JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe numele său adevărat Ion N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski. în anul 1927, îi apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de papagal, insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri împotriva sa de pe poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia de a mai publica vreme de câţiva ani. Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie şi elogiat public pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până în ultimele zile de viaţă, dovedind o longevitate artistică demnă de invidiat. Puncte de reper Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci poezii: Adam şi Eva, Paradisul, Porunca, Păcatul, Pedeapsa. Ele s-au publicat în august 1944 în Revista Fundaţiilor Regale. Inspirându-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi oferă cititorului în ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) o viziune personală, necanonică, a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primii oameni: Adam şi Eva. Păstrând coordonatele textului biblic, autorul construieşte un univers diferit, marcat de puternice accente ludice. În poezia Adam şi Eva, Arghezi îşi imaginează cum Dumnezeu, pentru a-şi alunga singurătatea, îl iveşte pe Adam din praf şi niţeluş scuipat. Plămada, întâiul fiul al Domnului, nu iese cum ar fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul Creatorului se curmă în clipa când o zămisleşte şi pe Eva dintr-un os rupt din coasta lui Adam.
stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie borangic, s.n. - fir depănat de pe gogoşile viermilor de mătase zbanghiu, adj. - neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat, aiurit

Text-suport TABLOURI BIBLICE (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Urându-i-se singur în stihii, A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii Şi s-a gândit din ce să-ifacă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi. Se puse-aşezământul dintre fraţi. Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf şi niţeluş scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea putea să prindă pe noroi, Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher, Făcuse şi luminile din cer. Dar iată că l-a nimerit, Din pricina aluatului, greşit, Şi că Adam, întâiul fiu Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu. Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă Cum ar fi fost omul dintâi la faţă. Nici unda lacului nu l-a păstrat, In care se-oglindea la scăpătat. Puterea lui dumnezeiască, Dormind mereu, căta să-l mai trezească: l-a rupt un os din coaste, ceva, Şi-a zămislit-o şi pe Eva. Mai poţi căsca de lene, iarăş, Când ai o soră şi-un tovarăş? S-au luat de mâini şi au cutreierat Grădina toată-n lung şi-n lat. Să nu te miri că, şovăind şi mici, Li se julea şi nasul prin urzici.

născocire") . natura. ca s-o lucreze şi s-o păzească. Motivul este o unitate structurală a operei literare care ajută la conturarea temei. Cerințe: 1. 11. ca să vadă cum are să le numească. pentru că a fost luată din om. A luat deci din rodul lui şi a mâncat. textul nonficţional transmite ceva despre un referent care aparţine realităţii. dar Dumnezeu ştie că. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii. şi omul a adormit. o idee centrală la care se referă un text. o formulă (fortuna labilis . Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva.” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât. călătoria. 6. mai ales în basm). Identifică în text verbele la persoana a II-a. Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi nasul prin urzici).„soarta schimbătoare". în ziua când veţi mânca din el. iarăş. 2. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om. prin capacitatea de a sugera iluzia unor întâmplări adevărate. Ea cuprinde. şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. poartă numele de laitmotiv.Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei. Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să aibă-n cer copii.trăsătură specifică operei literare. şi bărbatul a mâncat şi el. Raiul. plăcuţi la vedere şi buni la mâncare. lacul. Care este. Marile opere au izvorât întotdeauna din teme majore. purtătoare de semnificaţie..„bucură-te de ziua de astăzi") care se repetă în momente variate ale aceleiaşi opere sau în creaţii diferite. 13. nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul. el înconjoară toată ţara Havila. timpul. după opinia ta.” Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. am să-i fac un ajutor potrivit pentru el. tema acestei poezii? Alege dintre următoarele variante sau propune una nouă: • creaţia. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului. dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. războiul. şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. arată de ce le foloseşte autorul. cunoscând binele şi răul. Ficţiune (lat. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a produs-o lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi. şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului. şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam. Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”. că nu veţi muri. ca să nu muriţi. cu grad sporit de repetabilitate. prietenia etc. cârpe diem . . şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare. elemente din realitate. evidenţiază termenii care impun un registru minor textului. spre răsărit. care de fapt sunt o plăsmuire a imaginaţiei autorului.” Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului. Comentează semnificaţia versurilor: . • jocul. pune-le în legătură cu textul biblic unde se prezintă „facerea" primului om.Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi. luna etc). El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu c u adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. care era lângă ea. copilăria. Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a î nchis carnea la locul ei. a dat şi bărbatului ei. şapte. Ispitirea femeii. Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. 12. Textul biblic: Cartea genezei (Gen. Care sunt „materialele" aflate la îndemâna Creatorului pentru plămadă? 4. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina. Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu. 2. Construieşte un context în care să foloseşti acelaşi verb ca element de argou. şi le -a adus la om. 3./ Când ai o soră ş-un tovarăş? 9. Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el. fictio. Şi omul a pus nume tuturor vitelor. Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. ci la unul imaginar. şi pomul vieţii în mijlocul grădinii. Este respectată sau nu în poezie viziunea biblică? 8. 5. Ce sugerează distihul din finalul poeziei? 10. şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit. Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului. o maximă. aşa cum apar în viziunea originală a poetului. Ficţiunea implică un proces complicat de interpretare şi de imaginare a realităţii.Concepte operaţionale Tema reprezintă un aspect general. Numele râului al doilea este Ghihon. el înconjoară toată ţara Cuş. dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa. Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. Al patrulea râu este Eufratul. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri. 3) Facerea omului. acela-i era numele. „creaţie a imaginaţiei. Fiecare creator tratează tema în funcţie de personalitatea sa. un număr simbolic (trei.poţi căsca de lene. marea. Numele celui dintâi este Pison. unde se găseşte aur. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi dorit Domnul. Din coasta pe care o luase din om. codrul. i-a suflat în nări suflare de viaţă. Motivul este un element al operei literare cu un pronunţat caracter de generalitate: un obiect (oglinda. • copilăria.” Facerea femeii. într-un grad mai mare sau mai mic. între temele cele mai frecvente care apar în literatură se numără: dragostea. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi. 7. Motivul central.. Se manifestă ca o situaţie tipică. Text ficțional/ text nonficțional diferenţa dintre cele două tipuri de texte este următoarea: în timp ce textul ficţional nu trimite la un referent care să aibă corespondent în realitate.

