P. 1
Tudor Arghezi Tablouri biblice

Tudor Arghezi Tablouri biblice

|Views: 14,266|Likes:
Published by Claudia Vasile
tablouri biblice de tudor arghezi
tablouri biblice de tudor arghezi

More info:

Published by: Claudia Vasile on Jul 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2013

pdf

text

original

JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe numele său adevărat Ion N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski. în anul 1927, îi apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de papagal, insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri împotriva sa de pe poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia de a mai publica vreme de câţiva ani. Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie şi elogiat public pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până în ultimele zile de viaţă, dovedind o longevitate artistică demnă de invidiat. Puncte de reper Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci poezii: Adam şi Eva, Paradisul, Porunca, Păcatul, Pedeapsa. Ele s-au publicat în august 1944 în Revista Fundaţiilor Regale. Inspirându-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi oferă cititorului în ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) o viziune personală, necanonică, a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primii oameni: Adam şi Eva. Păstrând coordonatele textului biblic, autorul construieşte un univers diferit, marcat de puternice accente ludice. În poezia Adam şi Eva, Arghezi îşi imaginează cum Dumnezeu, pentru a-şi alunga singurătatea, îl iveşte pe Adam din praf şi niţeluş scuipat. Plămada, întâiul fiul al Domnului, nu iese cum ar fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul Creatorului se curmă în clipa când o zămisleşte şi pe Eva dintr-un os rupt din coasta lui Adam.
stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie borangic, s.n. - fir depănat de pe gogoşile viermilor de mătase zbanghiu, adj. - neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat, aiurit

Text-suport TABLOURI BIBLICE (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Urându-i-se singur în stihii, A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii Şi s-a gândit din ce să-ifacă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi. Se puse-aşezământul dintre fraţi. Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf şi niţeluş scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea putea să prindă pe noroi, Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher, Făcuse şi luminile din cer. Dar iată că l-a nimerit, Din pricina aluatului, greşit, Şi că Adam, întâiul fiu Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu. Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă Cum ar fi fost omul dintâi la faţă. Nici unda lacului nu l-a păstrat, In care se-oglindea la scăpătat. Puterea lui dumnezeiască, Dormind mereu, căta să-l mai trezească: l-a rupt un os din coaste, ceva, Şi-a zămislit-o şi pe Eva. Mai poţi căsca de lene, iarăş, Când ai o soră şi-un tovarăş? S-au luat de mâini şi au cutreierat Grădina toată-n lung şi-n lat. Să nu te miri că, şovăind şi mici, Li se julea şi nasul prin urzici.

Se manifestă ca o situaţie tipică. ca să vadă cum are să le numească. şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri. plăcuţi la vedere şi buni la mâncare. ./ Când ai o soră ş-un tovarăş? 9. 2. 3. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi. păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului. Fiecare creator tratează tema în funcţie de personalitatea sa. ca să nu muriţi. Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei.” Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. Ficţiune (lat. dar Dumnezeu ştie că. arată de ce le foloseşte autorul. un număr simbolic (trei. şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare. mai ales în basm). Al patrulea râu este Eufratul. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam. spre răsărit. Numele celui dintâi este Pison. Text ficțional/ text nonficțional diferenţa dintre cele două tipuri de texte este următoarea: în timp ce textul ficţional nu trimite la un referent care să aibă corespondent în realitate. cârpe diem .” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât. că nu veţi muri. şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. care de fapt sunt o plăsmuire a imaginaţiei autorului. „creaţie a imaginaţiei. • copilăria. acela-i era numele. Construieşte un context în care să foloseşti acelaşi verb ca element de argou. între temele cele mai frecvente care apar în literatură se numără: dragostea. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om. poartă numele de laitmotiv. 6. Este respectată sau nu în poezie viziunea biblică? 8. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina. şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. Care este. Textul biblic: Cartea genezei (Gen.Concepte operaţionale Tema reprezintă un aspect general. care era lângă ea. a dat şi bărbatului ei. codrul. 11. călătoria. născocire") . şi omul a adormit.„bucură-te de ziua de astăzi") care se repetă în momente variate ale aceleiaşi opere sau în creaţii diferite. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului.Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi. 5. Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină. Marile opere au izvorât întotdeauna din teme majore. dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci. o maximă. timpul.„soarta schimbătoare". Şi omul a pus nume tuturor vitelor.” Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului. războiul. Ispitirea femeii. cu grad sporit de repetabilitate. Ficţiunea implică un proces complicat de interpretare şi de imaginare a realităţii. A luat deci din rodul lui şi a mâncat.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa. Motivul este un element al operei literare cu un pronunţat caracter de generalitate: un obiect (oglinda. unde se găseşte aur. 13. textul nonficţional transmite ceva despre un referent care aparţine realităţii. prietenia etc. într-un grad mai mare sau mai mic.Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei. Motivul central. lacul. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu c u adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a produs-o lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi. nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii. şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. i-a suflat în nări suflare de viaţă. Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva. şi le -a adus la om. Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi nasul prin urzici).” Facerea femeii. ca s-o lucreze şi s-o păzească. Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului. Raiul. 12. fictio. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să aibă-n cer copii. copilăria. după opinia ta. Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”. prin capacitatea de a sugera iluzia unor întâmplări adevărate. el înconjoară toată ţara Cuş. • jocul. marea. natura. tema acestei poezii? Alege dintre următoarele variante sau propune una nouă: • creaţia. cunoscând binele şi răul. Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi dorit Domnul. Cerințe: 1. şi bărbatul a mâncat şi el. Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu. Ea cuprinde. el înconjoară toată ţara Havila. purtătoare de semnificaţie. dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. Motivul este o unitate structurală a operei literare care ajută la conturarea temei. evidenţiază termenii care impun un registru minor textului. în ziua când veţi mânca din el.. Care sunt „materialele" aflate la îndemâna Creatorului pentru plămadă? 4. şapte. 3) Facerea omului.poţi căsca de lene. 7. Identifică în text verbele la persoana a II-a.. luna etc). şi pomul vieţii în mijlocul grădinii. aşa cum apar în viziunea originală a poetului. căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit. Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a î nchis carnea la locul ei. o idee centrală la care se referă un text. pune-le în legătură cu textul biblic unde se prezintă „facerea" primului om. Comentează semnificaţia versurilor: . iarăş. am să-i fac un ajutor potrivit pentru el. ci la unul imaginar. şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. o formulă (fortuna labilis . elemente din realitate. Din coasta pe care o luase din om. pentru că a fost luată din om. 2.trăsătură specifică operei literare. Ce sugerează distihul din finalul poeziei? 10. Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Numele râului al doilea este Ghihon.

Că se-arătă încins în curcubeu Şi dete-ntâile porunci. Care săreau pe mugurii livezii. încă nici te-ai pieptănat Şi te găseşte prânzul tot în pat.Să nu v-atingeţi nicidecum de poame.De unde nu. într-adevăr. Identifică în strofa a treia versul care dă o evidentă conotaţie ludică poeziei. Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură C-au fost şi prinşi cu ea în gură. Comentează valoarea aforistică a versurilor: Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna/ Mai tare decât faptele minciuna. Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu. Cum se manifestă tentaţia? Comentează cele două versuri din finalul poeziei. vreo cinci sau şase. 11. venind în rotogoale. Şi cel puţin nu apucase Să puie poame în sân. nici dădace. Totul era de glumă şi de joacă Şi aşteptai doar pomii să se coacă. Arată cum se produce asumarea responsabilităţii când cei doi sunt învinuiţi pentru încălcarea poruncii divine. Şi-au meritat aceştia pedeapsa? 9. Adame. 12. copiii când greşesc? 7. 1.Realitate = existență obiectivă definită prin adevăr (=oglindire fidelă a realității obiective în gândire) Viziune despre lume – imagine/ reprezentare a lumii în plan artistic sau filozofic. Care este sensul cuvântului pom.f. s. nici mame. dragul meu. că termenul poamă poate avea şi un sens peiorativ. 4. cuvinte care arată preferinţa poetului pentru conturarea unui „univers mic". nici dascălul nu îi sâcâie pe băiat şi pe fată: • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac părinţii acasă. Traiul fericit în Rai se datorează şi faptului că nici taţi. construind un context potrivit. cam netot. să gust Tocmai din pomul ăla. în prima strofa. El. Este pâra un comportament specific anilor copilăriei? Argumentează. nici mame. 3. din ultimul vers? 10.«Din pomul ăsta.rădaşcă. 9. să mănânci.«Ce fel. Nimic. . Anume ce-i iertat şi nu e. Care este porunca lui Dumnezeu? 7. cam neroadă. Comentează din această perspectivă semnificaţia cuvintelor neroadă şi netot. Care să sâcâie băiatul şi pe fată. Dumnezeu. Exprimă-ţi opinia în legătură cu hotărârea lui Dumnezeu de a-i da afară.» . • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac profesorii/ profesoarele la şcoală. expresie a măiestriei artistice a poetului. Nici dascălul cu zgârci în beregată. Nu se-aşteptau că Domnul vede tot: Că ochiul lui deschis. 1. Şi depărtările le vede în răspăr. rea ca o răgace. dânsul. Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficţional sau nonficţional? Argumentează -ţi răspunsul. . Cum ar fi dus-o orişicine. 5. nici taţi. Nici profesoara. plin de must. 4. insectă din ordinul coleopterelor.» răgace. Viziunea artistică – perspectivă proprie unui creator. nici dădace. mod de a reprezenta sau de a imagina o lume/ diferite lumi. Identifică versurile în care poetul prezintă omniscienţa şi omniprezenţa lui Dumnezeu. 2. din versurile: De mişelie. Ea. Identifică. 8. În supărarea Prea Sfinţiei Sale . în furtună pe cei doi neascultători. nu Porunca de Tudor Arghezi Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine. în general. mode de a vedea sau a concepe lucrurile. pentru cât mai multe nume proprii feminine. Că se mânie Domnul. de la şcoală.Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă. percepere prin spirit. Că n-avea doară fluturii iscoade La fieştecare soi de roade. Explică motivul mâniei Prea Sfinţiei Sale. . cunoaşteţi că v-aşteaptă . 3. 6. 2. . Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă dialogurile din text. 6. Explică mijloacele artistice prin care poetul îl prezintă pe Dumnezeu cu proporţii monumentale. Descrie traiul fericit pe care întâia pereche de oameni îl duce în Rai. Observă privirea îngăduitoare sugerată de autor prin versul: Ea cam neroadă. Demonstrează. Explică jocul de cuvinte.«Ai auzit?» — «Am auzit!» . însuşi el ?» «Mi-e tare poftă. Că. 5. cu mandibule puternice. Cum sunt pedepsiţi. dânsul cam netot. nici profesoara. Compară-1 cu imaginea lui din prima poezie şi arată diferenţele. Evă. Jucându-se cu gâzele şi iezii. Evo şi Adame. Nici: «Culcă-te devreme!» Nici: «Te scoală!» Nu era cine ţine socoteală Că întârzii. după modelul substantivului Evo. 8. Că lecţia s-o spui fără greşeală. Construieşte vocative. ca nişte coarne de cerb Pedeapsa de Tudor Arghezi Credeau că Domnul e culcat Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat.

Copiilor ţinuţi în poală De câte ori îi culcă şi îi spală. Cât e grădina şi cât ţine anul. Scrie un eseu structurat de circa o pagină în care să surprinzi originalitatea viziunii artistice a lui Tudor Arghezi din cele trei poezii cuprinse în manual. Compară aceste două exemple din lirica argheziană şi arată asemănarea în privinţa topicii: a) Adam pe Eva lui o a pârât. . indicată în cerinţă.) concretizări ale mitului biblic despre „facerea" primilor oameni. . la cinci şi jumătate. Şi alegeai. tăvi. Explică semnificaţia pe care o sugerează subtitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar. Nu-i viscol. Paradisul -„Grădina se chemase Paradis şi Rai. echilibru între introducere. pentru o documentare cât mai completă. raport corespunzător între ideile principale şi cele secundare). (Pedeapsa) b) Şi Dumnezeu. Citeşte în acest sens poezii din volumele Cartea cu jucării. Eseul structurat este o compunere care tratează o anumită temă. copţi de-a gata. Adam pe Eva lui o a pârât Eva pe şarpe. Evaluarea unui eseu structurat se face după următoarele criterii: . Orice ai fi vrut şi jinduit Era de ajuns să fi râvnit. Veneau pe fugă cu plăcinte.prezentarea modului cum au fost creaţi Adam şi Eva. la dorinţă. lizibilitatea. ce vede toate. Pândind. 10. Din iazuri. pe sus. cu toptanul. ortografia.organizarea ideilor în scris (text cu structură clară. Crescute câte cinci pe-o farfurie. redactarea eseului: organizarea ideilor în scris. . ger şi timp urât. prin perdea. un număr variabil de cerinţe (3-5) care trebuie respectate în redactare. mi se pare. cuprins şi încheiere. fără greş. Acolo totdeauna-i mai. Şi am văzut şi altceva: Bomboane-n flori şi gârle de cafea. Ţara piticilor şi Hore și prezintă-le. De două luni e anul pare-mi-se. Tudor Arghezi se numără printre poeţii în a căror operă „jocul şi joaca" constituie o dimensiune importantă. In zori.respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. Ce motive poţi identifica în acest ciclu? 13. Acolo anul ţine. Universul devine astfel o lume „de jucărie". Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă. Din Raiul dulce şi din tihna bună Domnul i-a dat afară. Când povesteşte. să întrebaţi pe tata. Tata mişca numai sprânceana Şi vinul alerga cu damigeana. Aşa era în Paradis. Un râu de miere şi un râu de lapte Se-mpreunau în miazănoapte. coerent. Puneai o chiflă şi ieşeau o mie.descrierea traiului fericit pe care prima pereche îl duce în Rai. Compară viziunile artistice. . Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna Mai tare decât faptele minciuna. aşezarea în pagină. I-a luat din scurt. albume de pictură şi de istoria artei.tratarea tuturor ideilor menţionate în formularea cerinţelor. Cu frişcă şi muiate în sirop. Identifică în arta universală (pictură. pân’ la gură. orice friptură. Doar poame bune. III. cel care scrie eseul având libertatea de a le organiza după cum doreşte. Zahăr movili şi cornuri mari cu mac. Răspunsul aspru fu şi scurt. În redactarea eseului structurat se recomandă să ai în vedere următoarele repere: . Frigări cu pui intrau pe uşi Aduse de băieţi şi de păpuşi. Nici unul n-a voit s-aleagă. Cu rom o picătură ori un strop. Se vor puncta: fiecare cerinţă/ reper. . Adam şi Eva. punctuaţia. II. . O a văzut din cer pre ea. . poruncile ştiute Cum le-au călcat aşa de iute. în furtună. idei subliniate prin construcţia paragrafelor. De la caise până la cireşi. . Şi se prăjea prin aer. Ziceai în gând şi. prestabilită. Consultă. De mişelie. Prezintă aspecte care conferă celor trei poezii argheziene o notă ludică. aşezarea corectă a textului în pagină. lizibilitatea. Peştii ieşeau. abilităţi de analiză şi de argumentare. din ciclul Tablouri biblice (Versuri de Abecedar). însoţită de argumente/ exemple convingătoare. Stafide. nu mai ţin minte. care s-a târât.explicarea rolului mijloacelor artistice. succesiunea logică a ideilor. utilizarea limbii literare. nici de-atât. I. 12. la rândul său. să iasă.prezentarea logică. abilitatea de a formula judecăţi de valoare şi de interpretare personală). Ordinea integrării cerinţelor nu este una obligatorie. Volume şi cicluri întregi de poezii stau sub semnul jocului prin reducerea lumii înconjurătoare la o articulare de spaţii disponibile pentru joacă. diferită de mesajul sacru transmis de textul biblic. Oftează Eva a pustiu.relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin. De la cireşe până la caise. (Mâhniri) 11. nuci cu cozonac. Ba.atât de furt/ Răspunsul fu aspru şi scurt (furt -fu scurt). Păcat Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”. sculptură etc.capacitatea de analiză şi de interpretare (buna relaţie între idee şi argument. mai târziu. Acest reper general are. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. nu atât de furt.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->