SINOPTIC OPERATIV EXPLICATIV IN IDENTIFICAREA, CAPTURAREA SI PROBAREA FAPTELOR COMISE DE PSIHOPATII SEXUALI - CRIMINALI IN SERIE Profesor Universi !

!r Dr" T#$ore% BUTOI - Psi&o%o' Cri(in!%is Pro$e)!n !% F!)#% ! ii $e Dre* +S*ir# H!re ,

Fascinatia de care se bucura din ce in ce mai mult personalitatea psihopatica a serial killer-ului in spatiul investigatiei stiintifice pe de o parte, cat si incurajatoarele incercari in materia profiler a unor talentati psihologi si criminalisti, pe de alta parte, ne fac sa trecem in revista, intr-o abordare sintetica, o serie de opinii de specialitate cu suport in propriile noastre experiente* confirmate in parte de literatura criminologica anglo-saxona*. -" E.*%i)! ii e io%o'i)e $e n! #r! *si&!n!%i i)! in (o iv! i! )ri(in!%! %! seri!% /i%%er" Opiniind pentu definirea crimei in serie ca repre entand uciderea de victime disparate in timp, de la ile, saptamani, sau chiar luni intre ele, comise cu relativ acelasi mod de operare si de catre acelasi autor in functie de determinarile pulsionale imprevi ibile ale dicteului sau genetic activate conjunctural, vom considera ca! a" #rocesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii in serie prin defectarea instinctualitatii de tip sexual in sensul formarii unui mecanism repetitiv$bioinstinctual", hormonal constitutional, care presea a ciclic, determinand tensional orientarea sexuala catharsica in directia violului cu suprimarea vietii si pe care episodic, psihopatul sexual, desi o constienti ea a critic, nu o poate controla, deturna sau stapani$motiv pentru care faptele sale sunt savarsite cu intentie directa, prevederea re ultatelor socialmente periculoase, facandu-l deplin responsabil". %n sprijinul acestor realitati constatate de noi cu prilejul propriilor noastre investigatii, gasim excelenta exemplificarea autorilor americani &obert '. &essler si (om )hachtman care in lucrarea mai jos citata se refera la mesajul disperat al criminalului in serie *illiams +eirenes, student al ,niversitatii din -hicago, care cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglinda! #entru numele lui .umne eu, arestati-ma pana nu ma apuca din nou. /u ma pot abtine0 -at tragism0$op. cit. pag. 12". b" %ntelegerea motivatiei criminale si mai ales orientarea predictiva$din pacate nu si cu certitudine previ ibila" este totusi extrem de utila in identificarea si capturarea urgenta a serial killer-ilor inainte ca acestia sa o comita din nou. 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 * ve i experienta psihologului criminalist in cabinetele #olitiei -apitalei, 425671888 9 investigatiile psihologice ale autorului asupra criminalilor in serie #uia, )troe, #ascu etc., iar in extenso studiile de specialitate -riminali in serie 9 psihologia crimei 9 serial killer, profiler psihopatul sexual pe terenul criminalitatii si #sihanali a crimei 9 Femeia asasin. * :ane ;., <regg *. 9 =nciclopedia ucigasilor in serie, &>O %nternational #ublishing -ompan?, 422@A &essler &obert, )ihachtman (om 9 Banator de ucigasi, =dit. #ress, ;uc. 422CA Bernon <erbert 9 :ieutenant -ommander$&etd.", /eD Eork -it? #olice .epartment 9 #ractical +ommicide %nvestigationA tactics, procedure and forensic techniFues$(hird =dition".

.e aici importanta de exceptie a identificarii amprentei psihocomportamentale* in ba a careia se desprinde stiinta si arta in materie caci, din experiente proprii confirmate integral de scoala anglo-saxona, o mare parte a efortului trebuie canali at spre intelegerea motivatiei criminalului pentru ca, cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de ceilalti asasini. ,cigasii si violatorii nu cauta profitul, ei cauta dimpotriva, un fel de placere perversa fara doar si poate, dar pe care am putea sa o intelegemG$op. cit. pag. 6H". c" ,n serial killer este permanent motivat$se afla sub presiune tensionala orientata sexual" de frustratie repetitiva, el ramane mereu in deficit catharsic insuficient pentru ca, de fiecare data, crima cea mai recent finali ata nu reuseste sa-% satisfaca in intregime fantasmele$acest deficit hedonic retensionea a relatia individului in sfera sexual motivationala, in sensul ca, din acel moment acesta proiectea a o noua fapta, jocul fantasmelor fiind orientat catre obtinerea, de aceasta data 9 in proiectia sa 9 a catharsisului deplin". =xemplu! :a naiba, am omorat-o prea repede. /ici nu am avut timp sa profit. (rebuia sa o torture mai mult, altfel ar fi trebuit sa fac, trebuia sa o sodomi e Getc. -ultivat de asemenea ganduri, ucigasul isi anticipea a deja urmatoarea victima, care de aceasta data va fi perfecta, $si asa mai departeGop. cit. pag. 64" nimic altceva, ca si fapt constatat de noi, decat perpetua si mereu ilu oria proiectie a faptuitorului serial killer, de a-si apropia realitatea criminala de propriile-i fantasme. 0" Profi% $e *erson!%i ! e si (o$ $e o*er!re %! seri!% /i%%er-#% $e i* or'!ni1! 2$e re'#%! *si&o*! se.#!% )ri(e )o(ise )# *re(e$i !re3 capacitate de adaptare si improvitatie excelente$de regula avand un I% peste medie"A poseda joc actoricesc$in copilarie a fost copil problema, obra nic, agresiv, cu preocupari sexuale precoce etc."A cauta compania altora, in grup este in largul sauA manifesta atitudini provocatoare, sfidatoare, de regula are servicii care cer calificare, dar pe care le paraseste repede datorita atitudinii sale conflictuale si revendicativeA nu interiori ea a complexe de inferioritate$subaprecia a sau sfidea a politia si expertii psihologi, cre andu-se superior, inteligent si abil"A de volta simptomatologie de tip paranoic! seducator, persuasiv, creea a legende credibileA de regula are relatii multiple dar putin durabile, cultivate in ona hedonist perversa, chiar masochist pe suport sexual eroticA in relatiile interpersonale este dispretuitor$toti sunt niste incapabili si se coali ea a impotriva sa, el este singurul competent si are solutii la toate 9 laudaros si mitoman, dispune de posibilitatea de miscare avand o masina bine ingrijita"A se adaptea a usor circumstantelor situationaleA isi exteriori ea a usor trairile si sentimenteleA se profilea a ca personalitate de tip pinotelian, insensibila, egocentrica, imorala si agresiv-excitabila$fara simtul onoarei, rusinii si sentimentului de mila, remuscare". * * * capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme$trusa premeditarii mai totdeauna pre enta 9 plasturi, sfori, legaturi, catuse, cagula, basma de acoperit fata, arma, cutit, etc."A - campul faptei exprima o logica, un mod de operare structurat, organi at, repetabil, gandit, premeditate, menit a asigura succes, satisfactieA 3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 * ve i .r. -riminalist /icolae Jamfirescu 9 cercul de psihocriminalistica<ral. .umitru -eacanica 9 &amnicu BalceaA si lucrarile sale in materie. -

in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groa a in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va parali a de regula, orice initiativa a denuntariiA in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns, sau distrus$combustie, macerare, etc."A isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crimaA sterge urmele in campul faptei$amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi, de braca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonali ea a, ascunde cadavrul, etc."A urmareste in mass-media efectele crimei $lasa uneori bilete la locul faptei, modifica locul faptei 9 locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis omorul 9 activea a raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor 9 catharsis-ul vanatorului"A stras legat de fetisuri 9 bijuteriile, obiectele cosmetice 9 sant oferite anturajului feminin apropiat 9 amante, prietene, sora, mama, etc.A violea a si torturea a victimele inainte de a le ucide $in crimele cu mobil sexual", motivatia fiind ca psihopatul sexual $de regula semiimpotent" cand isi loveste, srangulea a, inteapa, martiri ea a victima, traieste sentimentul depasirii impotentei, nemaintrand frustratia incapacitatii de a o posedaA in mixtura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a riposta, ii exacerbea a instinctul dominator de manipulare si depersonali are a victimeiA deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate! concedieri, abandonare de catre iubita, etc.A de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala, atunci cand comite violul, participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea vietii acesteia sau cu aceasta agoni andaA suprimarea vietii vicimelor se face lent, G.apare tortura cu suculente manevre de tip pervers sexual$sex oral, anal. etc."A impotrivirea victimei declansea a raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.

C. Profi% $e *erson!%i ! e si (o$ $e o*er!re %! seri!% /i%%er-#% $e i* $e1or'!ni1! 2$e re'#%! *si&o i) )ri(e )o(ise s*on !n, i(*revi1i4i%e, )# ! !) s#r*ri1!3 capacitate de adaptare si improvi atie saraca$de regula avand un I% sub medie"A stangaci, poate intra in panica sau chiar blocaj$parali ie" comportamental, starnind imediat suspiciunile anturajului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt psihologicA de regula se deplasea a pe jos distante lungi de mers sau apelea a la mijloace de transportA incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp, actionea a stereotipA daca poseda autoturism, acesta este murdar, neangrijit, cu interior de ordonat$expresia personalitatii de organi ate a autorului"A face munci necalificate si isi pastrea a cu greu slujbeleA traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta rudaA activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul eseculuiA slab scolari at, instruit si educat, introvertit$cuminte, docil"A traieste in i olare, crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental de organi atA nu este in stare de empatie si de exteriori are verbala a emotiilor permanent refulate$de aici si incapacitatea sa de a fi permeabil psihoterapiilor de corectie, fiind incapabil de exercitii defulatorii prin exteriori area verbala a framantarilor, tensiunilor si trairilor"A

uneori, criminalul de organi at, proiectea a asupra sa o imagine de sine deformabila$handicap, mi erie fi ica, indecenta economica", fapt care-l face sa refu e societatea si sa o nege in ura si revoltaA * * *

campul faptei este neiteligibil, pare lipsit de logica si incoerentaA nu-si premeditea a$organi ea a" actiunile, atacul este brusc, spontanA victima este aleasa la intamplare, de regula din habitatul imediat, de foarte multe ori victima se si aparaA criminalul depersonali ea a victima$o ignora sau o dispretuieste", ii acopera fata, i-o mutilea a, o distrugeA pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala 9 agresarea, mutilarea onelor sexualeA de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei$la el trusa de viol fiind absenta " iar daca totusi vine cu ea, o abandonea a in campul fapteiA lasa foarte multe urme in campul faptei, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara logica, calca in sange, se manjeste pe haine, abandonea a arma crimei, isi insuseste obiecte banale cu semnificatie bi ara sau infantila, pe care le abandonea a ulterior$expresia mintii sale de organi ate"A haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei, amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, haosul sau mentalA cadavrul este lasat la vedere pre entand multiple le iuni fara logica aparenta, dispuse preponderent in onele sexuale! mutilari, muscaturi, eviscerari, intromisiuni de obiecte, etc.A locul faptei$descoperirea cadavrului"si locul crimei$locul suprimarii vietii" de regula coincidA poate pastra bucati, segmente de cadavru sau imbracaminte a victimei$posesii bi are"A hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate, sunt aruncate neglijent in debarale, maga ii sau sunt lasate la vedereA isi violea a victima dupa ce ii suprima viataA suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in ona craniana sau sugrumari cu forta bratelorA nu il interesea a evolutia ulterioara a evenimentelor, cercetarea scenei crimei, derularea anchetei judiciare sau reflectarea in mass-media.

5" I$en ifi)!re!" C!* #r!re!" Pro4! i#ne!"2De #n$e *o! e *roveni673 Ti*#% or'!ni1! in$i)i orien ! ivi" poate proveni din familii de tip permisiv$traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii este permis - superficialitate"A provin din randul banuitilor care comunica usor, de inhibati, fara bariere, cu un bun coeficient empatic, duplicitar si cameleonic$cu antecedente in infractiuni marunte"A provin din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelorA poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in exercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concubini sau divortati, etc.A

Ti*#% $e1or'!ni1! in$i)i orien ! ivi" poate trai in familii indecente economic, tatal$ca autoritate"avand slujbe nesigure poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica, fiind supus frecvent unor violente, pedepse corporale si umilinteA poate fi identificat din randul persoanelor i olate, cu experiente personale si de cuplu esuateA poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca! furturi marunte, distrugeri, etc. * * * %dentificarea si probatiunea se fundamentea a pe cercetarea la fata locului, investigatii, perche itii si jocuri operative! se cauta elementele caracteristice trusei de viol! legaturi, plasturi, cagule, catuse, spra?uri parali ante, arme, etc.A se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica$fetisuri", bijuterii, vestimentatii, lenjerie, lenjerie, posete, cosmetice, peruci, etc.A se investighea a cercul de prieteni, rude$mame, surori, amante, sotii", cerandu-se explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute$ceas, bijuterii, cosmetice, etc."A se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cupluA se intra in memoria calculatoarelor, golindu-se informatia 9 auditiva, vi uala. etc.A se cauta scotocindu-se, sacosele, gentile de voiaj, geamantaneleA se identifica obiecte de provenienta critica! ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii, etc.A in experienta personala 9 )troe, #uia, #ascu, etc., exploatand un lux de corpuri delicte apartinand victimelor, toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referimA se identifica articole de imbracaminte u uala! blugi, haine sport, fibre vegetale, pete$sange, sperma, sputa, fecale, etc" si manjituriA se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.A

;%;:%O<&>F%=! 4. (udorel ;utoi, %oana (eodora ;utoi 9 (ratat universitar de psihologie judiciara-teorie si practica 9 =d. #hobos, ;uc. 1886A 1. (udorel ;adea ;utoi, %oana (eodora ;utoi 9 #sihologia interogatoriului judiciara 9 =d. =nmar, ;uc. 1881A C. (udorel ;utoi si colaboratorii 9 Bictimologie 9 curs universitar 9 =d. #hobos, ;uc. 1886A 6. (udorel ;utoi 9 #sihanali a crimei-femeia asasin 9 =d. )ociet. )tiinta si (ehnica, ;uc. 422@A H. (udorel ;utoi 9 -riminali in serie-psihologia crimei 9 =d. #hobos, ;uc. 188CA @. +ugo )tanb, Fran >lexander 9 :e criminal et ses juges 9 =dit. <ollimard, #aris 42C6A K. Lichelle Foucault 9 > supraveghea si pedepsi-nasterea inchisorii 9 +umanitas, ;uc. 422@A 5. :ane ;.,<regg *., - =nciclopedia ucigasilor in serie &>O %nternational #ublishing -ompan?, 422@A 2. &essler &obert, )ihachtman (om 9 Banator de ucigasi, =dit. #ress, ;uc. 422CA

48. Bernon <erbert 9 :ieutenant -ommander$&etd.", /eD Eork -it? #olice .epartment 9 #ractical +ommicide %nvestigationA tactics, procedure and forensic techniFues$(hird =dition".

Pro si )on r! fo%osirii (i8%o!)e%or $e $e e) ie ! s ress#%#i e(o ion!%, s ! # #% %e'!% !% # i%i1!rii (i8%o!)e%or $e $e e) ie*

Baloarea probanta a testarii poligraf 4 &eferitor la valoarea probanta a testarii cu tehnica poligraf s-a scris mult atat in literatura straina, cat si in literatura romaneasca. Opiniile exprimate vi ea a, in cea mai mare parte, numai metodele tehnice de detectare a nesinceritatii, nu si mijloacele 9 total inter ise 9 folosite in unele tari pentru obtinerea recunoasterii, cum ar fi! hipno a, electrosocul si narco-anali a. .esi este acceptata idea ca mijloacele tehnice de depistare a tensiunii au o ba a realmente stiintifica, re ultatul testarii la tehnica nu este inclus 9 si nici acceptat 9 ca mijloc de proba in procesul penal. V!%o!re! *ro4!n ! ! es !rii *o%i'r!f $in *ers*e) ive *ro)es#!% *en!%! &aportat la prevederile -odului de procedura penala s-au sustinut urmatoarele! * Ar'#(en e )on r!! 4. (estarea sinceritatii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte din mijloacele de proba, nefiind enumerate in art. @6 -. proc. pen., mijloacele de proba fiind limitativ enuntate de lege. 1. (estarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica intrucat, potrivit art. 441 -. proc. pen., aceasta este dictata de necesitatea lamuririi urgente a unor fapte sau imprejurari ale faptei, atunci cand exista pericolul disparitiei unor mijloace materiale de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt. C. (estarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica din considerentul ca, potrivit art. 44C -. proc. pen., pentru efectuarea ei organul judiciar pune la dispo itia specialistului materialele si datele necesare si deci, persoana asupra careia se face testarea nu intra in categoria materialelor si nici in aceea a datelor. 6. .esi nu este strict inter isa de lege, testarea poligraf echivalea a cu o incalcare a principiului pre umtiei de nevinovatie, preva ut in -onstitutie si art. @@ -. proc. pen., invinuitul sau inculpatul fiind obligat sa probe e nevinovatia sa. H. (estarea cu tehnica poligraf constituie o valoroasa metoda de investigare extrajudiciara, care ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale unei infractiuni 1. 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 * (udorel ;utoi si colaboratorii 9 Bictimologie 9 curs universitar 9 perspective psihologiei victimale asupra cuplului penal victima-agresor 9 =d. #hobos, ;uc. 1886, pag. 5475@A 4 ve i dr.Basile ;erchesan 9 ,nele consideratii privind valoarea probanta a testarii de tip poligraf in activitatea organelor de urmarire penala, revista -riminalistica, nr.C, pag. 4674HA 1 =milian )tancu, op. cit. pag. 41H.

* Ar'#(en e *ro! 4. >rt. @6 -. proc. pen., nu are caracter limitativ. 1. Lateriali area re ultatelor testarii se face printr-un inscris, in sensul legii, dupa cum inscrisurile sunt si cele obtinute in etapa pre-test si in cadrul testarii propriu- ise. C. Lijloacele tehnice de testare au un profund suport stiintific si sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de proba. 6. #robele nu au valoare prestabilita si prin urmare re ultatul testarii trebuie coroborat cu celelalte probe si mijloace de proba administrate in cau a. H. .aca in urma testarii se ajunge 9 prin desfasurarea unor activitati specifice 9 la descoperirea autorului, re ultatul testarii trebuie admis ca punct de plecare in identificare. @. (estarea propriu- isa si re ultatul ei ar putea constitui un act premergator urmaririi penale si asimilat acesteia. K. (estarea foloseste mijloace stiintifice necontestate. 5. >ceasta activitate are drept scop descoperirea autorului si probarea vinovatieiA din acest punct de vedere, descoperirea autorului face parte, fara dubii, din activitatile de prima urgenta care sa duca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cau ei. 2. (recerea timpului, fara descoperirea autorului, conduce evident atat la schimbarea situatiei de fapt, cat si la disparitia unor mijloace materiale de proba. 48. %nterpretarea textului de lege - art. 44C -. proc. pen. 9 este relativa. 44. -onsideram ca prin materiale sau date trebuie intelese nu numai obiectivele in materialitatea lor si informatiile detinute de organul judiciar, ci toate indiciile, inclusiv persoana banuita. >stfel, facand abstractie de constatarea medico-legala 9 unde s-ar putea invoca prevederea expresa a legii 9 ar insemna excluderea din categoria constatarilor tehnico-stiintifice si pe cele care au ca obiect identificarea urmelor lasate de dinti, urechi, etc., unde modelele comparative sunt obtinute de specialist de la persoana ce i-a fost pusa la dispo itie de organul judiciar. 41. :a data intrarii in vigoare a -odului de procedura penala 9 84.84.42@2 9 tehnica poligraf nu era introdusa in &omania si deci, este normal ca legiuitorul de atunci sa nu o fi avut in vedere. 4C. #rin testarea la poligraf in nici un ca persoana nu este obligata sa-si probe e nevinovatia, ci sunt puse in evidenta modificarile fi iologice tipice starii de stress psihologic. 46. (estarea se face cu consimtamantul scris al persoanei, fapt ce exclude obligarea ei la o astfel de anali a. 4H. (estul vi ea a obtinerea unor date de la care sa se plece in identificarea faptuitorului, deci nu ne aflam in pre enta invinuitului sau inculpatului. 4@. %ndiscutabil, re ultatul testarii la poligraf are si o valoare extrajudiciara, concreti ata in restrangerea cercului de banuiti si canali area tuturor eforturilor pentru verificarea celor care au dat reactii de nesinceritate. 4K. Faptul ca se admite ca testarea ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale infractiunii se constituie intr-un argument ce pledea a pentru includerea acesteia in randul mijloacelor de proba.

V!%o!re! *ro4!n ! ! es !rii i* *o%i'r!f $in *ers*e) iv! *si&o%o'i)!" ,nii autori aprecia a ca actualele inregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii utili ati in detectia nesinceritatii fiind dependenti de manifestarile emotive, de forma in care se manifesta simularea si de calea periferica a evidentierii ei 4. .e asemenea, literatura de specialitate evidentia a o serie de factori care pot sa influente e negativ directia simularii. =ste vorba de asa-numitii factori frenatori, care nu trebuie confundati cu incercarile de inducere in eroare a poligrafului, acesti factori putand sa apara si la persoanele sincere, inocente 1. >stfel, &ene le -hat afirma ca noi ne temem ca un mecanism oarecare ar putea vreodata sa se adapte e la particularitatile umane. #rincipalii factori frenatori sunt! a" /ervo itatea excesiva, determinata de frica de a fi banuit pe nedrept sau de a se descoperi o alta vina, care nu constituie obiectul anchetei. b" )tarile fi iologice proaste, cum sunt cele specifice bolilor cardio-vasculare, dereglarilor respiratorii, infectiilor, etc. =ste adevarat ca pot apare astfel de situatii, dar aceasta inseamna nerespectarea conditiilor de testare la poligraf. =xamenul medical este absolut necesar in fa a de pregatire a testarii, una din conditiile obligatorii de testare fiind integritatea starii fi ice si psihice ale persoanei C. c" .eficientele psihice, in special debilitatea mintala, precum si nevro ele si psiho ele. .aca in urma examenului medical obligatoriu ori din alte date obtinute de organul judiciar re ulta un asemenea diagnostic, persoana in cau a este exclusa de la testare, re ultatul fiind nerelevant. d" %nsensibilitatea emotiva. .esi o asemenea insensibilitate poate fi acceptata, practic nu se poate vorbi de o insensibilitate totala, mai ales ca aparatele moderne inregistrea a si alti parametrii 9 comportamentul ocular, activitatea electrica a scoartei cerebrale, s.a. 9 imposibil de controlat chiar si pentru persoanele ce afisea a o insensibilitate emotiva si o stapanire de sine peste limita normalului.

Si o #si e&ni)! *o%i'r!f $evine v#%ner!4i%! -u peste 1H ani de utili are in criminalistica romana si peste H6 ani de consacrare in cea mondiala, ),>, Maponia, %srael, )erbia, -roatia, etc., tehnica poligraf re ista inca si asta i. >flata permanent, ca si specialistii in domeniu de altfel, intre apreciere si contestare, drumul sinuos al investigatiei comportamentelor simulate a fost presarat atat de esecuri rasunatoare cat si de succese remarcabile. /u voi insista asupra acestora, imi ajung cele traite in peste 1H ani ai exercitiului profesionist in materie cu bunele si relele asimilate, cu invatamintele pe care le-am tras si asupra carora mai reflecte inca. >m totusi chef teribil sa uitG )i totusi, provocarii de fata trebuie sa-i raspund, punand in discutie cateva simptome ale declinului tehnicii intuit de mine din interior si poate, mai bine ca altii. 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 4 +.M. =?senck 9 )ense and nonsense in #s?holog? 9 =dit. #elican, :ondra 422@, pag.455A 1 &ene la -hat 9 :a techniFue de lNenguette criminelle, tom.%, =dit. Loderna, ;ruxelles 42H2, pag.4K8A C (. ;ogdan, (. ;utoi 9 (ratat practice de criminalistica, vol. %%, Linisterul de %nterne, 42K5, pag.CHH.

a"

b" c"

d"

e"

f"

g"

Ar'#(en e%e v#%ner!4i%i ! ii !) #!%e !%e e&ni)ii *o%i'r!f re1i$! in #r(! o!re%e9 tehnica poligraf a fost populari ata excesiv in sensul satisfacerii libertatii de informatie a publicului larg, expunandu-i-se detaliat o serie de intimitati 9 pier and astfel aura de infailibilitate si mister, psihologic necesara etapei de asteptare, incarcare 9 montaj, a persoanelor incluse in cercurile de banuiti$ve i mass-media, (B, radio, publicatii"A (ehnica poligraf a fost desconspirata in punctele ei forte$ve i rolul intrebarii de control, testul de stimulare, varf de tensiune, etc."A Lomentele operative ale utili arii tehnicii poligraf sunt uneori pregatite superficial, iar conclu iile testarilor nu sunt intotdeauna sustinute prin actiuni apte coroborarii profesioniste specifice probatiunilor calificate$mijloace speciale, filaj, investigatii, interogatorii, perche itii, etc."A .iseminarea in sens larg a unor elemente de tactica si procedura a examinarii$consimtamant, avi medico-psihologic, reguli de respectat pe parcursul examinarii, etc." inspira din ce in ce mai mult$mai ales recidivistii"la o serie de masuri orientate contracararii metodei$eva iune mentala, tentative de autocontrol, inducerea unor elemente para itare, invocarea unor suferinte psiho-medicale, autoadministrarea medicatiei cu neuroleptice sau sedative, refu ul examinarii, etc.". (ehnica s-a erodat permanent, fie intre absoluti arile unora$apti la un moment dat sa o gire e cu forta mijloacelor de proba", fie intre renegarile si discreditarile altora$in stare sa o repudie e total" si unii si altii avand insa grija ca dupa exploatarea indiciilor certe oferite de poligraf, identificarea autorilor si solutionarea unor cau e complexe, s-o marginali e e temporar atat cat sa-si hiperboli e e propriile contributii, ahtiati dupa gratulatii efemere si nemeritate. %ntre specialistii tehnicii se strecoara nu o data tot felul de hibri i universitari sau$ve i in parte practica unor scoli din ),>" pur si simplu doar absolventi de liceu, care scolari ati intensiv in mai putin de cateva saptamani, sunt declarati experti in dispretul total fata de simtul clinic specific psihologului criminalist, existand asadar pericolul si totodata scu a eventualelor erori prin transferal in totalitate a responsabilitatii conclu iilor pe seama prelucrarii pe calculator. (ehnica poligraf capata din ce in ce mai des cu totul alte conotatii decat cele care au consacrat-o pe terenul judiciar, abandonanad in parte exigentele redutabilei scoli clasice in materie, este folosita la greu in management si resurse umane, selectii de personal, recrutari ale fortei de munca, etc., subiectii fiind declarati apti pe banda rulanta$in parte avand experiente personale in material unor firme din %srael speciali ate in recrutarea fortei de munca".

Te&ni)! $evine e. re(e $e v#%ner!4i%! $in *ers*e) ive ero$!rii s#*or #%#i s iin ifi) *e )!re se f#n$!(en e!1! (e o$! %n acest sens se pune in discutie explicatia absentei reactivitatii semnificative si sustinerii sinergice a modificarilor de trasee, prin aceea ca amprenta psihocomportamentala, obiectivata ca amintire a faptei comise si pastrata in memoria stochastica a individului sub forma algoritmului infractional$un fel de matrice infractionala in expresie dinamica" incepe sa fie din ce in ce mai palid exprimata si pastrata mai lacunar la din ce in ce mai multi suspecti. O data cu deriva gamei de valori moral, etice si juridice, cu versatilitatea moravurilor, bulversarea continua a criteriilor statusurilor si rolurilor comportamentelor asiguratoare succesului, accentuarea lipsei de credibilitate in institutiile statului, individul$ca expresie a mediului social in care se de volta" se schimba si el, algoritmul infractional, devenind la randu-i secatuit de suportul sau energetic afectiv-mental, consecinta a unui conflict abia schitat in

raporturile cu algoritmul moral din ce in ce mai tolerant, permisiv si anomic$in sens durkheimian". -u alte cuvinte intrebati daca au furatO .eturnat fonduriO :uat mitaO BiolatO =ludat impo iteO =xcrocatO etc., faptuitorii neaga cu seninatate comiterea faptelor cata vreme vis-P-vis de algoritmul moral$matricea morala" 9 ca repre entare a vinovatiilor, sanctiunii culpabilitatii, rusinii de a minti, simtul moral al nivelului constiintei, etc. 9 se interiori ea a un algoritm infractional din ce in ce mai anemic si mai palid exprimat in componenta sa afectiva absolut necesara aparitiei stressului emotional obiectivat in modificarile psihofi iologice ale traseelor! puls, (>, bioelectric si respirator. %ndividual se raportea a modelelor sociale si grilelor de exigenta carora la un moment dat isi subordonea a conduitele in plan etic, estetic, moral, juridic, etc. Ori, areactivitatea de trasee si absenta identificarii modificarilor sinergice este consecinta acceptarii in planul constiintei infractorilor a echivalentei algoritmului moral cu cel infractional, cata vreme hotii, violatorii, delapidatorii, etc. burda in libertate, nu se rusinea a catusi de putin de faptele lor, ba dimpotriva fac averi, savurea a succesul social, afisea a o opulenta dispretuitoare, se bucura de mediati area poetic pronuntata a mass-media, blamul sau oprobiul public intar iind sa apara, penitenciarele devenind pe i ce trece adevarate pensioane. :a toate acestea adaugandu-se penitenciarul ca o vacanta si eliminarea asa- isei etichetari ca si reflexie in socius a patrimoniului moral al detinutului, sunt garantat eliminate teama si rusinea ca repere functional-mentale specifice algoritmului matricei infractionale. >tunci ne intrebam de unde potential cognitiv-afectiv pentru reactivitatea psihoemotionala vis-Pvis de minciunaO0O La opresc in acest punct cu observatiile asupra aspectului celui mai regretabil al acestei linii de munca pe care am slujit-o cu devotament aproape o viataG - profesionistii in materie au inteles ce trebuiau sa inteleaga. =mil .urkheim da explicatiile necesare in materie, tran itia iata, oferind experimentul natural al derivei morale care din pacate atinge si eficienta acestei redutabile replici anti-crima, oricum tehnica nu poate fi salvata prin fetisi ari insinuante menite a arunca responsabilitatea unor conclu ii balbaite in seama prelucrarilor pe calculator. &evirimentul si preluarea initiativei tehnicii v-a fi resimtita treptat, treptat, o data cu insanatosirea in ansamblu a societatii$care de fiecare data generea a nici mai mult, nici mai putin, decat infractorii pe care-i merita" pe de o parte, iar pe alta parte pe masura ce noi descoperiri stiintifico-tehnice si metodologice$recentele studii asupra campului caloric, diametrului pupilar, specificitatii undelor creierului" vor fi exploatate in campul si aria de competenta a tehnicii poligraf. #ana atunci insa, cutia #andorei a fost deschisa, fel de fel de firme si agentii se dotea a la greu cu detectoare de minciuni pe care le manuiesc tot felul de epigoni interpretand re ultatele minciunii in procente, sau apreciindu-le dupa intensitatea luminii unor beculete sau a sunetului unei sonerii. )oti si sotii inselate, asociati care-si trag tepe reciproce, procesomani si psihopati ingroasa randurile, dupa ca , atat ale victimelor cat si ale victimi atilor tehnicii. Fata de toate acestea , pentru specialistii ce inca mai re ista$as vrea sa cred" cu demnitate si profesionalism in materie, un indemn catre viitor, tarie morala si exigente de caracterA peste timp ei vor fi invingatoriGse afla pe baricadele binelui si adevarului, ori acest lucru pe termen lung este o garantie suficienta.