12. Demonstrează. Arată cum se produce asumarea responsabilităţii când cei doi sunt învinuiţi pentru încălcarea poruncii divine. Care este porunca lui Dumnezeu? 7. mod de a reprezenta sau de a imagina o lume/ diferite lumi. nici profesoara. Dumnezeu.» . Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficţional sau nonficţional? Argumentează -ţi răspunsul. Evă. că termenul poamă poate avea şi un sens peiorativ. În supărarea Prea Sfinţiei Sale . plin de must. Că n-avea doară fluturii iscoade La fieştecare soi de roade. Compară-1 cu imaginea lui din prima poezie şi arată diferenţele. nu Porunca de Tudor Arghezi Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine. Şi-au meritat aceştia pedeapsa? 9. . Descrie traiul fericit pe care întâia pereche de oameni îl duce în Rai. Viziunea artistică – perspectivă proprie unui creator. din ultimul vers? 10. Şi cel puţin nu apucase Să puie poame în sân. 3. 8. 1. 11. percepere prin spirit. nici dădace. Anume ce-i iertat şi nu e. Traiul fericit în Rai se datorează şi faptului că nici taţi. în furtună pe cei doi neascultători. nici dascălul nu îi sâcâie pe băiat şi pe fată: • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac părinţii acasă. Că lecţia s-o spui fără greşeală. Este pâra un comportament specific anilor copilăriei? Argumentează. • alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe care ţi le fac profesorii/ profesoarele la şcoală. Totul era de glumă şi de joacă Şi aşteptai doar pomii să se coacă.De unde nu. Că se-arătă încins în curcubeu Şi dete-ntâile porunci. Evo şi Adame. încă nici te-ai pieptănat Şi te găseşte prânzul tot în pat. Nimic. cuvinte care arată preferinţa poetului pentru conturarea unui „univers mic". rea ca o răgace. din versurile: De mişelie. Comentează din această perspectivă semnificaţia cuvintelor neroadă şi netot. 3. . 4. Şi depărtările le vede în răspăr.Să nu v-atingeţi nicidecum de poame. într-adevăr. venind în rotogoale.Realitate = existență obiectivă definită prin adevăr (=oglindire fidelă a realității obiective în gândire) Viziune despre lume – imagine/ reprezentare a lumii în plan artistic sau filozofic. Cum se manifestă tentaţia? Comentează cele două versuri din finalul poeziei. cu mandibule puternice. nici mame. Nici dascălul cu zgârci în beregată. copiii când greşesc? 7.f. să mănânci. Că se mânie Domnul. cam netot. nici dădace.» răgace. Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă dialogurile din text. pentru cât mai multe nume proprii feminine. Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu. să gust Tocmai din pomul ăla. ca nişte coarne de cerb Pedeapsa de Tudor Arghezi Credeau că Domnul e culcat Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat. vreo cinci sau şase. . construind un context potrivit. însuşi el ?» «Mi-e tare poftă. cam neroadă. Nici: «Culcă-te devreme!» Nici: «Te scoală!» Nu era cine ţine socoteală Că întârzii. 5. Construieşte vocative. Explică jocul de cuvinte. în prima strofa. Exprimă-ţi opinia în legătură cu hotărârea lui Dumnezeu de a-i da afară. 1.«Ai auzit?» — «Am auzit!» . de la şcoală. Adame. Ea. Identifică în strofa a treia versul care dă o evidentă conotaţie ludică poeziei. după modelul substantivului Evo.Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă. Că. mode de a vedea sau a concepe lucrurile. Nici profesoara. 8. 6. expresie a măiestriei artistice a poetului. Explică mijloacele artistice prin care poetul îl prezintă pe Dumnezeu cu proporţii monumentale. Care este sensul cuvântului pom. s. Observă privirea îngăduitoare sugerată de autor prin versul: Ea cam neroadă. nici mame. nici taţi. Cum sunt pedepsiţi. în general. 2. Identifică. El. dânsul. Comentează valoarea aforistică a versurilor: Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna/ Mai tare decât faptele minciuna. dânsul cam netot.«Ce fel. Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură C-au fost şi prinşi cu ea în gură. 2. . dragul meu. Care săreau pe mugurii livezii. Jucându-se cu gâzele şi iezii. 9. Care să sâcâie băiatul şi pe fată. 5. Nu se-aşteptau că Domnul vede tot: Că ochiul lui deschis. insectă din ordinul coleopterelor.«Din pomul ăsta. Explică motivul mâniei Prea Sfinţiei Sale. 6. Cum ar fi dus-o orişicine. 4.rădaşcă. cunoaşteţi că v-aşteaptă . Identifică versurile în care poetul prezintă omniscienţa şi omniprezenţa lui Dumnezeu.

Volume şi cicluri întregi de poezii stau sub semnul jocului prin reducerea lumii înconjurătoare la o articulare de spaţii disponibile pentru joacă. Citeşte în acest sens poezii din volumele Cartea cu jucării. De două luni e anul pare-mi-se. . Consultă.explicarea rolului mijloacelor artistice. Oftează Eva a pustiu. Acolo totdeauna-i mai. nuci cu cozonac. Identifică în arta universală (pictură. succesiunea logică a ideilor. 10. În redactarea eseului structurat se recomandă să ai în vedere următoarele repere: . Cu frişcă şi muiate în sirop. nici de-atât. cu toptanul. . Adam pe Eva lui o a pârât Eva pe şarpe. să întrebaţi pe tata. Frigări cu pui intrau pe uşi Aduse de băieţi şi de păpuşi. albume de pictură şi de istoria artei. redactarea eseului: organizarea ideilor în scris. Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă. II. .organizarea ideilor în scris (text cu structură clară. De la caise până la cireşi. însoţită de argumente/ exemple convingătoare. copţi de-a gata. Şi se prăjea prin aer. mai târziu.atât de furt/ Răspunsul fu aspru şi scurt (furt -fu scurt). . III. Şi alegeai. (Mâhniri) 11.prezentarea logică. Din iazuri. pân’ la gură. aşezarea în pagină. nu atât de furt. Se vor puncta: fiecare cerinţă/ reper. utilizarea limbii literare. . Copiilor ţinuţi în poală De câte ori îi culcă şi îi spală. echilibru între introducere. Un râu de miere şi un râu de lapte Se-mpreunau în miazănoapte. un număr variabil de cerinţe (3-5) care trebuie respectate în redactare. Păcat Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”. idei subliniate prin construcţia paragrafelor. Ce motive poţi identifica în acest ciclu? 13. raport corespunzător între ideile principale şi cele secundare). 12. mi se pare. I-a luat din scurt. abilitatea de a formula judecăţi de valoare şi de interpretare personală). lizibilitatea. (Pedeapsa) b) Şi Dumnezeu. . Cât e grădina şi cât ţine anul. . Aşa era în Paradis. Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna Mai tare decât faptele minciuna. Explică semnificaţia pe care o sugerează subtitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar. cuprins şi încheiere. la dorinţă. orice friptură. Compară aceste două exemple din lirica argheziană şi arată asemănarea în privinţa topicii: a) Adam pe Eva lui o a pârât. Tudor Arghezi se numără printre poeţii în a căror operă „jocul şi joaca" constituie o dimensiune importantă. ger şi timp urât. sculptură etc. diferită de mesajul sacru transmis de textul biblic. Doar poame bune. poruncile ştiute Cum le-au călcat aşa de iute. la rândul său. De la cireşe până la caise. care s-a târât. Nici unul n-a voit s-aleagă. Crescute câte cinci pe-o farfurie. din ciclul Tablouri biblice (Versuri de Abecedar). tăvi. Prezintă aspecte care conferă celor trei poezii argheziene o notă ludică. Acolo anul ţine.) concretizări ale mitului biblic despre „facerea" primilor oameni. Universul devine astfel o lume „de jucărie". O a văzut din cer pre ea. să iasă. abilităţi de analiză şi de argumentare. Eseul structurat este o compunere care tratează o anumită temă. prestabilită. Compară viziunile artistice. Ordinea integrării cerinţelor nu este una obligatorie.descrierea traiului fericit pe care prima pereche îl duce în Rai. Orice ai fi vrut şi jinduit Era de ajuns să fi râvnit. Puneai o chiflă şi ieşeau o mie. I. Din Raiul dulce şi din tihna bună Domnul i-a dat afară. Veneau pe fugă cu plăcinte. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. lizibilitatea. ortografia. Evaluarea unui eseu structurat se face după următoarele criterii: . cel care scrie eseul având libertatea de a le organiza după cum doreşte. Nu-i viscol.prezentarea modului cum au fost creaţi Adam şi Eva. . pentru o documentare cât mai completă. la cinci şi jumătate. Adam şi Eva.respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. coerent. Acest reper general are. Ziceai în gând şi. pe sus.relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin. Răspunsul aspru fu şi scurt. Zahăr movili şi cornuri mari cu mac. prin perdea. ce vede toate. Când povesteşte. nu mai ţin minte. în furtună. Scrie un eseu structurat de circa o pagină în care să surprinzi originalitatea viziunii artistice a lui Tudor Arghezi din cele trei poezii cuprinse în manual. aşezarea corectă a textului în pagină. Ba. fără greş. Peştii ieşeau. In zori. Cu rom o picătură ori un strop. De mişelie. Tata mişca numai sprânceana Şi vinul alerga cu damigeana. Şi am văzut şi altceva: Bomboane-n flori şi gârle de cafea.tratarea tuturor ideilor menţionate în formularea cerinţelor. indicată în cerinţă. Paradisul -„Grădina se chemase Paradis şi Rai. punctuaţia. Ţara piticilor şi Hore și prezintă-le. Pândind.capacitatea de analiză şi de interpretare (buna relaţie între idee şi argument. Stafide.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful