Farmacocinetica clinic Fc. studiaza in ce mod M se absoarbe,se distribuie in org si metabolismul lui.

SarcinileFc: a)Elaborarea si aprobarea schemelor noi si modalitatile de utilizare a preparatelor b)schemele de administrare e preparatelor c)dozarea corecta si alte conditii care asigura o eficacitate cu un risc minim asupra org. Parametrii: 1 Concentratie plasmatica,e prima cantitatea de M capabil sa pro!oace efect farmacologic,este utila in in aprecierea eficacitatii si riscul reactiilor ad!erse la pacientii cu afectiuni gra!e"insuf hepatica,c!) #ipurile:1Cp minima$C"pl)ma %F reziduala C"pl)ma $doza%F absorbita&'d%F epurata C pl in echilibru"Css)$(%)%# in*um&'d%#%1,++ Concentratia plasmatica to ica ,'olumul aparent de distributie"'d) 'olumul ipotetic de lichid in care substantamedicamesta distribuita uniform a!indconc egala cu cea plasmatica.in dependenta de '"d) se poate determina in ce compartimente se distribuie medicamentul -./ au 0,01&2g.inta!ascular 10.1+ sau 0,1.0,,&2g.interstitial ,0.-/ sau 0,-.0,/&2g.intacelular Absorbia medicamentelor. 3bs e in dependenta de calea administrarii: .caleaorala.3bs prin mucoasa gastrica sau intestinala,suprafata de absorbtie mare,se absorb preponderent subst cu masa moleculara mica,liposolubile,hidrosolubile neionizate.factorii care detabsorbtia pe cale orala:prez suc gastric,!ascularizare bogata,!ariatii mari ale ph,timp de contact dependent de perisaltism,singele !enos dreneaza prin !ena porta,comoda pt tratamentul de intretinere,utilizarea med tip retard,se supun primului pasa* hepatic ..calea i&!.adminstrarea direct in singe cu omiterea etapei de absorbtie,substhidrosolub .calea i&m.absorbtia la ni!elul endoteliului capilarelor din tesutul muscular,endoteliul cap din tes adipos subcutan4abs mai rapida decit cea enterala,pot forma depozite cu elib lenta .caleainhalatorie.absorbtie prin mucoasa bronsica si epit al!eolar,doze mici,dep de diametrul paticulelor si starea cailor respiratorii .caleaoculara.abs prin membrana lipidica cu pori permeabila ptMliposol si neionizate. Distribuia substanelor medicamentoase n organism.Particularitile penetrrii barierelor i membranelor biologice.Rolul proteinelor sanguine n transportul medicamentelor.Interac iunea medicamentelor la nivelul distribuiei #ransportul in singe. de la ni!capilarelor caii de absorbtie la ni! capilar tesutuluitinta )ifuziunea in tesuturi.dincompart intra!ascular in:a)interstitial prin membrana capilara,b)intracelular prin membrana celulara )istribuirea propriu zisa.in compartim hidrice"intra!asc,intercelular,intracelular)si in tes "uniforma,selecti!a,bifazica) Fi area in tes.stocarea,legarea cu prot"plasmatice,tisulare) si cu substratele receptoare Penetrarea in dep de struct membranei a)capilara.subst gazoase,glucoza,ag,!itaminile,aa,calciul b)(5E.liposolubile,in dep de coeficientul de repartitie lipide&apa,substneionizate,med polare cu struct similara cu subst fiziologice c)epit glandei mamare.lipofile,neionizate hidrosolubile,cu masa mol mica d)placenta:de la mama.hidrosolubile,liposolubile,acizi,baze slabe,ioni,medicmente,glucoza,6g e)membrana celulara.hidrosolubile,liposolubile,subst alcaline f)pielea.gaze,subst !olatile,liposolubile cu masa mol mica Cuplarea cu prot depinde de medicament"struct chimica,prop acide&bazice,constanta de disociere),organism"!irsta,stari fiziologice,patologice),asocierea med"prop de cuplare)Prot care se cupleaza:albuminele,alfa.glicoprot acida,lipoprot,gama.globuline

Epurare a medicamentelor.Metabolismul substanelor medicamentoase.Cile de metabolizare i importana lor clinic.Rolul enzimelor citocromului P !"# n metabolismul medicamentelor.Modi$icrile metabolizrii substanelor medicamentoase la administrarea lor asociat i repetat. Epurarea e un proces de biotransformare a medicam si e cretia lor (iotr are loc in intestin,rinichi,plamini,creiersi are , etape: 1.metabolizarea.o idarea microzomiala:hidroliz aromatica,hidrozilare alifatica,7.alchilarea o idati!a,8. dealchilarea o idati!a,epo idarea,n.o idarea aminelor tertiare,s. o idarea,dezaminarea,dehalogenizarea,desulfurarea si nemicrozomiala,o idare,reducere"azo. reducere,nitro,cabonolica),hidroliza cu formarea de compusi hidrosolubili"eterica,amidica) ,.con*ugare:glucuron con*ugare,acetilcon*ugare,sulfocon*ugare,glicincon*ugare,metilare 6n rezultatul actiunii enzimelor hepatice are loc botransformare med inacti!e sau promedicamentelor in metaboliti acti!i,se micsoreazaconc plasmatica a med netrnsformat,cu mics sau absenta efect terapeutic,biodisponinibilitate redusa la adm po,necesita doze mari pentru a capata efect,nu poate fi adm po daca epurarea dep 1/9 Sistemul enzimelor P+/0.participa la metabolism enobioticelor,nu participa la metabolism medicamentelor"C:P6)4E importanta in methidrocarb aromatice cu transf in subst cancerigene,in met unor produse alimentare.patrun*el,telina.C:P,c1;.in met antidepresi!elor triciclice,poate fe acti! de prednisolon,supresia de paro etina.C:P-3+.cea mai import izoenzima in met med:antidepres,tranchilizante,bloc can de clciu,macrolide,antiaritmice,prephormsteroidiene,inhib 56' prot,cisapride,ciclosporina, E%creia medicamentelor din organism. Elim med prin urina are loc in urma:filtrarii glomerulare.hidrosolubile,secretia tubulara. acti!a:liposolubile,pasi!a:cu stuctspeciale.<eabsorbtiatubulara.acti!a.cu a*ut sistem membranare acti!e,subst ionizate sau macromoleculare,pasi!a.subst nedisociate la ph urinei+,/.1,/. Factorii care inflelim renala sint,diureza,ph.infl gradul de ionizare,mec de eliminare,distributia in sectoarele hidrice,cuplarea cu prot,!irsta,stari patologice Elim pe cale digesti!a: .rectala.elimsubstnsabsorbite la adm orala sau celor eliminate prin bila Secretie sali!ara.studiul prof famaceutic,monitorizarea farmacoter cu detconcmad sau a formei libere necuplate cu prot plasmatice,test de diagnostic a starii circ sanguine .prin mucoasa gastrica.dif simpla,posibparticiarii in ciclul entero.gastric cu prel duratei de actiune,posdimsimptinto prin spalat gastrice .prinbila.elim la ni!hepatocit prin mec fiziologice,posparticiparii la ciclul entero.hepatic,trat afect biliare,pt efect unor metode de diagnostic,acum med in perioada de conc a bilei in !ezbiliarain perioada dinre mese,pos unor efecte to ice in obstruct biliara,realiz de conc mari si prel timp de in*um <espiratorieprin secretie nazala,prin secretia glandelor bronsice,epit al!eolar4efecpoz in caz e pect,nedorit de congestie pulmonara sau iritatia mucoaselor Cutanata.prin secretia glandelor sudoripare si sebacee,prin descuamarea tes pielii4efect poz in trat dermatomicozelor,depist unor compin piele,par,in into icatii =apte.la ni!epit glandelor mamare4cale nedorita,efecte farmacodinamice si to ice la sugar.Se absorb:alcool,cafeina,nicotina,bromurile,sedati!ele,purgati!ele,antiepilepticele Farmacogenetica clinic#ipurile de metabolizatori: 1.acti!i.pers la care act enz ce participa in met med nu e modif ,lenti.purt de mutatii ale genei ce det inhib sintezei sau sinteza unei enzime ineficiente -rapizi.pers la care act enz e mai mare ca de obicei Plimorf genetic 1.pseudocolinesteraza.hirol acetilcolina si su ametoniu.sint - tipuri de mutatii:tip1.linistita cea mai periculoas,dim act enzime cu crest sens la su ametoniu,dez! apneei mai durabile ,.7.acetiltransferaza.cat acet sulfamidelor,izoniazidei,procainamidei.la cei lenti se constata cresterea timp de in*umizoniazidei si incidentei poline!ritelor -.#iopurin.s.metiltransferaza.contribuie la s.metilarea tiopurinelor.mercaptopurinei.la 0,-9 din popul se constata act mica a enzimei cu o sens crescuta la prep cu instal rect ad!pronuntate,dat form unor metaboliti to ici +.P.glicoprot.functie de pompa in peretintest cu crestelim in singe a digo inei,!erapamil 2

/.eca.de e!id mai multe tip de polimorfism.)),moderata,minima.la cei cu act minima pro!oaca cel mai accentuat efect antihipert >(eta ,recept.mutatiile sintrespons de absenta efect bronhodilat cu dimdensit acestor receptori 1.methemoglobinemia congenitala.anom mol de hemogl,dim act diaforazei ce part la o idarea hemoglobinei.la util unor doze terapeut de sulfamid,fenacetin are loc o crest e cesi!a a ni!methemoglobinei ?.Porfiria.defecte enzim ce participa la sinteza hemului.laacutiz.seconst dureri in abdomen,polineuropatii,dereglari psihice Farmacodinamia clinicE o ramura a farmacologiei generale ce studiaza locul si mecanismul de actiune,efectele biologice ale med.Farmacoreceptoriisintmembranari,citoplasmatici,intracelulari.3ctiunea asupra receptorilor se manifesta prin influenta asupra canalelor ionice membranare"7a,Ca,Cl,@),modificarea acti!itatii unor enzime membranare cuplate cu prot A"adenilatciclaza,fosfolipaza C).Mecanismele de actiunesint nespecifice si specifice.Cele nespecifice"fizice,chimice,biofizice) au actiune farmacodinamica nespecifica,nu are loc fi area cu un substrat receptor,actioneaza in baza unor prop fizico.chimice,actiune la doze mari.Celespecifice"biochimice) au actiune specifica,interactioneaza cu un substrat receptor specific,efectul la doze mici. Doza i varietile ei )oza e cantitatea de substanta med care produce un anumit efect biologic.)upa durata trat:1doza pt odata.,.doza pt ,+ ore.-.doza pt o cura.)upa intensitatea trat: 1.doze eficace:minima,medie,ma ima. ,doze to ice -doze letale:minima,medie,ma ima. )upa modalitatea si !iteza de realizare a starii de echilibru:doza de atac,doza de mentinere.Calcularea dozelor in functie de !irsta:la copii de 1., ani,form )illing:)copil$3&,0%)adult,:oung:)copil$3&3B1,%)adult,CoCling:)copil$3&,+%)adult. =a !irstnici:)!irst$1&,.,&-.-&+)adult Factorii ce in$lueneaz evoluia e$ectului $armacologic=a administrarea repetata are loc cumulatia care e de , tipuri:materiala.diminuarea metabolismului si eliminarii in rez patologiei ficatului si rinichilor sau supradozarii in raport cu !iteza epurarii lui din organism,si functionala.cind ma*orarea efectului curati! si aparitia efectelor to ice preceda acumularea materiala a preparatului.#oleranta se manifesta atunci cind.micsorarea treptata a efectului subst datorita:micsreacti!it receptorilor,sporirii metabolizarii,declansarii mec reglatoare homeostatice.)ependenta med psihica si fizica caracterizata prin manifestari de comportament care necesita ne!oia de a utiliza subst continuu pentru a capata efecte psihice benefice. =a administrarea asociata are loc un sinergism manifesta prin sumatie.laadministr concomitenta a , prepfecul se sumeaza,potentareDcind efectul la administrare a , prep e mai mare decit suma lor.3ntagonism.mics efect la administrarea concomitenta a prep:direct,indirect,chimic,fiziologic,unidirectional,bidirectional.6ndiferenta.cind efectele prep nu se modifica la administr concomitenta A&'I(IP)'E&*I+E Clasificarea <M antihipotensi!e dupE mecanismul de acFiune 'asoconstrictoare "!asopresoare) Cu acFiune centralE 3naleptice D 7icetamida Camforul Sulfocamfocaina pentetrazolul Psihostimulante D Cafeina Cafeina natrio.benzoicE #onizante generale Gi adaptogene Preparatele Ainseng E tract fluid de Eleuterococ E tract fluid de =euzee Pantocrinul <antarinul Cu acFiune perifericE 3

H Gi H,I.adrenomimetice Epinefrina 7orepinefrina Efedrina Etilefrina Fenilefrina 7 Dcolinomimetice D =obelina Cititonul Musculotrope 3lcaloizi din ergot Gi deri!aFii lui: Ergotalul Ergotamina tartrat )ihidroergotamina Polipeptide !asoacti!e 3ngiotenzinamida 'asoprecina CompuGii izotioureici 6zoturon )ifetur <emediile ce cresc debitul cardiac Alicozizii cardiaci D Strofantina Corgliconul,)igo ina Cardiostimulatoarele adrenergice I1,I,.adrenomimetice D 6zoprenalina I1.adrenomimetice D )opamina )obutamina Polipeptidele !asoacti!e D Alucagonul Cardiotonicele neadrenergice Gi neglicozidice D 3mrinona, Milrinona <emediile ce mEresc !olumul sJngelui circulant )e tranii 10 D Macrode , Poliglucina )e tranii +0 D <eomacrode , <eopoliglucina Kelatinolul 3lbumina umanE 5idro ietilatul de amidon 3ntihipotensi!e cu mecanism compus de acFiune )ezo icorticosteronul acetat Fludrocortizonul 3ntihipotensi!e cu acFiune permisi!E D glucocorticoizii 5idrocortizonul Prednizolonul )e ametazon

Anti,ipotensivele vasoconstrictoare dup durata de ac-iune

Lltra scurta , D / min Epinefrina )urata scurtE 10 D 1/ min 7orepinefrina )opamina )uratE medie ,0 D +0 min la Jntroducerea i&! +0 D >0 min la Jntroducerea i&m Fenilefrina Meto amina Metoraminol Etilefrina 6zoprenalina )uratE lunga mai mult de >0 min la Jntroducerea i&! 4

, D - ore la Jntroducerea i&m Efedrina Midodrina 6zoturon )ifetur Patogenie 5ipotensiunea de tip hipoton apare la deprimarea controlului !asomotor "inhibiFia centrului respirator) ce poate fi la into icaFie cu substanFe deprimante a S7C, dupE rahianestezie, supradozarea remediilor antihipertensi!e "diuretice, fenotiazine, nitraFi, inhibitorii angiotenzinreceptorilor, ganglioplegicilor, clonidinei etc.) cJnd hipotensiunea nu poate fi compensatE prin reacFie simpaticE. <EmJnepJnE Jn prezent nerezol!atE una dintre problemele principale ale terapiei hipotensiunei arteriale acute D influenFa asupra !aselor capacitati!e "de !olum) cu <M !enotonice. Capacitatea !enelor constituie Jn normE ?0. ?/9 din !olumul sJngelui circulant Gi Jn timpul spasmului compensator a !aselor rezistente Jn stErile patologice ce decurg cu pierderea lichidului, Jn Gocuri .DfracFia sJngelui depozitat Jn !ene Gi mai mult creGte. A&'I(IP)'E&*I+E.E ce mresc debitul cardiac i tonusul vaselor/ al$a beta adrenomimeticelor0dopaminomimeticelor MEC376SM Pro!oacaarterio si !eno constrictie,cu cit diametrul !aselor e mai mic cu ati e mai puternic efectul de !asoconstrictie,initial creste !iteza circ sanguine,cu deschiderea anastamozelorarterio!enoase,centralizarea singelui cu crestereapresarcinii,a !olumului sistolic,ma*or pres in aorta,se reduce flu ul renal. 67)6C3#66 Mn tratamentul stErilor de Goc D de elecFie !a fi 7orepinefrina, Fenilefrina, Etilefrina, )opamina, 3ngiotenzinamida, 6zoturonul, )efeturul. Ltilizarea Epinefrinei e puFin raFionalE, deoarece Jn urma stimulErii ,. 3< efectul hipertensi! e mai puFin pronunFat. Efectul bifazic al Epinefrinei constE Jn creGterea iniFialE a #3 datoritE stimulErii 1.3< din piele Gi mucoase pentru scurt timp , D / min Gi micGorarea #3 odatE cu includerea ,.3< din !asele muGchilor striaFi. )e asemenea Jn urma efectului cardiostimulator puternic pro!oacE tahicardie Gi creGte necesitatea cordului Jn 8,, ce este periculos Jn 6M acut. =a fel poate pro!oca dereglEri de ritm mai ales Jn stErile ce decurg cu acidozE. Mn cazul stopului cardiac pentru ma*orarea e citabilitEFii Gi automatismului cordului preparat de elecFie !a fi Epinefrina. )ar se !a Fine cont despre dereglErile de ritm posibile. Preparatul de elecFie Jn tratamentul de duratE a hipotensiunilor arteriale constituie Etilefrina Gi Mitodrina, ce posedE o duratE de acFiune mai lungE. Mn edemul laringian, acces de astm bronGic, cu decurgerea bronhospasmului Gi edemului mucoasei bronGice de elecFie !a fi Epinefrina, Efedrina, )efedrina. 3ceste preparate dilatE bronGiile "prin stimularea ,.3<) Gi spazmeazE !asele, micGorJnd edemul mucoasei bronGice "prin stimularea .3<). Mn megrenE D Ergotamina Jn asociere cu Cafeina, Ergotamina Jn doze mici constrictE !asele centrale cerebrale, iar Cafeina dilatE !asele cerebrale periferice Gi astfel lichideazE edemul, prin urmare Gi hipo ia. Mn hemoragiile digesti!e D 'asopresina "constrictE !asele teritoriului splanhnic) Jn tratamentul de urgenF A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc tonusul vaselor peri$erice /al$a adrenomimeticelor1 Pro!oacaarterio si !eno constrictie,inital cresta !iteza circulatiei sanguine apoi se deschid anastarterio!enoase.Centralizarea cu crestereapresarcinii,!olumului sistolic,ma*orarea pres in aorta,e cit barorecept cu acti!iz parasimpaticului cu bradicardie. 67)6C3#66 hipotensiunea de tip hipoton,se utilizeazapt a ma*ora arteriala mai rar ptmentinereaei. Efectele:creste rezistenta periferica,scade minut !olumul,scade flu ul renal,creste flu ul pulmonar,creste tensiunea arteriala sistolodiastolica,bradicardie.6ndicatii:in hipotensiunea ortostatica,in hipotensiunea dupa rahianestezie,hipotensiunea hipotona,colaps,soc,infarct miocard,into icatiiacute. <eactii ad!erse:inrautatireamicrocirculatiei in organele interne ,bradicardie marcata,edem pulmonar. A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc tonusul vaselor peri$erice /deriva ii izotioureici3rterio si !enoconstrictie,blocheaza alfa adrenoreceptorii,nu pro!oacatahifila ie,creste rezist !asculara periferica,!olsingelui circulant,debit cardiac,scade consum de o igen de tesuturi,scade acti!it sistemului hipotalamo suprarenal,scade tempcorpului.6ndicatii:5ipotensiune de geneza posttraumatica,postoperatorie,posthemoragica,in into acute,hipotpro! de ganglioblocante,anestezice generale,pt stabilizarea tens in anestezie peridurala.Se adm i! si im in forma diluata"1ml sol109 in 10.1/ml sol izotona)de ,.- ori&zi.Contraind:5ipertensiune arteriala,feocromocitom,la !irstnici.<eactiiad!erse:bradicardie,dureri in loc administrarii 5

A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc debitul cardiac /dopamino i beta 2 adrenomimeticelor)opaminaaction asupra rec d1,d,,la pacientii cu ic pro!oaca:!asodolatatie periferica,inotrop poziti!,cronotrop poziti!,creste flu renal,ma* diurezei,natriurezei.6ndic:hipotens arteriala acuta,soc cardiogen,traumatic,hipo!olemic,forme de ic congesti!a,edem pulmonar.Semet in ficat.<eactii ad!erse:tahicardie,aritmii,palpitatii,dureri precordiale,5#3,cefalee,greata,!oma. )obutamina:creste debit cardiac,diminpres de umplere a !entric sting,reduce tonus simpatic,creste diureza si flu ul renal,se mareste flu ul coronarian.6ndicatii:ic acuta in 6M3 ,soc cardiogen,inter!entii chir pe cord,ic congesti!a cronica.Farmac:se inact in tubul digesti! si la prima trecere in ficat,timp de in*um,,+min,la adm i! rapid se metablizeaza.<eactii ad!erse:tahicardie,cardialgii,arirmii,greata,frisoane. A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc volumul sngelui circulant /plasmatic1 Sint folosite ptinlocuirea plasmei in hemoragii acute,deshidratari,soc,dereglari ale microcirculatiei,into icatii.Sol de de tranimanif efect de substitutie care detcresterea!olsingelui circulant si marirea #3,maresc debit cardiac,intoarcerea !enoasa,reduc rezistenta periferica.3u efect dezinto ic,restab circuit in capilare,mics agregarea elem figurate,intensifica proc de transfer a lichidului din tes in pat !ascular.6ndicatii:soc hipo!olemic,posttraumatic,postoperator,postcombustional,hipot tip hiperton,into acuta.<eactii ad!erse:reactii alergice pana la soc anafilactic.

CARDI)')&ICE neglicozidice i neadrenergice /in,ibitorilor $os$odiesterazei1. Clasificarea: )upa struct chimica: 1.deri!ati antinici:teofilina,aminifilina. ,.)Eri!ati dipiridinici:amrinona,milrinona. -.dri!ati imidazolici:eno imona,feno imona,piro imona +.deri! benzimidazolici:sulmazol,adibendan )upa afinitatea de fosfdiester: 3.neselecti!i: antinici (.selecti!i:dipiridinici,imidazolici,benzimidazolici. 6nhiba selecti! sau neselecti! fosfodiesteraza cu dim inacti! 3MPc si crestereaconc citoplasmatice cu influ de Ca in cardiomiociteelb lui din depouri ,interactactinei cu miozina.crest contract miocard. Efecte:act inotroppoz,crestdeb cardiac,marestefractia de e*ect,scaepres de umplere a !entric sting,!asodilatatiearteriolara cu dimrez periferice sistemice scad postsarcinii,!enodil,mareste flu renal.Farmacocin:timp de in*um+,>min"amrinnona),cuplarea cu pro-/.+;9,se elim prin urina. 6ndicatii:6c acuta,6C cronica decompensata.<eactii ad!erse:aritmii supra!entric,hipotens,trombocitopenie,greata,!oma,dureri abd,cefalee,alergii.3mrinona se adm i! timp de +? ore,initai in bolus0,1/mg&2g ,.-min,apoi iar o data,intretinerea in perfuzie 3.IC)4IDE CARDIACE AC cu durata lungE de acFiune, cu proprietEFi Jnalte de cumulare: )igito ina 3cetildigito ina Efectul terapeutic se dez!oltE lent4 Perioada de latenFE mare D peste ?.1, ore4 )urata de acFiune D ,.- zile4 Mncetinirea definiti!E a acFiunii D 1+.,1 zile4 6ntern4 6nsuficienFa cardiacE cronicE. AC cu durata medie de acFiune )igo ina .metildigo ina =anatozida C Efectul se dez!oltE de douE ori mai rapid D +.> ore4 )urata de acFiune D 10.1, ore4 Mncetinirea definiti!E a acFiunii D ,.> zile4 #endinFE spre cumulare4 6ntern Gi parenteral4 6nsuficienFa cardiacE acutE Gi cronicE. 6

AC cu acFiune de scurtE duratE StrofantinE @ 8uabaina "strofantina A) Corgliconul Perioada de latenFE scurtE4 Efectul se dez!oltE rapid D 1.10 min "i&!) )urata de acFiune D +.> ore4 Mncetinirea definiti!E a acFiunii D ,.- zile4 Slab cumuleazE4 Parenteral D i&!4 6nsuficienFa cardiacE acutE )upE polaritate Gi solubilitate =iposolubile "nepolare) digito ina acetildigito ina =ipofilitate medie "slab polarizate) digo ina "lanicor) lanatozidaC "izolanida) I.metildigo ina "lanitop) 5idrosolubile "polarizante) strofantina @ ouabaina "strofantina A) corgliconul mecanism de actiune: 6nhibarea 7aB, @B.3#P azei, enzimei legate de membranE Gi implicatE Jn pompa de sodiu, aduce la scEderea transportului sodiului Jn afara celulei Gi la creGterea concentraFiei lui intracelulare. 3ceasta diminuE ieGirea calciului din celulE prin mecanismul de schimb 7a&Ca, realizinduse creGterea calciului intracelular. AC fa!orizeazE intrarea Ca BB Jn celulE prin canalele de Ca Jn timpul platoului potenFialului de acFiune. AC uGureazE eliberarea CaBB din reticulul sarcoplasmatic. Ca rezultat creGte disponibilul de CaBB Jn fibrele miocardice. Mn celulele miocardice e istE un comple proteic, numit troponina, care fi eazE specific ionii de CaBB. Comple ul CaBB . troponina comandE, Jntr.o serie de reacFii sec!enFiale, interacFiunea miofilamentelor de actinE Gi miozinE, cu scurtarea fibrelor musculare Gi dez!oltarea de tensiune. efectul inotrop poziti! D se manifestE la ni!elul Jntregului miocard contractil, fiind e!ident Jndeosebi pentru !entricolul stNng. Efectul cronotrop negati! D bradicardie. Efectul dromotrop negati! D AC Jncetinesc conducerea Gi cresc funcFia de frNnE a nodului 3'. Efectul batmotrop poziti! D fa!orizarea automatismului ectopic D apare ca nedorit. (iodisponibilitateadigo inei Gi lanatozidei C !ariazE Jn dependenFE de aciditatea sucului gastric, motilitatea intestinului, starea mucoasei, asocierea cu alte medicamente: 6ndicaFiile AC 6nsuficienFa cardiacE congesti!E cronicE cu fibrilaFie atrialE "sunt manifestate efectele inotrop B, cronotrop . Gi dromotrop D). 6nsuficienFa cardiacE cronicE cu ritm sinusal stadiile 666 Gi 6' "relati! un efect minor Jn st. 66). FibrilaFia Gi fluterulatrial. #ahicardie paro isticE atrialE sau *oncFionalE ce nu rEspunde la sedati!e Gi alte mane!re de stimulare !agalE. 6nsuficienFa cardiacE acutE cu ritm sinusal. Eficacitatea nu a fost riguros do!editE. 6nsuficienFa cardiacE la persoanele cu boala coronarianE. Se indicE practic numai Jn cazurile de infarct acut de miocard cu fibrilaFie atrialE sau tahiaritmie supra.!entricularE, ca Gi Jn cazurile cNnd insuficienFa cardiacE este se!erE cu !entricolul stNng mult dilatat. Manifestrile clinice ale supradozajului digitalic LGoare: pe primul loc se pot situa manifestErile digesti!e "greFuri, anore ie), urmate de cele cardiace "e trasistole !entriculare, bradicaridiesinusalE). 3ceastE ordine nu se pEstreazE Jntotdeauna. Medii: !ErsEturi, stare de rEu, cefalee, e trasistole !entriculare frec!ente, sistematizate sau repetiti!e. Se!ere: apar tulburEri de !edere "!edere Jn galben sau !erde), diaree, confuzie mentalE, disociaFie 3', tahiaritmii supra!entriculare, tahicardie !entricularE, bradiaritmii Clinica into icaFiei 7

#ulburEri cardio.!asculare: e trasistole atriale sau !entriculare "caracteristic bigeminate), bradicardie pNnE la bloc complet atrio.!entricular, fibrilaFie !entricularE, agra!area insuficienFei cardiace, tahiaritmii, micGorarea contracFilitEFii, micGorarea flu ului coronarian. #ulburEri neurologice: astenie, somnolenFE, cefalee, confuzie, halucinaFii, e citaFii, depresii, afazie etc. #ulburEri oftalmice: margini albe, alterarea percepFiei culorilor cromatice "obiectele se !Ed Jn culoare galbenE sau !erde). #ulburEri digesti!e: hipore ie sau anore ie, greFuri, !ErsEturi, hipersali!aFie, diaree, discomfort Gi dureri Jn abdomen. Simptome mai rare: reacFii alergice, trombocitopenie, dereglarea hemopoezei, ginecomastie. Simptome precoce: hipore ie, bradcardieO /0.>0 bEtEi&min. Tratamentul intoxicaiei <emedii ce inhibE absorbFia glicozidelor cardiotonice din tractul gastrointestinal "dacE substanFa a fost administratE per os sau manifestE circulaFie enterohepaticE). cErbunele medical, tanina, colesteramina, ulei de !aselinE. <emedii ce leagE AC circulanFi Lnitiolul "conFine S5 grupe, care reacti!eazE 7a B, @B, 3#P.aza, fi Nnd AC) anticorpi specifici antidigo inE. 3ntagoniGti competiti!i cu AC pentru receptori anticorpi specifici antidigo inE. Preparatele , ce fi eazE CaBB E)#3 citratul de sodiu. Preparatele ce contribuie la lichidarea hipo2aliemiei Gi hipo2aligistiei: clorurE sau orotatul de potasiu, panangina, asparcamul.

A&'I(IPER'E&*I+E al$a adrenoblocantele -adrenoblocantele fentalamina piro anul prazosina terazosina Propriet-i (locheazE competiti! Gi selecti! alfa.1.adrenoreceptorii postsinaptici, dilatE !asele, inclusi! Gi a circuitului mic, reduce tesiunea arterialE Gi postsarcina, ameliorNnd circulaFia atNt sistemicE, cNt Gi cea coronarianE. Scade ni!elul lipidelor aterogene din sNnge. Pro!oacE tahicardie refle E Indica-ii 5ipertensiunea arterialE, insuficienFa cardiacE congesti!E, feocromocitomul, boala <aPnaud, hiperplazia prostaticE benignE. Contraindica-ii 3ngina pectoralE, bolile cardio.!asculare se!ere, narcolepsia, insuficienFa renalE, hipersensibilitatea la preparat. Posologie Ca antihipertensi!, iniFialE 0,/ mg p.o. crescNnd doza cu 1 mg fiecare - zile4 doza de JntreFinere se stabileGte Jn mod indi!idual, JnsE poate constitui >.1/ mg pe zi, di!izate Jn ,.- prize. Mn spasmele !asculare cNte 1 mg de - ori pe zi. Mn hipertrofia benignE de prostatE doza iniFialE cNte 1 mg de , ori pe zi, de JntreFinere cNte 1./ mg de , ori pe zi. *upradozare 5ipotensiune se!erE, Goc. #ratament: poziFie orizontalE, !asopreasoare "antihipotensi!e), terapie simptomaticE. E$ecte adverse 5ipotensiune ortostaticE Qa primei dozeR, !erti*, edem al membrelor inferioare, palpitaFii, incontinenFE urinarE, priapism, irascibilitate, uscEciunea gurii, greaFE. Interac-iuni 3ntiinflamatoarele nesteroidiene, estrogenii, antihipertensi!ele cresc efectele prazosinei. Simpatomimeticele Ji reduc efectele. 8

Precau-ii Prima dozE se recomandE sE fie luatE Jnainte de culcare. 3 se ridica dimineaFa din pat fErE grabE. Conducerea !ehiculelor "somnolenFE). 3 nu sta timp Jndelungat Jn picioare "riscul hipotensiunii ortostatice). A&'I(IPER'E&*I+E Specifice nespecifice MedicaFia specificE include: 7eurolepticele Cu acFiune centralE clonidina guanfacina metildopa sulfatul de magneziu Aanglioplegicele he amentoniu azametoniu triperiu iodid pempidina .adrenoblocantele fentalamina piro anul prazosina terazosina .adrenoblocantele propranolol o prenolol metoprolol atenolol talinolol .. adrenoblocantele labetalol bucindolol car!edilol Simpatoliticele guanetidina rezerpina raunatina rau!azanul Serotoninoblocantele @etanserina +asodilatatoarele miotrope )irecte cu acFiune preponderent asupra arterelor hidralazina cu acFiune preponderent asupra !enelor nitraFi Gi nitriFi milsidomina cu acFiune mi tE nitropresiatul desadin sulfatul de magneziu drota!erina papa!erina indirecte 9

blocantele canalelor de caliu nifedipina nicardipina felodipina diltiazemul !erapamilul acti!atorii canalelor de potasiu cromo2alism nicorandil pracedil diazo idul mino idilzul

<M cu acFiune asupra sistemului <33 <M ce inhibE eliberarea reninei .adrenoblocantele .. adrenoblocantele simpatoliticele <M cu acFiune centralE 6nhibitorii enzimei de con!ersie "6EC) captopril enalopril ramipril lizinopril spirapril inhibitorii angiotensinreceptorilor lozartan irbesartan !alsartan )iureticele hidroclortiazidul furosemidul spironolactona triamterenul

10

A&'I(IPER'E&*I+E /beta adrenoblocante1 Blocantele adrenergice &eselective 7 selective A*I A*I8 A*I A*I8 7adol Pindol 3tenol 3cebuta ol ol ol lol Propra 3lpren Metop #alinolo nolol rolol l olol #imol Esmol 8 pre ol ol nolol Sotalol (isopr )il!e! #ertalo olol alol l Practol #olipr ol olol 7ebi! Penbut olol olol Clasi$icarea5 3S6 D acFiune simpatomimeticE intrinsecE Mecanismul de acFiune Gi efectele farmacodinamice 3cFiunea antihipertensi!E se datoreGte: <educerii debitului cardiac ca rezultat al bradicardiei Gi efectului inotrop negati!4 )iminuErii acti!itEFii reninemice plasmatice prin blocarea I receptorilor renali de care depinde secreFia de reninE4 3cFiunii centrale prin reducerea acti!itEFii simpatice ca urmare a blocErii I.adrenoreceptorilor din S7C4 (locErii I. adrenoreceptorilor presinaptici Gi micGorErii eliberErii noradrenalinei Jn fanta sinapticE. Indica-ii55ipertensiunea arterialE la tineri,5#3 cu hiperreninemie,5#3 Gi anginE pectoralE de efort,5#3 Gi aritmii supra!entriculare Gi !entriculare,5#3 tratatE cu !asodilatatoare directe,5#3 tip hiperchinetic,CP6: stenocardie, 6M acut,#ahiaritmii simpato D adrenalice. Reac-ii adverse. insuficienF3 cardiac3 mai ales Jn situaFiile Jn care e istE un deficit de pompE, bradicardie se!erE Gi tulburEri de ritm, mergJnd pJnE la bloc, fenomene ischemice periferice, senzaFie de rEcealE Jn e tremitaF6,bronhoconstrictie,sedare, tulburEri de somn, rareori depresie. =a diabetici fa!orizeazE reacFii hipoglicemice.Contraindica-ii astm bronsic, insuficienFa cardiacE necontrolatE, bloc 3' de grad mare, bradicardia marcatE "sub //&minut) Gi afecFiunile !asculospastice.3socierea cu !erapamilul trebuie e!itatE. A&'I(IPER'E&*I+E /DI6RE'ICE1 Diuretice de ans-3cioneazE la ni!elul segmentului ascendent al ansei lui 5enle inhibNnd reabsorb ia de 7aB, @B, Cl.. 3u un efect diuretic foarte intens crescNnd foarte mult eliminarea de sare i apE. 3ceste diuretice sunt folosite cel mai frec!ent ca tratament de urgen E Jn edem pulmonar acut i criza hipertensi!E "pe cale intra!enosE) sau ca tratament cronic Jn insuficiena cardiacE,edeme.E emple: Furosemid, Acid etacrinic, Bumetanid, Torsemid Diuretice tiazidice-3cioneazE la ni!elul ansei lui 5enle JmpiedicNnd reabsorbia de 7aB i Cl. cu o cretere consecuti!E a eliminErii urinare de @B. Efectul diuretic al tiazidelor este mai puin intens decNt cel al diureticelor de ansE. Se administreazE ca tratament cronic al insuficien ei cardiace, hipertensiunii arteriale, edemelor cardiace, renale sau hepatice.E emple: Hidroclorotiazid, Butizida, Metolazona Diuretice antialdosteronice-3cioneazE prin blocarea receptorilor pentru aldosteron ( pironolactona!, sau ca antagoniti ai aldosteronului"#riamteren i amilorid) ca urmare, scade reabsorbia tubularE de 7aB i scad eliminarea urinarE de @B. Sunt indicate Jn stErile de hiperaldosteronism.E emple: pironolactona, Amilorid, Triamteren Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice-Scade formarea de acid carbonic, iar apoi scade disponibilul de ioni de hidrogen pentru schimburile 7aB&5B la ni!elul tubului contort distal i la ni!elul canalului colector.E emplu: Acetazolamida Diuretice osmotice-Substane care filtreazE glomerular, rEmNn Jn urinE i rein echi!alentul osmotic de apE. Pro!oacE eliminarea unei cantitEi mari de apE. Sarea eliminatE este uor crescutE faE de o eliminare normalE.E emple: Manitol, "ree, #zosorbid,Efect asupra potasemiei

Diuretice care elimin potasiu-Puternic:tiazde$Mediu: diuretice de ansE, inhibitorii anhidrazei carbonice Diuretice care rein potasiu-antialdosteronice competiti!e i de efect 6ntensitatea efectului diuretic Eficacitate mare: diuretice de ansE . furosemid Eficacitate medie: tiazide Eficacitate slabE: 6nhibitorii anhidrazei carbonice, 3ntagoni tii aldosteronului )urata aciunii )urata scurtE"O>h): )iuretice de ansE ",.>h) )uratE medie ">.,+h): #iazide: hidroclorotiazida, ciclopentiazida, butizida "?.1,h) 3ntagonisti de efect ai aldosteronului: triamteren ">.10h), amilorid ",+h) )uratE lungE "S,+h) #iazide : ciclotiazida ",+.->h) Sulfonamide heterociclice : clortalidon, clopamid, indapamid ",+.->h) 3ntagonitii competiti!i ai aldosteronului : spironolactona Farmacoto%icologie Efecte secundare : dezechilibre electrolitice si acido.bazice si dezechilibre metabolice. Efecte to ice : asupra madu!ei hematoformatoare "cu leucopenie si trombopenie)4 renale si digesti!e Efecte alergice : eruptii cutanate "la sulfamide) )ependenta de diretice : la femeile de !arsa mi*locie edemelor, cu edeme in ortostatism, dupa oprirea tratamentului cu diuretice de ansa, se inregistreaza agra!area edemelor4 in aceste cazuri se e!ita diureticele foarte acti!e si se instituie dieta hiposodata. Efecte rebound : retentie hidrosalina si edeme la intreruperea brusca a administrarii unui timp indelungat. A&'I(IPER'E&*I+E /IEC a angiotensinei Inhibitorii enzimei de conversie) 6nhibitorii enzimei de con!ersie: Captopril, Enalapril, <amipril, =izinopril, Perindopril, etc. E$ecte $armacodinamice5 micGoreazE ni!elul de angiotenzina 66 Jn sNnge Gi Fesuturi, micGoreazE sinteza Gi eliberarea aldosteronului, micGoreazE eliberarea noradrenalinei Jn sinapse, micGoreazE formarea endotelinei Jn endoteliul !ascular, creGte ni!elul bradi2ininei Gi prostaglandinelor !asodilatatoare. Farmacocinetica5 %A&T'&(#)")* 3bsorbFia e bunE pe stomacul gol, alimentele JnsE pot micGora absorbFia cu -09, deaceea se recomandE de administrat cu o orE Jnaintea mesei. ConcentraFia ma imalE Jn plasmE peste -0 D ;0 min. Cuplarea cu proteinele plasmatice -09, #1&, D , ore. Mn ficat primJnd grupa sulfhidricE se transformE Jn metaboliFi neacti!i, JnsE uGor pot ceda aceastE grupE de!enind iarEGi acti!i. # 1&, a metaboliFilor constituie ; D 1, ore. Se eliminE 1/9 cu urina Gi ,/9 cu bila. )ozarea Captoprilului 1,,/ D ,/ mg de - ori pe zi. +,A)A&(#)") D reprezintE promedicament. 3bsorbFia e bunE Gi nu depinde de primirea alimentelor. (iodisponibilitatea +09, concentraFia ma imalE a metaboliFilor Jn sJnge este peste - D + ore. # 1&, D 11.-0 ore. Cuplarea enalaprilului cu proteinele plasmatice >0 D ?09. eliminare sub formE de metaboliFi acti!i cu urina 109, restul cu bila. )ozarea obiGnuitE 1.+0 mg Jn 1., prize. Cura de tratament dureazE de la , luni pJnE la + ani. Cu cJt afinitatea preparatului e mai JnaltE faFE de enzima de con!ersie: cu atNt e mai micE doza terapeuticE necesarE4 cu atNt mai durabil este efectul hipotensi!4 cu atNt mai puFin pronunFate sunt efectele nedorite. Indica-iile IECo5creGterea stabilE a #3 la tineri, cErora sJnt contraindicate I.adrenoblocantele,hipertensiune cu semne de insuficienFE cardiacE,5#3 cu diabet zaharat,5#3 cu patologia !aselor periferice,5#3 cu afectarea rinichilor,5#3 la persoanele ce au suportat 6M acut,5#3 reno!ascularE,5#3 la obezi,5#3 Jn insuficienFa renalE cronicE, ce nu efectueazE dializa. Reac-ii adverse. <eacFii alergice, tusE uscatE, dereglEri dispeptice, efect embrioto ic, ma*oreazE creatinina, urea Jn sNnge

Interac-iuni medicamentoase. 3socierea 6ECo Gi diureticelor potenFiazE efectul antihipertensi! "nu se recomandE asocierea diureticilor ce reFin ionii @B din cauza hiper2aliemiei posibile). )e asemenea potenFarea efectului hipotensi! are loc la pro!oacE asocierea 6ECo cu I.adrenoblocantele sau blocantele canalelor de calciu. 3ntiinflamatoarele nesteroidiene micGoreazE efectul 6EC. A&'I(IPER'E&*I+E blocantele receptorilor angiotensinici"=ozartan, 6rbesartan, 'alsartan) )eprimarea S<3 prin blocarea receptorilor 3# 66 e!itE implificarea Jn metabolismul en2efalinei, bradi2ininei, substanFei P Gi altor peptide, ce posedE efect antiinflamator. Prin urmare !a fi limitat numErul reacFiilor ad!erse. Efecte farmacodinamice Jn comparaFie cu efectele 6ECo: =ipsa efectelor nedorite legate de eliberarea bradi2ininei Gi substanFei P "tusE, reacFii alergice), =ichidarea totalE a tuturor efectelor angiotenzinei 66, indiferent de mecanismul lui de producere Jn Fesuturi "de e emplu prin himazE, endopeptidazE etc.), 3cFiune mai moale asupra hemodinamicei renale, 6ntensificarea acFiunei compensare a 3# 66 asupra 3# ,.receptorilor ca rezultat al acFiunii selecti!e asupra 3# 1. recptorilor. 3cFiunea hipotensi!E a blocantelor 3#1 se datoreGte: )iminuErii acFiunii presorii a 3# 66 asupra !aselor, )iminuarea reabsorbFiei 7aB Jn canaliculii renali, )eprimarea sistemului reninE.angiotenzina Jn S7C, =imitarea acti!itEFii sistemului ner!os simpatic, <egresarea remodelErii patologice a pereFilor !asculari "hiperplaziei Gi hipertrofiei). Farmacocinetica5 9iodispo .egtura cu Remediu ' ;0 Metabol Dozele0 proteine medicamentos nibilitat ore it activ mg plasmatice0 : e0 : =ozartan -;?,1.;;,? ,">.;) da /0.100 'alsartan 10.-/ ;/ > nu ?0.-,0 6rbesartan >0.?0 ;0 11.1/ nu 1/0. -00 .ozartan se Jntroduce intern. 3bsorbFia puFin este influenFatE de hranE. (iodisponibilitatea constituie ,/.--9, # 1&, 1.1,/ ore. Se metabolizeazE Jn ficat prin carbo ilare cu formarea metabolitului sEu acti! farmacologic, care se cupleazE cu proteinele plasmatice ;;9. #1&, a metabolitului >.; ore. Se eliminE cu urina //9 sub formE de metaboliFi acti!i Gi 119 sub formE neschimbatE. <estul preparatului se eliminE prin bilE. Din reac-ii adverse poFi fi JntJlnite reacFii alergice, colapsul ortostatic, hiper2aliemie. Interac-iuni medicamentoase. Se utilizeazE blocanFii 3# receptorilor Jn asociere cu diuretice pentru potenFiarea efectului antihipertensi!. Mn acelaG scop se pot asocia cu 6ECo, I.adrenoblocantele, blocantele canalelor de calciu. A&'I(IPER'E&*I+E /antagonistii Ca1 Mn dependenFE de receptorii implicaFi blocantele canalelor lente de calciu se !or clasifica Jn , grupe: preponderent cu acFiune asupra cordului "deri!aFii fenilalchilaminei Gi benzodiazepinei) Gi <M cu acFiune asupra !aselor "deri!aFii dihidropiridinei). Mecanismul ac-iunii <i e$ectele $armacodinamice. <emediile medicamentoase aacestei grupe inhibE selecti! canalele lente de calciu din cord "celulele pacema2er Gi cardiomiocitele) Gi din celulele musculare netede a !aselor. Prin urmare scade contractilitatea miocardului, FCC, !iteza de conducere Jn sinusul 3' Gi se produce !asodilataFie.(locantele canalelor lente de calciu din generaFia a doua "nitrendipina, isradipina, amlodipina, felodipina, nisoldipina) se deosebesc de preparatele din generaFia JntJi prin duratE mai lungE de acFiune. 7icardipina Gi nisoldipina posedE acFiune inotrop negati!E mai puFin pronunFatE. 7imodipina posedE acFiune mai selecti!E asupra tonusului !aselor cerebrale. 6sradipina, amlodipina, felodipina practic nu reFine ionii 7a B Gi apa Jn organism.ParticularitEFile farmacodinamiei acestor grupe la !om re!edea Jn corespundere cu reprezintaFii tipici a lor !erapamilul Gi nifedipina.3mbele preparate micGoreazE automatismul nodului sinusal, conductibilitatea Jn nodul atrio D !entricular, contractilitatea miocardului "toate aceste efecte micGoreazE necesitatea cordului Jn

o igen), rela eazE musculatura netedE a !aselor preponderent a arteriolelor "de asemenea a bronGilor, #A6, miometrului), ce contribuie la scEderea <'P Gi respecti! a #3, practic nu influenFeazE asupra !enelor, dilatE arteriile coronariene Gi amelioreazE circulaFia Jn !asele colaterale. 6nfluenFa asupra circulaFiei cordului cJt Gi micGorarea pre Gi postsarcinii, micGorarea contractilitEFii Gi FCC contribuie efectului antianginos.'erapamilul prin blocarea canalelor de calciu atJt acti!ate cJt Gi neacti!ate posedE acFiune mai puternicE asupra nodului sinusal Gi atrio D !entricular "mEreGte perioada refracterE). 3ceste efecte Gi determinE acFiunea antiaritmicE. Manifestarea efectului inotrop negati! e direct proporFionalE dozei administrate. 3dministrarea i&! a preparatului scade !eridic tensiunea arterialE sistolicE Gi diastolicE Jn repaos Gi la efort fizic. CreGte presiunea Jn !entricolul stJng Gi prin urmare creGte presiunea Jn artera pulmonarE Gi atriul drept, cu toate cE <'P Jn circuitul mic se micGoreazE. 3cFiunea rezultantE a 'erapamilului asupra FCC Gi contractilitEFii miocardului este determinatE de raportul Jntre e presi!itate manifestErii reflectorii a sistemului simpatic, ca urmare a scEderii <'P, ei acFiunii inotrop Gi cronotrop negati!e propriu.zice.7ifedipina blocheazE canalele de calciu lente a !aselor Jn doze mai mici decJt cele necesare pentru acFiunea lui asupra cordului. Preparatul acti!eazE sistemul ner!os simpatic Jn urma !asodilataFiei pronunFate Gi astfel creGte FCC, debitul cardiac Gi !olum bEtae, scurtarea sistolei.Manifestarea acFiunei hipotensi!e a 7ifedipinei depinde de tonusul iniFiai a arterelor. Reac-ii adverse. =a administrarea JndelungatE pot pro!oca constipaFii, atonia !ezicii urinare. 6R3E&'E (IPER'E&*I+E 'RA'AME&' Mn tratamentul puseelor hipertensi!e e necesar respectarea unor principii: <educerea #3 progresi!, dar nu abrupt, pentru e!ita ischemia tisularE4 =ipsa manifestErilor neurologice Gi cardiace este o indicaFie pentru administrarea <M antihipertensi!e pe cale oralE Gi nu parenteralE. Preparatele care pot fi utilizate intern sub formE de compr: sJnt 7ifedipina 0,014 Clonidina 0,00001/.0,0001/4 Propranolol 0,014 @etanserina 0,0,4 Furosemid 0,0+. Perlingual la necesitate compr. 7ifedipinE, Clonidina, 7itroglicerinE 0,000/. Parenteral i&m se poate administra Sol. ClonidinE 0,19 . 0,/.1 ml, Sol. 3zametoniu 19 . 0,- ml, i&! Sol. ClonidinE pe soluFie fiziologicE, Sol. Propranolol 0,19 . 1./ ml, Sol. Furosemid ,9 . ,./ ml, 6&!: Sol. 7itroprusiat de sodiu pe Sol. AlucozE /9 Jn perfuzie, Sol. )iazo id. Cauzele 53 refractare #ratamentul neadec!at: )oze mici de antihipertensi!e 3sociere neadec!atE. Sunt indicate <M cu acelaGi mecanism de acFiune 6nacti!area rapidE a <M. Ltilizarea paralelE a <M ce produc acti!area fermenFilor hepatici "barbituricele, rifampicina etc.) 3ntagonism la asocierea <M: antidepresi!e inhibitorii M38 glucocorticoizi anticoncepFionale antiinflamatorii nesteroidiene simpatomimetice, utilizate local Jn rinite. 3lte cauze: masa corporalE utilizarea alcoolului fumatul, deoarece acti!eazE fermenFii hepatici, mai ales o idazele ce metabolizeazE: A&'IARI'MICE 3ntiaritmicele sunt medicamente utile atNt Jn tratamentul cNt Gi Jn profila ia aritmiilor cardiace. 3cFiunea acestor preparate se datoreGte JnlEturErii unor dereglEri ale automatismului sau a conducerii la ni!elul inimii.

Clasi$icarea antiaritmicelor Clasa I. (locantele canalelor de sodiu "include - subclase, Jn funcFie de timpul de recuperare a canalelor blocate). Clasa I A5 "timpul de recuperare a canalelor blocate de sodiu Jntre -00 milisecunde Gi 1/00 milisecunde) chinidina, procainamida, disopiramida, aprindina, imipramina, a*malina, lora*mina, pra*maliul bitartrat. Clasa I 95 "timpul de recuperare a canalelor blocate de sodiu < -00 milisecunde) lidocaina, tocainida, me iletina, fenitoina. Clasa I C5 "timpul de recuperare a canalelor de sodiu blocate > 1/00 milisecunde) flecainida, encainida, lorcainida, moracizina, propafenona. Clasa II. (locantele (eta.adrenergice: 7eselecti!e: propranolol, pindolol, timolol, sotalol. Selecti!e "1 > > > ,): metoprolol, acebutolol, alprenolol, atenolol. Clasa III. Preparatele care prelungesc perioada refractarE efecti!E Gi potenFialul de acFiune: amiodarona, ibutilida, sotalolul, bretiliul tosilat. Clasa I+. (locantele canalelor de calciu: bepridilul, !erapamilul, galopamilul, diltiazemul. Mecanismele aritmogenezei Aritmii prin tulburri n generarea impulsului. Mecanism de automatism normal 6nsuficienFa automatismului normal "bradicardia sinusalE) CreGterea automatismului nodului sinusal "tahicardia sinusalE) Mecanism de automatism anormal "din fibrele Pur2in*e sau miocardul !entricular etc., e emplu D ritmul !entricular accelerat). 3cti!itate de automatism declanGatE "triggered). Postdepolarizare precoce "Jn faza a - a repolarizErii, este fa!orizatE de bradicardie, hipo2aliemie, de unele antiaritmice care prelungesc durata potenFialului de acFiune) Postdepolarizare tardi!E "Jn faza a +, diastolicE, este fa!orizatE de ischemia miocardicE, catecolamine, glicozidele cardiace care cresc disponibililul de ioni de calciu Jn celulele miocardice). Parasistolia "focar ectopic de automatism Jn *urul cEruia se formeazE o zonE de e citabilitate redusE printr.o interacFiune electronicE cu modularea centrului parasistolic de cEtre bEtEile sinusale). Aritmii prin tulburri n conducerea impusului. (loc unidirecFional sau bidirecFional fErE mecanism <e.entrP. (loc unidirecFional cu fenomenul <e.entrP. <eflectare "o formE particularE de reintrare ce apare printr.un mecanism de JntNrziere a conducerii unui impuls Jntr.o zonE limitatE, cu re!enirea acestuia Jnapoi la punctul de plecare). Conducere ascunsE "un fenomen mai bine cunoscut Jn fibrilaFia atrialE Jn zona 3', e plicNnd neregularitatea ritmului !entricular). Aritmii prin tulburri asociate de generare anormal a impulsului cu tulburri de conducere /interac-iuni ntre dereglrile de automatism <i conducere cu blocuri de ntrare <i ie<ire0 supresie a conducerii etc.1. A&'IARI'MICE /.ID)CAI&A1 Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice. Preparatele din aceastE grupE blocheazE canalele membranare rapide pentru sodiu, dar disociazE foarte repede de locurile de legare din aceste canale "timpul de refacere a premeabilitEFii canalelor este < 0,- secunde). 3ceasta face ca blocarea sE fie operantE numai cNnd miocardul este depolarizat sau Jn condiFii de tahicardie cNnd fibrele miocardice se descarcE cu o frec!enFE mare. Mn aceste condiFii creGte disponibilul de canale sensibile la blocare. Prin acest mecanism, antiaritmicele scad !iteza depolarizErii sistolice, Jncetinind conducerea la ni!elul sistemului 5is.Pur2in*e atunci cNnd fibrele sunt depolarizate sau se descarcE cu o frec!enFE mare.3ntiaritmicele din grupa lidocainei inhibE acti!itatea electricE a sectorelor depolarizate, arimogene, Fesuturile cu descErcEri automate rapide din miocardul !entricular fErE a influenFa semnificati! Fesuturile normale, fiind eficiente Jn aritmiile legate cu depolarizarea "de e emplu D Jn ischemie, into icaFie digitalicE), totodatE fiind neeficiente Jn aritmiile care apar Jn Fesut polarizat normal "de e emplu D Jn fibrilaFia atrialE, fluterul atrial).Mn doze terapeutice, lidocaina nu influenFeazE contractilitatea, !iteza conducerii atrio!entriculare, presiunea arterialE sistolicE. Particularit-ile $armacocinetice. .idocaina se absoarbe bine Jn tubul digesti!, dar este metabolizatE Jn proporFie mare la prima trecere prin ficat, doar -9 din doza administratE a*ungNnd Jn plasmE. )in aceste considerente se administreazE parenteral "i&!, i&m). =a administrarea intramuscularE se absoarbe aproape complet. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de >0.?09 "Jn dependenFE de concentraFia preparatului Jn plasmE).Este metabolizatE Jn ficat. Metaboismul intens determinE Gi o

perioadE scurtE de Jn*umEtEFire a lidocainei D 1., ore "Jn mediu D 100 minute). Se eliminE prin rinichi, 109 sub formE neschimbatE). Me%iletina se absoarbe bine din tubul digesti! a!Nnd o biodisponibilitate de apro imati! ;09. <ealizeazE concentraFia plasmaticE ma imE peste 1., ore dupE administrare. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie moderatE ">0.1/9). #rece Jn laptele matern realizNnd concnetraFii echi!alente cu cele plasmatice. Se metabolizeazE Jn ficat, metaboliFii sunt neacti!i. Se eliminE cu bila Gi prin rinichi, inclusi! sub formE neschimbatE "109). #impul de Jn*umEtEFire ;.1, ore. Mn insuficienFE hepaticE, cardiacE, renalE, infarct mioardic timpul de Jn*umEtEFire se prelungeGte "1/.,/ ore). 'ocainida. Se absoarbe repede Gi complet dupE administrarea oralE a!Nnd o biodisponibilitate apropiatE de 1009. 3dministrarea concomitentE a alimentelor nu influenFeazE cantitatea de substanFE absorbitE doar Jncetinind absorbFia. PuFin se leagE de proteinele plasmatice "109). ParFial este metabolizatE Jn ficat. Se eliminE prin rinichi, +09 sub formE neschimbatE. 3lcalinizarea urinei micGoreazE considerabil proporFia preparatului eliminat sub formE neschimbat. #impul de Jn*umEtEFire D1/ ore. Fenitoina se absoarbe de regulE complet, dar lent dupE administrarea oralE. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie mare ";09). Mn insuficienFa hepaticE, hipoproteinemie, uremie proporFia de preparat cuplatE cu proteinele scade. )istribuFia tisularE se face relati! repede. Este epuratE Jn mare mEsurE prin metabolizare hepaticE. Epurarea se face lent. #impul de Jn*umEtEFire plasmaticE este dependent de dozE, fiind de >.,+ ore. Indica-ii pentru administrare. .idocaina D tratamentul de urgenFE a aritmiilor !entriculare "e trasistole frec!ente, tahicardii !entriculare) la bolna!ii cu infarct acut de miocard, into icaFii cu digitalice, dupE inter!enFii chirurgicale pe cord, Jn timpul cateterismul cardiac. Me%iletina D tratamentul aritmiilor !entriculare se!ere, periculoase pentru !iaFE. 'ocainida D tratamentul tahiaritmiilor !entriculare gra!e, periculoase pentru !iaFE, inclusi! la bolna!ii cu funcFie !entricularE stNngE se!erE, care nu rEpund la alte tratamente antiaritmice. Fenitoina D aritmiile digitalice "tahiaritmii supra!entriculare cu bloc 3', e trasistole Gi tahiaritmii !entriculare)4 aritmii !entriculare la bolna!i cu anginE pectoralE. Reac-ii adverse. .idocaina de obicei se suportE bine,parestezii, tremor, ameFeli, greFuri de origine centralE, diminuarea auzului, dizartie, somnolenFE, agitaFie, dezorientare. )ozele e cesi!e pot pro!oca con!ulsii, comE, paralizia respiraFiei. Me%iletina relati! frec!ent poate pro!oca greFuri, !omE, somnolenFE, ameFeli, tulburEri de !edere, nistagm, tremor, parestezii, halucinaFii. Supradozarea poate pro!oca bradicardie, hipotensiune, con!ulsii. <ar pot fi dereglEri a hematopoezei D leucopenie sau agranulocitozE, trombocitopenie. Ca Gi la alte antiaritmice e istE risc aritmogen. 'ocainida0 ca reacFii ad!erse mai frec!ent poate pro!oca greaFE !omE, ameFeli, parestezii, mai rar.stare confuzi!E. Poate agra!a deficitul de pompE la bolna!ii cu insuficienFE cardiacE. Fenitoina poate pro!oca tulburEri cerebeloase re!ersibile D !erti*, nistagm, greaFE, !omE, ata ie, uneori. o stare de stupoare. Fiind administratE i&! repede poate fi cauzE de hipotensiune arterialE Gi bloc. <iscul aritmogen este mic. A&'IARI'MICE/C(I&IDI&A1 Chinidina se absoarbe bine din tubul digesti!, a!Nnd o biodisponibilitate de 11.?09. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ?19. Este Jn mare parte metabolizatE Jn ficat, formNnd Gi metaboliFi acti!i "-. hidro ichinidina are o potenFE antiaritmicE similarE chinidinei). Se eliminE prin filtrare glomeruralarE Gi secFie tubularE, inclusi! parFial Gi sub formE neschimbatE "1?9). #impul mediu de Jn*umEtEFire este de >,, ore. Indica-ii pentru administrare5#ahiaritmii supra!entriculare "e trasistolii, fibrilaFie Gi fluter atrial, tahicardii paro ismale).#ahiaritmii !entriculare "e trasistolii, tahicardii paro ismale). Preparatele cu acFiune, anticolinergicE trebuie administrate cu prudenFE la bolna!ii cu tahicardii paro ismale Gi bolna!ii cu TPT. Contraindica-ii56nsuficienFE cardiacE gr. 666 D 6' 7:33. (loc atrio!entricular gr. 66. Uoc cardiogen, stare de lipotimie. 3ritmii cauzate de into icaFii cu digitalice. 6diosincrazie la preparat "chinidina, procainamida). (loc de ramurE "8<S > 0,1, sec.).PrudenFE Jn stEri hipotensi!e. Reac-ii adverse5 dereglEri dispeptice D diminuarea apetitului, greaFE, !omE, diaree. )ereglEri de conducere atrio!entricularE, intrer!entricularE. 5ipotensiune arterialE "chinidina, procainamida). 3gra!area insuficienFei cardiace "disopiramida). Efecte atropinice D uscEciune Jn ca!itatea bucalE, dereglEri de !edere, dereglEri a micFiunii "disopiramida G.a.). <eacFii alergice "chinidina, procainamida). Sindrom lupoid "procanamida). 3cFiune neuroto icE "ameFeli, cefalee). A&'IARI'MICE /9E'A ADRE&)9.)CA&'E1

Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice5 Stimularea simpatoadrenergicE a inimii contribuie la creGterea de 3MP ciclic cu mErirea secundarE a concentraFiei ionilor de calciu Jn fibrele miocardice, efect responsabil de acFiunea inotrop.poziti!E Gi de fa!orizarea automatismului sinusal Gi a celui ectopic.(locantele beta.adrenergice blocheazE competiti! receptorii beta.1 adrenergici de pe membranele celulelor miocardice, JmpiedicNnd acFiunea stimulantE a simpaticului Gi a catecolaminelor circulante asupra inimii. Prin blocarea beta. adrenergicE este JmpiedicatE acFiunea catecolaminelor de micGorare a eflu ului de potasiu Jn cursul depolarizErii diastolice Gi de creGtere a influ ului de calciu Jn timpul depolarizErii sistolice.Pe lNngE acFiunea antiaritmicE, blocantele beta.adrenergice mai posedE acFiune antianginoasE, antihipertensi!E, an ioliticE, antimigrenoasE, sunt de asemenea utile ca remedii suplimentare Jn tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice, tireoto icozei Gi a tremurului.Indica-ii pentru administrare55#3,#ahiaritmii supra!entriculare din nodul sinusal, atrio!entricular),3ritmii dependente de influenFe simpatoadrenergice e cesi!e ,3ritmii !entriculare caracterizate prin repolarizare neomogenE,3ritmii !entriculare din boala coronarianE "efect antiaritmic, efect antianginos),6nfarct acut miocardic, inclusi! la bolna!ii cu disfuncFie !entricularE marcatE "efect antiaritmic, efect antianginos),FibrilaFie Gi fluter atrial "pentru a micGora frec!enFa cardiacE). Reac-ii adverse5(radicardie e cesi!E, bloc atrio!entricular,)eclanGarea sau agra!area insuficienFei cardiace,Fa!orizarea bronhoconstricFiei,MnrEutEFirea circulaFiei periferice cu senzaFia de rece la e tremitEFi,Fa!orizarea reacFiilor hipoglicemice la diabetici,SenzaFia de obosealE "de origine centralE),diminuarea funcFiei se uale "la administrarea dozelor mari an ietate, dereglEri de somn, greFuri, !omE, constipaFii, diaree. A&'IARI'MICE/A&'A3)&I*'II Ca1 Mecanism de acFiune, proprietEFi farmacodinamice. )in multitudinea de preparate care blocheazE canalele de calciu, Jn calitate de antiaritmice se utilizeazE !erapamilul galopamilul, diltiazemul Gi bepridilul,. ProprietEFile antiaritmice a acestor preparate se datoresc JmpiedicErii influ ului de calciu la ni!elul celulelor miocardice cu potenFial de acFiune lent din nodul sinusal Gi nodul atrio!entricular, a cEror e citaFie este dependentE de calciu "depolarizarea acestor celule corespunde deschiderii canalelor membranare lente prin care are loc influ ul ionilor de calciu). 3ntiaritmicele din aceastE clasE blocheazE atNt canalele acti!ate de calciu cNt Gi cele care se gEsesc Jn stare inacti!E, deci Jn timpul depolarizErii sistolice "faza 0) Gi repolarizErii "fazele 6 Gi 66). Farmacocinetica blocantelor de calciu:'erapamilul. =a administrare oralE se absoarbe Jn proporFie de ;09 din doza administratE, JnsE biodisponibilitatea este numai de ,0.-/9 datoritE metabolizErii la primul pasa* hepatic. =a administrare JndelungatE Gi Jn doze mariDbiodisponibilitatea creGte. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;09. Se distribuie larg Jn organism, trece Jn laptele matern. Este metabolizat Jn ficat. Se eliminE preponderent "109) cu urina sub formE de metaboliFi, -.+9 sub formE neschimbatE Gi ;.1>9 cu bila Gi masele fecale.#impul de Jn*umEtEFire plasmaticE mediu D + ore, Jn tratament prelungit creGte dublu "?.1, ore).)iltiazemul. Fiind administrat oral se absoarbe bine, dar biodisponibilitatea este de +09 datoritE metabolizErii la primul pasa* hepatic, Jn tratament Jndelungat D biodisponibilitatea creGte. Se leagE de proteine plasmatice Jn proporFie de 10.?09. Se metabolizeazE Jn ficat cu a*utorul sistemului de o idaze citocrom P +/0. Se eliminE cu bila Gi cu urina ",.+9 sub formE neschimbatE). #impul de Jn*umEtEFire D -,/ ore "/.? ore la doze mari, repetate).(epridilul se absoarbe repede Gi complet din tubul digesti!. (iodisponibilitatea preparatului este de >0.109 datoritE metabolizErii la 6.ul pasa* hepatic. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;;9. ConcentraFia Jn laptele matern este de 1&- din concentraFia plasmaticE. Se metabolizeazE Jn ficat, formNnd un numEr mare de metaboliFi "11), unul fiind acti!. Se eliminE cu urina "109), bila Gi masele fecale ",,9). )oar ,.+9 . sub formE neschimbatE. #impul de Jn*umEtEFire D ,+ ore. 6ndicaFii pentru administrare:#ahiaritmii supra un cu!Nnt !entriculare: tahicardie paro isticE, fibrilaFie atrialE, e trasistolie. ContraindicaFii:(radicardie marcatE.6nsuficienFE cardiacE moderatE sau gra!E.(loc atrio!entricular gr.66.666.(oala nodului sinusal "sic2 sinus sPndrome).5ipotensiune arterialE "#3 sistolicE sub ;0 mm col.5g).Uocul cardiogen.FibrilaFia arterialE, fluterul atrial, tahicardia paro isticE cu sindrom TPT cNnd impulsul se propagE la ni!elul nodului 3' Jn direcFia retrogradE. <eacFii ad!erse:=a administrarea blocantelor de calciu mai frec!ent "V >9 bolna!i) se JntNlnesc constipaFii, uneori diaree, greFuri, discomfort abdominal. Efectele nedorite cauzate de acFiunea !asodilatatoare a preparatelor se JntNlnesc la 1.-9 pacienFi Gi se pot manifesta prin ameFeli, cefalee, edeme, hipotensiune arterialE, bufeuri de cEldurE.(locul atrio!entricular se!er, bradicardia marcatE, insuficienFa cardiacE sunt mai rare "19).=a bolna!ii cu fibrilaFie atrialE Gi sindromul TPT se poate produce tahicardie Gi chiar fibrilaFie !entricularE "mai puFin de 19).Mn special este crescut riscul de reacFii ad!erse cardiace gra!e la in*ectarea intra!enoasE a preparatelor.<eacFiile alergice se JntNlnesc rar. A&'IARI'MICE remediilor ce mresc durata potenialului de aciune Mecanismul de acFiune, proprietEFi farmacodinamice.

3ntiaritmicele din aceastE grupE au o proprietate comunE D de a bloca canalele pentru potasiu Jn miocardiocite prelungind durata potenFialului de acFiune Gi a perioadei refractare efecti!e Jn cEile de conducere din atrii, !entricule Gi fibrele Pur2in*e "Jndeosebi la ni!elul sistemului 5is.Pur2in*e Gi miocardul !entricular). Cele mai importante preparate din aceastE grupE au efecte suplimentare, asemEnEtoare altor clase de antiaritmice. Ele blocheazE Gi canalele pentru sodiu, contribuind prin aceasta la creGterea duratei potenFialului de acFiune. 3miodarona blocheazE canalele de potasiu JmpiedicNnd eflu ul ionilor de potasiu din celule, blocheazE canalele sodiului inacti!itate, cu timpul de refacere a canalelor de 1,> secunde, JmpiedicNnd influ ul sodiului, scade influ ul ionilor de calciu blocNnd canalele de calciu, posedE acFiune antagonicE necompetiti!E faFE de receptorii alfa D Gi beta. adrenergici. Sotalolul este un blocant beta.adrenergic neselecti!, fErE acFiune simpatomimeticE intrinsecE, fErE acFiune membranostabilizatoare "de tip chinidinic).SumeazE proprietatea de a Jncetini repolarizarea cu efectul blocant beta. adrenergic, aparFinNnd dupE acFiunile electrofiziologice claselor 66 Gi 666. 6butilida este un alt antiaritmic care prelungeGte potenFialul de acFiune, fiind situat datoritE acestei proprietEFi Jn clasa 666 de antiaritmice. Eficacitatea Jn con!ersia rapidE la ritmul sinusal al fibrilaFiei atriale sau fluterului atrial este superioarE sotalolului. (retiliul tosilat este un simpatolitic, utilizat iniFial ca antihipertensi!. Mecanismul de acFiune nu este precizat pNnE la capEt. (retiliul prelungeGte potenFialul de acFiune Gi perioada refractarE efecti!E Jn !entricule "dar nu Gi Jn atrii), acFiune mai pronunFatE Jn condiFii de ischemie, cNnd durata potenFialului de acFiune este mai scurtE. (retiliul produce o deprimare rapidE a fibrilaFiei !entriculare, creGte Jn mod caracteristic pragul pentru fibirlaFia !entricularE, efecte condiFionate probabil de acFiunea directE asupra miocardului. Farmacocinetica:dupE administrare oralE, se absoarbe lent Gi parFial cu !arietEFi indi!iduale, Jn proporFie de ,0.//9 din doza administratE. Se distribuie Gi se acumuleazE preponderent Jn lipidele tisulare Gi Jn organele bine !ascularizate "plEmNni, ficat, splinE), fapt ce contribuie la instalarea lentE a concentraFiei stabile terapeutice Gi eliminarea lentE din organism. Se leagE aproape Jn totalitate de proteinele plasmatice ";>9). Epurarea se face prin metabolizare hepaticE, unul dintre metaboliFi are acti!itate antiaritmicE.#rece Jn laptele matern Jn proporFie de ,/9. Eliminarea se face prin bilE Gi scaun. )upE Jncetarea tratamentului eliminarea se prelungeGte pJnE la 1.; luni.(retiliul tosilat se absoarbe limitat din intestin fiind neeficient la administrare oralE. 6ndicaFii pentru administrare.aritmii !entriculare Gi supra!entriculare,suprimarea fibrilaFiei atriale acute sau a fluterului artial "administrare i&!) Gi pentru menFinerea ritmului sinusal dupE con!ersiune "administrare oralE),pre!enirea tahicardiei paro ismale supra!entriculare. 3ritmii !entriculare susFinute Gi alte aritmii !entriculare periculoase pentru !iaFE. ContraindicaFii pentru administrare.3miodarona este contraindicatE Jn bradicardie sinusalE, bloc sinoatrial, bloc atrio!entricular gr.66.666, boli ale tiroidei Gi la femeile JnsErcinateSotalolul este contraidicat la bolna!ii cu insuficienFE cardiacE decompensatE, bloc atrio!entricular gr.66.666, astm bronGic, afecFiuni !asculospastice. <eacFii ad!erse.=a administrarea Jn doze mari, amiodarona poate pro!oca bradicardie marcatE, Jn special la persoanele de !NrstE JnaintatE Gi uneori alungirea inter!alului W# "cu toate cE riscul torsadei !Nrfurilor este mic). <eacFiile ad!erse e tracardiace sunt cauzate de: depozitarea amiodaronei Jn unele organe: Jn cornee, cu tulburEri !izuale uneori "reducerea acuitEFii !ederii, halouri colorate etc)4 Jn piele, cu fotosensibilizarea pielii "se e!itE e punerea la soare Jn tratamentul cu doze mari)4 Jn tiroidE, cu fenomene de disfuncFie tiroidianE "hipotiroidism, mai rar hipertiroidism)4 acFiunea neuroto icE cu cefalee, parestezii, tremor, ata ie "apar Jn proporFie de /9 pentru dozele uzuale, dar sunt frec!ente la dozele mari)4 componentE alergicE Gi posibil fenomenele de fosfolipidozE "amiodarona inhibE fosfolipazele, determinNnd acumularea de fosfolipide Jn lizozomi la ni!elul plEmNnilor Gi Jn alte Fesuri a!Nnd consecinFe to ice) cu fibrozE pulmonarE. A&'IA&3I&)A*E /beta adrenoblocante1 Clasificarea preparatelor antianginoase. Preparatele ce micGoreazE necesitatea Jn o igen a miocardului Gi mEresc aportul o igenului spre miocard: 7itraFii organici Molsidomina (locantele canalelor calciului 3miodarona Preparatele ce micGoreazE necesitatea Jn o igen a miocardului: .blocantele Preparatele ce mEresc aportul o igenului spre miocard: Coronarodilatatoarele

.adrenomimeticele "o ifedrina, nonahlazina) Efectul antianginos este Jn legEturE cu acFiunea lor asupra hemodinamicii cu diminuarea frec!enFei contracFiilor cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilitEFii miocardului. .blocantele, blocJnd .receptorii din miocard, lipsesc inima de influenFele simpatice stimulatoare.Efectul bradicardizant apare net Jn condiFiile tahicardiei emoFionale, de efort sau pro!ocatE prin substanFe .adrenomimetice "epinefrinE, izoprenalinE). .blocantele micGoreazE forFa Gi !iteza contracFiei, atunci cJnd acestea sunt stimulate adrenergic. )ebitul cardiac scade datoritE micGorErii frec!enFei Gi contractilitEFii inimii. Mmpiedicarea tahicardiei Gi a creGterii contracFiei inimii determinE un consum scEzut de o igen la ni!elul miocardului. .blocantele uGureazE redistribuirea sJngelui cEtre zonele ischemice subendocardice, ca urmare a bradicardiei Gi a prelungirii timpului de perfuzie pe durata diastolei3socierea .blocantelor cu nitraFii organici este a!anta*oasE, deoarece acFiunea antianginoasE este sinergicE, permite utilizarea de doze mai mici a fiecErui preparat Jn parte, antagonizeazE reciproc unele efecte nedorite. Mn cazul asocierii cu antagoniGtii de calciu "!erapamil) se poate produce o deprimare e cesi!E a contractilitEFii miocardului Gi a conducerii atrio!entriculare. <eacFiile ad!erse: bradicardie e cesi!E4declanGarea sau agra!area insuficienFei cardiace4senzaFia de rece la e tremitEFi, Jn afecFiunile !asculospastice starea bolna!ilor se poate agra!a4senzaFia de obosealE "de origine centralE)4fa!orizarea bronhoconstricFiei Gi JnrEutEFirea stErii la astmatici4creGte riscul reacFiilor hipoglicemice la diabeticii care primesc antidiabetice4Jn tratament cronic, Jndelungat pot pro!oca modificarea profilului lipoproteinelor plasmatice Gi posibilitatea fa!orizErii procesului aterogen. A&'IA&3I&)A*E/&I'RA'II1 ParticularitEFile farmacodinamice, mecanismul de acFiune al nitraFilor organici. 7itraFii organici pro!oacE !asodilataFie sistemicE Gi coronarianE D acFiuni responsabile de efectul antianginos marcat al preparatelor. )ilatE preponderent !enele, micGorJnd Jntoarcerea !enoasE spre inimE "presarcina), presiunea de umplere a !entriculelor Gi !olumul circulant. MicGorarea !olumului telediastolic, a presiunii diastolice Jn !entriculul stJng cu micGorarea forFei compresi!e asupra peretului !entricular D amelioreazE irigaFia subendocardiacE. Pro!oacE dilataFie arterialE cu diminuarea rezistenFiei !ascularr periferice "postsarcina), reducJnd astfel postsarcina. 3ceste efecte farmacodinamice contribuie la micGorarea tensiunii peretlui !entricular, la micGorarea lucrului inimii cu diminuarea consumului de o igen al miocardului. altE acFiune importantE este !asodilataFia coronarianE. 7itraFii organici dilatE arterele coronare epicardice, JmpedicE spasmul coronarian, fa!orizeazE circulaFia colateralE. Prin intermediul o idului nitric Gi tionitriFilor rezultaFi Jn urmE metabolizErii, substituie factorul rela ant endotelial, refEcJnd capacitatea coronarelor de a rEspunde prin !asodilataFie ca reacFie la diferiFi metaboliFi locali Gi la tulburErile circulatorii proprii ischemiei. 7itraFii organici inhibE funcFiile plachetare, JmpiedicJnd procesul de adeziune Gi agregare la ni!elul leziunii aterosclerotice, efect foarte util Jn angina pectoralE instabilE Gi infarctul miocardic acut. 7itraFii organici posedE acFiune antispasticE, rela eazE musculatura netedE esofagianE, gastrointestinalE, biliarE, bronGicE Gi a tractului genito.urinar. Mecanismul molecular de ac-iune5 7itraFi organici se transformE Jn organism Jn o id nitric "78) Gi tionitriFi. 3ceGti compuGi, consideraFi identici cu factorul endotelial rela ant stimuleazE guanilatciclaza Gi sporesc formarea AMP.ului ciclic. AMP.ul ciclic comandE procesele de fosforilare, care determinE micGorarea disponibilului intracelular de calciu, !asodilataFie Gi inhibarea funcFiilor plachetare. Particularit-ile $armacocinetice5 7itraFii organici sunt substanFe bine solubile Jn lipide, fapt ca face ca aceste medicamente sE treacE cu uGurinFE prin diferite membrne. Se absorb prin mucoasa bucalE, din intestin, din cEile aeriene Gi transdermic. (iodisponibilitatea este Jn dependenFE de calea de administrare, de preparat Gi forma farmaceuticE a preparatului. 3bsorbFia prin mucoasa bucalE se face repede realizJnd concentraFia plasmaticE eficace Jn cNte!a minute, ceea ce e plicE instalarea rapidE a efectului. Pentru preparatele administrate pe cale bucalE, biodisponibilitatea !ariazE mult Jn dependenFE de substanFE Gi gradul inacti!Erii la trecerea prin ficat. 7itroglicerina este inacti!atE aproape complect la prima trecere prin ficat de aceea este eficace pe cale oralE Jn doze de /.10 ori mai mari decJt dozele acti!e la administrare perilingualE. (iodisponibilitatea izosorbid dinitratului este mai bunE, iar izosorbid mononitratul este puFin inacti!at la 6 trecere prin ficat a!Jnd o boidisponibilitate de ;0 minute. Indica-ii pentru administrare5 3ngina pectoralE stabilE,3ngina !asospasticE,3ngina pectoralE instabilE,6nfarctul acut,6nsuficienFa cardiaca.

Reac-ii adverse5 Cefalee "e frec!entE Jn special la Jnceputul tratamentului), congestia pielii "mai des Jn *umEtatea superioarE a corpului), bufeuri de cEldurE, ameFeli, greaFE, slEbiciune. Simptoamele menFionate se atenueazE, ca regulE, la continuarea tratamentului.)ozele prea mari pot pro!oca hipotensiune arterialE cu caracter ortostatic. Mn continuare se produce o reacFie simpaticE compensatorie cu tahicardie Gi creGterea forFei contractile a miocardului, ce determinE un consum sporit al o igenului. =a nitraFi organici se poate dez!olta o toleranFE progresi!E. 3cest fenomen este dependent de dozE Gi timp, fiind caracteristic pentru formele de preparate care menFin concentraFii sanguine ridicate. A&'IA&3I&)A*E /A&'A3)&I*'II Ca1 Principale blocante ale canalelor calciului se clasificE Jn urmEtoarele grupe conform structurii chimice: fenilalchilamineD galopamilul, tipamilul, anipamilul, ronipamilul4 benzodiazepine. diltiazemul4 dihidropiridine. nifedipinei, amlodipina, felidipina, isrodipina, nicardipina, nitrendipina, nimodipina, nisoldipina, niludipina Gi altele. E istE diferenFe importante pri!ind specificitatea de organ Jn acFiunea blocantelor calciului. 'erapamilul Gi compuGii sEi JnrudiFi acFioneazE asupra inimii, deprimJnd miocardul contractil Gi inhibJnd funcFia nodului sinusal Gi atrio.!entricular, de asemenea posedE acFiune !asodilatatoare. )iltiazemul acFioneazE asemEnEtor, fiind mai puFin acti! ca !erapamilul ca deprimant al contracFiei miocardului Gi mai acti! ca !asodilatator. 7ifedipina Gi celelalte dihidropiridine pro!oacE predominant !asodilataFie arteriolarE, coronarianE Gi sistemicE, ne deprimJnd semnificati! Jn dozele terapeutice funcFiile miocardului. )iferenFele spectrului farmacologic sunt determinate Jn principal de diferenFele de structurE, funcFia Gi localizarea canalelor de tipul =, !olta*.dependente. 3cestea prezintE o di!ersitate mare, corespunzEtoare e istenFei unei multitudini de izoforme. #oate blocantele calciului, actualmente disponibile au proprietEFi antianginoase rele!ante la bolna!ii cu cardiopatie ischemicE. CercetErile farmacologice au arEtat o eficacitate e!identE Jn angina pectoralE !asospasticE, unde realizeazE profila ia crizelor Gi JmpiedicE spasmul arterial coronarian indus de ergometrinE. Mn angina pectoralE stabilE contribuie la scEderea frec!enFei crizelor anginoase, la micGorarea consumului de nitroglicerina fiind administrate perilingual Gi JntJrzierea apariFiei crizei dureroase la efort, blocantele calciului fiind a!anta*oase atunci cJnd e istE o componentE !asospasticE importantE sau fiind utilizate Jn asociaFie cu . blocante. <ezultate bune se obFin Gi Jn angina pectoralE instabilE. Particularit-i $armacocinetice5 (locantele calciului se absorb Jn proporFie mare Jn intestin, dar au o disponibilitate limitatE dupE admionistrarea oralE datoritE epurErii la primul pasa* hepatic. Se leagE Jn proporFie mare de proteinele plasmatice. )istribuirea Jn organism este largE, incluzJnd sistemul ner!os central. Epurarea se face, Jn cea mai mare parte, prin metabolizare Jn ficat, !ariaFiile indi!iduale fiind mari. #impul de Jn*umEtEFire este de regulE relati! scurt ",.1 ore) ceea ce face necesarE administrarea a mai multe doze pe zi sau folosirea de preparate retard. CompuGii recent JntroduGi Jn terapeuticE cu un # 1&, lung se pot administra Jntr.o singurE dozE pe zi. Reac-iile adverse5 )eprimarea e cesi!E a inimii, produsE Jndeosebi de !erapamil poate fi cauzE de bradicardie sinusalE marcatE, bloc 3', stop cardiac, decompensare cardiaca. 'asodilataFia poate fi cauzE de hipotensiune arterialE Gi edeme "arteriolodilataFia selecti!E determinE creGterea presiunii Jn capilare cu transudare). Mai frec!ent pot apare la nifedipinE. A&'IA&3I&)A*E/PRI&CIPII 'RA'AME&'1 3ngina pectoralE este o afecFiune rEspJnditE, Jn special dupE atingerea !Jrstei de /0 ani, la baza cEreia se aflE dezechilibrul Jntre aporul de sJnge o igenat prin coronare Gi necearul de o igen pentru consum al miocardului. )urerea Jn aceastE afecFiune e cauzatE de acumularea metabliFilor Jn miocard Jn condiFiile unei apro!izionErii deficitare cu o igen. Medicamentele utilizae Jn tratamentul anginei pectorale poartE denumirea de substanFe antianginoase sau medicamente cu acFiune a antianginoasE. Mn aceastE grupE sunt incluse medicamentele capabile sE Jmpedice episoadele ischemice, sE combatE crizele dureroase ale anginei pectorale, sE creascE capacitatea de efort "toleranFa de efort fizic) al bolna!ului.Tratamentul anginei pectorale incepe cu stabilirea cauzelor si a factorilor care precipita aparitia sau fa!orizeaza accesul de angor. )eoarece ma*oritatea cazurilor este urmarea aterosclerozei coronariene, #ratamentul

!a !iza regimul si #ratamentul aterosclerozei. Lneori angina pectorala este pro!ocata de stenoza aortica, de cardiomiopatii sau de hipertensiunea arteriala. in acest caz #ratamentul sau se suprapune #ratamentului acestor boli. )upa caz se trateaza anemia, hipo emia, hipertiroidia, insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala si unele aritmii cu ritm rapid. #rebuie combatut fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertiroidismul, stressurile, cu alte cu!inte toti factorii de risc. Efortul nu trebuie inlaturat total. Se recomanda efort dozat, in primul rand mersul. Cand este cazul, repaus dupa mesele principale. <epausul la pat are indicatii speciale: crize frec!ente, de durata, intense si rezistente la nitroglicerina, crize de decubit. Somnul este obligatoriu ? h noaptea si 1 ora dupa amiaza. a) 7itroglicerina cp. 0,/ mg D 1., sublingual in criza de angina4 b) #ratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriti cu actiune prelungita "Pentalog, 6zo2et.izodinid) administrare cate X tb. % -&zi4 are actiune +./ ore4 blocantii I adrenergici: Propanolol +0 mg X tb. % -&zi "numai cu a!iz medical a!and contraindicatii absolute)4 blocanti de calciu: 7ifedipin "Corinfar) 10 mg tb. -&zi4 deri!ati coronarodilatatori sintetici: )ipiridamol ""Persantin) 0,0,/ dg. >&zi, 3gozol, >0 mg D , cap&zi, Carbocromen "6ntensain, 6ntercordin) 1/ mg dg. -&zi. #ratamentul chirurgical: este stabilit in urma coronarografiei si consta in di!erse procedee de re!ascularizatie a miocardului. I&FARC'6. MI)CARDIC AC6'/'RA'AME&'1 #erapia medicamentoasa. 3spirina trebuie administrata imediat. 3ceasta scade mortalitatea si reinfarctizarile. 6n caz de alergie la aspirina se poate folosi clopidogrel. (eta.blocantele folosite pentru controlul ritmului cardiac si scaderea necesarului de 8,. Metroprololul este standardul, fiind un blocant selecti! al receptorului beta1.adrenergic care scade automatismul contractiilor. (eta. blocantii reduc rata de reinfarctizari si ischemia recurenta. 7itratii sunt folositori pentru reducerea presarcinii si ameliorare simptomatica, dar nu influenteaza rata de mortalitate. 7itroglicerina intra!enoasa se foloseste pentru remiterea discomfortului ischemic, controlul hipertensiunii sau a congestiei pulmonare. 7itratii nu trebuie administrati: .pacientilor care au luat fosfodiesteraza cu mai putin de ,+ de ore inainte .care prezinta infarct al !entricolului drept .ritmul cardiac O>0 sau S100. Sulfatul de morfina se administreaza pentru a ameliora durerea si an ietatea. #erapia trombolitica. 3ceasta trebuie administrata in primele 1, ore de la instalarea simptomelor la un pacienti cu supradeni!elare S# mai mare de 0. 1 m'. 3cti!atorul tisular al palsminogenului "t.P3) este superior strepto2inazei, iar eficacitatea sta in timpul rapid de administrare. 5eparina se administreaza la pacientii care au luat glicoproteina plachetara dar nu si la cei care au luat strepto2inaza. Este indicata si la pacientii recomandati pentru angioplastie. 6nhibitorii enzimei de con!ersie a angiotensinei reduc mortalitatea dupa un infarct. 3dministrarea lor cit mai rapida daca pacientul nu prezinta contraindicatii si este stabil. 3u beneficiile cele mai mari la pacientii cu difunctie de !entricol sting. 9R)&()DI.A'A')ARE / beta adrenomimetice1 StimuleazE I, receptorii Gi dilatE bronhiile, Jndeosebi cele de calibru mic. )iminuie sau JnlEturE bronhospasmul produs de histaminE, acetilcolinE serotoninE, alergeni, efort. CreGte secreFia ionilor de clor Gi a apei Jn secretul bronGic. MmbunEtEFeGte clearance.ul mucociliar, care este a!anta*os atNt Jn astm, cNt Gi Jn bronGita cronicE. 6nhibE eliberarea de histaminE Gi alte substanFe proinflamatorii din mastocitele pulmonare produsE prin reacFia antigen.anticorp. Scad ni!elul proteinei cationice a eozinofilelor Jn secretul bronhoal!eolar. )iminueazE rezistenFele pulmonare. Pro!oacE !asoconstricFie H.adrenergicE cu decongestionarea consecuti!E a mucoasei, ce contribuie la dezobturarea bronhiilor. 3melioreazE probele spirometrice Gi funcFia !entilatorie a plEmNnilor. Scad presiunea bio idului de carbon Jn sNngele arterial. Clasi$icare H4 I.3M Epinefrina de scurtE

Efedrina duratE "0,/., ore) I14 I,.3M 6zoprenalina "6zadrina) 8rciprenalina "3stmopent) I,.3M )e duratE medie "-.> ore) Salbutamolul "3lbuterol) 5e oprenalina "6pradol) #erbutalina "(ricanPl) Fenoterolul "(erotec) <eproterolul "(ronchadil) Pirbuterolul "Ma air) )e duratE lungE "10.1, ore) Clenbuterolul "Spiropent) Salmeterolul "Sere!ent) Formoterolul "Foradil) Mecanismul de aciune al simpatomimeticelor 3cFiunea bronhodilatatoare a acestor preparate constE Jn stimularea I.adrenoreceptorilorbronhiilor ce duce la acti!area adenilatciclazei e cesi!E a 3MPcmicGorarea conFinutului Ca ,B Jn ceea ce duce la rela area musculaturii bronGice. 6ndicaFii:3stm bronGic "I,.adrenomimetici cu duratE de acFiune scurtE pentru cuplarea crizei, cu duratE lungE pentru profila ia crizelor, Jn special nocturne),bronGita cronicE obstructi!E4dereglarea conductibilitEFii atrio.!entriculare "izoprenalin Gi oriciprenalin subling!al sau i&!)4 ContraindicaFii:3bsolute D sensibilitate crescutE la preparat.<elati!e D hipertensiune arterialE, stenocardie, hipertireozE, tahiaritmii. <eactii ad!erse.#ahicardie Gi aritmii,6schemia miocardului Gi chiar declanGarea infarctului miocardic,3gitaFie, neliniGte, an ietate ,Cefalee Gi ameFeli ,#remorul fin al degetelor mNnii,#oleranFa .

9R)(&)DI.A'A')ARE /M colinoblocante1 7 AM In,ibitorii $os$odiesterazei

Preparatele combinate

M C9

= A9

H4 I.3M Epinefrina scurtE Efedrina "0,/., ore)

de duratE

I14 I,.3M 6zoprenalina "6zadrina) 8rciprenalina "3stmopent) I,.3M )e duratE medie "-.> ore) Salbutamolul "3lbuterol) 5e oprenalina "6pradol) #erbutalina "(ricanPl) Fenoterolul "(erotec) <eproterolul "(ronchadil) Pirbuterolul "Ma air) )e duratE lungE "10.1, ore) Clenbuterolul "Spiropent) Salmeterolul "Sere!ent) Formoterolul "Foradil) Stabilizatoarele mastocitelor

3minofilina 8 itrifilina #eofilina Gi preparatele ei de lungE duratE EuphPlong #eofilinaDretard SpophPllin retard #eodurul #eope2s #eteo.,+ #heo S< #eo.PhPl #eostatul Lnilair

(erodualul "6pratropiu bromidum B Fenoterol) 6ntal plus )irectul "Fenoterol B )inatrii cromoglicas) <edolul #risol!ina #eofedrina (ronholitina Solutanul

3tropina Platifilina 6pratropiu m bromid "3tro!ent) 'entilatul

Fentola mina Piro an

Alucocorticoizii 51.antihistaminicele 6nhibitoarele fosfodiesterazei Prednizonul #erfenadina 3cid cromoglicic "6ntalul) Prednizolonul 3stemizolul @etotifenul Metilprednisolon =oratadina 7edocromilul "#ilademint) #riamcinolona Clemastina "#a!egilul) )e ametasona Cetrizina (eclotasona =e!ocarbazina (udenosida Flunisolidul Fluticazona Fli otida M.C8=678(=8C37#E=E M7 3S#ML= (<87U6C Mecanismul de ac-iune Gi e$ectele $armacodinamice53ntagoniGtii receptorilor muscounice, concurent inhibE efectele acetilcolinei, preponderent constricFia celulelor musculare netede Gi creGterea secreFiei Jn cEile respiratorii. 3cti!itatea bronholiticE a atro!entului este de 10 ori mai mare, decNt a atropinei4 dar a o itropilului bromid D de 1,/ ori mai mare decNt a atro!entului. Indica-ii5 (ronGita cronicE obstructi!E "cu emfizem sau fErE). 3stm bronGic forma uGoarE sau medie, Jndeosebi Jn asociaFie cu maladii cardio!asculare. (ronhospasm Jn inter!enFii chirurgicale. PregEtirea cEilor respiratorii Jnainte de administrarea antibioticelor, mucoliticelor, glucocorticoizilor, intalului. =a bolna!ii ce nu rEspund la I,.3M sau dacE ele sunt contraindicate. (ronhospasm la efort fizic, inhalarea aerului rece, gazelor, prafului.

A&'IA*'MA'ICE /3.6C)C)R'IC)I4I1

(eneficiul terapeutic al glucocorticoizilor Jn astmul bronGic Efectul antiinflamator. 3ntagonizarea acFiunilor mediatorilor proinflamatorii imediate de receptorii specifici respecti!i. 6nfluenFa asupra reacFiilor alergice tardi!e Gi de tip imediat. Fa!orizarea bronhodilataFiei I,.adrenergice. 3melioreazE transportul mucociliar. CY6=E )E 3)M676S#<3<E In,alator )ral I>m I>v Indica-ii Profila ia crizelor de astm4 E!itarea e acerbErilor Jn astm4 3stmul cronic refractor la bronhodilatatoare, glucocorticoizi Jn aerosol sau cromoglicat . Mn agra!area bolii sau la bolna!ii care necesitE tratament cortizonic o!al "JnsE el este contraindicat) Formarea depo cu eliberarea lentE Pe o perioadE de cNte!a sEptEmNni pNnE la - luni acetat metilpredni. solon acetonid triamcinolonE <3 obiGnuite glucocorticoizil or . Jn crize gra!e de astm sau Jn rEul asmatic

3pariFia efectului )urata curei de tratament Preparate folosite )epinde de forma Gi e!oluFia maladiei )ipropionat beclometazonE4 Fosfat sodic de ametazonE4 (udenosida4 Flunisolida4 FluticazonE4 =a dozele terapeutice acFiunea se limiteazE la bronhii.

)upE ,.- zile de administrare Pe o perioadE de cNte!a sEptEmNni sau mai Jndelungat Prednison Prednisolon Metilprednisolon #riamcinolonE

Se rele!E peste 1.- ore, ma im >.1, ore Pe o perioadE de +?.1, ore

hemisuccenat hidrocortison4 prednisolon4 metilpredni. solon4 Practic nu pro!oacE reacFii ad!erse

3pariFia reacFiilor ad!erse "<3)

<3 obiGnuite glucocorticoizilor

Farmacocinetica glucocorticoizilor inhalatorii (etametazona Gi de ametazona se absorb intens din plEmNni Gi pot pro!oca efecte sistemice.#riamcinolona acetonid, beclometazona dipropionat, flunisolida, budenosida Gi fluticazonul sunt acti!i la inhalaFie fie cE slab se absorb sub formE acti!E, fie cE absorbNndu.se Gi nimerind Jn sistem rapid se supun metabolizErii.Efectul se instaleazE dupE /.1 zile de administrare sistematicE.)in aerosoli numai 10.,09 nemi*locit nimeresc Jn pulmoni "dacE inhalaFia este corectE). CealaltE parte se fi eazE pe mucoasa ca!itEFii bucale sau cEile respiratorii superioare Gi se Jnghite sau se eliminE prin e piraFie. Se eliminE: prin scaun: >;9 metaboliFi D becotid 109 metaboliFi D budenosidE prin urinE: 1/9 metaboliFi D becotid 109 metaboliFi D budenosidE (eaciile ad-erse ale glucocorticoizilor in.alatorii Candidoza orofaringianE,<EguGealE trecEtoare,Lneori alergia pielii pleoapelor, nasului,=a utilizarea JndelungatE se pot acuza gastritele,6ritarea mucoasei ca!itEFii bucale, faringelui, senzaFii de usturime,Lneori bronhospasm parado al,inhibiFia corticosuprarenalelor. %ontraindicaii #uberculoza.

Sensibilitate la preparat. Ara!ide, lactaFie "flunisolida). 6nfecFii !irale Gi micotice ale organelor respiratorii. 9R)&()DI.A'A')ARE /ME'I.?A&'I&E1 Metil%antinele n astmul bron<ic EuphPlong #eofilinaDretard SpophPllin retard #eodurul #eope2s #heo S< #eostatul Lnilair Mecanismul de aciune 3ctualmente principalul se considerE prin antagonizarea cu adenozina "blocada) faFE de receptorii sEi. 3denozina produce bronhoconstricFie Gi creGte eliberarea de histamina din mastocitele pulmonare, precum Gi inhibE eliberarea noradrenalinei din terminaFiile presinaptice ale ner!ilor simpatici. <eceptorii adenozinici moduleazE acti!itatea adenilactciclazei. Inhibiia fosfodiesterazei se realizeaz la concentraii plasmatice to ice !100 @ m"#$ml% pe c&nd blocada receptorilor adenozinici la cele terape'tice !10(30 m"#$ml%) (eneficiul metil antinelor Jn astmul bronGic (ronhodilataFie directE, dar de intensitate mai micE ca a simpatomimeticelor. 3meliorarea respiraFiei prin stimularea centrilor bulbari. Efectul antiinflamator la ni!elul mucoasei traheobronGice. StimuleazE clearanceul mucociliar. CreGte contractilitatea diafragmului. 3melioreazE circulaFia Gi creGte capacitatea de efort. 3melioreazE starea de dispnee. #ndicaiile metilxantinelor /n astm Preparatele per os D astmul cronic, pentru profila ia de duratE a crizelor, atunci, cNnd acestea nu pot fi controlate prin I.3M, glucocorticoizi, intal. 3minofilina i&! lent sau perfuzie: Crizele asmatice se!ere ce nu cedeazE la simpatomimetice Gi la glucocorticoizi i&!. Starea de rEu asmatic care deasemenea nu cedeazE la simpatomimetice Gi glucocorticoizi i&!. %ontraindicaiile metilxantinelor Sensibilitate la metil antine. 5ipotensiune arterialE marcatE. #ahicardie, tahicardie paro ismalE. E trasistolie !entricularE frec!entE. 6nfarct acut de miocard. (oala ulceroasE "relati!). Epilepsie. (eaciile ad-erse anore ie, greaFE, "gastralgii, !ome) "datoritE acFiunii iritante Gi parFial centrale)4 senzaFii de palpitaFii4 tremor, ameFeli, cefalee, dereglEri de somn.tahicardie marcatE, tahiaritmii4 hiper!entilaFie4 acti!area ulcerului, gastralgii4 insomnie, neliniGte, cefalee, e citaFie4 9R)&()DI.A'A')ARE Cromoglicat de 7a,2etotifen,nedocromil,amlenoz,lodo amida,pemirolast,reprinast MA.inhiba fosfodiesteraza cu acumularea 3mpc,ceea ce duce la micsorarea influ ului ioni de calciu in celula sau stimulaea eflu ului lor din #eteo.,+ #eo.PhPl.

celula sau depozitarea in depouri intracelulare,cu reducerea acti!itatii funcionale a celulelor tinta,ca rezultat diminuarea eiberarii histaminei,leucotrienilor din mastocite .Indicatii:astm e trinsic sau allergic,bpco,astm bronsic la effort fizic,rinita alergica,con*uncti!ita si 2eratita alergica,alergia alimentara. Dozare:cromglocat.inhalator suspensie,aeroso sau sol.in doze de ,,/ mg de + ori&zi.Capsule ,0 mg a cite ,0 mg de +ori&zi@etotifen intern cite 1 mg dim si seara sau , mg capsule retar.7edocromil cite + mg de + ori pe zi. Contr:status asthmatic,hipersensib.la preparat.precautii:gra!isitate,copii mici<.adv:tuse,brohospasm,greata,gust neplacut,r.ii alergice,dizurie"crom.disodic),ameteli"2etotifen),cefalee,sicomfort bdominal"nedocromil) Farm cinet: cromoglicat.se absoarbe 1.-9 din tubul digesti!e,dupa adm,inhalatorie se absoarbe usor din plamini,concentratia ma ima peste /.10 min,effect ma im peste , ore,durata +.> ore.@etotifen: se absoarbe complet din tub.dig.cu o bisponibilit.de /09.concentr.ma ima peste ,.+ ore,1/9se cupleaza cu proteinele plasmatice,se determina in lapte, se metab.in ficat,#1&, -./ ore.7edocromil.biodisponib. 109 la admin.inhalatorie,in circulatia sistemica a*unge /9,concentr.ma ma in ser peste cite!a minute,?;9se cumuleaza cu proteinele plasmatice,se elimina 109 cu urina,-09prin scaun A&'I'6*I+E Centrale.8pioidele.opiul Gi morfina ,le!opropo ife,nulcodeina ,de trometorfanu.,etilmorfina ,noscapina,hidrocodona ,metadona,folcodina7eopioideleAlaucina,pento i!erina,o eladina,clofedanolul Sedati!ele antihistaminicele etc.Periferice Specifice libe ina butamiratul 7especifice e pectorantele anestezicele locale umectantele mucilaginoasele antisepticele Gi decongestionantele nazale bronhodilatatoarele Mi te benzonatul benbroperina Preparate combinate stoptusina ,codipront,bronholitina ,benadrilul ,redolul ,tussamag ,he apneumina Preparate !egetale (ronhicum,pertusin,doctor mom ,solutan,ele ir pectoral Preparate cu actiunea centrala3ntitusi!ele opioide influenteaza direct asupra centrului tusei din zona dorsolaterala a bulbului cu inhibarea lui si linistirea tusei neproducti!e si implicatiilor psihoafecti!e ale tusei suparatoare.6ndcatii: tuse uscata,iritanta,tuse in cancer inoperabil,in fracturi de coasta,in pneumotora ,in ane!rism de aorta,tuse con!ulsi!a.Contr:astm bronsic,emfizem pumonar,insuf,respirtorie.<.ad!erse: greata,constipatii,cresterea presiunii intrabiliare,con!ulsii la copii&3ntitusi!e neopioide:efect similar codeinei,pot manifesta un efect anestezic si bronhodilatator. P<EP3<3#E=E 37#6#LS6'E C8M(673#E Pre para t <ed olul Comp oziFia )e tr ometo rfan,s albuta mol butam irat guaife nezina Efectele 6ndicaFiile <eacFiile ad!erse

3ntitusi!, bronholitic

Maladiile acute Gi cronice ale sistemului respirator cu tuse Gi bronhospasm

somnolenFE uGoarE, ameFeli, slEbiciune, tremor muscular, tahicardie rar: greaFE, diaree, ameFeli, e antemE

Sto ptus ina

3ntitusi!, e pectorant "secretolitic) , bronholitic

#usea uscatE Jn: infecFii !irotice ale cEilor respiratorii superioare Gi inferioare4catare ale cEilor respiratorii superioare4inflamaFii ale laringelui, faringelui, bronhii, plJmNni.reducerea tusei Jn:perioada pre. Gi postoperatorie4astm4tuberculozE 4pneumoconiozE.

Cod ipro ntul

Codei na Fenilt olo a mina (iclot imol,e ucalip tol,ace tamin ofen,f olcodi na Alauc inE,ef edrinE ,acid citric, ulei busui oc

3ntitusi!,ant ihistaminic, spasmolitic, anestezic local slab sedati! 3ntitusi!, antipiretic, antimicrobia n

#usea acces supErEtor Jn maladiile infecFioase.infl. Gi alergice ale cEilor respiratorii superioare Gi inferioare

<eacFii alegice, constipaFii, inhibiFia respiraFiei la doza mai mari

5e apn eum ina

#usea uscatE Jn maladiile acute ale sistemului respirator

ConstipaFie, greaFE, somnolenFE, bronhospasm, inhibiFia respiraFiei, dependenFa la doze mari

(ro nho litin a

3ntitusi!, bronholitic, sedati!, anestezic local Gi antiseptic

#usea con!ulsi!E, bronGitE acutE Gi&sau cronicE, traheobronGitE, astm, bronGitE obstructi!E

greaFE, ameFeli, tahicardie, Z #3.

37#6#LS6'E=E PE<6FE<6CE SPEC6F6CE U6 M6[#E Prepar atul Preno diozin a "=ibe ina) compr. 0,1 Efectele anestezic local, antitusi!, spasmolitic 6ndicaFiile #usea Jn: catare ale cEilor respiratorii superioare4 bronGite acute Gi cronice4 bronhopneumonii4 astm bronGic4 emfizem pulmonar4 Jnainte de bronhoscopie sau bronhografie. (utam iratul "Sinec od) dr. 0,0,4 0,0/ f. 19. antitusi! e pectoran t bronholitic Gi antiinflama tor #usea puternicE de orice origine inclusi! perioada pre. Gi postoperatorie#usea con!ulsi!E. 1., dr. D de ori&zi ,1., linduri de ori&zi,1., ml i&! sau i&m rar D e antemE greaFEdiaree,a meFeli )ozele 1., compr. de ,. + ori pe zi <eacFiile ad!erse ErupFii, edem angioneuronic , anestezia mucoasei bucale, greaFE diaree

1 ml

Principiile de utilizare a antitusi!elor:.tuse neproducti!a care oboseste pacientul,ce poate pro!oca accidente si complicatii,in inter!entii oftalmice sau chirurgicale,ce contribuie la dez!oltarea emfizemului,ce fa!orizeza bronhospasm,tuse neproducti!a nocturna.Principiile de selectare5 in cazul tusei cauzate de stimuli iritanti din faringe,laringe,rahee se pot utiiza ceaiuri care contin mucilagii sau creaza o atmosfera umeda,calda.6n tuse determinata de e citarea faringelui se pot folosi preparate umectante.Preparatele din aceasta grupa se folosesc sub forma de trose,caramele,pastile pentru supt,picaturi.Secretia sali!ei se poate intensifica prin supliment de cite!a picaturi de suc de lamiie in sirop.6n cazul tusei iritati!e,la e citarea receptorilor situati mai *os de faringe,se recurge la inhalatii de !apori de apa,precum si asocierea de diferite uleiuri !olatile sau substate ce cresc secretia mucusului lichid si asigura protectia mucoaselor imflamate.6n maadii cu sputa ce se elimina dificil se indica e pectorante si mucolitice.6n use agra!ata de brihnospasm se asociaza bronhodilatatoare. E?PEC')RA&'E.E Clasi$icarea e pectorantelor 3.secretostimulatoare1.cu actiune refle a"termopsis,ipeca,nalba mare,lemn dulce,mucaltina,.cu actiune directa sau mi ta"iodura de sodiu,potasiu,saruri de amoniu,saruri de natriu,uleuri !olatile,produse !egetale&Secretolitice"mucolitice)&1.prin mecanism a)biochimic.enzimele proteoltice,chimic. acetilcisteina,carbocisteina,ambro ol,bromhe ina)upa efectul e pectorat : prep.ce cresc !olumul sputei. secretostimulante si ce micsoreaza !iscozitate sutei"enzimele proteolitice si deri!atii tiolici)Secretostimulantele :Cu actiune refle a :MA.in doze terapeutice irita mucoasa gastrica sau si a ca!.bucale,reflector acti!eaza slab centrul !omei ce intensifica secretia glandelor sali!ar,gasrice,bronsice.Indicatii : bronsite acute,cronice,bronhopneumonii,bronsiectazii Contr :formele chistice de tbc,cacer pulmonar,abces,maladii organice ale snc,corduui,!aselor,ulcer gastric,gra!idele Cu actiune directa sau mi%ta 5MA.prin iritarea mucoasei gastrice,stimuleaza relector secretia traheo. bronsica,Preparatele din plante contin cantitati importante de polizaharide sub forma neschimbata,urmind astfel sa fie eliminate prin glandele bronsice cu cresterea a secretului lichid.6odurile au effect fuidificant mai importat.Indic :bronsice cronice,astmatice,bronsite acute si cronice,astm bronsic,traheite,bronsiectaziiContr :procese imflamatorii acut a cailor respiratorii superioare s a plamiilor,tbc,b,ulceroasa.*ecretoliticele Acetilcisteina,carbocisteina MA5 datorita grupelot tiolice desfac puntile disulfidice inter si intracatenare ale agregului mucos,formind legaturi S.S intre remediul medicamentos s fragmente de mucoproteina.Scade !iscozitatea e pectoratiei si se micsoreaza proportiile fragmentelor structurale.(romhe ina M3 :se transforma i ambro ol,care stimuleaza acti!itatea celuleor seroase cu cresterea componentului seros al mucusului.Prin cresterea acti!itatii celuleor @lar2,se elimina hidrolazele care scndeaza componentii proteici,cu micsorarea !iscozitatii si adeziunii sputei. Enzimele proteolitice MA :esfac legaturile peptidice so polipeptidice din proteine,puroi,material necrotic si fibre de acid dezo iribonucleic,fluidificind secretiile bronsice purulente.Indicatii : acetilcisteina.astm bronsic,infectii brohnopul,bronsite,traheite,bronsiectazii,muco!iscidoza (romhe ina :traheite acute,cronice,bronsiectazii,pneumoconioze,bronhscopie,tbc. Enzime proteolitice : traheite,bronsectazii,bronsite,pneumonii,empiem pleural,atelectaza postoperatorie. R.adverse : acetilcisteina:greata,!oma,diaree,zgomot in urechi,urticarie,tuse,dureri retrosternale (romhe ina: greata,!oma,reactii alergice,bronhospasm,edem angioneurotic. Contr : acetilciteina : ulcer g&d,gra!iditate,sensib.la preparat,hemoptizie (romhe ina : 1 trimestru gra!id,lactatie,sensib.la preparat. Mucolitice Secretolitice"mucolitice)&1.prin mecanism a)biochimic.enzimele proteoltice,chimic acetilcisteina,carbocisteina,ambro ol,bromhe in)upa efectul e pectorat : prep.ce cresc !olumul sputei. secretostimulante si ce micsoreaza !iscozitate sutei"enzimele proteolitice si deri!atii

tiolici)Secretoliticele3cetilcisteina,carbocisteina MA: datorita grupelot tiolice desfac puntile disulfidice inter si intracatenare ale agregului mucos,formind legaturi S.S intre remediul medicamentos s fragmente de mucoproteina.Scade !iscozitatea e pectoratiei si se micsoreaza proportiile fragmentelor structurale. 9rom,e%ina MA :se transforma i ambro ol,care stimuleaza acti!itatea celuleor seroase cu cresterea componentului seros al mucusului.Prin cresterea acti!itatii celuleor @lar2,se elimina hidrolazele care scndeaza componentii proteici,cu micsorarea !iscozitatii si adeziunii sputei . Enzimele proteoliticeMA :esfac legaturile peptidice so polipeptidice din proteine,puroi,material necrotic si fibre de acid dezo iribonucleic,fluidificind secretiile bronsice purulente.Indicatii 5 acetilcisteina.astm bronsic,infectii brohnopul,bronsite,traheite,bronsiectazii,muco!iscidoza (romhe ina :traheite acute,cronice,bronsiectazii,pneumoconioze,bronhscopie,tbc. Enzime proteolitice : traheite,bronsectazii,bronsite,pneumonii,empiem pleural,atelectaza postoperatorie. R.adverse : acetilcisteina:greata,!oma,diaree,zgomot in urechi,urticarie,tuse,dureri retrosternale(romhe ina: greata,!oma,reactii alergice,bronhospasm,edem angioneurotic. Contr : acetilciteina : ulcer g&d,gra!iditate,sensib.la preparat,hemoptizie (romhe ina : 1 trimestru gra!id,lactatie,sensib.la preparat. 6tilizarea 5 acetilcisteina : in aerosol 4,./ ml sol.,09timp de 1/.-0 min de -.+ ori pe zi.6nhalator.cite 1 ml sol.109pentru spalarea cailor bronsice,i&m 1., ml sol de 109 de ,.- ori pe zi ? zile.6&! in perfuzie cite >00 mg de , ori pezi. (romhe ina : inhalator prin dizl!area a + ml in proportie 1:1 CL 3P3 )6S#6=3#3.Efect peste 0 minute si dureaza +.? ore. Subcutan,i&m,i&! 6 cazuri gra!e a cite ,.+ ml,,.- ori pe zi uneori 1> mg de ,.- ori pezi.3mbro ol : intern cite -0 mg de - ori&zi primele ,.- zile,apoi , ori&zi.Farmacocinetica : aceticisteina se ndica intern,inhalator,i&m sau i&!.la adminitrarea interna,bidiosponibilitatea constituie 109 datorita primului pasa* hepatic.in ficat se hidrolizeaza in metabolitul acti!.cisteina.se elimina preponerent prin bila.t1&, 1 ora.mesna se absoarbe bine si rapid,se elimina sub forma neschimbata. (rohe ina : se absoabe bine din tubul digesti! cu o biodisponibilitate de 1/.,09dtorita efectulu primului pasa* hepatic,se cupleaza cu proteinele ;;9,precum si cu membranele eritrocielor.6n ficat se supune demetilarii si o idarii.clearncul total ?00 m&min.se elimia prin rinichi sub forma de metaboliti si 19,# X$1 ora.3mbro ol : se absoarbe repede cu o biodisponb.de 10.1009,circa ,09se supune primului pasa* hepatic,se etabolizeaza in ficat prin glucuronizare,se elimina prin urina sub forma de metaboliti si /9neschimbat.#1&, 1 ora.Principiile de utilizare :.bolna!ul trebuie sa foloseasca suplimentar la pierderile fiziologice inca ,09lichid.trebuie eitate preparatele care duc la deshidratarea organismului.nu trebuie de indicat preparatele ce inhiba refle ul tusei EDEM P6.M)&AR 1.remedii antispuma"!apori de alcool etilic de -0.+09 prin masca la pacienti in coma sau 10.;09prin cateter la bola!i cu cunostinta4antifomsilanul.sol.lcoolica 109cite 0,>.1ml in inhalatii,.combaterea dispneei.analgezie opioide:morfina so.19.1ml,fentanil sol.0,00/9.1 ml.talamonal sol.,.- ml.-.6nlaturarea aritmiilor:lidocaina sol.109., ml,procainamda sol.109./.10 ml lent on *et sau in perfuzie,!erapamil.sol.0,,/9.1.+ ml.+.8 igenoterapi/.6nlaturarea bronhospasmului.aminofilina sol.,,+ 9 10 ml i&! lent sau prin perfuzie>.scaderea presiunii arteriale in hiper sau normotensiune.ganglioblocante.trepiriu iodid 0,1 i&! prin perfuzie,dizol!ate in solutia izotonica,azametoniu bromid sol./9.0,/.1 ml intra!enos lent sau i&m,alfaadrenobloc..fentolamina /9.0,/ ml i&!,aplicarea garouriloe,acurgeri de singe1.in hipotensiune:fenilefrina sol 19.0,1 ml i&! cu +0 ml glucoza +09,norepinefrina sol 0,,9,dopamina sol.0./9./ ml.in 1,/ ml.sol.izotonica?.ameliorarea lucrului cordului:glicozide cardiace.srofantina 0,0/9 sau corglicon 0,00>9.0,- ml i&!;.micsorarea permeabilitatii al!eolo. capilare:antihistaminice.difenhidramina i&! sau i&m,glucocorticoizi.hidrocortizon 1/0 mg sau prednisolon /0 mg i&! sau prin perfuzie.10.Combatera hipo iei si dereglarilor starii acido.bazice:inhalatii de o igen,o ibat de sodiu sol.,09.1/mg&2g,hidrocarbonat de sodiu.sol./9 (IP)*ECRE'IA 3A*'RICA P<EP3<3#E=E L#6=6\3#E M7 hiposecreFie 6. Cu scop terapeutic 1). M.colinomimeticele . aceclidinE ,) 3nticolinesterazicele. neostigminE, galantaminE, ezerinE, distigminE-) 3pele minerale carbonate D Esentu2i, (or*omi, Mirgorods2aia etc. 66. Cu scop diagnostic D histaminE, gastrinE, pentagastrinE, cafeinE, alcool etilic, substanFe e tracti!epreparate de substituFie: 1) a sucului gastric . sucului gastric, sucul gastric natural Gi artificial, acidul clorhidric, pepsinE, pepsidil, abominE etc *timulatoarele secre-iei gastrice cu scop dignostic. MA.5istamina stimuleazE 5,.receptorii din mucoasa gastricE Gi anhidraza carbonicE cu creGterea !olumului sucului gastric Gi conFinutului de acid clorhidric. Efectul este parFial inhibat de atropinE, neinfluenFatE sau slab

stimulat de 51.antihistaminice. Mn acelaGi timp este JnlEturat de 5,.hiataminolitice Gi inhibitoarele carboanhidraze Indicatii0utilizare. Se utilizeaz pentru testarea capacitEFii funcFionale a secreFiei gastrice.Se administreazE: s&c cNte 0,1 mg&10 2g corp0,,/ mg diclorhidrat sau 0,+ mg difosfat de histaminE la 10 2g corp pe fondal de 51. antihistaminice.3ctualmente practic nu se utilizeazE din cauza reacFiilor ad!erse: hiperemia Gi hipertermia tegumentelor, cefalee, dispnee, diaree, !omE, colici abdominale, hipotensiune arterialE, tahicardie, tulburEri !izuale. 3lcoolul etilic Mn concentraFii de /.109 stimuleazE direct mucoasa gastricE cu creGterea secreFiei. Cu scop de testare a capacitEFii secreFiei gastrice actualmente se foloseGte rar. Poate fi indicatE soluFie apoasE /9.-00 ml prin sondE. Cafeina Posibil, acFiunea stimulatoare asupra secreFiei gastrice este cauzatE de efectul direct Gi indirect "creGterea ni!elului de 3MPc Gi CaBB Jn celule, stimuleazE centrul ner!ului !ag). Se constatE ma*orarea cantitEFii de acid clorhidric Gi pepsinE, iar la doza mari poate pro!oca ulcer.3pele minerale carbonate. StimuleazE secreFia glandelor tubului digesti! prin primul refle apare Jn ca!itatea bucalE E citarea mucoasei sectorului anterior al ca!itEFii bucale e ercitE inlfluenFE preponderentE asupra stomacului, iar influenFa asupra sectoruli posterior Gi rEdEcinei limbei D asupra intestinului. In,ibitoare a secre-iei glandelor tubului digestiv:Jn scopul micGorErii acFiunii iritante asupra mucoasei ca!itEFii bucale, deci Gi stimulErii secreFiei gastrice, apele minerale se administreazE raoid cu JnghiFituri mari4sunt indicate apele minerale calde "t0C D -+.+/0C) Jn !olum de ,00.,/0 ml, care conFin mai puFin gaze Gi mai puFin iritE terminaFiile4efectul inhibitor asupra secreFiei gastrice se numeGte acFiune duodenalE care sur!ine, de regulE, dupE 1.1,/ ore de la Jn*erarea apei minerale, cJnd acestea a*ung Jn duoden4sunt recomandate apele minerale carbonate clorate, sulfatate cu un grad de mineralizare de ,.> g&l. (IPER*ECRE'IA 3A*'RICA P<EP3<3#E=E Folosite Jn hipersecreFie 6nhibitoarele secreFiei gastrice6. Parasimpatoliticele 1) M. colinoliticele neselecti!e: atropinE, o ifenciclininE, propantelinE, scopolaminE4 ,)M1.colinoliticele selecti!e: pirenzepinE, telenzepinE66. 3ntigastrinice: proglumidE 666. 3nalogii prostaglandinelor: misoprostol, enprostil, rioprostil, teprenora6:. 6nhibitorii carboanhidrazei: acetazolamidE:. 5,.histaminoliticele: 6 generaFie . cimetidinE 66 generaFie . ranitidinE 666 generaFie D famotidinE, nizatidinE, ro atidinE:6. 6nhibitorii 5B@B.3#P. azei: omeprazol, lanzoprozol:66. 3nalogii somatostatinei: octreotid, :666. 3pele minerale carbonate6756(6#83<E=E SEC<E]6E6 P37C<E3#6CE 3protininE Parasimpatoliticele utilizate ca antisecretorii Jn boala ulceroasE M. colinoblocantele neselecti!e ca antiulceroase. Mecanismul de ac-iune (locheazE M1 "din ganglionii parasimpatici intramurali) Gi M- "glandele secretorii ale mucoasei gastrice Gi muGchii netezi) colinoreceptorii cu inhibarea modulErii prin intermediul proteinei A^ a fosfolipazei C Gi respecti! a formErii inozitoltrifosfatului "6P-) Gi diacilglicerolului ")3A). Ca rezultat se mocGoreazE secreFia Gi motilitatea gastricE.E$ectul antiulceros .inhibE secreFia bazalE cu +0./09 Jndeosebi prin reducerea !olumului puFin influenFJnd concentraFia acidului4.secreFia stimulatE prin histaminE,pentogastrinE este inhibatE cu -0.+094.secreFia prin alimente este influenFatE !ariabil "0.>09)4.influenFeazE diferite celule "parietale, musculaturii netede, glande e ocrine, cord) cu efecte neselecti!e 4.celule gastrice parietale sunt mai puFin sensibile ceea ce necesitE doze mai mari4.inhibE motilitatea gastrointestinalE ce poate liniGti durerile ulceroase4.creGte tonusul sfincterului piloric ce poate fi benefic Jn ulcerul duodenal prin JntNrzierea golirii stomacului Gi prlungirea efectului antiacidelor.#ot odatE acest efect poate fi nedorit Jn ulcerul gastric prin creGterea.ulcerul gastric Gi duodenal "ca o medicaFie rarE) cu dureri naturne.a!anta*oase Jn cazuri selecFionate, rezistente la alte antisecretorii "posibil, datoritE creGterii tonusului !agal).Jn asociere cu antiacide, de regulE, precum Gi cu 5,.blocantele3tropina: oral cJte 0,/.1mg Jn comprimate sau 10 picEturi sol.0,19 "0,/mg) de -ori&zi plus ,0 picEturi sau 1mg seara la culcarePropantelina. oral cJte 1/mg la >ore, iar seara doza poate fi dublatE8 ifenciclimina. cJte 10mg dimineaFa Gi seara Frec!ente pentru dozele eficace RA.uscEciunea gurii.tulburEri de !edere "fotofobie, dereglarea acomodErii).constipaFii.retenFii de urinE cu dificultEFi de urinare4.tahicardie Farmacocineticase absoarbe bine la administrarea oralE. biodisponibilitatea /09.se distribuie larg Jn tesuturi, penetrJnd prin bariera hematoencefalicE, placentarE, epiteliul glandelor mamare.cuplarea cu proteinele plasmatice +0./094.se supune hidrolizei Gi con*ugErii Jn dependenFE de calea de administrare "mai importantE pentru cea oralE).poate participa la circulaFia enterohepaticE Gi intestinalE4. se eliminE preponderent prin urinE, procentul formei neschimbate fiind de /19 pentru calea enteralE Gi 10.1/9 rentru cea parenteralE.#0,/.este de -.+ore dupE o prizE, dar poate creGte pJnE la -?ore la utilizarea JndelungatE. M colinoblocantele selective Mecanismul de ac-iune. (loceazE M1.colinoreceptorii ganglionilor intramurali parasimpatici cu inhibarea modulErii fosfolipazei C prin intermediul proteinei A^ Gi diminuarea catalizErii

fosfatidilinozitoldifosfatului Jn mesagerii secunzi intracelulari inozitoltrifosfatului "6P-) Gi diacilglicerolului ")3A). 3cesta se manifestE prin micGorarea secreFiei gastrice.Efectul antiulceros . inhibE secreFia bazalE, micGorNnd cu /09 !olumul Gi cu ,+9concentraFia acidului clorhidric4.inhibiFia secreFiei stimulatE de histaminE, pentogastrinE este comparati! slabE4.inhibE marcat secreFia stimulatE de !agus "prJnz ficti!, peptone, distensie fundicE, insulinE)4.acumularea selecti!E Jn celulele parietale unde realizeazE concentraFii superioare4.nu rela seazE sfincterul esofagian ce este un a!anta* Gi o face efecti!E Jn esofagita de reglu 4.potenFa pirenzepinei faFE de cea a atropinei este de ?.10ori mai micE4.dacE acFiunea blocantE a atropinei asupra receptorilor M1,M,,M- este de 1:1:1, atunci la pirenzepina 10:/0:,004.durata efectului /.1,ore Jn dependenFE de dozE4.eficacitatea 1/9 Jn ulcerul duodenal Gi ?09 cel gastric4.frec!enFa recEderilor este de ,;94 Indica-iile. ulcerul gastric Gi duodenal "deGi utilizarea ca monoterapie nu este destul de a!anta*oasE)4.esofagita de reflu 4.sindromul \ollinger. Ellison4Regimul de dozare Pirenzepina. Jn ulcerul acti! cNte /0mg de -ori&zi Jn primele ,.-zile, apoi cJte /0mg de ,ori&zi cu -0 min Jnainte de masE.Mn unele cazuri gra!e cu durere,eroziuni sau sJngerEri necesitE administrarea i&! sai i&m a cJte /mg de ,ori&zi timp de ,.-zile, apoi se trece la enteral.Mn sindromul \ollinger.Ellison sunt necesare doze perorale de 1/0.,00mg&zi, iar Jn cazuri gra!e cJte 10mg de -ori&zi i&!4i&m <eacFiile ad!erse Efectele de tip atropinic sunt rare Gi mai puFin deran*eazE pacientul ce creGte complianFa la tratament. 7u penetrezE bariera hematoencefalicE Gi nu pro!oacE efecte ceutrale.Farmacocinetica 3re proprietEFi hidrofile marcate din care cauzE se absoarbe circa ,0.-09 "mai bine pe stomacul gol). ConcentraFia ma imE Jn plasmE se atinge peste , ore. Se cupleazE Jn proporFie micE cu proteinele plasmatice " 1,9). Se distribuie larg Jn spaFiul e tracelular. Practic nu se supune metabolizErii Gi se eliminE lent Jn circa +zile Jn ma*oritatea prin bilE Gi scaun. Eliminarea renalE este neesenFialE pentru calea oralE "109) dar creGte pentru cea parenteralE " /09). #0,/ $11ore ( A ,istaminoblocante C.A*IFICAREA 6 generaie.cimetidina66 generatie.ranitidina666 genratie.famotidina,nizatidina,ro atidina Mecanismul de ac-iune. Preparatele interacFioneazE cu 5,.receptorii celulelor parietale cu diminuarea acti!itEFii adenilatciclazei Gi respecti! a ni!elului 3MPc Gi CaBB intracelular cu micGorarea secreFiei acidului clorhidric. ParFial inhibE secreFia acidE indusE prin mecanism !agal Gi gastrinic.Efectul antiulceros. micGoreazE !olumul sucului gastric, secreFia de acid Gi pepsinE4. inhibE secreFia bazalE cea stimuleazE "prin histaminE, pentagastrinE, cafeinE, insulinE, carbocolina, alimente) Gi nocturnE4determinE la tratament Jndelungat o hiposecreFie cu un p5 mai mare de +, pe nemNncate4produc o alimentare a durerii Jn prima sEptEmNnE de tratament4accelereazE cicatrizarea ulcerului duodenal Gi gastric Jn +.> sEptEmNni4diminuie frec!enFa recidi!elor ulcerului4 Indica-iiletratamentul ulcerului acti! duodenal Gi gastric,pre!enirea recidi!elor ulcerului duodenal4hemoragiile prin ulcer gastric4sindromul zollinger. Ellison4. esofagita de reflu .Contraindica-iile Preparatele sunt contraindicate Jn caz de sensibilitate la preparat, lactaFie, gra!iditate, la copii "nu sunt date suficiente).PrecauFii Mn ulcerul gastric e necesar de !erificat benignitatea leziunii din cauza riscului cancerului gastric. 7ecesitE supra!eghere bolna!ii cu afecFiuni renale, hepatice, !Nrstnici din cauza riscului de to icitate cumulati!E. Se Jntrerupe tratamentul Jn cazul lactaFiei. E!itaFi asocierea cu alte medicamente ce se metabolizeazE Jn ficat "Jndeosebi pentru cimetidinE). Reac-iile adverse <eacFiile ad!erse sunt similare dar se deosebesc dupE frec!enFa lor cu diminuarea de la preparatele de 6 generaFie la cele de a 66 Gi a 666 "de la -9 la 19). Se pot constata Jn ordine descrescNndE:diaree, greaFE, !omE, ameFeli, cefalee, constipaFie, uscEciunea Jn gurE, erupFii cutanate, prurit, dureri musculare4au fost semnolate "Jndeosebi pentru cimetidinE) ginecomastie, galactoree, oligospermie, importanFa4tulburEri ner!oase "mai frec!ent la bEtrNni Gi pacienFii cu afecFiuni renale, hepatice) D somnolenFE, letargie, iritabilitate, agitaFie, iritabilitate, confuzie, rareori halucinaFii, dizartrie, con!ulsii4ocazional se pot constata D leucopenie, hepatitE, icter, nefritE, aritmii, hipotensiune4Farmacocinetica Se administreazE preponderent enteral, deGi e istE Gi forme paranterale "rezer!ate cazurilor gra!e). (iodisponibilitatea !ariazEde la +0 la ;09. Cuplarea cu proteinele plasmatice este redusE "co /. -/9). 'olumul aparent de distribuFie !ariazE de la 0,? la 1,/ l&2g ce ne rele!E despre o repartizare largE "Jn Jntreaga apE din organism) inclusi! penetrarea prin baiera placentarE, epiteliul glandelor mamare, mai puFin bariera hepatoencefalicE. #impul concentraFiei ma ime se atinge dupE administrarea peroralE peste 1.- ore. Metabolizarea Jn ficat este !ariabilE Jn dependenFE de preparat "mai semnificati!E pentru ranitidinE, cimetidinE). Eliminarea are loc preponderent prin iurinE sub formE neschimbatE "care poate !aria de la -09 la 109) Gi

metaboliFi. Perioada de Jn*umEtEFire in ser constituie ,.+ ore. #impul concentraFiei terapeutice Jn ser se menFine pentru cimetidinE. A&'IACIDE.E Clasi$icarea dupa solubil. 3lcalinizante"hidrocarbonat de 7a)47eutralizante"o id de Mg,carbonat de Mg,hidro id de 3l,preparate ce contin al,prep.combinate ce conti 3l si Mg.)43dsorbante"trisicilat de 3= si Mg,bismut subcitrat colidal) PRI&CIPII.E DE ADMI&I*'RARE A A&'IACIDE.)R )e bazE8 primE dozE la o orE dupE ingestia alimentelor cNnd efectul de tamponare al acestora diminueazE Gi secreFia de acid este ma imE4a doua dozE dupE , ore de la prima prizE de antiacide sau - ore dupE masE pentru a restitui echi!alentu antiacid, redus datoritE e!acuErii stomacului4dupE o orE de la a doua prizE de antiacid sau + ore dupE masE. SE se reia un nou ciclu masE. antiacide4o ultimE dozE se administreazE seara Jnainte de culcare4o dozE suplimentarE poate fi administratE dimineaFa dupE somn Jnainte de micul de*un pentru protecFia mucoasei de acidul secretat Jn timpul nopFii, Reactii adverse5 bicarbonatul sodiu:.hipernatriemie,edeme,alcaloza,hipo2aliemie,aritmiiCarbonatul de calciu:hipercalcemie,hipersecretia secundara,alcaloza,sindromul calciu.alcalii.Preparatele magneziului:slabiciune muculara,efect sedati!,deficit de fosfati,nefrolitiaza.diareePrep.de aluminiu.constipatie,anore ie,gr,!oma,obstructi eintestinala,slabiciunePrep.de bismut:paresteii,dereglari de memorie,greata,!oma. I&(I9I')RII P)MPEI PR)')&ICE Clasificare:Aener 6.omeprazol"omez,losec)Aener66 pentoprazol"lonzap)Aener666 rabdoprazol Mecanismul de ac-iune 5B @B . 3transportor ce efectueazE eflu ul ionilor de hidrogen Gi influ de ioni de potasiu prin trecerea din for#Paza celulelor parietale funcFioneazE ca un sistem ma nefosforilatE Jn cea fosforilatE Gi in!ers dupE un principiu feedbac2. Preparatele din acest grup, fiind ca _promedicamente` se acumuleazE selecti! Jn canalele secretorii din celulele parietale unde se transformE Jn forma acti!E D o sulfenamidE care nu poate difuza Jn citoplasmE. 3ceasta interFioneazE cu S5.grupele cisteinei de pe dsuprafaFa e tracelularE a subunitEFii alfa a 5B @B . 3#Pazei. Ca rezultat enzima, Gi respecti! secreFia de 5B, se blocheazE ire!ersibil. )eci, pentru refacerea ei este necesarE sinteza de oi molecule de enzimE ceea ce necesitE timp egal apro imati! cu #0,/ al 5B @B . 3#Pazei "1? ore), ceea ce e plicE acFiunea antisecretorie durabilE "peste ,+ ore) necEtNnd cE epurarea preparatelor se face mai repede. Sunt date care ar confirma Gi acFiunea asupra 5. pPlari, deasemenea cauzatE de blocada 5B @B . 3#Pazei microbului cu dez!oltarea unui efect bacteriostatic. E$ectul antiulceros Preparatele inhibE marcat secreFia bazalE, nocturnE Gi cea stimulatE. SecreFia de pepsinE este redusE mai puFin. Se considerE actalmente cele mai eficace remedii antisecretorii. Efectul este durabil "peste ,+ ore). 6nhibitorii pompei protonice sunt efecti!e Jn ulcerele rezistente la 5,.blocante. Ele se considerE ca preparate de prima elecFie Jn sindromul \ollinger.Ellison Jn care realizeazE efecte superioare antihistaminicelor Gi chiar Jn cazurile refractoare la aceastea. Indica-iile ulcerul duodenal Gi gastric acti!4ulcere rezistente la antihistaminice4sindromul \ollinger.Ellison4esofagita de reflu 4. profila ia recidi!eloContraindica-iile Gi precauFiile =a tratamentul Jndelungat se constatE o hipergastrinemie ce poate determina hiperplazia celulelor enterocromafine, rareori tumori carcinoide, riscul este mai mare la tineri. )in aceastE cauzE cure peste ? sEptEmNni trebuie sE fie bine argumentate. =a inhibarea marcatE a secreFiei se pot determina ni!ele crescute ale nitrozominelor, ce teoretic poate fa!oriza dez!oltarea cancerului gastric. 5iposecreFia gastricE poate determina o creGtere a numErului bacteriilor Jn stomac, ce poate fa!oriza dez!oltarea infecFiilor intestinale. )in cauza inhibiFiei sistemului citocromului p.+/0 din ficat se poate creGte acti!itatea unor medicamente "!arfarina, fenitoina) ce necesitE supra!egherea clinicE. Reac-iile adverse. )in reacFiile ad!erse s.au semnalat: greaFE, flatulenFE, constipaFie4 erupFii cutanate. Regimul de dozare Mn ulcerul duodenal D ,0 mg&zi timp de + sEptEmNni, iar Jn cel refractor la 5, blocante D +0 mg&zi. Mn ulcerul gastric D ,0 mg&zi timp de +.> sEptEmNni. Mn sindromul \ollinger.Ellison. ?0 mg&zi Jn , prize "dozele pot fi destul de !ariate "de la ,0 mg&zi la 1,0 mg de ori&zi) timp de +.? sEptEmNni. Mn esofagita de refle D ,0.+0 mg&zi timp de +.? sEptEmNni. Mn situaFii speciale se poate administra i&! cNte 10.,0 mg&zi.Farmacocinetica Se foloseGte sub formE de comprimate enterosolubile sau capsulele ce conFin granule enterosolubile deoarece ameprezolul nu este rezistent la mediul acid. 3bsorbFia are loc Jn duoden, cu biodisponibilitate de /09 pentru pentru suspensii Gi -/9 pentru capsule. 3ceasta creGte la pacienFii de !NrstE JnaintatE Gi cei cu afecFiuni hepatice "1;.;?9) deoarece preparatele se supun metabolismului presistemic.ConcentraFia ma imE Jn ser peste 1., ore. Cuplarea cu proteinele plasmatice constituie ;/9. 3re un

!olumul de distribuFie de 0,-+ l&2g. #0,/ din plasmE D -0.>0 min, deoarece preparatul rapid se acumuleazE Gi se capteazE de aparatul secretor al celulelor parietale unde se menFin timp Jndelungat.Metabolizarea secundarE "la trecerea repetatE) Jn ficat duce la formarea de metaboliFi practic neacti!i care se eliminE prin urinE "?0) Gi bilE. 3A*'R)PR)'EC')ARE Clasificarea:1)compusii bismutului: bismut subcitrat,coloidal tripotasic,)analogii prostoglandinelor:misoprostol,enprostil,rioprotil,cerbaprostil-).pr.cu actiune mineralocorticoida:carbeno olona,do a+)pr.ce contin aluminiu:fosfalugel,almagel,sucralfat,maalo . Mecanismul de ac-iune Mn mediul acid ",,/.-,/) al sucului gastric formeazE o iclorura de bismut insolubilE care are o afinitate faFE de rezidurile proteice ale leziunii gastrice sau duodenale "Gi cu mult mai puFin faFE de mucoasa intactE) cu formarea unei pEturi protectoare faFE de agresiuni. CreGte secreFia de mucus Gi formeazE un comple stabil cu proteinele mucinei, mErind funcFia protectoare a mucusului.StimuleazE sinteza localE de prostoglandine "E,) cu consecinFe citoprotectoare prin creGterea secreFiei de bicarbonat Gi ameliorarea microcirculaFiei. 3cFiunea negati!E asupra 5.pPlori prin !acuolizarea, condensarea conFinutului intracelular fragmentarea peretelui celular, precum Gi dereglarea aderErii bacteriilor la mucoasE se inhibE deasemenea Gi acti!itatea enzimei produse de m&o ce posedE poprietEFi mucolitice.Indica-iile . ulcer gastric Gi duodenal.Regimul de dozare CNte un comprimat sau / ml soluFie dizol!atE Jn 1/ ml apE cu -0 min Jnainte de mese Gi seara la culcare. Se pot administra Gi cNte , comprimate sau 10 ml soluFie Jnainte de de*un Gi cinE. )urata curei de + sEptEmNni, iar la necesitate JncE ,.+ sEptEmNni. 3socierea cu antiacide trebuie e!itatE cu -0 min Jnaitea meselor. Reac-iile adverse 3u fost semnalate.greaFE, !omE, diaree,cefalee, ameFeli, Jnegrirea scaunului sau Gi a limbii la folosirea soluFiei "formarea bismutului sulfid Jn rezultatul interacFiunii cu hidrogenul sulfurat) Contraindica-iile5 gra!iditate, insuficienFE renalESLC<3=F3#L= Mecanismul de ac-iune Mn prezenFa acidului clorhidric elibereazE aluminiu, se polimerizeazE cu formare unui polianion JncErcat puternic negati! care interacFioneazE cu rezidurile poziti!e ale leziunilor gastroduodenale cu formarea unui strat protector "ce se menFine Jn stomac ? ore, iar Jn duoden + ore). 6nteracFionNnd cu mucinele din componenFa mucusului rezultE un gel comple cu proprietEFi protectoare mecanice, adsorbante "pensinei Gi acizilor biliari), de tampon Gi schimb de ioniSe preconizeazE deasemenea acti!area sintezei Gi secreFiei de prostaglandine cu creGterea secreFiei de mucus, bicarbonat Gi ameliorarea microcirculaFiei Jn mucoasa gastricE. Efectul antiulceros Eficacitatea Jn tratamentul ulcerului constituie 1-.?19. #ratamentul Jndelungat a permis diminuarea recidi!elor. Mn ulcerul gastric Gi duodenal rezultatele sunt similare 5,.blocantelor. Sucraltatul atenuiazE simptomele Gi !intecE ulcerul produs de antiinflamatoriile nesteroidiene, dar nu le pre!ine. <ezultate bune au fost obFinute Jn proila ia ulceraFiilor Gi hemoragiilor de stres . Indica-iile: ulcer gastric Gi duodenal, ulcer iatrogen, profila ia ulceilor Gi hemoragiilor din stres. <egimul de dozare 8ral sub formE de comprimate sau suspensie "din pulbere sau granule) cNte 1g de + ori&zi cu -0 min Jnainte de mese Gi seara la culcare Jn tratamentul ulcerului acti!. Pentru profila ia recidi!elor se indicE cNte 1g Jnainte de de*un Gi seara la culcare. Reac-iile adverse Este supostact bine. Cel mai frec!ent se constatE constipaFie, mai rar uscEciunea Jn gurE, greaFE, !omE, cefalee, urticarie Gi alte erupFii cutanate Contraindica-iile5 insuficienFE renalE, nu se recomandE asocierea cu fluorchinolonele. C3<(E78[8=873 Mecanismul de acFiune <eprezintE o sare a acidului gliceretinic care creGte secreFia de mucus bogat Jn glicoproteine Gi bicarbonat ce neutralizeazE ionii de 5B Gi cresc !Nscozitatea mucusului. 3mplificE deasemenea flu ul sanguin Jn mucoasE Gi micGoreazE eliberarea hidrolazelor "enzime lizozomale). PosedE deasemenea acFiune mineralocorticoidE Gi antiinflamatoare. Efectul antiulceros Se considerE mai efecti!E Jn ulcerul gastric decNt cel duodenal. Eficacitatea este mai mare decNt la placebo, dar mai micE decNt la cimetidinE. Indica-iile . ulcer gastric Gi duodenal <egimul de dozare Se indicE Jn prima sEptEmNnE cNte 100 mg de - ori&zi, apoi cNte /0 mg de - ori&zi alte - sEptEmNni dupE mese . Reac-iile adverse .creGterea Jn greutate cu apariFia edemelor, hipertensiunii arterialee, hipo2aliemiei "din cauza efectului mineralocorticoid). 3ceste efcte sunt mai frec!ente la doze mari, !Nrstnici Gi cei cu maladii cardio!asculare. Ltilizarea spironolactonei JnlEturE efectele ad!erse dar Gi cel gastroprotector. PR)BI&E'ICE Clasificarea:1.colinomimeticele4.a)m.colinomimetice"aceclidina,cisaprid) b)anticolinesterazice. galantamina,neostigmina,distigmina,fizostigmina,.),.dopaminoblocante. metoclopramida,cisaprid,domperidon,le!osulpirid-.Preparate serotoninergice.

metoclopramida,domperidon,cisaprid,togaserod+.3nalogii motilinei: eritromicina,claritromicina,azitromicina/.di!erse grupe: analogii somatostatinei. octreotid,somatostatinei,blocantele receptorilor colecistochininici.lo iglumidSunt substanFe ce stimuleazE motilitatea gastroduodenalE prin mecanism dopaminoblocant sau colinomimetic Gi JnlEturE sau amelioreazE aGa simtome ca neplEcerea epigasricE , pirozisul, greaFE, !oma, reflu ul esofagian, senzaFia de dispneie Gi durere retrosternalE Mecanismul de acFiune se constituie din componentul dopaminergic Gi colinergic. Cel dopaminergic se reduce la antagonismul cu receptorii ), dopaminergici din S7C Gi tractul gastrointestinal "metoclorpamida, doperidona, cisaprida, sulpirida ). Stimularea colinergicE, posibil, are loc prin fa!orizarea eliberErii din neuronii miententerici a acetilcolinee Gi creGterii reacti!itEFii la ea a colinoreceptorilor " metoclopramida, sulpiridul, cisaprida.). E$ectele 1) stimuleazE motilitatea stomacului Gi intestinului subFire Dmetoclopramida, cisaprida,sulpiridul, domperidona.,) creGte tonusul sfincterului inferior al esofagulii Gi pilorului:-) JmpiedicE rela area porFiunii superioare a stomacului Gi stimulezE contracFiile antrale cu accelerarea golirii stomaculuii4+) creste tranzitul spre colon /) stimuleazE motilitatea colonului "cisaprida)>) posedE efect anti!omiti! "metoclopramida, sulpiridul, domperidona)sulpiridul mai pro!oacE efect neuroleptic, !asodilatator Gi reparant "amelioreazE circulaFia Jn organele ca!itEFii abdominale 1CIndica-iile esofagita de reflu . hipomotilitatea gastricE de diferitE genezE "neuropatie diabeticE, anore ie ner!oasE, aclorhidrie, inter!enFii chirurgicale etc.). dischineziile digesti!e Gi a cEilor biliare4. !omE de diferitE genezE "pe fondalul to emiei, iradierii, dereglErii dietei, administrErii preparatelor Jn cercetEri radiologice, endoscopii etc. ). Jn cadrul unor procedeie diagnostice "intubarea duodenulii, e amenul radiologic gastrointestinal). tratamentul compe al ulcerului gastric Gi duodenal "sulpiridul)constipaFie cronicE idiopaticE Gi pentru combaterea hipomotilitEFii colonului la bolna!ii cu leziunimedulare4Jn cadrul unor procedeie diagnostice "intubarea duodenulii, e amenul radiologic gastrointestinal). tratamentul compe al ulcerului gastric Gi duodenal "sulpiridul)constipaFie cronicE idiopaticE Gi pentru combaterea hipomotilitEFii colonului la bolna!ii cu leziuni medulareContraindica-iile . maladii Gi stEri patologice cJnd stimularea motilitEFii gastrice prezintE riscurii" hemoragii gastrointestinale, perforaFie digesti!E, obstrucFie mecanicE, ileus paralitic etc.)4 . feocromocitom, cJnd sunt posibile reacFii hipertensi!e "metoclopramida, sulpiridul)4. epilepsie, cJnd boala se poate agra!a "metoclopramida)4la femeile cu cancer de sJn din cauza hiperprolactinemiei "metoclopramida, domperidona)4dischinezie tardi!E, pro!ocatE de neuroleptice. Reac-iile adverse . somnolenFE, ner!ozitate, cefalee, insomnii, "metoclopramida, mai rar domperidona, sulpirid), stare depresi!E . dereglEri e trapiramidale "Jndeosebi pentru metoclopramidE Gi sulpirid)4amenoree, galactoree, ginecomastie "metoclopramida,domperidona Gi sulpirid )4<egimul de. Metoclopramida. oral a cJte /.10 mg -.+ore&zi Jnainte de masE4 rectal a cJte ,0mg&zi "1., supozitoare)4 parenteral "s&c4 i&m sau i&!) a cJte 10.,0mg 1.-ori&zi. )omperidona.oral a cJte 10.,0mg -ori&zi . Cisaprida.intern a cJte /.10mg -.+ori&zi sau rectal Jn supozitoare.Sulpirid.dozele terapeutice pot oscila de la 100 la ?00mg&ziFarmacocinetica Metoclopramida se absoarbe rapid cu oconcentraFie ma imE peste +0.1,0 min. (iodisponibilitatea este redusE pentru domperidonE "1/9) Gi cisaprida "/09) din cauza efectului primului pasa* hepatic. Metabolizarea ulterioarE are loc Jn ficat "doar metoclopramida circa 1/9). Se eliminE prin rinichi sub formE de metaboliFi "metoclopramida ,09 sub formE neschimbatE). #0,/ constituie ,.+ ore "metoclopramida)4 1.? ore "domperidona)4 10 ore "cisaprida).Cisaprida Gi domperidona nu penetreazE bariera hematoencefalicE. (IP)F6&C'IE E?)CRI&A PA&CREA'ICA/*69*'I'6'IE1 Preparatele enzimatice pancreatice. Clasi$icareaa.monocomponente"contin numai pancreatina)1)doze mici de pancreatina.pancreatina.pancitrat. oraza.creon.pangrol,)cu doze ma*ore de pancreatina.solizim.somilaza.pancrealipaza.creon,/(. Combinate1)pancreatinaBe tract de bilaBhemiceluloza"digestal,festal,mezim),)pancreatinaBe tract de bilaBe tract din mucoasa gastrica"panzinorm forte)-)pancreatinaBe tract de bilaBe tract din plante"nutrizim,pancuremen)+)pancreatinaBacizi biliariBe tract din planteBantimicrobian/)pancreatinaasubs.adsorbante"pancreolfet) Mecanismul preparatele stimuleaza secretia pancreati2a Indic :pancreatita cronica,gastrite hipo si anacide,ahilia,enterita cronica,hepatite hepatocolecistite,meteorism,abuzuri alimentare,diaree de origine neinfectioasa Principii de utilizare : ). Pentru a asigura o digestie adec!atE Jn pancreatita cronicE cu un grad marcat de insuficienFE la un raFion alimentar normal ar fi ne!oie de ,0000.-0000 L3 lipazE la fiecare masE. 3stfel, pentru a normaliza digestia sunt necesare doz mari

"? comprimate, dra*ee) de preparate cu conFinut mic de lipazE din cauza inacti!Erii acesteia de cJtre acidul clorhidric Gi golirii rapide a stomacului Jnainte ca enzimele sE acFioneze. )ozele respecti!e se recomandE strict Jnante de mese Gi seara la culcare. Mn acelaGi timp preparatele cu conFinut mare de lipazE "solizim, somilaza, pancrelipaza) se pot folosi cNte ,.- comprimate sau capsule la mese Gi culcare. )acE rEspunsul la ele nu este suficient preparatele se pot asocia cu antiacidele, care !or preceda administrarea enzimelor. Formele medicamentoase enterosolubile ale preparatelor enzimatice de!in acti!e numai Jn intestin)urata utilizErii poate constitui de la cNte!a sEptEmNni ",.>) pNnE la folosirea sistematicE pentru combaterea malabsorbFiei li durerilor persistente. .A?A'I+E MA"la ati!e de !olum) contin fibre nedigerabile si coloizi hidrofili care se maresc in !olum,cres2 2ontinutul intestinal,stimulind ganglionii intramurali si intensificind peristaltismul intestinal.M3 "prin inmuierea scaun)Patrund in bolul fecal actionind ca substante emoliente sau ca subst.tensioacti!e cu cresterea patrunderii apei si grasimilor.Ca reultat se mareste !olumul bolului fecal si se amelioreaza propulsarea lui.Indic"la ati!e)constipatii croncie,functionale la bolna!i cu anore ie si la cei a care obiceiurile sau restrictiile alimentare nu permit realizarea unui continutul intestinal,care sa sustina peristaltismul fizilogic.6ndic"prin inmuierea scaun)pacienti ce prezinta o eliminae deficila a scaunului.batrini,bolna!i la pat,hemoroizi,fisuri,bolna!i ce necesita e!itrea efortului la defecatie,gastrite,duodenitePrincipii de utilizare:se recomanda de ingerat cu apa,deoarece uscate ele pot cauza constipatie esofagiana.#arite cite +.> linguri&zi.metil si carbo iceluloza.0,/., g de ,.- ori pe zi,agarul +.1> g&zi.Lleiul de parafina.1/ ml seara la culcare,cu suc de lamiie sau suf forma de clisme.=actuloza.de la 1/ pina la +/ ml.Rad!:flatulenta,accidente obstructi!e,iodism,carenta de !itamine liposolubile,efect cancerigen,efect de insuficienta a sfincterului anal,hepatoto i itate,greata,!oma,anore ie,dureri abdominale,meteorism. P6R3A'I+E )*M)'ICE Clasificare: =a ati!e de !olum"seminte de plantago,seminte de in,!arza de mare,agarul,piinea neagra,mamaliga de malai,soia,ridichea,prunele,fructe uscate,nuci)Purgati!e osmotice"saline).sulfat de magneziu,hidro id si o id de magneziu,sulfat de sodiu,sarea calro!ara,sarea morsinlactuloza,macrugol)=a ati!e prin inmuierea scaunului. lactuloza,ulei de parafina,floarea soarelui,uei de masline,soie,mindal =a ati!e de uz rectal.glicerol.fosfat de sodiu,lactat de calciu,romanita,sapunul)Purgati!e iritante sau de contact.c actiunea supra intestinului subtire.ulei de ricin,cu actiunea asupra intestinului gros.prep.ce contin antraglicozide:preparate din frangula sau crusin,e tract lichid uscat,cofranil,preparate din senade,pursenid,senasenida:prep.sintetice. bisacodil,fenolftaleina,izafenina,o ifensatina MA purgati!e osmotice:contribuie la creserea pres.osmotice si la micsorarea bsorbtiei de apa.Indic:.e amen radiologic si endoscopic,inaintea inter!,chirurgicala,in into icatii medicamentoase,constipatii cronice functinale sau preferabile Radverse:greata,!oma,dureri cu caracter de colici,deshidratare,inhibitia snc,transmisiei neuronale,acti!itatii cordului,coma 6tilizarea: se indica dimineata pe nemincate sub forma de sol.izotone,indeosebi a asocierea cu ,.- pahare apa calda.sulfat de mag.,.+ g ca la ati!,citrat de magneziu.,00 ml so.standart,fosfat de sodiu.10 g ca la ati!,sarea morsin.10 g,lactuloza.1/ ml sirop. P6R3A'I+E IRI'A&'E MA: in mediul alcalin al duodenului,sub actiunea bilei si lipazei,uleiul de ricin se transforma in acid ricinolic si glicerina.3cidul ricinolic e cita chemoreceptorii cu cresterea peristaltismului,precum si retine absorbtia apei si electrolitilor.poseda proprietati detergente,crescind permeabilitatea mucoasei intestinale.Lleiul neschimbat si glicerina manifesta proprietati mucilagenoase,cu propulasara continutulu intestinal > Ind:.pregatire p&u e amen radiologic,endoscopic,pregatirea p&u inter!.chirurgicla,constipatii hipotone"upa inter!.chirutgicale) Radv:. greata,dureri si colici intestinale.prep.sintetice:hipo2aliemie,rbi alergice,tahicardie,colaps,hepato si nefroto ictate.6tilizare: 1/ ml"1., linguri de masa) intr.o priza sau 1/.,0 capsule a 1 g timp de -0 minute cu apa calda dulcie.E tractul de crusin.,0 picaturi,ramnil.1., comprimate a 0,, g,fenolftaleia.>0 mg de ,.- ori pe zi.izofenina. 10 mg seara,pe nemincate.

A&'IDIAREICE /astringente0mucilaginoase i absorbante1. Clasi$ic dupa mec.se actiune: Medicam.etiotrope"antibiotice,chimioterapice sintetice,antiprotozoice) Medic.simptomatice patogenice:1)astrigente si mucilagenoase"tanina,tanaform,decoct de romanita,tanacomp,ceai,cacao,orez,gris) ,)anticolinergice.atropina,platifilina,butilscopulamina -)prep.biologice"enterol,bactisubtil,bifidum bacterin,colibacterin,bificol,lactobacterin)+)opioide inrudite:codeina,loperamida,difeno ilat.+)adsorbante si protectoare"carbune medicinal,medicas E,polifepan,bilignina,capect,poli!idon,aluminiu hidro id MA astrigente si mucilagenoase:prep.atrigente ce contin acid tanic sau alti acizi organici"tanina,tanalbina) precipiteza proteinele,patrund in spatiile intercelulare cu mics.permeabilitatii capilarelor si a membranelor celulare respecti!e diminuarea secretiilor mucoaselor.3ctiunea mucilagenoasa se manifesta prin formarea unei pelicule protectoare pe suprfata mucoasei cu dez!oltarea unui efect antiimflamator si mecanism protector . MA adsorbante. carbunii acti!i au capacitatea de a fi a pe suprafata sa diferite substante de origine endo sau e ogena,responsabila de accelerarea tranzitului intestinal&Colestiramina formeaza comple e neabsorbabile cu acizi biliari,endoto ine microbiene cu diminuarea secretiei si dereglarii absorbtiei inestinale.saruri e bismut contribuie la fi area hidrogenului sulfat care este un stimulator al peritaltismului intestinal si contribuie la propulsarea maselor fecale. Indicatii"astr si mucilag).diaree nespecifice usoare uneori persistente,sunt antidiareice de rutina "adsorbante).diaree de diferita origine,diaree de putrefactie,diaree acuta de diferita origine,diaree la adulti si copii,diaree cronica de diferita origine 6tilizare"astrigente si mucilagin)prepartele sunt eficiente in diaree nespecifice usoare,uneori persistente,sunt antidiareice de rutia prezente in farmacia`de casa`.utilizate mai ales la copii si la persoane de !irsta inaintata,deoarece se considera inofensi!e."adsorbante) pot diminua bsorbia si efectele altor preparat utilizate concomiten.deaceea ele se !or indica cu ce!a imp inainte sau dupa remedii medicamentoase adsorbane.Prep.e bismut se utilizeaza limitat din cauza r.adverse se!ere uneori.prudenta la gra!ide,alaptare.3tapulgita.nu se administreaza in diareea pro!ocata d eparaziti.)a2a este ne!oie de rehidratare orala aceasta se efectueaza mai intiii,deoarece preparatul n.o substituie.Folosirea in gra!iditate se permite. A&'IDIAREICE M colinoblocantelor i analgezicelor opioide ca antidiareice M colinobl. M3.blocheaza m, si m- colinoreceptorii la ni!elul tracului g&i.Efect.inhiba motilitatea g&i cu diminuarea tonusului si miscarilor peristaltice,micsor.secretia gl.tubului digesti!, Indic:diaree si dureri abdominale din colonul iritabil,di!erticulite,dizenteria usoara,diaree acuta si cronica,forme usoare si medii. Dozare.atropina cite 0,/ mg de -.+ ori pe zi,e tract de beladona cite 1/ mg de , ori&zi,butiscopulamia.10 mg sau o lingura de suspensie. 8piodele.MA:preparte ce influenteaza asupra receptorilor opioizi la ni!elul mezenteric si ai musculaturii netede.Efect:diminuarea motilitatii gastice,cresterea tonusului antrului si duodenului pro imal,intirzierea e!acurii continutului gasric,miscorarea secetiiei glandelor tubului digesti!. Indic:diaree acuta nespecifica,diaree cronica,reducerea eliminarilor la bolna!i cu ilostomie si colostomie,diaree cronica. Dozare:codeina 1/ mg de + ori pe zi,definp ilt./ mg de + ori&zi,loperamid.doza initiala + mg apoi cite , mg dupa ficare scaun diarei2.6n diaree cronica , mg dupa fiecare scaun diarei2. A&'IDIAREICE *I&'E'ICE loperamid "imodium) . amibazina . difeno ilat 6ndicatii : )iaree acuta nespecifica, diaree cronica, reducerea e!acuarilor la bolna!i de ileostomie. 3ntidiareic prin mecanism de tip opioid, cu efect electi!, intens, de lunga durata. Administrare5 3dulti: Jn diareea acuta doza initiala este de , capsule "+ mg) apoi cNte o capsula dupa fiecare scaun diareic. )oza zilnica este de ma imum / capsule, Jn diareea cronica , capsule pe zi. )ifeno ilatMA 6nhiba motilitatea tubului digesti! a!and efect constipant. Poate agra!a diareea datorata microorganismelor ce penetreaza peretele intestinal "Escherichia coli, Salmonella, Shigella) sau colitele pseudomembranoase induse de antibiotice. )oze mari administrate pe perioade prelungite pot cauza dependenta psihica sau euforie. )ebut: +/.>0 min. # ,difeno ilat: ,,/ h4 acid difeno ilic: 1,.,+ h. )urata: ,.+ h.Metabolizat in ficat la acid difeno ilic acti! si e cretat prin urina. Indica: diareea asociata cu gastroenterite,colon iritabil,enterite rigionale,colite ulcerati!e,infectii intestinale. Administr.Solutie orala, tablete: 3dulti, initial: ,,/./ mg

"difeno ilat) de -.+ ori&zi. 6ntretinere: ,,/ mg de ,.- ori&zi. Se pastreaza doza initiala pana se controleaza simptomele, apoi se reduc dozele la ni!ele de intretinere. (EPA')'R)PE I.Preparatele ce in$luen-eaz secre-ia <i eliminarea bilei %oleretice0 Colereticele propriuzise "cole secreticele) ce conFin acizi biliari sau bilE nati!E acizi biliari primari ezo icolic acizi biliari secundari ac.dezo icholic ac.litocholic acizi biliari de semisintezE ac.dehidrocholic Preparate sintetice osalmidul cic!alonul hidro imetil nicotinamidul fenobarbitalul salicilatul de sodiu -) Preparate !egetale e tracte din mintE, pEpEdie, sal!ie, po*arniFE, !olburE coada.Goarecelui, gElbenele, mEtasa de pEpuGoi, coriandru, brusture, pelin, romaniFE, imortelE etc.) +) Preparate combinate: colagagul, colagolul, colaflu ul, alocholul, dalenzinul, febicholul (idrocolereticele: salicilaFii, preparatele de !alerianE, apele minerale "Esentu2u + Gi 11, 7aftusea, Smirno!s2aia, Slo!eans2aia, d*ermu2s2aia etc). %olecistoc.inetice0 Sulfatul de magneziu Preparatele osmotic acti!e: ilitul, sorbitul, manitul Preparate !egetale: e tracte din gElbenele, pEpEdie, traista ciobanului, baz, chimen, iepurar etc) Colecistochinina Produsele alimentare: ulei de mEsline Gi floarea soarelui, gElbenuGul de ou, smNntNna, peptonele II.Preparatele colilitoliticele5 3cidul ursodezo icolic 3cidul chenodezo icolic III.Preparatele ,epatoprotectoare )upE apartenenFa de grupE: Fla!onoide 1. Preparatele ce conFin analogi ai substanFelor endogene SilimarinE . trofopar Silibor . ademetioninE Catergen 5epabene ?. Preparate ce conFin fosfolipide Preparatele !itaminice . esenFiale 'itaminele gr. ( . fosfolip <utozidele "!it.P) . lipostabil 6nozitol ;. Preparate cu proprietEFi deto icante ColinE . citrulinE Predecesorii acizilor nucleici . acid aspartic 3cid orotic . acid glutamic 6nozinE 10. Preparate combinate Preparatele aminoacizilor . hepasteril 3 MetioninE . hepasteril ( #riptofan 11. Preparate din di!erse grupe 3rgininE . lactulozE

Preparatele de origine !egetalE =i!./, 5epali! 'alili! Preparatele e tracte din ficatul animalelor 'itogepat Sirepar

. neomicinE . acid lipoic . lipamidE . tiazolidinE . ornicetil

Mecanismele de acFiune de hepatoprotectoarelor 1. Fi area radicalelor liberi Gi inhibiFia pero idErii lipidelor D SilibininE,5epabene,EsenFiale,Fosfolip,Catergen ,. )onatori sau ce contribuie la sinteza grupelor metil D 3demetioninE,ColinE,CianocobalaminE,3cid folic. -. Predecesori sau donatori ai grupelor tiolice D 3demetioninE,#iazolidinE, 3cid lipoic, =ipamidE. +. <estabilirea integritEFii structurale ale membranelor hepatocitelor D #rofopar, 3demetioninE, EsenFiale, Fosfolip, 6nozitol, MetioninE /. 6nhibiFia sintezei prostaglandinelor Gi colagenului D SilibininE, Catergen >. 3cti!area sintezei acizilor nucleici Gi proteinelor, fosfolipidelor . 3cidul orotic SilibininE, 5epabene 1. 6nhibiFia enzimelor microzomiale hepatice D Catergen ?. 6nducFia enzimelor microzomiale hepatice . \i orinE Efectele hepatoprotectoarelor 3cFiune membranostabilizatoare 3cFiune deto icantE 3cFiune lipotropE cu preJntNmpinarea steatozei hepatice, 3cFiune metabolicE 3cFiune antiinflamatorie, 3cFiune antio idantE 3cFiune colereticE 3cFiune hipoamoniantE Indica-iile ,epatoprotectoarelor Steatoza hepaticE de diferitE origine "alimentarE, alcoolicE, to icE, endocrinopaticE etc 3fecFiuni to ice ale ficatului, inclusi! cele produse de alcool, medicamente 3fecFiuni hepatice "hepatite cronice) Jn diferite maladii "diabet zaharat, ulcer gastric Gi duodenal, malnutriFie etc.). .5epatite cronice de diferitE genezE "mai puFin cele !irale 5epatocolangite, hepatice cu sindrom de colestazE, dischinezii ale cEilor biliare 5iperbilirubinemia funcFionalE de tip Kilber, icterul nou.nEscuFilor 3fecFiuni hepatice Jn to icozele gra!idelor Come Gi stEri precomatoase hepatice "cu insuficienFE hepaticE 5epatitele acute " de regulE, cel mai frec!ent de origine !iralE), cirozele hepatice. Reac-iile adverse ale ,epatoprotectoarelor . ma*oritatea hepatoprotectoarelor se suportE bine Gi doar Jn puFine cazuri !or fi responsabile de un Gir de reacFii ad!erse. . <eacFii alergice "erupFii cutanate, prurit) Sindrom astenic "slEbiciune) Poliurie ,ColestazE cu icter, 3nemie hemoliticE D.8steoporozE "la utilizarea JndelungatE, Jndeosebi la bEtrJni) cu fracturi patologice Pirozitate, discomfort Jn epigastriu "prin hipersecreFie) )ereglEri dispeptice "greaFE, hipersali!aFie etc.). 5iperemia feFii Gi bufeuri de cEldurE PREPARA'E.E MEDICAME&')A*E CE I&F.6E&DEA4E F)RMARE0 E?CREDIA FI E.IMI&AREA 9I.EI Coleretice Colereticele propriuzise "cole secreticele) ce conFin acizi biliari sau bilE nati!E acizi biliari primari ezo icolic acizi biliari secundari

ac.dezo icholic ac.litocholic acizi biliari de semisintezE ac.dehidrocholic Preparate sintetice osalmidul cic!alonul hidro imetil nicotinamidul fenobarbitalul salicilatul de sodiu -) Preparate !egetale e tracte din mintE, pEpEdie, sal!ie, po*arniFE, !olburE coada.Goarecelui, gElbenele, mEtasa de pEpuGoi, coriandru, brusture, pelin, romaniFE, imortelE etc.) +) Preparate combinate: colagagul, colagolul, colaflu ul, alocholul, dalenzinul, febicholul 5idrocolereticele: salicilaFii, preparatele de !alerianE, apele minerale "Esentu2u + Gi 11, 7aftusea, Smirno!s2aia, Slo!eans2aia, d*ermu2s2aia etc). 66. Colecistochinetice Sulfatul de magneziu Preparatele osmotic acti!e: ilitul, sorbitul, manitul Preparate !egetale: e tracte din gElbenele, pEpEdie, traista ciobanului, baz, chimen, iepurar etc) Colecistochinina Produsele alimentare: ulei de mEsline Gi floarea soarelui, gElbenuGul de ou, smNntNna, peptonele 666. Colespasmolitice 1.Spasmoliticele neurotrope: atropina , platifilina, butilscopolamina,metilscopolamina etc. ,.Spasmoliticele miotrope: papa!erina, drota!erina, benciclanul, aminofilina etc. Spasmoliticele mi te: baralgina, ma iganul, triganul, spasmalgonul, spasganul etc. Spasmoliticele !egetale: e tracte din: !alerianE, mentE, gElbenele, sal!ie, po*arniFE, pelin. preparate din plante "flamina, flacumina, confla!ina, rozanolul etc). Colereticele Mecanismul de acFiune Preparatele acizilor biliara administrate ca medicamente sunt secretate biliar cu creGterea presiunii osmatice Gi filtrarea ulterioarE a apei Gi electroliFilor. Ca rezultat se mEreGte !olumul Gi flu ul bilei, deci un efect preponderent hidrocoleretic. +fectele a! asigurarea proceselor de digestie prin micGorarea tensiunii superficiale cu menFinerea colesteronului Jn soluFie Gi emulsionarea grEsimilor. Fa!orizarea absorbFiei intestinale prin pinocitozE a grEsimilor neutro, acizilor graGi cu lanF lung, colesterolului, !itaminelor liposolubile Efect bacteriostatic. #ndicaiile ca preparate de substituFie Jn: fistule biliare4 rezecFii de ileon sau afecFiuni ale acestuia4 colestaza hepaticE sau e trahepaticE pancreatite cronice Gi colite cronice cu constipaFie. ca coleretice: combaterea stazei biliare4 drenarea bilei dupE inter!enFii chirurgicale asupra !eziculei biliare4 spElarea cEilor biliare Jn scopul eliminErii nisipului sau calculilor de dimensiuni mici4 profila ia infecFiei biliare4 e amenul radiologic a !eziculei Gi cEilor biliare4 >) determinarea timpului circulaFiei braF.limba.

Contraindica iile! perioada a colecistitei, colangitE4 hepatitE acutE, pancreatitE acutE4 abturarea cEilor biliare, calica biliarE4 acutizarea ulcerului gastric Gi duodenal4 maladii intestinale acute4 afecFiuni renale gra!e, gra!iditate "eac iile adverse0 dereglEri ale scaunului, mai frec!ent diaree4 dez!oltarea gastritei, ulcerului, esofagitei de reflu 4 mobilizarea calculilor cu dez!oltarea colicii biliare4 creGterea ni!elului transaminazelor4 hipertensiune cu bradicardie Gi alte manifestEri colinergice la administrarea i&! "posibil, acFiunii anticolinesterazice). "egimul de dozare Se folosesc limitat. ac. dehidrocholic "colagon) D cNte 0,,.0,+ g de - ori&zi dupE masE timp de ,.+ sEptEmNni4 sarea sodicE a ac.dehidrocholic se indicE i&! sub formE de soluFie ,09 -./ ml. =iobitul D bilE.biofilizatE de bo!ine4 cNte 0,,.0,> de - ori&zi imediat dupE masE timp de 1., luni pentru a realiza un efect coleretic mai deplin e necesar de acti!at metabolismul energetic Jn hepatocite, inclusi! la asocierea cu hepatoprotectoarele. Colereticele sintetice #armacodinamia! efect preponderent hidrocoleretic4 micGoreazE !Nscozitatea bilei, dar nu JmbunEtEFeGte componenFa ei4 reduce ni!elul colesterolului "Jndeosebi Jn hipercolesterolemie) Gi bilirubinei Jn sNnge4 efect spasmolitic "osalmida & o afenamida)4 acFiune antiinflamatorie "cic!alonul)4 efect antimicrobian "nicodina)4 acFiune poziti!E asupra metabolismului hepatic "nicodina)4 ?) efect la ati! "osalmida). #ndicaiile0 colecistite, colangite, hepatocolecistite cronice, tuba*ul duodenal, litiaza biliarE "osalmida), gastroduodenite "nicodina) %ontraindicaiile 1i precauiile0 afecFiuni inflamatorii Gi distrofice acute ale ficatului4 ,)maladii inflamatorii acute ale cEilor Gi !eziculei biliare "sau Jn asociere cu antimicrobiene4 colecistita calculoasE "sau Jn asociere cu spasmolitice Gi analgezice)4 Colereticele vegetale Mecanismele de aciune. Prin conFinutul de uleiuri eterice, fla!onoide, rEGine, fitosterinE etc.creGte gradientul osmotic dintre bilE Gi sNnge cu intensificarea filtraFiei apei Gi electroliFilor Jn cEile biliare. StimuleazE receptorii mucoasei intestinului subFire cu acti!area sistemului autocrin de reglare Gi de formare a bilei. 6nfluenFeazE nemi*locit asupra funcFiei secretorii a hepatocitelor cu creGterea formErii bilei. 3lte efecte: .3ntimicrobian "menta, dracila, Fintaura, cicoarele)4 Anti,ipo%ant /drcila0 -intaura0 menta0 cicoarele0 mtasa de ppu<oi1C. 3ntiinflamator "dracila, mEceGul, Fintaura, menta, frunzele de mesteacEn, mEtasa de pEpuGoi, cicoarele.)4 *pasmolitic /+aleriana0 menta0 mtasa de ppu<oi0 drcila0 suntoarea0 glbenele.1C (epatoprotector /-intaura0 mce<ul0 mtasa de ppu<oi0 $runzele de mesteacn1. Indica ii0 colecistite cronice, colangite, hepatocolecistite, dischinezii biliare Colereticele combinatePreparate combinate ce conFin e tracte din plante, bilE, enzime Gi uleiuri eterice cu un mecanism comple , ce permit realizarea efectului coleratic, precum Gi a celui colespasmolitic de ameliorare a digestiei, metabolismului Gi funcFiilor ficatului, pancreasului. #ndicaiile0 colecistite cronice, colangite cronice, hepatite cronice, pancreatite cronice, constipaFii prin atonie intestinalE, colite cronice cu hipomotilitate, dis2inezia !eziculei Gi cEilor biliare, stare dupE colecistectomie %ontraindicaiile: ulcer gastric, hepatite acute, distrofia hepaticE acutE, afecFiuni hepatice se!ere, coma hepaticE, absorbFia "cEilor biliare, icter mecanic), pancreatita acutE, empiemul !eziculei biliare C).ECI*'IC(I&E'ICE

Preparate ce mresc tonusul veziculei biliare <i rela%eaz cile biliare <i s$incterul )ddi0 $ie prin ac-iune direct sau re$lectorie de a stimula eliberarea colecistoc,ininei Colecisto$inina G preparat ,ormonal ce la administrarea i>v provoac un e$ect rapid <i intens0 dar de scurt durat de elibereare a colecistului. Colecistoc,ineticele vegetale ac-ioneaz prin5 intermediul ionilor de magneziu ce Jl conFin "mEceGul, frunzele de mesteacEn, mErarul, arnica etc.). acFiunea reflectorii asupra eliberErii coleciso2ininei "amarele.pEpEdia, pelinul etc). Efect stimulator direct prin uleiurile eterice ce le conFin coriandrul, mErarul, menta, cicoarele ulfatul de magneziu$ xilitul$ sorbitul$ manitolul D stimuleazE eliberarea colecisto2ininei cu contracFia !eziculei biliare Gi eliberarea bilei Jn duoden. Mai e ercitE Gi efect la ati!.purgati!. Indicatii %olecisto2inina Este utilizatE, de regulE, Jn timpul e amenului radiologic cu substanFE de contrast. ulfatul de magneziu$ xilitul$ sorbitul$ Se utilizeazE preponderent pentru efectuarea sonda*ului orb pe nemNncate, Jn poziFie culcatE pe partea rebordului costal drept bolna!ul bea timp de -0 min cu JngheFitui mici de ,00 ml soluFiecaldE 109 sulfat de magneziu "Jn lipsa efectului pNnE la ,/9). )upE ce Jn regiunea datE se amplaseazE un termofor de 1,/. , ore. )acE dupE procedurE n.a a!ut loc eliberarea intestinului se efectueazE o clismE. Sonda*ul se efecteazE o datE Jn /.1 zile, iar pentru profila ia acutizErii o datE Jn ,.- sEptEmNni. Sulfatul de magneziu poate fi substituit cu 100 ml sol,,09 ilit, 100.,00 ml 1.,9 , sare corlo!arE. 3pele minerale Gi colosesul "o linguriFE la 100 ml apE) acFioneazE mai slab. etc). Se folosesc: decoct de iarbE.mare, 1:10, cNte o lingurE de masE de - ori&zi4 infuzie din bricheta de iarbE de maghera X pEhar de -.+ ori&zi4 infuzie din fructe de iepurar 1:/0, cNte o lingurE de masE de -.+ ori&zi4 infuzie din iarba de coada Goarecelui 1:1/ cNte o lingurE de masE de - ori&zi sau +0./0 ml e tract de - ori&zi cu -0 min Jnainte de masE4 tinctura din galbinele cNte 10.,0 pic de - ori&zi, colosasul D e tract din fructe de mEceG D cNte o lingurE de ceai de - ori&zi Jnainte de masE, iar la copii c.1&, linguriFE. C8=E=6#8=6#6CE=E Acidul c,enodezo%icolic Mecanismul de ac-iune MnhibE hidro imetilglutaril . Co3 D reductaza ce reduce posibilitatea formErii Gi poate contrebui la dez!oltarea calculilor de colesterol. #rece Jn bilE cu creGterea Jn bilE acizilor biliari sau solubilizarea ulterioarE a colesterolului. Indica ii tratamentul iniFial al litiazei biliare dacE calculii sunt necalcificaFi Gi mai mici de > mm. )upE litotripsia e tracorporalE pentru dez!oltarea fragmentelor mici Gi celor recurenFi dupE orice metodE nechirurgicalE. Contraindica ii : obstrucFia biliarE completE, colici biliare frec!ente, colecistitE Gi angocolitE, hepatopatii, maladii gastrointestinale se!ere, gra!iditate, insuficienFE renalE a!ansatE. "eac ii adverse : diaree "+09 la doze 1/0 mg&zi) care cedeazE la reducerea dozei4 creGterea re!ersibilE a transminazelor "-09)4 hepatoto icitate datoritE transformErii Jn acid litocolic. "egimul de dozare )ozele din 1/ mg&2g&zi "capsule a ,/0 mg)4 la obezi se reparteazE la masa idealE. Acidul ursodezo%icolic %ecanismul de ac iune Scade rapid Gi marcat secreFia colesterolului Jn bilE Gi stabilizeazE membrana canalicularE a hepatocitelor Indica ii! Jn maladiile hepatice cu colestazE,Jndeosebi Jn ciroza biliarE primarE Gi colangita sclerozantE primarE4 litiaza biliarE. "eac ii adverse : Jnmuierea scaunului, creGterea enzimelor hepatice. "egimul de dozare Mn litiaza biliarE /.10 mg&2g&zi subdi!izate Jn - prize Jn afecFiunile hepatobiliare sunt necesare doze de ?.1> mg&2g&zi, Se poate asocia cu lichidul chenodezo icolic Jn doze de /.10 mg&2g fiecare pentru a creGte eficacitatea Gi a micGora reacFiile ad!erse. A&'IF.A'6.E&'E.E remedii medicamentoase sau principii acti!e de origine !egetalE, care fa!orizeazE eliminarea gazelor din intestin, atenuNnd sau JnlEturNnd senzaFiile neplEcute de distensie a stomacului Gi&sau intestinului C.A*IFICAREA

1. Preparate adsorbante: cErbunele acti!, Medicas E, poliferan etc. ,. Preparatele tensio acti!e : dimeticona, simeticona -. Lleiurile !olotile din plante "carminati!e !egetale): frunzele de mentE, fructele de mErar, fructele de chimen, fructele de coriandru, fructele de fenicul, florile de cuiGoare, seminFe de nucuGoare, fructe de anason, coa*E de scoFiGoarE, rizomE de ghimber, preparatele de !alerianE etc. +. Parasimpatomimeticele: M.colinomimetice "aceclidina), anticolinesterazice " neostigmina, galantamina etc.) /. Preparatele enzimatice de substituFie Jn dereglErile digestiei intestinale : festalul, festizimul, digestalul, ezistalul, pancreatina, panzinorm, trifermentul, panolaza, panstalul etc. >. Preparatele combinate: unienzaim , malo , gestid plus, meteospasmil, ceri nasigel, pancreaflet, capect, zimople etc. 'E&*I)AC'I+E Mecanismul de aciune micGoreazE tensiunea superficialE a bulelor de doze cu efect antispumant. (azele eliberate sunt absorbite de intestin sau eliminate prin peristaltism. Mecanismul de actiune5 Crbunii activi Mecanismul de aciune )atoritE poritEFii bine dez!oltate "macro.mezo. Gi micropori) are loc adsorbFia moleculelor de gaze sau !apori de macro Gi mezopori cu considerarea lor ulterioarE. 3ceastE proprietate este redusE Jn mediul lipid al intestinului. Posibil, cE eficacitatea !a fi mai mare Jn caz cE flatulenFa este cauzatE de diferite prcese de putrefracFie, dereglEri ale nutriFiei sau de acti!itatea unor bacterii Jn tubul digesti!. =a baza beneficiului terapeutic !or sta aGa mecanisme ca: depurarea sucurilor digesti!e de substanFele to ice sau intermediare ale metabolismului4 modificarea spectrului lipidic Gi proteic al conFinutului intestinal, adsorbFia bacteriilor Gi & sau to inelor bacteriene cu normalizarea florei intestinale. Carminativele vegetale Mecanismul de aciune Prin intermediul componenFilor sEi "oleuri !olutile, glicozide, fla!onoide etc) e ercitE o acFiune iritantE asupra mucoasei cu o stimulare uGoarE a peristaltismului Gi rela area sfincterelor. Preparatele enzimatice Mecanismul de aciune Prin substituFia enzimelor digesti!e, deficitare Jn intestin, se normalizeazE procesele de scindare a proteinelor alimentare cu ameliorarea proceselor de absorbFi Gi de preJntNmpinarea formErii produselor intermediare, inclusi! a gazelor Gi de putrefracFie. Preparatele combinate Mecanismul de aciune Mecanismul de acFiune se e plicE prin prezenFa substanFelor tensioacti!e "maalo plus, meteospasmil, ceri nosigul, gestid, iunienzeim etc), precum Gi a celor adsorbante "capec , maolo plus, gestid, iunienzeim etc) Caolina are proprietate de a adsorbi to inele bacteriene, bacteriile, precum Gi produsele de fermentaFie Gi putrefacFie intestinalE. Pectina conFine polizaharide ce formeazE Jn apE soluFi mucilaginoase cu proprietEFi adsorbante Gi mecanic protectoare sunt recomandate Jn deosebi instErile de diaree JnsoFite de meteorism. Indica iile &i particularit ile de utilizare' Preparatele tensioacti!e sse indicE Jn flatulenFa Gi distensia intestialE, insclusi! postoperatorie4 dispepsia, sindromul <emheld4 pregEtirea pentru cercetarea radiologicE a tubului digesti! Gi organelor bazinului mic. Simeticona ca antiflatulent la adulFi Gi copii de !NrstE GcolarE cNte +0.?0 mg -./ ori&zi, iar la sugari Gi preGcolari cNte +0mg -./ ori&zi. Mn !ederea pregEtirii pentru sanografie Gi creGterea radiologicE se indicE cNte ?0 mg - ori&zi cu o zi Jnainte Gi ?0 mg dimineaFa Jn ziua e amenului. preparatul se ingereazE timpul sau dupE masE fErE necesitate Gi Jnainte de somn.)imeticona se administreazE cJte ?0.1>0 mg Jn timpul sau dupE masE, iar la necesitate Gi Jnainte de somn. Comprimatele trebuie rugumate"mesticate).FimeticonE "disflatil) Jn picEturi se indicE cNte ,/./0 pic dupE fiecare masE Gi Jnainte de somn la adulFi, iar la copii pNnE la > ani Gi >.1/ ani respecti! cNte 10.1/ picEturi dupE fiecare masE GiJnainte de somn.

Crbunii activiCErbunii acti!i se indicE Jn meteorism,dispepsie.CNte 1., g pulbere sau 1.- comprimate -.+ ori&zi dizol!atE Jn apE sub formE de suspensie. Carminativele vegetale neplEcerea Jn destensie gastricE Gi intestinalE . Ltilizate sub formE de oleuri !olatile, emulsii, soluFii apoase, siropuri, tincturi etc., dozate indi!idual Jn dependenFE de forma medicamentoasE Gi starea patologicE.(egimul de dozare* 3pa de mErar D cNte 1 lingurE de -.> ori&zi. Llei de fenicol D /.10 picEturi la o prizE. 6nfuzie din fructe de tmin "100.,00 ml) cNte o lingurE de -.+ ori&zi. Specia cormenati!E D infuzie "o lingurE la ,00 ml) D cNte c.1&, pahar dimineaFa Gi seara. Parasimpatomimeticele Jn situaFii gra!e de meteorism Jndeosebi postoperatorii, ce nu se supun corecFiei cu alte. 6ndi!idual Jn dependenFE de clinicE Gi preparatul utilizat. Preparatele combinate E ercitE efect neutralizant faFE de acidul clorhidric, precum Gi protector faFE de mucoasE. Prin prezenFa simeticonei se realizeazE efectul antiflatulent Se indicE Jn meteorism. =a adulFi cNte 1., comprimate sau 1., linguriFe "/.10 ml) suspensie de + ori&zi peste o orE dupE masE Gi Jnainte de somn. Meteospasmilul Se indicE Jn tratamentul simptomatic al dereglErilor funcFionale cu meteorism cNte o capsulE ,.- ori&zi Cerri nasigel Se utilizeazE Jn maladiile tubului digesti! JnsoFite de meteorism. )oza se stabileGte indi!idual Jn dependenFE de nosolgie. )oza medie constituie 10.,0 ml suspensie Jntre mese Gi Jnainte de somn, dar nu mai mult de 1,0 ml&zi. 6unienzaim Se indicE Jn meteorism "inclusi! dupE administrarea hranei) cNte un comprimat dupE sau Jn timpul mesei. \imople .Preparat comple ce prin dimeticonE e ercitE efct antispumant, iar prin enzime amelioreazE procesele de digestie cu diminuarea meteorismului. A&'I+)MI'I+E Dup aparen-a de grup &eurolepticele haloperidolul metofenazatul perfenazina trifluoperazina trifluperidolul clorpramazina tioridazina Antagoni<tii dopaminergici deriva-i de benzamid <i benzimidazol metoclopramidE domperidonE bromopridE *pasmoliticele atropina platifilina papa!erina drota!erina etc. (2 anti,istamiicele prometazina difenhidramina cloropiraminE mebhidrolina feniramina ciclizina etc. Antagoni<tii serotoninergici granisetron

andansetron tropisetron Anestezicele locale benzocaina procaina etc. M colinoblocantele scopolaminE 9enzodiazepinele diazepam lorazepam etc Preparatele vegetale din5 mentE melisE anason $enicul etc 3lucocorticoizii prednisolon de ametazonE etc. C.A*IFICAREA D6PE .)C6. ACDI6&II 6.Cu acFiune preponderent centralE Ce inhibE centrul !omei Gi zona declanGatoare neurolepticele canabinoidele ce inhibE centru !omei 51.antihistaminicele Colinoliticele 66.Cu acFiune periferice anestezicele locale spasmoliticele colinoliticele preparatele !egetale 666. Cu acFiune mi tE antagoniGtii dopaminergici antagoniGtii serotoninergici. Mecanismul de actiune 7eurolepticele ca anti!omiti!e.(locheazE receptorii dopaminergici din zona declanGatoare a centrului !omei. poate a!ea un rol secundar Gi acFiunea alfa.adrenoliticE Gi M.colinoliticE perifericE Gi centralE, care determinE inclusi! Gi efectul sedati!. Jn asociere cu canabioidele pentru reducerea to icitEFii acestora.<egimul de dozare. 5aloperidol 8ral D 1 mg&zi4 i&m D 0,/., mg&zi.CloropramazinE . 8ral D 10./0 mg de - ori&zi <ectal D ,/.100 mg de , ori&zi 6&m D ,/./0 mg. #riflupromazinE . 8ral D 10.-0 mg&zi fracFionat 6&m D 1/.,0 mg cu repetare Jn caz de necesitate la + ore pNnE la >0 mg&zi. (2 anti,istaminicele.Mecanismul de aciune blocheazE 51.receptorii din centrul !omei Gi nucleii !estibulari poate a!ea importanFE Gi acFiunea parasimpatoliticE centralE Gi perifericE.Jn asociere cu dopamiliticele pentru reducerea efectelor ad!erse ale acestora.<egimul de dozare. )ifenhidraminE . 8ral D cNte ,/./0 mg de -.+ ori&zi.PrometazinE . 8ral . ,/./0 mg la adulFi Gi 10.,0 mg la copii cu >0 min Jnainte de cElEtorie cu scop profilactic. Mn alte situaFii cNte 10.,/ mg de - ori&zi<ectal D Jn diferite situaFiicNte 10.,/ mg de ,.- ori&zi M colinoblocantele Mecanismul de aciune blocheazE M.colinoreceptorii din centrul !omei "efectul central)4blocheazE colinoreceptorii periferici "intestinului) cu rela area musculaturii netede "efect spasmolitic

benefic Jn creGterea peristaltismului)4la unele din preparate se constatE o acFiune psihosedati!E "scopolamina) <egimul de dozare. ScopolaminE 8ral D cNte 0,1.0,> mg Jnainte de e punere la miGcEri intense pentru profila ia de scrtE duratE. 3poi dupE necesitate la fiecare > ore.#opic D emplastre ce conFin 0,/ mg ce asigurE un efect timp de - zile. 6&m . 0,, mg o datE cu scop curati!. 9enzodiazepinele <i sedativele. Mecanismul de aciune acFiunea sedati!E Gi an ioliticE sunt transponsabile de un efect antiemetic nespecific. 3lucocorticoizii ca antivomitive Mecanismul de aciune nu este cunoscut, posibil, este cauzat de Jmpiedicarea sintezei prostaglandinelor posedE un efect permiti! de potenFiere a altor anti!omiti!e "antiserotoninice, antidopaminice, canabinoide). A&'A3)&I*'II *ER)')&I&EI *I CA&A9I&)IDE.)R %ecanismul de ac iune acFiunea se realizeazE la ni!elul zonei declanGatoare a centrului !omei din bulb "blocarea acestorea). Indica iile voma produsE de citostatice, !oma la pacienFii ce alte entiemetice n.a fost efecti!e. <egimul de dozare 7abilonE . 8ral D 1., mg de , ori&zi, prima dozE Jn noaptea ce precede indicarea chimioterapicului anticanceros iar cea de a ,.a prizE cu 1.-ore Jnainte, apoi pe tot parcursul tratamentului cu antitumoral Gi JncE ,+ ore dupE terminarea acestuia. Antagoni<tii serotoninergici #ndicaiile !oma produsE de anticanceroase sau radioterapie. 8ndanserton. <egimul de dozare. . 6&! D iniFial Jnaintea citostaticului ?.10 mg, apoi prin perfuzie cNte 0,1.0,/ mg&2g pNnE la -, mg Jn ,+ ore.8ral D pentru profila ia !omei produsE de citostatice sau postoperator cNte ? g cu , ore Jnainte, apoi JncE cNte ? mg la ? ore timp de / zile. =a copii peste + ani i! Jnainte de citostatic cu 1/ min Jn doza de / mg la 1 m, suprafaFE corporalE, aopi oral cNte + mg la fiecare orE. Reac-iile adverse cefalee rar. dereglEri tranzistorii ale !Ezului, ameFeli la i&! rapid, con!ulsii, tulburEri motorii creGterea asimptomaticE a transaminazelor Jn ser constipaFie manifestEri alergice de tip imediat pNnE la anafila ie rar.cardialgii, aritmii, bradicardie, hipotensiune arterialE senzaFie de cEldurE, sughiF uneori reacFii Jn locul Jn*ectErii.. Aranisetron: "eac iile adverse creGterea transitorie a transaminazelor Jn ser, constipaFie, cefalee, erupFii cutanate 'R)PI*E'R)&. "eac iile adverse. cefalee, ameFeli, slEbiciune, constipaFie,diaree, dureri , Jn abdomen, creGterea tranzistorie a transaminazelor Jn ser, sunt posibile.colaps, stop cardiac, halucinaFii !izuale, carcinogenitate e perimentalE, care nu a fost do!editE clinic. Farmacocinetica. Aranisteron Se cupleazE >/9 cu proteinele plasmatice. <apidE prin demetilare Gi o idare. Se eliminE prin urinE Gi scaun sub formE de con*ugaFi 'ropisetron 3bsorbFia este rapidE Gi completE ";/9)4 hrana JncetineGte dar nu micGoreazE biodisponibilitatea. Se cupleazE 119 cu proteinele plasmatice, 'olumul de distribuFie este de 1,; l&2g, iar timpul concentraFiei ma ime se

atinge este - ore. Mn ficat cu metaboliFi neacti!i. Preponderent prin urinE "109 ca metaboliFi Gi ?/ neschimbat) Gi 1/9 prin scaun sub formE de metaboliFi. A&'II&F.AMA')ARE.E I&'E*'I&A.E Preparate cu un efect antiinflamator specific la ni!elul mucoasei intestinale utile pntru tratamentul colitei ulceroase Gi bolii Crohn. Clasi$icarea5 azocompuGii D sulfasalazina, mesalazina, olsalazina4 glucocorticoizi sistemici sau topici D hidrocortizon, prednisolon, beclometazonE dipropionat, budesonida, to ocort pi!alat etc.4 imunidepresi!ele Gi imunomodulatoarele D mercaptopurina, azatioprina, metotre ar, ciclosporina, le!amizol4 entiinfecFioase D metronidazoletc. %ecanismul de ac iune' Azocompu<ii =a baza efectului antiinflamator stE molecula de acid / aminosalicilic care poate afecta multiple situsuri la ni!elul cEii acidului arahidonic. Prin blocarea cicloo igenazei se diminuie sinteza postaglandinelor. <ecent s.a stabilit Gi inhibarea sintezei leucotrienelor pe cale a lipoo igenazicE, acestea fiind mai inportante Jn realizarea procesului inflamator la ni!elul intestinului. Se presupune deasemenea cE acidul /.aminosalicilic ar contribui la captarea radicalilor liberi supero id, implicaFi Jn patogenia inflamaFiilor intestinale. Indica iile' Preparatele sunt indicate Jn: tratamentul formelor de gra!itate uGoarE Gi medie a rectocolitei ulceroase Gi maladiei Crohn , localizate la ni!elul colonului4 profila ia recidi!elor rectocolitei ulceroase4 formele gra!e ale acestor nozologii Jn asociere cu glucocorticoizii. Eficacitatea s.a constatat Jn >+.1?9 cazuri de colitE ulceroasE nespecificE formele uGoare.medii. <ecidi!ele pe parcursul a > luni s.a u instatlat Jn ;.--9 Fi sunt dependente de doze. Contraindica iile &i precau iile pentru administrarea azocompuGilor include: insuficienFa renalE Gi hepaticE gra!E4 alergie la sulfamide Gi salicilaFi4 deficitul de glucozo.>.fosfatdehidrogenazE "sulfasalazina)4 diateze hemoragice4 prudenFE la asocierea cu anticoagulantele indirecte, antidiabeticele sulfonilureice, glicozidele cardiace, glucocorticoizii. "eac iile adverse' )atoritE sulfamidei "sulfapiridinei) din componenFa sulfasalazinei se constatE: greaFE, febrE, erupFii cutanate, artralgii relati! frec!ente, iar ocazional se produce oligospermie Gi sterilitate, anemie hemoliticE Gi agranulocitozE. Mn cazul utilizErii osalazinei se pot dez!olta: diaree trecEtoare "Jndeosebi la Jnceputul tratamentului), cefalee, iritabilitate. Sunt posibile erupFii cutanate, foarte rar bronhospasm, sindrom lupoid, pancreatitE. =a administrarea mesalazinei se pot constata: cefalee, greaFE, !omE, diaree, dureri abdominale care sunt rare Gi minore. "egimul de dozare' Mn formele uGoare sau medii ale colitei ulceroase nespecifice se recomandE azocompuGii oral, iar Jn formele gra!e se asociazE un glucocortiocoid oral. Mn caz de e!oluFie fulminantE a maladiei se recurge la un glucocortiicoid pareneral Gi ciclosporinE intra!enos. =a localizarea distalE "rectalE) Jn formele uGoare.medii se recomandE azocompuGii oral sau rectal Gi un glucocorticoid rectal, iar Jn cele gra!e D se suplimenteazE un glucocorticoid oral. #ratamentul de JntreFinere se efectueazE cu azocompuGi oral, asociat, Jn cazurile refractare Gi la corticodependenFi, cu azatioprinE sau mercaptopurinE. Mn caz de localizare distalE azocompuGii se pot folosi rectal. Mn boala Crohn se recomandE ca Jn formele uGoare azocompuGii sE se asocieze cu metronidazol, iar Jn cele de gra!itate medie D glucocortiocid oral asociat cu azatioprinE sau mercaptopurinE. Formele de gra!e necesitE administrarea unui glucocorticoid parenteral cu ciclosporina. Pentru tratamentul de JntreFinere mesalazina se asociazE cu azatioprina sau mercaptopurina. Sulfasalazina se recomandE cu scop de tratament cNte +.> g&zi "la inter!al de > ore), iar pentru JntreFinerea efectului Gi profla ia recidi!elor cNte , g&zi Jn , prize "dimineaFa Gi seara). Mn rectite, proctite Gi localizarea *oasE a

rectocolitei se poate administra sub formE de clisme a cNte - g&100 ml introdusE seara Jnainte de culcare timp de , sEptEmNni sau supozitoare cNte 1g dimineaFa Gi seara timp de - sEptEmNni. 8lsalazina se indicE oral cNte 1 g dimineaFa Gi seara, preponderent pentru profila ia de duratE a recEderilor. Mesalazina se indicE Jn doze de 1,,.,,+ g&zi "asacol) sau 1,/ g&zi "pentasa) fracFionat preponderent pentru profila ia recidi!elor de rectocolitE hemoragicE. Poate fi utilizatE Gi sub formE de clisme timp de , sEptEmNni "uneori -.+) cNte 1.+ gseara la culcare. #armacocinetica' Sulfasalazina dupE administrarea oralE parFial se absoarbe din intestinul subFire, participE Jn circulaFia enterohepaticE fErE sE sufere transformEri metabolice esenFiale Gi este eliminat Jn colon. Preparatul secretat Gi cel neabsorbit Jn colon este rapid redus la legEturile diazo de microorganismele enterice cu eliberarea celor , compuGi. Sulfapiridina se 3bsoarbe practic complet, iar acidul /.aminosalicilic rEmNne Jn colon timp Jndelungat cu influenFE asupra mucoasei intestinale, apoi se eliminE nschimbat. Sulfamida ser!eGte ca un sistem transportor pentru acidul /.aminosalicilic deoarece administrarea separatE a acestor compuGi nu se soldeazE cu acFiunea la ni!elul colonului deoarece aceGtea se absorb la ni!elul intesinului subFire. 8lsalazina cuprinde Jn structura sa , molecule de acid /.aminosalicilic legate diazo. =a administrarea internE trece prin intestinul szbFire fErE sE fie absorbitE, iar Jn colon sub influenFa bacteriilor enterice se elibereazE acidul /. aminosalcilic acti!. Mesalazina reprezintE acidul /.aminosalicilic eliberat sub forme enterosolubile "comprimate acoperite cu o rEGinE acrilicE) sau microgranule "acoperite cu etilcelulozE) care se dizol!E Jn ma*oritate Jn colon Jn timp Gi funcFie de p5 ">.1), eliberNnd lent acid /.aminosalicilic. Lnele preparate comerciale pot fi efecti!e Fi Jn ileita terminalE "pentasa) deoarece elibereazE substanFa acti!E Gi Jn intestinul subFire. *PA*M).I'ICE (eurotrope M.colinoliticele atropina scopolamina butilscopolamina platifilina metociniul prifiniul metilscopolamina propantelina metantelina Miotrope )er.izochinolinei papa!erina drota!erina mebe!erina roci!erina al!erina Metil antinele aminofilina antinolul nicotinat )i!erse benciclanul fenicaberanul otiloniul pipoolanul

pina!eriul Mi te Cu efect spasmolitic Gi analgezic baralgina ma iganul triganul spasganul spasmolgonul spasmolginu zologanul minalgonul !eralgamul cu efect spasmolitic Gi antiinflamator besalolul be!isalul )i!erse efecte spasmo!eralgina nicoGpanul belalgina belastezina becarbonul Diverse mecanisme nitraFii "nitroglicerina, izosorbidul mono. Gi dinitrat) blocantele canalelorcalciului "!erapamilul, nifedipina) Mecanismul de actiune5 &eurotrope ManifestE antagonism cu acetilcolina la ni!elul receptorilor colinergici postsinergici muscarinici "M-). Efectul mai manifest Jn cazul cNnd spasmele sunt produse de !ag Gi redus Jn caz de maladii antiinflamatorii Gi alergice. M.colinoliticele diminueazE tonusul Gi peristaltismul stomacului Gi intestinului cu constricFia sfincterelor Gi micGorarea secreFiei glandelor. Este influenFatE deasemenea tractul biliar Gi urinar.Miotrope Preparate ce influenFeazE direct asupra musculaturii netede fErE a influenFa receptori specifici. Mecanismul la ma*oritatea se realizeazE prin inhibiFia fosfodiesterazei cu creGterea 3MPc. Probabil, se !or deosebi prin influenFa preponderentE asupra diferitor tipuri de izoenzime "6.6') ale fosfodiesterazei localizate Jn diferite organe cu musculaturE netedE. Pentru deri!aFii metil antinei se presupune Gi o influenFE blocatE asupra receptorilor adenozinici, manifestatE Jndeosebi pentru musculatura netedE a bronhiilor. 3cest mecanism, posibil, e mai puFin important Jn acFiunea asupra tubului digesti!.Combinate Preparate ce posedE efect spasmolitic prin blocada M.colinoreceptorilor Gi influenFa miotropE directE. Concomitent ma*oritatea din acestea mai posedE efecte suplimentare ca: analgezic, sedati!, simpatomimetic, antiinflamator. Indicatii57eurotrope spasmelor gastrice "ulcer, dis2inezii antrale)4 spasmelor duodenale4 hipermotilitEFii intestinului subFire Gi colonului4 spasmelor cEilor biliare4 spasmelor musculaturii tractuluiurinar 6ndicaFiile spasmoliticelor miotrope Gi combinate: Spasmele musculaturii netede ale tubului digesti! spasmele porFiunii centrale Gi cardiace a stomacului colicele biliare dis2ineziie hipermotorii ale cEilor Gi !iziculei biliare colica intestinalE colici postoperatorii cu metabolism

colita spasticE colecistite constipaFii spastice proctitE, tenesme ulcer duodenal Gi gastric "tratament comple ) pregEtirea pentru cercetErile endoscopice Spasmele musculaturii netede ale tractului genito.urinar colicele renale spasmele ureterelor dureri Jn dismenoree iminenFa a!ortului spontan Gi naGterii premature micGorarea e citabilitEFii uterului Jn timpul naGterii Jn spasmul colului uterin Jn naGteri sau JntNrzierea deschiderii lui contracFii uterine dupE naGteri. Spasmele musculaturi netede !asculare tratamentul comple al crizei hipertensi!e spasmele !aselor periferice Gi cerebrale accese de anginE pectoralE "Jn caz de neeficacitate a nitroglicerinei ad*u!ant ca premedicaFie, Jn sindromul dolaros. C)&'RAI&DICADII.E0 PRECA6DII.E FI REACDII.E AD+ER*E A.E *PA*M).I'ICE.)R MI)'R)PE FI C)M9I&A'E PAPA+ERI&A5 stEri comatoase4inhibiFia respiraFiei4dereglEri ale conductibilitEFii atrio.!entriculare4copii pNnE la un an4sensibilitate la preparat4asocierea Jn alcoolul Reac-iile adverse greaFE constipaFii somnolenFE sudoraFie e cesi!E la doze mari sau i&! rapid. hiporemie, tahicardie, hipotensiune, colaps, asistolie, bloc 3' DI6RE'ICE C=3S6F6C3<E3 )6L<E#6CE=8< )LPY =8CL= 3C]6L766 67 7EF<87 <emedii cu acFiune asupra glomerulului: [antinele:3minofilinE #onicardiacele:)igo inE4)igito inE4StrofantinE <emedii cu acFiune asupra tubilor pro imali "inhibitorii carboanhidrazei): 3cetazolamid ")iacarb) <emedii cu acFiune asupra porFiunii ascendente largi a ansei 5enle:Furosemid 43cid etacrinic )iuretice cu acFiune asupra porFiunii iniFiale a tubilor distali:5idroclortiazid Ciclopentiazid4Clopamid4Clortalidol )iuretice cu acFiune asupra porFiunii terminale a tubilor distali Gi tubilor colectori "diuretice care economisesc potasiul):SpironolactonE4#riamteren43milorid )iuretice cu acFiune pe parcursul tuturor segmentelor ale tubilor renali:Manitolul Lreea C.A*IFICAREA DI6RE'ICE.)R D6PE D6RA'A DE ACDI6&E Cu duratE scurtE: + D > ore: Furosemid43cidul etacrinic4Manitolul4Lreea Cu duratE medie: ? D ,+ ore: 5idroclortiazid43cetazolamid4#riamteren43milorid4Preparatele mercurului4Clopamida Cu duratE lungE : ,+ D 1, de ore:

SpironolactonE4Ciclopentiazid4Clortalidol C.A*IFICAREA DI6RE'ICE.)R D6PE AC'I+I'A'E Foarte acti!e: ,0 D -0 9 : Furosemid43cid etacrinic Moderate: 10 D ,0 9: #iazide47etiazide osmotice Slabe: panE la /9: SpironolactonE4#riamteren43milorid43cetazolamidE4[antinele

H#.Diuretice osmotice "manitol, urea) Mecanismul de actiune:cresc presiunea osmotica in singe cu atragerea lichidului in patul !ascular.cresc 'SCaintesifica flu ul renal si filtratia glomerulara.cresc presiunea osmotica in tubii pro imali si segmentul descendent ingust al ansei 5enle.intesifica flu ul urinei prin nefron.retin rebsorbtia primara a apei si secundara a 7a.diureza apoasa.Efect diuretid,deshidratant,dezinto icant,cresc flu ul renal. Farmacocinetica: se absorb rEu Jn tractul gastro.intestinal, deaceea se administreazE parenteral. Manitolul nu se metabolizeazE Jn ficat, se eliminE prin filtrare glomerularE. E creFia manitolului se face timp de -0.>0 minute. IndicatiiC pentru sporirea eliminarii apei din organism, profila ia anuriei in hemoliza, pentru scaderea presiunii intracraniene si intraoculare.edem cerebral,edem pulmonarP,stari de soc in combustii ,peritonite,sepsis,edem laringian. Reactii adverse )iuretice osmotic:5iper!olemia cu suprasolicitarea cordului, flebite si tromboze "ureea), necroza tesuturilor "la nimerire solutiei de uree sub piele). Contraindica ii! )iuretice osmotice: e contraindicat Jn insuficienFa renalE Gi hepaticE, cardiacE, deoarece creGte !olumul sNngelui circulant. DI6RE'ICE DE A&*A G $urosemid0 bumetanid0 acidul etacrinic1. <M a acestei grupe manifesta acFiune diureticE !EditE, inhibNnd reabsorbFia 7a B Gi apei Jn porFiunea ascendentE a ansei 5enle. )iureticele de ansE aflNnduse Jn lumenul tubului ansei glomerulare "pe contul secreFiei Gi filtraFiei relati!e) Gi cu urina primarE atingNnd partea ascendentE a ansei 5enle, unde se cupleazE cu receptorii ai membranei apicale Gi inhibE difuziunea 7aB Gi Clb din lumenul tubului, ca rezultat se micGoreazE reabsorbFia apeiFurosemidul Gi Jntr.o mEsurE mai micE bumetamidul inhibE neJnsemnat carboanhidraza, mai ales Jn doze mari, ce se manifestE prin mErirea e creFiei bicarbonaFilor, ionilor @B, Ca,B, Mg,B, acFiune beneficE deoarece se reduce alcaloza hipocloremicE. MnafarE de efectul diuretic, furosemidul Gi acidul etacrinic nemi*locit scade tonusul arterelor Gi !enelor "mai ales la administrarea i&!) Gi simptomele de stazE pulmonarE Gi presiunea de umplere a !entricolului stNng la insuficienFa cardiacE cu staza pNnE la Jnceperea acFiunii diuretice e!idente. Farmacocinetica )iuretice de ansa D rapid se absorb Jn tractului gastrointestinal. Se eliminE Jn stare neschimbatE prin filtrare glomerularE Gi secreFie canalicularE Jn timp de + ore. Furosemid D biodisponibilitatea la administrarea peros ,/.109 "V >09). )e aici rezultE cE pentru a atinge concentraFie plasmaticE ce apare la administrare i&!, trebuie administrat peros o dozE de ,.+ ori mai mare. =a administrare internE ?0 mg Cma Jn sNnge apare peste 1,/.,,; ore. #0,/ $ 1.1,/ ore la administrarea i&! #0,/ $ 1,?.,,, ore. 3ceGti indici depind de starea hemodinamicii Gi funcFiei ficatului Gi rinichilor. Efect diuretic a furosemidului e Jn strNnsE corelare cu e creFia renalE.Spironolactona se absoarbe bine Jn tractul gastro.intestinal, dar Jn legEturE cu efect marcat de eliminare primarE biodisponibilitatea e *oasE "V -09). Ea se ridicE dupE administrare preparatului dupE masE. #0,/ creGte Jn staza cardiacE, ciroza hepaticE. Cu urina se eliminE ,0.-/9. Efectul deplin terapeutic se dez!oltE doar peste cNte!a zile de administrare a preparatului.#riamteren D repede Gi deplin se absoarbe Jn intestinul subFire. Peste ;09 se metabolizeazE Jn ficat. Calea de bazE de eliminare a formei acti!e Gi metaboliFilor lui este e creFia renalE.3milorid D se eliminE sub formE neschimbatE cu urina. Indicatii5edem pulmonar acut, alte maladii JnsoFite de edeme, hipercaliemie acutE, insuficienFa renalE acutE, into icaFii acute, "diureza forFatE),ciroza hepatica cu ascita,criza glaucomatoasaMn stEri de ungenFE preparate de elecFie sunt diureticele de ansE. =a administrarea i&! a furosemidului JmbunEtEFirea stErii la bolna!i cu edem pulmonar apar peste 10 min D deoarece preparatul dilatE !enulele. Peste ,0.-0 min efectul clinic a furosemidului

e condiFionat de scEderea 'SC ca rezultat a efectului diuretic. )acE timp de >0 min se eliminE mai puFin de 1 l urinE, e indicatE repetarea administrErii furosemiduluiJndoza dublE. CreGterea diurezei la dereglEri neJnsemnate a echilibrului acido.bazic e posibilE la administrarea unimomentanE a ,0 mg furosemid. =a administrarea dozelor mari fErE indicaFii clinice adec!ate poate scEdea brusc 'SC ce poate duce la consecinFe gra!e.=a administrarea i&! a furosemidului Jn timp de 1 orE se eliminE +-9 !olum nictimeral de urinE. Peste , ore.>09 ce e foarte important la stEri cu dereglarea echilibrului hidro.electrolitic. )oza repetatE de furosemidului se indicE nu mai mult de >.? ore la administrarea oralE Gi ,.ore la administrarea i&!. )oza la administrarea repetatE a preparatului depinde de precedenta, dacE la administrarea +0 mg i&! diureza nua scEzut, se indicE 1,0 mg , dacE se mEreGte nesatisfEcEtor ?0 mg. Contraindica ii!Furosemid, bumetamid nu se administreazE la alergii la preparate sulfamidice. Cu prudenFa de indicE Jn insuficienFa hepaticE, renalE, insuficienFa cardiacE. Reac-ii adverse5ipo2aliemie, hiperurecemie, greaFE, erupFii, dereglEri circulatorii acute "la supradozare),ototo icitate "la introducerea i&! rapidE), dereglarea metabolizErii glucozei "rar),deshidratare DI6RE'ICE 'IA4IDICE *I &E'IA4IDICE Diuretice ce ac-ioneaz ansa canalelor distale5 tiazide /,idroclortiazida1 <i netiazide /clopamid0 o%odolin10 deriva-ii sul$anilamidelor. #iazidele Gi a diuretice ce conFin gr. sulfanilamidE scad reabsorbFia ionilor Cl b Gi 7aB Jn canale contorte distale, deasemeni ei inhibE carboanhidraza Jn tubii contorFi pro imali, dar acest mecanism nu este de bazE Jn acFiunea lor diureticE. Spre deosebire de diureticele de ansE ce inhibE reabsorbFia Ca B Jn ansa 5enle, tiazidele o sporesc Jn tubii contorFi distali, ce duce la hipercalciemie. 6nhibNnd reabsorbFia 7a Gi crescNnd concentraFia lui Jn tubii colectori ei duc la mErirea secreFiei @ B.)iureticele tiazide ma*oreazE eliminarea Mg ,B ce trebuie de luat Jn consideraFie la administrarea lor la bolna!ii cu insuficienFa cardiacE gra!E. #iazidele nu deregleazE mediul acido. bazic "7aB se e cretE JmpreunE cu Clb Gi 5C8-b).Efectul diuretic se reduce la micGorarea !itezei filtraFiei glomerulare Gi se terminE la !iteza -0 ml&min. Eliminarea diureticelor tiazide prin rinichi Gi eficacitatea lor se micGoreazE la reacFia alcalinE a urinei. Ma*oritatea diureticelor din aceastE grupE posedE acFiune hipotensi!E, mecanismul cEreia nu e determinat pe deplin. Se presupune cE ei au acFiune rela antE directE asupra musculaturii netede a !aselor Gi ne!eleazE acFiunea !asoconstrictorie. Farmacocinetica 5idroclortiazida D se absoarbe bine la administrare internE. # 0,/ Jn faza rapidE $ 1,1 ore, Jn faza lentE D 1-,1 ore. Cma Jn plasma sanguinE atinge peste 1.+ ore. Se cupleazE cu proteinele plasmatice +0.>/9, !olumul distribuFiei $ 0,? l&2g. 5idroclortiazida se acumuleazE Jn eritrocite, unde concentraFia ei e de -,/ ori mai mare ca Jn plasma sanguinE, deaceea durata efectului atinge 1,.1? ore. Se eliminE pe cale renalE Jn stare neschimbatE pentru secreFia acti!E a tubilor contorFi pro imali. Clearanceul gen. $ ,,/ ml&min. Mn timp de > ore dupE administrarea internE se eliminE /09 din doza preparatului. 3cFiunea diureticE apare peste 1., ore Gi diureza >.1, ore Indicatii: hipertensiune arterialE, insuficienFa cardiacE de stazE, nefrolitiazE, diabet zaharat insipid,enureza nocturna,glaucom,edeme de diferita origine. =a retenFie neJnsemnatE a apei "insuficienFa cronicE a hemodininamicii de gradul 66 3, s.m premenstrual, Cel mai des se administreazE hidroclortiazid "doza minimE efecti!E $ ,/ mg). )acE preparatul nu e destul de efecti! doza se mEreGte pNnE la 100.,00 mg&,+ ore. Se administreazE zilnic pNnE la dispariFia edemelor, apoi se trece la terapie de JntreFinere ",/./0 mg peste ,.- zile). Contraindica ii! )iuretice tiazide, clopamidE D sunt contraindicate Jn forme gra!e a podagrei Gi Jn diabet zaharat, hipocaliemiei. Reac-ii adverse hiperurecemie, fenomene dispepsice, dereglarea metabolizErii glucozei, fotosensibilizarea, paresteeii, slEbiciune, fatigabilitate, purpura trombocitopenicE, icter, pancreatitE "rar),alcaloza hipocloremica si hipocaliemica4hiperglicemie,hiperlipedimie. DI6RE'ICE Antagonistii competitive ai aldosteronului/spironolactona1 si necompetitivi/triamterenul0amiloridul1 Mecanismul de actiune5 Spironolactona, cuplindu.se cu receptorii pentru aldosteron, preintampina efectele mineralocorticoidului, ale reabsorbtiei de schimb intre
7a si K, cauzate de transcriptia genelor ce cresc activitatea canalelor membranei apicale si ATP-azei bazolaterale.

E$ectele5 3ntagonist competiti!i ai aldosteronului manifestad .efect diuretic slab, .efect antihipertensi!, efect anabolizant,efect !irilizant "similar cu cel al testosteronului).

Efectul diuretic se caracterizeaza prin eliminarea 7a s* C6 cu un echi!alent osmotic de efe. Scade e cretia de g si
H. Urina devine alcalina prin eliminarea bicarbonatilor.

triamterenul si amiloridul blocheaza canalele selecti!e pentru 7a, deregland transportul pasi! al ionilor prin membrana apicala4posibil, influenteaza asupra proteinelor Farmacocinetica5spironaloctona se indica dupa masa4 absorbtia constituie ;09, iar biodisponibilitatea -0.109 datorita primului pasa* hepatic4 cuplarea cu proteinele plasmatice . ;094 'd . 0,0/ l&2g4 se metabolizeaza in ficat, formand cati!a metaboliti acti!i "canreon . 109 din acti!itate)4 se elimina /09 prin urina si /09 prin bila4 #o,/.10.-/ ore #riamterenul se indica dupa masa4 absorbtia constituie /0.109 pentru triamteren si ;09 pentru amilorid4 se cupleaza cu proteinele plasmatice peste ?094 se metabolizeaza preponderent triamterenul4 triamterenul se elimina prin bila, iar amiloridul prin urina, preponderent sub forma neschimbata4 #o,/ constituie pentru triamteren . 1,/.,,/ ore, amilorid . ,+ ore Indicatiile hiperaldosteronismul primar "boala @ron, in cazul imposibilitatii inter!entiei chirurgicale)4 hiperaldosteronismul secundar in ciroza hepatica, sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca etc.4 hipertensiunea arteriala "in asociere cu diureticele ce pro!oaca hipo2aliemie)4 edeme la nou.nascuti si copii in primele luni de !iata. 7ecompetiti!i:maladiile cardio!asculare cronice "hipertensiunea arteriala etc.) insuficienta cardiaca cronica4 6n asociere cu diureticele ce provoaca hipokaliemie. Contraindicatiile5 hiper2aliemie, hipercalciemie, hiponatriemie4 .. insuficienta renala acuta
insuficienta hepatica grava graviditatea !" trimestru#, lactatia cu precautie in$ insuficienta renala cronica, diabet zaharat, acidoza, la copii, in asociere cu preparatele de kaliu, inhibitorii enzimei de conversie. %ecompetitivi$ hiper2aliemie, hipercalciemie, hiponatriemie4insuficienta hepatica gra!a4gra!iditatea "6trimestru), lactatia4 insuficienta renala acuta4

Cu precautiein5 insuficienta renala cronica, diabet zaharat Reactiile adevserse5 hiper2aliemie, hiponatriemie4
acidoza metabolica4 dereglari dispeptice "greata, !oma, anore ie, diaree, erostomie)4 ginecomastie, impotenta la barbati4 hirsutism la femei4 somnolenta, cefalee, eruptii cutanate 7ecompetiti!i:

hiper2aliemie, hponatriemie4 acidoza metabolica4 dereglari dispeptice "greata, !oma, anore ie, diaree, erostomie)4 traimteren: dureri musculare, anemie megaloblastic #, hiperglicemie,
hiperazotemie amilorid: parestezii, colaps, dureri musculare, hiperglicemie.

*).6'II CRI*'A.)IDE *olutiile saline5 a) izotone:

simple . solutie 0,;9 clorura de sodiu4 polielectrolitice . solutie <inger, solutie <inger lactat, <inger.=o2, acesol, disol, trisol, rehidron, glucosolan etc. b. hipotone: simple . solutie clorura de sodiu 0,+/9 hi&sau cu glucoza4

polielectrolitice . ionosteril 5)/, ionosteril 5F10 etc. c.hipertone . clorura de sodiu /9, 109 sau ,09 *olutii nesaline . solutiile glucoza si fructoza /9, 109, ,09 sau +09.

Preparatele utilizate in des,idratarea izotona ),*+ clorura de sodiu ,solutia salina izotona, serul -iziologic)' propri etatile $armacologice Preparatul mentine presiunea osmotica a plasmei si a lichidului e tracelular "e necesar de mentionat ca se mentine timp scurt in patul !ascular in spatiul e tracelular, din care cauza efectul de substitutie este de scurta durata cu un pericol de hiperhidratare e tracelulara). Indicatiile si regimul de dozare. Solutia izotona se utilizeaza: in hipo!olemie ca substituient al !olumului sangelui circulant "plasmei)
dupa hemoragii etc.4 in deshidratare 4ca sol!ent "dizol!area si&sau diluarea) al preparatelor medicamentoase4 in alcaloza hipocloremica.6n deshidratarea izotona serul fiziologic se administreaza in functie de gradul "la 10 2g . ,,1./,+ 1) cu i !iteza adec!ata gra!itatii deshidratarii6n socul hemoragic !olumul de solutie este de ,.- ori mai mare decat !olumul sangelui pierdut.6n primele , ore se introduc ,.- 1 solutie, iar restul pe parcursul ,+ ore.

=a utilizarea indelungata a solutiei izotone de 7aCl se recomanda de substitui 1&- !olum cu bicarbonat sau lactat de sodiu. Ca dizol!ant se folosesc !olume comparati! mici de solutie izotona ",.1 pentru diluare in perfuziile intra!enoase !olume mai mari
"100./00 ml), in i situatia clinica. Contraindicatiile. Solutia izotona este contraindicata in: stari de acidoza4deshidratarea hipertona4 hipernatriemie, hipoproteinemie, hipo2aliemie4 hipoglicemie predispozitie la edem pulmonar, cerebral4 insuficienta cardiaca congesti!a: Reactiile adverse. Serul fiziologic poate fi responsabil de: febra, tahicardie, tensiune arteriala4 edeme, dispnee4 cefalee, ameteli, neliniste, slabiciune4 abcese4 acidoza la utilizarea indelungata4 reactii anafilactoide la infuzia preparatelor cu temperaturi *oase, necalitati!e "prezenta impuritatilor).

Preparatele utilizate in des,idratarile ,ipotone .olutii hipertone clorura de natriu ,/+0 /,1/+0 2)+0 3)+) propri etatile $armacologice. Solutia Poate fi folosit ca substituent
plasmatic preparatul manifesta efect deshidratant si antimicrobian. Indicatiile si regimul de dozare. Solutiile hipertone se folosesc in: hiponatriemie hipocloremie4 deshidratare hipotona4 gargarisme in anginele catarale4 tratat. . al plagilor in chirurgie. 6nitial se introduce *umatate din cantitatea de sodiu, apoi restul. Contraindicatiile. Solutiile hipertone sunt contraindicate in: hiper!olemie45#3, insuficienta cardiaca4 insuficienta renala4 edeme periferice si edem pulmonar : to icoza gra!idelor. Reactii ad!erse. <eactia ad!ersa principala este hipernatriemia, care se manifesta prin seta ,neliniste, slabiciune, tahipnoe, iar la depasirea ni!elului sodiului de 110 se instaleaza coma.

Preparatele utilizate in des,idratarile ,ipertone hipotona ,),4/+) clorura de sodiu contine la 1000 ml solutie -1 mmol / g glucoza. Se utilizeaza preponderent pentru restabilirea
apei pierdute deshidratarea intracelulara), iar glucoza este utilizata in metabolism ca sursa energetica.

*).6'II CR)*'A.)IDE *olutiile saline5 izotone: simple . solutia 0,;9 clorura de sodiu4 polielectrolitice . solutia <inger, solutia <inger lactat, < r r e r acesol, disol, trisol, rehidron, glucosolan etc. hipotone: simple . solutia clorura de sodiu 0,+/9 hi&sau cu glucoza
polielectrolitice . ionosteril 5)/, ionosteril 5F10 etc.4 hipertone . solutia clorura de sodiu /9, 109 sau ,09.

*olutiile nesaline . solutiile glucoza hi fructoza /9, 109, ,0j i 56 B'

olutii coloidale

De%tranii5 cu masa moleculara mica . neopoli!idon, manitol, sorbitol4 cu masa moleculara medie . de tran +04 cu masa moleculara mare . de tran 10. Amidonuri . hidro ietilamidon. Polimerii polipeptidici . poligelina, o ipoligelatina, gelatin.p: Preparatele sangelui . albumina umana, plasma. 3midonurile 7idro8ietilamidonul ,re-ortan, re-ortan (, re-ordez) Este i mi tura comple a de amilopectina hidro ilata 3re proprietati coloidale asemanatoare celor ale albuminei umane cu cresterea !olumului plasmatic ce!a mai mult decat cantitatea introdusa. Efectul se mentine -> ore. Indicatiile. 5idro ietilamidonul se utilizeaza preponderant in hipo!olemie: tratamentul si profila ia starilor de hipo!olemie si soc:
hemoragic,traumatic, septic, combustional4 hemodilutie izo!olemica. se administreaza in starile de hipo!olemie si soc: socul hemoragic ,0 ml&2g pe zi "1/00 ml &zi) cu !iteza de 0,-- ml&2g&min.,. 6n hemodilutia izo!olemica . cate /00 ml&zi bk ore, mai rar 1000 ml&zi timp de ?.1, ore. Primele 10.,0 ml se administreaza a posibilelor reactii anafilactice. Contraindicatiile. 5idro ietilamidonul este contraindicat in: insuficienta cardiaca gra!a4 insuficienta renala cu oligurie sau anurie neasociata cu hipo!olemie, hemoragie intracerebrala, hiperhidratarea sau deshidratarea gra!a, dereglari ale coagu.hipersensibilitate la preparat. <eactii ad!erse. 5idro ietilamidonul poate pro!oca: reactii alergice sau anafilactoide,bronhospasm, soc, stop respirator sau cardiac)4 greata, frisoane, prurit, febra, cefalee etc.4 fenomene de tip gripal4 edeme ale e tremitatilor inferioare,micsorarea coagulabilitatii la doze mari4 supraincarcarea circulatiei sistemice cu risc de edem pulmonar, insuficienta cardiaca, tahicardie, hipertensiune arteriala. Farmacocinetica. Preparatul se administreaza intra!enos prin perfuzie. Moleculele mica de /0000 se elimina repede prin rinichi, iar cele mai mari sunt fragmentate.#1&, . 11 zile.

Preparatele sangelui 9lbumina umana' Solutia izotona de /9 de albumina umana actioneaza ca substituient de plasma in conditii de hipo!olemie.
Solutia hipertona de 10 9:actioneaza prin aport de proteina si reface !olemia.

Indicatiile si regimul de dozare. 3lbumina se indica: pentru refacerea !olumului plasmatic ,in socul hemoragic, traumatic etc.4 in prezenta hipoproteinemiei in combustii, dupa inter!entii chirurgicale sau cand se produc pierderi acute de singe,ciroza hepatica, sindromul nefrotic, pancreatita acuta, procese supurati!e : afectiuni gastrointestinale.
Solutia izotona de albumina umana se introduce initial in !olum "##ml cu viteza de /0.>0 picaturi pe minut, repetand e!entual dupa necesitate. Contraindicatiile si precautiile. 3lbumina este contraindicata in insuficienta cardiaca se!era, hipersensibilitate la

preparat. (olna!ii necesita supra!eghere, deoarece cresterea presiunii arteriale poate declasa hemoragii.6n caz de deficit de pompa cardiaca sau hipertensiune arteriala este necesara prudenta iar perfuzia trebuie administrate lent "apare rise de supraincarcare circulatorie.,edem pulmonar). Reactii adverse. 3lbumina izotona umana este de regula bine suportata, pro!oaca sali!atie, greata, !oma, dureri
lombare, urticarie, reactii febrile,soc anafilactic.

DE?'RA&I Cu masE molecularE mare..3extran 45$ albumina Cu masE molecularE medie..3extran 65$ &oli-idon$ &olidez Cu masE molecularE micE...Manitol$ orbitol E$ectele5deto icant,diuretic marcant,de !olum,hipertensi!,antitrombotic Farmacocinetica5 6n*ecFia de /00.1000 ml a )e tranului 10 creGte masa sanguinE timp de apro imati! 1, ore. )e tranul se eliminE prin urinE Jn decurs de -.+ zile, apro imati! 109)4 o parte este captat de cEtre sistemul reticulo. histocitar, unde persistE timp de cNte!a sEptEmNni, dupE care se metabolizeazE. Indica-ii5 Preparatele cu greutate molecularE mare, Jn soluFie >9 se folosesc pentru restabilirea masei sanguine dupE Goc septic, hemoragic, arsuri4dupE inter!enFii chirurgicale pentru a pre!eni tromboemboliile.

Preparatele cu greutate molecularE micE, Jn soluFie 109 se folosesc Jn stErile de Goc, unde predominE tulburErile de microcirculaFie, datoritE agregErii trombocitelor: arsuri gra!e4 zdrobiri musculare4 pancreatitE acutE4 ileus4 embolie grEsoasE4 infarct miocardic4 Jn chirurgia cardio!ascularE cu cord deschis4 Jn circulaFia e tracorporalE4 chirurgie !ascularE4 cu scop profilactic Jnainte de aortografie4 Jn soluFie 1,9 "hiperoncoticE) se JntrebuinFeazE Jn sindromul nefrotic. Reac-ii adverse5 Prelungirea timpului de coagulare, rareori epista is, hematurie, hematemezE. )in acest moti!, nu se !a administra Jn caz de diatezE hemoragicE sau transfuzii sanguine abundente Gi recente. <eacFii de sensibilizare: urticarie, corizE alergicE, hipotensiune, greFuri, !ErsEturi, edem Wuinc2e, astm bronGic Gi chiar Goc anafilactic. 3ceste reacFii se datoresc eliberErii de histaminE. Contraindica-ii <i msuri de precau-ie5insuficienFa cardiacE Gi renalE gra!E4tulburEri hemostatice ca trombocitopenie sau hipofibrinogenemia.)e tranul se indicE pentru o perioadE scurtE de timp, pNnE la aplicarea unei transfuzii. 7u se recomandE combinarea de tranilor cu alte soluFii. Pot a!ea loc reacFii alergice. 3 nu se folosi Jn deshidratare la minori. Posologie )upE o hemoragie gra!E Gi de gra!itate medie, perfuzie intra!enoasE rapidE /00 ml, apoi mai lentE pNnE la 1000 ml4 Jn arsuri D pNnE la -000 ml Jn primele , sau - zile4 Jn perioada postoperatorie pentru pre!enirea tromboemboliilor D /00. 1000 ml. se administreazE ,0.+0 ml&minut, pNnE la corectarea hipotensiunii, sau pNnE cNnd se obFine sNnge pentru transfuzie. Cel mai cunoscut preparat, cu greutate corporalE micE este )e tran +0 "<heomacrode ). Se utilizeazE Jn dozE de 1/. -0 ml&2g&,+ de ore. )e tranul +0 se poate administra singur sau Jn combinaFie cu )e tranul 10. Mn caz de sindrom nefrotic, se foloseGte Jn cantitate de 10.1/ ml&2g ",.+ ml&minut).)e tranul preparat fErE 7aCl se poate folosi Jn tratamentul hipoproteinemiei, to emiei gra!idice Gi a nefrozei. A&'I9I)'ICE /C.A*IFICARE D6PA MEC AC'1 a&b ce inhibE sinteza peretelui bacterian 7-lactamice$ glicopeptide$ cicloserina$ bacitracina a&b ce deregleazE funcFia membranei citoplasmatice &olimixine$ &oliene a&b ce deregleazE funcFia ribosomilor Tetracicline$ Aminoglicozide$ %loramfenicol$ Macrolide$ )incosamida a&b ce inhibE prin diferite cEi sinteza a. nucleici Ansamicinele Clasi$icarea antibioticelor dupa spectrul de actiune 6.3ntibiotice cu actiune preponderenta asupra florei AB: .Penicilinile biosintetice si semisintetice din grupa o acilinei .cefalosporinele de generatia 1 .macrolidele,lincosamidele .antibiotice glicopeptidice .deri!atii acidului fuzidinic 66.3ntibiotice cu actiune preponderenta asupra florei gramnegati!e: .aminoglicozidele .polimi inile .cefalosporinele de generatia ,

.amino. si carbo ipenicilinile 666.3ntibiotice cu spectru larg de actiune"cocii si bacilii AB si A.,ri2etsiile,chlamidiile,protozoare,!ibrioni: .tetracicline .amfenicolii .ansamicinile 6'.3ntibiotice cu spectru ultralarg de actiune in special pentru agentii patogeni cu polirezistenta,agentii intraspitalicesti: .ureidopenicilinile .cefalosporinele de generatia - si + .monobactamii .carbapenemii,carbacefemii .asocierile beta.lactaminelor cu inhibitorii beta.lactamazelor E$ect antibacterianC .3ctiune bactericida:penicilinele,cefalosporinele,aminoglicozidele,!ancomicina,polimi inele,ansamicinile, ,izoniazida4 .3ctiune bacteriostatica:tetraciclinile,cloramfenicol,macrolidelelincosamidele, polienile,nitrofurantoina,acid nalidi ic,izoniazida PE&ICI.I&E Penicilinelor dupa structura c,imica (iosintetice: (enzilpenicilinE (enzatinbenzilpenicilinE ProcainpenicilinE A Feno imetilpenicilinE 6zo azolilpeniciline "antistafilococice): MeticilinE Clo acilinE Fluclo acilinE 8 acilinE )iclo acilinE 7afcilinE 3minopeniciline: 3mpicilinE EpicilinE 3mo icilinE (acampicilinE CiclacilinE #alampicilinE Pi!ampicilinE 5etacilinE Carbo ipenicicline: CarbenicilinE CarfecilinE CarindacilinE #icarcilinE Lrcidopeniciline: MezlocilinE 3zlocilinE PiperacilinE Penicilinile5 Mecanismul de actiune5 3ctioneaza bactericid, inhiband biosinteza peretelui celular al microorganismelor.3ctiunea se desfasoara in trei etape. =a etapa initiala, are loc legarea antibioticului de anumite proteine membranare specifice care ser!esc drept receptori specifici Prezenta si numarul lor sunt controlate de cromosomi, astfel, mutatiile cromozomiale pot modifica numarul si afinitatea acestor proteine pentru unele antibiotice beta lactamice. Lnele din aceste proteine inglobeaza transpeptidaze, care inter!in in consolidarea peretelui celulelor bacteriene prin formarea unei retele de legaturi incrucisate. Penicilinele cupleaza aceste transpeptidaze, blocandu.le si impiedicand formarea legaturilor trans!ersale care asigura soliditatea peretelui celular. 6n plus, penicilinele fa!orizeaza functia unor enzime autolitice, posibil prin inlaturarea unui mecanism inhibitor, ca urmare a actionarii proteinelor membranare receptoare. Microorganismele inacti!e metabolic si cele care nu se di!id nu sunt afectate de catre peniciline deoarece procesul de formare a peretelui celular nu este operant. Micoplasmele sunt de asemenea rezistente deoarece sunt lipsite de peretele celular. *pecrul de actiune al penicilinelor5 Penicilinile biosintetice "naturale) au spectru de actiune relati! ingust ce cuprinde: coci gram.poziti!i, coci gram. negati!i, multi bacili gram.poziti!i, spirochete si actinomicete. (acilii gram.negati!i sunt rezistenti in mod natural la penicilinile biosintetice. Sunt sensibili: streptococul, pneumococul, meningococul, bacilul difteric, bacilul carbunos, clostridii anaerobe, listeria, spirocheta sifilisului, actinomicete. Enterococul are o sensibilitate mica. Sunt rezistente ma*oritatea tulpinilor de Staphilococcus aureus, unele tulpini de Staphilococcus epidermidis, (acteroides fragilis, 5aemophilus pertussis si (rucella. Penicilinile antistafilococice: 3u acelasi spectru de actiune ca si penicilinele naturale cu unica deosebire ca actioneaza si stafilococul penicilinazo.poziti!. 6n molecula penicilinelor antistafilococice sunt prezente catene

laterale !oluminoase care fac ca preparatele sa fie rezistente la beta.lactamaza stafilococica.6n ultimii ani s.au dez!oltat tulpini de stafilococ "mai ales Staphilococcus epidermidis) rezistente la meticilina. <ezistenta se datoreste incapacitatii antibioticului de a a*unge la locul de actiune sau dificitului de receptori specifici la ni!elul membranei citoplasmatice bacteriene. 3minopenicilinele. 3ntibioticele semisintetice cuprinse in acest grup, a!and reprezentanti principali ampicilina si amo icilina au un spectru largit de actiune comparati! cu penicilinele naturale. Spectrul de actiune cuprinde bacterii gram.poziti!e si bacterii gram.negati!e "unele tulpini de 5aemophilus influenzae, Escherihia coli, Salmonella, Shigella, Proteus mirabilis). Farmacocinetica. Ma*oritatea penicilinelor se absorb repede si complet la administrarea parenterala. 3dministrarea i&m a dozelor mari poate pro!oca actiune iritanta locala, fiind preferabila uneori calea intra!enoasa de administrare. 3bsorbtia penicilinelor la administrarea orala este diferita, fiind dependenta de stabilitatea la acid clorhidric si legarea de proteine. Pentru a minimaliza legarea preparatelor cu componentele alimentelor se administreaza pe nemancate sau cel putin peste o ora dupa mese.Penicilinile se distribuie larg in tesuturile si lichidele organismului, inclusi! lichidul pleural, pericardic, intraarticular, intraabdominal, plamani, oase, !ezica biliara, rinichi. Penicilinile penetreaza bariera placentara, trec in laptele matern. Ma*oritatea penicilinilor "cu e ceptia nafcilinei, o acilinei, amo icilinei) se metabolizeaza in proportie de pana la -09 in ficat. Eliminarea penicilinilor se face preponderent pe cale renala "prin filtratie glomerulara si secretie tubulara). Lnele peniciline se elimina in concentratii mari cu bila "nafcilina, ampicilina, mezlocilina, benzilpenicilina, piperacilina, pi!mecilinamul). 7afcilina se elimina in proportie de ?09 cu bila si doar ,09 cu urina. 6nsuficienta renala putin modifica concentratia plasmatica a nafcilinei. Penicilinile deasemenea se elimina cu sali!a, laptele matern atingand concentratii de -.1/9 din cea plasmatica. Reac-ii adverse5 Penicilinile sunt cele mai puFin to ice printre antibiotice. <eacFiile ad!erse mai frec!ent sunt condiFionate de hipersensibilitate faFE de peniciline Gi se manifestE prin reacFii alergice <eacFiile alergice se pot manifesta prin: urticErie, eritem cutanat "cele mai frec!ente, circa >09 din totalul reacFiilor alergice)4 erupFii purpurice, erupFii buloase, reacFii cutanate gra!e de tipul Ste!ens.Kohnson "sunt rare)4 reacFii de tip boala serului, edem angioneurotic, febrE, reacFii pulmonare infiltrati!e cu eozinofilie, nefritE interstiFialE, tumefiere articularE "de asemenea se JntNlnesc rar)4 Gocul anafilactic este cea mai periculoasE manifestare a alergiei la peniciline Gi are o frec!enFE la bolna!ii trataFi cu peniciline de circa 0,0,9, 109 din cazurile de Goc anafilactic e!olueazE letal. Alte e$ecte nedorite5 )ozele mari pot a!ea acFiune iritantE asupra S7C, inclusi! scoarFa cerebralE "se JntNlneGte rar, la doze mai mari de ,0 mln benzilpenicilinE Jn zi).3cFiunea iritantE localE se poate manifesta la administrarea dozelor mari i&m sau i&! "dureri, tromboflebite, degenerarea ner!ului infiltrat). =a administrarea i&m a dozelor mari de benzilpenicilinE potasicE se poate dez!olta necrozE asepticE.Preparatele cu spectru lErgit "ampicilina, amo icilina) administrate oral pot pro!oca dereglEri dispeptice D greaFE, !omE, diaree, enterite. CEFA.)*P)RI&E generaFia 6: Cefadro il CefapirinE CefazolinE Cefale inE CefatrizinE CefradinE CefalotinE CefazedonE generaFia 66: Cefaclor Cefotetan Cefuro imE Cefamandol Cefotiam =oracarbef Cefonicid Cefo itinE generaFia 666: Cefi im CefpiramidE Ceftibuten CefodizimE Cefpodo imE Ceftizo imE CefoperazonE CefsulodinE Ceftria onE Cefota imE CeftazidimE =atamo ef generaFia 6': CefepimE CefpiromE Clasi$icarea ce$alosporinelor dupa calea de administrare I.Pentru administrarea parenterala gen.6:cefazolina,cefalotina,cefapirina,cefatrizina

gen.66:cefamandol,cefuro ima,cefo itina,cefmetazol gen.666:cefoperazona,cefota ima,ceftazidima,ceftria ona gen.6':cefepima,cefpiroma II.Pentru administrarea orala5 Aen.6:cefale ina,cefadro il,cefradina Aen.66:cefaclor,cefuro im a etil Aen.666:cefi ima,ceftibuten,cefpodo ima,cefoto ima he etil CEFA.)*P)RI&E.E Sunt o altE grupE de antibiotice beta.lactamice. Cefalosporinele au acFiune bactericidE. Mecanismul de acFiune este asemEnEtor ca la peniciline. Ca Gi penicilinele acFioneazE asupra unor proteine receptoare specifice, JmpiedicNnd formarea legEturilor trans!ersale la ni!elul polimerului peptidoglicanic din structura peretelui celulelor bacteriene Gi acti!Nnd autolizinele acestuia.)upE criterii biologice Gi clinice cefalosporinele se clasificE Jn + generaFii: Ma*oritatea absolutE a cefalosporinelor sunt ineficace faFE de stafilococii rezistenFi la meticilinE Gi faFE de enterococi. 3enera-ia I.Ji include cefalosporinele clasice cum ar fi cefaloridina, cefalotina, cefazolina, cefale ina G.a. Spectru de acFiune cuprinde o bunE parte din cocii gram.poziti!i inclusi! pneumococul, streptococul "hemolitic, piogen, !iridans), stafilococul auriu, inclusi! tulpinile penicilinazo.poziti!e, cocii gram.negati!i D meningococul, gonococul. )intre bacilii gram.poziti!i sunt sensibili Cl.perfringens Gi bacilul difteric. Eficacitatea faFE de bacilii gram.negati!i este Jn general micE. <elati! sensibili sunt Escherichia coli, @lebsiella pneumoniae, Proteus mirabilis. Particularit-ile $armacocinetice a unor ce$alosporine de genera-ia I. Ce$alotina se absoarbe puFin din intestin, dar se absoarbe repede Gi complet din locul in*ecFiei intramusculare. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de circa 119. )ifuzeazE bine Jn Fesuturi Gi Jn diferite lichide din organism, dar insuficient Jn lichidul cefalorahidian. Se metabolizezE parFial "-09), se eliminE prin secreFie tubularE, /,9 sub formE neschimbatE. # X plasmaticE este de 0,> ore. Ce$azolina este de asemenea inacti!E pe cale oralE, JnsE se absoarbe repede Gi bine la in*ectarea i&m. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ?;9. #impul de Jn*umEtEFire plasmatic este de 1,? ore, dar Jn Fesuturi persistE Jn concentraFie acti!E ?.; ore. Este epuratE prin eliminare renalE, Jndeosebi prin filtrare glomerularE. Ce$ale%ina are o biodisponibilitate de ;09 la administrare oralE. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de 10.1/9. #impul de Jn*umEtEFire este de circa 0,; ore. Este epuratE pe cale renalE, preponderent prin secreFie tubularE, realizNnd concentraFii urinare mari de substanFE acti!E. Mn insuficienFE renalE, cu clearance.ul creatininei O /0 ml&min doza se reduce de , ori.Ce$adro%ilul. 3dministrat oral, are o biodisponibilitate aproape totalE. Este larg distribuit Jn Fesuturi. # X . 1,, ore. Mn proporFie de ;-9 se eliminE neschimbat cu urina. Ce$alosporinele din genera-ia a II a Este o grupE heterogenE de preparate cu particularitEFi indi!iduale de acti!itate, farmacocineticE Gi to icitate. =a general, sunt acti!e faFE de aceleaGi microorganisme ca Gi preparatele din generaFia 6, dar acFioneazE un numEr mai mare de bacterii gram.negati!e. =a cefalosporinele de generaFia a 66.a sunt sensibile Enterobacter, @lebsiella, "inclusi! tulpinile rezistente la cefalotinE), tulpinile indol poziti!e de Proteus. Cefamandolul cefuro ima, cefonicidul, cefaclorul sunt acti!e faFE de 5.influenzae, dar nu Gi faFE de Serratia Gi (.Fragilis, pe cNnd cefo itina, cefotetanul sunt acti!e faFE de (.fragilis, unele tulpini Serratia dar nu influenFeazE 5aemophilus influenzae. (acteriile gram.poziti!e sunt mai puFin sensibile la cefalosporinele din generaFia a 66.a ccomparati! cu preparatele din 6.ma generaFie.Enteroocii Gi Pseudomonas aeruginosa sunt rezistenFi: Particularit-ile $armacocinetice a unor ce$alosporine din genera-ia a II a Ce$amandolul este inacti! pe cale oralE. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de 1+9. #impul de Jn*umEtEFire plasmatic este de 0,? ore, JnsE concentraFia acti!E Jn Fesuturi se menFine circa + ore. Se eliminE sub formE neschimbatE cu urina.Ce$uro%ima. Poate fi administrarE oral sub formE de a etil. Mn mucoasa intestinalE Gi Jn sNnge, prin hidrolizE elibereazE cefuro ima. #impul de Jn*umEtEFire mediu este de 1,1 ore. Se eliminE cu urina, ;-9 sub formE neschimbatE.Ce$aclorul, la administrarea oralE are o biodisponibilitate de ;/9. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ,/9. #impul de Jn*umEtEFire 0,>.0,; ore. Se eliminE sub formE neschimbatE cu urina pNnE la ?/9.Ce$o%itina nu se absoarbe din intestin. Se administreazE parenteral "i&m, i&!). Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de 1-9. #impul de Jn*umEtEFire este de 0,1.1,1 ore, concentraFia acti!E Jn Fesuturi se menFine pNnE la , ore. Se metabolizeazE puFin "pNnE la /9), se eliminE preponderent sub formE neschimbatE "pNnE la ?/9) prin rinichi. Ce$alosporinele din genera-ia a III Sunt rezistente la beta.lactaze. Spectrul de acFiune a acestor preparate este lErgit pentru flora gram.negati!E. Preparatele din aceastE generaFie de cefalosporine au o acti!itate JnaltE faFE de 5aemophilus influenzae, Enterobacter "inclusi! tulpinile polirezistente), @lebsiella pneumoniae, (ranhamella catarrhalis, Proteus !ulgaris, Citobacter, Serratia, Pro!idencia.3cti!itatea asupra bacilului piocianic Gi bacteroides

fragilis este moderatE "cu e cepFia ceftizo imei, Jnalt eficiente faFE de (.fragilis). 3cti!itatea asupra florei anaerobe este asemEnEtoare cu cea a cefalosporinelor din generaFia 6. Ceftazidima Gi cefoperazona sunt acti!e faFE de Pseudomonas aeruginosa JnsE alte preparate au acFiune moderatE numai asupra unor tulpini. Particularit-ile $armacocinetice a unor ce$alosporine din genera-ia a III5Ce$operazona este inacti!E pe cale oralE. 3dministratE parenteral, se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie mare "pNnE la ;-9). 3re un timp de Jn*umEtEFire de ,,, ore. 7u realizeazE concentraFii eficiente Jn lichidul cefalorahidian.Se eliminE preponderent "109) prin bilE, restul D ,0.-09 prin rinichi sub formE neschimbatE. Ce$ota%ima nu se absoarbe din intestin. =egarea de proteinele plasmatice este moderatE "->9). #impul de Jn*umEtEFire plasmaticE este de 1,1 ore. PEtrunde Jnlichidul cefalorahidian, realizNnd concentraFii mari la bolna!ii cu meningite. Se metabolizeazE Jn ficat Jn proporFie de +09. Se eliminE cu urina sub formE neschimbatE Jn proporFie de //9. Ce$tria%ona de asemenea este inacti!E pe cale oralE. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;0.;/9. #impul de Jn*umEtEFire plasmaticE este de 1,- ore, dar ni!elul acti! al preparatului se menFine Jn multe Fesuturi Gi Jn lichidul cefalorahidian ,+ ore, ceea ce permite administrarea unei doze Jn zi. Se eliminE neschimbatE prin rinichi Jn proporFie de +;9, restul cu bilE.Ce$i%ima poate fi administratE oral, a!Nnd biodisponibilitatea de +0./09 "sub formE de suspensie, realizeazE concentraFii mai mari ca la administrarea Jn comprimate). Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de >/.109. 3pro imati! +09 din cantitatea absorbitE se eliminE cu urina. #impul de Jn*umEtEFire plasmaticE D - ore. Ce$alosporinele din genera-ia a I+ Ce$epima este principala cefalosporinE din generaFia a 6'. 3re un spectru antibacterian larg Gi probabilitatea mai micE de rezistenFE a bacteriilor, Jndeosebi a celor care produc beta.lactamaze. 3ntibioticul pEtrunde mai repede decNt cefalosporinele din generaFia a -.a prin membrana unor bacterii gram.negati!e datoritE sarcinii poziti!e a moleculei, care uGureazE trecerea prin canalele !olta* dependente ale membranei. 3re afinitate superioarE faFE de proteinele membranare receptoare. #otodatE, afinitatea pentru beta.lactamaze este mai micE decNt cea a cefalosporinelor din generaFia a -.a. Spectrul antibacterian include bacili gram.poziti!i Gi gram.negati!i. Enterobacteriaceele sunt foarte sensibile la acFiunea preparatului, atNt ele care nu produc beta.lactamaze "E.coli, Proteus mirabilis), cNt Gi cele care secretE beta.lactamaze "Enterobacter, Citrobacter, Serratia marcescens, Morganella morganii, Proteus). 3ntibioticul are o potenFE mare faFE de 5aemophilus influenzae, 7eisseria gonorrhoae, este acti! faFE de stafilococul auriu sensibil la meticilinE Gi faFE de streptococi "Jn afara enterococului). 3ntibioticul de asemenea este acti! faFE de Pseudomonas Gi alte bacterii gram.negati!e de!enite rezistente la cefalosporinele din generaFia a -.a. Ma*oritatea enterococilor Gi =isteria monocitogenes sunt rezistente. 3cti!itatea faFE de (acteroides fragilis Gi alFi anaerobi este micE sau nulE. Ce$piroma0 consideratE Gi ea ca cefalosporinE de generaFia a +.a are spectrul antibacterian asemEnEtor cefota imei. Este mai acti!E ca cefota ima faFE de streptococi, enterococi, bacteriacee, Pseudomonas aeruginosa. Este rezistentE la acFiunea multor beta.lactamaze. Reac-ii adverse5 Cefalosporinele sensibilizeazE organismul Gi pot pro!oca diferite reacFii alergice, inclusi! de tip anafilactic, febrE, erupFii cutanate JnsoFite de prurit, hiperemie, edem, sindromul Sti!ens.)*ons "!ezicule, desc!amarea epiteliului). 6ncidenFa reacFiilor alergice este de 1.+9. Cu toate cE inelul chimic al cefalosporinelor Jntr.o oarecare mEsurE este diferit de cel al penicilinelor D sunt posibile reacFii alergice JncruciGate.3lte reacFii ad!erse se JntNlnesc rar. 3nemia hemoliticE autoimunE poate fi la administrarea diferitor cefalosporine dar comparati! mai frec!ent la administrarea cefotetanului.<eacFiile alergice asemEnEtoare cu boala serului se JntNlnesc mai frec!ent la administrarea cefaclorului. =a administrarea cefamandolului, cefoperazonei, cefotetanului, latamo efului poate fi hipoprotrombinemie cu hemoragii posibile.Ltilizarea cefaloridinei, Jn prezent este limitatE din cauza acFiunii nefroto ice "nefritE interstiFialE, necrozE tubularE). 3dministrarea ceftria onei se poate complica cu stazE biliarE, JnsoFitE de simptomele caracteristice "dureri Jn hipocondriul drept, regiunea epigastricE, greFuri, !omE, anore ie).Multe cefalosporine din generaFia a ,.a Gi Jn special a -.a, sunt ineficiente faFE de bacteriile gram.poziti!e "Jn primul rNnd enterococi, stafilococi). =a administrarea acestor preparate, din cauza proliferErii tulpinilor rezistente se poate dez!olta superinfecFia. 6ndicatii: Cefalosporinele din generatia 6:infectii 8<=,infectii respiratorii,infectii ale pielii si tesuturilor moi,infectii urinareCefalosporine gen.66:infectii 8<=,infectii bronhopulmonare.infectii urinare,infectii sistemice sau infectii mi te Cefalosporinele gen.666:in cazuri gra!e,infectii nosocomiale pro!ocate de A. multirezistent,stari septice,meningite pro!ocate de meningococi,pneumococi.

AMI&)3.IC)4IDE.E

Aminoglicozidele5 generaFia 6: StreptomicinE 7eomicinE SpectinomicinE @anamicinE ParomomicinE generaFia 66: AentamicinE #obramicinE SisomicinE generaFia 666: 3mi2acinE 7etilmicinE 6sepamicinE Mecanismul de ac-iune. 3minoglicozidele sunt chimioterapice cu acFiune bactericidE, care omoarE bacteriile prin inhibarea sintezei proteinelor Jn ribosomi. 3cFiunea Jncepe odatE cu pEtrunderea antibioticului prin membrana celularE. Penetrarea membranei se face prin transport acti! Gi parFial prin difuziune. )eoarece transportul acti! este dependent de o igen aceasta e plicE rezistenFa naturalE a bacteriilor anaerobe la aminoglicozide. Mn celulele microbiene aminoglicozidele se fi eazE de subunitEFile ribozomale -0 S cu inhibarea ulterioarE a sintezei proteinelor prin Jmpiedicarea iniFierii formErii peptidelor, prin citirea greGitE a codului genetic Gi prin desfacerea polizomilor Jn monozomi nefuncFionali. 3cti!itatea antibacterialE este dependentE de concentraFia antibioticului. 3cFiunea antibacterianE este redusE Jn prezenFa puroiului, Jn condiFii de anaerobiozE "este inhibat mecanismul transportator) Gi Jn mediu acid. *pectrul de ac-iune. 3minoglicozidele sunt antibiotice cu spectru larg de acFiune care cuprinde ma*oritatea bacteriilor gram.negati!e "Escherichia coli, @lebsiella, Shigella, Salmonella, Serattia, Enterobacter, Proteus) Gi stafilococii "inclusi! stafilococii meticilinorezistenFi). )in cocii gram.poziti!i sunt moderat sensibili la aminoglicozide streptococii "inclusi! enterococii) Gi pneumococii, iar din cocii gram.negati!i.gonococii Gi meningococii. Microflora anaerobE Gi ma*oritatea microflorei gram.poziti!e sunt rezistente. Aminoglicozidele din genera-ia I5 2anamicina, streptomicina, neomicina, spectinomicina, paromomicina Jn prezent sunt utilizate comparati! limitat din cauza to icitEFii Jnalte. Multe tulpini de microbi au de!enit pe parcurs rezistente la aceste antibiotice. Banamicina are un spectru larg de acFiune ce!a mai Jngust ca al gentamicinei Gi o potenFE Jn general mai micE. 8 parte din tulpinile de Enterobacter, E.coli, @lebsiella Gi Proteus ca Gi MPcobacterium tuberculosis sunt sensibile. Este ineficace faFE de Pseudomonas Gi ma*oritatea bacteriilor gram.poziti!e. *treptomicina are un spectru antibacterian asemanator celui al 2antamicinei. 6nhibE MPcobacterium tuberculosis la concentraFii mici Gi este utilizatE, Jn principal, Jn asociaFii polichimioterapice pentru tratamentul tuberculozei. Mn rest utilizarea este limitatE la cNte!a infecFii: tularemie, brucelozE, pestE. Aminoglicozidele din genera-ia a A a sunt acti!e faFE de bacilul piocianic, acFioneazE Gi bacteriile care au de!enit rezistente la aminoglicozidele din generaFia JntJi. 3entamicina este un antibiotic produs de Micromonospora purpureea cu un spectru de acFiune larg ce cuprinde multe bacterii gram.negati!e. 8 sensibilitate mare au E.coli, Serratia, Enterobacter, Proteus indol.poziti!. PotenFa preparatului este ce!a mai micE pentru @lebsiella pneumoniae Gi Proteus mirabilis. Pseudomonas aeruginosa este sensibil la concentraFii mari, potenFial to ice. Aentamicina se indicE pentru tratamentul unor infecFii se!ere sau complicate produse de germenii sensibili la preparat "Enterobacter, Serratia, Proteus, 3chinetobacter, @lebsiella, Pseudomonas). <ealizeazE concentraFii mari Jn urinE, este eficace Jn pielonefrite. 3lcalinizarea urinei fa!orizeazE acFiunea preparatului. Mn pneumoniile intraspitaliceGti se poate asocia cu carbenicilina "agentul cauzal D piocianicul), cu ampicilina "agentul cauzal D colibacilul sau Proteus mirabilis), cu o cefalosporinE "@lebsiella). Aentamicina se mai poate indica: Jn meningitele cauzate de bacili gram.negati!i sensibili "se poate administra sistemic sau intrarahidian)4 Jn endocardite cu enterococi rezistenFi la streptomicinE "se asociazE cu benzilpenicilinE sau ampicilinE)4 Jn arsuri infectate "se poate administra pe cale sistemicE sau topic). Aminoglicozidele din genera-ia a I a au o acti!itate mai mare faFE de bacilul piocianic. <ezistenFa secundarE a bacteriilor se JntNlneGte mult mai rar Jn comparaFie cu aminoglicozidele din generaFia 6 Gi 66. &etilmicina este un deri!at semisintetic al sisomicinei cu spectru de acFiune larg. 7etilmicina este rezistentE la adenilare Gi parFial la acetilare de cEtre enzimele microbiene, fiind acti!E faGE de multe tulpini rezistente la gentamicinE Gi tobramicinE. Este preparatul de elecFie Jn infecFiile nosocomiale se!ere cu germeni gram.negati!i Gi Jn infecFiile iatrogene la bolna!ii imunocompromiGi. Este mai puFin oto. Gi nefroto icE comparati! cu alte aminoglicozide. Particularit-i $armacocinetice5 3minoglicozidele nu sunt rezistente Jn mediul acid, rEu se absorb din tubul digesti!, pe cale oralE pot fi administrarte numai pentru acFiune localE Jn intestin. #rec Jn laptele matern Gi cu el se pot absorbi la nou nEscuFi datoritE pearmebilitEFii crescute a mucoaselor. Se administreazE parenteral, JnsE pot fi administrate Gi Jn ca!itEFi seroase, Gi endobronhial, dupE indicaFii !itale Gi endolumbal.

ConcentraFia ma imalE plasmaticE se instaleazE peste -0 minute D 1 orE dupE in*ectarea intramuscularE. ConcentraFia terapeuticE se menFine pe parcursul a ? ore "1, ore Jn cazul administrErii canamicinei). Aentamicina posedE capacitatea de a se cumula la administrarea repetatE. 3minoglicozidele sunt distribuite Jn di!erse Fesuturi Gi lichide din organism, Jn meningite ating concentraFii terapeutice Jn lichidul cefalorahidian "mai bine trece bariera hematoencefalicE gentamicina). Sunt eliminate din organism preponderent sub formE neschimbatE prin filtraFie glomerularE Gi secreFie tubularE atingNnd Jn urinE concentraFii mai mari decNt cele plasmatice. Clearance.ul hepatic este important doar pentru 2anamicinE "Jn bilE formeazE concentraFii de /09 din concentraFia plasmaticE). Reac-ii adverse5 3minoglicozidele sunt medicamente cu un indice terapeutic mic "concentraFia terapeuticE medie fiind apropiatE de cea to icE). Principalele efecte ad!erse sunt cauzate de ototo icitatea Gi nefroto icitatea acestor preparate. 8toto icitatea se manifestE prin leziuni cohleare Gi !estibulare. @anamicina Gi ami2acina pro!oacE mai frec!ent tulburEri cohleare, streptomicina Gi gentamicina D tulburEri !estibulare. Frec!enFa fenomenelor ototo ice, rele!ante clinic, Jn cazul administrErii timp de peste , sEptEmNni, este de -9 pentru ami2acinE, ,9 D pentru gentamicinE, 19 pentru streptomicinE, 2anamicinE, tobramicinE. #ulburErile subclinice au o incidenFE mult mai mare "pNnE la ,/9). =eziunile cohleare se manifestE la Jnceput prin senzaFia de Jnfundare a urechilor, diminuarea percepFiei sunetelor de frec!enFa JnaltE apoi se poate instala surditatea.=eziunile !estibulare se pot manifesta la Jnceput prin cefalee, greFuri, !omE, nistagm, tulburEri de echilibru cu instalarea ulterioarE a unei labirintite cronice a!Nnd drept simptom ma*or ata ia. 3cFiunea nefroto icE a aminoglicozidelor se datoreazE acumulErii preparatelor Jn parenchimul renal Gi se manifestE prin micGorarea capacitEFii de concentrare a urinii, proteinurie, cilindrurie cu creGterea Jn continuare a ni!elului plasmatic al creatininei ureei. Morfologic se obser!E o necrozE tubularE pro imalE acutE cu leziuni interstiFiale secundare. Frec!enFa fenomenelor nefroto ice semnificati!e este de circa +9 pentru gentamicinE, -9 . pentru 2anamicinE, 19 . pentru streptomicinE. 3micacina Gi netilmicina sunt mai puFin nefroto ice. 3dministrarea rapidE intra!enoasE sau intraca!itarE "intrapleuralE, intraabdominalE) Jn doze mari a aminoglicozidelor poate pro!oca bloc neuromuscular cu stare de obosealE a musculaturii scheletice Gi deprimarea respiraFiei. Miastenia gra!E, hipocalciemia, asocierea medicamentelor curarizante creGte riscul a unor astfel de accidente. 'E'RACIC.I&E generaFia 6: tetraciclinE rolitetraciclinE metaciclinE o itetraciclinE demeclociclinE generaFia 66: do iciclinE minociclinE #etraciclinele sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acFiune. Clortetraciclina Gi o itetraciclina, antibiotice naturale, au fost obFinute din StreptomPces aureofaciens Gi respecti! StreptomPces rimosus Jn anii 1;+?.1;/0. #etraciclina este un analog fErE clor, obFinutE prin dehalogenizarea clortetraciclinei Jn 1;/-. )emeclocilina a fost obFinutE prin demetilarea clortetraciclinei. Folosirea lor este actualmente Jntru.cNt!a limitatE din cauza frec!enFei relati! mari a tulpinilor bacteriene rezistente. #etraciclinele semisintetice din generaFia a doua D do iciclina Gi minociclina au o potenFE mai mare, sunt acti!e faFE de unele tulpini bacteriene rezistente la tetraciclinele clasice, se absorb aproape complet din intestin, au o penetrabilitate tisularE superioarE Gi menFin concentraFii acti!e timp mai Jndelungat. Mecanismul de ac-iune. #etraciclinele penetreazE prin difiziune membrana e ternE a bacililor gram.negati!i Gi sunt transportate acti! prin membrana citoplasmaticE a celulelor microbiene, acumulNndu.se intracelular. Celulele sensibile acumuleazE tetraciclinele Jn concentraFii ce depEGesc mult concentraFiile e tracelulare. Mn interiorul celulei, tetraciclinele se leagE re!ersibil de subunitEFile ribozomale -0 S cu blocarea consecuti!E a legErii aminoacil.3<7t de comple ul 3<7m Dribozom. Ca urmare, este opritE includerea aminoacizilor Jn lanFul peptidic Gi respecti! JmpiedicatE sinteza proteinelor bacteriene. *pectrul de ac-iune al tetraciclinelor cuprinde bacterii gram.poziti!e Gi gram.negati!e D pneumococi, gonococi, meningococi, (ranchamella catarrhalis, =isteria, (.anthracis, (rucella, 'ibrio cholerae, :ersinia, Francisella, 5aemophilus influenzae, 5aemophilus ducrePi, Propionbacterium acnes, 2ampilobacterii, fuzobacterii, clostridii, ri2etsii, spirochete, micoplasme, chlamidii Gi unele protozoare. mare parte din tulpinile de streptococ hemolitic, enterococi, E.coli, @lebsiella, Shigella, Enterobacter, 5aemophilus influenzae, Seratia Gi Proteus indol.poziti!, ma*oritatea tulpinilor de Proteus !ulgaris, Pseudomonas aeruginosa Gi bacteroizi sunt rezistente la tetracicline.

Farmacocinetica. Profilul farmacocinetic al tetraciclinelor este JntrucNt!a diferit Jn funcFie de generaFie. Preparatele din generaFia a doua fiind mai liposolubile sunt mai a!anta*oase din punct de !edere al biodisponibilitEFii, distribuFiei tisulare Gi epurErii. #etraciclina, o itetraciclina, demeclociclina se absorb din tractul gastro.intestinal Jn proporFie de >0.?09, do icilina Gi minociclina Jn proporFie de ;0.1009. 3bsorbFia se petrece preponderent Jn porFiunea superioarE a intestinului subFire. 3bsorbFia este diminuatE Jn caz de utilizare concomitentE a produselor lactate, a medicamentelor care conFin calciu, magneziu, fier, datoritE formErii chelaFilor neabsorbabili. Cuplarea cu proteinele plasmatice !ariazE Jntre >/9 "tetraciclina) Gi ??9 "do icilina). #etraciclinele sunt distribuite larg Jn Fesuturile Gi lichidele din organism. Indica-ii de administrare5 #etraciclinele sunt antibiotice de primE alegere Jn tratamentul brucelozei, febrei recurente, holerei, richetsiozelor "tifos e antematic, febra W), Jn infecFii cu ChlamPdia "limfogranulomatozE !enerianE, uretrite nespecifice, psittacozE, trahom) Gi cu MPcoplasma. #etraciclinele sunt a!anta*oase Jn pneumoniile pro!ocate de ChlamPdia, Co iella, Francisella, MPcoplasma ca Gi Jn infecFiile pel!ine pro!ocate de bacili gram.negati!i sensibili. Se mai pot indica Jn episoadele acute ale bronGitei cronice, Jn sifilis, actinomicozE, antra , angina 'incent, nocardiozE, dizenterie, pneumonie pneumococicE, infecFiile cu :ersinia Gi cu =isteria, Jn acne "minociclina). Contraindica-ii5 #etraciclinele sunt contraindicate Jn insuficienFa renalE "cu e cepFie do iciclinei) la femeile JnsErcinate Gi la copii pNnE la ? ani. Reac-ii adverse5 =a administrarea tetraciclinelor reacFiile ad!erse se JntNlnesc Jn 1.-09 din cazuri, cu predominarea fenomenelor to ice. )in partea tubului digesti!: fenomene de iritaFie gastricE Gi intestinalE D pirozis, greaFE, !omE, dureri epigastrice, diaree cauzate de acFiunea iritantE a preparatelor asupra mucoasei gastro.intestinale. )upE cNte!a zile de administrare oralE, Jn special a preparatelor din prima generaFie, pot apErea fenomene de disbacteriozE intestinalE Gi infecFii enterice cu Pseudomonas, Proteus, stafilococi, Candida Gi alte bacterii rezistente la tetracicline. 3cFiunea hepatoto icE: #etraciclinele pot deregla funcFia ficatului. )ozele mari, mai ales cNnd sunt administrate parenteral, pot fi cauzE de infiltraFie grasE a ficatului. 3u fost semnalate cazuri de dez!oltare a necrozei hepatice la dozele nictemerale de + g Gi mai mult administrate intra!enos. 5epatoto icitatea este fa!orizatE de insuficienFa renalE, sarcinE, malnutriFie, coe istenFa altor boli hepatice. 3cFiunea nefroto icE: Preparatele de tetraciclinE Jn!echite pro!oacE uneori o tubulopatie pro imalE de tip sindrom Fanconi cu poliurie, polidipsie, proteinurie Gi aminoacidure, glicozurie, acidozE, greFuri Gi !ErsEturi. 3socierea tetraciclinelor cu diureticele poate duce la retenFia azotului. =a administrarea dozelor mari persoanelor subnutrite se negati!eazE balanFa azotatE, creGte azotul neproteic Jn ser Gi eliminarea urinarE de azot, se produce pierdere Jn greutate D fenomene atribuite inhibErii anabolismului proteic. =a bolna!ii cu insuficienFE renalE tetraciclinele "cu e cepFia do icilinei) sunt contraindicate, deoarece acumulNndu.se pro!oacE fenomene to ice, inclusi! afectarea to icE a rinichiului cu degenerescenFa grasE a celulelor tubulare. =a femeile JnsErcinate se pot dez!olta ocazional fenomene de insuficienFE hepato.renalE cu icter, acidozE, retenFie azotatE Gi Goc. 8asele Gi dinFii: #etraciclinele se acumuleazE Jn Fesuturile calcificate, unde formeazE chelaFi cu ortofosfatul de calciu. )epunerea Jn oase poate pro!oca inhibarea creGterii copiilor, ire!ersibilE la tratamentul Jndelungat cu doze mari. )epunerea Jn dinFi produce colorarea Jn brun a dinFilor, cu hipoplazia smalFului dentar. =a sugari poate creGte presiunea lichidului cefalorahidian cu bombarea fontanelelor. )in aceste moti!e tetraciclinele sunt contraindicate la femeile JnsErcinate Gi copiii mai mici de ? ani. Fotosensibilizarea. 3dministrarea tetraciclinelor, Jn special a demeclociclinei poate pro!oca fenomene de fotosensibilizare la razele solare Gi ultra!iolete mai ales la persoanele blonde. <eacFiile fototo ice sunt JnsoFite uneori de febrE mare. )ereglErile !estibulare. Mn cazul administrErii minociclinei pot apErea dereglEri !estibulare JnsoFite de !erti*uri, greaFE, !omE. =a administrarea a ,00.+00 mg&zi de minociclinE aceste reacFii au fost Jnregistrate la -/.109 pacienFi. 3cFiunea to icE localE asupra Fesuturilor. 3dministrarea intra!enoasE a tetraciclinelor poate duce la tromboze !enoase. 6n*ectarea intramuscularE pro!oacE acFiune iritantE localE dureroasE. )in cauza multiplelor fenomene nedorite legate de to icitatea preparatelor, de spectrul larg de acFiune, de frec!enFa mare a rezistenFei bacteriene Gi tot odatE FinNnd cont de apariFia pe piaFa farmaceuticE a multor antibiotice noi, care nu cedeazE dupE acti!itatea antimicrobianE, utilizarea Jn practicE a tetraciclinelor Jn ultimul timp a fost restrNnsE considerabil.

C.)RAMFE&IC).6. Cloramfenicolul, deregleazE sinteza mitocondrialE proteicE Jn celulele hematopoetice din mEdu!a osoasE la mamifere, acFiune posibil responsabilE de efectul depresi! asupra hematopoezei. *pectrul de ac-iune. Cloramfenicolul are spectru larg de acFiune ce cuprinde bacterii aerobe gram.negati!e Gi gram. poziti!e, bacterii anaerobe, ri2etsii Gi spirochete. Sunt sensibili: Escherichia coli, @lebsiella pneumoniae, Proteus mirabilis, 5aemophilus influenzae, Salmonella tiphP, Salmonella paratiphP 3, Shigella, Pseudomonas pseudomallei, StaphPlococcus aureus, S.pPogenes, S.!iridans, Streptococcus pneumoniae, 7eisseria meningitidis, aproape toate bacteriile anaerobe "inclusi! (acteroides fragillis), Co iella burnetii, <ichettsia. FaFE de 5.influenzae, 7.meningitidis Gi (acteroides cloramfenicolul poate a!ea acFiune bactericidE. Indica-ii pentru administrare5 3ctualmente, cloramfenicolul are indicaFii limitate datoritE to icitEFii Jnalte Gi a riscului unor reacFii ad!erse gra!e "deGi rare). Cloramfenicolul trebuie utilizat ca antibiotic de rezer!E Jn tratamentul unor infecFii gra!e cNnd preparatele antibacteriene mai puFin to ice sunt ineficiente sau contraindicate. Cloramfenicolul este preparatul de prima alegere Jn: abcesele cerebrale pro!ocate de (acteroides fragillis Gi alte microorganisme sensibile4 tratamentul de urgenFE al febrei tifoide pro!ocate de Salmonella tiphP "nu este a!anta*os la purtEtorii de Salmonella tiphP)4 meningite pro!ocate de 5aemophPlus influenzae, 7eisseria meningittidis, Streptococcus pneumoniae. 3lte indicaFii: salmoneloza pro!ocatE de Salmonella paratPphi 34 febra Wu pro!ocatE de Co iella burnetii4 erlichioza pro!ocatE de Ehrlichia canis4 septicemii de origine abdominalE "uneori Jn asociere cu ami2acina)4 tifosul e antematic, bruceloza "ca alternati!E la tetracicline Jn cazurile cNnd tetraciclinele sunt contraindicate). Cloramfenicolul nu se utilizeazE Jn tratamentul in*ecFiilor banale, infecFiilor respiratorii, grupei, faringitei, Jn tratamentul purtEtorilor se Salmonella tiphP, Jn profila ia maladiilor infecFioase. Farmacocinetica5 Cloramfenicolul "bazE) se absoarbe repede Gi complet din tubul digesti! a!Nnd o biodisponibilitate de 1/.;09. Cloramfenicolul palmitat este un ester insolubil, lipsit de gustul amar al cloramfenicolului fiind a!anta*os la copii. Mn intestin se hidrolizeazE cu formarea de cloramfenicol liber, concentraFia plasmaticE ma imE a cEruia se instaleazE mai lent ca Jn cazul administrErii preparatului D bazE. Reac-ii adverse. Principalele efecte ad!erse sunt de naturE hematologicE. 3cFiunea to icE asupra hematopoezei poate a!ea manifestare dublE: )eprimarea re!ersibilE a mEdu!ei osoase cu anemie JnsoFitE uneori de leucopenie Gi trombocitopenie. Mn mEdu!E se constatE o !acuolizare citoplasmaticE Gi oprirea maturErii precursorilor eritroizi Gi mieloizi. 3cFiunea deprimatE este dozodependentE, apare la concentraFii plasmatice mai mari de ,/ mcg&ml Gi se datoreGte posibil inhibErii sintezei proteinelor mitocondriale la ni!elul celulelor hematopoetice. )eprimarea hematopoezei cu pancitopenie D anemie aplasticE, leucopenie sau agranulocitozE, trombocitopenie. Se poate manifesta clinic prin hemoragii Gi infecFii. Fenomenele sunt independente de dozE Gi se pot dez!olta dupE un timp de la terminarea tratamentului. Patogenia este probabil idiosincrazicE. 3cest accident gra! apare rar D un caz la ,/.000.+0.000 bolna!i trataFi. Mn prezenFa dificitului de glucozo.>.fosfstdehidrogenazE, bolna!ii sub tratament cu cloramfenicol pot dez!olta o anemie hemoliticE se!erE. 3lte fenomene nedorite care apar ocazional sunt din partea tractului gastrointestinal. =a adulFi, care administreazE cloramfenicol Jn dozE 1,/.,,/ g&zi peste ,./ zile de tratament pot apErea greFuri, !omE, diaree. Peste /.10 zile dupE Jnceputul administrErii pot apErea simptome de disbacteriozE cu candidoza mucoaselor "Jn special a ca!itEFii bucale Gi a !aginului). <ectocolita pseudomembranoasE sur!ine foarte rar. #ratamentul Jndelungat cu cloramfenicol poate cauza complicaFii neuropsihice de ordin to ic ce se pot manifesta prin ne!ritE opticE, poline!rite, mai rar D confuzie mintalE, delir. =a nou.nEscuFi to icitatea cloramfenicolului se poate manifesta prin _sindromul cenuGiu`. 7ou.nEscuFii nu au bine format mecanismul de con*ugare cu acidul glucuronic, necesar pentru deto icarea cloramfenicolului. <iscul este mare Jn prima lunE, mai ales Jn primele +? ore de !iaFE. Simptomele clinice ale _sindromului cenuGiu`: !omE, anore ie, hipotermie, tahipnee, cianozE cu culoarea cenuGie a pielii, letargie. Pentru a preJntNmpina apariFia acesui sindrom doza nictemeralE nu trebuie sE depEGeascE /0 mg&2g&zi.

MACR).IDE Macrolidele: EritromicinE <o itromicinE 3zitromicinE 8leandomicinE )iritromicinE FluritromicinE SpiramicinE ClaritromicinE MidecamicinE KosamicinE Mecanismul de ac-iune5 Macrolidele se fi eazE de subunitEFile ribozomale bacteriene /0 S cu inhibarea sintezei proteinelor Jn ribosomi. 3cFiunea este bacteriostaticE sau bactericidE. 3cFiunea antibacterianE este sporitE Jn mediul alcalin "p5 D ?.?,/). Spectrul antibacterian cuprinde bacterii aerobe gram.poziti!e, unele bacterii negati!e aerobe Gi unele bacterii anaerobe. Eritromicina acFioneazE bacteriostatic sau bactericid Jn funcFie de concentraFia antibioticului, specia microbianE, faza de creGtere. Indica-ii de administrare5 Eritromicina este preparatul de elecFie Jn pneumoniile cauzate de MPcoplasma pneumoniae Gi ChlamPdia trachomatis "la sugari), Jn tratamentul bolii legionarilor, enterocolitei cu CampPlobacter fetus *e*uni, tusei con!ulsi!e, eritrasmei. Mai poate fi indicatE Jn locul penicilinei bolna!ii cu alergie la peniciline Jn infecFii streptococice "faringitE, scarlatinE, erizipel, otitE medie) sau pneumococice "pneumonie, otitE medie). Mai poate fi indicatE ca alternati!E a penicilinei la Jn antra , infecFiile cu =isteria monocPtogenes, actinomicozE, sifilisul recent. Propriet-i $armacocinetice a unor macrolide Eritromicina. (iodisponibilitatea !ariazE Jn limitele -0.>/9 Jn funcFie de sarea respecti!E ce reprezintE ingredientul acti! al preparatului. Eritromicina este instabilE Jn mediul acid din stomac, dar formele cu Jn!eliG enterosolubil Gi ErPthromPcinum Estolatum sunt acidorezistente. Se fi eazE de proteinele plasmatice Jn proporFie de 10.;09. PEtrunde bine Jn ma*oritatea Fesuturilor Gi compartimentelor lichidiene cu e cepFia lichidului cefalorahidian. #rece bariera placentarE Gi Jn laptele matern. Se metabolizeazE Jn ficat. Se concentreazE Jn ficat Gi se eliminE prin bilE Jn concentraFii mari. Cu urina se eliminE Jn proporFie de ,./9 dupE administrarea oralE Gi 1,. 1/9 dupE administrarea i&! "sub formE neschimbatE). #impul de Jn*umEtEFire 1,+., ore. Ro%itromicina este stabilE Jn acidul clorhidric Gi se absoarbe bine din intestin. (iodisponibilitatea la administrarea oralE D /09. <ealizeazE concentraFii plasmatice de + ori mai mari ca eritromicina. Este distribuitE larg Jn Fesuturile Gi lichidele organismului. ConcentraFii mari de ro itromicinE se depisteazE Jn plEmNni, lichidul sino!ial, organele genitale feminine, ficat, piele, lichidul lacrimal, amigdale. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;>9. Se metabolizeazE parFial. Cea mai mare parte "/-9) se eliminE cu masele fecale sub formE neschimbatE Gi sub formE de metaboliFi, 1.1,9 se eliminE cu urina, 1/9 prin plEmNni.#impul de Jn*umEtEFire este 1, ore la adulFi Gi ,0 ore la copii. Reac-ii adverse5 Eritromicina pro!oacE frec!ent fenomene de iritaFie digesti!E cu neplEcere epigastricE, greFuri, !omE, diaree. 3lte reacFii ad!erse se JntNlnesc rar. 8cazional pot fi reacFii alergice, la administrarea intra!enoasE D flebite. 3u fost semnalate cazuri de hepatitE colestaticE. Iosamicina este relati! bine suportatE D tulburErile digesti!e sunt minore, reacFiile alergice sunt rare. =a bolna!ii cu insuficienFa hetatobiliarE poate JnrEutEFi probele hepatice. Ro%itromicina este comparati! bine suportatE. Poate pro!oca dereglEri dispeptice D epigastralgii, anore ic, greFuri, !omE, diaree, meteorism, rareori D reacFii alergice cu erupFii cutanate, edem Wuin2e, creGterea tranzitorie a transaminazelor. Diritromicina mai frec!ent pro!ocatE dureri abdominale, greFuri, !omE, diaree, ameFeli, cefalee, rar D colitE pro!ocatE de Clostridium dificile. Claritromicina este relati! bine suportatE. Poate pro!oca ocazional reacFii ad!erse digesti!e "dureri abdominale, greaFE, diaree) dar mai puFin frec!ente ca la administrarea eritromicinei. 3u fost semnalate cazuri de acFiune hepatoto icE cu hepatitE colestaticE Gi creGterea enzimelor hepatice. Azitromicina uneori poate pro!oca tulburEri gastrointestinale dar ele sur!in mai rar decNt pentru eritromicinE Gi sunt minore. 3u mai fost semnalate ocazional reacFii alergice "erupFii cutanate, angioedem, artralgii) rareori D creGterea enzimelor hepatice, icter colestatic. .I&C)*AMIDE ClindamicinE, =incomicinE =incosamidele au Jn structurE unele asemEnEri cu eritromicina ceea ce e plicE proprietEFi biologice apropiate Gi un mecanism de acFiune comun.

Mecanismul de ac-iune5 =incosamidele se fi eazE de subunitEFile ribosomale bacteriene /0 S JmpiedicNnd formarea legEturilor peptidice, consecuti! D sinteza proteinelor microbiene. Clindamicina, ca urmare a legErii rezistente de ribosomii bacterieni, are efect postantibiotic prelungit. 3cFioneazE bacteriostatic sau bactericid Jn funcFie de microorganism Gi de concentraFia antibioticului. *pectrul de ac-iune al lincosamidelor cuprinde bacteriile gram.poziti!e Gi anaerobe. =incosamidele sunt acti!e faGE de ma*oritatea cocilor gram.poziti!i "pneumocici, streptococi, stfilococi) cu e cepFia enterococilor Gi stafilococilor meticilino.rezistenFi, sunt acti!e faFE de CorPnebacterium diphteriae Gi faFE de ma*oritatea anaerobilor patogeni. Sunt sensibili (acterioides fragilis, clostridiile, peptococii. "Clostridium dificile este de obicei rezistent). Indica-ii de administrare "a clindamicinei): MedicaFie de primE alegere Jn infecFiile cu anaerobi: pulmonare "pneumonii, empiem, abces pulmonar)4 abdominale "peritonite, abcese)4 pel!ine "endometrite, abcese o!ariene, infecFii postchirurgicale !aginale). Septicemii bacteriene pro!ocate de anaerobi, streptococi, stafilococi. Ca remedu suplimentar Jn tratamentul chirurgical al afecFiunilor infecFioase a oaselor, articulaFiilor Gi a osteomielitei hematogene pro!ocate de stafilococi. 6nfecFii gra!e ale pielii Gi Fesuturilor moi pro!ocate de anaerobi, streptocici Gi stafilococi. Ca preparat de a doua alegere Jn pneumonii pro!ocate de pneumococi, streptococi, stafilococi "sensibili). 3ctinomicozE "ca alternati!E a benzinpenicilinei).Mn asociere cu primachina Jn pneumonia cu PneumocPstis carinii. Mn unele infecFii cu protozoare D malaria falciparum rezistentE la clorochinE, babeziozE, to oplasmozE "Jn asociere cu alte antiprotozoare). Propriet-i $armacocinetice5 Clindamicina. Se absoarbe repede la administrarea oralE, a!Nnd o biodisponibilitate de ;09. Se leagE Jn proporFie de ;,.;+9 de proteinele plasmatice. Se distribuie larg Jn Fesuturi Gi lichide, realizNnd concentraFii acti!e Jn Fesutul pulmonar Gi lichidul pleural, Jn ficat Gi Jn bilE, Jn oase, Jn lichidul sino!ial, Jn prostatE, in Fesuturile moi, se concentreazE Jn leucocitele polimorfonucleare, Jn macrofagele al!eolare, pEtrunde Jn abcese. #rece bariera placentarE. Slab pEtrunde Jn lichidul cefalorahidian Gi Jn creier. #impul de Jn*umEtEFire mediu este de ,,1 ore. Clindamicina este Jn mare mEsurE metabolizatE Jn ficat formNnd Gi metaboliFi acti!i. Se eliminE preponderent cu bila, circa 1-9 se eliminE sub formE neschimbatE cu urina. Reac-ii adverse5 .incomicina. =a 10.,09 din pacienFi, la administrare oralE, sunt posibile dereglEri dispeptice "dureri abdominale, greFuri, !omE, diaree). 8 altE complicaFie mai puFin frec!entE, dar gra!E este colita pseudomembranoasE. Este posibilE sensibilizarea organismului cu apariFia erupFiilor cutanate, JnsoFite de eritem, prurit. <ar poate apErea neutropenie, trombocitopenie. Clindamicina pro!oacE frec!ent diaree banalE "10.,09) Gi erupFii cutanate "109). 3lte reacFii ad!erse rare sunt: glositE, stomatitE, !aginitE, leucopenie, trombocitopenie, afectare hepaticE "uneori cu icter). RIFAMPICI&E.E 3nasamincinele Drifampicina,rifabutina,rifalazil,rifamicina.3ntibiotice cu spectrul larg de actiune larg:micobacterii. m.tuberculosis.m.2anasii,.m.leprae4coci gram negati!i.n.gnorroeae,n.meningitidis4coci gramB.str.pPogenis ,str.pneumoniae,staph.aureus4bacili gram poziti!i. Cl.dificile4bacili gram negati!.E.coli,shigelle,@lebsiela ,Enterobacter,=egionela pneumoniae4chlamidii4po i!irus.. Mecanismul de actiune Gimpiedica sinteza proteinelor datorita formarii unui comple cu subunitatea beta a 3<7.polimerazei 3)7.dependente cu blocarea consecuti!a a initierii pricesului de formare a 3<7m si sinteza proteinelor Dastfel pro!oaca un efect bactericid indeosebi acti!i fata de germeni cu di!iziune rapida..manifesta actiune bactericida si fata de micobacteriile cu perioade scurte de acti!ite metabolica sau de crestere..este acti! fata de micobacteriile e tracelulare si cele aflate in fagocite ..poate sa sterizeze tesuturile infectate ,ca!itati si sputa I&DICA'II si regimul de dozare Dtratamentul tbc pulmonare si e trapulmonare"de electie in cea e tensi!a sau ca!itara )in asociatie cu alte antituberculoase Dizoniazida, etambutolul, pirazinamida, streptomocina..intern in doza de 10mg&2g dar nu mai mult de >00 mg,zilnic sau - zile &sapt,intr.o singura prizala distanta de mese.in cazurile gra!e se poate adm prin perfuzie i&! lenta"rifampicina sodica )in doza de 10 mg&2g&zi. .endocardita stafilococica Din asociere cu gentamicina sau !ancomicina"in formele complicate cu abcese miocardice ,renale sau cerebrale sau pentru sterilizarea !al!ulelor cardiace protetice)

.osteomelita si artrita septica cu stafilococul aureu"in asociere cu cefazolina sau un aminoglicozid) .septicemie cugermeni negati!i reziztenti la antibiotice .pneumoniea cu legionela "in asociere cu macrolide) .lepra"in asociere cu dapsona si clofazimina) .profila ia meningitei meningogocice "pentru sterilizarea!purtatorilor asimptomatici) .profila ia infectiei cu 5influenzae tip ( la copii contacti 6n infectii se!ere cu microflora gram.poziti!a sau gram.ne!ati!a se recom. <ifampi!ina in doze de -0 mg&2g&zi,in doua prize ,iar cele e treme prin , perfuzii a cite 1/ mg&2g.Pentru profila ia meningitei meningococice la adulti se recomanda cite >00 mg de , ori &zi,iar la copii 10 mg&2g de , ori &zi ,timp de , zile Contraindicatiile4 insufecienta hepatica,insuficienta renala,porfiria,1trimestru de gra!iditate,lactatie ,icter,hepatita infectioasa,hipersensibilitate la preparat.cu precautie in boli hepatice in antecedente,alcoolism,!irsta inaintata ,asocierea cu medicam.hepatoto ice"inclusi! isoniazida)sau care se metabolizeaza in ficat "datorita inductiei enzimatice) Farmacocinetica Dse absoarbe complet,concentraria ma dupa o doza de >00mg se atinge peste 1.+ h si constituie >.-, microg&ml,se distribuie larg in organism,'d constituie 1l&2g,creaza concentratii mai mari celei plasmatice in pulmoni ,ficat,bila si urina..penetreazain lapte.in cazeumul tuberculos si abcesele stafilococice..cu cuplare cu proteinele plasmatice e de circa ;0 9 .#1&, in plasma este initial -./ h,micsorindu.se ulterior la ,.- h..in insuficiehta hepatica si mai putin in cea renala,e ista un risc de cumulare din care cauza dozele se reduc "apro im /0 9) <eactiile ad!erse 1)hepatoto icitate.Ztransaminazele circa 1+ 9 5epatita cu icter4riscul afect hepatice Controlul sistemic al functiilor ficatului 3ctiune hepatoto ica poate fi redusa prin folosirea hepatoprotectoarelor ,)dereglari digesti!e.discomfort gastric,greata ,!oma ,dure abdominala,diaree -)<eactii alergice in 1 / cazuri.prurit, hiperimie ,eruptii cutanate febra ,eozinofilie ,edem Wuinc2e,purpura +)neurologice:oboseala ,somnolenta,cefalee,ameteli,ata ie,confuzie /)hematopoetice:leucopenie,purpura trombocitopenica,neuropenie,anemie hemolitica. Culoarea rosie a lacrimilor,urinei,sudoratiei.apare inductia enzimelor hepaticelni! ,/.hidro ocalciferolul4intensifica catabolismul tiro inei4Zto icitatea hepatica a izoniazidei 3.IC)PEP'IDE.E 3licopeptidele5 'ancomicinE <istomicinE #eicoplaninE

*pectru de actiune Dgermenii gram B"staf.penicilino. si o acilinorezistenti,str.!iridans,piogen,pneumococul,enterococul) germenii gramB "staf. penicilino. s* o acilinorezistenti* str) +iridans* pio#en* pne'mococ'i* enterococ'l%,
#ermenii anaerobi !peptostreptococi,

bac.gramB "clostridii, bac. antra , difteric)4 .actinomicetele4 Ci.dificile Indicatiile infectiile pro!ocate de S.aureus infectiile stafilococice in alergie la p.lactamine4 infectiile gra!e cu Enterococcus spp., (.cerreus, endocardita infectioasa, pro!ocate de str.bo!is in alergie la "-.lactamine4 endocardita infectioasa, produsa de E. faecalis "in asociere cu gentamicina)4 meningita pro!ocate de Strp. pneumoniae, rezistenta la peniciline4 #ratamentul empiric al infectiilor gra!e de etiologie stafilococica presupusa: a) endocardita infectioasa a !al!ei tricuspidale sau protezate "in asociere cu gentamicina)4 sepsis asociat cateterului4 meningita posttraumatica sau postoperatorie "in asociere cu cefalosporinele gen, 66m sau fluorchinolonele)4 peritonita in dializa peritoneaia4 febra neutropenicm !la ins'ficienta terapiei initiale%)

intern in colita pse'domembranoasa c' -i)dificile, profila ia infectiei pla#ilor in inter+entii ortopedice s. cardiochir'r#icaie !in pericol de /012%,

profila ia endocarditei la pacientii cu rise ma*or. Contra indicatiile si precautiile. sunt contraindicate in caz de hipersensibilitate "documentata). <iscul nefroto icitatii create in caz de: afectiuni renale cronice, hipo!olemie, insuficienta cardiaca congesti!a4 in caz de asociere cu aminogiicozidele, amfotericina (, polimi inele, ciciosporina, furosemidul, acidul etacrinic. Pentru a minimaliza riscul actiunii to ice asupra fatului sau nou.nascutului, la femeile insarcinate sa' care
aiapteaza* #licopeptidele se prescri' n'mai d'pa indicatii +itale)

RE4I*'E&'A MICR)9IA&A Mecanismele de aparitie a rezistentei bacteriene . Microorganismele produc enzime care inacti!eaza antibioticul. E emple: sinteza enzimelor ce inacti!eaza antibioticele "beta.lactamazele inacti!eaza penicilinele s. cefalosporinele, acetilazele* adenilazele* fosfo(rilazele 3 amino#licozidele4icroor#anismele modifica permiabilitatea pentr' chimioterapice) 5 emple6 #licopeptidele) 7a microor#anisme se prod'ce modificarea str'ct'ral a tintei pentr' antibiotic) 7a microor#anisme se formeaza cai metabolice modificate ce le permite a e+ita reactiile inhibate de antibiotic) ) 4icroor#anismele prod'c enzima modificata capabila sa indeplineasca f'nc.ia metabolica proprie* care este p'tin afectata de antibiotic)0ezistenta microbiana poatefi de ori#ine #enetica s. non(#enetica)0ezistenta microbiana
de ori#ine #enetica poate fi cromozomiala si e tracromozomiala)0ezistenta cromozomiala este conditionata de m'tatii spontane a loc's'l'i cromozomial ce controleaza sensibilitatea la antibiotice)0ezistenta e tracromozomiala este conditionata de plasmide ( niste elemente #enetice e tracromozomiale* constit'te din molec'le de 289) 5le pot incl'de #ene de rezistenta fata de an'mite antibiotice) 5 empl'6 :lasmidele ce determine rezistenta la peniciline si cefalosporine contin #ene codificatoare a beta(lactamazelor) 0ezistenta non(#enetica poate fi ca'zata de perioada cand lipseste acti+itatea metabolica la microor#anisme) 5 empl'6 4icroor#anismele persistente care n' se m'ltiplied si s'nt rezistente la tratament'l c' chimioterapice !micobacteria ;<- etc

%ecanismele genetice de transmisie-(-on.'#area ( proces se

'al de transmitere a material'l'i #enetic la contact'l

direct prin intermedi'l p'ntilor plasmatice) 0ezistenta apare repede si poate fi chiar polirezisten.a6 transformarea ( proces'l de transmitere a material'l'i* ce contine 289 de la cel'lele lezate de recipienti) In acest caz pot fi transmise molec'le intre#i de 289 sa' fra#mente, trad'cerea (transmisia material'l'i #enetic* ce determine rezistenta* !fra#mente mici ale #enom'l'i% prin intermedi'l bacteriofa#ilor

%ecanismele biochimice de transmisie sinteza enzimelor ce inacti!eaza antibioticele "beta.lactamazele inacti!eaza penicilinele si cefalosporinele4 acetilazele, adenilazele, fosforilazele . aminoglicozidele4 modificarea permeabilitatii si transportului membranarsi ca rezultat antibioticul nu a*unge la locul de actiune4 formarea de asa numiti antimetaboliti ce micsoreaza efectul antibioticului4 dereglarea proceselor metabolice cu alterarea locului actiunii antibioticelor. Caile de combatere a rezistentei .sinteza s* utilizarea de antibiotice noi rezistente la enzime "peniciline si cefalosporine de gen. 6ll si 6', aminoglicozide semisintetice)4 sinteza de substante care inacti!eaza enzimele microbiene, rele!ind efectul antibioticului "acidul cla!ulanic, sulbactamul etc.)4 utilizarea de doze ma*ore4 e cluderea antibioticelor din administrare pentru i an'mita perioada de timp !6(12 l'ni%,
interzicerea administrarii locale near#'mentate a antibioticelor)

RE4I*'E&'A MICR)9IA&A &aturala De tip streptomicinic "nsau brusc stepo) se caracterizeaza prin mutafii dupa una sau doua contacte cu antibioticul si nu depinde de doza lui "e caracteristica pentru streptomicina, rifampicina, no!obiocinm, macrolide, fuzidina) De tip streptomicinic "lent, omultiple stepo) se caracterizeaza prin mutap* multiple cu ma.*orarea dozei "e caracteristica pentru peni. ciline, cefalosporine, tetracicline, cloramfeni.col, polimi ine,!ancomicina) Dobandita

Cromozomiala transferul materialului genetic incadratincromozo.mi prin intemediul mutatiilor spontane sau depresiei genelor ce controleaza sinteza de enzime E%tracromozomiala informatia despre rezistenta se confine in plasmide. elemente de 3)7, care cuprind factori S, responsabili de rezistenfa. Ma*oritatea con*in un factor se ual . factorul de transfer al rezistenfei "<#F). Ea se transmite #ntre aceleasi tulpini de germeni sau la tulpini diferite, dar limitat intre germenii, apartinand la specii sau genuri diferite. *6.FAMIDE.E Remeidii cu ac-iune rezorbtiv /sistemic1 de duratE scurtE Gi niedie sulfadimidinE "sulfadimezinE) sulfaetidol "etazol) sulfadiazinE "sulfazinE) sulfacarbamid "urosulfan) de duratE lungE sulfadimeto inE sulfameto ipiridazinE "sulfapiridazinE) de duratE ultralungE sulfalen <emedii cu acFiune intestinalE ftalilsulfatiazol "ftalazol) sulfaguanidinE "sulginE) sulfasalazinE "salazosulfapiridinE) salazodimeto inE salazodinE "salazopiridazinE) . ftazin mesalazin remedii utilizate topic sulfacetamidE "sulfacil de sodiu) sulfadiazinE argenticE "sulfargin)

.ul-amidele sunt chimioterapice de sintezE, care au drept nucleu de bazE p.aminobenzensulfonamida sau sulfonilamida. . deri!aFii acidului sulfiric, capabile sE inhibe dez!oltarea unui Gir de bacterii Aram nBo Gi Aram n.o, hlamidii, precum Gi unele protozoare Gi fungi patogeni. Clasi$icare dup viteza de epurare 1. CompuGi cu acFiune de duratE scurtE Gi relati! scurtE "# X .1.1 ore): . sulfametizolul "rupol, thiosulfic)4 . sulfacarbamida4 . sulfafurazolul4 . sulfizomidina.

,. CompuGi cu acFiune de duratE intermediarE "# X - 8 9 ,+ ore): . sulfafenazolul . sulfametazolul4 . sulfadiazina4 . sulfamo olul. -. CompuGi cu acFiune de duratE lungE sau foarte lungE "# X : ,+ ore Gi poate a*unge cJte!a ore): . sulfadimeto ina4 . sulfameto idiazina4 . sulfalenul4 . sulfado ina. Farmacodinamica Mecanism de ac-iune Sulfamidele acFioneazE bacteriostatic Jn concentraFii obiGnuite, dar concentraFiile mari pot fi bactericide. Efectul antibacterian se datoreGte interferErii procesului de sintezE a acidului folic la ni!elul microorganismelor sensibile. Molecula sulfamidicE prezintE asemEnEri structurale cu acidul p.aminobenzoic, pe care Jl antagonizeazE competiti!. Consecuti! este blocatE dehidropteroat sintetaza, enzimE care inter!ine Jn Jncorporarea acidului p.aminobenzoic Jn acidul dehidropteroic, precursor al acidului folic. )eficitul acidului folic determinE Jmpiedicarea formErii unor nucleotizi purinici Gi pirimidinici, Gi Jn sfJrGit a acidului dezo iribonucleic. 3cidul p.aminobenzoic, purinele Gi timidina JmpiedicE acFiunea bacteriostaticE a sulfamidelor. 3cestea sunt puFin acti!e Jn prezenFa puroiului Gi a Fesuturilor necrotice, din cauza prezenFei unor cantitEFi mari de nucleotizi purinici Gi pirimidinici. *pectrul de activitate Sulfamidele sunt acti!e, faFE de un spectru larg de acFiune: bacterii Aram nBo "S. aureus, S. pneumonial etc.) Gi Aram n.o "gonococ, meningococ, 5. influenzal, E coli, Proteus spp., salmonele, sighele), chlamidii, nocardii pneumocite, actinomicete, plazmodii malarice, to oplazmoze. Mn prezent multe tulpini de stafilococ, streptococ, meningococ, enterobacterii se caracterizeazE printr.un ni!el Jnalt de rezistenFE dobJnditE. <ezistenFa naturalE posedE enterococii, bacilul piocianic Gi ma*oritatea anaerobilor. Farmacocinetica Sulfanilamidele cu acFiune sistemicE se absorb bine din tractul gastro.intestinal "10.1009). ConcentraFiile plasmatice mai mari se realizeazE la administrarea preparatelor cu acFiune de duratE scurtE "sulfadimedin) Gi intermediarE "sulfadiazin, sulfameto azol). Cu proteinele plazmatice Jn mai mare mEsurE se leagE sulfanilamidele cu acFiune de duratE lungE sau foarte lungE "sulfadimeto in, sulfalenul). Se repartizeazE larg Jn Fesuturi Gi lichidele inclusi! sinusurile pleurale, lichidele peritoneale, oculare Gi sino!iale, e udatul urechii medii Gi Fesuturile #LA. Sulfadiazin Gi sulfadimeto in trec (5E, atingJnd Jn =C< -,.>/9 Gi 1+.-09 concentraFii serice corespunzEtor. #rec bariera placentarE Gi pEtrund Jn laptele matern.

Se metabolizeazE Jn ficat, prin acetilare, cu formarea metaboliFilor microbiologice inacti!i, dar to ici. 8 altE cale de metabolizare este glucuronocon*ugarea. Sulfamidele se e cretE renal, apro imati! pe *umEtate nemetabolizaFi. =a p5 bazic e creFia se intensificE. 8 cantitate neJnsemnatE se eliminE cu bila. Mn insuficienFa renalE e posibilE cumularea sulfamidelor Gi a metaboliFilor Jn organism, ceea ce duce la dez!oltarea acFiunii to ice. Reac-ii nedorite Reac-ii alergice5 febrE, erupFii cutanate, prurit, sindromul Sti!ens.)*onson Gi =aPella "mai des la administrarea sulfamidelor cu duratE lungE Gi ultralungE). 3ltele: fotosensibilizare. Reac-ii ,ematologice5 leucopenie, agranulocitozE, anemie hipoplasticE, trombocitopenie, pancitopenie. Ficatul5 hepatitE, distrofie to icE. *&C: cefalee, !erti*, apatie, dezorientare, euforie, halucinaFii, depresie. '3I: dureri abdominale, anore ie, greaFE, !omE, diaree, colitE pseudomembranoasE. Rinic,i5 cristaluria, hematuria, nefritE interstiFialE, necrozE tubularE. Cristaluria e mai des pro!ocatE de sulfamidele puFin solubile "sulfadiazin, sulfadimeto in, sulfalen). 3landa tiroid5 dereglEri funcFionale, guGE. Indica ii! infecFii ale cEilor urinare produse de germeni sensibile4 infecFii bacteriene biliare4 infecFii cEilor respiratorii4 infecFii 8<=4 infecFii tubului digesti! "dezinterie, colite, enterocolite)4 meningita meningococicE4 nocardioza, trahom, to oplazmozE4 limfogranulomatozE !enerianE4 dermatite herpetiforme4 con*ucti!ite Gi infecFii oculare superficiale4 malaria. Contraindicatii <eacFii alergice la sulfamide, furosemid, diuretice tiazidice, inhibitorii carboanhidrazei Gi deri!aFii sulfanilureei. 7u se administreazE copiilor pJnE la , luni. E cepFie fiind to oplazmoza JnnEscutE Jn care sulfamidele sJnt indicaFie !italE. Insu-icien a renal Dereglri grave a $unc-iei $icatului

C(I&).)&E Clasi-icarea chinolonelor 2 generatie C,inolonele ne$luorate generatia 2 acidul nalidi%ic 3eneratia A acidul o%olinic Ac.pipemidic0roso%acina0cino%acina 3eneratia I 3 $iuorc,inolonele A. Mono$luorc,inolonele ; generatie0 cipro$lo%acina0 o$lo%acina0 nor$lo%acina0 pe$lo%acina0 eno%acina
2 generatie: gatifloxacina, moxifloxacina, levofloxacina.

9. Di$luorc,inolonele5 lomefloxacina, difloxacina, sparfloxacina, amfloxacina C. 'ri$luorc,inolonele5 fleroxacina, tosufloxacina, temafloxacina, trovafloxacina Farmacodinamia. Mecanismul de ac-iune a c,inilonelor const n in,ibarea AD& girazei0 enzim necesar pentru replica-ia0 transcrip-ia0 repara-ia0 recombina-ia <i transpozi-ia AD& ului bacterian0 ce duce la moartea bacteriilor /e$ect bactericid1. *pectrul de ac-iune5 Chinolonele din 6 generaFie au un spectru Jngust de acFiune. Ele acFioneazE numai asupra bacteriilor gram negati!e. Fluochinolonele sunt acti!e faFE de ma*oritatea bacteriilor gram negati!e Gi bacteriile aerobe gram poziti!e. Cele mai sensibile la fluochinolone sunt enterobacteriaceele, stafilococii, pseudomonadele, legionelele. Farmacocinetica. #oate chinolonele "cu e cepFia norflo acinei, care are o biodisponibilitate limitatE) se absorb bine din #A6. Chinolonele din prima generaFie se leagE mult cu proteinele plasmatice "acidul nalidi ic D pNnE la ;>9). Indica-ii. Chinolonele din 6 generaFie se indicE Jn infecFiile tractului urinar. Fluochinolonele se indicE Jn infecFiile cEilor urinare, infecFiile organelor bazinului mic, prostatitE, sepsis, #(C urogenitalE "ciproflo acina, oflo acina Gi lomeflo acina) Gi clamidioza urogenitalE "oflo acina). 7orflo acina FinNnd cont de particularitEFile farmacocineticii se administreazE Jn infecFiile intestinale, infecFiile cEilor urinare Gi prostatitE. Mn infecFiile cu streptococi se indicE ciproflo acina, oflo acina. Contraindica-ii. #oate chinolonele sunt contraindicate Jn reacFiile alergice la preparatele grupei chinolonei, Jn deficitul glucozo.>.fosfatdehidrogenazei, gra!iditate. Chinolonele din 6 generaFie nu se indicE Jn dereglErile gra!e a funcFiei hepatice Gi renale, ateroscleroza cerebralE gra!E. Chinolonele din a 66.a generaFie nu se indicE la copii Gi Jn perioada de alEptare. Reac-iile adverse. Mn general fluorochinolonele sunt bine tolerate. #oate chinolonele pro!oacE dereglEri gastrointestinale, reacFiile alergice Gi sunt neuroto ice. Chinolonele din prima generaFie produc reacFii hematologice, icter colestatic Gi hepatita. Fluorochinolonele pro!oacE rar cristalurie Gi nefrita tranzitorie. Chinolonele se utilizeazE cu precauFie Jn alergie, care este JncruciGatE la toate preparatele grupei chinolonelor4 gra!iditate "duc la mErirea tensiunii intracraniene, hidrocefalee, artropatie la nou.nEscut), porfiria acutE "chinolonele au efect porfinogen).

DERI+A'II &I'R)IMIDA4).6.6I )eri!atii nitroimidazolului sunt preparate chimioterapice sintetice ca actiune bactericida sau bacteriostatic asupra florei anaerobe sau facultati! anaerobe si protozoarelor. )eri!atii nitroimidazolului se clasifica in: Preparatele monocomponente: cu actiurie sistemica: metronidazol, nimorazol, tinidazol, ornidazol, secnidaz: pentru uz topic: aminitrozol, metronidazol. Preparatele combinate: helicocina "metronidazol B amo icilina)4 ginalgina "metronidazol B clorchinaldol)4 metrogil denta "metronidazol B clorhe idina)4 clion.) "metronidazol B miconazol)4 ter*inan "metronidazol B nistatina B neomicina B prednisolon trichomicon "metronidazol B cloramfenicol B nistatina Blactaza) medozol "metronidazol B clotrimazol B neomicina 8 he estrolBazulena) *pectrul de actiune. Protozoare: 5ntamoeba h=stolitica* ;richomonas +a#inalis* <iardia intestinalis, (alantidium coli, Aardenerella !aginalis. (acteriile anaerobe: grampoziti!e: Peptococcus, Pept> streptococci !-ldificile%, gramnegati!e: (acteroides spp. "(.fragiles),
Fusobacterium. 5. PPlori, "CampilobacterpPlori).Metronidazolul este acti! fata de agentii anaerobi ai ca!itatii bucale: &orp.oromonas gingi-alis Pre!onella intermedia, Fusobacteium f'siformis* ?olinella recli* <acteroides melanino#enic's* selenomonas spp* tecanismul de actiune..

Metronidazolul este inacti! ca atare. El se acti!eaza in celulele microniene prin reducerea nitrogrupei. Selecti!itatea actiunii metronidazolului asupra microorganismelor anaerobe determinate de particularitatile metabolismului lor energetic . Indicatiile. )eri!atii nitroimidazolului se indica in:
trichomonaza, giardioza "lamblioza), balantidiaza, garndenereloza4

amibiaza . toate formele, inclusi! dizenteria amibiana, amibiaza hepatica4 infectii anaerobe intraabdominale "abcese, peritonite), abcese cerebrale, menin.gita4 pneumonii, abcese pulmonare, empiemul pleurei4 endocardite4 infectii ale oaselor, articulatiilor4 pielii si tesuturilor moi4 capului si gatului4 ale organelor bazinului mic, sepsis4 colita pseudomembranoasa "diareea produsa de Cl.dificile)4 ulcer gastric si duodenal "infectii cu 5.pPlori)4 infectii mi te aerobe hi anaerobe "in asociere cu antibioticele)4 profila ia infectiilor anaerobe in cadrul inter!entiilor chirurgicale, ginecologice etc.4 in practica stomatological in infectiile anaerobe ale ca!itatii bucale . gingi!ita acuta hi cronica, gingi!ita acuta ulceronecrotica 'ensan, stomatita aftoasa, chei.lita, al!eolita poste tracti!a, parodontita acuta hi cronica, parodontita cu gingi!ita, maladii inflamatorii ale ca!itatii bucale cauzate de proteze, periodontita si abces periodontal "in tratamentul comple ). . Contraindicatiile) )eri!atii nitroimidazolului sunt contraindicati in: maladiile hepatice gra!e4 in sarcina "se e!ita in trimes...nasere,
inclusi! formele intra!aginale)4 lactatie4 asocierea cu disulfiran litate la preparate.

Reactiile adverse. Preparatele din grupa respecti!a pot fi responsabile:

de dereglari digesti!e: anore ie, greata, gust amar hi metalic, !oma, diaree, dureri abdominale, crehterea tranzitorie a transaminazelor hi bilirubinei4 de tulburari neurologice: cefalee, amefeli, e citabilitate, slabiciune, ne!rita, parestezii, !erti*, ata ie, insomnie, depresie, encefalopatie, con!ulsii, crize epileptiforme4 de reactii alergice: prurit, urticarie, eruptii cutanate gra!e4 ocazional: neutropenic4

reactii de tip disulfiram "la asocierea cu alcoolul)4 reactii mutagene hi cancerigene "la animalele e perimentale). etronidazolul eel mai frec!ent pro!oaca cefalee, greata, anore ie, uscaciune metallic in gura, iar mai rar . !oma, diaree, dureri abdominale. =a ni!elul ca!itatii se

pot constata glosita, stomatita, de regula, cauzate de dez!oltarea candidozei. iunea neuroto ica a metronidazolului se manifesta prin ameteli, slabiciune, ne!rita, parestezii, ata ie, dereglari de coordonare, encefalopatie hi crize epileptice. nele cazuri pot sur!eni neuropatii senzoriale ce necesita suspendarea preparatului, .ire se pot mentine hi dupa suspendarea metronidazolului. Printre reactiile alergice urticarie, bufeuri de caldura, prurit hi eruptii. )eri!atii nitroimidazolului pot pro!oca reactia antabus la utilizarea concomitenta a alcooolului sau inca - zile dupa suspendarea preparatelor. 3ceasta se manifesta prin du.dominate, !oma, bufeuri si cefalee se recomanda de e!itat utilizarea alcoolului. )in aceste considerente metronidazolul nu trebuie asociat cu disulfiramul, deoarece pot sur!eni dereglari psihice confuzionale. l a utilizarea deri!atilor nitroimidazolului posibilitatea dereglarilor hematologice mica. Cel mai probabil poate fi neutropenia care dispare dupa intreruperea administarii preparatelor. l a utilizarea topica pot fi semnalate senzatii de usturime, iritare, dureri, eliminari orale, candidoza !aginala si orala.

Farmacocinetica. )eri!atii nitroimidazolului se absorb : si complet din tubul digesti!, cu i biodisponibilitate de ?0.;;9.. =a administrarea intrarectal si intra!aginala metronidazolul se aroarbe cu i biodisponibilitate de circa 109. =a utilizarea topica in ca!itatea bucala, practic nu se absoarbe si nu e ercita actiune sistemica. Concentratiile tereutice de ?.1microg&ml se ating in 1/.,+0 min. creste liniar pana la doze de , g. =a administrate -.+ ori&zi metronidazolul se acumuleaza. 3re un !olum de distributie de 0,/.0,> 1&2g, cu !olumul apei din organism, din care cauza penetreaza bine in toate tesuturile si piele organismului, inclusi! placenta "concentratii mari in tesuturile fatului), fluidului !aginal si seminal4 se secreta in lapte "10.,09 din plasma), sali!a.

DERI+A'II J )?IC(I&).)&EI )in grupul deri!aFilor ?.o ichinolinei fac parte urmEtoarele preparate: nitro olina, entreroseptolul,, intestopanul,, clor chinaldolul, me aza, chiniofon. Mn legEturE cu reacFiile ad!erse se!ere pe care le pro!oacE, intestopanul Gi enteroseptolul, actualmente nu se utilizeazE Jn ma*oritatea FErilor. Mn prezent se utilizeazE doar nitro olina. *pectrul de activitate5 (acteriile gram _.` familia Enterobacteriacee "E.coli4 proteus !ulgaris4 pseudomonas acruginosa). (acterii gram _B` "stafilococus aureus4 streptococus pPogenes enterococus). Fungi de tipul Candida. Farmacocinetica. 7itro olina se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Se eliminE rapid prin rinichi, ceia ce determinE o concentraFie *oasE a preparatului Jn sJnge "Jn lipsa dereglErilor funcFiei renale). )ar Jn urinE se realizeazE concentraFii Jnalte, unde ni!elul ma im se menFine timp de o orE. Se eliminE sub formE neschimbatE mai puFin de 19 din preparat, restul . sub formE de metaboliFi, acti!itatea antimicrobianE a cErora nu este studiatE. Idica-ii. Se indicE Jn cistita acutE necomplicata, uretrita acutE pentru tratament Gi profila ie ca preparat de alternati!a. Reac-ii adverse. 7itro olina comparati! cu altele o ichinoline este mai puFin to icE Gi este suportatE relati! bine. Preparatul poate pro!oca "cu o frec!enFE Jn *ur de /,19): cefalee, !erti*, dereglEri dispeptice, reacFii alergice. Este posibilE, mai ales la utilizarea JndelungatE, dez!oltarea neuropatiei mielooptice subacute, care iniFial se manifestE prin duereri abdominale Gi diaree, apoi se dez!oltE polineuriteperiferice se!ere "parestezie Gi paraplegie progresi!E, atrofia ner!ului optic, care poate duce la pierderea completE a !ederii). =a persoanele senile Gi copii este posibilE cumularea preparatului cu creGterea to icitEFii. Contraindica-ii. 7itro olina nu se administrezE Jn: Maladi a s.n. periferice. Maladii a n. optic. Maladii se!ere hepatice. 6nsuficienFE renalE. SarcinE Gi lactaFie. Copii prematuri Gi n.n )eficit de glucozE D>fosfat dehidrogenazE "risc ma*or de dez!oltare a anemiei hemolitice). Interac-iuni medicamentoase. =a asocierea nitro olinei cu penicilinele semisintetice, co.trimohazol, acid nalidi ic, nitrofurantoina, sulfamide, cefalosporine, lipseGte influienFa reciprocE. 7itro olina utilizatE concomitent cu le!orina, nistatina, microheptina, amfotericina ( duce la intensificarea reciprocE a acFiunii chimioterapice "sinergism). DERI+A'II &I'R)F6RA&6.6I &itro$uranele . chimioterapice de sintezE cu spectru larg de acFiune. Se utilizeazE Jn tratamentul infecFiilor #LA "nitrofurantoin, furazidin) Gi infecFii #A6 "furazolidon).Mecanism de ac-iune5 Fiind acceptor de o igen, nitrofuranele deregleazE procesul respiraFiei celulare bacteriene, inhibE biosinteza, acizilor nucleici. Mn dependenFE de concentraFie pot pro!oca efect bacteriostatic sau bactericid.*pectru de ac-iune57itrofuranele se caracterizeazE printr.un spectru larg de acFiune, fiind acti!e faFE de multe bacterii Aram n.o "E. coli, @.pneumonial) Gi Aram nBo, unele anaerobe, micoze "Candida),

Furazolidon e acti! Jn infecFii cu =eamblii, #rihomonade, paratif. Salmonele, !ibrionul choleric, staphilococ, !irusuri mari, agentul gangrenei gazoase.Farmacocinetica5=a administrarea internE nitrofuranele bine Gi repede se absorb din #A6. 7u formeazE concentraFii mari Jn sJnge Gi Fesuturi "inclusi! rinichi), deoarece repede se eliminE din organism "# 1&, k 1 orE). 7itrofurantoina Gi furazidin se acumuleazE Jn urinE Jn concentraFii mari, iar furazolidon . doar /9 din doza administratE "deoarece se metabolizeazE Jn mare mEsurE). Preparatul parFial se e cretE cu bila Gi formeazE concentraFii mari Jn lumenul intestinal. Mn insuficienFa renalE e creFia nitrofurantoinei Gi furazidinei se JncetineGte considerabil. Reactii adverse #A6: greaFE, !omE, diaree. Ficat: greaFE, creGterea tranzitorie a acti!itEFii transaminazelor, holestazE, hepatitE. <eacFii alergice: erupFii, eozinofilie, febrE, artralgie, mialgie, sindrom lipoid, rar . Goc anafilactic. Sistemul respirator: pneumonitE "la administrarea nitrofurantoinei), bronhospasm, tusE, dureri Jn regiunea cutiei toracice.S7C: ameFeli, cefalee, slEbiciune generalE, somnolenFE, polineuropatie perifericE. <eacFii hematologice: anemie megaloblasticE sau hemoliticE. Indica-ii5 6nfecFiile cEilor urinare inferioare . cistitE acutE, terapia supresi!E a infecFiilor cronice "nitrofurantoin, furazidin). Profila ia complicaFiilor infecFioase Jn operaFii urologice, cistoscopii, cateterizarea !ezicii urinare "nitrofurantoin, furazidin). SughelozE "furazolidon) =ambliozE "furazolidon). =ocal . pentru spElarea leziunilor Gi ca!itEtilor "furazidin). Contraindica-ii5 . reacFii alergice la nitrofurane4 . insuficienFE renalE "nitrofurantoin, furazidin)4 . patologii gra!e a ficatului "furazolidon)4 . deficit de glucozE . > . fosfat dehidrogenazE4 . gra!iditate "furazidin, furazolidon) trimestrul 666 "nitrofurantoin)4 . nou.nEscuFi.

DERI+A'II C(I&)?A.I&EI st preparate chimioterapice cu actiune bactericida sau bacteriostatica fata de flora bacteriana. )in deri!atii chino olinei fac parte:chino idina si di idina. Spectru de actiune:proteus4p.aeuruginosa42lebsiela,bac.fridlender,e.coli,salmonella,stphilococus,streptococcus,clostridium antracis. Indicatii5 procese purulente abdominale, .pielit, . pelocistita, .colecistita, .empiem pulmonar, .edem pulmonar,. colangita, . septicemie cu germeni gram negati! Particularitati de utilizare:Chino indina se indica 0,,/gde-.+ oripzi,dupa masa.9ma se atinge intr.o oracu o durata in ser de /h in urina;h. )io idina este mai putin to icaca chino idina si e posibil de utilizat ip! in caz de sepsis,ip! se foloseste in doze de 0,>. 0,;g sol de 0,/9 dizol!at in 0,/9de glucoza sau ser fiziologic,dupa efectuarea in prealabila a unei probe de 10ml de preparat.)upa -.>h in lipsa frisoanelor cefaleei se continua administrarea.Sol de 19 se recomanda la adulti,pt spalatura !ezicii urinare si a altor ca!itati,in cantitati de 10.1/ml. Reactii adverse:dereglari dispeptice cefalee,ametele frisoane fibrilatii musculare. Derivatii tiosemicarbazonei 3mbazona"farringosept)actiune bacteriostatica fata de streptococul hemoliticsi !iridans,pneumococ. Indicatii5in infecti acute ale ca!itatii bucale si faringelui"faringite,angine,tonzilite,stomatite). 3dministrarea:copii -.1ani cite 1 comprimat de - oripzi. adulti cite 1 comprimat de de -./ oripzi 1/.,0min dupa masa,preparatul se mentine in ca!itatea bucala pina se dizol!a,iar -h sa nu se ingere alimente si lichide. Reactii adverse5reactii alergice.eruptii cutanate. 3u efecteca:anestezie locala antiseptica antitusi!a deodoranta antiinflamatoare egeneratoare anti!iral hemostatic 6ndicatii:afectiuni inflamatorii si infectii ale ca!itatii bucale,laringelui si faringelui infectii respiratorii acute insotite de afectarea timbrului !ocii miros neplacut din gura rinita paradontoza cobustii,ulceratii ale mucoasei ca!itatii bucale tuse iritanta,neproducti! pregatirea pentru in!estigatii instrumentale in ca!itatea bucala )?A4).IDI&DI)&E.E. Sunt prepatare antibacteriene sintetice . Fac parte:linesolid,eperesolidul. Mecan de act5St inhibitori selecti!i ai sintezei proteinelor,deregleaza procesul de translare a proteielor blocheaza includerea 3<7t,fata de ma*oritatea microbilor manifesta efect bacteriostatic,iar fata de streptococi si anaerobi Def bactericid. Spectru de actiune:flora aeroba AB"stafilococus aureus,epidermidis,miticilin rezistenti,!ancomicin rezistenti)4streptococul !iridans pneumonia4bacili,listerii,nocardii. Flora anaeroba:clostridii,peptostreptococi,fusobacterii,pre!otele,bacteroizi (acteriiA."5.influenza4legioellaspp4chlamPdia spp) 3genti patogeni:e.coli4ps.aeruginosae.proteus spp4st rezistenti. I&DICA'II:infectii pro!ocate de flora A$ aerob si anaerob 75

infectii stafilocococe infectii streptococice infectii enterococice cu diferite localizari oase endocard,piele,sepsis. D)4ARE:=inesolid comprimate0,+.0,>g la adulti se poate de administrat intern indiferent de 2g cite >00mg,fiecare1,h la copiipeste /ani granule pt suspensii cite 100mgp/ml.10mgp2gfara a depasi>00mg in ,+h la un inter!al de 1,.1+h. Concentratul din pachete 100ml,,00ml,-00mlcite ,mgpmlsau sol de 0,,9 se introduce ip! prin perfuzie timp de ,0. -0min.cite >00mgla fiecare 1,h,iar la copii.10mg fara adepasi doza de >00mg. REC AD+:greata,!oma,diaree,modificarea culorii limbii,candidoza bucala,dureri in locul in*ectari,trombocitopenie insomnie,ametel, eruptii cutanate FARMAC)CI&E'ICA5=a administrarea interna linesolidul se absoarbe rapid cu o biodisponibilitate de 1009 cu Cma in 1.,h.Cuplarea cu proteinele plasmatice -19.'d.+0./0mlpm,.Preparatul difuzeaza in toate lichidele si tesuturile organismului,inclusi! penetreaza si bariera hematoencefalica in inflamatii,miocard,!al!ele cardiace. =ino idul i organism se metabolizeaza prin o idare,fara participarea izoenzimilor CP.+/0,cu formarea a , metaboliti putin acti!i.Preparatele se elimina prin urina si fecale?0.?/9 dupa o singura doa si 1.1,9 timp de 1 zile.Perioada de in*umatatire +,/./,/h la adulti si -,0.-,1h la copii. I&'ERAC'I6&I MEDICAME&')A*E5 =inesolidul poate bloca neselecti! si re!ersibil M38 si poate amplifica efectul preparatelor adrenergice si serotoninergice. 7u se asociaza in perfuzii cu alte preparate. 7u produc inductia sau suspensia enzimatica sistemului CP.+/0. A&'IMIC)'ICE I. Dup provenien-5 3. 3ntibiotice:3mfotericina (,7istatina,=e!orina,Arizeoful!ina,7atamicina (. )e sintezE: 1. 3zolii: a.)eri!aFii de imidazol: @etoconazol"7izoral),Miconazol,Clotrimazol,Econazol,(ifoconazol,Micozolon b.)eri!aFii de triazol:Fluconazol,6traconazol,#erconazol ,. 3lilaminele:7aftifinE,#erbinafina -. Morfoline:3morfolina +. )i!erse:FluonilidE,(uclosamidE,#olnaftat,#olciclat,Ciclopiro olaminE C. Combinate:#riderm,Micozolon,#ra!ocort,Pimafucort,Poligina ,Macmiror *pectrul de actiune:3mfotericina ( are un spectru antimicotic larg si include:candida albicans,5istoplasma capsulatul,Mucor,Penicilinum marnefeie ect.in afara de aceasta ,mai este acti!a fata de protozoare.=eishmania brasiliensis si 7aegleria foCferi. 7istatina cuprinde in spectrul de actiune fungi.implicati in micozele superficiale pro!ocate de:Candida albicans,CrPptococus neoformans,histoplasma capsulatul,Microsporum audouini,Epidermofiton,#ricofiton. 7atamicina este un antibiotic polienic,cu spectru larg fata de le!uri si dermatofiti, precum si fata de 3spergilius,#richomonas. Arizeoful!ina este acti!a fata de dermatofiti:Microsporum,Epidermofiton si #ricofiton. Mecanismul de actiune:3mfotericina ( ,nistatina si natamicina esercita efect fungid sau fungistatic,prin dereglarea permiabilitatii membranei citoplasmatice.3cest fapt este determinat de cuplarea ire!ersibila cu structurile sterolitice,cu formare de pori si canale.Llterior are loc pierdrea deioni,aminoacizi si alte molecule mici.Concomitent creste influ ul altor substante,inclusi! antifungice si antibiotice.Ca un mecanism de alternati!a se considera intensificarea proceselor o idati!e,cu formarea de radicali liberi,to ici pentru fungi.Se considera ca fungii pot capata rezistenta la antibioticele antimicotice prin modificarea structurii ergosterolului membranar. Indicatii si principii de dozare.3mfotericina ( se indica in infectii micotice sistemice gra!e:candidomicoze,criptococoze,aspergiloze,blastomicoze,micoze pulmonare,cistite micotice,candidozele cutaneomusculare,unghiale si preunghiale,pitiriasisului,eczema seboreica. 6n infectiile sistemice se in*ecteaza lent,prin perfuzie i&!.6nitial se recomanda o doza test de 1 mg,adm.timp de ,0.-0 min,sub controlul #3,p,F< si # corp.3poi se creste treptat la / mg,pina la doza terapeutica medie 0,/.0,> mg&2g.prep se 76

dezol!a e tempore in /00ml sol glucoza izotona si se introduce timp de ?.10 ore.Pentru o cura de >.1, sapt se folosec 1 .- g. 7istatina se ind in:candidoze orofaringiene,digesti!e si !ul!o!aginote,candidoze cutanate si alte portiunilor piloase,profila ia si tratamentul antibacteriam.in candidozele intestinale se indica intern,in comprimate /00000.1000000 L3 de - &zi.=a copii pina la 1 an 100000.1,/000 L3 -.+ &zi.1.- ani ,/0000L3 -.+ &zi.peste- ani 1.1,/ mlnL3 in mai multe prize. 6n candidozele bucale se recurge la utilizarea suspensiei ce contine 100000L3&ml nistatina.=a n&n se adm 1ml suspensie,la sugari ,ml,lacopii mai mari si adulti +.> ml + &zi. Reactii adverse5febra cu frisoane,greata,!ome,diaree,mialgii,artralgii,flebita locala,aritmii,modificari tensionale,dispnee,h#3,congestie,nefroto icitate. Farmacocinetica57atamicina practic nu se absoarbe din tubul digesti!,precum si dupa aplicarea pe piele si mucoase.7istatina dupa administrarea orala se absoarbe in cantitati mici,ce nu permite realizarea unor concentratii efecti!e sistemice.7u este inacti!a in tubul digesti! si se elimina nemodificata cu masele fecale.=a aplicare pe piele si mucoase nu se absoarbe. A&'IMIC)'ICE/6'I.I4AREA C.I&ICA1 Dup modul de administrare antimicoticele sunt subdivizate n5 1)preparatele utilizate local Jn tratamentul micozelor pielii Gi mucoaselor D clotimazol, izoconazol, bifonazol, nistatina, natamicina, naftifina, tolnaftat, fluonilida, tolciclat, ciclopiro olamina, acidul undecilenic, antisepticele etc. ,)preparatele utilizate Jn tratamentul micozelor sistemice D amfotericina (, flucitozina, grizeoful!ina, itraconazol, fluconazol. -)Preparatele utilizate local Gi sistemic. 2etoconazol, terbinatina, miconazol. *pectrul de actiune5 Spectrul de actiune este larg si cuprinde:Candida albicans,C.tropi2alis,C.neoformans,histoplasma capsulatum,coccidioides immitis,malassezia furfur,crPptococcus neoformans. Sunt rezistenti:candida 2rusei si agentii mucormicozelor. Mecanismul de actiune:6nhiba 1+.alfa.steroldemetilaza"o enzima a cito2r P.+/0),cu bloc. transf. =anosterolului in ergosterol"steroid esential al membr fungice) cu cresterea permeab citoplasmatice si pierderea de ioni si macromolecule cu consecinte to ice.3cumularea de 1+.alfa.metilesteroli deregl.densitatea fosfolipidelor proteinelor membranare,3#P. azelor si enz lantului resp al fungilor. Rezistenta este determ de mecan5 a)mutatii ale genei E<A11,ce codeaza 1+.alfa.steroldemetilazei,ca rezultat ghemul citocromului nu poate interactiona cu azolii,dar este accesibil pentru substratul natural.lanosterol4 b)eflu ul azolilor din celula prin interm transporturilor,inclusi! 3#P.dependenti4 c)intensificarea sintezei 1+.alfa.steroldemetilazei Indicaiile i principiile de selectare @eto2onazolul: a)infectii sistemice si de organ:in histoplasmoza,blastomicoza,caccidioidomicoza,paracoccidiomicaza4 b)infectii topice:dermatomicoze,candidoze cutanate,!aginale,intestinale,micoze ale pielii,parului si mucoaselor,ce nu raspund la trat local. Miconazolul: mi2oze cutanate,cauzate de fungi sensibili4in micoze cutanate,infectate secundar cu bact AB4in profila ia micozelor cutanate4in profila ia micozelor cutanate4in trat si prof candidozelor orofaringiene si intestinale4in mi2oze !aginale4 Reactii adverse @eto2onazol:gastrointestinal"greata,!oma,diaree,dureri abd,cresterea enz hep,hepatita to ica),endocrine"ginecomastie,scad libidoului,oligospermie,tulb menstr,impotent),neurologice"somnolent,cefalee,emeteli)si reactii alergice. Mi2onazolul:la adm i&! alergii"pina la so2 anafilactic),dureri anginoase,deregl hematologice"red agreg trombocitelor,modif reolog singelui).=a utilize interna:greata,diaree,prurit,eruptii cutanate,iar la cea topica.iritatii si macerarea pielii. 77

Farmacocinetica @eto2onazolul se abs rapid la ni! intest,datorita unei liposolubilitati inalte,iar biodisp constit 1/.;09.)upa adm topica ,nu se determ in singe.=a util i&!ag abs este neschimbata.Mi2onazolul se indica oral,i&! si topic.=a adm interna,abs este limit,2u biodisp redusa,fara effect sPstemic.Mi2onazolul prezinta abs redusa dupa apli2area pe piele"19) si mucoase"!aginala.1,-9 A&'IMIC)'ICE/M)D DE ADMI&I*'RARE1 3.Preparatele utilizate Jn maladiile pro!ocate de ciupercile patogene: 1. Mn micozele sistemice Gi profunde: a. 3ntibiotice:3mfotericina (,Micoheptina b. )eri!aFii de imidazol:Miconazol,@etoconazol c. )eri!aFii triazolului:6traconazol,Fluconazol ,. Mn micozele superficiale"dermatomicoze): a. 3ntibiotice:Arizeoful!ina b. )eri!aFii 7 D metil D naftalinei:#erbinafinE"=amizil) c. )eri!aFii imidazolului:Miconazol,Clotrimazol d. )eri!aFii nitrofenolului:7itrofunginE e. Preparatele iodului:6odurE de calciu,SoluFie alcoolicE de iod (.<emediile utilizate Jn maladiile pro!ocate de ciupercile condiFionat D patogene "Jn candidomicoze):7istatinE,=e!orinE,3mfotericinE (,Miconazol,Clotrimazol,)ecaminE *pectrul de actiune. Spectrul de actiune este larg hi cuprinde: %andida albicans s$ %*glabrata$ %* neoformans= Blastom>ces

dermatitidis= %occidioides immitis$ &aracoccidioides brasiliensis= Malassezia ?osporum! furfur$ +pidermop.>ton$ Tricop.>ton= (.odotorula= Torulopsis gra-*%r>ptococcus neoformans* Mai putin sensibili sunt: porotrix sc.enc2ii= Aspergillus fumigates* Sunt rezistenti: %andida 2rusei hi agentii mucormicozelor (&.>ton>cetes$ ordinul rales0 Mucor$ Absidia hi (.izopus!*

Mecanismul de actiune. 3zolii inhiba 1+.alfa.steroldemetilaza "o enzima P.+/0), cu blocarea transformarii lanosterolului in ergosterol "cu
creqterea permeabilitatii membranei citoplasmatice hi pierde. !e loni hi macromolecule cu consecinte to ice. 3cumularea del+.alfa.metilsteroli leaza densitatea fosfolipidelor proteinelor membranare, 3#P.azelor hi enzimelor ill respirator al fungilor.

rezistenta este determinata de urmatoarele mecanisme: i) mutatii ale genei E<A11, ce codeaza 1+.alfa.steroldemetilaza, ca rezultat ghe.mul citocromului nu poate
interactiona cu azolii, dar este accesibil pentru sub.stratul natural . lanosterol4

b) eflu ul azolilor din celula prin intermediul transportorilor, inc.ai dependenti "C.albicans hi glabrata)4 c) intensificarea sintezei 1+.alfa.steroldemetilazei.
Indicatiile Ki regimul de dozare. )eri!atii de triazol se indica in: candid:r la4 micozele cutanate, bucale, oculare4 onicomicoze4 micoze sistemice "aspe:s didoze, criptococoze, histoplasmoze, sporotricoze, paracoccidioidoze, blastom:: Reactiile adverse. )eri!atii de triazol sunt mai bine suportati ca cei de imidazol actiune sistemica. Fluconazolul hi itraconazolul pot fi responsabili de urmatoarele gastrointestinale "greata, !oma, diaree, dureri abdominale, crehterea nag&zi timp de tu P . r.zimelor hepatice etc.)4 neurologice "cefalee, ameteli, ne!rita periferica "f. rara reactii alergice "eruptii cutanate, sindromul Ste!ens.Kohnson etc.)4 di!erse : : mie, hipertrigliceridemie , edeme,
hipertensiune arteriala, alopecie etc.). Efec:t gene ale fluconazolului s.au determinat la animale.

A&'I+IRA.E A. Clasi$icarea dup origine5 6. Sintetice: 1. 3nalogii nucleozidelor:\ido!udina,3ciclo!ir,'idarabina,#rifluridin,6do uridina ,. )eri!aFii peptidelor:Sac!ina!ir -. )eri!aFii adamantanei:Midantan,<emantadinE +. )eri!aFii acidului indolcarbonic:3rbinol /. )eri!aFii acidului fosfonoformic:Foscamet >. )eri!aFii tiosemicarbonazei:Metisazon 66. (iologice:6nterferon,<oferon 3,6ntron 3,3lferon 6nductorii interferonului:Poludan,(etaferon (. )upE spectrul terapeutic: 1. 3nti!iroticele acti!e faFE de !irusul gripal:3mantadina.<emantadina,3rbinol ,. 3nti!iroticele acti!e faFE de !irusul herpetic:3ciclo!ir,'idarabina,6do uridina,'alaciclo!ir,#rifluridina 78

-. 3nti!iroticele acti!e faFE de !irusul imunodeficienFei umane:\ido!udina,Sta!udina,\alcitabina,)idanozina,Sac!inacir,7elfina!ir,6ndina!ir, <itona!ir C. )upE tipul !irusului inhibat: 6. 3<7 D inhibante:3mantadina,<emantadina 66. 37) D inhibante:6do uridina,'idarabina,3ciclo!ir 666. 3<7 D 37) D 6nhibante:6nterferonii,<ibo!irina ). )upE mecanismul acFiunii: 6. 6nhibiFia sintezei acizilor nucleici:6do uridina,'idarabina,3ciclo!ir 66. 6nhibiFia absorbFiei Gi & sau pEtrunderea !irusului Jn celulE:3mantadinE,<emantadinE,6nterferonii 666. 6nhibiFia sintezei unor enzime !irotice specifice:3ciclo!irul ,'idarabina 6'. 6nhibiFia asamblErii !irionil:6nterferonii Spectrul de actiune. 3mantadina hi rimantadina inhiba specific replicarea !iru.gripei 3, iar oseltami!irul, zanami!irul hi riba!irina . a !irusului
gripei 3 hi (. Mecanismul de actiune

6nhibitorii proteinei M,. 'irusul gripal se leaga de receptorii de pe suprafata celulei internalizat in endozomi. p. 3mantadina hi rimantadina
influenteaza acidi-ierea endozomilor hi !irusului. Preparatele inhiba proteina M,responsabiL de decapsidarea !irala.

Indicatiile Ki regimul de dozare. 3mantadina Ki rimantadina se folosesc la profila ia /1 tratamentul gripei 3 Preparatele se administreaza oral cate 100 mg de , ori&zi la mesele de dimir:: pranz, de obicei timp de / zile. Lneori se administreaza pentru tratamentul gripale hi crupului gripal. =a bolna!ii cu rise ma*or se administreaza pe tot timp.i : persists riscul infectarii "+.? saptamani). 8seltami!irul se utilizeaza in tratamentul curati! al gripei tip 3 hi tip v r: initiat in primele , zile de la debutul bolii) cate 1/ mg de , ori&zi la adulti hi , rr r , ori&zi la copii timp de / zile. Pentru profila ia gripei in timpul epidemiei la fetu) cu rise ma*or se prescriu cate 1/ mg&zi. \anami!irul se administreaza inhalator in ca!itatea bucala cate , doze e tew. de , ori&zi timp de / zile. #ratamentul se incepe in primele , zile de la debutum :: scop profilactic, la persoanele sanatoase, se administreaza i data pe zi.
Preparatele anti!irale se considera doar ca masuri ad*u!ante in cursul er:a.ko o de gripa la pacientii cu rise ma*or pentru formele gra!e ale maladiei. Ele redu: tatea hi durata simptomelor la administrarea in primele , zile de la debutul gripei.

Reactiile adverse. 3mantadina, de regula, se suporta bine la utilizarea ca preparat antigripal. Se pot constata tulburari neuropsihice: cefalee,
ameteli, an ietate, insomnie, iificulta*i de concentrate, conflizie "sur!in in primele ore hi sunt corelate cu concentra.:ia plasmatics). Lneori se pot constata: anore ie, greata, constipatie. \anami!irul poate pro!oca: greata, bronhospasm, insuficienta respiratorie, Farmacocinetica Preparatele antigripale se caracterizeaza printr.o farmacocinetica !ariata, fiind accesibile pentru administrarea interna, cu e ceptia zanami!irului, care se utilizeaza prin inhalatie in ca!itatea bucala. Circa ?0 9 depun in orofaringe, 1/9 in caile respiratorii inferioare. 6n circuitul sistemic a*ung ipro imati! ,09 din doza inhalata.

se

A&'I+IRA.E A&'I(ERPE'ICE Clasificarea preparatelor anti!irale antiherpetice 3. 3nalogi aciclici nucleozidici 1) analogii guanozinei: . medicamente acti!e: aciclo!ir, penciclo!ir, ganciclo!ir, . promedicamente: !alaciclo!ir, famciclo!ir, !alganciclo!ir

(. 3nalogi nucleotidicifosfonati anti!irusuri herpetice: cidofo!ir

x 6nhibitoare

,) analogii dezo iuridinei: ido uridina, trifluridina -) analogii timidinei: bri!udina +) analogii adenozinei: !idarabina

alefuziunii!irale: docosanol

). Compuhipirofosfat organici: foscarnet E. 8ligonucleotide antisens: fomi!irsen F 6nhibitori ai protein2inazei !irale: mariba!ir Spectrul de actiune. Proprietatea comuna a acestor preparate este acti! : de !irusurile herpetice, dar ele au hi unele particularitati ce le fac
de electie in i. .infectii herpetice:

Mecanismele de actiune. 6n infectiile herpetice se utilizeaza analogii nucleozidici ce participa la sinteza acizilor nucleici sau proteinelor !irale in celula infectata prin sub.stitutia nucleozidelor naturale in structura acestor macromolecule sau a substraturilor unor enzime implicate in aceste biosinteze. 79

3nalogii nucleozidici ai guanozinei "aciclo!ir, !alaciclo!ir, penciclo!ir, famciclo!ir, ganciclo!ir, !alganciclo!ir) hi timidinei "bri!udina) sunt sub forma acti!a hi de pro.medicamente. Indicatiile Ki regimul de dozare. Preparatele antiherpetice pot manifesta i selecti!e fata de anumite !irusuri. 3ciclo!irul hi !alaciclo!irul
se indica in: infectii herpetice oculare "2eratita etc.)4 infectii herpetice cutanate sau mucoase genitale recurente4 !aricela la copii hi pacientii cu rise de forme se!ere i'' maladii pulmonare sau cutanate cronice, tratament de durata cu glucocortic: sistemice "encefalite, herpes neonatal)4 infectii herpetice cu cefalite) sau ''\ "!aricela yi zona zoster) la pacientii imunocompromi*i4 anti'CM la pacientii imunodeprimati "transplant de organ)4 infectii cu 'EE tranzitorii). Reactiile adverse. Printre reactiile ad!erse se constata cele sistemice hi locale. Lnele preparate din cauza efectelor sistemice importante nu se administreaza pentru efectul resorbti!.

=a administrarea i&! sau interna se pot constata: . fenomene to ice neurologice hi psihice "cefalee, confiizie, delir, halucinatii, tul.burari de comportament, mai rar . con!ulsii sau coma)4 . nefroto icitate "proteinuric, glucozurie, insuficienta renala)4 . mielosupresie "trombocitopenie, neutropenic, mai rar anemie)4 . insuficienta hepatorenala "hiperbilirubinemie, crehterea transaminazelor)4 . dereglari dispeptice "greata, !oma, diaree, dureri abdominale etc.)4 . febra, flebite "i&!)4 . dereglari hidroelectrolitice "foscarnet . hipo2aliemie, hipomagneziemie, hipo.fosfatemie, hipo. sau hipercalcemie)4 . potential cancerigen, teratogen, mutagen. =a utilizarea topica se pot constata: . iritare locala "senzatii de arsura, intepatura etc.)4 . dureri locale, ulceratii4 . eritem, urticarie, prurit4 . inflamatie, edem. Farmacocinetica Preparatele anti!irale antiherpetice, la .rlicarea topica, de regula, nu determina concentratii sistemice importante, dar care
se pot acumula in !eziculele herpetice.=a adm interna se considera o biodisponibilitate mai mare a promedicamentelor,care la primul pasa* intrstinal si herpeticnse transforma in medicamentenacti!e.

A&'IRE'R)+IRA.E Clasificarea preparatelor antiretro!irale 3. 6nhibitorii re!erstranscriptazei: 1. 3nalogii nucleozidici: zido!udina, sta!udina, lami!udina, didanozina, teno. fo!ir, zalcitabina, emtricitabina, abaca!ir, amdo o!ir4 ,. 3nalogi non.nucleozidici: dela!irdina, ne!irapin, efa!irenz4 (. 6nhibitori ai proteazei !irale: amprena!ir, indina!ir, ritona!ir,
lopina!ir, sac!ina!ir4 6nhibitori ai fuziunii !irus.celula tinta: enfu!irtida.

pina!ir,

nelfina!ir,

C. Mecanismul de actiune 6nhibitorii re!ertranscriptazei !irale "<#). <# sau 3)7 polimeraza 3<7.dependenta asigura trecerea de la 3<7 genomic monocatenar
la 3)7 pro!iral bicate.nar, care apoi este integrat in cromozomul celulei.gazda. 1. 3nalogii nucleozidici initiali ai timidinei, citozinei, adeninei hi adenozinei se supun fosforilarii consecuti!e in mono., di. hi trifosfat. Preparatul trifosfat inhi.ba <# prin competitie cu dezo inucleotidele trifosfatate naturale hi se incorpo.reaza in 3)7.!iral cu stoparea elongarii lantului 3)7. ,. 3nalogii non.nucleozidici se leaga alosteric de enzima in afara locului de legare a substratului, cu producerea de forme nefunctionale ale enzimei hi impiedica sinteza 3)7.!iral "actiune specifica anti.56'.1). 6nhibitorii proteazei !irale manifesta i afinitate de 100 de ori mai mare decat fata de proteaza umana. Proteazele !irale asigura trecerea proteinelor !irale "56') cu lanturi polipeptidice lungi in fragmente mai mici "proteine structurale mature hi functionale). 6nhibitorii proteazelor !irale se cupleaza cu situsurile de cli!are, cu formarea de par.ticule imature hi neinfectioase qi respecti! se blocheaza maturarea !irala. Preparatele respecti!e sunt substrate pentru P.glicoproteina, i pompa de eflu , care limiteaza pe.netrarea in celule hi difuziunea in tesuturi. 6nhibitorii proteazei !irale sunt inhibitori ai citocromului P.+/0, indeosebi ritona!irul. 6nhibitorii fuziunii !irus . celula.tinta blocheaza actiunea glicoproteinei gp+1 de ancorare in membrana celulei.tinta hi de initiere a fuziunii celor doua in!elihuri lipidice "!iral hi membrana celulara). Indicatiile Ki regimul de dozare. Preparatele anti!irale anti56' se indica in: chi.mioprofila ia la persoanele sanatoase e puse riscului infectarii4 pre!enirea transmisiei prenatale la femeia gra!ida infectata cu 56'4 infectiile cu 56' la adulti hi copii "mai frec!ent in asocieri de

80

inhibitori ai <# nucleozidici, nucleozidici B non.nucleozidici, nucleozidici B inhibitori ai proteazei)4 infectii 56'.1 la adulti "non.nucleozidici B alti antiretro!irali)4 infectii cu 56' cu tulpini multirezistente "efu!irtida). \ido!udina se administreaza intern la adulti cate /00.>00 mg&zi subdi!izate in ,.> prize, iar in cazuri gra!e . prin perfuzii i&!. )idanozina se recomanda oral cate 1,/.,/0 mg de , ori&zi in afara meselor. Sta!udina se prescrie cate -0.+0 mg la inter!al de ?* iar zalcitabina cate 0,1/ mg de ori&zi. #enofo!irul in doza de -00 mg&zi hi en L bina ,00 mg&zi se indica intr.o priza in infectia 56' in di!erse asocieri. Reactiile adverse. =a utilizarea preparatelor antiretro!irale, cu i frec!enta : se pot constata:

. . . . . . . . .

tulburari gastrointestinal: greata, !oma, diaree, dureri abdominale. m:: ale gustului, meteorism, erostomie etc. pancreatita uneori acuta, fatala4 hepatoto icitate "hepatomegalie, crehterea transaminazelor, hiperbilirub icter etc.)4 dereglari neurologice: cefalee, ameteli, insomnii, nelinihte, confuzie. 4 depresie, agitatii, iritabilitate etc4 neuropatie periferica, parestezii, retinita hi ne!rita optica4 mielosupresie: anemie, neutropenic, trombocitopenie, eozinofilie4 reactii alergice: febra, eruptii cutanate, dermatite "uneori se!ere), eritem. sindromul Ste!ens.Kohnson, rash etc. acidoza lactica, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, diabet4 di!erse: cristalurie, caderea parului, uscaciunea pielii

. Farmacocinetica Preparatele anti!irale anti56' se caraterizeaza prin absorbtie hi biodisponibilitate !ariata "10.;09), insa pentru ma*oritatea
.ele aceasta constituie >0.;09. Pentru analogii nucleozidici hi non.nucleozidic : caracteristica: i cuplare nesemnificati!a cu proteinele plasmatice "/.+09)metabolizare !ariata in ficat ",0.?09)4 i eliminare mai considerabila sub forma neschimbata prin urina "/.109) i perioada de in*umatatire mai mare in celula decat in plasr.acelaqi timp inhibitorii proteazei: se cupleaza intens cu proteinele plasmatice : : @5A!= se metabolizeaza e tensi! in ficat hi produc inhibitia citocromului P.+/0 cu reducerea metabolizarii altor preparate4 au un # 0/ relati! mic ",.1, ore).

(EPA'I'E +IRA.E/'RA'AME&'1 #n .epatitaprodusa de -irusul .epatitic B se folosesc: interferon alfa.,b, alfa.,a, PEA interferon alfa.,b, PEA interferon alfa.,a, lami!udina, emtricitabinar riba!irina, cle!udina, enteca!ir, adefo!ir dipi!o il, tenofo!ir, timozina alfal. 6n .epatita produsa de -irusul .epatitic C se folosesc: interferon alfa.,b, alfa.,a, PEA interferon alfa.,b, PEA interferon alfa.,a, le!o!irina, riba!irina. *pectrul de actiune. 6nterferonii poseda un spectru larg de actiune ce include !irusul hepatitic v hi C, !irusul citomegalic, papiloma!irusul, herpes!irusurile, !irusul
56' etc. 6n general !irusurile 3)7.dependente sunt mai putin sensibile., de regula, efecti!i in infectiile !irale de diferita geneza, , ca preparate de prima intentie sau de rezer!a. Mecanismul de actiune. 6nterferonii actioneaza in mare masura selecta care ii produce. 6nterferonii interactioneaza cu receptorul membranar calea de traducere a semnalului K3@.S#3# Factorul S#3# acti!at se deplaseaza in nucleu, unde se leaga de genele care : element ce raspunde specific la 67F si le depreseaza. Efectele interferonilor. 6nterferonii manifests actiune anti!irala, imunomodulatoare, gradul de manifestare al carora depinde de tipul interactiunea anti!irala a interferonilor se realizeaza practic la toate etapele infect dar mai marcant se poate inhiba: penetrarea !irusului hi decapsidarea4 sinteza !iral yi translatia proteinelor !irale si&sau asamblarea hi eliberarea !irusului Efectele 67F asupra sintezei proteinelor ce inter!in in replicarea !irala sunt 1) inhibitia transcrierii: acti-eaza proteina M "proteina celulara specifica blocheaza sinteza 3<7m. ,) inhibitia translatiei: acti-eaza metilaza ce blocheaza metilarea cap A(,m inhibitia procesarii proteinelor: actioneaza pe glicoziltransferaza ce bloc.eaza glicozilarea proteinelor*

-) 6nhibitia maturarii !irusului: actioneaza pe glicoziltransferaza ce blocheza rarea proteinelor4 produce leziuni
membranare ce blocheaza inmugurirea .6ndicati6 yi regimul d e dozare. #nterferonii recombinati sau pegilati #,F *2 67F.alfa.,b sunt indicati in: hepatite cronice cu
!irusul hepatitic B (uneori in -cu lami!udina) i -irusul .epatitic C (uneori in asociere cu riba!irina)4 sarcomul :aposi la DEF* #nfect cu H#G= leucemia cu celule paroase= leucemia granulocitara inf. cu papiloma!irusuri "!egetatiile !enerice in condilomata acumina- -scleroza multipla4 boli !irale maligne Contraindicatiile Ki precautiile pentru administrare. 6nterferonii sunt contraindicati in: hipersensibilitate la interferoni4 neutropenic sau trombocitopenie4 maladii cardio!asculare decompensate4 ciroza hepatica decompensate4 ciroza hepatica "pentru interferonii recombinati, dar nu cei pegilati)4 psihoza "inclusi! in antecedente)4 depresie marcanta4 con!ulsii necontrolate4 transplantarea organelor "in afara de ficat)4 gra!idita.te. Preparatele interferonilor se !or utiliza cu precautie in maladii autoimune, la femeile care alapteaza, in diabetul zaharat necontrolat, la copii "nu se folosesc interferonii pegilati) hi afectiunile renale "poate fi necesara corectia dozelor). Reactiile adverse. Se considera ca reactiile ad!erse la interferoni sunt dependente de doza. Con!entional, acestea se subdi!izeaza in precoce "apar in primele ore sau zile de tratament) hi tardi!e "sur!in pe la ,.> saptamani de tratament). <eactiile ad!erse precoce se manifesto prin sindrom pseudogripal "la cate!a ore dupa in*ectare): astenie, febra, frisoane, transpiratii4 cefalee, mialgii, artralgii4 greata, !oma, diaree. 3cest sin.

81

drom poate fi destul de pronuntat, din care considerente pacientii trebuie informati des.pre aceste simptome, precum hi ca ele !or diminua treptat la administrarile ulterioare. 6n acest caz preparatul nu se suspenda, iar la necesitate inainte de in*ectarea interferonului se !a administra paracetamol. <eactiile ad!erse tardi!e pot a!ea un caracter mai persistent hi mai gra!, ce pot im.pune intreruperea tratamentului. Se constata efecte to ice sistemice la ni!elul:

1) ,) -) +) /) >)

S7C: somnolenta, confuzii, tulburari de comportament hi de memorie, depresie, an ietate, insomnii, con!ulsii4 sistemului ner!os periferic: parestezii, prurit, tremor4 sangelui: mielosupresie prin granulocitopenie, trombocitopenie, anemie, agra.nulocitoza4 SC': aritmii, cardiomiopatie tranzitorie, hipotensiune arteriala, infarct miocar.dic, insuficienta cardiaca4 pulmonilor4 tuse, dispnee, pneumonie, fibroza pulmonara, edem pulmonar, stop respirator4 tubului digesti!: anore ie, greata, !oma, erostomie, diaree, pierdere ponderala, modificari ale gustului, iar uneori . constipatie, meteorism, acutizarea ulcerului, hemoragie, crerterea peristaltismului4 1) ficatului: crerterea enzimelor "313#, F3, =)5), hiperbilirubinemie4 ?) sistemului endocrin: tiroidita autoimuna4 ;) di!erse: mialgii, rash, insuficienta renala, retinopatie, hiperlipidemie, alopecie. Lneori se pot forma anticorpi antiinterferoni alfa.,a cu reducerea eficacitatii. Farmacocinetica. 6nterferonii, fiind preparate de origine proteica, se inacti!eaza
in tubul digesti! din care cauza se administreaza parenteral. )upa in*ectarea s&c sau i&m biodisponibilitatea constituie circa ?09. Concentratia ma ima se atinge peste +.? ore. Picul actiunii anti!irale se atinge in ,+ ore hp scade dupa > zile. Eliminarea din sange este legata de distributia tisulara, captarea celulara. 6nterferonii se metabolizeaza preponderent in rinichi hi mai putin in ficat. Eliminarea este prelungita . 1?.-> ore, iar # W/ la administrarea s&c constituie ,.+ ore. =a in*ectarea i&! # W/ al 67F.alfa este de +0 min, 67F.beta . + ore, 67F.gama . -0 min.

. A&A.3E4ICE )PI)IDE Clasi$icarea analgezicelor dupa mecanismul e$ectului analgezic . 6. Propriu.zise 3. centrale 1. opioide D morfina, trimeperidina, fentanil ,. neopioide a) antipiretice D paracetamol, fenacetina, panadol b) di!erse D clonidina, carbamazepina, !alproat de 7a -. actiune mi ta D tramadol (. periferice 1. ac acetilsalicilic si deri!atii ,. deri! pirazolonei D metamizol, fenilbutazona -. deri! ac acetic D 2etorolac +. di!erse D 2etoprofen, nefopan /. 367S a) neselecti!e D diclofenac, ibuprofen, indometacina b) selecti!e D nimesulid, celeco ib 66. Coanalgezice "potenteaza ef analgezic) D neuroleptice, antidepresi!e triciclice, miorela ante 666. Paraanalgezice "pe linga ef farmaco de baza poseda ef analgezic) D glucocort, nitrati, antiacide A&A.3E4ICE CE&'RA.E )PI)IDE Clasificarea analgezicelor opioide 6. afinitate fata de receptori 1. agonisti puternici D morfina, metadona, fentanil ,. agonisti medii si slabi D trimeperidina, codeina, o icodona -. agonisti.antagoisti D buprenorfina, butorfanol, pentazocina +. antagonisti D nalo ona, naltre ona, nalmefina 66. acti!itate 1. slab acti!e D trimeperidina, tramadol, pantazocina ,. acti!e D morfina, metadona, tramadol -. f.acti!e D fentanil, butorfanol, buprenorfina 666. durata actiunii 1. scurta D fentanil, trimeperidina, pentazocina ,. medie D morfina, tramadol, trimeperidina -. lunga D buprenorfina 82

MA molecular5 1. z {.receptori | 3C|l3MPc|ef i&cll ,. z {.receptori | "B)canale @ | influ @ | lelib neuromediat postsinap -. }. receptori | "D)canale Ca | linflu Ca | l elib neuromed MA sistemic5 1. bloc transmiterii i&neuronale ,. dereglarea sesizarii emoti!e 7i!ele: coarnele anter MS D inhiba controlul descend a str centrale asupra MS4 misc reactia motorie si senziti!a talamus, hipotalamus D mics aflu ului impuls algogene si sumatiei lor scoarta D diminuarea senzatiei dureroase4 efect sedati! E$ecte5 S7C: 1. ,. -. +. /. >. analgezic "l transm, perceptia, sumarea impuls algogene, aprec subiecti!.emoti!a4 sedare) sedati! "inhibarea reactiei scoarte, hipotalamusului) psihotrop "dependenta D euforie, somn, abstinenta) asupra sist hipot.hipof "lgonado si corticoliberina D FS5, =5, 3C#5, testosteron, estrogeni, cortizol) inhibarea centrului respirator, termoreglator, tusei stimularea centrului 7.8ptic "mioza), centrului !omei"greata, !oma), centrului 7.'ag "Ztonus simpatic)

SC': h#3 temporara la admin i&! S<: Z tonus !agal cu bronhopasm #A6: spasmogen "Ztonus centilor parasimp4 Ztonus muscul netede)4 poate fi inlaturat cu atropina <inichi: Z tonus sfincterelor !ez urinare, mics diurezei "Zhormon antidiuretic) Indicatii5 Sdr algic acut intens, 6M3, Cr inoperabil, colici, obstetrica, edem pulm acut, neuroleptanalgezie, anestezie i&! Contraindicatii5 5# i&craniana, traume cranio.cerebrale, con!ulsii, coma alc, abdomen acut, sarcina Precautii5 psihoze, boli psihice, cifoscolioza, obezitate, !irstnici, copii, lactatie RA5 1. S7C D dependenta, deprim respir, sedare, delir, con!ulsii ,. #A6 D anore ia, greata, !oma, constipatii -. SC' D h#3, sincopa, bradicardie +. S< D bronhospasm, apnee la nn /. <inichi D disurie Into%icatia acuta5 ameteli, !oma, constiinta neclara, mioza, oligurie, somn coma "bradipnee, respir Cheine.Sto2es, cianoza, h#3, con!ulsii) delir, halucinatii, hiper2inezie tratament D respiratia asistata4 nalo ona i&! 0.+.0.?mg pina la ,mg, repetat 0.+ mg peste , min4 spaaturi gastrice cu /0.?0g carbune4 trat simptomatic Dependenta5 1. psihica D necesitate psihologica de a folosi opioide datorita efectului euforizant, antia ios ,. toleranta D diminuarea reactiei la anumite doze, membranele neuronale de!in mai sensibile la mediatorii e citanti, deaceea sunt necesare doze mai mari de opioide 83

-. fizica D necesitatea insistenta de a folosi permanent drogul pt a e!ita sdr de abstinenta "midriaza, pielea gainii, deshidratarea) #ratament: Substituire cu metadona /.10mg ,.- ori&zi - zile Subst neopioide "clonidina) Psihoterapie

A&A.3E4ICE CE&'RA.E &E)PI)IDE Clasi$icare5 a) antipiretice "deri! paraaminofenolului) D paracetamol, fenacetina, panadol b) di!erse D clonidina, carbamazepina, !alproat de 7a Derivatii Paraamino$enolului M3: l sintezei PA= in S7C4 Z serotoninei4 nu pro!oaca independenta fizica 6nd: cefalee, migrena, dureri dentare, musculare, ne!ralgii, stari febrile, analgezie postoperatorie "perfalgan 1g in 100ml i&!) )oza: paracetamol D 0., . 0.+g ,.- ori&zi C6: boli hep.renale, afect hematopoietice, hipersens, asoc cu anticoag indirecte <3: hematurie, e anteme, anemie, trombocitopenie, colaps, con!ulsii, nefrita, methemoglobinemie Clonidina5 H.adrenomimetic central, potenteaza deprimarea S7C4 normaliz deregl hemodinamice4 ind D 6M3, postoperator, dureri tumorale, obstetrica, traume, premed in anestezie, sdr de abstinenta Amitriptilina si imipramina: antidepresi!,blocarea recaptarii serotoninei4 ind D dureri croniceBdepresie, dureri fantom Betamina: anest general i&!4 acti! recept serotoninergici si opioizi Anti,istaminice: bloc 51.recept, ef analgezic4 infl modulatorii durerii Carbamazepina0 valproat de sodium0 9aclo$en: antiepilepticeBanalgezie4 dureri cornice4 carbamazepina D neuralgia ner! trigemen A&A.3E4ICE C6 MECA&I*M MI?' DE AC'I6&E "#ramadol) MA5 agonist neselecti! a receptorilor opioizi, stimul sist monoaminergic "transm impuls ner!), stimul sist H,.adrenergic din S7C, sedati!, antitusi! Ind5 inter! chirurgicale, proced diagn, neoplazii maligne, 6M3, neuralgii, traume CI5 into acuta cu alcool, hipnotice, analgezice4 hipersen4 O, ani RA5 dependenta, transpiratii, ameteli, greata, !oma, palpitatii, h#3 ortostatica, colaps, con!ulsii, depresie respiratorie Doza5 tab /0mg sau ,0pic p&o <ectal 1 supoz 6&!, i&m, s&c 100mg A&A.3E4ICE PERIFERICE M3: l C88[ | lform PA=, smpt inflamatiei, lsensib nociceptorilor pt bradi2inina, histamina. De%Metopro$en5 M3 D inhiba C88[, control ni!elul unor neuromediatori )oza D 1,./mg 1.>ori&zi pina la ,/mg la ? ore 6nd D sdr algic moderat, maladii acute si cronice a apar locomotor, dismenoree, cefalee, dureri dentare Betorolac5 M3 D 367SBanalgezicBantipiretic, l C8[1 si , )oza D 10mg p&o "ma +0) la +.>ore / zile 6nd D sdr algic posoperator, neolasm, traume, mialgii C6 D bronhospasm, edem angioneurotic, triada aspirinica, ulcer, deshidratare, hipocoag, insuf hep.ren <3 D deregl dispeptice, hemor #A6, an ietate, meningita aseptica, con!ulsii, halucinatii, insuf renala acuta, bradicardie, h#3, astm, dispnee, dermatita e foliati!a, sdr =Pell, sdr Stea!ens.Kohnson, trombocitopenie, tulb de gust, de !edere, hipoacuzie. A&'IC)&+6.*I+A&'E 84

Clasi$icare5 1. simptomatice ,. antipar2insoniene -. antiepileptice +. miorela ante centrale A&'IC)&+6.*I+A&'E *IMP')MA'ICE Clasificare: #* <rup0 1. barbiturice hidrosolubile D barbital sodic, fenobarbital sodic, tiopental sodic ,. benzodiazepine D diazepam, fenazepam, lorazepam -. deri! alifatici D cloralhidrat +. sulfat de Mg /. anest locale D lidocaina >. deri! A3(3 D o ibat de 7a 1. neuroleptice D clorpromazina, droperidol ?. miorela ante periferice . su ametoniu ##* Act asupra c* (espir0 1. inhiba slab D benzodiazepine, o ibat de 7a, lidocaina ,. inhiba puternic D barbiturice, cloralhidrat, sulfat de Mg

85

9arbiturice D inhiba centr motorii super si refle ele motorii a MS4 inhiba c respir si !asomotor4 tiopental sodic 19.10ml i&!4 he obarbit sodic 19 10.,0mg&2g i&! lent sau /9.,/mg&2g i&m sau 109 0./ml&2g rectal4 fenobarbital p&o -./ mg&2g4 ind D *ugularea, profila con!ulsiilor 9enzodiazepine D acti! str A3(3.ergice la ni!el S7C4 inhib desc electr in hipocamp4 mics implic cll piramid4 ef miorela ant central in doze mari4 inhiba slab c respir4 diazepam i&! 0./9.,.+ ml in 10.,0ml sol glu lent 1.1./min cu repetare peste 10min ,ml4 ind D profila ia con!ulsiilor Derivati 3A9A D o ibat de 7a D presinap e cita recep A3(3.(4 postsinap inhiba recep A3(3.34 neuroprotector "amelior metab si circul)4 hipnotic, anest general, antisc, inlatura acidoza "influ @ i&cll)4 !asoconstrictor4 i&! lent sau in perf 100.1/0mg&2g sol ,09 Cloral,idrat D deri! alifatic, preintimp con!ulsiilor4 rectal clisme cu amidon sol -9 +0.>0ml *ul$at de Mg D antag compet cu Ca, se mics elib acetilcolinei in sinapse neuromusc4 la s&dozare D clorura de Ca 109 /.1/ml4 i&m ,/9 /.1/ml4 profil con!ulsiilor .idocaina D se cumuleaza in fibrele ner! "liposol), blocind can 7a, stabilizind membrana4 i&! ,mg&2g, apoi perf +.> mg&2g&ora A&'IEPI.EP'ICE Clasi$icare 2. Epilepsii generalizate a) Crize ma*ore D elecFie D fenobarbital, fenitoinE, carbamazepinE rezer!E D clonazepam, benzobarbital, beclamidE b) Crize minore D elecFie D etosu imida, ac !alproic, clonazepam rezer!E D morsu imidE, acetazolamidE, trimetadionE c) Crize mioclonice D elecFie D fenobarbital, ac !alproic,!alproat de sodiu, clonazepam rezer!E D etosu imidE, trimetadionE d) Crize a2inetice D elecFie D clonazepam, nitrazepam rezer!E D felbamat e) Stare de rau epileptic D elecFie D diazepam de rezer!E D clonazepam, lorazepam, fenobarbital sodic ,.Epilepsii partiale a) Crize partiale simple D elecFie D fenobarbital, fenitoinE,carbamazepinE rezer!E D clonazepam, ac !alproic, !alproatul de sodiu, gabapentinE, b) Crize partial compuse D elecFie D fenitoinE, carbamazepinE, fenobarbital rezer!E D clonazepam, ac !alproic, !alproatul de sodiu M3: 1. Membranostabilizator D bloc can 7a cu impiedicarea depolar membr4 bloc can Ca din creier ,. 3cti! sist A3(3.ergice D cresterea afinit A3(3 pt recept A3(3.34 form A3(34 bloc inacti! A3(34 bloc recapt neuronale A3(3 -. 6nfl asupra sist glutamatergic D impiedic elib glutaminat4 bloc recept glutamatergici +. 3ntagonism cu adenozina in creier /. 6nhib carboanhidrazei din focar epileptic Farmacocinetica: absorb buna, rapida4 biodisponib ;094 distrib D conc ma peste -.?ore, cuplarea cu prot plasm nesemnif pt fenitoina, diazepam, ac !alproic4 metab D ficat, form metab acti!i, inductoare enzimatice "fenobarbital, fenitoina)4 elim D urina 4 #1&, ,.;0 ore. Fenitoina: 6nd D crize ma*ore, focale, asoc cu fenobarbital, ne!ralgii trigeminale, aritmii "din AC) )oza D 100mg ,ori&zi cu crestere cite ,/.-0mg&zi&in sapt sau /0mg&min in rau epileptic <3 D ata ie, diplopie, nistagm, ne!rite4 anore ie, greata, !oma, gingi!ita hipertrofica, necroza hepatica4 pancitopenie, limfadenopatie4 hipo!itamin4 h#3, inhib S7C "i&!) (arbiturice: 6nd D dif forme epilepsie, asoc cu fenitoina, copiiO/ani in crize ma*ore )oza D initial >0mg&zi, apoi ma -00mg&zi in ,.- prize4 i&m ,.>mg&zi

<3 D sedare, tulb mintale, nistagm, ata ie4 hipo!itamin4 sdr suspendare4 alergii. Carbamazepina: 6nd D crize ma*ore si partiale, ne!ral trigeminale si glosofar, neuropatii diab, psihoze maniacal depresi!e )oza D initial 100mg ,ori&zi pina la mediu >00mg&zi in 1.+ prize <3 D sedare, diplopie, ata ie, tulb mintale4 erostomie, tulb de !edere, osteoporoza, reac idiosincrazice "eruptii, pancitopenie, icter) C6 D bloc 3', insuf card, sarcina, afec hep, crize minore si mioclonice 'alproatii: 6nd D crize minore si ma*ore )oza D initial ,/0mg ,ori&zi pina la 1000mg in 1., prize4 i&! lent 10mg&2g <3 D anore ie, somnolenta, alopecie, hepatoto ic, trombocitopenie, embrioto ic C6 D malad hep, afect organice a S7C, sarcina =amotrigina: 6nd D crize partiale, ma*ore )oza D init ,/mg&zi pina la 100.,00 mg&zi in 1., prize <3 D ameteli, tulb !edere, ata ie, greata, eruptii, sdrStea!ens.Kohnson, C6) (enzodiazepine: 6nd D toate forme epilepsie, rau epileptic )oza D initial 0./mg ,ori&zi pina la +mg&zi4 in rau epileptic i&! lent 0.,/.1 mg "clonazepam) si in bolus10. ,0mg sau -mg&2g perf "diazepam) <3 D ef sedati!, agitatie la copii, hipersali!atie, toleranta si dependenta4 i&! D colaps, inhib respir Carbamazepina: 6nd D crize minore si mioclonice )oza D initial /00mg&zi pina la ,000mg&zi in 1., prize <3 D deregl dispeptice, oboseala, cefalee, euforie, e citatie, reac idiosincrazice "eruptii, pancitopenie), alergie 3nalogii A3(3: 6nd D ad*u!ant in crize partiale, spasme infantile, sdr Test "spasme, hipsaritmie, retard mintal), rezist la alte epil )oza D 'igabatrina D ,g&zi pina la +g&zi in 1., prize4 Aabapentina D -00mg&zi pina la ,+00 mg&zi <3 D 'igabatrina D somnolenta, ner!ozitate, depresie, fen psihotice, neurologice4 Aabapentina D somnolenta, tremor, diplopie, nistagm4 Progabida D somnolenta, ameteli, deregl dispeptice Ltilizare: 6n crize frec!ente, corectia tratam prin ni!el plasmatic, se e!ita prep ce maresc pragul con!ulsi!, tratam de durata pro!oaca <3 se!ere "necesita monitorizare)4 schemele de admin indi!idual, se recom monoterapia, dozele se ma*oreaza treptat, in lipsa efectului ,.+ luni dozele se mics treptat pina la anulare. A&'IPARBI&*)&IE&E Clasi$icare5 3. dopaminergice 1. restab fondalul de dopamina D le!odopa, dro idopa, madopar ,. agonisti a) directi D bromcriptina, pergolid, lisurid b) indirecti D selegilina, tolcapon, amantadina (. anticolinergice D trihe ifenidilbiperiden, prociclidina C. inhibitorii glutamaterigici D amantadina, memantadina, bemantan ). ad*u!ante D tranchilizante, antidepresi!e, miorela ante centrale Principii: tratament simptomatic.patogenetic, pe !iata4 cit mai precoce4 initial doze mici4 suspendare treptata4 le!odopa D cind bolna!ii nu se autodeser!esc "eficace /.1 ani)4 colinolitice D forme usoare, in asoc cu amantadina, le!odopa4 le!odopa D forme tardi!e, afectarea ocupatiilor pacientului4 amantadina D form usoare, ce nu suporta le!odopa4 selegilina D trat precoce4 bromcriptina D form gra!e, e!ol fluctuanta4 antihistaminice D ad*u!ant, forma usoara, bolna!i in !irsta

Preparate ce restabilesc $ondalul de dopamina: M3 D le!odopa penetreaza bariera hemat.encef si se transf sub act )8P3.decarbo ilazei in dopamina, interactionind cu ),.recept inhiba adenilatciclaza cu mics 3MPc Efecte D antipar2insonian "mics rigiditatii si hipo2ineziei, amelior staii psihice), eficac scade la util de lunga durata4 inhiba secr P<=4 creste secr S#54 stimul cardiaca prin )1 si I1 recept4 !asodilat4 tahicardie, aritmii 6nd D par2inson idiopatic si secundar )oza D initial /00mg&zi pina la -.+ g&zi in + prize la masa4 supra!egherea eficacit si <3 C6 D afect cerebro!asc gra!e, psihoze se!ere, ulcer, melanom malign4 glaucom, sarcina, inter! chirurgicale. <3 D dereglari dispeptice, C', neuro, dis2inezii4 stari paranoide, halucinatii, dementa Cinetica D absorb partial in #A6, dispon in creier 19 Agonisti dopaminergici directi5 M3 D stimul ), recept din corpi striati "suplim defic dopamina)4 stimul recept hipot.hipof cu mics P<= si S#5 efecte D ef. antipar2inson mai durabil dar mai slab, reduce a2inezia pro!oc de rezerpina, dimin secr P<=, S#5 6nd D par2ins idiopatic, prolactinemie, acromegalie )oza D initial 1.,/mg 1., ori&zi la masa pina la ,0.-0 mg&zi in + prize C6 D antec psihotice, ulcer, maladii C' gra!e, sarcina, asoc cu alcool, contracepti!e <3 D deregl gdigesti!e, neuro, psihice, C' Cinetica D absorb -09, conc ma peste 1.- ore, cupl cu prot ;09, metab se elimina prin bila, #1&, /0 ore Agonisti dopaminergici indirecti5 6nhibitori M38 D seligilina M3 D dimin inacti!area dopaminei prin dezaminare o idati!a4 ef antipar2 moderat, asociat cu le!odopa4 ind D par2ins idiopatic si secundar4 /mg&,ori&zi la masa4 C6 D deregl piramidale, demente, psihoze, sarcina, lactatia <3 D insomnie, dis2inezie, h#3 ortostatia Cinetica D se supune 6 pasa* hepatic, cupl ;/9 cu prot plasm, in metaboliz form amfetamina si metamfetamina, #1&, , ore 6nhibitorii C8M# D tolcapon, entacapon M3 Dbloc C8M# cu dimin inacti! le!odopei si dopaminei la perif 6nd D b.Par2inson )oza . tolcapon"100.,00 mg -ori&zi), entacapon ",00mg.,g - ori&zi) <3 D tulb #A6, dis2inezii, tulb somn Cinetica D absorb rapid in #A6, metab tital, elim urina si scaun 3mantadina: M3 D cresterea eliberarii si dimin recaptarii dopaminei, M.colinobloc central, neuroprotector Efecte D antipar2 rapid, moderat 6nd Dpar2ins idiopatic si secundar, precoce, asoc cu le!odopa )oza D 100mg , ori&zi -.+ sapt4 i&! ,00mg 1.+ ori&zi C6 D sarcina, lactatia, miastenia gra!is, glaucom, antec psihotice, insuf renala <3 D toleranta, isomnie, edeme, confuzie, stari maniacal.depresi!e, mialgii, rebound Colinoblocante centrale: M3 D bloc colinorecept S7C, scad tonus sist colinergic "restab echilibru intre sist colinergic si dopaminergic) Efecte D antipar2inson4 mai eficient hipertonia, scad sialoreea"smpt colinergic), amelioreaza starea psihica )oza D #rihe ifenidil D initial 1 mg pina la +.10mg in -.+ prize4 in crize dis2inetice i&m /.10mg C6 D glaucom, adenom prostata4 precaut la !irstnici, obstructii intestinale si urinare <3 D erostomie, tulb !edere, constipatii, parotidita supurati!a,confuzie, delir MI)RE.A?A&'E CE&'RA.E Clasificare:

(enzodiazepine D diazepam, tetrazepam, fenazepam 3gonisti A3(3 D fenibut, baclofen )eri! benzo alona D clorzo azona, miolgina di!erse D meprobamat, tizanidina, tolperison (enzodiazepine: modif sensib recept A3(3.3 cu amplific act A3(3 in creier si MS | desch can Cl | hiperpolarizare | inhib presinaptica4 stimul elib endgene A3(34 dimin rasp H.motor la act glutamatului4 inhiba refle e spinale4 eficace in stari spastice centrale si periferice 3gonistii A3(3: agonisti A3(3.( | hiperpolarizare | creste cnductib pt @4 bloc influ Ca | mics elib neuromediat4 inhib refle mono si polisinaptice, efect prepond asupra MS, analgezic "inhiba elib subst P) )eri!ati benzo azolona: bloc caile postsin e citat spinale si upraspinale4 inhiba refle medulare polisinap4 efica in asoc cu analg antipiretice si 367S #izanidina: mics elib aa e citanti din neur intercalari cu bloc polisin medulare4 in stari spastice cronice spinale si cerebrale4 combate spasmul dureros si con!ul clonice4 reduce rezist muscul #olperison: inhiba format reticulara4 7.colinolitic central4 bloc caile polisinap medulae4 spasmolitic si !asodilat perif4 in epilepsie, deregl psihice A&'IP*I()'ICE /&E6R).EP'ICE1 Clasi$icare5 .edative D clorpromazina, le!omepromazina, rezerpina "sedati! intens, antipsih moder, fen neuri!eg marcate) %edii D tioridazina, propazina, tiaprid "ef sedati!, antipsih moder, fara <3 marcate) ;olivalente D haloperidol, droperidol, tioproperazina "ef antipsih intens, sedati!, deregl e trapiram) Dezinhibitorii D perfenazina, sulpirid, carbidina "antipsih fata de smpt negati!e) "eductoare D clorpromazina, pipotiazina, haloperidol "antipsih fata de smpt floride) MA5 9ntipsihotic D dopaminobloc4 inlatur deregl comport, delir, haluc, maniilor ;sihosedativ D H.adrenobloc, M.colinobloc, 51.antihistam4 somnolenta, deprimare 9ntivomitiv D bloc recept dopamin si serotonin din c.!omei4 ind D !oma in stari patologice si fiziol, post. anest. %iorela8ant D dimin tonus musc striate, in stari spastie dupa ictus 9nticonvulsivant D infl prag con!uls, in status epileptic. 7ipotermic D dimin acti! c.termoregl, !asodilat4 ind in hipotermii diri*ate ;otentarea analgez, anestez, hipnot, alcool D H.adrenobloc, M.colinobloc, 51.histaminobloc4 droperidol B fentanil $ neuroleptanalgezie <- endocrine . lreleasing | l3C#5, ##5, 3)5, o itoc, =5, FS54 ZP<=, melanostimul <- vegetative D h#3 "H.adrenobloc)4 act tip atropinic D act M.colinobloc cu erostomie, constipatie, midriaza Ind5 1) psihiatrie D psihoze cu halucinatii, delir, manii, agresi!4 e citati psihomot in calamitatii, posttrauma4 psihopatii, agresi!itate, deregl comportament ,) maladii somatice D !egetoneuroze, grata si !oma centrala, urgente 5#, soc traumatic, combustii, neuroleptanalgezie, tumori inoperab, stari spastice a muscul striate, stari febrile critice, con!ulsii CI5 Coma barbiturica, alcoolica4 glaucom4 adenm prostata4 ateroscler a!ans4 par2insonism4 epilepsie4 !irstnici4 malad hep.ren4 lactatie, sarcina4 insuf card decomp4 ulcer4 h#34 afect org a creierului4 hipercoagul. RA5 sedare, depresie, e citatie spontana trecatoare, delir, deregl !eget, inhib c respir4 psihoza to ica parado , rebound, sdr dis2ineziei de suspendare "coreoatetoza)4 retinopatie, matit cristal, 2eratopat, midriaza, scotoame4 h#3, tahicard, aritmii4 erostomie, ocluzie intest, icter colestatic4 retentie urina4 amenoree, galactoree, ginecomastie, scad libido, hiperglic4 hepatoto ic4 alergii4 leucopenie, agraulocitiza, anemie hemol. Deregl e%trapiramid5 sdr.par2insonian4 a2atizia4 reac distonice acute4 dis2inezii tardi!e4 sdr malign A&?I).I'ICE /'RA&C(I.I4A&'E1 Clasificare: 1. ma*ore D benzodiazepine "diazepam, fenazepam, nitrazepam)4 nebenzodiazepinice "benzocidina, trimetazina, lonetil)4 combinate "ami id, libra )4 antidepres "opipramol)

,. minore D piracetam, fenibut, propranolol Ltilizare ca: Tranc.ilizante D alprazolam, bromazepam, lorazepam Hipnotice D flurazepam, nitrazepam, 2etazolam Miorelax centrale D diazepam, fenazepam, tetrazepam Anticon-ul, antiepil D clonazepam, diazepam, nitrazepam )upa durata act: Scurta "# X -.10ore) D o azepam, tofizopam, triazolam Medie "# X 10.+0ore) D alprazolam, bromazepam, lorazepam =unga "# X -0.;0ore) D diazepam, fenazepam, medazepam Efecte: an iolitic, psihosedati!, acti!ator, hipnotic, anticon!uls, miorela , anest gener, anti!omiti! 6nd: insomnii, sdr an ios, tulb psiho.somatice in afect neuro.psih, alcoolici, neuroza, enureza nocturna, neurodermite4 tetanos, aclampsie, epilepsie, in anest gener, stati spastice a musc striate, profil gretei, !omei. C6: miastenia gra!is, conduc auto, insuf hep si respir, cu depend medicam, sarcina, lactatia, nasterea <3: sedare, depresie, amnezie anterograda, slabiciune, rebound, dpendenta, ef parado ale4 tulb dispep,menstr. *EDA'I+E Clasi$icare5 (arbiturice D fenobarbital, barbital, amobarbital (enzodiazepine D diazepam, fenazepam (romuri D de 7a, @, Ca 51.antihistaminice D difenhidramina, prometazina, clorpiramina 'egetale D e tract tinct !aleriana, paducel, @a!a.@a!a 3gonisti A3(3 D o ibat de 7a Combinate D !alocordin, cor!alol, no!opasit MA5 mics influ 7a, dimin reac motorii si emotionale Ind5 iritabil, stari asteno.neurotice, distonie neuro.!eget, stari spastice a muscul striate Barbiturice! in doze subhipnotice, dez! stari somnolenta, toleranta, smpt suspendare Benzodiazepine! dimin e cit e ogene si acti! motorii Bromuri! inhib S7C, reduc reac motorii si emot, aprofund somn, distrib e tracll, # X 1,zile, cumulare 72-antihistaminice: bloc 51.recep din S7C, potent deprimarea S7C, folos in premedic =egetale! infuzii, tincturi4 dimin e cit S7C, instal somn, ef spasmolit, in trat comple a hipere cit. &)RM)'IMICE /'IM)I4).EP'ICE1 Clasi$icare5 Saruri de litiu 'alproati carbamazepina (CC D !erapamil, diltiazem, nifedipina MA5 modif permeab pt 7a, @, Ca, Mg4 inhib elib noradren, dopaminei, serotoninei4 inhib adenilatciclazei, inhib A3(3.transaminazei, crest tonus sist colinerg E$ecte5 ef antimaniacal, reduc de!iatiile dispozitiei, antideprei!, regl ritm bio, profil psihozei maniacal. depres Ind5 psihoza maniac.depres, tulb de afect, agitatie, manie !iolenta, schizofrenie RA5 1) preoce D in per de adaptare, corectia prin modif nr prize4 ,) tardi!e D control la > luni, conc to ice Carbamazepina5 ,00mg cu ma*or treptata4 C6 D bloc 3', aritmii, glaucom, adenom, insuf card4 <3 D somnolenta, ata ie, tremor4 erostomie, sudoratie, fotosensib Ac valproic5 dupa masa 1/0.-00mg4 C6 D sdr hemoragic Saruri de litiu: conc in singe 0.>.1.0mmol&l, ef curati! peste ,/.,/zile, remisii 10.1,ani &))'R)PE /&E6R)')&ICE1

Clasi$icare5 6.)er pirolidonei"piracetam, aniracetam, o iracetam) 66. )er pirido inei"piritinol) 666. )er A3(3"ac gama.aminobutric, o ibat de 7a, fenilbut) 6'. )er dimetilaminoetanolului D dimetilaminoetanol, meclofeno at, euclidan '. 3ntio idanFii D dibunol, gutiminE, me idol '6. Subs cerebro!asculare D !inprocetinE, cinarizinE, pento ifilinE MA: intens proc energ in creier prin . stimularea utilizErii glucozei4creGterea sintezei de 3#P, 3<7, proteine fosfolipide4 intens proce respir Jn mitoc4 6nfl poz asupra membr cll Gi nucleare, aparat lizoz, mitoc, riboz4 CreGt tonus Gi acti! f.le a struc Gi cent ner!4 (loc acF compon proagreg ale tromboc4 'asodil cerebralE. E$ectele5 6. 3cF Gi restab funcFiile asociati!e Gi integrati!e superioare, manifestate prin: . concentrarea atenFiei4 . ameliorarea procesului de Jn!EFare Gi memorizare . micGorarea numErului de greGeli Gi timpului la rezol!area problemelor . accelerarea Gi facilitarea transferului informaFiei Jn memoria de lungE duratE. 66. Ma*orarea tonusului Gi acti!itEFii funcFionale: restabilirea interesului faFE de mediul ambiant, optimismului, Jncrederii Jn sine4 ma*orarea tonusului general la bEtrNni, la bolna!ii cu neuroze Gi la persoanele cu supraobosealE, dezadaptare4 666. CreGterea rezistenFei S7C Gi organismului la diferite agresiuni "hipo ie, hiper.sau hipotermie etc). 6'. 3ccelerarea proceselor reabilitErii funcFionale Gi reparati!e dupE traume, neuroinfecFii, into icaFii, ischemii cerebrale. '. 3cFiune antistres Gi profila ia dereglErilor posibile '6. 3meliorarea circulaFiei cerebrale '66. Efect antiagregant. Ind 5 insuf cerebro!asc cronice de orig organicE Gi f.lE. Encefalopat Gi stEri cerebroastenice de dif genezE deficit de memorie Gi atenFie, comportament, perioada de reabilitare. tulb de comportament Gi adaptare la mediu4 retenFia dez!oltErii psihomotorii4 tratamentul maladiilor nerurologice Gi psihice4 afecFiunilor creierului la nou.nEscuFi dupE traume, hipo ie4 enurezE nocturnE. #ulburEri cauzate de alcoolism. MigrenE, cefalee rebelE, ameFeli, ne!ralgia trigementului, sindromului radicular dureros. Mn unele stEri acute: dereglEri tranzistorii a circulaFiei cerebrale, ictus ischemic, traume, meningite.Coma traumaticE Gi to icE, delirium tremens CI 5Ara!iditate, lactaFie Sensibilitate la preparat 3fecFiuni renale Gi&sau hepatice gra!e )ereglEri ale hemopoezei Maladii sistemice ale Fesutului con*uncti! Miastenie gra!E )ermatoze se!ere Psihoze endogene cu neliniGte Gi agitaFii. RA 5 7er!ozitate, e citaFie, iritabilitate, neliniGte.#ulburEri de sonm "insomniii sau somnolenFE).#remor. )ereglEri gastrointestinale "greaFE, !omE, constipaFie sau diaree) Gi ficatului "ma*orarea tranzistorie a transaminazelor).<eacFii alergice cutanate Gi pe mucoase. )ereglEri ale hemopoezei "leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie). ;iracetam -0 la >0 mg&2g subdi!izate Jn , sau chiar -.+ prize. ;iritinolul ,00 mg - ori & zi 9cidul gama-aminobutric 0,/.1,,/ g - ori&zi %eclo-eno8atul 0,/ g dimineaFa Gi la prNnz pe o duratE de +.? sEptEmNni A&'IDEPRE*I+E Clasi$icare5 )upE predominarea efectelor 1) ,) -) +) cu efect sedati!.. amitriptilinE, trimipraminE, trazodonE, cu efect acti!ator.. imipraminE, nortriptilinE, tranilciprominE cu efect echilibrant. clomipraminE, maprotilinE, dosulepinE cu efect an iolitic . alprazolam, flu!o aminE, amitriptilinE

E$ecte5 1. #imoleptic "antidepresi!) D capac de a ridica, restabili dispoziFia. #reptat dispar simpt carac D tristeFea, pesimismul, durerea moralE, senzaFiile de prisos, de autoacuzare, disperare, inhibiFia psihomotorie, tulburErile de somn "Jndeosebi trezirea precoce), ideile suicidale, diminuarea apetitului. ,. #imeretic "acti!ator, stimulant) D amelior dispoziFiei se asociazE cu acti!are psihomotorie, restabilirea moti!aFiei, iniFiati!ei, JnlEturarea aboselei psihice Gi fizice. Lneori poate fi cauza de agitaFie, insomnie. -. Sedati! Gi an iolitic "ad*u!ant) D capacitatea de a JnlEtura emoFiile negati!e, spaima, neliniGtea "lipseGte acest efect la 6M38), gradul de reacFie la stimului e ogeni, +. 3nalgezic propriu Gi de potenFare a preparatelor analgezice D dupE potenFE nu cedeazE neurolepticelor. /. 3nticolinegic D uneori destul de semnificati!, Jndeosebi din partea sistemului cardio!ascular, manifestat prin tahicardie, hipotensiune, uscEciune Jn gurE etc. 6) 'asodilatator D cauzate preponderent prin blocada .adrenoreceptorilor Gi manifestate prin hipotensiune arterialE, tahicardie. 1. Membranostabilizator D de tip chinidinic cu deprimarea miocardului. ?. 3nore igen D efect ad*u!ant rezultat posibil, din efectul timeoretic. ;. 3ntihistaminic. 10. Serotoninolitic. 11. Simpatomimetic D efecte cardio!asculare caracteristice pentru 6M38. Ind5 depresii de diferitE genezE, la bolna!i cu maladii somatice, stEri asteno.depresi!e, enureza nocturnE funcFionalE, tratamentul diferitor dereglEri fizice Gi psihice, dureri cronice rebele cu elemente de depresie Gi&sau potenFarea analgezicelor CI5 glaucom, retenFie urinarE, adenom de prostatE, b card orga, instab #3, h#3, dereg de conduct, insuf hep, insuf renalE, epilepsie, sarcina RA5 colinolitice "uscEciune Jn gurE, constipaFie, hipomotilitate intestinalE, retenFie urinarE etc).cardio. !asculare "tahicardie, palpitaFii, aritmii, hipotensiune arterialE, hipertensiune arterialE) digesti!e "greaFE, !omE, icter, hepatitE, diaree, colici etc)hematologice "leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie) neurologice "sedaFie, somnolenFE, slEbiciune, obosealE, ata ie, tremor, e citaFie, iritabilitate, insomnie etc) alergice "urticarie, dermato!asculitE etc) di!erse "fenomenul rebound, creGterea masei corporale, dereglEri endocrine Gi a funcFiilor se uale etc).

(IP&)'ICE Clasi$icare5 Durata! scurta "10.1/ min) D brotizolam, triazolam, clotiazepam4 medie ",0.+0min) D nitrazepam, amobarbital, cloropiramina4 lunga "+0.>0min) D flurazepam, diazepam, barbital #armacodinamic! 1) hipnoinductoare D benzodiazepine "nitrazepam, flurazepam, midazolam)4 nebenzodiazepine "zolpidem, zopiclona)4 sedati!e4 neuroleptice4 antidepre4 melatonina ,) hipnocoreciti!e . barbiturice "fenobarbital, barbital, pentobarbital)4 deri! alifatici "cloralhidrat, carbromal)4 piperidindione "metiprilona)4 chinazolone "metacla!ona)4 51.atihistam "difenhidramina, prometazina)

Corectarea hiposomniilor! #rat patol de baza , igiena somnului, electia preparatului depinde de momentul manifestarii hiposomniei "initial, terminal, intermitent, in!ersarea ritmului zi.noapte). Preparatele hipnotice trebuie sE corespundE unor cerinFe destul de importante ca: sE posede acFiune rapidE Gi sigurE4 sE nu manifeste efect iritant asupra mucoasei tubul digesti!, gust Gi miros neplEcut4 sE fie inacti!ate Gi eliminate rapid, deci sE nu cumuleze Gi sE nu manifeste postacFiune4 sE nu e ercite influenFe nefa!orabile asupra organelor Gi sistemelor4 sE nu dez!olte toleranFE Gi dependenFE4 sE nu posede efect teratogen. 9enzodiazepinele nitrazepam, flurazepam, midazolam MA5. se fi eazE cu receptorii benzodiazepinici, care formeazE un sediu specific de cuplare, numite subunitEFile alfa ale glicoproteinei receptoare a A3(3.3 receptorilor. Mn aGa fel benzodiazepinele induc modificEri conformaFionale a moleculei receptoare cuplatE cu canalele de cl . prin creGterea afinitEFii subunitEFii beta a receptorilor A3(3.3 faGE de mediatorul sEu cu deschiderea canalelor de clor, influ ul acestor ioni Jn celulE Gi hiperpolarizarea membranei. Mn aGa fel, benzodiazepinele nu acFioneazE ca substituienFi pentru A3(3, dar necesitE prezenFa mediatorului pentru a cEpEta un rEspuns, deci sunt substanFe A3(3.ergice cu acFiune indirectE, deoarece Jn dificitul neurotransmiFEtorului, ele nu.Gi realizeazE efectele. Se presupune cE Jn componenFa comple ului receptori A3(3 B receptori benzodiazepinici se include o polipeptidE A3(3.modulinE, care poate modula interacFiunea Jntre aceGtea.(enzodiazepinele faciliteazE transmisia A3(3.ergicE la ni!elul scoarFei cerebrale, hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanFei nigra, scorFei cerebeloase Gi mEdu!ei spinErii. E$ectul dau impresia unui somn profund Gi re!igorant4micGoreazE latenFa instalErii somnului4cresc timpul total al somnului "mai ales cNnd acesta este micGorat)4ma*oreazE pragul de trezire Gi diminueazE numErul de treziri nocturne4reduce durata stadiului 1, iar cele ca tranchilizante D o prelungesc.cresc durata stadiului , toate benzodiazepinele4somnul cu unde lente stadiului - Gi mai ales + este micGorat4Jn mod caracteristic, durata somnului rapid este micGoratE numai la dozele mari. =a unii insomnici, precum Gi la bolna!ii ne!rotici sau psihotici, este posibilE chiar prelungirea somnului rapid4cantitatea Gi ritmul secreFiilor homorale din timpul somnului D hormon de creGtere, prolactinE, hormon luteinizant D nu sunt modificate4oprirea tratamentului dupE administrarea Jn fiecare searE cNte!a sEptEmNni, determinE un rebound al somnului rapid Gi al celui cu unde lente, dar fenomenul !ariazE pentru diferite benzodiazepine. Indica-iile tratamentul insomniilor.Jn tratamentul bolilor somatice sindrom premenstrual, colopatii etc. "datoritE efectului sedati! Gi tranchilizant).tratamentul epilepsiei Gi con!ulsiilor simptomatice "tetanos, eclampsie, la alcoolici etc).premedicaFie "pregEtirea preoperatorie Gi preanestezicE, Jngri*irea postoperatorie).neuroze.inducerea, menFinerea sau completarea anesteziei generale. delirium tremens, abstinenFa, stEri confuzionale la alcoolici. Reac-iile adverse efect postacFiune D e cu mul mai puFin pronunFat ca la barbiturice.fenomenul rebound D e cu mult mai slab ca la barbiturice.dependenFa medicamentoasE D riscul e cu mult mai mic "mai frec!entE toleranFa Gi dependenFa psihicE, sindromul de abstinenFE e rar Gi minor).mai frec!ente: slEbiciune, ata ie, cefalee, tulburEri de !edere, !erti*, greaFE, !omE, diaree, modificEri ale gustului.mai rar: creGterea Jn greutate, diminuarea libidoului Gi tulburEri menstruale.stEri parado ale la bEtrNni "e citaFie, iritabilitare etc.)

AI&* C.A*IFICARE5 6.3ntiinflamatorii nesteroidiene: 3.7eselecti!e "acFioneazE prin intermediul cicloo igenazei 6 Gi cicloo igenazei 66): 1.SalicilaFii: acidul acetilsalicilic,acetilsalicilatul de lizinE,salicilatul de metil,salicilamida,diflunisalul ,.)eri!aFii de pirazolonE Gi pirazolidinE: Fenazona,aminofenazona,propifenazona,fenilbutazona,o ifenbutazona,2ebuzona,azapropazona,metamizolul sodic

-.3cizii indolacetici Gi analogii lor: 6ndometacina,sulindacul,etodolacul,2etorolacul,tolmetina +.3cizii arilacetici:)iclofenacul,alclofenacul,nabumetona,lonazolac /.3cizii arilpropionici:6buprofenul,flurbiprofenul,2etoprofenul,fenoprofenul,napro enul,acidul tiaprofenic,carprofenul >.FenamaFii:acidul flufenamic,acidul mefenamic,acidul meclofenamic,acidul niflumic 1.8 icamii:Piro icamul,teno icamul ?.)eri!aFii paraaminofenolului:Fenacetina,paracetamolului (.Selecti!e:7imesulida,melo icamul,celeco ibul "Jn curs de e!aluare clinicE) Particularitile mec de aciune i e$ectelor $armacodinamice ale in,ibitorilor neselectivi ai cicloo%igenazei5Farmacodinamia: printre mecanismale care contribuie la realizarea efectului antiinflamator o importanFE deosebitE Ji re!ine mecanismului de inhibare a sintezei prostaglandinelor. 6nter!enFia preparatelor se face la o etapE pecoce a acti!itEFii sistemului prostaglandin D sintetazic. Este inhibatE enzima cicloo igenaza, care catalizeazE ciclizarea o idati!E a acidului arahidonic cu formarea de endopero izi ciclici, precursori ai prostaglandinelor, prostaciclinei, trombo anilor.Mn ultimii ani s.a mai constatat cE antiinflamatoriile nesteroidiene pEtrund Jn stratul fosfolipidic a membranelor celulelor imunocompetente inhibJnd, preJntJmpinJnd acti!area celularE Jn fazele timpurii ale inflamaFiei. 3ntiinflamatoriile nesteroidiene mEresc cancentraFia Jn #.limfocite a ionilor de calciu care contribuie la proliferarea lor Gi la sinteza interlei2inei.,. MncE un mecanism posibil al acFiunii antiinflamatorii a compuGilor nesteroidieni D inhibarea acti!itEFii neutrofilelelor cauzatE de acFiunea asupra proteinei.A. Principalele e$ecte $armacodinamice ale antiin$lamatoriilor nesteroidiene5 efectul antiinflamator4efectul analgezic4efectul antipiretic4diminuarea agregErii plachetelor "efectul antiagregant)4efectul desensibilizant moderat. Efectul antiinflamator: 3cFiunea antiinflamatorie se datoreazE celor douE mecanisme descrise anterior: a. 6nhibarea sintezei prostaglandinelor4 b. (locarea a cti!Erii neutrofilelor datoritE interacFiunii cu proteina A "la concentraFii mari a preparatelor). Prostaglandinele, Jndeosebi prostaglandina E,, se formeazE Jn cantitEFi crescute Jn Fesuturile supuse agresiunii.Ele contribuie la generarea inflamaFiei pro!ocNnd !asodilataFie, creGterea permeabilitEFii capilarelor, apariFia edemului, eritemului Gi a durerii.6nhibJnd sinteza prostaglandinelor, antiinflamatoriile nesteroidiene JmpiedicE fenomenele congesti! D e udati!e ale inflamaFiei. +fectul analgezic se datoreazE inhibErii sintezei prostaglandinelor Jn focarul de inflamaFie cu diminuarea acFiunii algogene a bradi2ininei, totodatE diminuarea e udErii contribuie la o presiune mecanicE scEzutE asupra terminaFiunilor ner!oase sensiti!e +fectul antipiretic*Patogenia febrei implicE formarea crescutE de prostaglandine, mai ales PAE, la ni!elul hipotalamusului sub influenFa inductoare a substanFelor pirogene Gi a cito2inelor. 3ntiinflamatoriile nesteroidiene, inhibJnd cicloo igenaza diminuiazE respecti! Gi sinteza localE a prostaglandinelor Jn hipotalamus, fapt ce permite normalizarea temperaturii crescute. Aciunea antiagregant se datoreazE JmpiedicErii sintezei de trombo an 3,, compus de tip prostaglandinic care declanGeazE faza a 66.a a agregErii. 3cidul acetilsalicilic ire!ersibil inhibE cicloo igenaza Jn plachete. )in aceste considerente, utilizarea preparatului Jntr.o singurE prizE diminuiazE agregarea plachetelor pe +? ore, timp mult superior eliminErii preparatului din organism. <estabilirea capacitEFii de agregare are loc odatE cu formarea plachetelor noi. 3lte preparate antiinflamatorii nesteroidiene inhibE re!ersibil enzima, de aceea Jn mEsura diminuErii concentraFiei plasmatice a preparatelor capacitatea de agregare a plachetelor circulante cu sJngele se restabileGte. Indica-iile cu elecFia preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene:3rtritE reumatoidE.<eumatism, inclusi! Gi nearticular.8steoartritE.3steoartrozE deformantE.Colagenoze.SpondilitE anchilozantE.=umbago.3fecFiuni inflamatorii a ner!ilor periferici.3fecFiuni periarticulare acute "bursite, tendinite, sino!ite etc.).3fecFiuni inflamatorii a Fesutului con*uncti!, a muGchiilor.Sindromul algic de intensitate moderatE "cefalee, dureri dentare, artralgii, mialgii, neuralgii, dismenoree).Sindromul algic Gi inflamator Jn infecFii, dupE inter!enFii chirurgicale Gi traume.)ismenoree primarE.AutE.StEri febrile.Profila ia trombozelor.ElecFia preparatelor se face FinJnd cont de diagnostic, potenFa antiinflamatorie, analgezicE, antifebrilE Gi to icitatea preparatelor.Contraindica-ii5Llcerul gastric sau duodenal Jn e!oluFie.5ipersensibilitate Gi alergie specificE la preparatele antiinflamatorii nesteroidiene.5emopatii Gi diateze hemoragice.6nsuficienFa renalE gra!E.#impul sarcinii Gi la copii "fenilbutazona, indometacina D Gi la !Jrstnici). Reac-iile adverse5Aciunea ulcerigen* Aciunea nefrotoxic0 Aciunea .epatotoxicManifestrile 3ereglrile din partea ,% .Se pot

manifesta prin cefalee, ameFeli, dereglEri de somn, halucinaFii.6ndometacina se poate depozita Jn retinE, cornee pro!ocJnd retinopatie, cheratopatie. 3dministrarea JndelungatE a ibuprofenului poate pro!oca ne!rita ner!ului optic. Este posibilE a diminuare tranzitorie a auzului la administrarea indometacinei, ibuprofenului, pirazolidinelor, acidului acetilsalicilic.3ereglrile .ematopoezei se JntJlnesc comparati! rar Gi se pot manifesta prin anemie, trombocitopenie, leucopenie, agranulocitozE "la administrarea deri!aFilor pirazolidinici, indometacinei, acidului acetilsalicilic).Sunt re!ersibile dupE suspendarea administrErii. 8 e!oluFie mai gra!E are afectarea neutrofilelor. 7eutropenia poate fi pro!ocatE de metamizol, fenacetinE, mai rar de fenilbutazonE, indometacinE.Farmacocinetica antiin$lamatoriilor nesteroidiene5 toate prepartele au o absorbFie Gi o biodisponibilitate JnaltE dupE administrarea oralE. 3supra gradului de absorbFie poate influenFa interacFiunea preparatelor cu antiacidele Gi substanFele alimentare.#oate preparatele, cu e cepFia acidului acetilsalicilic, se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie mare ";0.;;9), fapt ca contribuie la interacFiunea cu alte medicamente la aceastE etapE a procesului farmacocinetic.3ntiinflamatoriile nesteroidiene se metabolizeazE de regulE Jn ficat, metaboliFii se liminE cu urina. Produsele biotransformErii ma*oritEFii co!JrGitoare a preparatelor nu posedE acti!itate farmacologicE cu e cepFia fenilbutazonei, un metabolit al cEreia "o ifenilbutazona) are acFiune antiinflamtorie.Eliminarea din organism a metaboliFilor se face preponderent pe cale renalE. DERI+A'II ! AMI&)C(I&).I&ICI Mecanismul de ac-iune5 Clorochina Gi hidro iclorochina JmpiedicE reacFia limfocitelor # la mitogene, deprimE chemota ia leucocitelor, stabilizeazE membranele lizozomale, inhibE sinteza acizilor nucleici. 6nhibNnd eliberarea interlei2inei.1 din monocite, preparatele limiteazE eliminarea PAE, Gi a colagenazei din celulele sino!iale. )iminuNnd eliminarea limfochinelor, JmpiedicE formarea clonilor de celule sensibilizate Gi acti!area sistemului complementului.Efectul se dez!oltE lent, dupE o perioadE de latenFE de +.1, sEptEmNni. Efectul ma imal se intaleazE peste >.10 luni dupE Jnceputul administrErii. Farmacocinetica5 (iodisponibilitatea clorochinei la administrarea oralE este de ;09. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de //.>19. Se distribuie larg Jn organism, cantitEFi considerabile se depun Jn Fesuturi. ConcentraFia clorochinei Jn plEmNni, ficat, rinichi, leucocite este de +00.100 ori mai mare ca Jn plasmE, Jn Fesuturile ochilor Gi a creerului de -0 ori mai mare ca Jn plasmE. #rece bariera placentarE, se leagE de 3)7, inhibNnd sinteza proteinelor Jn Fesuturile fetale.Indica-ii pentru administrare5Poliartrita reumatoidE, Jn caz de ineficienFE a antiinflamatoriilor nesteroidiene.Forme uGoare de lupus eritematos diseminat Gi alte colagenoze.LrticEria solarE.Porfiria cutanatE tardi!E.Malaria. 3mebiaza hepaticE.Contraindica-ii5<etinopatiile.Sarcina.Psoriazul "inclusi! artrita psoriaticE)Se impune prudenFE Jn administrare, sau se e!itE utilizarea clorochinei Jn:insuficienFE renalE, epilepsie, deficitul de glucozo.>. fosfatdehidrogenazE "risc de anemie hemoliticE), stErile de deprimare a hematopoezei. Reac-ii adverse5<eacFiile ad!erse apar rar Gi ca regulE nu impun suspendarea administrErii preparatului.Clorochina pro!oacE ocazional tulburEri digesti!e cauzate de diminuarea secreFiei "greFuri, inapetenFE, anore ie, diaree, meteorism), prurit, erupFii cutanate, pigmentarea cErEmizie a unghiilor Gi mucoaselor, decolorarea pErului.3dministrarea JndelungatE determinE un risc sporit de reacFii ad!erse datoritE acumulErii Jn organism a preparatului. Se poate produce retinopatie cu tulburEri de !edere.acomodare dificilE, diplopie, Jngustarea perifericE a cNmpului !izual Gi deficit de !edere central. <areori pot fi dereglEri hematopoetice: leucopenie, trombocitopenie, anemie hemoliticE. C)MP6*II A6R6.6I Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice. 3urul este preluat de sistemul reticulo.endotelial Gi se concentreazE Jn ganglionii limfatici Gi Jn macrofage, rEmNne timp Jndelungat Jn sino!iale.3urul diminuiazE acti!itatea fagocitarE a macrofagelor, leucocitelor, sino!icitelor, JmpiedicE captarea de cEtre ele a antigenilor Gi eliminarea interlei2inei.1, fapt ce contribuie la inhibarea transformErii Gi proliferErii limfocitelor, inhibarea funcFiei limfocitelor # Gi (, inhibarea producerii de cEtre (.limfocite a 6g "inclusi! a factorului reumatoid) Gi a formErii comple elor imune. 3lte acFiuni ce determinE eficacitatea sErurilor de aur:inhibarea complementului4inhibarea eliberErii de PgE, din sino!icite Gi de leucotriene "(+, C,) din leucocitele polimorfonucleare4inhibarea acti!itEFii enzimelor lizozomale4modificarea colagenului prin creGterea numErului de legEturi JncruciGate. Propriet-i

$armacocinetice53urotiomalatul de sodiu Gi aurotioglucoza se administreazE . i&m sub formE de sEruri hidrosolubile care conFin /09 aur. 3urotioprolul este o suspensie uleioasE care conFine --,>9 aur Gi se administreazE de asemenea i&m. 3urotiosulfatul de sodiu conFine aur -19 Gi este un preparat in*ectabil intra!enos. 3uranofinul este un preparat pentru administrare oralE, conFine ,;9 aur.)upE administrarea i&m a preparatelor, concnetraFia ma imalE Jn plasmE se realizeazE peste ,.> ore. 3uranofinul dupE administrarea oralE are o biodisponibilitate de ,/9 Gi realizeazE concnetraFia plasmaticE ma imalE Jn 1,/.,,/ ore. CompuGii aurului se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;0.;/9.)istribuFia aurului Jn organism este neuniformE. Se acumuleazE Jn sistemul reticuloendotelial, Fesutul limfoid, mEdu!a hematopoeticE, ficat, splinE, rinichi.Mn proporFie de 1;9 se fi eazE Jn piele, Jn lichidul sino!ial realizeazE concentraFii de /09 din concentraFia plasmaticE.#rece rEu bariera placentarE, cantitEFile din lapte sunt neJnsemnate.3urul se eliminE foarte lent din organism . ,0./09 dintr.o dozE unicE persistE Jn organism pNnE la > luni de la administrare.#impul de Jn*umEtEFire plasmatic este de /,/ zile pentru doza de /0 mg. Cantitatea totalE din organism se Jn*umEtEFeGte Jn >1 zile Jn cazul administrErii auranofinului Gi Jn ,/0 zile Jn cazul administrErii aurotiomalatului de sodiu. Eliminarea se face Jn proporFie de 109 ">0.;09) prin urinE Gi -09 "10.+09) prin scaun.Indica-ii pentru administrare5Poliartrita reumatoidE, cNnd persistE fenomenle de sino!itE acti!E dupE -.+ luni de tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene sau Jn cazurile de boalE !eche cu manifestEri de inflamaFie acti!E Gi modificEri erozi!e.Poliartrita reumatoidE *u!enilE.3rtrita psoriaticE.Contraindica-ii53fecFiunile hepatice gra!e, nefritele, insuficienFa cardiacE, alterErile hematologice importante, lupusul, eczema Gi dermatozele e!oluti!e. Reac-ii adverse5<eacFiile ad!erse se JntNlnesc frec!ent, la o treime din bolna!ii care administreazE compuGii de aur, la circa 109 din bolna!i sunt se!ere. Patogenia lor este predominant de naturE imunE. Cele mai frec!ente sunt manifestErile cutanate "10. 1/9) care se pot manifesta la Jnceput prin erupFii eritematoase, uneori JnsoFite de eozinofilie Gi care Jn continuare pot e!olua Jn forme mai gra!e D eritem nodos, dermatitE buloasE sau e foliati!E dacE nu se suspendeazE administrarea. DERI+A'II 'I).ICI ;enicilamina,derivat tiolic)!Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice. Mecanismul de acF*une nu este cunoscut definiti!. Jn artrita reumatoidE pro!oacE o scEdere importantE factorului reumatoid, datoritE capacitEFii de a desface punFile disulfidice a macroglobulinelor Gi datoritE acFiunii principale a preparatului . influenFErii sistemului de imunitate "inhibE sinteza imunoglobulinelor de cEtre limfocitele (, diminueazE formare comple elor imune, includerea sistemului complementului Jn procesul patologic, sinteza colagenului inhibNnd sinteza mucopolizaharidelor Gi eliberarea lor din celulele mezenchimale).Farmacocinetica.)upE administrarea oralE, penicilamina se absoarbe Jn propor~Fie de +0. >09 "Jn medie . /09).3limentele diminueazE esenFial biodisponibilitatea preparatului.Penicilamina se leagE intens de proteinele plasmatice "?09), concentraFia ma imE Jn plasmE se determinE peste + ore. 6n ficat se transformE Jn doi metaboliFi hidrosolubili neacti!i, care se eliminE prin rinichi. ParFial, preparatul se eliminE sub formE neschimbatE cu masele fecale Gi cu urina. #impul de Jn*umEtEFire plasmaticE este de /+ ore.Indica-iile5formele se!ere, e!oluti!e, !echi de poliartritE reumatoidE, care nu cedeazE la tratamentul obiGnuit Gi cu compuGii de aur4unele forme de poliartritE reumatoidE *u!enilE4unele forme de sclerodermie4into icaFiile cu unele metale grele4boala Tilson. Contraindica-iile5 7u se poate indica penicilamina la pacienFii cu: nefropatii, he. matopatii, lupus eritematos diseminat, miastenie gra!E, dermatoze se!ere, alergie la peniciline, insuficienFE renalE, Jn timpul sarcinii. Reac-iile adverse5Penicilamina pro!oacE frec!ent efecte nedorite "la /0.?09 b0 na!i), Jn ma*oritate de naturE imunologicE. Cele mai frec!ente sunt afectarea pielii Gi a mucoaselor . erupFii eritematoase pruriginoase, stomatite, care pot apErea indiferent de stadiul tratamentului Gi pot di sau dispare la micGorarea dozei.<areori, administrarea penicilaminei poate pro!oca sindroame care aratE tulburEri imunologice gra!e: lupus eritematos sistemic, dermatomiozitE, miastenie gra!E, sin~drom Aoodpasture, pemfigus, anemie hemoliticE, tireoiditE. Fenomenele sunt re!ersibi~le dacE medicaFia este JntreruptE la timp.=a administrarea penicilaminei sunt posibile Gi alte reacFii ad!erse: pierderea ca~pacitEFii gustati!e sau gust metalic Jn gurE, anore ie, greFuri, !omE, hiperplazia glandei mamare, alopecie, dereglEri psihice.

IM6&)*6PRE*I+E CI')')?ICE Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice5 Mn aceastE grupE sunt incluse preparate cu structurE chimicE di!ersE, dar care au o proprietate comunE de a inhiba proliferarea celulelor influenFNnd metabolismul acizilor nucleici. Ele deregleazE sinteza acizilor nucleici Gi a proteinelor Jn di!erse Fesuturi, dar acFiunea este mai e!identE Jn Fesuturile cu multiplicare intensE "tumorilor maligne, mEdu!a hematopoeticE, mucoasa gastrointestinalE, gonadele). Medicamentele citoto ice, administrate timp Jndelungat, Jn doze mici, manifestE acFiune imunodepresi!E. Eficacitatea se datoreGte interferErii capacitEFii organismului de a rEspunde la agresiunea imunologicE prin afectarea celulelor imunocompetente Gi a altor tipuri de leucocite Gi celule con*uncti!e, prin deprimarea sintezei imunoglobulinelor "inclusi! a factorului reumatood), a cititi inelor Gi a comple elor imune. Farmacocinetica5%iclofosfamida se absoarbe bine din intestin, are o biodisponibilitatea de 1+/. 3*unsE Jn ficat, se transformE sub influenFa sistemului citocrom P.+/0, formNnd un metabolit acti! aldofosfamida Gi alFi metaboliFi practic inacti!i. 3ldofosfamida, a*unsE Jn diferite Fesuturi, se desface la ni!elul celulelor sensibile Jn fosforamid.iperitE Gi acroleinE, metaboliFi acti!i Gi to ici. #impul de Jn*umEtEFire mediu al ciclofosfamidei Jn plasmE este de +.1 ore.Se eliminE cu urina sub formE de metaboliFi acti!i, inacti!i Gi sub formE neschimbatE ",09 din doza administratE). Mn insuficienFE renalE intensitatea efectelor, inclusi! a celor to ice, creGte.Indica-ii pentru administrare5poliartrita reumatoidE4lupus eritematos disemninat4sclerodermia4!asculitele sistemice4polimiozita & dermatomiozita4alte afecFiuni imunopatologice Gi proliferati!e.&9@)in cauza se!eritEFii reacFiilor ad!erse, Jn special a celor oncogene, hepatoto ice, de inhibare a hematopoezei, imunodepresi!ele se indicE numai atunci cNnd tratamentul cu alte preparate este ineficient.&9@Preparatele citoto ice sunt incompabile cu sarcina. Reac-ii adverse5 6munodepresia fa!orizeazE apariFia Gi rEspNndirea infecFiilor "!irale, bacteriene, micotice) datoritE deprimErii mecanismelor de apErare imune.3cFiunea supresi!E asupra mEdu!ei hematogene poate fi JnsoFitE de leucopenie, trombocitopenie, anemie.#o icitatea gastricE a citoto icelor se poate manifesta prin dereglEri dispeptice, stomatitE, gastritE, ulcer gastric. 3fectarea gonadelor se poate complica cu sterilitate, mutaFii. =a administrarea citoto icelor persistE riscul cancerigen datoritE perturbErii aparatului genetic al celulelor Gi deprimErii imunitEFii. AI*/glucocorticoizii1Mecanism de actiune5=a acFiunea glucocorticoizilor se sintetizeazE lipocortina care inhibE fosfolipaza 3, Gi se JmpiedicE iniFierea cascadei acidului arahidonic Gi respecti! sinteza prostaglandinelor, le. ucotrienelor, factorului agregErii plachetare "P3F), mediatori responsabili de inflamaFie. Alucocorticoizii prin reglare poziti!E cresc e presia unor nucleaze implicate Jn scindarea 3)7. ului, acesta, probabil, contribuie la apoptoza celulelor limfatice. Clasi$icare5 A.Dup modul de administrare se subdivizeaz n5 .pentru administrarea enteral: cortizon acetat, hidrocortizon acetat, prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE, de ametazonE, betametazonE4 -pentru administrarea parenteral0.intra!enoasE: hidrocortizon hemisuccinat, prednisolon hemisuccinat, pred~nisolon clorhidrat sau sodiu fosfat, metilprednisolon clorhidrat sau hemisuc~cinat, de ametazonE sodiu fosfat, betametazonE sodiu fosfat4 .intramuscularE: hidrocortizon acetat, prednisolon acetat, metilprednisolon acetat Gi ciclopentilpropionat, triamcinolonE acetonid, plus cele pentru admi~nistrarea intra!enoasE . hidrocortizon hemisuccinat, prednisolon hemisucci~nat, prednisolon clorhidrat sau sodiu fosfat, metilprednisolon clorhidrat sau hemisuccinat, de ametazonE sodiu fosfat, betametazonE sodiu fosfat4 .pentru utilizarea topic "Jn otorinolaringologie, oftalmologie, dermatologie etc.): hidrocortizon, prednisolon, flumetazonE, fluocortolon, fluocinolonE ace~tonid, mazipredon, clobetazol, mometazonE, galometazonE, budesonidE, fluni. solidE, beclometazonE, fluticazonE etc.4 -pentru administrarea in.alatorie0 beclometazonE, budesonidE, flunisolidE, fluticazonE. 9.Dup intensitatea e$ectului5 puFin acti!e . cortizon, hidrocortizon "o unitate de acti!itate $ ,0.,/ mg)4

 acti!e . prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE "o unitate de acti!itate $ +./ mg)4 foarte acti!e . de ametazonE, betametazonE "o unitate de acti!itate $ 0,/ . 0,1/ mg). (. )upE efectele de bazE "antiinflamator Gi mineralocorticoid): posedE efect antiinflamator Gi mineralocorticoid "1:1) b cortizon, hidrocor~tizon4 efect antiinflamator marcat Gi mineralocorticoid slab "-./:1) . prednison, prednisolon, metilprednisolon4 efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practic lipseGte "-0:1) . triamcinolonE, de ametazonE, betametazonE. C. Dup durata ac-iunii /'# " n plasm <i '#" al e$ectului biologic15 scurtE . # Jn plasmE . ;0.1,0 min, f0/ biologic . ?.1, ore: . cortizon, hidrocortizon4 medie . #0 / Jn plasmE k ,00 min, #0d biologic .1,.-> ore . prednison, pred~nisolon, metilprednisolon, triamcinolonE4 lungE . #W/ Jn plasmE S -00 min, #0/ biologic . ->./+ ore: de ametazonE, betametazonE. Indica-iile5 Bcu scop de substituFie Jn: insuficienFa corticosuprarenalE acutE "primarE Gi&sau secundarE) Gi cronicE4 Bcu scop de supresie Jn: disfimcFia "hiperplazia) congenitalE a corticosuprare. nalelor4 Bcu scop farmacodinamic "paliati!) Jn:Maladiile reumatice4maladiile sistemice ale Fesutului con*uncti! "colagenoze): lupusul erite. matos diseminat4 poliartrita nodoasE4 nefrita lupicE4 polimiozita etc.4 .afecFiunile articulare: poliartrita reumatoidE4 reumatismul poliarticular acut4 artrita acutE gutoasE4 artroza deformantE4 tendinite, bursite. .(olile renale: glomerulonefritE "rapid progresi!E, mezangiocapilarE)4 sin~drom nefrotic4 glomeruloscleroza focalE4 nefrita lupicE4 .Maladiile hepatice Gi digesti!e: hepatita cronicE acti!E, necroza hepaticE subacutE4 hepatita alcoolicE "formele gra!e)4 ciroza hepaticE "cazuri selecFio~nate)4 colita ulceroasE nespecificE4 boala Crohn "ileita terminalE)4 .3fecFiunile oftalmice: iridociclite4 ne!rita ner!ului oculomotor4 procese infla~matorii ale pErFii anterioare "dupE inter!enFii chirurgicale, Jn infecFii, pemfi. gus) . irite, con*uncti!ite4 .Maladii infecFioase: pneumonia pneumocisticE la bolna!ii cu S6)34 menin~gita cauzatE de 5.influenzae tip (4 febra tifoidE gra!E4 infecFii gra!e JnsoFite de Goc4 tuberculoza pulmonarE acutE a seroaselor "formele gra!e)4 meningita tuberculoasE4 encefalitele !irotice4 .(olile alergice: Gocul anafilactic4 stEtus astmatic Gi forme gra!e de astm bron. Gic4 edemul Wuinc2e4 reacFii alergice la medicamente4 dermatite Gi dermatoze alergice "formele gra!e)4 rinita alergicE "formele gra!e)4 .#umori: limfoleucoza acutE "leucemia acutE la copii)4 limfoame maligne4 .3lte afecFiuni: dermatite de diferitE origine4 edem cerebral4 stEri de Goc . co~laps, trombocitopenia "purpura trombocitopenicE idiopaticE etc.)4 anemia he. moliticE imunE4 traume ale mEdu!ei spinErii4 sarcoidoza4 naGterea prematurE4 transplant de organe. Bcu scop diagnostic: diagnosticul Gi diagnosticul diferenFial al sindromului Cushing. Principiile de utilizare <i dozare a glucocorticoizilor5 Jn ma*oritatea cazurilor nu e istE recomandEri clare pentru folosirea glucocorticoi.zilor "cu e cepFia terapiei de substituFie). Jnainte de iniFierea tratamentului cortizonic e necesar de analizat prioritEFile Gi nea*unsurile acestei terapii. 6n fiecare maladie pentru fiecare bolna! se determinE empiric dozele ce !or asigura efectul curati! cu re!ederea lor periodicE odatE cu ameliorarea simptomelor clinice sau dez!oltarea reacFiilor ad!erse. E necesar de menFionat cE dozele mari Jn tratamentul de scurtE duratE "pNnE la o sEptEmNnE) ale glucocorticoizilor, Jn absenFa contraindicaFiilor, nu prezintE pericol. Jn cazul unei terapii cortizonice peste o sEptEmNnE riscul reacFiilor ad!erse este dependent de durata ei Gi dozele preparatelor. Contraindica-i52eratita herpeticE, deoarece progresarea maladiei poate duce la matitatea irisului, Gi Jn traumatismele oculare, fiindcE !or reduce cicatrizarea cu rEspNndirea infecFiei. Reac-iile adverse5Edeme "retenFia apei Gi sErurilor, ma*orarea 'SC)45ipo2aliemie45iperglicemie "diabet steroid)48steoporozE "fracturi patologice ale coastelor, coloanei !ertebrale)47ecroze aseptice ale !aselor4Miopatii4'asculite4Aeneralizarea sau acutizarea infecFiilor cronice4Sindrom Cushing iatrogen

"redistribuirea Fesutului adipos pe trunchi Gi faFE)4Sindrom rebound "hipocorticism acut)4Llcer gastric Gi duodenal43trofia pielii, striuri, echimoze, leziuni purpurice4E citaFie, insomnie, tulburEri neurologice sau psihotice4Alaucom cortizonic4Cataracta steroidicE4Sindromul de lipsE. Farmacocinetica. Absorb-ia5Alucocorticoizii se absorb bine din tubul digesti! Gi penetreazE prin orice mucoase Gi bariere histohematice, inclusi! hematoencefalicE Gi placentarE "ce!a mai slab penetreazE triamcinolona, de ametazona Gi betametazona din cauza fluorului). ConcentraFia ma imE se atinge peste 0,/. 1,/ ore. 3limentele reduc !iteza de absorbFie dar nu gradul ei. =a in*ectarea intramuscularE efectul sur!ine dupE ,+.+? ore, ma imum Jn +.? zile cu duratE de + sEptEmNni. Alucocorticoizii utilizaFi topic "pe piele, Jn sacul con*uncti!al, inhalatoriu) pe Su.prafeFe Jntinse Gi Jn concentraFii mari se pot absoarbe, determinNnd efecte sistemice inclusi! cu deprimarea corticosuprarenalelor. Reac-iile adverse53cestea sunt cauzate preponderent de retenFia sodiului Gf rr in organism ce se manifestE prin edeme, pastozitate, ascitE, hipertensiune arterialE etc Concomitent se poate dez!olta hipo2aliemia "anore ie, constipaFie, dereglEri cardio~!asculare prin in!ersia undei #, depresia segmentului S.#, lErgirea comple ului W<S) Gi alcaloza hipo2al ierni cE, IM6&)M)D6.A')ARE Clasificarea imunomodulatoarelor dupE pro!enienFE: 6. Preparate de origine endogenE: 1.Peptide imunoreglatoare: a)timice:naturale: "#.acti!inE, timalinE, timoptin, timactid, timostimulin, !ilozen4)semisintetice: "timogen, imunofan)4b)obFinute din mEdu!a osoasE: mielopid. ,.Citochine:a)6nterleuchine recombinate: roncoleuchinE, betaleuchinE4b)interferoni:naturali:" interferon, leuchinferon, locferon4)recombinaFi: "chipferon, reaferon, !iferon, roferon 3, intron 3, realdiron betaferon)4c)nductorii interferonilor:naturali:" alo in a, megosin, ridostin)4semisintetici: "ami in, arbidol, cicloferon, neo!ir, iodantipirinE, alpizarinE). 66. Preparate de origine e ogenE:(acteriene:naturale: pirogenal, prodighiozan, bronho.munal, imudon, ribomunil, ru. zam4semisintetice: licopid4'egetale: suc de echinacee, imunal. 666. Preparate de origine sinteticE:Cu greutate molecularE micE: "le!amizol, gala!it, gluto im, aloferon, diuci.fon, isoprinozin, imunoma )4Cu greutate molecularE mare: "polio idoniu.) I. Imunomodulatoare de origine endogen5 .Preparatele de generaFia 6 sunt comple e de fracFii polipeptidice e trase din timusul bo!inelor "#.acti!inE, timalinE). PosedE efect imunomodulator moderat . ma*oreazE numErul Gi acti!itatea funcFionalE a limfocitelor #. .Preparatele de generaFia a 66 Gi a 666 sunt analogi semisintetici ai preparatelor timi. ce.6ndicatii: 6munofanul este un preparat eficient Jn restabilirea reacti!itEFii imune Jn afecFiuni in. fecFioase cronice de origine bacterianE, !iralE, infecFii chirurgicale. #otodatE, imunofa~nul posedE capacitate marcatE de stimulare a sistemului antio idant din organism. )in aceste considerente este indicat Jn tratamentul comple al bolna!ilor cu cancer "creGte imunitatea, JnlEturE radicalii liberi Gi pero izii). .Mielopidul este un imunomodulator obFinut din mEdu!a osoasE animalE "porcine, !iFei). 6n componenFa preparatului intrE > mielopeptide specifice ale mEdu!ei osoase, care regleazE diferite componente ale rEspunsului imun. 6ndicatii:Se utilizeazE la maturi Jn stEri imunodeficitare secundare cu afectarea preponderentE a imunitEFii umorale, inclusi! Jn pre!enirea complicaFiilor infecFioase dupE inter!enFii chirurgicale, traume, osteomielitE, Jn afecFiuni nespecifice cronice pulmonare "laringitE, bronGitE, traheitE, pneumonii), Jn 3 leucemii acute "limfoblastice, mieloblastice), limfoame. .Citochinele Indica-iile de administrare. 3ceste preparate sunt indicate Jn stEri secundare imu. nodeficitare dupE traume, procese purulente, septice, inter!enFii chirurgicale mari, sti~mularea leucopoiezei Jn leucopenii de gr. 66.6' "dupE chimio., radioterapie oncologicE), afecFiuni infecFios.inflamatorii gra!e "peritonite, meningite, pleurite etc.), cancer al !e~zicii urinare, cancer colorectal, tumori cerebrale, tumori ale prostatei etc. II. Imunomodulatoarele de origine e%ogen5

)in acest grup fac parte astfel de preparate ca: pirogenal, prodighiozan, nucleinat de natriu, ribomunil, bronhomunal, li. copid etc. #oate aceste preparate stimuleazE acti!itatea funcFionalE a neutrofilelor Gi macrofagelor. .icopidul reprezintE un analog structural al unui substrat acti! "muramedildipeptid) al peptidoglicanului, ce este un component structural al peretelui bacterian al tuturor bacteriilor grampoziti!e Gi gramnegati!e. =icopidul influenFeazE toate cele - inele im~portante ale imunitEFii: fagocitoza, imunitatea celularE, imunitatea umoralE. StimuleazE leucopoieza Gi procesele regeneratorii III. Imunomodulatoarele de origine sintetic5Ln preparat mai nou din acest grup este polio idoniul. PosedE spectru larg de acFiune. 8 caracteristicE deosebitE a polio idoniului este proprietatea de a acti!a toFi factorii de rezistenFE naturalE. StimuleazE acti!itatea funcFionalE a macrofagelor, neutrofilelor, limfocitelor # Gi (, celulelor 7@.Indicatii 5Se administreazE Jn di!erse maladii infecFios.inflama. torii, autoimune, Jn maladii hepatice, maladii bronhopulmonare, septicemie, peritonite. Polio idoniul este unul din imunomodulatoarele recomandate Jn tratamentul proceselor infecFioase acute Gi alergice. 3luto%imuleste unicul reprezentant al unui nou grup de preparate . timopoieti. ne. Aluto imul este o he apeptidE sintetizatE chimic, fiind analog structural al unui metabolit natural . glutationul. Poseda efect imunomodulator Gi efect citoprotector sistemic.3cti!eazE enzimele antio idati!e . glutationreductaza, glutationtransferaza, glutationpero idaza, acti!eazE procesele de sintezE a compuGilor fosforici macroergici. Aluto imul stimuleazE fagocitoza, hematopoieza medularE cu restabilirea Jn circuitul sang!in periferic a ni!elului neutrofilelor, monocitelor, stimuleazE producerea endoge~nE a 6=.1, 6=.>, #7F, 67F, eritropoietinei. Indicatii 5Se utilizeazE Jn calitate de imunomodulator Jn profila ia Gi tratamentul stErilor imunodeficitare secundare asociate cu factori chimici, radioacti!i, infecFioGi, tumori maligne, hepatite !irale "(, C) Jn profila ia complicaFii~lor purulente postoperatorii, pentru potenFarea tratamentului antibacterian Jn afecFiuni pulmonare. A&'IA.ER3ICE Clasi-icare,>medicatie reiese din clasi-icare)! MedicaFia reacFiilor alergice de tip imediat include: 1. Preparatele care JmpiedicE eliberarea din mastocitele sensibilizate Gi din bazofile a histaminei Gi a altor substanFe biologic acti!e b glucocorticoizii, cromoglicatul de sodiu Gi alte inhibitoare ale degranulErii mastocitelor. ,.Preparatele care JmpiedicE interacFiunea Jntre histamina liberE Gi receptorii tisu~lari sensibili la histaminE: blocantele 5*.receptorilor histaminici "difenhidrami. na, clemastina etc.) -.Preparatele medicamentoase care combat, JnlEturE principalele simptome, ma~nifestEri ale reacFiilor alergice de tipul Gocului anafilactic, cum ar fi hipotensiu. nea arterialE, spasmul bronGic: a!adrenomimeticele0 epinefrina, norepinefrina4b!bron.odilatatoarele0 musculotrope . aminofilina, teofilina4 simpatomimeticele . salbutamolul, fenoterolul, terbutalina etc4 parasimpatoliticele . ipratropiul, o itropiul, tro!entolul. +.Preparatele care diminueazE afectarea Fesuturilor: antiinflamatoarele nesteroidi.ene. Medica-ia reac-iilor alergice de tip ntNrziat include5 1.6munodepresi!ele "Jn special cele care deprimE imunitatea celularE): a)ma*ore: glucocorticoizii "prednisolonul, metilprednisolonul, de ametazona etc.)4 citoto icele "azatioprina, metotre atul, mercaptopurina, ciclosporina)4 b)minore: deri!aFii chinolinici "clorochina, hidro iclorochina). ,.Preparatele care diminueazE reacFiile citoto ice Gi afectarea Fesuturilor . antiin~flamatoarele nesteroidiene Gi steroidiene. (2 (I*'AMI&)9.)CA&'E.E DE 3E&ERA'IA 2 *I A Clasi$icare5 1. Etilendiamine: cloropiraminE, histapirodinE, mepiraminE, tripelenaminE"gen6) ,. Etanolamine: carbino aminE, clorfeno aminE, clemastinE, difenhidraminE, setastinE"gen6) -. 3lchilamine: acri!astinE "gen. 66) bromfeniraminE, clorfenaminE, de clorfeniraminE , triprolidinE, dimetinden"restul gen 6) +.6midazoline: antazolinE"gen6) /.5inuclidine: ^uifenamidE

>. Fenotiazine: alimemazinE prometazinE me^uitazinE "gen. 66) 1.Piperazine: cetirizinE "gen. 66) ciclizinE meclozinE o atomidE ?.Piperidine:astemizol"gen66),azatadina,ciproheptadina"gen66),loratadina"gen66),terfenadian"gen66),dezloratad ina"gen666) Mecanismul de ac-iune. Structura chimicE a antihistaminicelor 5,.blocante in~clude gruparea nEtilenaminoo prezentE Gi Jn histaminE. 3ntihistaminicele blocheazE competiti! receptorii histaminergici de tipul 6, JmpiedicNnd efectele caracteristice ale histaminei. PreJntNmpinE eliberarea histaminei din mastocite Gi bazofile, dar Jn doze mari, preparatele din generaFia 6, pot pro!oca degranularea mastocitelor Gi eliberarea histaminei. Alte e$ecte $armacodinamice caracteristice preparatelor anti,istaminice din genera-ia I5 H Aciunea sedati-* Ma*oritatea preparatelor de generaFia 6 simt liposolubile, bine penetreazE bariera hematoencefalicE Gi se leagE de receptorii 5, din S7C. Efectul sedati!, posibil, se datoreazE de asemenea blocErii receptorilor M.colinergici Gi serotoninergici centrali. Efectul sedati!, Jn funcFie de preparat, de la moderat !ariazE pNnE la marcant "difenhidraminE, prometazinE) Gi este potenFat de alcool, tranchilizante. +fectele anticolinergice periferice$ moderate sau marcante, sunt caracteristice pentru etanolamine Gi etilendiamine. =a administrarea preparatelor apare eros. tomie, dereglEri de micFiune, constipaFii, tahicardie, dereglEri de !edere. CreGte !Nscozitatea sputei, agra!Nnd obstrucFia bronGicE Jn astmul bronGic. )atoritE blocErii M.colinoreceptorilor este posibilE creGterea presiunii intraoculare cu agra!area glaucomului, Jn adenom de prostatE . retenFia urinarE. +fectul anti-omiti-, care se datoreazE acFiunii anticolinergice centrale este ca~racteristic pentru unele preparate din generaFia 6 . difenhidramina, prometazina, meclozina. 3cest efect al preparatelor poate fi utilizat Jn combaterea nrEului de miGcareo, Jn tratamentul maladiei Menier. Preparatele de genera-ia a II a <i a III a5 .afinitate Gi selecti!itate JnaltE faFE de receptorii 5*.histaminici, farE a influenFa receptorii M.colinergici Gi serotoninergici4 .practic lipseGte efectul sedati! la administrarea preparatelor Jn doze terapeuti~ce. <ar poate fi o somnolenFE moderatE, care doar Jn anumite cazuri determinE suspendarea administrErii4 .nu se dez!oltE toleranFE la administrarea JndelungatE a preparatelor4 .proprietEFi farmacocinetice fa!orabile: Jnceputul efectului sur!ine repede "dupE -0.>0 minute), acFiunea este de lungE duratE ",+.+? ore)4 .blocheazE canalele de potasiu din sistemul de conducere intracardiac cu alungirea inter!alului W# Gi apariFia dereglErilor de ritm "tahicardii !entri~culare npiruetEo). <iscul acestui efect ad!ers creGte Jn cazurile de asociere a antihistaminicelor cu inhibitorii izoenzimelor citocromului P.+/04 antifungi. cele . 2etoconazol, itraconazol4 macrolidele b eritromicina, claritromicina4 antidepresi!ele b fluo etina, paro etina. 6nele anti,istaminice din genera-ia I poten-eaz ac-iunea epine$rinei <i norepine$rinei. Indica-iile5 .reacFii alergice cu afectarea pielii Gi mucoaselor: urticaria, rinitele, con*uncti~!itele "Jn special din cadrul febrei de fNn Gi al polinozei), edemul laringian Gi edemul Wuin2e, edemele cauzate de suprarEcirea organismului. Sunt utile Jn re~acFiile alergice cauzate de administrarea antibioticelor Gi a altor medicamente4 .antihistaminicele mai pot fi indicate Jn stEri de neliniGte Gi agitaFie, pentru uGura~rea instalErii somnului "antihistaminicele cu acFiune sedati!E marcantE)4 .unele antihistaminice pot fi utilizate pentru combaterea !omei Gi a rEului de miGcare, de asemenea pot fi utile Jn diferite tulburEri !estibulare "!erti*uri, boala Menier)4 .datoritE acFiunii antipruriginoase, anestezice, analgezice, pot fi utilizate topic. Contraindica-iile53ntihistaminicele cu efect sedati! sunt contraindicate Jn timpul lucrului persoanelor, acti!itatea profesionalE a cErora necesitE reacFii psihomotorii rapi~de "conducerea auto!ehiculelor, mane!rarea mecanismelor, maGinilor etc.). Este necesarE prudenFE la administrarea antihistaminicelor Jn afecFiunile hepatice Gi renale.7u se recomandE administrarea JndelungatE a preparatelor din generaFia 6, dato~ritE posibilitEFii hipersensibilizErii Gi fotosensibilizErii organismului.

Reac-iile adverse53ntihistaminicele, de regulE, se suportE bine. 3ntihistaminicele din generaFia 6 pro!oacE deseori sedare Gi somnolenFE cu diminuarea performanFelor, senzaFia de obosealE, potenFeazE efectul deprimant al bEuturilor alcoolice. =a unele persoane, antihistaminicele pro!oacE neliniGte, ner!ozitate, insomnie, tre. mor. I&(I9I')RII DE3RA&6.ARII MA*')CI'E.)R )in acest grup de preparate farmacologice fac parte:cromoglicatul sodic . sare a acidului cromoglicic4nedocromilul . deri!at de acid cromoglicic42etotifenul . deri!at de benzocicloheptatiofen4amle ano ul, lodo amida, pemirolastul, reprinastul sunt alte preparate stabilizatoare ale mastocitelor. Mecanismul de ac-iune0 e$ectele $armacodinamice5 Preparatele menFionate mai sus stabilizeazE mastocitele, JmpiedicNnd degranularea lor. JmpiedicE eliberarea de histaminE din mastocite Gi formarea e cesi!E de leucotriene de cEtre mastocite, leucocite Gi epiteliul traheal, declanGate de 6gE Jn astmul alergic Gi alte reacFii alergice. Jn afara JmpiedicErii degranulErii mastocitelor, inhibE unele acFiuni ale factorului de agregare a plachetelor, cum ar fi acumularea eozinofilelor Jn plEmNni, hiperreacti!itatea cEilor respiratorii Gi bronhospasmul. ,edocromilul JmpiedicE eliberarea histaminei, leucotrienei C+, Pg), Gi a altor substanFe biologic acti!e nu numai din mastocite, ci Gi din eozinofile, neutrofile, macro. fage, trombocite, limfocite, care participE Jn reacFia inflamatoare din bronhii. Ietotifenul, Jn plus, pro!oacE Gi o blocare prelungitE a receptorilor histaminergici de tip 5r Farmacocinetica5 Cromoglicatul sodic este insolubil Jn lipide Gi de aceea rEu se absoarbe la administrarea oralE "0,/.,9). Se administreazE prin inhalare.)oar 109 dinbat. )upE inhalarea unei doze ",0 mg) concentraFia ma imE Jn sNnge se atinge Jn 1/ minute. #0/ al preparatului . ?0 minute.Efectul ma im Jn primele , ore dupE inhalare, durata efectului . +.> ore. Indica-iile5 . profila ia crizelor de astm alergic, crizelor astmatice produse de efort, frig, sub~stanFe iritante chimice, gazoase, praf "administrare JndelungatE a cromoglicatu. lui sodic Jn doza ,0.+0 mg + ori&zi, ca alternati!E . nedocromilul Jn inhalaFii). )upE diminuarea frec!enFei crizelor astmatice se micGoreazE Gi numErul de inhalaFii pe zi4 . diferite alergii alimentare, mastocitoza sistemicE "administrare oralE)4 . rinitele Gi con*uncti!itele alergice "topic). Reac-iile adverse5 Efectele ad!erse ale preparatelor sunt minore. Cromoglicatul sodic este bine suportat. 6ncidenFa reacFiilor ad!erse este doar de 0,19. Pot apErea simp tomele: bronhospasm trecEtor, tuse, disfonie, greFuri, gust neplEcut, artralgii, urticarie, infiltraFie pulmonarE cu eozinofile. #uGea se cupeazE prin administrarea unui pahar cu apE JndatE dupE inhalare. 6n caz de bronhospasm repetat, se recomandE cu 1/.,0 minute Jnainte de administrare, inhala~rea unui P.adrenomimetic. Contraindica-iile5Cromoglicatul sodic Gi nedocromilul sunt contraindicate Jn starea de rEu astmatic, 2etotifenul se indicE cu prudenFE persoanelor acti!itatea de muncE a cErora necesitE concentrarea atenFiei. #oate preparatele sunt contraindicate Jn caz de hipersensibilitate, Jn trimestrul 6 al sarcinii.

I&(I9I')RII .E6C)'RIE&E.)R =eucotrienele sunt niGte substanFe biologic acti!e, sintetizate din acidul arahidonic cu a*utorul /. lipoo igenazei Jn neutrofile, monocite, macrofage, mastocite. =eucotrienele pot pro!oca apariFia bronhospasmului.=eucotrienele pro!oacE ede~mul mucoasei cEilor respiratorii, modificE secreFia mucusului, contribuie la infiltrarea peretelui bronGic Gi proliferarea mu<c,ilor netezi.

Clasi$icarea preparatelor ce in,ib ac-iunea leucotrienelor5 1. Preparatele ce inhibE sinteza leucotrienelor: . zileuton. ,. 3ntagoniGtii receptorilor leucotrienelor:zafirlucast4montelucast. Farmacocinetica 5 \afirlucastul se absoarbe bine la administrarea oralE. 3dmi~nistrarea concomitentE a alimentelor diminueazE biodisponibilitatea cu +09. ConcentraFia ma imE plasmaticE se instaleazE Jn ore.Se leagE cu proteinele plasma. tice Jn proporFie de ;;9.Se metabolizeazE complet Jn ficat.Se eliminE preponderent cu bila, parFial cu urina, se eliminE Gi cu laptele matern.#0/ . 10 ore. 6nhibitorii leucotrienelor se indicE Jn: astm bronGic. . \afirlucastul se administreazE cNte ,0 mg de , ori Jn zi. . Montelucastul 10 mg o datE Jn zi. Reac-iile adverse5 cefalee, dereglEri dispeptice, creGterea tranzitorie a transamina. zelor Jn ser. Contraindica-iile5 hipersensibilitatea indi!idualE la preparat. . Interac-iuni5 asocierea zafirlucastului cu eritromicina Gi teofilina duce la diminu~area concentraFiei zafirlucastului Jn ser cu +09 Gi -09 respecti!. =a asocierea cu acid acetilsalicilic . concentraFia zafirlucastului creGte cu +/9. . 3socierea zafirlucastului cu Carfarina duce la ma*orarea protrombinei cu -/9 da~toritE inhibErii de cEtre zafirlucast a izoenzimei citocromului P.+/0 Jn ficat. (EM)*'A'ICE>FI9RI&).I'ICE Clasi$icare5 A.5emostatice 1.cu aciune local .preparate ce acFioneazE ca factori de coagulare Gi materiale hemostatice.#romboplastina, #rombina, Fibrina umanE, Spongia hemostaticE, Aelatina .preparate !asoconstrictoare.Epinefrina, 7orepinefrina, )ifetur, 6zoturon .preparate de origine !egetalE.Folia urticae, 5erbae milifolii, Floris arnicae ,.cu aciune sistemic .directE "factorii ai coagulErii) .Fibrinogen, (atrio obina, Fibracel, Concentratele factorilor '666, 6[ ,[ 666 .indirectE ..Fitomenadiona, Menadiona 9.3ntifibrinolitice .Cu acFiune sistemicE .3. aminocapronic, 3. aminometilbenzoic, 3. trane anic .)e pro!enienFE animalierE.3protinina C.3gregante .3gregante plachetare.. CaCl,, Aluconat de Ca, Serotonina, Carbazocrom 3ntifibrinoliticele sunt preparate cu acFiune hemostaticE, utilizate Jn hemoragiile prin hiperfibrnolizE. )in aceastE grupE fac parte : 3cidul aminocaproic "aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron)4 3cidul trane amic "trane amic acid, an!itoff, cPclo2apron, e acPl, frenolPse, ugurol)4 3cidul aminometilbenzoic "aminomethPlbenzoic acid, gumbi )4 3protinina "aprotinin, aprotimbin, contrP2al, gordo , iniprol, trasPlol, zPmofren). (emostaticele cu ac-iune local 53ceastE grupE cuprinde preparate care aplicate pe suprafeFele sNngerNnde, pot controla hemoragiile capilare. Se utilizeazE Jn caz de epista is, plEgi, e tracFii dentare, inter!enFii 8.<.=. etc. Ele se Jmpart Jn urmEtorul mod: 2)' Gasoconstrictoare0 Epinefrina "adrenalina), norepinefrina "noradrenalina), policrezulina. Se folosesc Jn soluFie 1&100 000.1&,000 pentru prima Gi 1&/000 pentru a doua utilizare.3cFiunea !asoconstrictoare, responsabilE de oprirea sJngerErii, dureazE 1&,., ore. A1.&reparate astringente, substanFe care pro!oacE o coagulare a proteinelor de suprafaFE: Clorura $eric0 Jn soluFie /.,09. 7u este recomandabilE aplicarea pe plEgi, deoarece JntNrzie cicatrizarea, iar soluFiile concentrate sunt caustice.

*ul$atul de aluminiu <i potasiu "alumen, alaun de potasiu) sub formE de creioane sau Jn soluFie, este util pentru oprirea hemoragiilor produse prin tEieturi superficiale sau Jn ulceraFiile buzelor. I1.&reparate cu acti-itate tromboplastinic : Pulbere sau soluFie de tromboplastinE, !eninul de !iperE "'ipera russelli) cu acFiune analogE tromboplastinei. Efectul hemostatic se datoreGte acti!Erii protrombinei, cu declanGarea consecuti!E a procesului de coagulare a sNngelui. 'rombina uman0 bo!inE Gi cea obFinutE de la alte mamifere. #rombina este proteinE enzimaticE cu acti!itate peptidazicE, care transformE fibrinogenul Jn monomeri de fibrinE, fa!orizNnd coagularea sNngelui. Preparatele de trombinE nu se in*ecteazE, deoarece pro!oacE coagulare intra!ascularE masi!E, din care cauzE se utilizeazE sub formE de pulbere sau Jn soluFie "100., 000 u&ml) JmpreunE cu fibrinogen sau JmbibatE Jn burete de fibrinE. #rornbina este utilE pentru controlul local al sNngerErilor din !ase mici, la ni!elul Fesuturilor parenchimatoase, Jn cazul inter!enFiilor 8.<.=., Jn chirurgia plasticE, neurochirurgie, e tracFii dentare. Poate fi folositE Gi la bolna!ii cu hemofJlie. !1.Materiale .emostatice absorbabile (matrice pentru coagularea localE) Fibrina uman sub formE de burete Jmbibat Jn soluFie de trombinE. Se aplicE pe plEgi chirurgicale sJngerJnde, unde trombina, !enind Jn contact cu sJngele Jl coaguleazE Jn matricea fibrilarE. 3elatina, sub formE de burete, se aplicE pe suprafeFe sJngerJnde, ca atare sau JmbibatE Jn soluFie salinE izotonE sterilE, soluFie de trombinE sau soluFie de antibiotic.(uretele absoarbe sJngele Gi fa!orizeazE coagularea, acFionNnd hemostatic Jn sJngerErile capilare Gi !enoase. 7u trebuie pus Jn contact cu lichidul din urechea internE4 de asemenea nu este indicat Jn chirurgia ocularE, atunci cJnd este e pusE umoarea !itroasE sau umoarea apoasE. (uretele de fibrina umanE Gi gelatinE poate fi lEsat Jn ranE, absorbindu.se Jn +.> sEptEmJni.Mn prezenFa infecFiei, buretele se JndepErteazE dupE oprirea hemoragiei. Pulberea sterilE de gelatinE, sub formE de pastE preparatE cu soluFie salinE izotonE, se aplicE pe suprafeFele sJngerJnde ale pielii, mucoasei nazale, rectale sau !aginale, e ercitNnd acFiune hemostaticE.Poate stimula granularea Jn caz de mici plEgi ulceroase cronice ale pielii. Folosirea Jn prezenFa infecFiei nu este recomandabilE. Celuloza o%idat, !enind Jn contact cu sJngele de pe suprEfaFa plEgii formeazE cheag iar dupE 1., zile masa coagulatE de!ine gelatinoasE Gi se poate JndepErta. )acE este lEsatE pe loc se absoarbe Jn cNte!a zile, Jn mEsurE !ariatE. 3re Gi proprietEFi bactericide cu spectru larg, dar nu trebuie sE substituie medicaFia antimicrobianE. Poate pro!oca fenomene de obstrucFie cNnd se foloseGte Jn chirurgia intestinalE sau ureteralE. 7u se aplicE Jn pansamente, deoarece inhibE epitelizarea4 de asemenea nu este recoimandabilE Jn chirurgia osoasE, deoarece JntNrzie formarea calusului. (EM)*'A'ICE C6 AC'I6&E *I*'EMICA 5emostaticele cu acFiune sistemicE JGi manifestE efectul prin unul din urmEtoarele mecanisme : a) corectarea unor deficienFe ale procesului coagulErii, b) Jmpiedicarea fibrinolizei, c) consolidarea peretelui capilar. Ele se de!izeazE Jn: Coagulante directe5 . Preparatele din sJngele uman: fibrinogen purifcat, concentratele factorilor '666, comple ul factorului 6[ "comple ul protrombinic)4 . Fosfolipidele tromboplastinice "fibracel)4 . 'itaminele @: Fitomenadiona. !itamina @1 "naturalE), !itamina @, "sintetizatE de flora intestinalE), Menadiona . !itamina @- "produs de sintezE)4 . 3ntagonistul heparinei . protamina sulfat4 . E tractele din !eninul unor Gerpi: batro obinE. . 5emostaticele prin creGterea rezistenFei capilare: carbazocroma, biofla!onoidele cu acFiune !itaminicE P, etamsilatul. . 6nhibitoarele procesului de fJbrinolizE : acidul aminocaproic, aprotinina4 /A1Preparatele din sngele uman5

Preparatele din sJngele uman cuprinzNnd factori ai coagulErii, sunt folosite pentru profila ia Gi tratamentul hemoragiilor prin deficit de coagulare Gi la bolna!ii cu deficite specifice. Preparatele trebuie folosite cu discernEmJnt, deoarece e istE riscul de a transmite hepatita ( Gi S6)3. /91Fos$olipidele tromboplastinice obFinute din placentE, introduse Jn sJnge, formeazE JmpreunE cu factorii [, ' Gi ionii de calciu un comple care transformE protrombina Jn trombinE, fa!orizNnd procesul coagulErii. Ln preparat de acest tip este fibraccel pentru utilizare intra!enoasE. Este recomandat pentru profila ia Gi tratamentul unor sJngerEri operatorii "dupE amigdalectomie, inter!enFii ginecologice etc.), al hemoragiilor prin trombocitopenie sau trombocitopatie Gi Jn alte coagulopatii.Ca reacFii ad!erse s.au semnalat congestia pielii Gi creGterea temperaturii.Este contraindicat Jn coagulopatia de consum. /C1+itaminele B sunt compuGi naturali sau analogi de sintezE, deri!aFi de 1,+.naftochinonE. 3cFionNnd Jn calitate de cofactor al unui sistem enzimatic microzomal, ele sunt indispensabile pentru sinteza Jn ficat a unor glicoproteine care au rol de factori ai coagulErii: protrombina "factorul 66), procon!ertina "factonil '66), factorul Christmas "factorul 6[), factorul Stuart.ProCer "factorul [). 'itaminele @ catalizeazE gama. carbo ilarea radicalilor glutamici de pe suprafaFa macromoleculelor glicoproteice. /D1Antagonistul ,eparinei5 Protamina sul$at "protamine sulfate) . este o polipeptidE bazicE obFinutE din sperma de peGte. 7eutralizeazE specific heparina, fiind folositE ca antidot al acesteia.Efectul se instaleazE Jn -0.>0 secunde de la in*ectarea intra!enoasE.100.1,/ mg protaminE anihileazE acFiunea anticoagulantE a 10.000 unitEFi heparinE. Este indicatE Jn hemoragiile gra!e, apErute sub tratament heparinic.Se in*ecteazE intra!enos /0.1/ mg protaminE, continuNnd apoi cu o perfuzie dozatE dupE ne!oie. Supradozarea protaminei implicE un risc de coagulare intra!ascularE Gi trombozE, datorita inhibErii funcFiei heparinei endogene. 6n*ectarea intra!enoasE pro!oacE uneori congestia pielii, bradicardie, hipotensiune Gi dispnee. /E1E%tractele din veninul unor <erpi5 (othrops atra , (. Kararaca . batro obin "hemocoagulase, ophidiase, reptilase, !enostat) . au proprietEFi hemostatice datoritE unei acti!itEFi enzimatice de tip trombinic Gi tromboplastinic Sunt fololosite pentru tratamentul menoragiilor Gi pentru profila ia sJngerErilor Jn chirurgia plasticE, 8.<.=., sau dupE prostatectomie. Se administreazE intra!enos sau intramuscular. /F1(emostatice prin cre<terea rezisten-ei capilare5 Carbazocroma, biofla!onoidele cu acFiune !itaminicE P, etamsilatul, sunt utilizate pentru combaterea hemoragiilor datorite fragilitEFii capilare, dar efJcacitatea lor este apreciatE ca slabE. /31Anti$ibrinoliticele sunt preparate cu ac-iune ,emostatic0 utilizate n ,emoragiile prin ,iper$ibrnoliz. )in aceastE grupE fac parte : 3cidul aminocaproic "aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron)4 3cidul trane amic "trane amic acid, an!itoff, cPclo2apron, e acPl, frenolPse, ugurol)4 3cidul aminometilbenzoic "aminomethPlbenzoic acid, gumbi )4 3protinina "aprotinin, aprotimbin, contrP2al, gordo , iniprol, trasPlol, zPmofren). Acidul aminocaproic"aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron), un compus de sintezE Jnrudit cu lizina. Efectul hemostatic se datoreGte inhibErii acti!atorilor plasminogenului Gi JmpiedicErii formErii plasminei 3cidul aminocaproic se absoarbe bine dupE administrarea oralE, realizNnd concentraFia plasmaticE ma imE la , ore.Se distribuie e tracelular.Sc eliminE repede prin urinE . circa ?09 Jn 1, ore. #impul de Jn*umEtEFire este de 1., ore. A&'IFI9RI&).I'ICE 3ntifibrinoliticele sunt preparate cu acFiune hemostaticE, utilizate Jn hemoragiile prin hiperfibrnolizE. )in aceastE grupE fac parte : Acidul aminocaproic "aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron), un compus de sintezE Jnrudit cu lizina. Efectul hemostatic se datoreGte inhibErii acti!atorilor plasminogenului Gi JmpiedicErii formErii plasminei

3cidul aminocaproic se absoarbe bine dupE administrarea oralE, realizNnd concentraFia plasmaticE ma imE la , ore.Se distribuie e tracelular.Sc eliminE repede prin urinE . circa ?09 Jn 1, ore. #impul de Jn*umEtEFire este de 1., ore. Indica-ii5 supradozarea medicaFiei fibrinolitice, sindrom fibrinolitic sistemic Jn cirozE, cancer metastatic, hemopatii etc., hemoragii operatorii dupE prostatectomie Gi alte inter!enFii urologice, amigdalectomie, hematurii, melene, unele menoragii Gi metroragii4 profila ia hemoragiei dupE e tracFii dentare la hemofilici. Se administreazE oral, > g de + ori&zi, sau Jn perfuzie intra!enoasE, iniFial +.> g Jn 1&, orE, apoi cNte 1.1,,/ g&orE, pNnE la oprirea hemoragiei, fErE a depEGi -0 g&zi. =a ne!oie, se asociazE perfuzia cu sNnge proaspEt Gi fibrinogen. Reac-ii adverse5 in*ectarea intra!enoasE rapidE produce hipotensiune, bradicardie, aritmii. fa!orizarea coagulErii intra!asculare. )ozele mari pro!oacE diurezE osmoticE, uneori cu dezechilibru hidroelectrolitic. 8cazional pot apErea greaFE, diaree, cefalee, ameFeli, obstrucFie nazalE, rareori fenomene de miopatie. Contraindica-ii5 insuficienFa renalE se!erE, stErile de coagulare intra!ascularE acti!E, hemoragiile intraca!itare, primul trimestru de sarcinE. 6mpune gri*E folosirea la cardiaci, hepatici Gi renali A&'I'R)M9)'ICE.E Clasi-icare! 3ntitromboticele sunt medicamente utile pentru tratamentul Gi profila ia afecFiunilor tromboembolice. Ele pot acFiona prin urmEtoarele mecanisme : a) inhibarea coagulErii "anticoagulantele)4 b) inhibarea funcFiilor plachetare "antiagregantele plachetare)4 c) stimularea lizei trombusului "tromboliticele). Clasi$icarea anticoagulantelor directe5 1.5eparina standard, "heparina con!enFionalE sau heparina nefractionatE: calciparine, heprine, li^uemin, monoparin, ne!parin, noparin, !etren)4 ,.5eparinele cu masa moleculara micE: dalteparina sodicE "dalteparin sodium, tedelparin, fragmin, loC li^uemin)4eno aparina "eno aparin, cle ane)4nadroparina calcicE "nadroparin calcium, fra iparine)4re!iparina sodicE "re!iparin sodium, cli!arin)4parnaparina sodicE "parnaparin sodium, bamaparin, flu um)4tinzaparina sodicE "tinzaparin sodium, innolog, logiparin). -.5eparinoizii: )anaparoidul sodic "danaparoid sodium, orgaran)4Pentosanul polisulfat de sodiu "pentosan polPsidfate sodium, fJbrase,thrombocid)4Sulode idul "sulode ide, aterol, luzone). +.5irudina "hirudin)4 /.<i!aluridina "bi!aluridine, hirulog). A&'IC)A36.A&'E.E I&DIREC'E0 C6MARI&ICE /A&'IC)A36 .A&'E.E )RA.E1 5 1.)eri!aFii de +.hidro icumarinE:3cenocumarolul "acenocumarol, nicoumalone, sintrom, trombostop)4(iscumacetatul de etil "ethPl biscoumacetate, ethPldicoumarol, pelentan, tro.me an)4Tarfarina "Cnrfarin, coumadin, panCarfin)4Fenprocumona "phenprocoumon, fnlithrom, li^uamar, marcumar), ,.)eri!aFii de indan.1,-. dionE :)ifenadiona "diphenadione, depa in.)4Phenindiona48mephin. Mecanismul de ac-iune/$armacocinetica15 anticoagulantele indirecte acFioneazE ca anti!itaminE @ Gi sunt acti!e pe cale oralE. )atoritE analogiei structurale cu !itamina @, ele inhibE competiti! epo ireductaza Gi, posibil, reductaza o enzimE specificE, care transformE !itamina din forma o idatE, inacti!E Jn forma sa redusE "!itamina @5,), acti!E, necesarE pentru perfectarea unor proteine procoagulante, care se sintetizeazE Jn ficat: protrombina, factorii '66, 6[ si [. Mn prezenFa acestor anticoagulante ficatul produce Gi secretE proteine parFial carbo ilate sau necarbo ilate, care nu sunt funcFionale . cunoscute sub denumirea de P6'@3 "oprotein induced bP !itamin @ absenceo). Indica-iile 5 3nticoagulantele indirecte sunt indicate pentru tratamentul curati! Gi profila ia tromboemboliilor si al trombozei !enoase profunde. Sunt de ales la bolna!ii cu risc mare pentru pre!enirea trombozei !enoase postoperatorii dupE inter!enFii ortopedice asupra Goldului Gi inter!enFii chirurgicale ginecologice ma*ore4 risc mare de embolie Jn infarct transmural anterior "fa!orizeazE formarea de trombuGi murali), infarct Jntins, insuficienFE cardiacE, ane!rism !entricular, fibrilaFie atrialE, angina instabilE, Jn arteriopatii periferice4 profila ia accidentelor embolice la bolna!ii cu fibrilaFie atrialE Gi la purtEtorii de !al!ule cardiace protetice.

Reac-ii adverse5 3ccidente hemoragice, Jn timpul sarcinii pot pro!oca hemoragii letale la fEt. 6n timpul primului trimestru pot fi cauzE de malformaFii "hipoplazie nazalE, calcificEri epifizare).Pot apErea di!erse malformaFii ale sistemului ner!os central pentru folosirea Jn orice perioadE a sarcinii, rareori erupFii cutanate, febrE, leucopenie, de naturE alergicE.Foarte rar pot apErea leziuni necrotice ale pielii, mai ales la ni!elul sNnilor, de patogenie neprecizatE.)eri!aFii de indandionE sunt to ici Gi pot pro!oca leziuni hepatice, leziuni renale, diaree se!erE. Contraindica-iile 5 8 contraindicaFie absolutE reprezintE lipsa posibilitEFii de control periodic al coagulErii. 3lte contraindicaFii prezintE hemoragiile, traumatismele Gi alte leziuni sNngerJnde, ulcerul Jn e!oluFie, prezenFa sindroamelor hemoragice, inter!enFiile operatorii neurologice sau oculare, hipertensiunea arterialE malignE, accidentele cerebro!asculare, insuficienFa hepaticE Gi renalE gra!E, alergia specificE, leziunile canceroase, sarcina. 5emoragiile pro!ocate de anticoagulantele orale se trateazE cu !itamina @ . fitomenadiona, care este antidotul specific. )ozele utile sunt cuprinse Jntre / mg Gi ,/ mg, administrate oral, Jn in*ecFii intramusculare sau in*ecFii intra!enoase lente. A&'IC)A36.A&'E.E DIREC'E 2.5eparina standard, "heparina con!enFionalE sau heparina nefractionatE: calciparine, heprine, li^uemin, monoparin, ne!parin, noparin, !etren)4 A.5eparinele cu masa moleculara micE: dalteparina sodicE "dalteparin sodium, tedelparin, fragmin, loC li^uemin)4eno aparina "eno aparin, cle ane)4nadroparina calcicE "nadroparin calcium, fra iparine)4re!iparina sodicE "re!iparin sodium, cli!arin)4parnaparina sodicE "parnaparin sodium, bamaparin, flu um)4tinzaparina sodicE "tinzaparin sodium, innolog, logiparin). I.5eparinoizii: )anaparoidul sodic "danaparoid sodium, orgaran)4Pentosanul polisulfat de sodiu "pentosan polPsidfate sodium, fJbrase,thrombocid)4Sulode idul "sulode ide, aterol, luzone). !.5irudina "hirudin)4 ".<i!aluridina "bi!aluridine, hirulog). Mecanismul de ac-iune/$armacodinamie1 al heparinei constE Jn inhibarea coagulErii care se datoreGte cuplErii heparinei cu un anticoagulant fiziologic . antitrombina 666. Comple ul heparinE.antitrombinE 666 determinE modificEri conformaFionale ale antitrombinei 666, care Ji accelereazE considerabil acFiunea anticoagulantE, inacti!Jnd o serie de enzime procoagulante: trombina Gi factorii acti!aFi [, [66, [6, 6[. Cea mai sensibilE este trombina, urmeazE apoi factorul [a. Fi area de antitrombina 666 este condiFionatE de prezenFa sec!enFei pentazaharidice specifice a heparinei. Pentru inacti!area trombinei este necesar ca heparina sE se fi eze atNt de antitrombina 666 cNt Gi de trombinE. Date de $armacocinetic 5 anticoagulantul este ineficace cNnd este administrat oral, deorece nu se absoarbe din mucoasa tractului gastro.intestinal. Se absoarbe bine la administrarea subcutanatE, intramuscularE Gi intra!enoasE. Mn cazul in*ectarii subcutanate biodisponibilitatea heparinei standard este limitatE la ,/.-09. Mn sNnge se leagE Jn proporFie mare de proteinele plasmatice #impul de Jn*umEtEFire dupE in*ectarea intra!enoasa a anticoagulantului este dpendentE de dozE . Indica-ii5 tratamentul Gi profila ia trombozei !enoase profunde Gi al emboliei pulmonare, bolna!ilor cu risc moderat Gi la cei cu risc mare "!Nrsta peste +0 ani, inter!enFii chirurgicale ma*ore pel!ine sau abdominale, cancer, inter!enFii ortopedice pe Gold G.a.). 5eparina Jn doze mici "/ u&2g Gi orE Jn perfuzie intra!enoasE), poate fi folositE Jn stEri de coagulare intra!ascularE diseminatE. )e asemenea este utilE pentru a e!ita ocluzia canulelor intra!asculare Gi a aparatelor de hemodializE sau bPpass cardiopulmonar. Reac-ii adverse 5 hemoragii, trombocitopenie "dupa -.1/ zile de la debutul tratamentului), trombozE arterialE care este atribuitE agregErii plachetare, stimulatE de heparinE Gi cea !enoasE, atribuitE eliberErii de factor plachetar +, care pro!oacE rezistenFE la efectul anticoagiilant4 osteoporozE, chiar fracturi spontane alopecie, fenomene de hipoaldosteronism, cu hiper2alieinie. 3lte efecte nedorite sunt de naturE alergicE: febrE, frisoane, erupFii cutanate, rareori Goc anafilactic. Contraindica-ii55eparina este contraindicatE Jn hemoragii sau tendinFe la hemoragii, Jn ulcerul gastric sau duodenal acti!, Jn accidentele !asculare cerebrale hemoragice, endocardita bacterianE acutE, dupa

inter!enFiile pe sistemul ner!os central, ateroscleroza !aselor cerebrale. ContraindicaFii relati!e prezintE hipertensiunea arterialE, afectarea !aselor retinei, insuficienFa hepaticE Gi renalE, antecedente ulceroase, !Nrsta JnaintatE, la bolna!ii cu alergie specificE la anticoagulant. (eparinele cu masa moleculara mica5 5eparinele cu masa molecularE micE "-.000 Gi 10.000 ).) sunt fragmente de heparinE produse prin depolimerizarea chimicE sau enzimaticE a acesteia. )in aceastE grupE fac parte preparatele : Dalteparina sodic "dalteparin sodium, tedelparin, fragmin)4 eno aparina "eno aparin, cle ane)4 nadroparina calcicE "nadroparin calcium, fra iparine)4re!iparina sodicE "re!iparin sodium, cli!arin)4 parnaparina sodicE "parnaparin sodium, bamaparin, flu um)4 tinzaparina sodicE "tinzaparin sodium, innolog, logiparin). Mecanism de actiune /$armacodinamie15CompoziFia preparatelor farmaceutice diferE prin proporFia moleculelor cu masE molecularE di!ersE, prin structura lor Gi prin gradul de sulfatare. Caracteristica biologicE principalE constE Jn actiunea marcatE de inhibare a factorului [a. 3cFiunea de inhibare a trombinei este slabE sau nulE . aceasta nu se poate lega de molecula de heparinE de dimensiune micE "cuplarea nu este posibilE penlru moleculele care cuprind mai puFin de 1? unitEFi monozaharidice). 3cti!ilatea heparinelor cu Mr micE se e primE la greutate&corp sau Jn unitEFi antifactor [a "u3[3). )oza con!enFionalE este de -000 u in*ectate subcutanat o datE pe zi. 6n cazul inter!enFiilor chirurgicale se in*ecteazE subcutanat o dozE cu , ore Jnainte, apoi cNte o dozE&zi timp de 1.10 zile postoperatoriu. Farmacocinetica5Comparati! cu heparina standard biodisponibilitatea heparinelor cu masa molecularE micE este superioarE, timpul de Jn*umEtEFire este mai lung. 6n*ectate subcutanat, preparatele a*ung Jn circulaFie Jn proporFie de circa ;09, concentraFia plasmaticE fiind ma imalE dupE ,.- ore.Moleculele sunt captate Jn micE mEsurE de cEtre celulele reticuloendoteliale. #impul de Jn*umEtEFire este de apro imati! + ore, iar efectul anticoagulant se menFine 1? ore. 5eparinele cu masE molecularE micE fa!orizeazE fibrinoliza. Indica-ii 5 tratamentul Gi profila ia trombozelor !enoase Gi a emboliilor de cauzE medicalE sau chirurgicalE. Sunt de ales Jn chirurgia ortopedicE Gi generalE, la persoanele !Nrstnice4 infarct miocardic acut4 accidente !asculare cerebrale "se asociazE tromboliticelor Gi acidului acetilsalicilic). Se indicE pentru pre!enirea coagulErii la bolna!ii sub hemodializE E$ectele adverse ale heparinelor cu masa molecularE micE sunt asemEnEtoare celor produse de heparina standard, JnsE frec!enFa hemoragiilor este redusE, trombocitopenia este relati! rarE. Sunt posibile erupFii alergice, rareori hiper2aliemie "prin hipoaldosteronism trecEtor), foarte rar necrozE cutanatE la locul in*ecFiei.7u pro!oacE osteoporozE. FI9RI&).I'ICE.E )in aceastE grupE fac parte:strepto2inaza "aCelPsin, streptase)4antistreplaza "eminase)4Lro2inaza "uro2inase, abbo2inase, actosol!, u2idan)47asaruplaza "nasaruplase, prouro2inaza)43lteplaza "acti!ase, actilPse) sau t. P3.acti!atorul tisular al plasminogenului. Clasi$icare5 A.Cu acFiune directE..Fibrinolizina 9.Cu acFiune indirectE.Strepto2inaza, 3nistreplaza, Lro2inaza, 3lteplaza, #enecteplaza, Stafilo2inaza Mecanism de actiune/$armacodinamie156ntroduse Jn circulaFia sistemicE medicamentele fibrinolitice, se leagE de plasminogenul fi at pe chiagul format Gi lizeazE fibrina, desfEcNnd chiagul. Proteoliza se e ercitE Gi asupra fibrinogenului, ca consecinFE se micGoreazE !iscozitatea Gi se amelioreazE reologia sNngelui. #romboliza este eficace Jn primele ore, cNnd trombusul este freabil Gi fle ibil. #rombuGii !echi sunt insolubili.Pentru mErirea eficacitEFii fibrinoliticelor se poate asoca heparinE Jn doza* de /00 D?00 u &orE. Pentru a asigura eficacitatea Gi securitatea tratamentului fibrinolitic "e!itarea hemoragiilor) se controleazE obligator timpul de trombinE, care trebuie menFinut de ,.+ ori mai mare decNt !aloarea normalE. Indica-iile5 embolii pulmonare gra!e cu modificEri hemodinamice, unde sunt superioare heparinei Gi pot sal!a !eaFa pacientului, tromboze !enoase profunde, tromboflebitE ileofemuralE se!erE, ocluzii arteriale periferice, infarct acut de miocard "Jn primele 1, ore de la debut), infarct cerebral "primele -.>ore) tromboza

suturilor arterio!enoase e terne, tromboze pe !al!ule cardiace, tromboze intra!entriculare dupE infarct miocardic. Reac-ii adverse 5 accidente hemoragice, sNngerEri interne Gi intracraniene, reacFii alergice pNnE la Goc Gi fre!ent . cefalee febrE, dureri lombare . Pretratamentul sau asocierea de anticoagulante, antiagregante plachetare, cresc riscul hemoragiilor. )acE apar hemoragii gra!e se administreazE preparate inhibitoare ale fibrinolizei "antifibrinolitice) D aprotinina, acidul aminocaproic G. a. =a ne!oie fibrinogen uman. Contraindicatiile5Fibrinoliticele sunt contraindicate Jn caz de hemoragii, sau scurt timp dupE acestea, diateze hemoragice, !alori ridicate ale tensiunii arteriale "peste ,00 mm 5g presiunea sistolicE Gi 100 mm 5g presiunea diastolicE), stEri septice, pancreatitE acutE, ultimile - luni dupE ictus. %ontraindicaii relati-e prezintE tuberculoza ca!itarE, ateroscleroza a!ansatE, !Nrsta JnaintatE, prima *umEtate a sarcinei "dezlipirea placentei), mai puFin de + zile dupE naGtere.

A&'IA3RE3A&'E.E P.AC(E'ARE Calsi-icare! A.6nhibitorii acti!itEFii trombo anului 1.inhibitorii sintezei trombo anului inhibitorii cicloo igenazei.. 3. acetilsalicilic inhibitorii selecti!i ai trombo ansintetazei.. )azo iben ,.preparate ce blocheazE receptorii trombo anici 3,.. )altroban -.remedii cu mecanism mi t de acFiune.. <idogrel 9.<emedii ce cresc acti!itatea sistemului prostaciclinic stimulatori ai receptorilor prostaciclinici Gi acti!atori ai prostaciclinsintetazei...Epoprostenol,Carbaciclin C.<emedii ce inhibE legarea cu fibrinogenul Gi receptorii glicoproteicii trombocitari 3natagoniGtii receptorilor glicoproteici .#irofiban, 3bci imab <emedii ce blochezE receptorii purinergici de pe trombocite Gi preJntJmpinE acFiunea stimulantE a 3)P. #icopidina, Clopidogrel D.<emedii cu acFiune antiagregantE di!ersE.)ipiridamol, Sulfinpirazon Clasi$icarea dup mecanismul de ac-iune5 A. 6nhibitorii cicloo igenazei :acidul acetilsalicilic "acetPlsalicilic acid, aspirin),sulfinpirazona "sulfinpPrazone, anturan). 9. 6nhibitoii trombo an sintetazei :indobufenul "indobufen, ibustrin). C. 6nhibitorii receptorilor trombo anului :)e tranul +0,sulotrabanul "Jn curs de e!aluare)4 D. 6nhibitorii fosfodiesterazei " cresc disponibilul de adenilat ciclic) :dipiridamolul "dipPridamol, cleridium, curantPl, perazodin, persantin). E. Preparate care mEresc disponibilul de 3MPc.epoprostenolul "epoprostenol, flolan). F.(locatorii receptorilor membranari plachetari AP 6lb&66la. #iclopidina "ticlopidine, ticlid). 3. 3ntagoniGtii glicoproteinelor de pe membrana plachetarE :tirofJbanul "tirofiban),integrelina. Indicatiile antiagregantelor53ntiagregantele plachetare sunt indicate pentru profila ia Gi tratamentul trombozelor arteriale Jn boala coronarianE, angina instabilE, a infarctului miocardic, accidentele !asculare cerebrale, pentru profila ia trombozei Jn boala arterialE perifericE ateroscleroticE, profila ia trombozei pe materiale protetice. /A1In,ibitorii C)?5 .9cidul acetilsalicilic /acetPlsalicilic acid, aspirin), analgezic, antiinflamator Gi antipiretic din grupa salicilaFilor are acFiune antiagregantE plachetarE de lungE duratE. Preparatul inhibE cicloo igenaza plachetarE, JmpiedicNnd sinteza trombo anilor.3dministrat oral, Jn dozE unicE, prelungeGte timpul de sNngerare pentru cNte!a zile.

Dipiridamolul "dipPridamol, cleridium, curantPl, perazodin, persantin), medicament cunoscut, dar puFin eficace ca antianginos, inhibE unele funcFii plachetare. Eficacitatea antiagregantE este slabE concentraFiile realizate prin dozele obiGnuite fiind insuficiente. Singurul efect e!ident produs de dipiridamol, cNnd este administrat oral, constE Jn prelungirea !ieFii plachetelor. 3dministrat Jn doze mari, +00 mg&zi, dipiridamolul poate reduce incidenFa emboliilor la purtEtorii de !al!ule cardiace protetice. Se poate asocia medicaFiei anticoagulante. 3socierea cu aspirinE permite folosirea de doze mai mici "100 mg&zi). Eficacitatea profilacticE Jn accidentele cerebro!asculare Gi la coronarieni nu a fost do!editE. Ca reac-ii adverse au fost descrise cefalee !ascularE, greaFE Gi !omE, care sunt frec!ente la dozele mari. /91In,ibitorii trombo%ansintetazei 5 Indobu$enul "indobufen, ibustrin) este un antiagregant plachetar care inhibE electi! formarea de trombo an Gi JmpiedicE consecuti! eliberarea de 3)P, serotoninE Gi alFi metaboliFi acti!i de cEtre plachete. /C1Preparate care mresc disponibilul de AMPc5 .Epoprostenolul "epoprostenol, flolan) sau prostaciclina. Se foloseGte Jn perfuzie intra!enoasE sau introdus Jn circulaFia e tracorporalE, cNte / mg&2g Gi minut, ca o alternati!E a heparinei Jn cadrul dializei renale.3re Gi proprietEFi !asodilatatoare. Este repede metabolizat Jn organism, cu un timp de Jn*umEtEFire de ,.- minute. <iscul hemoragic este comparati! mic. Pro!oacE frec!ent congestia feFei, uneori cefalee, greaFE, !omE, colici abdominale. /D19locatorii receptorilor membranari plac,etari 3P Ilb>IIla5 .'iclopidina "ticlopidine, ticlid) este un compus de sintezE cu stnicturE tienopiridinicE, are acFiune marcatE de inhibare a funcFiilor plachetare . JmpiedicE adeziunea Gi agregarea, nu permite retracFia cheagului, preluageGte timpul de sNngerare. 3dministratE oral se absoarbe repede, Jn proporFie de ?09.Se fi eazE de proteinele plasmatice ;0.;>9. ConcentraFia plasmaticE constantE se realizeazE dupE -./ zile de tratament. Se metabolizeazE practic Jn totalitate.#impul de Jn*umEtEFire esle de -0./0 ore. /E1In,ibitorii receptorilor trombo%anului 5 .De%tranul !# amelioreazE microcirculaFia Gi JmpiedicE staza, diminuNnd procesul de formare a agregatelor plachetare Gi hipercoagulabilitatea sNngelui. ()RM)&A.E 'IR)IDIE&E 6n practica medicalE se utilizeazE preparatele hormonale ale glandei tiroide mo. nocomponente "le!otiro ina sodicE "tiro ina, eutiro , tiro.+ etc.)4 liotironina "triiodti. ronina, tiroton etc.)4 tireoidina4) Gi preparatele combinate "tireotom "#- B #+ $ 1 : +) Gi tireotom forte4 tireocomb "#-B #+ B@6 $1:1:1/)4 no!otiral "#- B #+ $ 1 : /)4 iodtiro "#+ B @6)). Mecanismul de ac-iune5Mecanismul de acFiune al preparatelor hormonale tiroidiene se poate realiza la trei ni!ele. Primul dintre acestea Gi cel de bazE se considerE a se rele!a prin penetrarea Jn celulE Gi interacFiunea cu receptorii nucleari, inclusi! 3)7, cu reglarea "ma*orarea sau micGorarea) e presiei genelor cu influenFa ulterioarE asupra sintezei prote~inelor. 3cest mecanism este realizat preponderent de #- Gi practic nemanifest la #+. Cel de al doilea ni!el se realizeazE prin interacFiunea triiodtironinei cu receptorii membranei sau citoscheletului cu creGterea captErii glucozei Gi aminoacizilor de cEtre celule, precum Gi stimularea 7aB@B. 3#P.azei membranare. Prin cea de a treia ipotezE se estimeazE interacFiunea hormonilor tiroidieni cu re ceptorii din membrana mitocondriilor cu reglarea o idErilor celulare. Preparatele ,ormonale ale glandei tiroide5 2.=e!otiro ina sodicE "tiro ina, eutiro , tiro.+ etc). A.=iotironina "triiodtironina, tiroton etc). I.#ireoidina. !.Preparate combinate:tireotom "#- B #+ $ 1 : +) Gi tireotom forte4tireocomb "#- B #+ B @6 $ 1 : 1 : 1/)4no!otiral "#- B #+ $ 1 : /)4iodtiro "#+ B @6)4acti!itatea comparati!E a #- : #+ $ 1 : +41 : /

Farmacocinetica 5 2.Preparatele tradiFionale ale le!otiro inei se caracterizeazE prin absorbFie diferitE Gi limitatE Jntre -/ Gi >/9, iar cele contemporane D pNnE la ?09. ,.3limentele micGoreazE biodisponinibilitatea preparatelor. I.Mn mi edemul gra! absorbFia se micGoreazE cu mult, deoarece preparatele nu sunt efecti!e la administrarea peroralE Gi se introduc i&!. !.=e!otiro ina se transportE Jn stare cuplatE cu o globulinE specificE Gi mai puFin cu albuminele. =iotironina se cupleazE cu aceleaGi proteine, JnsE mai slab "#+ Jn sNnge D /.11 g&100 ml ser, iar liberE D 1., ng&100ml4 #- | ;/.1;0 ng&100 ml4 iar liberE D 1,/ ng&100 ml). ".=e!otiro ina Gi liotironina se metabolizeazE preponderent Jn ficat prin deiodare, dezaminare o idati!E Gi con*ugare. O.Se eliminE prin bilE. Con*ugaFii Jn intestin parFial se hidrolizeazE Gi mai departe participE Jn ciclul enterohepatic. H.#0,/ le!otiro inei D 1 zile la eutireoizi4- zile la hipertireoidieni41+ zile la hipotiroidieni4#0,/ liotironinei D 1., zile. Indica-iile preparatelor ,ormonale ale glandei tiroide5 2.5ipotiroidism "primar, secundar Gi terFiar)A.#ireoidita autoimunE "boala 5aGimoto)I.Coma Jn mi edem!.#ireoto icozE "Jn remisie dupE tratament cu tiamazol pentru preJntNmpinarea efectului lui de guGE)".#ireoidectomia parFialE Jn guGa to icE nodularE. O.#ireoidectomia totalE Jn carcinomH.AuGa difuzE neto icEJ.AuGa endemicE. 20 A0 I0 O D tratament de substituFie !0 "0 H0 J D efect supresi! asupra secreFiei tirotrotinei. Contraindica-iile53bsolute nu.s4<elati!e :. infarct acut de miocard, boala ischemicE, aritmii,hipertensiune arterialE stabilE,dereglEri hepatice Gi renale,asocierea cu anticoagulante indirecte, antidepresi!ele triciclice, insulina Gi antidiabeticele orale, glicozidele cardiace, colestiramina,tuberculoza,insuficienFa cardiacE decompensatE,diabet zaharat,insuficienFa suprarenalelor Principiile de dozare5a) Mn hipotiroidism doza pentru ,+ ore a le!otiro inei constituie 1,1 g&2g pentru adult sau 1,0 mg la 10 2g. MnsE se folosesc iniFial doze mai mici ,/./0 g&zi, treptat crescNnd doza la inter!ale de , sEptEmNni dupE necesitate pNnE la eutireozE sau apariFia efectelor to ice. )e obicei se recomandE nu mai mult de ,00 g&zi. b) 'Nrstnicilor, la hipertensi!i Gi cei cu maladii cardiace doza iniFialE este de , ori mai micE "1,,/.,/ g&zi) sub controlul ECA Gi tabloul clinic. c) Mn formele gra!e de hipotireozE deasemenea se Jncepe cu doze mai mici D 1,,/ g&zi D lent crescNnd doza. A.a) Mn coma mi edemicE D i&! le!otiro ina sodicE ,00.+00g, apoi /0.100 g&zi pNnE nu !a fi posibilE administrarea peroralE. )acE nu este preparatul pentru administrarea i&!, le!otiro ina se administreazE prin sondE Jn stomac. b) Jn aceastE situaFie urgentE folosesc i&! Gi hidrocortizonul Jn doze ,00.-00 mg, apoi 100 g&zi, reieGind din necesitatea cE e micGoratE producFia acestuia. c) =iotironina se administreazE Jn comE Jn doze /.10 g i&! sau prin sondE peste ?.1, ore pNnE la /0 mg&zi. Controlul dupE tratamentul cu liotironinE este mai dificil, deoarece ni!elul #- are !ariaFii mari. -.Ltilizarea le!otiro inei Jn scop supresi! se atinge prin administrarea ei Jn dozE unicE ,00 g&zi. +.Preparatele combinate se considerE cE nu au prioritate faFE de le!otiro inE, deoarece pro!oacE oscilaFii nefiziologice ale liotironinei Gi sunt mai scumpe. Reac-iile adverse5 =a doze mari preparatele hormonale ale glandei tiroide produc simptome de hipertiroidism cu e acerbarea efectelor farmacodinamice la ni!elul orga~nelor Gi sistemelor. =a ni!elul S7C se constatE: hipere citabilitate, insomnie, ameFeli, tremor. Simptomele cardio!asculare cel mai frec!ent sunt manifestate prin: tahicardie, palpitaFii, accese de anginE pectoralE, care la pacienFii cu afecFiuni cardio!asculare pot de!eni periculoase sau chiar fatale. )in partea tubului digesti! sur!in: anore ie, diaree, scEdere ponderalE. =a ni!elul pielii se pot constata transpiraFii, congestie cutanatE. Pot fi caracteristice Jn sNnge hiperglicemie, balanFE azotatE negati!E, hipocolesterolemie.

REMEDII.E A&'I'IR)IDIE&E Dup mecanismul de ac iune, preparatele antitiroidiene se clasi-ic ?n! .Preparatele ce deregleazE sinteza hormonilor tiroidieni "tioamidele):metiltiouracil, propiltiouracil, tiamazol, carbimazol. .Preparatele ce inhibE captarea iodului de cEtre glanda tiroidE:percloratul de potasiu. . preparatele care inhibE procesele de iodare Gi eliberare a hormonilor ti~roidieni:iodura de sodiu Gi de 2aliu, soluFia =ugol. .Preparatele care micGoreazE eliberarea hormonilor din glanda tiroidE Gi transformarea #+Jn #-:litiul carbonat. .Preparatele care distrug foliculii glandei tiroide:iodul radioacti!. . Preparatele cu mecanisme !ariate:beta.adrenoblocantele "propranolol etc.), diltiazemul. .Preparatele ce deregleazE sinteza hormonilor tiroidieni:"tioamidele) Indica-ii5guGa to icE difuzE "boala (azedo!)4pregEtirea pentru inter!enFie chirurgicalE a tiroto icozei4 pregEtirea pentru tratamentul cu preparatele iodului D Controlul dupE eficacitatea preparatului: tabloul clinic4determinarea #+, iar la necesitate #-, Jn sNnge. Farmacocinetica5a)absorbFia rapidE Gi bunE din intestin ",0.-0 min)b)se acumuleazE selecti! Jn glanda tiroidEc)penetreazE placenta Gi epiteliul glandei mamare.Propiltiouracilul se cupleazE intensi! cu proteinele plasmatice, deaceea penetrarea lui prin bariera este limitatE, ce permite de al utiliza la gra!ide Gi Jn timpul lactaFiei.d)#0,/ Jn plasma este scurtE ",.> ore), iar Jn glanda tiroidE mare "1 ore D propiltiouracil Gi ,+.+? ore D tiamazol).e)Se metabolizeazE Jn ficat Gi se eliminE prin urinE. Metabolit acti! al tiamazolului D carbimazolul. Reac-iile adverse5Cea mai gra!E reacFie ad!ersE este agranulocitoza, care la tia~mazol este dozodependentE, iar la propriltiouracil nu, Gi are o incidenFE de 0,1, Gi 0,++9 respecti!. )e regulE, se constatE Jn primele sEptEmNni sau luni de tratament, dar poate sur!eni Gi mai tNrziu. )eoarece uneori agranulocitoza poate apErea rapid, este utilE determinarea periodicE a leucocitelor pentru diagnosticarea precoce. Primele simptome ale agranulocitozei frec!ent se pot manifesta prin dureri Jn gNt Gi febrE, din care cauzE pacienFii trebuie imediat sE se adreseze la medic. 8 neutropenie uGoarE poate fi un simptom al agranulocitozei incipiente, precum Gi al tiroto icozei. Suspendarea preparatelor contribuie la dispariFia agranulocitozei, care poate fi acceleratE prin prescrierea factoru~lui granulocitar colonial. /91Preparatele ce in,ib captarea iodului de glanda tiroid <i eliminarea iodului5 . percloratul de potasiu a)se foloseGte cNnd nu se suportE alte antitiroidiene. b)dozele iniFiale Jn ,+ ore D +?0 mg4 de menFinere D >0.?0 mg. /C1Preparatele care in,ib procesele de iodare <i eliberare a ,ormonilor tiroidieni5 Mecanismul de ac-iune5 6odura de sodiu Gi de 2aliu, soluFia =ugol la doze peste > mg&zi pot bloca captarea iodului, sinteza iodtirozinelor, procesul de eliberare a hormo~nilor tiroidieni, precum Gi trecerea #+ Jn #-. Indica-iile. 6odurile se folosesc Jn: formele uGoare ale tiroto icozei, suplimentar la tiamazol4 cazurile gra!e pentru pregEtirea cEtre tiroidectomie4 asociere cu antitiroidienele Gi propranololul Jn crizele tiroto ice4 protecFia glandei de afectarea cu iod radioac~ti! dupE realizarea stErii de eutiroidie prin tioamide4 radiaFie e cesi!E. Farmacocinetica 5 Efectul sur!ine Jn ,+ ore, iar cel ma im peste 10.1/ zile. )acE tra~tamentul se Jntrerupe, simptomele tiroto icozei se restabilesc sau de!in chiar mai pronun~Fate. 6odurile penetreazE placenta, trec Jn sali!E, sudoraFie, lapte.Se eliminE prin urinE. Regimul de dozare 5Jn cazul pregEtirii pentru tiroidectomie se administreazE timp de 10.1+ zile dupE realizarea stErii de eutiroidie prin tioamide. Efecte fa!orabile sunt determi~nate de reducerea !ascularizErii Gi sensibilitEFii Fesutului hiperplaziat la stimulii mecanici. =a necesitate iodurile pot fi folosite pentru protecFia glandei tiroide de afectarea cu iod radioacti!. Se foloseGte soluFia =ugol forte "/9 iod Gi 109 @6 Jn apE) cNte 10 picE~turi - ori&zi luate cu apE sau lapte "o picEturE conFine >.? mg iod).

Preparatele iodului se folosesc de asemenea Jn tratamentul medicamentos al hi. pertiroidismului "Jn cazurile gra!e cu complicaFii cardiace . asociate cu tiamazol Gi propranolol), Jn boala (asedoC cu e oftalmie marcantE. Reac-iile adverse 5 =a utilizarea preparatelor iodului pot sur!eni simptome de io. dism "gust metalic Jn gurE, hipersali!aFie, lacrimaFie, rinoree, tuse producti!E, artralgii, erupFii cutanate), febrE, hemoragii, rar edem Wuinc2e, reacFie anafilacticE. =a pacienFii sensibili se poate instala starea de hipo. sau hipertiroidism. Ltilizarea iodurilor la gra!i~de poate fi responsabilE de dez!oltarea tiroto icozei "sindromul de guGE) la fat. /D1Preparatele care diminueaz eliberarea ,ormonilor din glanda tiroid <i trans$ormarea '! in 'I5 %arbonatul de litiu micGoreazE eliberarea hormonilor din glandE Gi blocheazE transformarea #+ Jn #- la periferie. Preparatul se foloseGte Jn formele gra!e ale tiroto i.cozei Gi dupE complicaFii la alte preparate. Se utilizeazE timp scurt: 1.- sEptEmNni, dupE posibilitate cu tiamazol. )oza iniFialE este de ;00 mg&zi, care treptat se mEreGte pNnE la 1?00 mg&zi. /E19eta adrenoblocantele5iniFial erau utilizate Jn tratamentul hipertiroidismului prin capacitatea de a micGora simptomele cauzate de hipertonusul sistemului simpatic, Jnde. osebi a celor cardiace. 3ctualmente se considerE cE propranololul Gi analogii lui inhibE trecerea #+ Jn #- la periferie, posibil, prin blocarea /. deiodinazei cu diminuarea formErii deci a celei mai acti!e forme a hormonilor tiroidieni.)e regulE, beta. adrenoblocantele se prescriu Jn caz de alergie la tioamide Gi ioduri.Ele pot fi bine!enite Jn criza tiroto icE pentru preJntNmpinarea sau *ugularea tahicardiei, fibrilaFiei atriale Gi hipertensiunii arteriale.Jn cazurile cNnd sunt contraindicate beta.adrenoblocantele, cu acest scop poate fi utilizat diltiazemul, dar nu alte blocante ale canalelor de calciu. D4.'etraza,aridele i in,ibitorii aldoreductazei I Dupa mecanism 1. Preparatele de substitutie.Preparatele insulinei ,. Preparate ce contribuie la eliberarea insulinei: deri!aFii sulfanil ureei D metiglinidele -. Preparate ce contribuie la utilizarea glucozei D biguanidele +. Preparatele ce 6nhibE absorbFia glucozei Jn intestin sau preJntJmpinE metabolizarea ei Jn intestin: tetrazaharidele :3carboza "6nhibE alfa.glucozidaza la ni!el de intestin) /. remedii ce cresc sensibilitatea celulelor cEtre insulinE: teazolidone.<oziglitazon, Pioglitazon >. Preparate ce inhiba metabolismul glucozei tolrestat, epalrestat. #etrazaharidele D acarboza miglitola. Mecanism de actiune: 6nhiba re!ersibil enzimele alfa glucosedazice "sucraza, maltaza) din enterocite. 3stfel duce la diminuarea scindarii glucidelor din )i . , polizaharide in monozaharide si reducerea asimilarii acestora in special a glucozei. E$ectele <educere ni!elul hemoglobinei glicozelate, insulinemia, trigliceridemia, colesterolemia. 3ctioneaza post prandial micsorind glucoza in singe. Si ni!elind.o in timpul zilei. Cresc ni!elul glucagon pe ptide E1 post prandial tardi!, si micsoreaza eliberarea polipeptidei gastrice inibitorii indusa de ingestia alimentelor.Indicatii D )\, ca monoterapie sau asociata cu sulfamide antidiabetice. )\1 in asociere cu insulina.Dozare D /0 D ,00 mg , - ori pe zi, cresterea dozei la 1,, saptamini, inainte de masa Contraindicatii D copii pina la 1? ani, gra!ide cetoacidoza deabetica, infectii se!ere, inter!entii chirurgicale,afectiuni hepatice renale se!ere maladiile intestinului cronice, meteorism. Reactii adverse D )ereglari gastrointestinale, flatulenta, meteorism, diaree. Cresteresa transaminazelor hepatice. Farmacocinetic D (iodisponibilitatea 1,, 9 in singe are , picuri concentratia ma ima. Peste 1., ore si 1,.,+ ore. Se elimina prin scaun /1 9 prin urina -/ 9. # X$+ ore in faza de distributie $10 ore in faza de eliminare I,ibitorii aldoreductazei D tolrestat,epalrestat.Mecanism de actiune . inhiba autoreductaza cu pre!enirea trasformarii glucozei in sorbitor. Sorbitolul este in e cess la diabetici si da complicatii tisulare ca nefropatia, ritinopatia,neuropatia.E$ectele D nu reduc glicemia, au actiune indirecta prin reducerea complicatiilor diabeticeIndicatii D )\ cu complicatii.)ozare D ,00 mg inaintea micului de*un<eactii ad!erse . ameteli, Cresterea transaminazelor I&*6.I&E 6MA&E

Dupa durata actiunii 6nsulinele umane: 1. Lltrarapida si foarte scurta "incep /.1/ min, ma 0./., ore, durata ,./ ore) . 6nsulina =ispro ,. <apida si scurta "incep 1/.-0 min, ma 1./., ore, durata /.? ore) D insulina umana regular D humolin <. -. 6ntermediara "incep 0./ .- ore ma ,.? ore, durata 10.,+ ore) D insulina umana izofam, insuline bifazice , 6nsulina lispro mi ata c u protamin lispro. +. =enta si durabila D incep ,.> ore, ma ?.,+ ore, durata ,+.-> D insulina zinc cristalina umana suspensie. Insuline animaliere: 1. <apida si scurta "incep 1/.-0 min, ma 1./., ore, durata /.? ore) D act rapid. ,. 6ntermediare "incep 0./.- ore, ma ,.? ore, durata 10.,+ore) D insulina protofam -. =enta si durabila incep ,.> ore, ma ?.,+ ore, durata ,+.-> D insulina ultralonga Dupa tipul de insulinizare: 1. insuline prandiale. asigura absorbtia rapida si o durata scurta de actiuni. ,. 6nsuline bazale D asigura absorbtia lenta si actiune lunga -. 6nsuline combinate D insuline bifazice care asigura controlul glicemiei prandiale si bazale Mecanism de actiune : 1. Stimuleaza transportul glucozei in celula"ficat, muschi, aritrocite) Alucoze este trasportata prin difuziune facilitata de catre proteinele Alut 1 si Alut /. 3ccelerarea transportului glucozei parFial se e pli~cE printr.un proces re!ersibil, necesitant Jn energie, de migrare a proteinelor A=L# "A=L#+ Gi A=L#*) din depourile intracelulare spre membrana celularE. )ereglarea acestui mecanism, se presupune, este o !erigE patogeneticE a diabetului zaharat tip , ,. <egleaza metabolismul glucozei D difuzia facilitata a glucozei in celula, se finiseaza cu fosforilarea glucozei in A D > D P sub influenta he ochinazei sub forma de + izomeri. . 5e o2inaza tip 6' "numitE gluco2inaza), JmpreunE cu A=L#, se detecteazE Jn hepatocite Gi celulele.beta pancreatice. 5e o2inaza tip 66 se aflE preponderent Jn muGchii striaFi, miocard Gi Fesutul adipos Jn asociere cu A=L#+ E$ectele metabolice ale insulinei 2. Actiuni asupra metabolismului glucidic Ficatul, tesutul muscular si cel adipos sunt insulino.dependente, adica nu pot cataboliza glucoza in absenta insulinei. Sistemul ner!os central este insulino.independent. % stimuleaza intrarea glucozei in celulule % stimuleaza folosirea glucozei in celule % stimuleaza glicogenogeneza % inhiba glicogenoliza % inhiba gluconeogeneza hepatica 6n diabetul zaharat efectele sunt: hiperglicemie, scaderea depozitelor de glicogen din ficat si muschi, scaderea glucozei pentru o idarile celulare. A. Actiuni asupra metabolismului proteic Efect anabolizant: % stimuleaza intrarea aminoacizilor in celule % stimuleaza formarea peptidelor si proteinelor % creste productia de acizi nucleici 6n diabetul zaharat: % scade masa musculara % scade productia de imunoglobuline, cu cresterea predispozitiei la infectie I. Actiuni asupra metabolismului lipidic Efect anabolizant: % inhiba lipoliza % stimuleaza lipogeneza % creste sinteza hepatica a lipoproteinelor % creste catabolizarea periferica a lipoproteinelor 6n diabetul zaharat:

% se elibereaza cantitati mari de trigliceride si acizi grasi care a*ung la ni!el hepatic % creste sinteza de corpi cetonici % hipercolesterolemie % hipertrigliceridemie Indica-iile. Printre indicaFiile preparatelor insulinei sunt: Absolute: . )iabet zaharat tip 1 "insulinodependent)4 . StEri de precomE Gi comE4 . )iabet zaharat Jn perioada de gra!iditate Gi lactaFie4 . 6n caz de contraindicaFii pentru antidiabeticele orale. Relative: . )iabet zaharat tip , insulinonedependent decompensat cu cetoacidozE4 .)iabet zaharat tip , cu complicaFiile sale4 .)iabet zaharat tip , cu caGe ie4 .6nfecFii gra!e, acutizarea maladiilor somatice4 traume gra!e, inter!en~Fii chirurgicale la bolna!ii cu diabet zaharat tip ,. Analogii insulinelor umane <eieGind din faptul cE tipul fiziologic al insulinemiei se caracterizeazE prin secreFia permanentE "bazalE) a insulinei Gi e ocitozei suplimentare la administrarea hranei "insulinemia alimentarE) au fost cEpEtate insulinele cu acFiune foarte rapidE Gi duratE ultrascurtE "insulina lispro, insulina aspart) care imitE mai adec!at insulinemia alimentarE sau prandialE. Preparatele ce imita secreFia bazalE de insulinE lipsite de picurile de acFiune, sce poseda o duratE lungE Gi constantE de acFiune Gi sint efecti!e, inofensi!e Gi acceptabile Jn administrare.astfel au fost elaborate insulinele bazale "insulina glargin, insulina detemir). Analogii insulinelor cu ac-iune rapid insulina lispro <i insulina aspart. ParticularitEFile lor :absorbFia mai rapidE din locul administrErii4 posibilitatea ingerErii hranei imediat dupE in*ectarea insulinei sau chiar utilizarea preparatului dupE masE, ce nu necesitE respectarea inter!alului de -0 min Jntre in*ectarea insulinei solubile simple Gi administrarea hranei4 o corespundere mai adec!a~tE dintre folosire Gi glicemia postprandialE4 asigurE pacienFilor o libertate mai mare Jn dietE Gi modul de !iaFE4 risc mai mic al hipoglicemiilor tardi!e. Insulina lispro /,umalog1. indica-iile insulinei :tratamentul diabetului tip 1 lainsuportabilitatea altor preparate ale insulinei4 prezenFa hiperglicemiilor postprandialeilogic e ocitozei insulinelecare imita JFia bazalE ta lungE Gi Cu acestce nu se supun corecFiei cu alte preparate ale insulinei4 insulinorezistenFa acutE la in*ectarea s&c a insulinelor "datoritE degradErilor locale mai intense). =a bolna!ii cu diabet zaharat tip , insulina lispro poate fi folositE cNnd sur!ine: o rezistenFE la antidiabeticele orale dereglarea absorbFiei altor preparate ale insulinei4 hiperglicemia postprandialE necontrolatE4 inter!enFiile chirurgicale sau maladiile intercurente. Jn cazul trecerii de la insulinele de scurtE duratE din bo!ine sau porcine la insulinalispro !a fi necesarE corecFia dozei, iar dacE aceasta depEGeGte 100 L3&zi se recomandE a efectua corecFia dozelor Jn staFionar. 6nsulina lispro ca monoterapie se administreazE de +.> ori pe zi, iar Jn asociere cu cele prolongate de - ori pe zi. Preparatul din flacoane se poate asocia cu insulinele umane prolongate, insulina lispro fiind luatE prima, iar in*ectarea se !a face imediat dupE amestecare. Insulina aspart /&ovorapid). 6nsulina aspart prin modificErile respecti!e asigurE: o disociere mai rapidE a he a.merilor Jn monomeri4 o absorbFie mai intensi!E din FesuFul adipos4 o atingere a concentraFiei ma ime mai rapide ca insulina umanE de scurtE duratE Jn corespundere cu picul hiperglicemiei postprandiale4 o eliminare mai rapidE din organism4 o imitare practic completE a proprietEFilor farmacocinetice a insulinei endogene4 o in*ecFie nemi*locit Jnainte sau imediat dupE masE4 Jnceputul acFiunii dupE 10.,0 minute, cu o acFiune modifica. ma imE Jntre 0,/.- ore Gi o duratE de -./ ore4 un control efecti! Jn cadrul terapiei 4i insult combinate "insulina bazalEBinsulina rapidE) cu o frec!enFE mai micE a hipoglicemiilor "*in locul nocturne4 o reducere mai importantE a hemoglobinei glicozilate "5b3 1 c)4 o complianFE gu chiar mai bunE la tratament Gi cu o inofensi!itate mai mare4 o libertate mai mare a regimului rJntre alimentar Gi o reducere a necesitEFii unor aporturi suplimentare de alimente, ii adec!a E necesar de menFionat cE, pe lNngE prioritEFile descrise, afinitatea insulinei aspartde receptorii insulinei este similarE cu cea a insulinei umane.

Indica-iile insulinei aspart ar fi: diabet zaharat tip 1 Gi tip , la copii4 pacienFii ce folosesc insulina Jn regimul combinat "insulina prolongatE sau bazalE B insulina descurtN duratE . aGa.numitul bazal.bolus)4 bolna!ii interesati Jntr.o insulinoterapie mai acceptabilE. cazu%trecerrr terapia cu insulinE aspart e necesar un autocontrol al glicemiei,mdeosebi Jn timpul titrErii dozelor. #recerea de la insulina umanE solubilE la insulina 5gp aspart Jn ma*oritatea regimurilor insulinoterapiei se efectueazE prin respectarea prin. Analogii insulinelor bazale 3nalogul insulinei cu duratE lungE . insulina glargin /.antus10 obFinut prin 3)7 recombinat pe tulpini @ 1, de E.coli. 3cesta se deosebeGte de insulina umanE prin suplimentarea a , reziduuri de argininE la sfNrGitul lanFului ( "Jn poziFiile (-, Gi (--) Gi substituFia Jn poziFia 3 ,1 a asparaginei cu glicina. ModificErile respecti!e asigurE o stabilitate a structurii la mediul acid "p5 $ +) Gi formeazE microprecipitate la administrarea Jn mediul neutru al Fesutului adipos care JntNrzie absorbFia. Suplimentarea zincului stabilizeazE microprecipitatele Gi asigurE o duratE mai lungE. Ca urmare, insulina glargin nu realizeazE picuri Jn sNnge ci lent se absoarbe Jn sNnge Gi menFine timp Jndelungat o concentraFie stabilE care dupE proprietEFile farmacocinetice e similarE cu administrarea prin perfuzie s&c neJntreruptE a insulinei. Printre priorit-ile insulinei glargin s.ar pute menFiona: profil stabil al glicemiei nocturne4 micGorarea frec!enFei hipoglicemiilor nocturne4 diminuarea ni!elului glicemiei matinale4 dispariFia fenomenului )aCn "al zorilor de zi)4 posibilitatea unui somn matinal mai durabil farE a JnrEutEFi indicii glicemiei4 o stabilitate a ni!elului glucozei Jn timpul zilei farE risc de hipoglicemie, micGorarea numErului de in*ecFii ale insulinei prolongate. #oate acestea amelioreazE calitatea !ieFii, Jndeosebi la copii Gi adolescenFi. ConcentraFia stabilE a insulinei glargin se instaleazE la ,.+ zile dupE prima in*ecFie. Jn Fesutul adipos insulina glargin se scindeazE cu formarea a douE produse care persistE Jn sNnge alEturi de preparatul nemodificat. Indica-ii pentru trecerea la insulina glargin trebuie sE fie: imposibilitatea compensErii metabolismului glucidic cu insulinele tradiFionale4 e!oluFia labilE a diabetului4 mai mult de , in*ecFii ale insulinelor prolongate Jn zi pentru menFinerea insulinemiei bazale4 fenomenul )aCn ce necesitE administrarea suplimentarE a insulinei de scurtE duratE .Jn orele precoce de dimineaFE4 predispoziFie la hipoglicemiile nocturne4 pacienFii cu in*ecFii suplimentare multiple ale insulinelor de scurtE duratE pe un fundal de diabet compensat. #recerea la insulina glargin este indicatE la ma*oritatea copiilor" de la > ani) Gi adolescenFilor. Doz ini-ial de insulinE glargin constituie ?09 din doza sumarE de insulinE prolongatE, la , sau mai multe in*ecFii, sau echi!alent cu doza insulinei prolongate, administratE Jntr.o prizE. #itrarea dozelor ulterioare se face dupE glicemia pe nemNncate cu glicemia Jnainte de somn. Insulina detemir /levemir1. Preparatul reprezintE un analog bazai solubil al insulinei umane prolongate, obFinut prin biotehnologia recombinatE a 3)7 cu folosirea tulpinii de SaccharomPces cere!isiae. 3cFiunea prolongatE este datoratE autoasocierii marcate a moleculelor de insulinE detemir Jn locul in*ectErii Gi cuplErii moleculelor preparatului cu albuminele prin lanFul lateral. 6nsulina detemir a*unge mai lent Jn Fesuturile.FintE periferice Jn comparaFie cu insulina izofan. 3ceste particularitEFi Ji asigurE preparatului un profil al absorbFiei Gi acFiunii mai adec!at ca a insulinei izofan. Printre priorit-ile insulinei detemir se pot enumera: dez!oltarea lentE a efectului cu un ma im Jntre -.1+ ore Gi o duratE pNnE la ,+ ore4 efectul farmacodinamic este pro.porFional dozei4 asigurE un control stabil al glicemiei4 un risc mai mic al hipoglicemiilor nocturne4 absenFa creGterii masei corporale, administrarea 1., ori pe zi. 6nsulina detemir se administreaz s&c, iar sub controlul medicului Gi i&!. =a in*ec~tarea preparatului Jn , prize concentraFia stabilE se obFine dupE ,.- administrEri cu res~pectarea inter!alului strict de 1, ore. 'olumul de distribuFie constituie 0,1 l&2g. CorecFia dozelor insulinei detemir se poate efectua cu un pas de 1 L3 la doze pNnE la >0 L3. Insuline bi$azice

6nsuline bifazicesint cele premi ate ce conFin analogi ai insulinelor rapide cu insuline prolongate. Printre acestea se pot enumera: suspensie bi$azic de insulin lispro A" sau /09 cu protamin lispro4 suspensie bi$azic de insulin aspart I#: cu protamin insulin "&ovomi% I#). &ovomi% I#. Preparatul reprezintE o suspensie din -09 insulinE aspart Gi 109 protamin.insulinE aspart cristalinE. Prin insulina aspart se asigurE o absorbFie Gi acFiune rapidE, iar prin protamin.insulinE aspart o absorbFie Gi acFiune mai lentE Gi mai durabilE. Studiul comparati! al insulinei 7o!omi -0 cu insulinele umane bifazice a demonstrat un control similar Gi durabil al glicemiei. #otodatE analogul bifazic al insulinei aspart a redus mai semnificati! frec!enFa glicemiei postprandiale Gi a hipoglicemiilor nocturne. Indicatii 5pacienFilor cu diabet zaharat tip , Jn caz de: control neadec!at al glicemiei pe fond de tratament cu doze ma ime de antidiabetice orale. control neadec!at al glicemiei postprandiale pe fundalul terapiei precedente4 risc de suspendare a insulinoterapiei din cauza hipoglicemiilor frec!ente4 imposibilitatea efectuErii unui tratament intensi! cu insulinE Gi reglementarea strictE a regimului alimentar. 6n cazul bolna!ilor cu diabet zaharat tip 1 tratamentul cu 7o!omi -0 se poate efectua Jn caz de: stabilirea iniFialE a diagnosticului la pacienFii care nu au folosit insulined imposibilitatea administrErii mai frec!ente a insulinei din cauza modului de !iaFE, regimului alimentar, problemelor psihologice4 hipoglicemii nocturne frec!ente4 necesitatea trecerii de la terapia bazis.bolus la o terapie mai puFin intensi!E cu controlul adec!at al glicemiei postprandiale. Jn cazul iniFierii tratamentului cu 7o!omi -0 la pacienFii cu diabet za,arat tip 2 doza ini-ial se calculeazE reieGind din #0! #0O 6A>Mg>zi subdi!izatE egal Jnainte de de*un Gi cinE. )oza iniFialE se titreazE cu ,.+ L3 la fiecare -.+ zile. 6n cazul trecerii de la insulinele bifazice la 7o!omi -0 dozele se determinE dupE principiul nunitate la unitateo cNnd controlul este satisfEcEtor, iar la cei cu control nesatisfacEtor dozele analogului insulinei !or trebui ma*orate cu 10.,09 Jn timpul primei sEptEmNni cu corecFia ulterioarE la necesitate. )acE pacientul e transferat de la bazis.bolus terapie la 7o!omi -0, doza acestuia !a trebui testatE astfel JncNt cantitatea insulinei bazale sE fie similarE componentului bazai al terapiei precedente. Principiile de dozare a insulinei 1. Cel mai optimal se considerE administrarea insulinei conform ritmurilor biologice de secreFie "la mese). ,. )oza iniFialE de insulinE se determinE din doza de 0,,.0,> L3&2g pentru adult, ce practic acoperE necesitatea fiziologicE: la copii D 0,1.1 L3&2g gra!ide D 0,1.0,? L3&2g Jn comE D 1 L3&2g -. <epartizarea dozelor: Mn , prize D , : 1 ",&- dimineaFa Gi 1&- seara) Mn - prize D , : - : 1 sau mai frec!ent ,,/ : ,,/ : 1 Mn + prize D ,,/ : ,,/ : - : 1 sau - : ,,/ : ,,/ : 1 +. =a utilizarea concomitentE a insulinei simple Gi prolongate raportul 1 : , "1&- simplE Gi ,&prolongatE). /. Scheme de tratament sunt foarte !ariate4 cele mai recomandate: a) insulinE de scurtE duratE se administreazE Jnainte de mese Gi seara Jnainte de somn "1&- pronlongat din doza zilnicE) b) dimineaFa insulina simplE B de durata medie, Jnainte de cinE insulina simplE, iar la ,,.,-00 D prolongatE c) insulina simplE B medie D dimineaFa Gi seara. Reac-iile adverse ale insulinelor: 5ipoglicemia,=ipodistrofiile, 6nsulinorezistenFa 3lergia ,Edemele insulinice FARMAC)CI&E'ICA I&*6.I&E.)R Cile de administrare a insulinei A.. 6n*ectabile . seringi obiGnuite"s&c4 i&m4 i&!) . seringi.stilou,. pompe insulinice (. 6ntranazal. prin mucoasa nazalE "efectul ca Gi la administrarea i&!)

C. Peroral. capsule sau comprimate "JnsE pNnE ce nu sunt forme eficiente) ). 6nhalatoriu E. Pancreas artificial Farmacocinetica Gi acFiunea biologicE a insulinei depinde de: 2.de organism "absorbFia de la locul administrErii, prezenFa anticorpilor Gi starea receptorilor insulinici) A.de preparatele insulinei . tipul, solubilitatea, p5.ul, concentraFia Gi doza. Distribu-ia. 6n sNnge insulina se aflE Jn stare liberE sub formE de monomen. 'olumul aparent de distribuFie este echi!alent cu !olumul lichidului e tracelular "10. 1+ 1). Prioada de Jn*umEtEFire Jn plasmE la persoanele sEnEtoase este de /.> min, iar la bolna!ii cu diabet de circa 11 min "datoritE anticorpilor la insulinE). Metabolizarea. 6nsulina se metabolizeazE preponderent Jn ficat, rinichi Gi muGchi Gi Jn cantitEFi mai mici Jn Fesutul adipos Gi alte organe. 6nsulina secretatE de pancreas prin !ena portE trece prin ficat unde circa /09 se inacti!eazE, din care cauzE concentraFia Jn !ena portE este de ,.+ ng&ml, iar Jn sNngele periferic de 0,/ ng&ml. 5epatocitele Jn mod normal inacti!eazE insulina cu !itezE ma imE. Proteoliza insulinei are loc Jn hepatocite dupE internalizarea comple ului hormon B receptor, care nimeresc Jn endosome unde are loc scindarea circa a /09 din insulina captatE. 8 parte se metabolizeazE Jn lizozomi. =a scindarea insulinei participE cNte!a enzime, dintre care rolul principal Ji re!ine metaloproteazei cisteinice, localizate Jn citosol Gi Jn endosome. Enzimele date, posibil, participE la inacti!area Gi altor hormoni, inclusi! glucagonului. 6nsulina se filtreazE Jn glomerulii renali cu reabsorbFie Jn tubi, Jn timpul cEreia se inacti!eazE. 6nsuficienFa renalE influenFeazE #0 / a insulinei mai esenFial decNt cea hepaticE, deoarece ficatul nu.Gi poate asuma metabolizarea hormonului, fiindcE acest proces Jn mod normal este ma im acti!at Jn hepatocite. Celulele endoteliale asigurE un transport al insulinei, sub formE de comple cu receptorul, din sNnge Jn spaFiul interstiFial, mecanism ce asigurE aportul hormonului cEtre celulele.FintE.

A&'IDIA9E'ICE )RA.E 3ntidiabeticele orale sunt compuGi de sintezE acti!i pe cale oralE, care pot fi eficace Jn unele forme uGoare sau medii de diabet, atunci cNnd boala nu poate fi controlatE nu. Ko* mai prin dietE, iar in*ectarea insulinei nu este indispensabilE. Clasi$icarea5 6 Dupa mecanism : 1. Preparate ce contribuie la eliberarea insulinei: deri!aFii sulfanil ureei D metiglinidele "repanglinida,nateglinida) ,. Preparate ce contribuie la utilizarea glucozei D biguanidele"metformina) -. Preparatele ce 6nhibE absorbFia glucozei Jn intestin sau preJntJmpinE metabolizarea ei Jn intestin: tetrazaharidele .3carboza "6nhibE alfa.glucozidaza la ni!el de intestin) +. remedii ce cresc sensibilitatea celulelor cEtre insulinE: teazolidone.<oziglitazon, Pioglitazon /. Preparate ce inhiba metabolismul glucozei tolrestat, epalrestat. In $unc-ie de in$luen-a asupra glicemiei se disting5 I. Antidiabetice propriu zise5 A. 5ipoglicemiante5 sul$onilureicele0 meglitinidele0 tiazolidindioneleC 9. 3ntihiperglicemiante sau euglicemiante5 biguanidele. II. Antidiabetice indirecte /conven-ionale15 In,ibitorii al$a glucozidazei <i aldoreductazei. Meglitinidele . repaglinidE "no!onorm),nateglinidE "starli ) .antidiabetice noi cu acFiune rapidE. Scad ni!elul glucozei Jn sNnge prin stimularea eliberErii insulinei de cEtre celulele.beta pancreatice. Mecanismul de ac-iune. (locheazE canalele ionice @B 3#P.dependente Jn membranele celulelor.beta prin intermediul proteinelor.FintE, deosebindu.se de alte preparate ce stimuleazE secreFia insulinei. 3cest efect duce la depolarizarea -.celulelor Gi deschiderea canalelor de calciu. Ca rezultat un influ abundent de Ca%% stimuleazE secreFia insulinei de cEtre celulele.beta.

Prin urmare, are loc o eliberare a insulinei Jn prima fazE de secreFie, corelatE cu picul glucozei Jn sNnge. Indica-iile. )\ tip , ca supliment la dietE Gi e erciFii fizice4 Jn asociere cu metforminE, Jn cazuri cNnd ultima nu controleazE ni!elul glucozei Jn sNnge. Regimul de dozare. se admin Jnainte de mese, dar nu mai mult de -0 de minute, dozarea fiind stabilitE indi!idual. 6niFial se recomandE doza de 0,/ mg repaglinidE sau 1,0 mg nateglinidE de - ori&zi. Ma*orarea dozei se !a efectua Jn funcFie de indicii glicemiei Gi 5b3lc la un inter!al de 1., sEptEmNni de la iniFierea tratamentului. Contraindica-iile: hipersensibilitate la preparat sau componenFii sEi, diabet zaharat tip 1 "insulinodependent), cetoacidozE cu comE diabeticE sau farE ea, copii pNnE la 1, ani, sarcinE Gi lactaFie, dereglEri funcFionale gra!e ale rinichilor sau ficatului. E$ectele adverse.hipoglicemie, dereglarea acuitEFii !izuale, dureri abdominale, diaree, greFuri, !omE, creGte. rea tranzitorie a enzimelor hepatice, reacFii alergice "prurit, hiperemie, urticarie). Farmacocinetica repaglinidei <i nateglinide DERI+A'II *6.F)&I.6REICI generaFia 6: tolbutamidE, clorpropamidE, tolazamidE, acetohe amidE4 generaFia a 6l.a: glibornuridE, glipizidE, glibenclamidE, gliclazidE, gli^uidonE, glimepiridE, glizo epidE. Mecanismul de ac-iune. )eri!aFii sulfonilureici JGi manifestE acFiunea hipoglicemiantE prin mecanism pancreatic Gi e trapancreatic. %ecanismul pancreatic rezultE din creGterea secreFiei insulinei Gi secundar prin creG~terea eliberErii somatostatinei Gi micGorarea ni!elului glucagonului. =a ni!elul celulelor. beta ale pancreasului deri!aFii sulfonilureici se fi eazE cu receptorii specifici "dupE tipul stimulatorilor fiziologici . glucozei, leucinei), care sunt asociaFi cu canalele ionice de 2aliu cu micGorarea eflu ului acestor ioni din celulE. Ca rezultat sur!ine depolarizarea cu deschiderea canalelor calciului Gi influ ul ionilor de calciu Jn celulE. Calciul Jn e ces se leagE de calmodulinE Gi acti!eazE tirozin2inazele specifice, care contribuie la e ocitoza insulinei din granule %ecanismul e8trapancreatic este cauzat de: creGterea afinitEFii Gi densitEFii receptorilor insulinici4 stimularea sintezei transportorilor glucozei4 inhibarea gluconeogenezei4 ma*orarea sensibilitEFii celulelor.FintE la insulinE. Concomitent cu aceasta, preparatele pot influenFa fenomenele care urmeazE acti!Erii receptorilor. E$ectul ,ipoglicemiant. Sulfamidele antidiabetice pot micGora hiperglicemia Gi pro!oca o hipoglicemie.Ele sunt efecti!e la pacienFii cu funcFia endocrinE pEstratE a pancreasului. Se constatE, sub influenFa lor, creGterea ni!elului plasmatic al insulinei si raspunsul pancreasului la JncErcarea glucidicE, efect mai e!ident Jn primele luni de tament. Indica-iile. sunt indicate la bolna!ii cu forme uGoare sau moderate de diabet zaharat tip , Jn urmEtoarele cazuri: pacienFii peste -/.+0 ani, bolna!ii cu pondere normalE, mai rar cu obezitate, maladia nu poate fi controlatE prin dietE, e erciFii fizice etc., Jn asociere cu biguanidele, acraboza sau alte antibiabetice orale. Regimul de dozare. Pentru stimularea optimE a secreFiei de insulinE se administreaza cu -0 min Jnainte de masE "e cepFie pot face doar cazurile de intoleranFE gastricE). <egimul de dozare depinde de acti!itatea preparatului, durata de acFiune Gi particularitEFile e!oluFiei maladiei. )e regulE, titrarea dozelor se face treptat Jn funcFie de efectul obFinut la un inter!al de circa 1 zile. Preparatele pot fi administrate Jntr.o prizE sau subdi!izate Jn ,.- prize "chiar Gi la preparatele de duratE lungE la doze mari). Contraindica-iile. diabet zaharat tip 1, precum Gi diabet zaharat tip , Jn urmEtoarele situaFii: forme gra!e, decompensate cu cetoacidozE4 prezenFa complicaFiilor diabetice "micro., macroangio. patii)4 infecFii intercurente, traumatisme ma*ore4 inter!enFii chirurgicale4 gra!iditate Gi lactaFie4 come Gi precome diabetice. Sulfamidele antidiabetice se utilizeazE cu precauFie Jn insuficienFa hepaticE. Reac-iile adverse. . hipoglicemii pNnE la comE "Jndeosebi la preparatele de generaFia 66)4 . dereglEri digesti!e "la /9 . greaFE, !omE, anore ie, diaree, dureri abdominale)4 . manifestEri alergice "la ,.-9 . erupFii cutanate, prurit, eritem polimorf, derma. titE e foliati!E)4 . dereglEri hematologice "ca e cepFie . leucopenie Gi trombocitopenie re!ersibile, agranulocitozE)4

. icter colestatic "la doze mari)4 . creGtere ponderalE "obezitate)4 . creGterea riscului maladiilor cardio!asculare4 . edeme "la utilizarea clorpropamidei)4 . efect teratogen "anomalii) Gi fetoto ic "hipoglicemii la ft)4 . rezistenFE secundarE la sulfamide Gi tahifila ie4 a efect antabus "dupE asocierea cu alcoolul). Farmacocinetica Sunt rapid absorbite din tractul gastrointestinal. ProprietEFile lor fizice Gi corelarea cu ingestia alimentarE pot modifica !iteza pasa*ului prin mucoasE. 3stfel, absorbFia glipizidei este JntNrziatE cu -0 min, dacE medicamentul este luat Jn timpul mesei, de aceea el ar trebui administrat cu -0 min Jnainte de masE. 3bsorbFia glibenclamidei nu este afectatE de alimentaFie, dar necesitE -0.>0 min pNnE atinge ni!elul capabil sE reducE glicemia, de aceea este recomandabilE utilizarea Jnaintea meselor. Preparatele se leagE cu proteinele "Jndeosebi cu albuminele) Jn proporFie de 1/. ;/9. Moleculele de albumine au mai multe locuri de ataGare cu afinitEFi diferite pentru sulfonilureice. Preparatele de 6 generaFie sunt captate de albumine prin legEturi ionice la ni!elul anumitor regiuni, Jn timp ce preparatele de generaFia 66 sunt legate de zone nepolarizate ionic. Metabolizarea are loc Jn ficat, rezultNnd compuGi inacti!i, cu e cepFia acetohe ami. dei "al cErui produs de degradare =.hidro ihe amida are o acFiune hipoglicemiantE de ,,/ ori mai mare), tolazamidei "trei metaboliFi inacti!i Gi trei cu efect hipoglicemiant) Gi mai puFin a gliborinuridei "un metabolit din cei > este acti!). Eliminarea se face Jndeosebi pentru metaboliFi pe cale renalE, cu e cepFia gli^uidonei care se e cretE biliar. Clorpropamida se eliminE apro imati! >09 prin urinE sub formE acti!E, ceea ce reprezintE risc de cumulare Jn insuficienFa renalE.

9I36A&IDE.E

I. II.

De scurt durat /! O ore15 buformin$ metformin* De durat lung /2! 2O ore15 buformin-retard$ metformin-retard*

Mecanismul de ac-iune. (iguanidele e ercitE un mecanism e trapancreatic la pEstrarea unei funcFionalitEFi limitE a pancreasului prin sensibilizarea Fesuturilor periferice la acFiunea insulinei. 3ceasta se poate realiza prin urmEtoarele mecanisme: potenFarea acFiunii insulinei4 creGterea afinitEFii Gi numErului receptorilor la insulinE4 stimularea acti!itEFii tirozin2inazice a receptorilor insulinici4 amplificarea sintezei glicogenului4 stimularea e presiei Gi acti!itEFii transportorului glucozei A=L# +.6ndirect sensibilitatea la insulinE se poate ma*ora prin intensificarea esterificErii acizilor graGi Gi inhibarea lipolizei Jn Fesutul adipos. E$ectul ,ipoglicemiant. (iguanidele, spre deosebire de sulfamidele antidiabetice <i insulin0 diminueazE la normal hiperglicemia, dar nu modificE practic glicemia normalE. )in aceastE cauzE ar fi bine!enit ca ele sE fie numite antihiperglicemiante sau euglicemiante. Prin reducerea ni!elului crescut al glucozei se micGoreazE Gi hiperinsulinemia. MetforminE este efecti!E Jn ni!ele ale glicemiei ce nu depEGesc ,00 mg&100 ml. Efectul antihiperglicemiant creGte odatE cu ma*orarea dozelor de la /00 la ,/00 mg farE a se ma*ora riscul efectelor ad!erse gastrointestinale sau acidozei lactice. MetforminE poate preJntNmpina dez!oltarea diabetului zaharat tip , la pacienFii cu dereglarea toleranFei la glucozE prin stoparea pierderii capacitEFii secretorii a beta.celu. lelor pancreasului. 3ceastE acFiune profilacticE se considerE beneficE la biguanide Gi este rezonabil de a fi utilizatE pNnE la apariFia manifestErilor clinice ale diabetului zaharat tip , "cam cu /.1 ani Jnainte). Indica-iile.1. )\ tip , cu obezitate unde sunt benefice efectele asupra metabolismului glucidic Gi lipidic, precum Gi diminuarea apetitului ,.diabetul instabil, Jn care se asociazE la insulinE, pentru a reduce pericolul de hipoglicemii. (iguanidele pot fi asociate cu sulfamidele Jn cazul controlului insuficient al glicemiei cu ultimele.

Regimul de dozare:iratamentul cu metformina se JniFiaza cite 0,/ de , ori&zi "la de*un Gi cinE). =a necesitate doza se poate creGte pNnE la 1,/., g&zi "ma im ,,/ g&zi)la inter!ale de 1., sEptEmNni. Metformina.retard se indicE cNte ?/0 mg la inter!al de 1, ore Gi este preferabilE Jn cazul dozelor mai mari. Simptomele digesti!e sunt mai rare. Contraindica-iile. formele gra!e decompensate de diabet4 comele Gi precomele diabetice4 diabetul zaharat tip 1 "ca monoterapie)4 maladiile renale sau insuficienFa renalE4 afecFiunile hepatice sau insuficienFa hepatocelu. larE4 insuficienFa cardiacE sau respiratorie4 infarct recent de miocard4 sarcinE Gi lactaFie4 cercetEri cu iod radioacti!4 infecFii gra!e4 stEri hipo ice "Goc, septicemie, pneumopatii etc.)4 febrE, greaFE, !omE4 hipersensibilitate la preparat4 asocierea cu alcool sau medicamentele ce conFin alcool "riscul acidozei lactice cu deces). Reac-iile adverse. Printre reacFiile ad!erse ale biguanidelor se enumerE: dereglEri dispeptice "greaFE, !omE, disconfort abdominal, anore ie marcantE, gust metalic Jn gurE, uneori diaree persistentE)4 lactacidozE4 tahicardie Gi ma*orarea presiunii arteriale4 anemie megaloblasticE4 accentuarea hipoglicemiei la asocierea cu insulina Gi sulfamidele antidiabetice. Farmacocinetica. (iguanidele se indicE Jn timpul sau imediat dupE masE. 3bsorbFia este rapidE Gi bunE cu o biodisponibilitate de /0.>09. 8 cuplare intensE cu proteinele prezintE buformina Gi fenformina, Jn timp ce metforminE nu se leagE cu ele. Circa -0. +09 buforminE Gi fenforminE se metabolizeazE Jn ficat, iar restul Gi metforminE completamente se eliminE sub formE neschimbatE prin urinE. Perioada de Jn*umEtEFire Jn plasmE este de - ore pentru metforminE Gi circa / ore pentru fenforminE Gi buforminE. )urata de acFiune este de circa / ore la fenforminE Gi 11 ore la buforminE Gi metforminE. )in aceste considerente formele obiGnuite se indicE de ,.- ori&zi, iar cele retard 1., ori&zi. (uformina este o alternati!E a metforminei. 'IA4).IDI&DI)&E.E pioglitazonul "actos) Gi roziglitazonul "a!andia) micGoreazE ni!elul glucozei farE efecte hepatoto ice serioase. Mecanismul de ac-iune. 3cFiunea tiazolidindionelor este dependentE de prezenFa producFiei insulinei endogene. Ele sunt agoniGti selecti!i ai receptorilor acti!aFi de proliferare a pero izomului.gama "PP3<.P), receptori nucleari ce fac parte din aceeaGi familie ca Gi receptorul retinoic <[<, receptorul pentru hormonii tiroidieni Gi pentru !itamina ). <eceptorii PP3< "izoformele a,-,P) sunt acti!aFi de acizii graGi naturali, precum Gi de agoniGtii sintetici de tipul tiazolidindionelor. E$ectul ,ipoglicemiant 3cFiunea primarE a preparatelor din aceastE grupE este determinatE de creGterea insulinosensibilitEFii periferice la ni!elul ficatului, muGchilor Gi adipocitelor cu scEderea rezistenFei la insulinE farE sE ma*oreze secreFia hormonului endogen.#iazolidindionele JGi realizeazE efectul de micGorare a ni!elului glucozei lent cu un ma im peste 1., luni. Indica-iile. diabetului zaharat tip , Jn calitate de: ad*u!ant la dietE Gi e erciFii fizice4 monoterapie la ineficacitatea dietei Gi e erciFiilor fizice4 component al terapiei combinate cu sulfonilureice, metforminE sau insulinE4 terapie triplE cu sulfamide antidiabetice Gi biguanide. Regimul de dozare* &ioglitazonul se indicE Jn doze indi!iduale o datE pe zi, indiferent de mese. )ozele iniFiale ca monoterapie constituie 1/ sau -0 mg&zi, care la necesitate se cresc pNnE la +/ mg&zi. 6n cazul terapiei combinate cu sulfamidele sau metforminE se prescrie 1/ sau -0 mg&zi.. =a asocierea cu preparatele insulinei doza de asemenea este de 1/.-0 mg&zi cu corecFia acesteia cu 10.,/9 cNnd ni!elul glucozei este sub /,/ mmol&1. Jn insuficienFa renalE nu e necesarE corecFia dozelor pioglitazonului. (oziglitazonul se administreazE indiferent de mese Jn 1., prize. =a adulFi doza iniFialE constituie + mg&zi care Jn cazul rEspunsului insuficient peste >.? sEptEmNni se poate ma*ora la ? mg&zi. =a asocierea cu insulina se recomandE + mg&zi cu o creGtere pNnE la ? mg&zi numai dupE aprecierea riscului reacFiilor ad!erse . