18.

Stabilizatoarele dispoziiei

Litiul nu este eficace numai n tratamentul crizei de manie ci administrat pe termen lung, intercritic, la bolnavii cu psihoz maniaco-depresiv, litiul scade frecvena acceselor att de manie ct i de depresie. n aceste condiii se afirm despre litiu c este nu numai un medicament antimaniacal ci i un stabilizator al dispoziiei (strii timice). Din aceste considerente litiul se recomand nu numai pentru tratamentul crizei de manie ci i ca tratament de fond administrat intercritic la bolnavul cu psihoz maniaco-depresiv. Tratamentul cu litiu ca stabilizator al dispoziiei este pe o perioad nedefinit de timp. Exist unele studii clinice care arat c oprirea unui tratament ndelungat cu litiu este urmat n 3-6 luni de o cretere a frecvenei suicidului, posibil prin declanarea unei crize de depresie. O problem relativ delicat o reprezint momentul n care trebuie nceput tratamentul cu litiu, ca stabilizator al dispoziiei, la bolnavul cu depresie acut. Exist autori care afirm c la bolnavii cu depresie acut n cadrul unei psihoze maniacodepresive litiul trebuie asociat medicaiei antidepresive, urmnd ca dup ameliorarea strii depresive bolnavul s rmn n tratament cronic cu litiu. Argumentul principal al acestor autori este acela c hipomania produs ca reacie advers de medicamente antidepresive ar putea declana o stare de manie propriu-zis la bolnavul cu psihoz maniaco-depresiv. Nu exist ns studii clinice care s demonstreze c medicamentele antidepresive accelereaz ciclurile timice la bolnavii cu psihoz maniaco-depresiv. Mecanismul de aciune al litiului ca stabilizator al dispoziiei nu este cunoscut, aa cum nu este cunoscut nici mecanismul de aciune al litiului ca antimaniacal. n afar de litiu, cercetri clinice arat c i alte medicamente ar putea fi utile ca stabilizatoare ale dispoziiei. Printre cele mai vechi se situeaz dou antiepileptice, carbamazepina i acidul valproic. Dozele utilizate ca stabilizatoare ale dispoziiei sunt asemntoare cu dozele utilizate ca antiepileptice. Este greu de spus dac la baza efectului lor ca stabilizatoare ale dispoziiei st acelai mecanism de aciune cu cel implicat n efectul lor antiepileptic. Un alt medicament care s-a dovedit n studii clinice c ar avea proprieti stabilizatoare ale dispoziiei este olanzapina, care este un neuroleptic atipic. Este posibil ca efectele olanzapinei asupra strii timice s fie datorate proprietilor sale de a bloca unii receptori serotoninergici.