere adoptati MB. Se ripeti gi pentru pozilia cea mai defavorabila din punct de vedere al forlei gi rezulti fo4a madmi necesari.la mlmentul de presiune. Prin aceasti metodi grafoanalitic,i reanlti: - cursa Ia manqonului de decuplare Amb,,;,; - fo4a Ia mangonul de decuplare Qnn. b. C al c u l u l a r cu ril o r p e r i fe_risle_-Ars11ftlg_p_pn{!:tg_q -!unt arcuri el i co i dal e

fo4ei Ia discul de presiune F

r.arute i.g*qeraeGn-*lse-*Lni.er|.-'Not --!in '- elementelor geometrice ale arcului se face ca in figLra.*.4S. f" figu.a *49
reprezentati, schematic comportarea ela-stici a arcului la compresiune.

r*

este

-42-

rig. b.B Elementele

geometrice ale arcurilor elicoidale

Eig- A.9. Caracteristica elasticd a arcarilor elicoidole

de. presiune, in Pentru calculul de rezistenli 5i d.imensionare a arcurilor utilizate' tabelul $,,$ stfrtprezentate mirimile de calcul 9i relagiile S -au utilizat nota$iile: (spiri pe spirl); Q,m-f"4" de comprimare cdnd arcul este blocat de calcul a arcului (apare c6nd ambreiajul este

oecuplat);

0;*n* **i*e
Q -fo?zelastici

elestici dupi ttzzteama,ximn a garytu{or de frecare; 7u* f,,,* fo,-rryr1i coiespu nzfitoareforlelor Qu* Q,*'Q,an; ]l*gr*ill arcului corespunzitor fo4elor Qu* Q,,,* Qo,i Hu* ff ^^^n*n A*urr" activi a arcului corespunzitoare intre pozigia cuplat si pozilia

a acului

in

stare

_1\ _ ^-L-^:-:..r..:. cuplati (arc preteSioyt) a ambreiajului;

|o^-it +

decuplat.

a u C alculu I \\_----*----

!-rJ!f

gg-tt-4-tt-gi-tpar-e-

de presiune $i al Calculul par,Ei conducitoare cuprinde calculul disgului ambreiajuiui' elementelor de f,;rr'ale discului de ptttluoe de carcasa

- 42-

67es

laat/l-gt
arcunlor rilo oe
nesrune

Tabelul a.+
Relafia de calcul

Nr
crt

Relatii Idtrrimea calculati

Efornrl uniur de torsiune
Forta madml Fo4a in stare cuplat5 a ambreiajutui

I
2
3

g.k. D,. Q*o

n-d3
Q.**:O,15...1,25\
Q,

Q=
4
5
D

z. p.t. R,*a

9.M ^

4
5

Dld,

11.70 1r.55 11.39

l2.5 I 3 I

Valorile coefiCienfuIui de corectie k

l,2g I l,2l

Diametrul necesar al sArmei de arc

d-

1.20 I 8.k-c.Q^"*

I
1.13

Indicele arcului

"=D^ d
7

=5..-8

Diametnrl pentru arcr:ri din sarm[ Ease de otel [rn:nl Sdrma trafr din otel carion de ulitate pmtnt aranri 2,5 | 2,81 3,0 I 3,5 | 4,A I 4,5 I 5,0 5,5 16.0 17.0 Sdrma tmsd din ofil aliqtLtmtnt arani 17 3.0 3.5 3-6 4.0 4.5 5.5 5.6 6.0 6.3 6.5 7.0 7.5

I - l- | G .d4 .h

8,0

I
9

Numnd

de spire active

fl=

8. D3-(g*

Cursa actiirf, a arcului

t0
11

Jocul Ia decuplarea suprafefelor invecinate

Strgeata ma,ximtr a arcului(la decuplarea ambrei aj ului ) Sdgeata arcului

h= :f; i=nr. supfafefe de frecare Ls-0,5 ...0,7 5 la ambraiaje monodisc As=0,3 . ..0,5 14 ambraiaje bidisc rmax

-o)

' 8'Q** ' D'^ '' --Z;TJ

L2

in stare cuplati a

ambreiajului

t3

l4
15 16

Num[rul total de spire Lungimea arcului in stare liberd

Condifia de stabilitate a arcului la flarnbare Uzura admi str garniturilor Sc{derea fo(ei arcurilor in
Stale rrzatlf,

nr:n*2
Ho: fi r0, 5) d+ 0,5' n'
+h

+f

Ho -n D^
U=(I,5-.2)',

t7

LO=O.U.
J
P

l8

Coeficientul de siguran{a aI ambreiajului r:zat

(9-_)=1 au -p'i'R,,,a --ru{u

-ry?-

Diaqelsionarea 4U.rlql_qg_plggtgng,_Funcgi onal, repr93@*_dgpszsvul d fo or su

a

dis-cu

I de
de

reslune

patinnrii fir5. incEJziri periculoase. fuimiHnd discul condus cu un corp cilindric cu dimensiunile ba:e i: raza, exterioar6 7a:fo*(3...5) mnL raza interioari rs:R{3...5) mq.& Rifiind nzs,le gxtgrioar+ respectiv interioani ale discului condus, se obgine ain retaga (3.15), inflgimea necesari a discului de presiune este:
hd

ii de debreiere gi masi metalici pentru preluarea cildurii reziltate ?n procesul patinarii ambreiajului. Fafa de aceste firncgii, pr*im9-nsionarea- l-u! se face din condilia preluarri caiaurii revenite in'timiul

(4 lE

de presiune.

Fdt, Ff4 a. mirimile

amintite la relafia

(4.J),

p este masa specifica a discului

Grosimea determinati reprezinti o valoare minimi; ta;a, exterioari. a discului estb profilatE in vederea creEterii rigidite$ii, a generirii unii curent intens de aer pentru ricire gi pentru a permite legiturile iu elememtele de cilre se
cupleazA

b. Calculul elementelor*de* !gg!tu1i. I* {:grtgl1**!-gg jsrs{saashrelejqlui, d.q I+ c*p

inotorutfil-ffiesti

prime$ffi

uzurii gamiturilor. [n figuta 4./A sunt prezentate schemele de calcul in trei variaate
constructive.

a)

Fig.4./C Sotulii defxare intre disca'l de presiune $ carcasa ambreiajutuii a)-fixarea prin um& b- fixarea prin canerrutr; c- fixar% prin bride

b)

c)

dispunere a umerilor giz -num6ru1 de umeri, atunci efortul unitar efectiv de strivire
este:

--G fir-** p"" ,*ar GiG: 4 to,-u|t,;;ti.it r;ar a*."sionare este de strivire intre *t""* J gi umnrul discului de presiune 2.DadR este raeamedie de
G,

Mo 9.M, = = z-A.R z.a.L.R

(4.

/s)

unde

l,Wmedie de dispunere a umerilor. Fixarea cu canblurn (fig. H, b), poate fi frsuti cu canelura apar,tinAnd discului sau cu canelura -apar,tinAnd carcasei. In ambele situalii calculul se face pentru solicitarea de strivire pe flancurila canelurilor 5i pentru solicitarea de -forf.*tt la bara &nelurilor cu relapiile: Mo F'Mu -pentru sfrivire:6" = z'Ar'R z. a. L- R'

A:dL

este aria dp strivire; R-

-pentruforfecarei

ar=

z- A, .R

Mo

F'Mu z.a.h.R'

(4.t4

'

unde A,=dL este aria de strivire: Afdh - aria de forfecarc; z- numi.rul canelurilor de fixare ; R'raza medie de dispun ercLEY nelurilorLa legitura prin bride (fig.ffi, c), calculul cuprinde calculul niturilor de fixare a bridelor elasiice de carcasE gi respectiv de discul de presiune cu relafiile:

-pentru strivire:

o" =

9.M, z.A,-R z'd'g'R'

Mo
M

-pentru forfecare:

t,

z.Ar.R

a.p.M,
z.rE.d4.R

(t.n

unde

A":d

geste aria de strivir e; 'J4

Atr+-aria

de forfecare; ddiametrul nitului;

g-grosimea bridei; R-raza,medie de dispunere a bridelor; z-numdrul bridelor.

4 7. Calculul
+#-r-.*-

p[4ii

conduse

Calculul per,fii conduse cuprinde calculul arborelui condus, calculul

leg[turii dintre arbtreie ambreiajului
elementului elastic suplimentar.
a)

gi butucul discului condus gi calculul

arcurilor

Dimensionarea arborelui ambreiajrfui iEa.r iin *nA$a de rezislesla la-s9"1-igitarga dg-tors-igne determimti de acgiun(32 momentului motor, diametrul de predimensionare fiind dat de relagia: l_--CC:.g1"-l*-"fbo:elui-*amb-f.ggjlJllti'*

D,=,W, ';;#.JJ'fr;x'',

unde f,,1 este efortut unitar admisibil pentru ,^*rr# O" torsiune. Valoarea definitivn a diametrului urmeazi a fi determinati in funcfie de dimensiunile standardizate ale arborilor canelagi, de diametrul Di determina! reprezentind

Jiarnetrul

le :riunghiulare (STAS 7346-85), care pot prelua sarcini gi cu $ffi, centrarea reatzendu-se pe flancuri. Pentru e,azulambreiajelor ce urmeazi.si transmitE flumri mari de putgre se reconundi caneluri in evolventi (STAS 6858-85), cu centrare pe flancuri- Adopt6nd seria canelurilor dupi diametrul interior necesar rezulti 9i

reilalfi parametri necesari calculului imbhnrii-

b. Calculul tmbinlrii dintre butucul - f,il.qlgi-*gquduS-.qgilb-g*le r" gggrerajot

flancurile caneluriloi cu

W:*fry relafia:

.i:

(4 "tz1

in care: & este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri; se adopti FUa,s pentru caneluri triunghiulare gi trlt},ls pentru caneluri in evolventa; Drtiametrul

n' 1iu
71=D,
condus.

al
2

canelurilor,

; ='" !O' 2

h4nitgimea portanti

canelurii,

- D' I z-numirul
c. Calculul

de caneluri;

I- lungimea de imbinare cu bufircul d.iscului

arq,qrilo-r. elemegtu.lui--elastic.- suplimenfar-, Pentru calculul arcuriior care form aze eiement'ol elastic suplimentar, momentul limita care le soliciti gi care limiteazn rigiditatea lor minimi se considerl a fi momentul capabil

atingerii1imiteideaderentar"ro9ilormotoarealeautomobi1u1uidatdereIatia:

M"=

Goa

'9'ra

1*l'lo

(+.18)

in care Goa e*e greutatea aderenti; g :0,8 -coeficientul de aderenfi;

tr-t??a ji"umice aiof tor;I.,1-raportul de transmitere in prima treapti a cutiei de vitezA; ior. _ ortul de transmitere al punlii motoare. Da d R^,a este raza. medie de dispunere a arcurilor gi daci se consideri c5' toate arcurile (z.humirul de arcuri) participa in mod egal la preluarea momentuiui
de calcul, for,ta de calcul este:

Fr=

M"
z' R^"a

(&.1e)

Din condifia ca amplitudinea unghiulari pe care trebuie si o admiti

elementul elastic si se sihreze in intervalul 0= t(7 ... 10)" se obfine pentru sigeata arcului valoarea maximi: (* 20) .f^o = R^ra'sin 0 h continuare, calculul arcurilor se face dupi metodologia ce decurge din p4...J; parcurgerea tabelului 3.5, cu recomandirile urmitoare: indicele arcului iiu*.t*l s6.rmei de arc F2,5...4 mm; numirul total de spire nf6. Capetele arcurilor se sprijina pe ferestrele executate in disc ai in butuc (fis-/+ t ! ).

rilor cu

incat

montare arcurile

se fcrtaslni

pretensioruazA.

