www.referat.

ro

Analiza piesei - Prometeu

Titlul: Asemeni Cutiei Pandorei care a adus mult rau omenirii, cutia in care ar trebui sa se afle averea, mostenirea, aduce cu sine doar ura si violenta. Promoteu (fiul lui Iapet), despre care se spune ca ar fi creat primul om din huma, iubea oamenii si ar fi dorit sa le aduca bunastarea. L-a rugat pe varul sau Zeus (zeul suprem, fiul lui Cronos care era frate cu Iapet) sa-i permita sa ia foc de la Hefaistos (un alt fiu al lui Zeus, care era zeul focului si al metalelor) si sa il duca oamenilor. Deoarece Zeus nu i-a permis, el a furat focul si l-a oferit oamenilor. Zeus s-a maniat si l-a pedepsit pe Prometeu poruncind sa fie legat de o stanca,in lanturi, timp de 30 de ani. In fiecare zi, un vultur, ii devora ficatul care se refacea in timpul noptii. Pentru a-i pedepsi pe oameni, Zeus i-a poruncit fiului sau Hefaistos sa faca din apa si tarana o fata. Sa fie fiinta muritoare dar sa aiba chip de zeita. A fost creata astfel prima femeie. Hefaistos a chemat toti zeii si le-a spus ca porunca lui Zeus este ca acestia sa o inzestreze cu straie si cu alte daruri. A rezultat o femeie de o frumusete, o gratie si o eleganta deosebite si cu un glas minunat. Hefaistos i-a mesterit o cutie de arama in care Zeus a pus mai multe daruri. I-a dat-o femeii, pe care a numit-o Pandora, poruncindu-i sa dea cutia celui care o ia de sotie si numai acela va avea voie sa deschida cutia. Hermes a condus-o pe fata pe pamant. Toti barbatii din lume, vazandu-i frumusetea, au vrut sa o aiba in casele lor. Prometeu, prevazator, i-a sfatuit sa nu faca acel pas deoarece era cunoscuta viclenia lui Zeus. Barbaaii l-au ascultat dar Epimeteu (fratele lui Promteteu), fiind sagetat de Eros, trimisul zeitei Afrodita, a intins bratele spre fata. Ea s-a indreptat repede spre el si zambind i-a oferit cutia. Epimeteu a deschis-o si din cutie au iesit zburand in cete toate nenorocirile si relele pe care lumea le-a avut, de atunci mereu: minciuna, ura, grija, invidia, necazul, durerea, suferinta, foamea si setea, molimile negre, moartea cea hida. Toate cu infatisari de spaima, inaripate, insa mute, s-au raspandit careincotro, umpland pamantul si facandu-si cuiburi in cele patru zari. Vazand aceasta, Epimeteu, a inchis repede capacul. Dar era prea tarziu. Napastele se inaltasera deja si ajunsesera la lume. Mai ramasese in cutie doar o aratare mica, firava, cu aripi slabe. Ea nu apucase sa mai zboare. Aceasta era speranta. Asta a fost zestrea pe care Zeus o daduse fetei ca sa o aduca pe pamant: rele,

nenorociri si boli. Numai speranta cea firava avea sa fie langa oameni, sa ii insoteasca in ceasurile grele. Mitul Cutiei Pandorei a inspirat si alti mari scriitori, si dovada acestui lucru este Frank Wedekind care a scris in jurul acestei teme bilogia "Spiritul pamantului" si "Cutia Pandorei", cunoscuta generic sub titlu "Lulu".

I.

