In viziunea marilor istorici, clasicismul reprezinta un deschizator de drumuri al literaturii ,incepind cu secolul XVII-XVIII in franta,de unde dateaza geneza

a curentului bazat pe claritate si precizie ,rigoare si sobrietate .astfel,ideile de baza pe care le valorifica,precum admiratia pentru antici reflectata prin optiunea pentru armonie,rigoare si echilibru si promovarea interesului pentru natura si calitatile umane,au permis marilor scriitori ai timpurilor date sa dea nastere unor opere nemuritoare. Autenticitatea mesajului si a functiei moralizatoare ale clasicismului au contribuit la raspindirea si dezvoltarea acestuia in miezul fiecarei societati,inclusiv cea romaneasca.In acest context,rolul educational se realizeaza prin diverse specii ,in special :comedia si fabula.aceasta din urma reprezinta o povestire alegroica ,apartinind genului epic,in care autorul,prin intermediul personificarii animalelor,plantelor,obiecteloer,satirizeaza moravurile societatii,urmarindu-se debarasarea de ele. Un model elocvent de fabula ce se incadreaza in estetica clasicista este doua poloboace de alecu donici.asemenea oricarui exemplu din specia data,textul este alcatuit din doua parti esentiale :povestirea alegorica propriu-zisa si cea moralizatoare amplasata la final de opera,insa fiind de o importanta majora. Mentionind prima secventa,vom evidentia ca aceasta releveaza,primordial,un mod de expunere specific :naratiunea. In plus,se atesta un stil clasicist,caracteristic fabulei.astfel,acesta este unul clar,caracteristic epocii( las , hodorogea , ispraveste ),dominind limbajul colocvial si cel prozaic care confera verosimilitate actiunii.de asemenea ,precizia si concizia textului se reflecta prin utilizarea putinelor figuri de stil,care sunt alegoria ,personificare( un poloboc mergea ) si neindicarea cadrului spatiotemporal,intentionindu-se crearea unui caracter de generalitate. Pe linga acestea ,putem vorbi despre respectarea regulii celor trei unitati :de actiune,timp si spatiu,acestea fiind toate reduse si avind menirea de a imprumuta un caracter dramatizat,datorita caruia textul pare o sceneta. Un element important al partii intii a fabulei este prezentarea celor doua personaje centrale :cele doua butoaie.acestea sunt concentarte intr-o actiune scurta ce se rezuma la prezentarea unui singur episod din viata,din care,insa,deriva adevarata lor esenta. In acest context,personajele sunt plasate intr-o evidenta antiteza , dezvoltata pe parcurs de o structura dualista ce stabileste armonia si echilibrul clasicist in opera.prin aceasta opozitie se urmareste realizarea funtiei moralizatoare si prezentarea unor modele umane prin intermediul inlocuirii universului uman cu cel al necuvintatoarelor. Primul butoi reuseste sa intruchipeze tipul omului modest, silitor si care munceste cu folos ,fapt ce deriva din caracterizarea indirecta realizata prin actiunile sale mergea[...]incet si foarte lin , si ,direct, din descrierea caracteristicilor de catre naratorun butoi cu vin , celalalt poloboc cu desert ,insa,simbolizeaza omul laudaros,fanfaron,fapt enuntat de narator hodorogea,facind un vuiet mare ,fiind prezentat ,de asemenea, orgoliul las ca venea mai tare si ineficacitatea prin criticare de catre narator:atunci cind el folos nimic nu aducea . cele doua prototipe utilizate de autor reflecta perfect tipul personajului clasicist,deoarece,pe linga menirea moralizatoare pe care o au,acestea sunt

personaje-caracter,o trasatura dominanta evidentiindu-se(laudarosenia si modestia)si predominind ratiunea. Anume prin aceste personaje-modele se abordeaza o tema pur clasicista: ridiculizarea societatii si a moravurilor acesteia,precum lauda de sine,trancaneala si orgoliul. Povestirii alegorice ii urmeaza a doua parte a fabulei:morala ,care se raporta la viciile ,mentalitatea si deprinderile umane in raport cu care autorul adopta o atitudine satirica.judecind flecareala si laudarosenia,acesta sugereaza ineficacitatea acestora si consecintele nefaste,acel ce tuturor se lauda si spune in trebi putin sporeste,pe cind harniciei si modestiei I se aduce un elogiu cel ce tace si treaba face:Acela purure mai sigur ispraveste. Concluzia educativa la care ajunge autorul e una specifica curentului clasicist,intrucit se valorifica bunul-simt demonstrat prin calitati nobile si,in opozitie- anti-modele omenesti ce merita a fi criticate. In ultima instanta,vom conchide ca In baza argumentelor prezentate anterior, fabula:doua poloboace de alecu donici se incadreaza perfect in curentul clasicist,intrucit respecta trasaturile de baza ale acestuia si reuseste sa transmita un mesaj valoros conturat de morala textului despre care Bonifaciu Florescu spune :feliciter audit(are o fericita indrazneala).