Pentnr dimensionarea ferestrelor se recomandi

huluc

in

feftostrd in dric

mm; &:40...60
a=L,4...
capefelor 1... 1,50.

urmitoarele valori: F25...27

nrm;

1,6 _m1n; inclinarea

butuc

B:d+)n+?v* in care: d este diametrul limitatonrlui, F 8...10 mm; L $t X,, -jocurile dintre limitatori gi butuc, care

Tiietura ?n

Fig4./ I f,arametrii constntctivi ai

eI

la transmiterea momentului in sensul de la roati spre motor (t ) gi Ia tansmiterea momentului de la motor Ia roati (L^);1,, gi 1., se adopti in limitel e 2. ..2,5 mm.

maxima a

'a;;cterizeaze

deformagia

ementului

I asti c

slpl i m ent ar
'

arcurilor

4.8 Calculul sistemului de acfionare a ambreiajului

".m3ii_ n9&fglam!-qeiljulgi ei- c,u5s-a pdtei treU[ie si 9.-rituezg In ll*t" Calculul se desfiSoar5 in doui etape, prirna etapd fiind cea de "igbnornilg dimensionre cinematici a sistemelor de comandi. Urmitoarea etap4 dupi dirnensionarea ;inematici, cuprinde calculul de rezistenfi (dimensionare gi/sau verificare), cSnd in funcfie de mirimile de intrare in sistem -fo4a la pedali gi de caracteristicle cinematice ale sistemului, se determinl fo4ele gi momentele din elementele componente, se identifici solicitirile gi se efectueazi calculele dupi metodele de
calcul al organelor de ma;ini. Calculul sistemelor de acgionare se face in scopul determinlrii parametrilor t in conASflE-E care f@-"'i: acestuia ^\-=-r"I_9 iffilde- Condrlcltor-asup'ra

---

4.B.1,P_iy.lsiolyea

!l*T11f: " sistemelor de acfionare

a. Actionare-q:ryec,fUicfl Lq acest sistery (flgrffi)r f:.*,*se tra.nsmite p-e-dala l-pnp-q?hl! Z .la furP 3, care ac;ioneazi manqonul de"d66uplue 4. De-"=. _d"p-la trailmite de decuplare fo_4a se aljg-[_1ill3_e_p"ffi[u:e_p_rflfijiddiut lgg:lt_oggl. pargff r lor oe qe DJgtg_r.%_ __- "_ **-f(apoftul de transmitere al mecanismului cu acgionare mecanici este:

A74**-*-"':-*-'"

l^=rp.la=

L, L,

(4 2t)

- 4Xeste formati, din cursa 't' :i ''"e de iucru (acdvi), necesartr, deplasirii Arroiui de presiune exterior cu --- -- -- r i;,;i: :iisi ,,,{ ,"!
l)61r!;15q'rr6

'.' 'i:.'

tntali a man$onului de decuplare S;

iliiri$"
Atf =

,t, =,! *,!, =.S *Ur.? ' -'- Lu

iiii; =rr'tt'I, *tt A,S distanp dintre rrjp "l ii;i,_,1 .," L: ii'i:r::r.i'*"

:.

#'2)

doui suprafeli de frecare; i- numi.rul

Fc F. {.-

Yig. 4-12 Sistem c-u aclionare meconicd

F'r'rrpr {{s "psa-re pe pedald Fo, necesar[ decupldrii complete a arnbreiajului, se determin5. crr relapia:

u:rde F- este fo4o necesar5. Ia manqon pentru realizare,a stirii de decuplare a ambreiajului; 4 - fo+a de ap5sar. u *.rrilor ?n starea decuplati a ambreiajului;
t

'9,

.L. ,o=;

raportul de tra:rsmitere al pdrghiilor de debreiere. In cazul ambreiajelor

cu arc central diafragmi se inlocuig*e raporhrl valoarea fo4ei Q detenninati de relagi (Afh.

F^: Fo /i,

de mai inainte

cu

definit conforrn relagiei {#)1.2t Fo4a necesari ce trebuie dezvoltatii de tija pistonului din cilindnrl receptor este datii de rela$a:

b. Acfionarea hidraulicil In acest caz sistemul de acgionare (fig,. 4.t3'. cuprinde o parte mecanicS, qi o parte hidraulici . Pafirr, mecanici, aseriratoare cazului preceden! este caractnnzati prin raportul de transmitere mecanic, ir,
_

Fz=F-'4 oL4
unde F^
este for@ necesari

Ia man$on pentru ralizarea stlrii de decuplare 4

ambreiajului.

Fo4a de apisare asupra pistonului din cilindnrl pornpei centrale este:

ar =

Fp.

*, L2

unde

^f

este fo4a de aplsare asupra pedalei.

Fig.4.

Sistem ca acfionare hidraulicd

Datoriti frptului ci presiunea de lucru este redus5, iar conductele de legiturf, dintre cilindri au lungime relativ micE se poate neglija deformafia
conductelor, iar volumul de'lichid refulat din cilindnrl pompei centrale se poate considera egal cu volumul generat de pistonul cilindnrlui receptor. In aceste ipoteze, de pierderi nule de presiune din sistemul hidraulic, conform principiutui

- ro-

Fz

- 4_ _r. -4-'h'; 4
-= 9.
'

{+.5)

unde f1, este raportul de transmitere al plrfii hidraulice. Se obline asfel: E- ",: 'd

l^'lh Cunosqa4d cursa mansonului de decuplare gi considerSnd cI volumul refulat de pompi se reg[se$e in cilindnr receptor, se obgine pentru cursa pedalei
rel;agia:

6.26)

So:S;

unde S, este cursa mansonului La ambreiajele existente raportul de transmitere are valori intre 15...20, iar in cazuri cu totul iie, chiar mai riaicate. Valoarea raporfi.rlui de transmitere este legati. de cursa total[ a pedalei ambreiajului, care a^re lirnite relativ inguste (i20...150 mm): Prin mirirea raportului de transmitere aI sistemului de affro-n{e, ,,rrr" pedalei de actionare creqte. Lucrul mecanic necesar debreierii.ambreiajului se ,."o**de si nu depiSeasce 15 ...20 N'rn. Daci fo4a Ia pedali depd$e$e aceste

de decuplare, da6de relapia +.2'

i;i;,

&27)

1imite,trebuiesisOutiliaezeunservomecanismdeac9ionare. Organele componente ale mecanismului de acfionare se verificE" in funcfie de-tipul solicitarilor la care sunt supuse, dup[ metodele de calcul

mecanismului de aclionar" ,-i f"r. considerind fo4a maximf de aclionare de 309...490 pedala de acftionare este solicitatlla incovoiere, dace forla la pedalE Fr, acgon"qin centrul suprafelei de ap[sare, sau la incovoiere qi torsiune

pentru organe de magini. Catculul de rezistenli

al

excentric. Cablut de acfionare se verifici la solicitarea de intindere, de regul[ la capete. secliunea periculoasl fiind situat[ in zonele filetate de 'incovoiere, momentul pirghia de debreiere este solicitatl la incovoietoi maxim fiind determinat prin reducerea in secliunea periculoasi a fo4ei de la manlon corespunzitoare sterii decuplate a ambreiajului.
dacd.

fo{a actioneazl

'

.sll 1N & li:-*

r*'
-t
o)

\ \.*.

-$