Stema oraului i a scaunului Sighioara

mpreun cu anul, 1450, stema oraului nfieaz o cetate cu trei turnuri, cu poarta deschis i cu inscripia s civium segesch La fel i stema ncrustat pe portalul de nord a Bisericii din Deal din Sighioara, cu anul 1495. Aceiai imagine se regsete i pe un sigiliu a contelui Sigismund Bathory din anul 1590. Gravura de mrima unei cri potale, executat de Blasius n anul 1780, s-ar afla la muzeul Brukenthal. Fr ndoial Sighioara a dorit s fie reprezentat pe steme ei n primul rnd printr-o cetate (cetatea cea mai puternic din Ardeal). Iniial o cetate cu trei turnuri i o poart, n a crei deschidere se afl un leu ncoronat, purtnd o sabie. Cetatea reprezentarea schematic a acesteia, se regsete pe sigiliile i stema multor orae, i se potrivete n mod special Sighioarei, dup cum stau mrturie amplasarea i denumirea ei veche Castrum Sches Imaginea leului a fost probabil preluat, pentru a sublinia puterea defensiv a oraului. Pe vechile sigilii sabia inut de leu cu labele sale din fa a ajuns s fie reprezentat disproporionat de mare, ceea ce a fcut s fie confundat cu o lance sau cu o cheie. Toate reprezentrile stemei, att pe sigilii ct i pe steaguri sunt prin urmare la fel exceptnd faptul c mai trziu era folosit pentru fundal albastrul, - ns roul pare a fi forma mai veche i mai plin de demnitate. Pentru c Romnii nu au beneficiat pn la 1848 de aceleai drepturi, ei nu aveau o stem proprie. Ca urmare nu se puteau organiza politic, neavnd astfel un sigiliu al lor. Stema este mprit printr-o bar roie. n partea superioar, pentru Ungaria, pe un fond albastru, o jumtate de acvil, iar n colul din stnga sus soarele auriu, i n cel din dreapta semiluna argintie, ca simboluri ale secuilor. n jumtatea inferioar, pentru sai cele apte turnuri de cetate, de culoare roie. Astfel fiecare naiune era reprezentat nobilimea maghiar, Secuii, considerai ca fiind nobili, i Saii ca ceteni i rani liberi. Drepturi speciale mai aveau de exemplu negustorii greci, Turcii, Bulgarii i Armenii. iganii erau reprezentai de propriul voievod. Evreilor li s-a acordat abia dup 1848 dreptul de a se stabili permanent. n anul 1931 comitetul Romn pentru heraldic a dotat stema cu un zid cu cinci turnuri, form care este folosit i astzi. Se pornete de la ideea c aceast nou form a zidului dorete s simbolizeze apartenena la regatul Romniei.