Cuvnt nainte Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii

culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina. Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si va deveni un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate. Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4 de ani. !egenda spune ca "ion#sos, zeul vinului, s-a nascut in $hracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau "acia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de "aci erau atat de cunoscute si tentante, incat %urebista, regele primului stat "ac centralizat &sec. I %'(, a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise )arele *reot, "eceneu. )onedele batute de Romani dupa cucerirea "aciei &+ , ".'( infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale "aciei -eli., cum denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera. In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade distincte, fiecare cu influentele sale specifice asupra industriei vinului. Astfel, secolul +/ si inceputul celui de-al 0 -lea, pana la *rimul Razboi )ondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu -ranta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filo.era in ultimele doua decenii ale secolului +/. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vi1ele nobile aduse din -ranta2 *inot 3oir, 'abernet 4auvignon, )erlot, 'hardonna#, 4auvignon %lanc si altele. *erioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu 5ermania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a 6pritului &vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala(. In perioada comunista &+/47-+/7/(, cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel2 institute de cercetare, ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate. !iberalizarea economiei de dupa +/7/ a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. 8iile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit.

(a.) Aria pietei 8inul reprezint9 o b9utur9 alcoolic9 ce se consum9 pe :ntreg teritoriul Rom;niei. 3u putem delimita un anumit teritoriu sau spa1iu geografic, unde e.ist9 numai non-consumatori absolu1i sau numai non-consumatori relativi. $eritoriul unde sunt comercializate vinurile reprezint9 :ntreaga Rom;nie, inclusiv <i pentru anul 0 =. 'omercializarea vinului, desigur, are loc :n zonele mai intens populate, at;t :n mediul rural, c;t <i urban. )ediul rural, care, :n Rom;nia, reprezint9 apro.imativ 4 > din totalul popula1iei, :n general, e caracterizat prin economia natural9, produc9torii fiind <i ei :nsu<i consumatorii, adic9 autoconsumul. Aici se are :n vedere de vinul produs :n condi1ii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, gust, arom9, nu r9m;ne :n urm9 fa19 de cel numit de calitate. ?n mediul urban , :ns9, e comercializat vinul :mbuteliat :n sticle, av;nd o preponderen19 mai mare dec;t cel v;ndut :n vrac. 4tructura de v;nz9ri a vinului pe jude1e, :n anul 0 Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita- Nasaud Botosani Brasov Braila Bu!au "aras #everin "alarasi "lu$ "onstanta "ovasna %a&bovita %ol$ 'alati 'iurigu 'or$ (argita (unedoara )asi )l*ov +ara&ures 10.161.200 12.528.600 17.875.200 18.806.200 15.960.000 8.299.200 12.023.200 15.696.660 9.9 8. 00 13.220.200 8.857.800 8.6 5.000 18.699.800 19.0 5.600 5.931.800 1 . 17.200 19.551.000 16. 9 .660 7.982.660 10.37 .000 8.671.600 12.901.000 21.705.600 7.982.660 13.568.660
0

=, litri de vin 2

+ehedinti +ures Nea&t ,lt -rahova #atu +are #ala$ #ibiu #uceava .eleor&an .i&is .ulcea /aslui /alcea /rancea Municipiul Bucuresti

8.139.600 15. 30.660 1 .632.660 12.770.660 22.051. 00 9.762.200 6.596.800 11.198.600 18.300.800 11.597.600 18.008.200 6.836.200 12.103.000 10.985.800 10.29 .200 53.226.600 (c) Structura pietei

"ac9 facem o analiz9 empiric9, v;nz9ri ridicate sunt :n zonele geografico-istorice de producere a vinului, :n apropierea zonelor viticole, unde putem face rost :ntr-un timp mai util <i eficient de materia prim9 2 strugurii. )ai jos prezent9m harta viticol9 a Rom;niei 2

Regiunile geografico-istorice sunt 2 Moldova, Muntenia i Oltenia, Zona de Vest, Transilvania, Do ro!ea. 'ultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg teritoriul tarii, incepand de la "unare, in sud, pana in judetele %otosani si )aramures, in nord. 3umai cateva judete situate in zone de mai mare altitudine &%rasov, 'ovasna, Aarghita( si un singur judet din e.trema nordica a tarii &4uceava( nu ofera conditi prielnice pentru viticultura. *otrivit unei recente lucrari de zonare a productiei viticole, in Romania exista un numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai adauga 40 de centre viticole independente, situate in afara podgoriilor. 3umarul plaiurilor viticole este foarte mare, prin ,, plai B intelegdndu-se o suprafata oarecum restransa de vii asezate pe aceeasi forma de relief, pe care se produc vinuri de o calitate distincta si omogena. Vinurile Moldovei. 8iile ocupa, in )oldova, o intindere de peste / . hectare, ceea ce inseamna a treia parte din suprafata viticola a tarii. *lantatiile de vii se insiruie pe toata lungimea provinciei, incepand din %otosani, in nord, pana in 8rancea, in sud si pe toata latimea ei, din zona deluroasa a subcarpatilor rasariteni si pana in apa *rutului. Urmarind harta viticola a )oldovei si coborand pe ea, din nord catre sud, ne intalnim cu cateva celebre podgorii. In judetul Iasi se afl9 in primul rand podgoria Cotnari. $ot aici se afl9 podgoria Iasilor, cu centrele sale viticole Copou, Bucium, Uricani si Comama, precum si centrele viticole independente Plugari si Pro ota. Incepand din sudul acestui judet si traversand, apoi, judetul 8aslui pe toata lungimea sa, este o intinsa podgorie a Ausilor, in cuprinsul careia se afla centrele viticole Bo!otin, "veresti, #usi, $utcani si %urgeni. $ot in 8aslui e.ista podgoria Colinele &utovei, alcatuita din centrele 'ana, &utova si Bala anesti &ultimul situat in judetul 5alati(. ?n jude1ul %ac9u ne int;lnim cu podgoria (eletin, cu viile sale din centrele (eletin, )ealul %orii, Paricea, &anasoaia si *o!or. Cudetul 5alati, in sud-estul )oldovei, a devenit o mare zona viticola, in care e.ista patru podgorii2 )ealul Bu+orului ,cu centrele viticole Bu+oru, -multi, .ancea si Beresti/0 1icoresti ,cu centrele 1icoresti si Buciumeni/0 'vesti ,centrele viticole 'vesti, &ecuci si Corod/ si Covurlui ,centrele viticole Baleni, -canteiesti, Pec!ea si -mardan/. ?n sf;r<it, in partea de sud-vest a )oldovei, in 'otul 'arpatilor, ne intalnim cu marile podgorii ale 8rancei, respectiv cu .do esti, Panciu si Cotesti care cuprind la r;ndul lor o serie de centre viticole de mare reputatie . Vinurile Munteniei si Olteniei. 'ele doua provincii din sudul 'arpatilor meridionali, )untenia si Dltenia, detin impreuna o suprafata viticola de aproape "#$.### %ectare. 8iile sunt aici situate mai ales in zona colinara, pe ultimele ramificatii ale muntilor, spre campie, unde s-au constituit mari si importante podgorii, dar se intalnesc si pe nisipurile din sudul Dlteniei, precum si in cateva areale din apropierea "un9rii. 4tr9b9t;nd )untenia de la est spre vest, ne int;lnim in primul r;nd cu podgoria "ealurile %uz9ului, cu centrele sale viticole de la Ramnicu2-arat, (arnesti si Cenate3ti, apoi cu
4