Ca si Katalin Thuroczy, Frank Wedekind pune "ceea ce este urat si josnic

in slujba unei idei artistice si a unei misiuni etice." Tema principala: Conflictul dintre aparenta si esenta. Acest conflict are la baza discrepanta dintre ceea ce sunt personajele si ceea ce vor sa para personajele. In aparenta, Hilda este o batranica neajutorata, decrepita si fragila dar in esenta ea apare drept o femeie energica, malitioasa si hotarata. Pe de alta parte, gasim personajul Bandi care sub infatisarea unui barbat puternic, curajos si capabil sa talhareasca o batrana ascunde un copil naiv, fricos si timorat. De la un capat la altul al piesei personajele, dar in special Hilda, incearca sa para altceva decat sunt. Hilda este cea care detine puterea de la un capat la altul al piesei. Momentele in care pare o batrana fragila si neajutorata fac parte din tactica sa de manipulare. Observarea discrepantei dintre aparenta si esenta produce efecte comice. Teme secundare: Nevoia oamenilor de a iesi invingatori in lupta cu viata si cu vicisitudinile ei. Este in firea umana aceasta nevoie, acuta am putea spune, de speranta, de reusita. Intrebarea care apare si care, de-a lungul timpului, a suscitat interesul multor filosofi si scriitori este: "Pana unde poate sa mearga cineva pentru a-si indeplini scopul in viata?" Pentru cele doua personaje din piesa noastra s-ar parea ca nu exista nici o limita, nici o bariera care i-ar putea opri in realizarea idealului lor. Drumul spre indeplinirea idealului atinge cea mai inalta culme la Hilda in momentul in care aproape isi ucide "adversarul". Conflictul principal: Intre Hilda si Bandi, Miza conflictului: mostenirea. Tema mostenirii a servit multor scriitori in operele lor (vezi "Titanic vals"- Tudor Musatescu, "Enigma Otiliei"- George Calinescu, "Avarul"- Moliere) dar cu toate astea continutul ei a ramas inepuizabil. Tema mostenirii aduce in prim plan problema banului, a averii care influenteaza decisiv viata individului. In societatea zilelor noastre, banii confera demnitate , este aducator de statut si putere in raport cu semenii. Personajele noastre

urmaresc la modul obsesiv sa intre in posesia mostenirii care sa le schimbe destinul. Hilda nu accepta faptul ca a imbatrinit si spera ca obtinerea mostenirii ii va permite sa-si indeplineasca visele stranse in intreaga viata. Lui Bandi, aceasta obsesie i-a fost inocultata de catre tatal sau. El isi doreste doar sa duca o viata linistita, fara grija zieli de maine si sa indeplineasca visele tatalui sau. Conflict secundar: Intre aparenta si esenta. Nimeni nu este cine pare a fi. Actiunea parcursiva: Tanarul Bandi vrea sa fure de la Hilda o hartie care l-ar ajuta in descoperirea unei comori din care considera ca o parte i se cuvine. Hilda il prinde asupra faptului si incearca sa il opreasca. De aici un energic joc de-a soarecele si pisica in care cei doi schimba aparent de mai multe ori rolurile. Ideea: Bandi si Hilda traiesc intr-o lume rasturnata, o lume in care cel care ar trebui sa fie cel puternic devine cel slab si invers. O lume in care aproape nimic nu e asa cum te-ai astepta sa fie. Caracterizarea personajelor Hilda: 80 de ani. O femeie cocheta care nu vrea sa recunoasca ca a imbatranit. Histrionica, inca de mica a simtit nevoia de a juca anumite roluri si de a se ascunde sub diferite masti. Ramasa singura, nu a vorbit de mult cu cineva, asa ca simte nevoia sa socializeze din plin acum cand are ocazia. Ii place sa se victimizeze. Pe parcursul piesei ea este cea care detine controlul, dar uneori, intentionat ii lasa lui Bandi impresia ca el este ,,seful" Scopul ei in viata este sa puna mana pe mostenire, ca sa traiasca mai bine. Crede ca daca ar avea bani ar putea trai in lux, in vacante exotice, unde se viseaza tot tanara in costum de baie inconjurata de tineri chipesi. Are un tic: Isi sterge mereu buzele cu palma. A omorat din dragoste. Nu regreta ce a facut (crimele). Curajoasa.

Obisnuita sa traiasca aproape in lux, astazi abia are bani de mancare, si a amanetat multe din obiectele de valoare pe care le detinea. Are o cultura vasta, uraste incultura. Traieste din amintiri si vise. Vede doar la altii defecte pe care le are si ea. Malitioasa, dominatoare. Invidiaza barbatii si considera ca acestia i-au facut rau toata viata. Inteligenta. Nu suporta tinerii. Se incapataneaza sa traiasca pana cand va pune mana pe toata averea. E o luptatoare. Regreta ca a ajuns in halul acesta. Nu a vrut sa faca copii, pentru ca a considerat ca acestia i-ar incurca viata. Nu are incredere in nimeni. Are un anumit farmec cand bea. Labila. Deseori isi uita scopul, ajungand sa vorbeasca doar ca sa nu taca. Bandi: 25 de ani. Pentru el tatal sau e mai presus de orice. Face parte din generatia care gandeste ca nu are sens sa isi mai faca griji daca arunca un gunoi la cos sau pe trotuar avand in vedere multele probleme legate de bani. I se face repede mila, dar vrea sa para un dur. Singura lui speranta pentru o viata mai linistita e sa puna mana pe o parte a mostenirii. Credul, innocent, naiv, inca e copil. Atasat de mama sa. Nu poate ucide premeditat, in primul rand pentru ca ii e frica, in al 2-lea rand pentru ca ii e mila. Sensibil. Timid. Fricos.

Nu a venit aici pur si simplu. Are un plan foarte clar in cap. Un plan la care se gandeste de mult timp, dar i-a fost foarte greu sa isi faca curaj. A trait mereu in umbra celorlalti, fara sa aiba dreptul la o viata proprie. Scopul sau in viata e sa reuseasca sa gaseasca mostenirea. Acest scop i-a fost indus de catre altii, nu e un produs al gandirii sale. Isi doreste o viata mai buna si mai linistita. Nu are o cultura prea bogata, pentru ca nimeni nu s-a ocupat cum trebuia de educatia sa. Daca ar fura hartia Hildei si ar gasi mostenirea, ar lua jumatate, iar pe cealalta jumatate i-ar aduce-o Hildei. Relatiile dintre personaje: Hilda este matusa lui Bandi( sora presupusului sau tata), singura lui ruda in viata, in afara de mama sa. Abia pe parcursul piesei, Bandi afla ca Andrei, fratele Hildei nu este tatal sau biologic, fapt care il va marca puternic. Prin urmare, Bandi si Hilda nu au legaturi de sange. Motivul pentru care Bandi afla tarziu adevarul despre tatal sau este acela ca Hilda a incercat sa il menajeze pentru ca ii este drag, desi considera ca asa-zisul ei "nepot" face parte dintr-o generatie prea slaba si plina de inculti. Hilda stie sa citeasca reactiile unui om si stie ca Bandi e un fricos. Acestuia din urma ii e rusine de Hilda si nu vrea ca ea sa afle ca fumeaza. Cu toate astea, Hilda isi da seama dar nu vede nimic rau in asta, dimpotriva il considera mai matur. Rareori o viziteaza, dar fara sa stie parintii sai. Spre deosebire de ceilalti membri ai familiei, el o uraste, ci incearca sentimente de mila fata de ea. Bandi ar ajuta-o pe Hilda, ca sa nu mai duca o viata atat de grea la batranete, daca ar avea mai multi bani. Debusolat, nu stie ce sa creada si nu intelege de ce nu au cazut ea si cu tatal sau la un compromis in ceea ce priveste mostenirea. Ii invinovateste pe amandoi, dar ii acorda tatalui sau mai mult credit. Pe de cealalta parte, Hilda il indrageste pe Bandi. Nu il uraste tocmai pentru ca nu au legaturi de sange si intr-o oarecare masura ii este mila de el. Vizitele lui ii fac mare placere pentru ca are cu cine sa vorbeasca si are pe cine cicali si de aceea ar fi incantata daca ar vizita-o mai des. Cu atat mai mult cu cat Hilda crede despre Bandi ca este un un bun ascultator, se distreaza deserori pe seama lui, fiind mai tanar si mai timid, iar asta o

face sa se simta mai importanta. Mereu ii place sa isi povesteasca viata, exagerand si mintind in privinta anumitor aspecte. Ultima oara cand Bandi a vizitat-o, acum un an, de Craciun, el ia adus in dar ceva dulciuri, iar ea i-a daruit un mileu si un bibelou. De ficare data cand Bandi o viziteaza, Hilda il serveste cu ceai. Dar lui Bandi nu ii face placere sa bea sau sa manance din vasele Hildei, deoarece ii e scarba de aceasta, pentru ca e batrana si poate avea multi microbi si multe boli. Hilda nu s-ar fi asteptat niciodata de la Bandi sa o jefuiasca. Cu toate ca realizeaza ca vina ii apartine intr-o prea mica masura deoarece totul i-a fost inoculat, nu poate trece cu vederea faptele lui. Macinata de dorinta de a-si retrai tineretea, varsta frageda a lui Bandi este de fapt lucrul care o deranjeaza cel mai mult. La randul sau, Bandi nu se astepta din partea Hildei sa fie atat de puternica si de violenta. El o vede ca pe o femeie care are, intr-o oarceare masura, un suflet bun. Spatiul: O incapere mica, aflata la demisolul unei case vechi. Odinioara aceasta camera fusese supraaglomerata, dar cu timpul au disparut toate obiectele de valoare (amanetate). Ce a mai ramas este uzat, deteriorat. Peretii au fost acoperiti in trecut aproape pana in tavan de tablouri si fotografii locul acestora se mai vede si acum, dar, in prezent, a mai ramas doar o fotografie reprezentand un barbat. In centrul camerei se afla doar un fotoliu si o masa. Pe masa sunt mai multe obiecte: ceas desteptator, ceasca, scrumiera cu multe mucuri dea in ea, mai multe farfurii cu mancare uscata pe ele. Pe peretele din stanga se afla usa de la bucatarie, intrerupatorul pentru lumina din camera si din bucatarie. In stinga usii se afla un dulap vechi de cand lumea, deasupra caruia sunt asezate niste cutii de depozitare. In coltul din spate se afla un cuier cu un palton prins pe el si o umbrela in partea de jos. Peretele din spate e o idee mai aglomerat. In partea stanga se afla o usa care da in holul care da in curte. Usa are vizor si e inchisa cu 5-6 zavoare si incuietori. In dreapta sii se afla 3 rafturi pe care sunt asezate 3-4 carti, o plantaa, ziare, un radio vechi, un bust de bronz, reprezentandu-l pe barbatul din fotografia de deasupra. Bustul este folosit in acest moment ca suport pentru palarii, fiind asezate pe el 3-4 palarii.In stanga rafturilor, pe perete e prins un calendar de perete in care sunt incercuite niste date. Sub calendar se afla o

canapea de trei locuri, folosita si ca pat. Chiar in acest moment asternuturile sunt asezate pe aceasta. O lampa de citit este prinsa de coltul din partea dreapta a spatarului canapelei. In stanga canapelei, o noptiera careia ii lipseste sertarul. Pe noptiera un mileu, iar pe mileu un gramofon prafuit. Pe peretele din dreapta se afla o usa ingusta , care da in baie. Aceasta usa ca si cea de la bucatarie, sunt usi cu geam, acoperit cu perdeluta. Mai in fata, in dreapta usii, e o masa de toaleta cu oglinda. Pe marginea oglinzii, poze cu Hilda tanara. Pe masuta multe cosmetice vechi. In fata masutei, un scaun de asemenea invechit. In mai multe locuri, flori uscate in vaze. Tot spatiul arata foarte vechi neingrijit, cu mult praf, panze de paianjen. Multe lucruri pe care le intalnim in casele batranilor: mileuri, radio negru comunist, calendar de perete, etc. toata mobila e usor deformata, umflata de umezeala , veche. Totul arata ca si cum ar fi trecut pentru scurt timp prin mana unui caricaturist sau desenator de desene animate.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate