JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe numele său adevărat Ion N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski. în anul 1927, îi apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de papagal, insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri împotriva sa de pe poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia de a mai publica vreme de câţiva ani. Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie şi elogiat public pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până în ultimele zile de viaţă, dovedind o longevitate artistică demnă de invidiat. Puncte de reper Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci poezii: Adam şi Eva, Paradisul, Porunca, Păcatul, Pedeapsa. Ele s-au publicat în august 1944 în Revista Fundaţiilor Regale. Inspirându-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi oferă cititorului în ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) o viziune personală, necanonică, a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primii oameni: Adam şi Eva. Păstrând coordonatele textului biblic, autorul construieşte un univers diferit, marcat de puternice accente ludice. În poezia Adam şi Eva, Arghezi îşi imaginează cum Dumnezeu, pentru a-şi alunga singurătatea, îl iveşte pe Adam din praf şi niţeluş scuipat. Plămada, întâiul fiul al Domnului, nu iese cum ar fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul Creatorului se curmă în clipa când o zămisleşte şi pe Eva dintr-un os rupt din coasta lui Adam.
stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie borangic, s.n. - fir depănat de pe gogoşile viermilor de mătase zbanghiu, adj. - neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat, aiurit

Text-suport TABLOURI BIBLICE (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Urându-i-se singur în stihii, A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii Şi s-a gândit din ce să-ifacă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi. Se puse-aşezământul dintre fraţi. Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf şi niţeluş scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea putea să prindă pe noroi, Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher, Făcuse şi luminile din cer. Dar iată că l-a nimerit, Din pricina aluatului, greşit, Şi că Adam, întâiul fiu Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu. Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă Cum ar fi fost omul dintâi la faţă. Nici unda lacului nu l-a păstrat, In care se-oglindea la scăpătat. Puterea lui dumnezeiască, Dormind mereu, căta să-l mai trezească: l-a rupt un os din coaste, ceva, Şi-a zămislit-o şi pe Eva. Mai poţi căsca de lene, iarăş, Când ai o soră şi-un tovarăş? S-au luat de mâini şi au cutreierat Grădina toată-n lung şi-n lat. Să nu te miri că, şovăind şi mici, Li se julea şi nasul prin urzici.

Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. Care este. că nu veţi muri. lacul. care de fapt sunt o plăsmuire a imaginaţiei autorului. elemente din realitate. Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. Construieşte un context în care să foloseşti acelaşi verb ca element de argou. prietenia etc. o maximă. 2. într-un grad mai mare sau mai mic. spre răsărit. prin capacitatea de a sugera iluzia unor întâmplări adevărate.Concepte operaţionale Tema reprezintă un aspect general. 12. poartă numele de laitmotiv. născocire") . Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să aibă-n cer copii. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam. 6. iarăş. în ziua când veţi mânca din el.Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei. Se manifestă ca o situaţie tipică. • copilăria. călătoria. 2. războiul. acela-i era numele. pune-le în legătură cu textul biblic unde se prezintă „facerea" primului om. Motivul este un element al operei literare cu un pronunţat caracter de generalitate: un obiect (oglinda. cârpe diem . Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului. şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a produs-o lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi. 7.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa./ Când ai o soră ş-un tovarăş? 9. Comentează semnificaţia versurilor: . Care sunt „materialele" aflate la îndemâna Creatorului pentru plămadă? 4. ca să vadă cum are să le numească. Raiul. cu grad sporit de repetabilitate. ci la unul imaginar. Ficţiune (lat. textul nonficţional transmite ceva despre un referent care aparţine realităţii. pentru că a fost luată din om. fictio. evidenţiază termenii care impun un registru minor textului. marea. 5.” Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare. am să-i fac un ajutor potrivit pentru el. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi. 11. unde se găseşte aur. i-a suflat în nări suflare de viaţă. mai ales în basm). şi pomul vieţii în mijlocul grădinii. timpul. Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi nasul prin urzici). luna etc). Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva. Ispitirea femeii. Ea cuprinde. copilăria. a dat şi bărbatului ei. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii. şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. şapte. Motivul central.„soarta schimbătoare". tema acestei poezii? Alege dintre următoarele variante sau propune una nouă: • creaţia. şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. după opinia ta. 3) Facerea omului. o formulă (fortuna labilis . Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu c u adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om. dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci. care era lângă ea. Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a î nchis carnea la locul ei. Numele celui dintâi este Pison. un număr simbolic (trei. şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina.poţi căsca de lene. .„bucură-te de ziua de astăzi") care se repetă în momente variate ale aceleiaşi opere sau în creaţii diferite.” Facerea femeii.” Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului.” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât. dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. Din coasta pe care o luase din om.Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi. vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu. A luat deci din rodul lui şi a mâncat.trăsătură specifică operei literare. Text ficțional/ text nonficțional diferenţa dintre cele două tipuri de texte este următoarea: în timp ce textul ficţional nu trimite la un referent care să aibă corespondent în realitate. Este respectată sau nu în poezie viziunea biblică? 8. el înconjoară toată ţara Havila. Fiecare creator tratează tema în funcţie de personalitatea sa. plăcuţi la vedere şi buni la mâncare. Numele râului al doilea este Ghihon. între temele cele mai frecvente care apar în literatură se numără: dragostea. purtătoare de semnificaţie. codrul.. şi omul a adormit. natura. nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul. şi bărbatul a mâncat şi el. Motivul este o unitate structurală a operei literare care ajută la conturarea temei. o idee centrală la care se referă un text. arată de ce le foloseşte autorul. Marile opere au izvorât întotdeauna din teme majore. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină. Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. Identifică în text verbele la persoana a II-a. 3. ca să nu muriţi. • jocul. „creaţie a imaginaţiei. aşa cum apar în viziunea originală a poetului. Al patrulea râu este Eufratul.. ca s-o lucreze şi s-o păzească. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului. el înconjoară toată ţara Cuş. Şi omul a pus nume tuturor vitelor. păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului. cunoscând binele şi răul. Textul biblic: Cartea genezei (Gen. 13. şi le -a adus la om. Ficţiunea implică un proces complicat de interpretare şi de imaginare a realităţii. Cerințe: 1. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri. Ce sugerează distihul din finalul poeziei? 10. şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. dar Dumnezeu ştie că. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi dorit Domnul.

nici mame. 11. Identifică. insectă din ordinul coleopterelor.» . 2. Nici: «Culcă-te devreme!» Nici: «Te scoală!» Nu era cine ţine socoteală Că întârzii. Şi-au meritat aceştia pedeapsa? 9. 4.Realitate = existență obiectivă definită prin adevăr (=oglindire fidelă a realității obiective în gândire) Viziune despre lume – imagine/ reprezentare a lumii în plan artistic sau filozofic.Să nu v-atingeţi nicidecum de poame. Că se-arătă încins în curcubeu Şi dete-ntâile porunci. Este pâra un comportament specific anilor copilăriei? Argumentează. 3. că termenul poamă poate avea şi un sens peiorativ. pentru cât mai multe nume proprii feminine. . Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură C-au fost şi prinşi cu ea în gură. în prima strofa. Totul era de glumă şi de joacă Şi aşteptai doar pomii să se coacă. în furtună pe cei doi neascultători. Care să sâcâie băiatul şi pe fată. cu mandibule puternice. Nimic. Cum se manifestă tentaţia? Comentează cele două versuri din finalul poeziei. din versurile: De mişelie. 1. .f. Demonstrează. ca nişte coarne de cerb Pedeapsa de Tudor Arghezi Credeau că Domnul e culcat Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat. . Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu. . să gust Tocmai din pomul ăla. mode de a vedea sau a concepe lucrurile. să mănânci. Exprimă-ţi opinia în legătură cu hotărârea lui Dumnezeu de a-i da afară. Evă. 12. 6. cuvinte care arată preferinţa poetului pentru conturarea unui „univers mic". Explică jocul de cuvinte. Cum sunt pedepsiţi. din ultimul vers? 10. nici mame. Nici dascălul cu zgârci în beregată.rădaşcă. cam netot. 8. de la şcoală. Descrie traiul fericit pe care întâia pereche de oameni îl duce în Rai. plin de must. Traiul fericit în Rai se datorează şi faptului că nici taţi. Care este sensul cuvântului pom. nici dascălul nu îi sâcâie pe băiat şi pe fată: • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac părinţii acasă. Că n-avea doară fluturii iscoade La fieştecare soi de roade. în general.«Ce fel. mod de a reprezenta sau de a imagina o lume/ diferite lumi. încă nici te-ai pieptănat Şi te găseşte prânzul tot în pat. În supărarea Prea Sfinţiei Sale . Şi depărtările le vede în răspăr. cunoaşteţi că v-aşteaptă . nu Porunca de Tudor Arghezi Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine. nici profesoara. Cum ar fi dus-o orişicine. rea ca o răgace. Anume ce-i iertat şi nu e. Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă dialogurile din text. 8. 9. Explică motivul mâniei Prea Sfinţiei Sale. El. Că. într-adevăr. 4. Identifică în strofa a treia versul care dă o evidentă conotaţie ludică poeziei. percepere prin spirit.» răgace. Evo şi Adame. nici dădace. cam neroadă.Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă. dragul meu. dânsul. vreo cinci sau şase. Că se mânie Domnul.«Din pomul ăsta.«Ai auzit?» — «Am auzit!» . însuşi el ?» «Mi-e tare poftă. nici dădace. Construieşte vocative. copiii când greşesc? 7. 2. Comentează din această perspectivă semnificaţia cuvintelor neroadă şi netot. 1. Comentează valoarea aforistică a versurilor: Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna/ Mai tare decât faptele minciuna. nici taţi. Care săreau pe mugurii livezii. Adame. după modelul substantivului Evo. Dumnezeu. Compară-1 cu imaginea lui din prima poezie şi arată diferenţele. Viziunea artistică – perspectivă proprie unui creator. expresie a măiestriei artistice a poetului. venind în rotogoale. Care este porunca lui Dumnezeu? 7. Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficţional sau nonficţional? Argumentează -ţi răspunsul. Jucându-se cu gâzele şi iezii.De unde nu. Nu se-aşteptau că Domnul vede tot: Că ochiul lui deschis. 5. 5. 3. Observă privirea îngăduitoare sugerată de autor prin versul: Ea cam neroadă. 6. Că lecţia s-o spui fără greşeală. Explică mijloacele artistice prin care poetul îl prezintă pe Dumnezeu cu proporţii monumentale. • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac profesorii/ profesoarele la şcoală. construind un context potrivit. dânsul cam netot. Nici profesoara. Arată cum se produce asumarea responsabilităţii când cei doi sunt învinuiţi pentru încălcarea poruncii divine. Identifică versurile în care poetul prezintă omniscienţa şi omniprezenţa lui Dumnezeu. Şi cel puţin nu apucase Să puie poame în sân. Ea. s.

Când povesteşte. fără greş.atât de furt/ Răspunsul fu aspru şi scurt (furt -fu scurt). Citeşte în acest sens poezii din volumele Cartea cu jucării. orice friptură. Cât e grădina şi cât ţine anul. Pândind. În redactarea eseului structurat se recomandă să ai în vedere următoarele repere: . pentru o documentare cât mai completă. Evaluarea unui eseu structurat se face după următoarele criterii: . diferită de mesajul sacru transmis de textul biblic.organizarea ideilor în scris (text cu structură clară.relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin. poruncile ştiute Cum le-au călcat aşa de iute.tratarea tuturor ideilor menţionate în formularea cerinţelor. Compară aceste două exemple din lirica argheziană şi arată asemănarea în privinţa topicii: a) Adam pe Eva lui o a pârât. Şi am văzut şi altceva: Bomboane-n flori şi gârle de cafea. Identifică în arta universală (pictură. Volume şi cicluri întregi de poezii stau sub semnul jocului prin reducerea lumii înconjurătoare la o articulare de spaţii disponibile pentru joacă. care s-a târât. Veneau pe fugă cu plăcinte. Cu frişcă şi muiate în sirop.prezentarea modului cum au fost creaţi Adam şi Eva. In zori. Frigări cu pui intrau pe uşi Aduse de băieţi şi de păpuşi. copţi de-a gata. De mişelie. punctuaţia. . Păcat Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”. Un râu de miere şi un râu de lapte Se-mpreunau în miazănoapte. cuprins şi încheiere. Din iazuri. pe sus. succesiunea logică a ideilor.prezentarea logică. Doar poame bune. Stafide. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. tăvi. . Compară viziunile artistice. Oftează Eva a pustiu. nici de-atât. 10. II. în furtună. indicată în cerinţă. . Şi alegeai. coerent. Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă. . De la cireşe până la caise. Aşa era în Paradis. Zahăr movili şi cornuri mari cu mac. prin perdea. Tata mişca numai sprânceana Şi vinul alerga cu damigeana. nu mai ţin minte. mai târziu. Adam şi Eva. aşezarea corectă a textului în pagină. . idei subliniate prin construcţia paragrafelor.explicarea rolului mijloacelor artistice. nuci cu cozonac. la cinci şi jumătate. albume de pictură şi de istoria artei. Eseul structurat este o compunere care tratează o anumită temă. abilităţi de analiză şi de argumentare. Prezintă aspecte care conferă celor trei poezii argheziene o notă ludică. Se vor puncta: fiecare cerinţă/ reper. cel care scrie eseul având libertatea de a le organiza după cum doreşte. Acolo anul ţine. (Pedeapsa) b) Şi Dumnezeu. Ordinea integrării cerinţelor nu este una obligatorie. Puneai o chiflă şi ieşeau o mie. Orice ai fi vrut şi jinduit Era de ajuns să fi râvnit. la rândul său. ce vede toate. Ba. nu atât de furt. raport corespunzător între ideile principale şi cele secundare). .) concretizări ale mitului biblic despre „facerea" primilor oameni. Acolo totdeauna-i mai.descrierea traiului fericit pe care prima pereche îl duce în Rai. Nici unul n-a voit s-aleagă. din ciclul Tablouri biblice (Versuri de Abecedar). cu toptanul. însoţită de argumente/ exemple convingătoare. ortografia. un număr variabil de cerinţe (3-5) care trebuie respectate în redactare. I-a luat din scurt. Consultă. Scrie un eseu structurat de circa o pagină în care să surprinzi originalitatea viziunii artistice a lui Tudor Arghezi din cele trei poezii cuprinse în manual. Explică semnificaţia pe care o sugerează subtitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar. Adam pe Eva lui o a pârât Eva pe şarpe. III. Copiilor ţinuţi în poală De câte ori îi culcă şi îi spală. la dorinţă. ger şi timp urât. lizibilitatea. Cu rom o picătură ori un strop. De două luni e anul pare-mi-se. aşezarea în pagină. abilitatea de a formula judecăţi de valoare şi de interpretare personală). echilibru între introducere. redactarea eseului: organizarea ideilor în scris. Paradisul -„Grădina se chemase Paradis şi Rai. I. lizibilitatea. Peştii ieşeau. Din Raiul dulce şi din tihna bună Domnul i-a dat afară. pân’ la gură. Ce motive poţi identifica în acest ciclu? 13. Şi se prăjea prin aer. . să iasă. Ziceai în gând şi. Ţara piticilor şi Hore și prezintă-le. Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna Mai tare decât faptele minciuna. Universul devine astfel o lume „de jucărie". mi se pare. De la caise până la cireşi. O a văzut din cer pre ea. Tudor Arghezi se numără printre poeţii în a căror operă „jocul şi joaca" constituie o dimensiune importantă. Nu-i viscol. . 12. (Mâhniri) 11. Crescute câte cinci pe-o farfurie. sculptură etc.capacitatea de analiză şi de interpretare (buna relaţie între idee şi argument.respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. prestabilită. Acest reper general are. să întrebaţi pe tata. utilizarea limbii literare. Răspunsul aspru fu şi scurt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful