Arata naratiunii la ion neculce in legende si cronica

Ion Neculce (1672-1731)se trage din ramura moldoveneasca a cantacuzinilor, veche si vestita familie de boieri.Dupa moartea tatalui sau la varsta de cinci ani este crescut de bunica.Familia e nevoita sa se retraga in Tara Romaneasac unde se vor afla sub protectia stolnicului Cantacuzino.Intors in Moldova cam pe la 1700 porneste intr-o expeditie militara si apoi se casatoreste cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino.Ocupa functii marunte la domnie.Abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman ,conducand ostile moldovene in batalia de la Stanilesti pe Prut.Pierde batalia si apoi este nevoit sa pribegeasca prin Rusia si Polonia.Spre batranete se intoarce in tara si este numit judecator de divan. Spre apusul vietii si anume la varsta de saizeci de ani incepe redactarea croniciiLetopisetul Tarii Moldove de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat pe care o terminala trei ani inainte de a muri. Aceasta infatiseaza o perioda tumultuoasa a istoriei tarii moldovenesti si anume cea a naruirii domniilor pamantene si instituirea celor fanariote.Cartea e impartita in douazeci si cinci de capitole infatisand douazeci si cinci de domnii dar numai paisprezece domnitori unii salasluind pe tron de mai multe ori.In partea de inceput a cronicii Neculce insereaza 42 de legende istorice pe care le invsteste cu un caracter fictional dupa cum el insusi declara:cine va vrea sa le creada bine va face iara cine nu le va crede iara bine va face,fiecare cum ii voia asa va face In Letopisetul Tarii Moldove autorul descrie fapte unele auzite de la cineva altele citite in izvoarele vremii iar altele contemporane lui la care el a luat parte ceea ce se poate spune ca ii confera operei un caracter memorialistic. Adevarul istoric ,autenticitatea sa se manifesta mai putin si se subscrie carcterului artistic, literar de prelucrare a fondului veridic.Ca si cum si-ar da seama ca relatarea istorica rece poate sa plictiseasca neculce stie sa o invioreze la tot pasulcu incidente captivante.Talentul sau de mare povestitor este subliniat de faptul ca gaseste intotdeauna cuvantul potrivit corespunzator oricarei situatii si sties a condenseze interesul povestirii in jurul unui eveniment. Lupta de la Stanilesti poate fi comparata cu un ziar plin de informatii senzationale.De la deschiderea ostilitatilor cu rascoala mahalalelor si a slujitorilor din casele boieresti impotriva turcilor din Iasi (taierea negutatorilor si spargerea pravaliilorbacaliile statea varsate pe ulite de erau satui si copii,stafide ,smochine,alune erau destule pre la toate babele)pana latragicul act final cand moldovenii vazand din obuzul rusesc tatarii incarcati de prada se slobozeau asupra lor ca sa-si scoata robii de la inceput pana la capat sunt evocate scene de un dramatism incordat. Desfasurarea luptei este infatisata cu dinamism ca si cum o pelicula s-ar derula in fata ochilor cititorului.Acesasta este compusa din mai multe scene puse cap la cap : harnasamentul de lupta al armatelor crestine, planul de lupta al turcilor si al rusilor,greselilie comise de romani,siretenia lui lupu costachi care facuse un pact seret cu turcii,amplitudinea atacului,curajul ghenarului neamt

Vitman omorat de o pusca turceasca in momentul in care isi imbarbata grenadierii la atac,inconjurarea armatei crestine,infometarea rusilor,testarea ternului pentru savarsirea pacii,conditiile pacii si exilul moldovenilor. El stie sa capteze interesul povestirii in jurul unei intamplari,al unei stari sociale sau a unei personalitati pe care o evoca cu toata claritatea.Petru cel mare capata viata proprie prin descrierea ticuluicam arunca cateodata din cap fluturand si prin actiuneumbla de multe ori ca un om de rand pe jos, fara alai,numai cu vreo doua trei slugisi atata drag arata catre Dumitrascu Voda ca se tindea cu amandoua mainile si cuprindea pe acesta de grumaz si-l saruta pe fata pe cap pe ochi ca un parinte pe un fiu al sau Avand o durata scurta si personaje putine cele patruzeci si doua de legende pot fi considerate adevarate schite sau nuvele concentrate.Caracterul de legenda este instituit chiar de autor la inceput caci chiar el declara ca sunt auzite de oameni vechi si batraniInfloriturile verbale lipsesc totul rezumandu-se la sobrietate de stil si de compozitie. Stilul legendelor difera si este variat.Unele povestiri sunt umoristice:logofatul Tautu trimis la Tarigrad cu o misiune diplomatica ,nu cunostea ca boier de prima generatie ritualul cafelei si o soarbe ca pe o bautura oarecare oparindu-si gatul.Altelesunt senzationale asa cum este naratiunea cu cei doi copii ,un arbanas si un turc care merg sa-si caute norocul la Tarigradsi despartindu-sese intalnesc mai tarziu-turcul,ajuns mare vizir il face domn in Moldova pe Gheorghe Ghica,fostul tovaras de vagabontaj din copilarie .Senzationala de un fabulos oriental este si boigrafia spatarului Milescu,devenit carnul,in urma ciuntirii nasului de catre Stefanita lupu,impotriva caruia ar fi uneltit ,dres in cele din urma de un doctor neamt prin slobozirea si coagularea succesiva a sangelui.Romantica este apoi poveste ade dragoste intre fiul lui Radu Mihnea si o sluga oarecare .Cei doi fug in codru,voda face navod de oameni si-I prinde la Fantana Cerbului.Momentul se termina simplu si brutal realistic :slugii I se taie capul si fata e trimis ala manastire.Se remarca astfel ironia prezentarii faptelor neculce avand o mare dispozitie spre jovialitate. Oralitea este si ea o marca a celor doua copmozitii si se manifesta prin zicale si proverbe care abunda ajutand la randul lor in caracterizarea personajelor sau a situatiilor.Sunt astfel introduce expresii ca:precum se dzicevorba ceeaIn infatisarea situatiilor narative sunt impletite sfaturi si proverbe accumulate de-a lungul unei vieti bogate in experiente pe care batranul le ofera cu duiosie.ca fratilor moldoveni rogu-va luati aminte sa va invatati sis a va paziti.Oricat ii fii in cinst ela un domn s ail slujesti cu dreptate ,ca si de la dumnezeu ii plata iara cu domnul niciodata san u pribegesti macar cum ar hiugam dumneavoastra iubiti cetitori tineri sa va stiti chivernisi sa nu patiti si voi ca noipaza buna terece primejdia rea;mielul bland suge l doua maice;calul raios gaseste copacul scortos Astfel se tuseaza puterea limbii vorbite romanesti. In concluzie,cronica si legendele desi infatiseaza intamplari relae e inteseata de anecdote ,caracterizari ,naratiuni care apartin mai mult literaturii decat istoriografiei.

Date autobiografice Structura operei Ca racterul fictional al legendelor caracterul predominant literar al cronicii Naratiunea in descrierea bataliilor Caracterul umoristic al legendelor Marcile oraltatii