Proiect Sociologia Cotidianului

Proiecte de urbanizare si Cartierul

Georgiana Coman, An III, SP

Conceptul de structura socio-spatiala

Atunci cand ne referim la conceptual de structura socio-spatiala avem in vedere grupurile sociale ce se afla in interactiune directa cu spatial. Structura socio-spatiala consta defapt intr-un ansamblu de elemente correlative la diferite scari ce variaza de la local la national. Un alt element important, atunci cand ne confruntam cu conceptul de structura sociospatiala il constituie experienta de viata a fiecarui individ si maniera personala in care interiorizeaza informatiile ce privin din mediul inconjurator si care au rolul de a asigura o varietate a comportamentelor si a raporturilor atat sociale cat si spatiale. Teoria lui G, de Meo a avut in vedere analiza grupurilor sociale ce se afla in interactiune cu spatial urban bucurestean: Formatiunile socio-spatiale sunt instrumente urbaniste care defines in scop operational unitati geografice coerente, permitand o descentralizare practica a amenajarii si dezvoltarii teritoriului.(Guy di Meo, 1991:31)

Cartierul
Cartierul privit din perspectiva structurii socio-spatiale este un element ce tine in special de procesele socio-economice si de raportare a locuitorilor la spatial ocupat, a carui amplasare este determinata de relatia individului cu spatial, de aceea este foarte greu de spus unde se afla limita acestui areal. Pentru unii dintre indivizi, cartierul din care fac parte, poate fi reprezentat de o strada sau de o zona, intrucat acel punct pe care individual il indentifica ca fiind cartierul sau, poarta o semnificatie aparte pentru acesta.

Cartierul urban este o traducere spatiala a diversitatii grupurilor sociale care au fost produse in urma diviziunii muncii.( J.Y. Anthier, 2006:23) In ceea ce priveste conturarea cartierului, cat si a comunitatii din cadrul acestuia, un rol important il joaca identitatea urbana prin intermediul simbolurilor commune, a choronimelor, a elementelor marcante, ale structurii lor socio-spatiale precum si relatii stabilite cu locurile respective.

Structuri socio-spatiale bucurestene in perioada totalitara

In ceea ce priveste structurile socio-spatiale bucurestene din perioada totalitara, putem spune ca se contureaza ideea unui nou oras, dorindu-se o ruptura fata de cel vechi, dar si mai mult o renegare a sa, desi in prima faza noul oras, sub aspect functional, opereaza cu elementele celui traditional. Se renunta la planificarea anterioara, traditionala, de tipul pacelelor de locuinte, unifamiliare in favoarea unei politice de planificare si sistematizare a spatiului urban. Eliminarea diferentelor dintre periferie si centrul orasului cat si trecerea de la locuinte unifamiliare la locuinte plurifamiliare, plasate sub semnul maximei eficiente economice, generandu-se o uniformizare spatiala cat si standardizare a proiectarii de locuinte, sunt noile deziderate ale politicii urbane importate din Vest.

Balta Alba
In cele ce urmeaza, mi-am propus sa discut despre cartierul Balta Alba, si mai exact despre cum proeictul urban ce incearca transformarea unei anumite zone din cartierul respective,

intr-o zona rezidentiala, afecteaza relatiile dintre indivizi si duce la separarea acestora in doua

taber .

Cu poza de mai sus, am vrut sa demonstrez faptul ca in Balta Alba, unde parcul Titan era luat drept punct de reper, simbol al cartierului,si care avea un rol important in crearea unei coeziuni sociale, a fost rapid inlocuit de hipermarketul Auchan. Asadar, se poate spune ca in zona Balta Alba ne confruntam cu discrepante sociale si de calitate a locuirii dintre arealele rezidentiale aflate in zona fostului sat Dudesti si a arealului aflat intre strazile Bratarii si Postasului cu un confort scazut si restul cartierului, discrepanta care se datoreaza incercarii de a crea in interiorul cartierului o zona rezidentiala, profitabila din punct de vedere economic, dar care are efecte negative in ceea ce priveste coeziunea sociala.Unitatile industrial poluatoare constituie o alta problema pentru locuitorii acestui cartier. Din cate am observant, nu exista unitati culturale pentru petrecerea timpului liber, ceea ce nu face decat sa scada atasamentul indivizilor fata de cartier, intrucat spatiile de socializare au disparut.

Comunitate nu este implicata in luarea deciziilor privind gestiunea vecinatatilor, chiar daca modificarile ii influenteaza direct pe locuitori. Vechile complexe economice, si anume cele aflate pe Baba Novac si Constantin Brancusi sunt intr-o degradare accentuate, creind totodat un vid de servicii in vecinatate.

Bibliografie: 1.Di Meo Guy, Buleon P. (2007), Lespace sociale. Lecture geographique des societies. Ed.Armand Colin Paris 2. Mihailescu, V (1994), Blocul intre loc si locuire, In Revista de cercetari sociale 3.Chelcea, L. (2008), Chestionarul in investigatia sociologica, Ed. Comunicare.ro