Sursa: w.didactic.

ro

Rsplata domneasc

Matei-Vod Basarab avea obiceiul de a se plimba adesea prin mahalalele Bucuretilor, schimbat n haine, pentru a nu-l cunoate nimeni. ntr-o zi ntlni o feti palid la fa, cu ochii necai n lacrimi. Oprind-o n cale o ntreb: - Unde te duci drag copil? n trg, boierule, s vnz hainele ce le mai avem, iar cu banii ce voi prinde pe ele s cumprm pine. - Dar tatl tu nu lucreaz, ca s nu fii nevoite a vinde lucrurile din cas? - Eu n-am tat, cci a murit n rzboiul de la Finta. Dac tria el, noi nu ajungeam astzi n aa lips. Matei Basarab, ptruns de mil, adaose: - Cred c vod nu v-ar lsa fr ajutor, dac ar fi aflat despre nenorocirea voastr; ba, chiar acum dac ar afla, al n-ar putea suferi ca soia unui vrednic osta al su, care i-a dat viaa pentru ar, s ndure srcia i o copil orfan s plng pe drumuri. Nu, vod e om bun, iubete dreptatea i rspltete ntotdeauna vitejia otailor. Matei ntreb apoi pe feti cum l-a chemat pe tatl su i unde ade. Dup aceea i zise: - S facei n grab o jalb n care s artai mprejurarea voastr i s-o dai lui vod, prin vreunul din boierii si. - Ah, boierule! Nu mai in minte cte jlbi a fcut biata mam i pe ci de-ai curii domneti i-a rugat s-i dea lui vod. La nceput toi i fgduiau, dar mai trziu, unul spunea c nu a gsit timp potrivit sprea vorbi cu vod, altul c i-a vorbit, dar Mria sa n-a hotrt nimic ... - V-au minit aceti ticloi, zise cu mnie Basarab, Sunt sigur c nici-una din jlbi nu iau dat i nici mcar o vorb n-au pus pentru voi. S mai facei nc o jalb i mine, nainte de amiaz, s-o duci la palat, unde te voi atepta negreit! Deocamdat s nu vinzi aceste haine. Du-te acas i fii ncredinat c vei cpta ajutor din partea Mriei sale, dac va fi adevrat tot ce mi-ai spus. - Iat, v mprumut eu cu aceast sum, i vod i dete doi galbeni. Apoi se fcu nevzut. Copila, plin de bucurie, puse banii n mna mamei sale i, spunndu-i ntmplarea, amndou se mirau i se ntrebau cine s fie binefctorul lor. Un vecin ns le spuse c acela trebuie s fie nsui vod, cci el a mai fcut asemenea fapte. Biata copil, auzind cuvintele vecinului, ncepu s se ngrijoreze, fiindc ndrznise s vorbeasc cu vod fr nici un fel de sfial. A doua zi, cu mult greutate, mama sa hotr a merge la palat. Matei Basarab cercetase de cu sear i aflase despre tatl fetei, despre faptele lui vitejeti i despre starea de srcie a celor dou fiine nenorocite. ndat ce el zri pe feti i mama ei, porunci s le cheme n palat. Aici le dete n mn un hrisov domnesc i le zise: - inei hrisovul acesta! El v d dreptul la o pensie din vistieria rii i s tii c aa rspltete vod pe toi aceia ai cror prini sau soi s-au jertfit pentru ar.