JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe numele său adevărat Ion N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski. în anul 1927, îi apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de papagal, insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri împotriva sa de pe poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia de a mai publica vreme de câţiva ani. Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie şi elogiat public pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până în ultimele zile de viaţă, dovedind o longevitate artistică demnă de invidiat. Puncte de reper Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci poezii: Adam şi Eva, Paradisul, Porunca, Păcatul, Pedeapsa. Ele s-au publicat în august 1944 în Revista Fundaţiilor Regale. Inspirându-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi oferă cititorului în ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) o viziune personală, necanonică, a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primii oameni: Adam şi Eva. Păstrând coordonatele textului biblic, autorul construieşte un univers diferit, marcat de puternice accente ludice. În poezia Adam şi Eva, Arghezi îşi imaginează cum Dumnezeu, pentru a-şi alunga singurătatea, îl iveşte pe Adam din praf şi niţeluş scuipat. Plămada, întâiul fiul al Domnului, nu iese cum ar fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul Creatorului se curmă în clipa când o zămisleşte şi pe Eva dintr-un os rupt din coasta lui Adam.
stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie borangic, s.n. - fir depănat de pe gogoşile viermilor de mătase zbanghiu, adj. - neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat, aiurit

Text-suport TABLOURI BIBLICE (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Urându-i-se singur în stihii, A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii Şi s-a gândit din ce să-ifacă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi. Se puse-aşezământul dintre fraţi. Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf şi niţeluş scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea putea să prindă pe noroi, Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher, Făcuse şi luminile din cer. Dar iată că l-a nimerit, Din pricina aluatului, greşit, Şi că Adam, întâiul fiu Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu. Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă Cum ar fi fost omul dintâi la faţă. Nici unda lacului nu l-a păstrat, In care se-oglindea la scăpătat. Puterea lui dumnezeiască, Dormind mereu, căta să-l mai trezească: l-a rupt un os din coaste, ceva, Şi-a zămislit-o şi pe Eva. Mai poţi căsca de lene, iarăş, Când ai o soră şi-un tovarăş? S-au luat de mâini şi au cutreierat Grădina toată-n lung şi-n lat. Să nu te miri că, şovăind şi mici, Li se julea şi nasul prin urzici.

codrul. prietenia etc. pentru că a fost luată din om. Raiul. cu grad sporit de repetabilitate.poţi căsca de lene.” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât. el înconjoară toată ţara Cuş. Motivul este un element al operei literare cu un pronunţat caracter de generalitate: un obiect (oglinda. elemente din realitate. şapte. plăcuţi la vedere şi buni la mâncare.„bucură-te de ziua de astăzi") care se repetă în momente variate ale aceleiaşi opere sau în creaţii diferite. şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa. prin capacitatea de a sugera iluzia unor întâmplări adevărate. unde se găseşte aur. născocire") .Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi. Construieşte un context în care să foloseşti acelaşi verb ca element de argou. Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva. 13. dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci. o formulă (fortuna labilis . ca să nu muriţi. Numele celui dintâi este Pison. dar Dumnezeu ştie că. şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. A luat deci din rodul lui şi a mâncat. Motivul este o unitate structurală a operei literare care ajută la conturarea temei. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri. Al patrulea râu este Eufratul. aşa cum apar în viziunea originală a poetului. arată de ce le foloseşte autorul. 6. Este respectată sau nu în poezie viziunea biblică? 8. . Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a î nchis carnea la locul ei./ Când ai o soră ş-un tovarăş? 9. căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam. Comentează semnificaţia versurilor: . spre răsărit. copilăria.. Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi nasul prin urzici).Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei. tema acestei poezii? Alege dintre următoarele variante sau propune una nouă: • creaţia. Se manifestă ca o situaţie tipică. Ficţiune (lat. ca să vadă cum are să le numească. vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu. şi pomul vieţii în mijlocul grădinii. o idee centrală la care se referă un text. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina. 3) Facerea omului. 7. luna etc). 2. lacul. Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el. nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul. 11. • jocul.. după opinia ta. pune-le în legătură cu textul biblic unde se prezintă „facerea" primului om. Ea cuprinde. păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om. între temele cele mai frecvente care apar în literatură se numără: dragostea. acela-i era numele. în ziua când veţi mânca din el. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii. timpul. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi. Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei.” Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului. că nu veţi muri. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului. Ce sugerează distihul din finalul poeziei? 10. Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului. cârpe diem . călătoria. fictio. am să-i fac un ajutor potrivit pentru el. a dat şi bărbatului ei. şi le -a adus la om.” Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. iarăş. evidenţiază termenii care impun un registru minor textului. Care sunt „materialele" aflate la îndemâna Creatorului pentru plămadă? 4. natura. şi bărbatul a mâncat şi el. Ficţiunea implică un proces complicat de interpretare şi de imaginare a realităţii. mai ales în basm). o maximă. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. 12. Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”. 3. Ispitirea femeii. textul nonficţional transmite ceva despre un referent care aparţine realităţii. într-un grad mai mare sau mai mic. războiul.„soarta schimbătoare". • copilăria. care de fapt sunt o plăsmuire a imaginaţiei autorului. ci la unul imaginar. Text ficțional/ text nonficțional diferenţa dintre cele două tipuri de texte este următoarea: în timp ce textul ficţional nu trimite la un referent care să aibă corespondent în realitate. Textul biblic: Cartea genezei (Gen. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să aibă-n cer copii. Fiecare creator tratează tema în funcţie de personalitatea sa. Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Motivul central. Numele râului al doilea este Ghihon. şi omul a adormit. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a produs-o lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi. şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare. dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. Care este. Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. Şi omul a pus nume tuturor vitelor. cunoscând binele şi răul. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi dorit Domnul. ca s-o lucreze şi s-o păzească. şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. „creaţie a imaginaţiei. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu c u adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.trăsătură specifică operei literare.Concepte operaţionale Tema reprezintă un aspect general. care era lângă ea. marea. 2. i-a suflat în nări suflare de viaţă. 5. purtătoare de semnificaţie. Din coasta pe care o luase din om.” Facerea femeii. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină. Identifică în text verbele la persoana a II-a. şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. un număr simbolic (trei. Cerințe: 1. poartă numele de laitmotiv. şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. el înconjoară toată ţara Havila. Marile opere au izvorât întotdeauna din teme majore.

Totul era de glumă şi de joacă Şi aşteptai doar pomii să se coacă. însuşi el ?» «Mi-e tare poftă. Dumnezeu. Este pâra un comportament specific anilor copilăriei? Argumentează. Că se-arătă încins în curcubeu Şi dete-ntâile porunci. mod de a reprezenta sau de a imagina o lume/ diferite lumi. 8. Arată cum se produce asumarea responsabilităţii când cei doi sunt învinuiţi pentru încălcarea poruncii divine. Şi cel puţin nu apucase Să puie poame în sân. Şi depărtările le vede în răspăr. venind în rotogoale. Evo şi Adame. Anume ce-i iertat şi nu e.Realitate = existență obiectivă definită prin adevăr (=oglindire fidelă a realității obiective în gândire) Viziune despre lume – imagine/ reprezentare a lumii în plan artistic sau filozofic. Adame. vreo cinci sau şase. de la şcoală. din versurile: De mişelie. Cum ar fi dus-o orişicine. nici dascălul nu îi sâcâie pe băiat şi pe fată: • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac părinţii acasă.Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă. Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficţional sau nonficţional? Argumentează -ţi răspunsul. Explică jocul de cuvinte. Comentează din această perspectivă semnificaţia cuvintelor neroadă şi netot. . mode de a vedea sau a concepe lucrurile.De unde nu. Şi-au meritat aceştia pedeapsa? 9. insectă din ordinul coleopterelor. 5. Observă privirea îngăduitoare sugerată de autor prin versul: Ea cam neroadă. . Nimic. 11. să mănânci. 4. dragul meu.» răgace. rea ca o răgace. Construieşte vocative. Care este sensul cuvântului pom. Explică motivul mâniei Prea Sfinţiei Sale. Traiul fericit în Rai se datorează şi faptului că nici taţi. În supărarea Prea Sfinţiei Sale . . Că lecţia s-o spui fără greşeală. construind un context potrivit. percepere prin spirit. Că se mânie Domnul. Care este porunca lui Dumnezeu? 7. 1.Să nu v-atingeţi nicidecum de poame. Că.«Ce fel. într-adevăr. Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu.«Ai auzit?» — «Am auzit!» . 8. copiii când greşesc? 7. Care să sâcâie băiatul şi pe fată. Descrie traiul fericit pe care întâia pereche de oameni îl duce în Rai. în furtună pe cei doi neascultători. 5. nici dădace.«Din pomul ăsta. Cum sunt pedepsiţi. nu Porunca de Tudor Arghezi Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine. 2.f. • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac profesorii/ profesoarele la şcoală. Jucându-se cu gâzele şi iezii. 3. că termenul poamă poate avea şi un sens peiorativ. pentru cât mai multe nume proprii feminine. nici mame. Nu se-aşteptau că Domnul vede tot: Că ochiul lui deschis. 1. Ea. cam neroadă. Demonstrează. ca nişte coarne de cerb Pedeapsa de Tudor Arghezi Credeau că Domnul e culcat Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat. nici profesoara. în general. cu mandibule puternice. dânsul. din ultimul vers? 10. cuvinte care arată preferinţa poetului pentru conturarea unui „univers mic". nici dădace. expresie a măiestriei artistice a poetului. Identifică versurile în care poetul prezintă omniscienţa şi omniprezenţa lui Dumnezeu. . să gust Tocmai din pomul ăla. cam netot. Care săreau pe mugurii livezii. 6. 4. El.» . s. plin de must. încă nici te-ai pieptănat Şi te găseşte prânzul tot în pat. 3. Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă dialogurile din text. Nici dascălul cu zgârci în beregată. nici mame. Cum se manifestă tentaţia? Comentează cele două versuri din finalul poeziei. Evă. după modelul substantivului Evo. 2. Exprimă-ţi opinia în legătură cu hotărârea lui Dumnezeu de a-i da afară.rădaşcă. Explică mijloacele artistice prin care poetul îl prezintă pe Dumnezeu cu proporţii monumentale. 9. Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură C-au fost şi prinşi cu ea în gură. în prima strofa. Identifică. Identifică în strofa a treia versul care dă o evidentă conotaţie ludică poeziei. Nici profesoara. nici taţi. 12. Nici: «Culcă-te devreme!» Nici: «Te scoală!» Nu era cine ţine socoteală Că întârzii. Compară-1 cu imaginea lui din prima poezie şi arată diferenţele. dânsul cam netot. Viziunea artistică – perspectivă proprie unui creator. Comentează valoarea aforistică a versurilor: Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna/ Mai tare decât faptele minciuna. cunoaşteţi că v-aşteaptă . 6. Că n-avea doară fluturii iscoade La fieştecare soi de roade.

Consultă. Puneai o chiflă şi ieşeau o mie. prin perdea. lizibilitatea. Tudor Arghezi se numără printre poeţii în a căror operă „jocul şi joaca" constituie o dimensiune importantă. I. . diferită de mesajul sacru transmis de textul biblic. ce vede toate. Explică semnificaţia pe care o sugerează subtitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar. abilităţi de analiză şi de argumentare. ortografia. la cinci şi jumătate.respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie.relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin. fără greş. copţi de-a gata. Identifică în arta universală (pictură. la dorinţă. Prezintă aspecte care conferă celor trei poezii argheziene o notă ludică. Acest reper general are. poruncile ştiute Cum le-au călcat aşa de iute. Zahăr movili şi cornuri mari cu mac. mai târziu. (Mâhniri) 11. Ziceai în gând şi. nu mai ţin minte. Acolo anul ţine. . Orice ai fi vrut şi jinduit Era de ajuns să fi râvnit. cel care scrie eseul având libertatea de a le organiza după cum doreşte. Copiilor ţinuţi în poală De câte ori îi culcă şi îi spală. cuprins şi încheiere. Nici unul n-a voit s-aleagă. În redactarea eseului structurat se recomandă să ai în vedere următoarele repere: . sculptură etc. Adam şi Eva. Şi se prăjea prin aer. Scrie un eseu structurat de circa o pagină în care să surprinzi originalitatea viziunii artistice a lui Tudor Arghezi din cele trei poezii cuprinse în manual. In zori. III. . De două luni e anul pare-mi-se. succesiunea logică a ideilor. .atât de furt/ Răspunsul fu aspru şi scurt (furt -fu scurt). Şi am văzut şi altceva: Bomboane-n flori şi gârle de cafea. prestabilită. aşezarea corectă a textului în pagină. pentru o documentare cât mai completă. I-a luat din scurt. Cu frişcă şi muiate în sirop. în furtună. 10. abilitatea de a formula judecăţi de valoare şi de interpretare personală). Şi alegeai. nici de-atât. Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă. . Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna Mai tare decât faptele minciuna. 12. Cât e grădina şi cât ţine anul. aşezarea în pagină. Universul devine astfel o lume „de jucărie". redactarea eseului: organizarea ideilor în scris. punctuaţia. nuci cu cozonac. din ciclul Tablouri biblice (Versuri de Abecedar). utilizarea limbii literare. II.descrierea traiului fericit pe care prima pereche îl duce în Rai. Cu rom o picătură ori un strop.prezentarea modului cum au fost creaţi Adam şi Eva. Din Raiul dulce şi din tihna bună Domnul i-a dat afară. De mişelie. Doar poame bune. . la rândul său. Aşa era în Paradis. Din iazuri. pe sus.prezentarea logică. Ba. . orice friptură.tratarea tuturor ideilor menţionate în formularea cerinţelor. nu atât de furt. Citeşte în acest sens poezii din volumele Cartea cu jucării. Volume şi cicluri întregi de poezii stau sub semnul jocului prin reducerea lumii înconjurătoare la o articulare de spaţii disponibile pentru joacă. idei subliniate prin construcţia paragrafelor. Frigări cu pui intrau pe uşi Aduse de băieţi şi de păpuşi. Ce motive poţi identifica în acest ciclu? 13. raport corespunzător între ideile principale şi cele secundare). ger şi timp urât. Păcat Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”. Eseul structurat este o compunere care tratează o anumită temă. echilibru între introducere. (Pedeapsa) b) Şi Dumnezeu. De la caise până la cireşi. Compară aceste două exemple din lirica argheziană şi arată asemănarea în privinţa topicii: a) Adam pe Eva lui o a pârât. Un râu de miere şi un râu de lapte Se-mpreunau în miazănoapte. să iasă.) concretizări ale mitului biblic despre „facerea" primilor oameni. . Evaluarea unui eseu structurat se face după următoarele criterii: . O a văzut din cer pre ea. cu toptanul. Ordinea integrării cerinţelor nu este una obligatorie. Nu-i viscol. să întrebaţi pe tata.capacitatea de analiză şi de interpretare (buna relaţie între idee şi argument. mi se pare. tăvi. Oftează Eva a pustiu. Tata mişca numai sprânceana Şi vinul alerga cu damigeana. Stafide. Răspunsul aspru fu şi scurt. lizibilitatea. indicată în cerinţă. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. coerent.organizarea ideilor în scris (text cu structură clară. Ţara piticilor şi Hore și prezintă-le. De la cireşe până la caise. însoţită de argumente/ exemple convingătoare. Veneau pe fugă cu plăcinte. Când povesteşte. care s-a târât. pân’ la gură. Paradisul -„Grădina se chemase Paradis şi Rai. Peştii ieşeau. Pândind.explicarea rolului mijloacelor artistice. Crescute câte cinci pe-o farfurie. albume de pictură şi de istoria artei. Compară viziunile artistice. Adam pe Eva lui o a pârât Eva pe şarpe. Acolo totdeauna-i mai. Se vor puncta: fiecare cerinţă/ reper. un număr variabil de cerinţe (3-5) care trebuie respectate în redactare.