intinsa podgorie a )ealului %are, cu renumitele sale vii situate in centrele (oresti, %erei, Pietroasa, Brea4a2Bu4au, Cricov, &o!ani, Ceptura, Urlati, $alea Calugareasca si Boldesti5 )ai departe, intram in podgoria -tefanesti2"rges, constituit9 din centrele viticole -tef6ne3ti, &opoloveni 3i $alea %are 2 )7m ovi8a, iar apoi in cea de la -7m ure3ti5 $rec;nd apa Dltului, in Dltenia, ne intampina vechea podgorie a "ragasanilor, cu viile sale din centrele )ragasani, *usoeni, Cerna si 'ancu29ianu. )ai jos, in jude1ele "olj si )ehedin1i, se afl9 podgoriile )ealurile Craiovei, -everinului si Plaiurile )rancei, precum <i centrul viticol independent -egarcea. 3U putem omite din aceasta insiruire viile situate pe nisipurile din apropierea "unarii, din partea de sud a Dlteniei si anume cele din podgoriile -adova2Cora ia, Calafat <i din podgoria )acilor, cele din jude1ul 5orj &centrele viticole $argu-Ciu <i *oiana 'ru<etu(, precum <i cele cateva areale producatoare de vinuri de bun9 calitate, ocup;nd suprafe1e restr;nse, in jude1ele %r9ila , Ciresu, 9irlau, Ramnicelu/, Calarasi ,Ulmu/, *iurgiu, ,*reaca/, )am ovita ,Bucsani, $alea $oievo4ilor/, "rges ,Costesti/, &eleorman ,:urculesti si %avrodin/, .lt ,)raganesti/5 Eona este avantajata de conditiile sale de clima, si anume de surplusul resurselor de lumina si caldura, mai mari fata de cele din nordul )oldovei si din $ransilvania. "atorita acestui climat, aici se produc cele mai bune vinuri rosii romanesti, colorate si corpolente, dar si vinuri albe superioare, multe cu denumire de origine, pline de atractivitate. Vinurile Transilvaniei. Importanta regiunii viticole a $ransilvaniei nu sta in intinderea viilor, care nu depasesc +4. hectare, ci in calitatea vinurilor produse aici, cu nuante particulare de noblete si originalitate, precum si in largile posibilitati oferite de aceasta zona pentru e.tinderea viticulturii. 'ultura vitei de vie este favorizata in aceste locuri de un relief care pare a-i fi special destinat, format din nesfarsite spinari de deal prea putin cultivate cu folos si care abia asteapta sa fie acoperite cu vii. *e actuala harta viticola a $ransilvaniei &dar si pe cea veche( se contureaza cinci podgorii, toate de prima marime. In fruntea lor se afla podgoria &arnavelor, cu centrele sale viticole de la Bla+, Jidvei, %edias, &arnaveni, (agar si $alea 1ira+ului. -oarte aproape de aceasta asezare si faima este podgoria "l a, care-si imparte viile intre centrele viticole "l a2'ulia si 'g!iuF putin mai la sud se afla podgoria 4ebes-Apold, iar mai la nord cea de la Aiud. In sfarsit, asezata mai sus pe harta, e.ista vechea podgorie a !echintei, cu renumitele sale centre viticole de la !echinta, $eaca, %istrita si %atos. 3u sunt intinse viile $ransilvaniei, dar vinurile obtinute aici, bine cunoscute si apreciate, au devenit produse foarte solicitate la e.port si pe piata intena. Au omare importan19 vinurile de %laj si de Cidvei, cu spumantele de Alba-Iulia si de Apold. Vinurile &onei de vest. *e latura dinspre apus a tarii e.ista doua regiuni viticole2 cea a 'anatului, in jumatatea sudica si cea a Crisanei si Mara(ursului, spre nord. Intre ele se interpun, intervenind cu un accent aparte, viile Aradului. 8iticultura acestei zone se intinde pe o lungime de @0= Gm, ceea ce face ca ea sa se afle sub influenta unor foarte variate conditii de Hclima, sol si orografie, care determina o accentuata
=

diversificare a sortimentelor de soiuri si a calitatii vinunlor. Arealele din sud, din regiunea viticola a %anatului, beneficiaza de influenta favorabila a unui climat cu usoare nuante mediteraneene, in timp ce in 'risana si )aramures se face simtita influenta climei din Europa centrala, mai putin darnica pentru vita de vie. 8iile sunt presarate, pe tot cuprinsul zonei, incepand de la "unare, in sud, pana la Aalmeu, aproape de granita nordica a tarii, fara a se inchega in mari masive. Ele ocupa, totusi, o suprafata de peste +I. hectare, cu mari posibilitati de a fi sporita. 8iile %anatului se concentreaza in cinci centre viticole care se insiruie, urcand spre nord, in ordinea2 %oldova 1oud, &irol, -ilagiu, Recas si &eremia5 Cudetul Arad dispune de una din cele mai renumite podgorii ale tarii, cea de la %inis2 %aderat, situata intre apele )uresului si ale 'risului Alb. In 'risana si )aramures pe aceeasi cale spre nord, intalnim podgoria "iosig, apoi 8alea lui )ihai, mai spre est cea 4ilvaniei, precum si cateva centre viticole care nu sunt de ocolit2 %iharia si $ileagd, in sud, Aalmeu si 4eini, in nord. Vinurile Do ro!ei. In "obrogea, vita de vie poate fi cultivate oriunde. !a fiecare pas, incotro te intorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline si terenuri plane, larg invalurat, nu ridica probleme pentu viticulturaF lumina si caldura sunt peste tot din belsugF solul are o buna structura si fertilitate si contine toate elementele chimice de care vita de vie are nevoie. Apa din precipitatii nu este catusi de putin in prisos, fapt care constitute o buna premisa pentru obtinerea unor vinuri de inalta calitate. 3u este de mirare ca, dispunand de astfel de conditii, viticultura dobrogeana s-a dezvoltat in ritm rapid, ajungand in prezent sa ocupe un loc de prima importanta. 8iile "obrogei ocupa astazi o suprafata putin mai mare de 0=. hectare. Ele se leaga in cateva podgorii care se cer a fi incluse in orice periplu bahic. Regiunea este taiata de-a curmezisul, putin mai jos de jumatatea ei, de celebra podgorie a )urfatlarului, intinsa pe traseul vaii 'arasu si formata din trei centre viticole2 )urfatlar, )edgidia si 'ernavoda. Urcand spre nord, pe latura estica a tinutului, intalnim podgoria Istria - %abadag. In nord, pe malul "unarii, ne intampina vechea podgorie de la 4arica-3iculitel, care-si aduna viile in trei centre viticole2 $ulcea, 3iculitel si )acin. In e.tremitatea sudvestica a regiunii, in imediata apropiere a batranului "anubiu, se afla viile de la Dstrov, Dltina si Aliman. 3u pot fi omise din aceasta enumerare nici viile de la "aieni si Aarsova, cele de la Adamclisi si %aneasa si nici cele de la )ongalia si 'hirnogeni, toate intrate in peisajul viticol dobrogean. *rodusele care preiau in cea mai mare masura amprenta factorilor favorabili de cultura sunt, vinurile. In "obrogea se produc vinuri care au insusiri calitative distincte, purtand blazoane de mare noblete. *odgoria )urfatlar se inscrie, alaturi de 'otnari si *ietroasa, in grupa arealelor viticole romanesti in care pot fi obtinute vinuri dulci naturale din struguri culesi la stafidirea boabelor. *este tot in aceasta regiune pot fi produse vinuri rosii de mare marca, bogate si intens colorate, precum si vinuri albe seci sau demiseci, care se disting prin putemica lor personalitate.

In general, vinul se adresea4a urmatoarelor categorii 2 persoanele fizice, cu varsta peste +7 ani, actorilor de pe piata horeca, care JservescK consumatorul final. *iata vinului e in prag de aderare. "ezvoltarea segmentului horeca are ca si consecinta, cresterea semnificativa a consumului de vin din acest sector. "in perspectiva unui producator sau distribuitor, piata horeca romaneasca are inca multe neajunsuri 2 lipsa unui personal specializat care sa asigure depozitarea vinului in conditii optime, lipsa unei metode de servire profesionala si a unei recomandari corecte, precum si administrarea defectuoasa a unui stoc de marfa. $oate acestea se rasfrang in mod negativ asupra calitatii vinului si implicit asupra credibilitatii producatorului. 3eincrederea dintre consumatori si producatori, reprezinta, inca, o bariera de netrecut. 'u toate ca piata horeca e departe de a fi perfecta in ceea ce priveste cunostintele despre vin, producatorii siLsau distribuitorii acestei bauturi au realizat ca nu pot fi puternici pe piata vinului, daca nu sunt puternici in sectorul horeca. 'a o consecinta, vanzarile au crescut pe acest sector, mai ales in partea superpremium, iar potentialul este in continuare unul important. *roprietarii si managerii isi manifesta interesul pentru vin si mai ales pentru calitatea acestuia, constientizand faptul ca satisfacerea e.igentei clientului final contribuie considerabil la profit. D alt9 particularitate a consumului de vin, este c9 oamenii atunci c;nd ies :n ora< s9 consume altceva dec;t ceea ce consum9 acas9. *e pia1a horeca, clien1ii doresc ceea ce nu este pe raft :n magazine, supermarGet-uri. Acest lucru se manifest9 cu at;t mai pregnant, cu c;t loca1iile se afl9 mai sus. ?n ceea ce prive<te vinurile nou intrate pe pia19, consumatorii rom;ni sunt mai reticen1i, barier9 evitat9 prin comunicarea direct9, d;ndu-i-se r9gaz consumatorului de a se informa despre acest produs. D alt9 strategie reprezint9 Hvinul la paharK. *ercep1ia consumatorului depinde, :n mare m9sur9, de capacitatea brandului de a-i oferi ceea ce a<teapt9. D alt9 caracteristic9, reprezint9 m9rcile de vin. Apar tot mai multe edi1ii limitate, fiecare sticl9 fiind :nseriat9 <i poart9 semn9tura celui care a produs vinul. "e e.emplu, ;a Putere, con1ine 0 sortimente de vinuri albe bariMue 2 C!ardona< <i :eteasc6, acestea fiind <i edi1ie limitat9 & c;te +0. de sticle fiecare, seria fiind men1ionat9 pe etichet9(. 'onsumatorul rom;n nu se mai rezum9 la vinurile dulci, cu un contimut ridicat de zah9r <i eventual amestecate cu cola, sau la vinul alb amestecat cu ap9, a<a-zisul <pri1. 4e observ9 o u<oar9 modificare a obiceiurilor de consum :n ceea ce prive<te vinul, <i anume, trecerea :n paralel de la vinuri dulci, la vinuri demiseci sau chiar seci <i de la vinurile albe, la vinurile ro<ii. $otodat9, orizontul de a<teptare a consumatorului fa19 de calitatea vinului este tot mai mare. In Romania, potrivit legislatiei in vigoare N )e!ea viei si vinului , nr. *+,"--+ si ./ nr. 0"$,"--- pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a )e!ii viei si vinului nr. *+,"--- , se obtin urmatoarele categorii de produse vinicole 2 8inuri stricto-sensu&vinuri propriu-zise( A. 8inuri de consum curent -vin de masa , cu taria alcoolica cuprinsa intre 7,=> vol. si /,=> vol.
I

-vin de masa superior , cu taria alcoolica peste /,=> vol. %. 8inuri de calitate -vinuri de calitate superioara N 84 , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum + > vol. -vinuri cu denumiri de origine , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum + ,=> vol. 8inurile de calitate superioara N 84 pot fi e.portate sub denumiri generice de ;and=ein , $in de Pa<s , Countr< >ine sau altele similare , cu mentionarea indicatiei geografice recunoscute . *entru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale sa fie de + > vol. , iar cel al tariei alcoolice dobandite , de /> vol. 8inuri cu denumire de origine pot fi 2 a( vinuri cu denumire de origine controlata N"D'- trebuie sa provina din srtuguri cu continut in zaharuri de minimum +7 gLlF b( vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate N "D''. - cules la maturitatea deplina N "D''-')" 2 vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum +/, gLl F - cules tar4iu N "D''-'$ 2 vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 00 gLl . *entru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un continut in zaharuri de minimum 0 4 gLl . - cules la inno ilarea N "D''-'I% 2vinuri obtinute din struguri cu un continut in zaharuri de minimum 04 gLl , cu atac de Jmucegai nobilK sau culesi la stafidirea boabelor . In functie de continutul sau rezidual , vinurile de consum curent si de calitate pot fi 2 seci , demiseci ,demidulci si dulci . '. 8inuri speciale -8inuri spumante -8inuri spumoase -8inuri perlante si petiante -8inuri aromatizate -8inuri licoroase

Van&arile de vin in perioada au!ust 1##23 iulie 1##* 4

Volum vanzari

%e&i-%ulce 605 1 %ulce 6081 2icoros 009 1 Nes3eci*icat 7051 #ec 1 1 %e&i-#ec 2 03 1

Valoarea vanzari

%e&i-%ulce 003 1 %ulce 9021 2icoros 20 1 Nes3eci*icat 30 1 #ec 18081 %e&i-#ec 2508 1

(c) Capacitatea pietei Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2005 ,iar consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind asteptata sa creasca si in 200? la 30 de litri pe cap de locuitor55 'onsumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de +7 ani. In Romania, ei sunt in jur de "$ (ilioane. 'onsumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate romana, care a implinit +7 ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este interzis sa consume bauturi alcoolice.)ajoritatea populatiei, +7 milioane, conform recensamantului din 0 0, reprezinta din religii si confesii, care nu interzic consumul de bauturi alcoolice. Un rol aparte a formarii pietei efective a vinului in Romania, reprezinta piata horeca, care a fost analizata la punctul &b(. (d) Dina(ica pietei *iata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de @= milioane de euro in 0 =, fiind asteptata sa creasca si in 0 ,, potrivit reprezentantilor producatorilor de vin din Romania. JAnul trecut cifra de afaceri totala a sectorului a fost de circa @= milioane de euro, din datele noastre, inregistrandu-se o crestere a vanzarilor si la cotele de piata pentru marii jucatoriK, a declarat directorul general al *atronalului 3ational al 8iei si 8inului &*388(, Dvidiu 5heorghe. *otrivit datelor preliminare, primii patru jucatori, )urfatlar, 'otnari, Cidvei si 8incon au obtinut crestere la vanzari si deci la cotele de piata asta in ciuda unei vremi nefavorabile care a injumatatit productia in 0 =. )urfatlar are o cota de piata de circa 0/ - @ la suta, 'otnari - +7,I la suta, Cidvei - peste +I la suta si 8incon - circa + la suta. $otusi, producatorii au putut sa acopere cererea prin importurile de vin vrac si prin stocurile e.istente. *entru 0 ,, producatorii estimeaza o crestere a pietei, mai moderata comparativ din acest an, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatori e.terni. In 0 4, piata s-a cifrat la @ milioane de euro, productia atingand I,+ milioane hectolitri fata de @,= milioane hectolitri in 0 =. Ritmul mediu de varia1ie al v;nz9rilor produsului &serviciului( :n perioada 0 prezentat in tabelul de mai jos 2 R0 R0 R0 0-0 @-0 4-0 @ 4 =
+

0-0

= este

I,4 I 4I 7,7,,0+ /, @==4@,

(d) De&voltarea pietei *iata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. "atorita integrarii Rom;niei :n Uniunea European9, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta capacit91ile de produc1ie, apar noi institute de cercetare-dezvoltare :n sectorul vitivinicol. $ot mai des au loc prezent9ri, t;rguri de vinuri, unde actorii de pe aceasta piata isi prezint9 capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor produse, si le ofera pentru degustatie cele mai bune vinuri care poseda. *iata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva. E bine cunoscut faptul, ca pe parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta buta<ii de vi19 de vie. *entru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata vinului si piata horeca, legaturi, care, conform specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit, si astazi, precum si pentru anul 0 =. 'apacita1ile de productie a vinului s-au m9rit nu datorti9 cresterii num9rului de planta1ii de vii, ci a cresterii calita1ii managementului si a marGetingului din acest sector vitivinicol. $otusi dezvoltare intensiva nu a vut loc, conform spuselor de mai jos. *roductia de vin din Romania a inregistrat un recul semnificativ. 'u toate acestea, producatorii mizeaza pe cresteri ale profiturilor de += pina la + >.. 0 = a fost unul dintre cei mai grei ani pentru industria vinului din istoria Romaniei. 5rindina din primavara, la care s-au adaugat inundatiile din vara, a generat reduceri importante ale productiei, ceea ce i-a determinat pe producatori sa-si puna mari semne de intrebare referitoare la situatia lor pe piata. 4tatisticile vorbesc de la sine. ?n 0 = s-au realizat cu apro.imativ = > mai putini struguri de vin fata de anul anterior, inregistrindu-se numai 440,I mii de tone, fata de /,@,0 mii de tone cu un an in urma. "e asemenea, conform estimarilor, cantitatea de vin produsa s-a redus la jumatate fata de 0 4, cind s-au produs ,,+ milioane de hectolitri. In ceea ce priveste suprafata cu vii pe rod, aceasta a scazut cu numai ,7 mii de hectare, ajungind la +II,I mii de hectare. 2005, anul orientarii catre consumator *e seama faptului ca anul acesta producatorii au vindut din stocurile anului 0 4, reculul semnalat anul acesta s-au resimtit puternic abia in 0 ,, c;nd au trebuit sa faca fata unor costuri suplimentare. H 0 = a fost un an deosebit de greu, care a pus in discutie regindirea sistemului tehnologic si de marGeting al companiilor producatoare J, ne-a declarat *etre )ocanu, director e.ecutiv in cadrul Drganizatiei 3ationale Interprofesionale 8itivinicole &D3I8(. *otrivit acestuia, in 0 =, companiile s-au concentrat in principal asupra consumatorilor, incercind sa-i atraga si pe cei care, in mod normal, sint bautori de spirtoase sau bere. 3u in ultimul rind, )ocanu sustine ca vinurile s-au diversificat foarte mult si s-a putut constata o crestere a interesului producatorilor pentru imbunatatirea tehnologiei, prin investitii semnificative.
++

5ro6ituri (ai (ari Indiferent care a fost situatia productiei viniviticole, cert este ca producatorii mizeaza pe profituri si cifre de afaceri mai mari decit cu un an in urma. )urfatlar, unul dintre cei mai mari e.portatori de vin din Romania, estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de @ de milioane de dolari, fata de 0= de milioane de dolari cit a inregistrat cu un an in urma. "in datele companiei, cresterile cele mai mari le-au inregistrat gamele premium, precum H4ec de )urfatlarJ si HRai de )urfatlarJ, precum si cele superpremium cum ar fi H$rei AectareJ sau H!acrima lui DvidiuJ. $inind cont si de obiceiurile de consum ale romanilor, I > din vinzari au fost vinuri albe. HD parere corecta asupra anului 0 = putem avea de-abia dupa ce trece si sfirsitul de an. Aceasta pentru ca ultimele patru luni ale anului reprezinta peste jumatate din vinzarile de vin anuale. In orice caz, pina la acest moment vinzarile )urfatlar sint cu 0=> peste anul trecutJ, sustine "aniel 3egrescu, brand manager )urfatlar. 'resteri au inregistrat si 'ramele *rahova. H'resterea a fost la +=> fata de anul trecut, atit ca vinzari, dar si ca profitJ, ne-a declarat 4imona )ardale, e.port sales manager in cadrul AaleOood Romania. Apro.imativ I=> din productia de la 'ramele *rahova merge la e.port, tarile importatoare fiind in principal Anglia, Estonia, !etonia sau America. 3u in ultimul rind, vinzarile companiei 'arl Reh Piner# s-au dublat. HEste o tendinta fireasca pentru locul pe care il ocupam in momentul de fata pe piataJ, ne-a declarat Rodica 'apatina, director in cadrul companiei. 7=> din vinurile produse de 'arl Reh sint e.portate pe pietele din statele scandinave sau 5ermania. Mutari in piata *e seama productiei foarte reduse din 0 =, pentru anul viitor reprezentantii D3I8 se asteapta la schimbari de pozitii pe piata de profil. H4tocurile e.istente pina acum au permis ca marile firme sa-si mentina pozitia pe piata. Anul viitor, insa, vor fi modificari in mod cert ale cotelor de piata. "ar trebuie sa luam in seama si strategia fiecarei firme in piata pentru asi e.ercita o anumita presiune asupra segmentului pe care il conduceJ, e.plica )ocanu. !a ora actuala, primul actor din piata este )urfatlar, care detine, conform unui retail-audir ce se realizeaza periodic pe piata vinului, @ > din piata. Urmeaza Cidvei, cu apro.imativ +7> si 'otnari cu +,>.

+0

(e) Con7uctura pietei Produsul 'ntern Brut pentru anul 0 = a fost de 07I,0 mld RD3 ,preturile anului 0 =. Cresterea 58' 1##2,1##$9 $," :. In fabricarea vinului, se utilizeaza in principal strugurii, care se obtin din agricultura. Agricultura, in ponderea *I%-ului 0 4L0 =, este negativa. 'u toate acestea, piata vinului e in prag de aderare, *rodusului intern brut ii putem atribui un calificativ 6avora il. 'onsumul de vin pe cap de locuitor in 0 = a fost de 1*,* litri. Rata medie anuala de crestere a productiei pentru 0 4-0 = e de 1,$ :. *roductia e in continua crestere, sunt catalizate eforturi de crestere si pe viitor atat a consumului , atat si a ratei medii anuale de de crestere a productiei5 )inamica productiei de vin, ii putem aplica un calificativ 6oarte 6avora il. Rata inflatiei pentru anul 0 = este de @,? A. 3u s-a observat pe piata vinului o crestere a pretului cauzata de inflatie. *returile au crescut in urma cresterii preturilor accizelor, dar si o cauza fiind inundatiile. Astfel, rata inflatiei a avut un efect ne6avora il asupra pietei vinului. Rata 3oma+ului pentru 0 = este de 7,2 A5 Este greu de stabilit o anumita legatura dintre rata somajului si piata vinului. 4unt necesare analize comple.e. Astfel, ratei <omajului ii atribuim un calificativ nici 6avora il, nici ne6avora il. Cursul de sc!im leiBeuro ca o medie la nivelul anului 0 =, nu au fost variatii majore. Astfel nu a influentat productia vinului, si - i atribuim calificativ, nici 6avora il, nici ne6avora il. Dina(ica ,8ndicatori *I% *roductia industriala Rata inflatiei Rata somajului 'ursul de schimb 31 3" < < < # ;" < ;1 <

+@

(!.) Cererea i o6erta *iata vinului necesita abordari specifice deoarece nu e reglementata prin politici guvernamentale bazat9 pe instrumente <i mecanisme de interven1ie caracteristice celorlalte pie1e, dar a beneficiat de unele m9suri generale de politic9 agricol9, cum ar fi politicile financiare <i de credit, ta.e vamale <i interven1ia privind stocurile de vin <i distilarea. Co(paniile ce operea&= pe pia>a vinului i o6erta de vin Co(peten>a i e?ploatarea produselor de vin pe pia19 sunt afectate de degradarea patrimoniului vitivinicol, dependen1a de condi1iile meteorologice, randament sc9zut :n raport cu produc9torii e.terni, cheltuieli ridicate pentru :ntre1inerea <i e.ploatarea planta1iilor vitivinicole, absen1a unui control adecvat pe filiera viticol9. Un alt factor foarte important reprezint9 ine.istan1a unei re1ele de reprezentan19 comercial9 pe pia1a de interes.

Un rol important :n oferta de vin :l joac9 distribu1ia. Distri u>ia realizeaz9 leg9tura dintre produc9tor <i consumator <i influen1eaz9 :n sensul satisfacerii nevoilor de consum .
+4

"istribu1ia asigur9 antrenarea resurselor umane <i materiale <i de1ine o pondere :nsemnat9 :n pre1ul final al vinului. Siste(ele de distri u>ie, sunt de (ai (ulte tipuri 4 " %arii producatori de struguri 3i vin 2C Consumatori 0 2.%arii producatori de struguri 3i vin 2C Dxport 0 'aracteristic marilor societ91i comerciale de produc1ie a strugurilor <i vinului, care integreaz9 func1ii de procesare <i comercializare a vinului. 4unt 0 destina1ii 2 'ntern6 <i Dxtern65 35 %arii producatori de struguri 3i vin 2C Dngrosisti %arii producatori de struguri 3i vin 2C Dxport E utilizat doar de agricultorii care antreneaz9 func1ia de procesare a strugurilor <i comercializarea produselor de vin prin intermediul engrosi<tilor . 4unt 0 destina1ii 2 *ia1a intern9 <i E.tern9. 4. %icii produc6tori de struguri 2C Centre de colectare a strugurilor 2 C%arii producatori de vin 2C Dngrosisti2C Consumatori5 Aceast9 modalitate este folosit9 :n cazul :n care micii viticultori nu proceseaz9 produc1ia de struguri, fiind livrat9 unui centru de colectare, care dispune de logistica de distribu1ie specializat9, av;nd rolul de colectare, transport, depozitare a produc1iei de struguri de la mai mul1i viticultori, caracteriza1i, de regul9, prin putere economic9 redus9. 'entrele de colectare livreaz9 mai departe produc1ia de struguri c9tre unit91ile de vinificare unde are loc procesarea, <i :n continuare, livrarea vinului prin engrosisti <iL sau detailisti, catre consumatorii finali. *olul de integrare e reprezentat de unitatea de integrare. =. %icii producator de strugurii 2C Cooperative de vinificatie 2C Dngrosisti ,vin/ 2C Consumatori5 Aceast9 distribu1ie este rareori :nt;lnit9 :n practica economic9. Aceast9 modalitate trebuie reconsiderat9, viticultorii av;nd capacitate economic9 redus9. ,. %icii produc6tori de struguri 2 C Cooperative de vinificatie2 C Consumatori Asem9n9toare cu =, cu deosebirea c9 e comercializat :n magazinele de desfacere cu am9nuntul.
+=

I. %icii produc6tori de struguri 2C Procesare En gospod6rii 2C Consumatori 7. %icii produc6tori de struguri 2C Procesare En gospod6rii 2C "utoconsum Reprezint9 canale ultrascurte. ?n acest caz, viticultorii integreaz9 func1iile de procesare, depozitare, transmitere, comercializare a strugurilor, respectiv a vinului reprezint9 polul integrator al filierei. *rocesarea artizanal9 are loc :n gospod9rie, av;nd 0 destina1ii speciale 2 pia1a local9 <i autoconsumul. 'ircuitul productor consumator este specific tuturor filierolor agroalimentare :n Rom;nia. ?n cazul acestui circuit, ambalarea &func1iile principale de distribu1ie 2 ambalarea, stocarea, transportul, v;nz9rile ( se realizeaz9 :n condi1ii improprii pe pia19, interzise :n Unuiunea European9, <i vor disp9rea :n cur;nd <i :n Rom;nia. *rincipalele tipuri specifice de produc9tori de struguri de vin sunt 2 15 Circuite de distri u8ie caracterstice marilor companii de vinifica8ie, ce integreaz9 toate sau numai unele din companiile filierei. 25 Circuite de colectare, prelucrare, distri u8ie, neformate definitiv :n Rom;nia, ce integreaz9 produc1ia de struguri de vin cu diferite tipuri de organiza1ii cooperatiste. 35 "lte com ina8ii de distri u8ii bazate pe produc1ia strugurilor :n e.ploat9ri familiale, care comercializeaz9 numai o parte din produc1ia de vin, ceal9lalt9 fiind destinat9 autoconsumului. Acestia, pot, treptat s9-<i dezvolte afacerea <i s9 modernizeze vinifica1ia sau pot vinde strugurii marilor procesatori. Din punct de vedere al politicii de )arGeting, valorificarea tendin1elor favorabile manifestate pe pia19 pentru una sau alta din cele 0 categorii de produse & vinul alb sau ro<u( este foarte dificil9 dat fiind faptul c9 schimburile :n structura de produc1ie vinicol9 presupun perioade foarte mari de timp, astfel :nc;t evolu1iile conjuncturale nu pot fi valorificate prin o ofert9 crescut9, dintr-un anumit sortiment de vin. 5roducatorii (ari de vinuri 4 Do ro!ea2 )urfatlar Romania ,Qarom "rinGs, 8invico 'onstanta, -ruvimed, 8iticola 4arica 3iculitel,Dvidius )ercado F Moldova 4 %ucium Iasi ,'otnari,8inia,4'"88 Iasi,8incon 8rancea,8eritas *anciu,8inuri 3icoresti,*roOine International,4'"88 Ddobesti,Rame.,%achus F 'anat 4 'ramele Recas ,4'"88 )inis F Transilvania 4 Cidvei ,'asa 8inului )ures,*rescon )ures F Oltenia 4 'arl Reh Piner# ,8ie 8in 8anju )are ,8inarte,4" %anu )aracine F
+,

Muntenia 4 *rovinum 4.E.R.8.E.,8interra International,'ramele AaleOood,'arpathian Piner#,8idelmar,"8-R,I'"88 8alea 'alugareasca,4'"88 4tefanesti N Arges,$ohani, Rovit "intre acestia , distingem cei mai mari producatori pentru anul 0 = 2 Denu(irea 6ir(ei Cota de pe pia>= (:) Ci6ra de a6aceri ((il. euro) )urfaltar @ + = 'otnari +7,I ,=,4= Cidvei +I =/,= 8incon + @= Cererea de vin 0 =

8inul romanesc nu ajunge la e.port, pentru ca nu se bucura de promovare corespunzatoare, dar si pentru ca mare parte din el nu are calitatea corspunzatoare pentru a intra pe o piata competitiva. HAceasta cu atit mai mult cu cit apro.imativ = > din vinul produs la noi nu se poate comercializa fiind obtinut din hibrizi. 8inurile noastre au mai multe dezavantaje2 soiurile predominante in cultura la noi nu sint dintre cele mai cautate la e.port si mai mult de = > din vinul de calitate superioara este obtinut de micii producatori care nu ajung sa-si vinda marfa pe o piata organizataJ, a aratat presedintele D388.
+I

O trei(e dintre ro(ani eau vin prost *roducatorii nostri se bazeaza inca pe cumparatorii romani care prefera vinurile autohtone, pentru ca cele straine sint mai scumpe. HDamenii pun accent in primul r;nd pe pre1. 'alitatea nu prea conteaz9. "e aceea, cel mai bine v;ndute r9m;n vinurile ob1inute in gospod9riile micilor produc9toriJ, a spus 3amolosanu. *otrivit unui studiu facut de D388, @0> dintre romani prefera vinul de slaba calitate, 0I> se indreapta catre cel superior si 0/> aleg vin "D', in timp ce +0> nu cunosc diferenta dintre aceste vinuri. H"e fapt este posibil ca, in realitate, cei care nu cunosc acest mod normal de clasificare a vinurilor sa fie mult mai multi, dar o parte din ei au presupus ca ordinea raspunsurilor din chestionar este de fapt o ierarhizare si au legat acest lucru probabil de pretul vinului si nu de calitatea lui intrinsecaJ, a e.plicat seful Dficiului. 8anzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a producatorilor de bere si bauturi alcoolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii promotionale. In 0 =, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,I milioane hl fata de I,@ milioane hl in +//I. 'onsumul individual anual a scazut de la @0,4 litri in +//I la numai 0 ,= litri in 0 , 0,,, litri in 0 = situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa @I litri. 4ub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul + , cu 0,+>, cu mult sub nivelul , inregistrat de alte tari, cum ar fi -ranta &+=,4>(, Italia &+@,/>(, 4tatele Unite &/,I>(, 5ermania &/, >(, 4pania &,,4>(, Argentina &=,=>( si )area %ritanie &4,,>(. Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general. 8inurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor &,7,,> din consumul total in 0 =(. Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu @+,4>, intrucat vinurile rosR practic nu conteaza inca. O6erta *roductia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la =,+ milioane hl in 0 +, *." (ilioane %l in 1##2. 8inurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an +7,7>, restul revenind vinurilor de masa I+,,>. 4ub aspectul culorii, vinurile albe detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 7 >, fiind urmate de vinurile rosii cu circa 0 >. 4tructura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind astfel industriei sansa &in mare parte nefructificata( de a produce o gama foarte larga de vinuri de calitate.
+7

4pecialistii apreciaza ca Romania poate produce pana la 4 0 sortimente diferite de vinuri, din care ++ pentru consumul curent, 40 de categorii de vinuri superioare &84( si @4/ cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate. Consu(ul pe cap de locuitor pentru anul 1##2 a repre&entat 1*,* litri , locuitor, @ata (edie anuala de crestere a consu(ului a 6ost de 1,$ :. Pretul unui litru de vin de masa pentru anul 2005 a fost de 2,5 lei, iar cel de calitate de ,0 lei . (%.) 5returile si tari6ele 'omportamentul firmelor de distributia vinului privind stabilitatea pretului 3U este supus :n prezent regulilor func1iei filierii specifice e.igen1elor pie1ei concuren1iale reglementate. *entru anumite m9rci, pre1ul este peste nivelul concuren1ei <i al pie1ei, :ntruc;t este destinat unui segment al popula1iei cu venituri mari <i e.igen1e ridicate. *rodusele de pe pia1a vinului cunosc o disparitate de pre1 comparabil9 cu cea :nregistrat9 :n domeniul viticol. !a modul general, disparit91ile de pre1 sunt importante din toate privin1ele 2 - :n regiunile de produc1ie F - :ntre vinurile ro<ii <i albe F - :ntre cele catalogate ca vin de calitate F ?n concluzie, este dificil de f9cut o apreciere general9 a diferen1elor de pre1uri e.istente :n sectorul de vin, mai ales dac9 avem :n vedere J vinuri de calitate K , pot atinge niveluri de pre1 spectaculoase, :n timp ce anumite tipuri de vin de mas9, nu pot adesea s9 g9seasc9 o pia19 de desfacere :n ciuda pre1ului relativ redus. 'alitatea reprezint9 un criteriu primordial :n politica de )arGeting a vinului. 4epararea vinurilor de mas9 <i de calitate e.prima comportamentul diferit al consumatorilor, indic;nd adesea tendin1e divergente :n evolu1ia consumului. Un alt aspect al specifiv al )arGetinGului vinului, reprezinta nivelul ridicat fiscal, ce intervine in comercializarea acestui produs 2 TVA, Acci&e, Ta?e Va(ale, ta?e de licen>=. 'omparatvi cu celelalte produse, arat9 un nivel sc9zut de $8A, deoarece nu este un produs de strict9 necesitate. Indicile pretului de consum a vinului, a avut o astfel de evolutie 2 Anii 85C ( : ) +/// +7 ,@ 0 +@4,0 0 + +0 ,=
+/

0 0 +0 ,=

0 @ +04,0

0 4 +++,7

Pentru anul 2005 !P" # $0%,6 & . "inamica pre1ului mediu de v;nzare a produsului &serviciului( :n perioada 0 R 0 @-0 4 +0 R 0 4-0 = 0 (i.) 8(porturile i e?porturile

@-0

=2

E.portul de vin al Romaniei este nesemnificativ, reprezentind sub 2: din productia realizata, fata de 0I> cit e.porta tarile europene. H*entru a reusi sa se impuna pe pietele straine, si mai ales pe cea europeana, vinul romanesc are nevoie in primul rand de promovare. Este important si faptul ca nu intotdeauna se e.porta vin de calitate corespunzatoare, nu sint evidentiate aspectele ce tin de traditie si prezentarea produselor lasa de obicei de dorit fata de cele europeneJ, a aratat Ioan 3amolosanu, presedintele Dficiului 3ational al 8iei si 8inului. "aca toate aceste aspecte ar fi imbunatatite, vinul romanesc ar putea avea succes, mai ales ca piata europeana cere produse cit mai diversificate. HIn ultimii += ani este o moda in Europa sa se consume vinuri din !umea 3oua, adica din Australia, Africa de 4ud sau 'hile. Acestea au intrat pe piata occidentala, reusind chiar sa scoata de pe rafturi vinuri fabricate in S9ri de tradi1ie sau care au investit enorm in acest domeniuJ, a mai aratat 3amolosanu. $otalul e.porturilor anuale de vin ale Romaniei &valoric( a crescut de la "+,+ (il ASB in 1### la un ma.im de 1*,1 (il ASB in 1##$, pentru ca in 1##2 sa scada la 11,0 (il ASBF cantitativ, Romania avea un e.port de vin de 120 (ii %l in 1###, a atins un ma.im de 2#$ (ii %l in 1##1, pentru ca sa scada din nou in 1##2, pana la 1*- (ii %l. 'ea mai importanta destinatie de e.port pentru vinurile romanesti a fost, in toti acesti ani, /er(ania ("2# (ii %l in 1###, "+0 (ii %l in 1##", "21 (ii %l in 1##1, "2$ (ii %l in 1##0, "0$ (ii %l in 1##$, """ (ii %l in 1##2) - dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere, e.porturile catre principala destinatie au scazut in ultimii doi ani.A doua piata de e?port pentru vinurile romanesti este @epu lica Moldova &in primii ani din intervalul mentionat cresterea a fost spectaculoasa - de la aproape @ mii hl in 0 , = mii in 0 + pana la un ma.im de 0+7 mii in 0 0(, dar si aici s-a inregistrat o tendinta de scadere, pana la C0 (ii %l in 1##2. Interesanta aici este evolutia comparativa a importurilor de vinuri dinspre Republica )oldova catre Romania dupa ce rusii au instituit embargoul pentru )oldova si 5eorgia2 daca in primele = luni ale anului 0 = Romania a importat 0,= mii hl de vinuri moldovenesti, in aceeasi perioada a lui 0 , cifra asta a crescut aproape e.ponential, la + + mii hl &valoric, de la 0+7 mii Euro, importurile de vinuri moldovenesti au sarit la peste 4 milioane(. In ceea ce priveste pretul mediu la care Romania a e.portat vin in ultimii doi ani, acesta a crescut de la #,2 Duro in primele = luni ale lui 0 = la #,C Duro in aceeasi perioada a acestui an. *e de alta parte, Romania a inceput sa i(porte din ce in ce (ai (ult vin ie6tin &pretul mediu pe litrul de vin importat a fost de 0,0 Euro in primele luni ale lui 0 = si a scazut la ,@0 Euro in aceeasi perioada a lui 0 ,(.
0

E.portul de vin, principalele destina1ii pentru anul 0

02

8(porturile de vinuri au crescut in anul 0 = pana la "$.+0C %ectolitri, mai mult decat dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada din 0 4, in timp ce e.porturile s-au redus cu 0+>, la 0 /.@// hectolitri. Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 0 = cu peste +00> din punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in special i(porturilor din @epu lica Moldova, dar si din Eranta, 8talia si An!aria. 8aloarea importurilor in 0 = s-au ridicat la 0,2 (ilioane euro. Importul de vin pentru anul 0 02

0+

Vinuri i spirtoase din Romnia

4idvei "otnari +ur*atlar -ietroasa

Jidvei
Traminer .ra&iner se obtine intr-o larga 3aleta0 de la sec 3ana la dulce. Are o culoare galben-ver!uie 3ana la galben-aurie0 sau chiar galben-roscata0 du3a &ai &ulti ani de invechire. Aro&a s3eci*ica si distincta este ase&anatoare cu cea a dulcetii de tranda*iri. 'ustul este usor 3icant lasand uneori i&3resia celui de &irodenii0 onctuos si cati*elat. /inul este a3reciat ca un eli5ir 3entru !ilele batranetii0 un intaritor care lungeste si in*ru&usetea!a viata. -rin &aturare si invechire a3are &ai cor3olent0 3utin a&arui si cu gust de alune. Dr Muscat +uscat ,tonnel este vinul care si-a gasit a doua 3atrie in cadrul 3ogdoriei0 cu o culoare de la galben 3ai 3ana la galben auriu0 de la sec0 de&isec 3ana la dulce. -ar*u&ul si aro&a a&intesc de cele ale strugurelui co3t0 cu gust atragator0 3lacut0 avand savoarea unui nectar aro&ati!at cu esenta de salvie0 3ana la &irosul 3lacut al *lorilor de la&ai.

!eteasca Re"ala

#auvi"non Blanc

00

6eteasca 7egala este un soi autohton0 do&inant intre vinurile albe seci 3entru 3ros3eti&ea0 vinuo!itatea si *ructuo!itatea sa0 cu un 3ar*u& &ai 3utin 3ronuntat0 dar cu o aro&a care il di*erentia!a. /inul se i&3une 3rin echilibrul sau in co&3onente. Aciditatea deseori &ai ridicata decat la celelalte vinuri din 3odgorie0 ii i&3ri&a o nota de vioiciune *oarte atractiva 3entru &ulti consu&atori. Aceste insusiri au *acut ca acest vin sa *ie cautat din 7o&ania 3ana in inde3artata 4a3onie.

#auvignon Blanc este un vin sec0 de&isec0 sau de&idulce0 care a contribuit si contribuie la &entinerea *ai&ei 4idveiului in tara si strainatate. "and vinul este tanar0 *ructuo!itatea0 3ar*u&ul si aro&a ierboasa a&intesc de cele de a&nar sca3arat. 8ste un vin cu &ulta viata0 3lacut acid0 cu o inegalabila savoare0 *ructuos si ar&onic. %u3a cativa ani de 3astrare in butoi si butelii0 buchetul si gustul se a3ro3ie de ale 3e3enului galben.

Vinars Tarnave /inars este un 3rodus obtinut 3rin invechirea0 3este 8 ani0 a distilatelor de vin din butoaie de ste$ar. Aciditatea ridicata a vinurilor din -odgoria .arnave0 care se distila tinere0 se3ararea corecta 3e *ractiuni a distilatelor0 invechirea de durata duc la obtinerea unui vinars de calitate0 cu o *inete deosebita si cu o 3ersonalitate s3eci*ica 4idveiului.

Cotnari
$rasa de %otnari Blanc %otnari

0@

'ustul0 co&3le50 3are *acut din cel al &ie!ului de nuca i&3letit cu dulceata sta*idelor si cu o nuanta 3lina de &igdale dulci. #trugurii din care se obtine acest vin 3oarta denu&irea de 'rasa de "otnari. 2a "otnari0 acest soi de struguri acu&ulea!a *recvent 300 gra&e de !ahar9litru de &ust0 din care re!ulta un vin de &ini& 120001 alcool si a3ro5i&ativ 80 gra&e !ahar9litru. Tamaioasa &Busuioaca' de Moldova !eteasca al(a "uloarea este galben stralucitoare cu re*le5e ver!ui sau galbui0 in *unctie de trecerea anilor. 'ustul co&3le50 inge&anea!a 3ar*u&ul de busuioc si *an 3roas3at adunat0 cu aro&a deosebita a 3erelor busuioace. #trugurii din care se obtine acest vin 3oarta denu&irea de Busuioaca ;.a&aioasa< de +oldova0 soi de struguri istoriceste legat de "otnari. 2a "otnari0 acest soi de struguri de3aseste *recvent 260 gra&e !ahar9litru de &ust0 din care re!ulta un vin cu taria alcoolica de &ini& 11051 si un continut de 3este 60 gra&e !ahar9litru.

8ste re3re!entantul noii generatii a vinurilor de "otnari. 6ace 3arte din categoria vinurilor albe-seci. #oiurile co&3onente ale acsetui sorti&ent sunt: 6rancusa0 6eteasca si .a&aioasa. /ini*icarea acestor soiuri are loc se3arat. Arta cu3a$arii acestor soiuri 3ure revine tehnologului0 iar vinul re!ultat este un vin 3uternic 3rin continutul ridicat de alcool ;3este 121< si e5tract ;e5tractul sec 2 -26<.

/inul 6eteasca de "otnari 3astrea!a din s3eci*icul soiului 6eteasca0 dar are o ti3icitate cu totul a3arte0 datorata in s3ecial conditiilor eco-cli&atice 3articulare ale 3odgoriei0 &ai ales atunci cind recoltarea strugurilor se *ace toa&na tar!iu. #trugurii din care se obtine acest vin sunt cei de 6eteasca alba culesi la &aturitate de innobilare0 cand &ustul re!ultat din vini*icarea lor are o concentratie in !aharuri de &ini& 2 0 gr9lt. din care re!ulta un vin de &ini& 11.51 alcool si a3ro5i&ativ 0 gr. !ahar.

Murfatlar
Muscat )ttonel %*ardonna

04

8ste un vin renu&it atat 3entru 3ar*u&ul *loral caracteristic0 cat si 3entru calitatiile de ansablu ce *ac din el un desert e5celent. 7eali!at 3rintr-o tehnologie s3eci*ica0 ce are in vedere conservarea cat &ai corecta a aro&ei0 este un vin 3lin0 de culoare galben aurie0 de o *inete deosebita0 cu un echilibru 3er*ect si o aro&a neintrecuta ce evoluea!a deosebit in *a!a de invechire.

#oi de ba!a in cadrul 3odgoriei +ur*atlar0 reali!at in ur&a su3racoacerii avansate. detine recordul distinctiilor internationale0 *iind considerat un ca&3ion al acestora.

%a(ernet #auvi"non /in barbatesc0 i&3resionant 3rin caracterul sau *ructuos0 ce evoluea!a e5celent in ur&a &aturarii in vase de ste$ar0 ce-i con*era un buchet original0 o ar&onie gustativa co&3le5a. 7osu rubiniu in *a!a tanara0 cu tente &aronii in ur&a invechirii.

Merlot /in rosu a3rins0 vioi0 vivace0 cu buchetul *loral caracteristic0 ar&onic constituit0 cu o buna evolutie in invechire0 in s3ecial asociat cu vasul de ste$ar. Are o co&3o!itie organole3tica s3eci*ica0 cu un continut 3onderat in tanin si evoluea!a bine in ur&a &aturarii ca3atand un gust *ructuos de coaca!e.

+inot $ris

+inot ,oir

0=

8ste re3re!entatntul *idel al vinurilor naturale dulci0 detinand recordul acu&ularilor de !ahar. "ulorile galben 3ai0 nuantele s3re chihli&bariu0 in ur&a invechirii avansate0 gustul caracteristic0 ar&onia in asa&blu a co&3onentelor ce-i con*era nuante cati*elate si onctuase0 il *ac sa rivali!e!e cu cele &ai renu&ute vinuri ale lu&ii din aceasta categorie

/in rosu0 *in si elegant0 ar&onios0 le$er si 3rietenos. Are o culoare rosu a3rins in *a!a tanara0 degradand s3re rosu cara&i!iu la &aturitate. -rin invechire ca3ata o cati*elare deosebita.

Tamaioasa Romaneasca Traminer #oi traditional ro&anesc0 cu o aro&a caracteristica. Aceasta0 asociata cu insusirile gustative0 il consacra ca un e5celent desert. 7eali!at 3rintr-o tehnologie s3eci*ica in sco3ul conservarii aro&ei0 cu o culoare aurie0 este un vin 3er*ect echilibrat0 cu evolutii deosebite in *a!a de invechire.

6acand 3arte din clasa se&iaro&ate0 este un vin 3ersonal0 a&3lu si *in0 sugerand aro&a de tranda*iri.

Pietroasa
Busuioc de +ietroasa !eteasca Re"ala

0,

8ste un vin de calitate su3erioara /# de&idulce cu o concentratie alcoolica de 11 1 si !ahar re!idual ne*er&entat 0 gr.9 l Acest sorti&ent a re!ultat din cu3a$area unei cantitati de 201 vin soi Busuioaca de Bohotin cu 801 alte vinuri soiuri rosii. Are o culoare rosu rubiniu inchis0 este un vin cati*elat cu aro&a discreta de Busuioaca de Bohotin0 un vin 3lin cu o usoara astringenta si un buchet ce a&inteste de *ructele de 3adure. -oate *i asociat cu 3re3aratele din carne de 3orc si vita la gratar si cu 3re3aratele de 3atiserie. .e&3eratura de servire este de 16 = 18> ". Rieslin" -talian 8ste socotit regele vinurilor albe seci. Are culoare galben ver!ui0 un vin sobru0 barbatesc0 3lacut aro&at0 suav si recon*ortant. Buchetul de o *inete deosebita a&inteste de &irosul *anului cosit. 8ste un vin cu %enu&ire de ,rigine "ontrolata %,"< cu taria alcoolica 11021. %atorita aciditatii ridicate0 consu&at la te&3eratura de 8 = 10 > " 3oate insoti 3re3aratele din *ructe de &are0 3este in s3ecial gras si carne de 3asare. maios de +ietroasa Merlot

-rovine din incrucisarea dintre 6eteasca Alba si 'rasa de "otnari0 are o culoare galben ver!ui si o aciditate &ai &are decat 6eteasca Alba0 un vin alb de&isec0 vioi0 usor acid0 glicerinos si cu vasco!itate &ai &are. 8sta un vin de calitate su3erioara obtinut in 3odgoria %ealurile Bu!aului centru de vini*icatie 7a&nicu #arat0 are o concentratie alcoolica de 1102 1 si circa 10 gr. !ahar 9 litru. 8ste reco&andat 3entru os3ete traditionale0 unde servit la te&3eratura de 10 = 12> "0 datorita delicatetei si elegantei 3oate insoti cu succes 3re3aratele din 3este0 legu&e0 carne de 3asare0 bran!eturi. #e situea!a 3e 3ri&ele locuri in to3ul vinurilor rosii. Are culoare rosie rubinie granatata cand este tanar si nuante s3re teracot cand se invecheste. 'ustul a&inteste de cel al cireselor a&are si a 3runelor uscate0 usor astringent0 e5tractiv0 cati*elat. Aro&a sea&ana cu cea a a*inelor. "onsu&at la 16 = 18> " se 3oate asocia cu 3re3aratele din carne rosie si 3re3arate din vanat cu blana si in general cu &ancaruri 3icante din carne de 3orc0 vita0 oaie.

0I

8ste un vin de calitate su3erioara /# de&idulce cu o concentratie alcoolica de 11 1 si !ahar re!idual ne*er&entat 0 gr.9 l. Acest sorti&ent a re!ultat din cu3a$area unei cantitati de 201 vin soi .a&aioasa 7o&aneasca cu 801 alte vinuri soiuri albe. 8ste un vin cati*elat cu aro&a discreta i&3ru&utata de la .a&aioasa 7o&aneasca0 aciditate &oderata si un buchet bine ar&oni!at. %atorita calitatilor sale0 consu&at la 8 = 10 > " 3oate insoti 3re3aratele de 3atiserie0 3i!!a0 carne de 3asare si deserturi.

'i lio!ra6ie
07

OOO.vinul.ro , producatori Revista AR% e.pert Dctombrie 0 ,, anul 8II, 3R 4+&,/( =,TpiataTvinuluiTaTinregistratToT

http2LLOOO.topbusiness.roLromaniaLarchiveLarticleLInT0 cifraTdeTafaceriTdeT@= TmilioaneTdeTeuro.html http2LLOOO.liveneOs.roLArticle.asp.UI"V44 7

http2LLOOO.cotidianul.roLinde..phpUidVI/@4WartV0 4,4WcAashV@ee0f,4c,e Revista $ribuna economica, numerele 2 I,7,+,,0 ,0+ anul 0 Revista de comert , numerele 2 4,7,+, , anul 0 Anuarul statistic 0 = = ,

OOO.Oineromania.com &Apev( http2LLOOO.gandul.infoLarticolX@,I0LromaniiXrenuntaXlaXvinulXromanescXinXfavoareaXcelu iXdinXimport.html

0/