JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe numele său adevărat Ion N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski. în anul 1927, îi apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de papagal, insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri împotriva sa de pe poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia de a mai publica vreme de câţiva ani. Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie şi elogiat public pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până în ultimele zile de viaţă, dovedind o longevitate artistică demnă de invidiat. Puncte de reper Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci poezii: Adam şi Eva, Paradisul, Porunca, Păcatul, Pedeapsa. Ele s-au publicat în august 1944 în Revista Fundaţiilor Regale. Inspirându-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi oferă cititorului în ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) o viziune personală, necanonică, a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primii oameni: Adam şi Eva. Păstrând coordonatele textului biblic, autorul construieşte un univers diferit, marcat de puternice accente ludice. În poezia Adam şi Eva, Arghezi îşi imaginează cum Dumnezeu, pentru a-şi alunga singurătatea, îl iveşte pe Adam din praf şi niţeluş scuipat. Plămada, întâiul fiul al Domnului, nu iese cum ar fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul Creatorului se curmă în clipa când o zămisleşte şi pe Eva dintr-un os rupt din coasta lui Adam.
stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie borangic, s.n. - fir depănat de pe gogoşile viermilor de mătase zbanghiu, adj. - neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat, aiurit

Text-suport TABLOURI BIBLICE (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Urându-i-se singur în stihii, A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii Şi s-a gândit din ce să-ifacă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi. Se puse-aşezământul dintre fraţi. Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf şi niţeluş scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea putea să prindă pe noroi, Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher, Făcuse şi luminile din cer. Dar iată că l-a nimerit, Din pricina aluatului, greşit, Şi că Adam, întâiul fiu Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu. Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă Cum ar fi fost omul dintâi la faţă. Nici unda lacului nu l-a păstrat, In care se-oglindea la scăpătat. Puterea lui dumnezeiască, Dormind mereu, căta să-l mai trezească: l-a rupt un os din coaste, ceva, Şi-a zămislit-o şi pe Eva. Mai poţi căsca de lene, iarăş, Când ai o soră şi-un tovarăş? S-au luat de mâini şi au cutreierat Grădina toată-n lung şi-n lat. Să nu te miri că, şovăind şi mici, Li se julea şi nasul prin urzici.

Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi nasul prin urzici). Care este. că nu veţi muri. 3) Facerea omului. mai ales în basm). Se manifestă ca o situaţie tipică. 2. Motivul central. purtătoare de semnificaţie. Text ficțional/ text nonficțional diferenţa dintre cele două tipuri de texte este următoarea: în timp ce textul ficţional nu trimite la un referent care să aibă corespondent în realitate.Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi.poţi căsca de lene. Ispitirea femeii. Motivul este o unitate structurală a operei literare care ajută la conturarea temei. . Identifică în text verbele la persoana a II-a. Numele celui dintâi este Pison. cârpe diem . arată de ce le foloseşte autorul. 11. pentru că a fost luată din om. am să-i fac un ajutor potrivit pentru el. spre răsărit. ci la unul imaginar. care era lângă ea. Din coasta pe care o luase din om.Concepte operaţionale Tema reprezintă un aspect general. şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. textul nonficţional transmite ceva despre un referent care aparţine realităţii. războiul.„bucură-te de ziua de astăzi") care se repetă în momente variate ale aceleiaşi opere sau în creaţii diferite.. fictio. aşa cum apar în viziunea originală a poetului. i-a suflat în nări suflare de viaţă. o formulă (fortuna labilis . Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden.. Marile opere au izvorât întotdeauna din teme majore. dar Dumnezeu ştie că. şi omul a adormit. iarăş. • jocul. A luat deci din rodul lui şi a mâncat. prin capacitatea de a sugera iluzia unor întâmplări adevărate. şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. născocire") . a dat şi bărbatului ei. 5./ Când ai o soră ş-un tovarăş? 9. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam. păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi. 2. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii. Ea cuprinde. 7. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu c u adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”. unde se găseşte aur.„soarta schimbătoare". Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului. Construieşte un context în care să foloseşti acelaşi verb ca element de argou. Ce sugerează distihul din finalul poeziei? 10. el înconjoară toată ţara Havila. Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el. Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva. Fiecare creator tratează tema în funcţie de personalitatea sa. ca s-o lucreze şi s-o păzească. Raiul. elemente din realitate. poartă numele de laitmotiv. prietenia etc. în ziua când veţi mânca din el. 13. Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. • copilăria. lacul. acela-i era numele. „creaţie a imaginaţiei. Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Textul biblic: Cartea genezei (Gen. Comentează semnificaţia versurilor: . ca să nu muriţi. Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului. Este respectată sau nu în poezie viziunea biblică? 8. 6. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi dorit Domnul. şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. Motivul este un element al operei literare cu un pronunţat caracter de generalitate: un obiect (oglinda. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină. 12. după opinia ta.” Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului. nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul. cu grad sporit de repetabilitate. ca să vadă cum are să le numească. dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să aibă-n cer copii. el înconjoară toată ţara Cuş. şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare. dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. copilăria. şapte. codrul. Numele râului al doilea este Ghihon. şi pomul vieţii în mijlocul grădinii. într-un grad mai mare sau mai mic. şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. călătoria. şi le -a adus la om. plăcuţi la vedere şi buni la mâncare.” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât.trăsătură specifică operei literare. cunoscând binele şi răul. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om. Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. luna etc). un număr simbolic (trei.” Facerea femeii. Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. Cerințe: 1. natura.Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri. între temele cele mai frecvente care apar în literatură se numără: dragostea. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a produs-o lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi. Al patrulea râu este Eufratul. Care sunt „materialele" aflate la îndemâna Creatorului pentru plămadă? 4. Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Şi omul a pus nume tuturor vitelor. şi bărbatul a mâncat şi el. marea. timpul. pune-le în legătură cu textul biblic unde se prezintă „facerea" primului om.” Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a î nchis carnea la locul ei. Ficţiunea implică un proces complicat de interpretare şi de imaginare a realităţii. o maximă. o idee centrală la care se referă un text. vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu. Ficţiune (lat. evidenţiază termenii care impun un registru minor textului. care de fapt sunt o plăsmuire a imaginaţiei autorului. căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa. tema acestei poezii? Alege dintre următoarele variante sau propune una nouă: • creaţia. 3.

8. cu mandibule puternice.«Ce fel. în general. nici mame. în prima strofa. din ultimul vers? 10. mode de a vedea sau a concepe lucrurile. cunoaşteţi că v-aşteaptă . Este pâra un comportament specific anilor copilăriei? Argumentează. 11. dragul meu. 6. 1. nici dădace. din versurile: De mişelie. Anume ce-i iertat şi nu e. Comentează din această perspectivă semnificaţia cuvintelor neroadă şi netot. Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă dialogurile din text. 2.Să nu v-atingeţi nicidecum de poame. Explică motivul mâniei Prea Sfinţiei Sale. Evă. cuvinte care arată preferinţa poetului pentru conturarea unui „univers mic".» . Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficţional sau nonficţional? Argumentează -ţi răspunsul. cam neroadă. 3. Nici: «Culcă-te devreme!» Nici: «Te scoală!» Nu era cine ţine socoteală Că întârzii. s. Şi cel puţin nu apucase Să puie poame în sân. să mănânci. Nimic. Şi depărtările le vede în răspăr. Comentează valoarea aforistică a versurilor: Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna/ Mai tare decât faptele minciuna. Viziunea artistică – perspectivă proprie unui creator. Cum sunt pedepsiţi. Adame. expresie a măiestriei artistice a poetului. Dumnezeu. Cum se manifestă tentaţia? Comentează cele două versuri din finalul poeziei. ca nişte coarne de cerb Pedeapsa de Tudor Arghezi Credeau că Domnul e culcat Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat. Evo şi Adame. Explică mijloacele artistice prin care poetul îl prezintă pe Dumnezeu cu proporţii monumentale. pentru cât mai multe nume proprii feminine. nici profesoara. Observă privirea îngăduitoare sugerată de autor prin versul: Ea cam neroadă. Demonstrează. Exprimă-ţi opinia în legătură cu hotărârea lui Dumnezeu de a-i da afară. Identifică în strofa a treia versul care dă o evidentă conotaţie ludică poeziei. Traiul fericit în Rai se datorează şi faptului că nici taţi. rea ca o răgace. Nici dascălul cu zgârci în beregată. 2. copiii când greşesc? 7. plin de must. Că se mânie Domnul. 4. cam netot. de la şcoală.De unde nu. că termenul poamă poate avea şi un sens peiorativ. venind în rotogoale. Că lecţia s-o spui fără greşeală. vreo cinci sau şase. dânsul. Care este sensul cuvântului pom. Şi-au meritat aceştia pedeapsa? 9. Care săreau pe mugurii livezii. Arată cum se produce asumarea responsabilităţii când cei doi sunt învinuiţi pentru încălcarea poruncii divine. insectă din ordinul coleopterelor.f. 4.» răgace. Explică jocul de cuvinte. El.rădaşcă. Construieşte vocative. nu Porunca de Tudor Arghezi Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine. 9. .«Ai auzit?» — «Am auzit!» . Identifică. încă nici te-ai pieptănat Şi te găseşte prânzul tot în pat. 3. nici mame.Realitate = existență obiectivă definită prin adevăr (=oglindire fidelă a realității obiective în gândire) Viziune despre lume – imagine/ reprezentare a lumii în plan artistic sau filozofic. nici taţi. Descrie traiul fericit pe care întâia pereche de oameni îl duce în Rai. după modelul substantivului Evo. Care este porunca lui Dumnezeu? 7.Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă. Că. să gust Tocmai din pomul ăla. Că se-arătă încins în curcubeu Şi dete-ntâile porunci. . mod de a reprezenta sau de a imagina o lume/ diferite lumi. în furtună pe cei doi neascultători. Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură C-au fost şi prinşi cu ea în gură. construind un context potrivit. • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac profesorii/ profesoarele la şcoală. 8.«Din pomul ăsta. 5. dânsul cam netot. într-adevăr. 6. În supărarea Prea Sfinţiei Sale . 12. Cum ar fi dus-o orişicine. 5. însuşi el ?» «Mi-e tare poftă. Jucându-se cu gâzele şi iezii. nici dădace. 1. Că n-avea doară fluturii iscoade La fieştecare soi de roade. Compară-1 cu imaginea lui din prima poezie şi arată diferenţele. Totul era de glumă şi de joacă Şi aşteptai doar pomii să se coacă. Identifică versurile în care poetul prezintă omniscienţa şi omniprezenţa lui Dumnezeu. . Ea. nici dascălul nu îi sâcâie pe băiat şi pe fată: • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac părinţii acasă. percepere prin spirit. Nici profesoara. Care să sâcâie băiatul şi pe fată. Nu se-aşteptau că Domnul vede tot: Că ochiul lui deschis. Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu. .

în furtună. Zahăr movili şi cornuri mari cu mac. În redactarea eseului structurat se recomandă să ai în vedere următoarele repere: . echilibru între introducere.) concretizări ale mitului biblic despre „facerea" primilor oameni. Orice ai fi vrut şi jinduit Era de ajuns să fi râvnit. redactarea eseului: organizarea ideilor în scris. Stafide. care s-a târât. aşezarea corectă a textului în pagină. mai târziu. . Păcat Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”. . indicată în cerinţă. Copiilor ţinuţi în poală De câte ori îi culcă şi îi spală. Universul devine astfel o lume „de jucărie".explicarea rolului mijloacelor artistice. Doar poame bune. Ce motive poţi identifica în acest ciclu? 13.tratarea tuturor ideilor menţionate în formularea cerinţelor. Aşa era în Paradis. Eseul structurat este o compunere care tratează o anumită temă. Evaluarea unui eseu structurat se face după următoarele criterii: . Din iazuri. Explică semnificaţia pe care o sugerează subtitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar. (Pedeapsa) b) Şi Dumnezeu. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Oftează Eva a pustiu. De la cireşe până la caise. Tudor Arghezi se numără printre poeţii în a căror operă „jocul şi joaca" constituie o dimensiune importantă. cu toptanul. Adam pe Eva lui o a pârât Eva pe şarpe. De la caise până la cireşi.organizarea ideilor în scris (text cu structură clară. I. Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna Mai tare decât faptele minciuna. Veneau pe fugă cu plăcinte. Nu-i viscol.relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin. Ba. Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă. 12. 10. Consultă. Acest reper general are. Adam şi Eva. I-a luat din scurt. să întrebaţi pe tata. Tata mişca numai sprânceana Şi vinul alerga cu damigeana. Un râu de miere şi un râu de lapte Se-mpreunau în miazănoapte.capacitatea de analiză şi de interpretare (buna relaţie între idee şi argument.atât de furt/ Răspunsul fu aspru şi scurt (furt -fu scurt). nu atât de furt. la rândul său. Frigări cu pui intrau pe uşi Aduse de băieţi şi de păpuşi. Cu frişcă şi muiate în sirop. Volume şi cicluri întregi de poezii stau sub semnul jocului prin reducerea lumii înconjurătoare la o articulare de spaţii disponibile pentru joacă. nici de-atât. pân’ la gură. Cât e grădina şi cât ţine anul. idei subliniate prin construcţia paragrafelor. orice friptură. prestabilită. abilităţi de analiză şi de argumentare. fără greş. Acolo totdeauna-i mai. ce vede toate. albume de pictură şi de istoria artei.prezentarea logică. ger şi timp urât.descrierea traiului fericit pe care prima pereche îl duce în Rai. Ordinea integrării cerinţelor nu este una obligatorie. lizibilitatea. din ciclul Tablouri biblice (Versuri de Abecedar). Puneai o chiflă şi ieşeau o mie. nu mai ţin minte. .prezentarea modului cum au fost creaţi Adam şi Eva. diferită de mesajul sacru transmis de textul biblic. nuci cu cozonac. tăvi. raport corespunzător între ideile principale şi cele secundare). . Citeşte în acest sens poezii din volumele Cartea cu jucării. Cu rom o picătură ori un strop. Paradisul -„Grădina se chemase Paradis şi Rai. Se vor puncta: fiecare cerinţă/ reper. la cinci şi jumătate. sculptură etc. Compară aceste două exemple din lirica argheziană şi arată asemănarea în privinţa topicii: a) Adam pe Eva lui o a pârât. Crescute câte cinci pe-o farfurie. să iasă. Compară viziunile artistice. . punctuaţia. coerent.respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. Nici unul n-a voit s-aleagă. copţi de-a gata. aşezarea în pagină. prin perdea. Răspunsul aspru fu şi scurt. III. In zori. De mişelie. O a văzut din cer pre ea. pentru o documentare cât mai completă. poruncile ştiute Cum le-au călcat aşa de iute. Ziceai în gând şi. . la dorinţă. un număr variabil de cerinţe (3-5) care trebuie respectate în redactare. însoţită de argumente/ exemple convingătoare. Acolo anul ţine. Peştii ieşeau. . Şi se prăjea prin aer. Şi am văzut şi altceva: Bomboane-n flori şi gârle de cafea. mi se pare. Identifică în arta universală (pictură. cel care scrie eseul având libertatea de a le organiza după cum doreşte. Ţara piticilor şi Hore și prezintă-le. II. (Mâhniri) 11. Pândind. abilitatea de a formula judecăţi de valoare şi de interpretare personală). utilizarea limbii literare. Din Raiul dulce şi din tihna bună Domnul i-a dat afară. pe sus. succesiunea logică a ideilor. De două luni e anul pare-mi-se. ortografia. Scrie un eseu structurat de circa o pagină în care să surprinzi originalitatea viziunii artistice a lui Tudor Arghezi din cele trei poezii cuprinse în manual. cuprins şi încheiere. . lizibilitatea. Când povesteşte. Prezintă aspecte care conferă celor trei poezii argheziene o notă ludică. Şi alegeai.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful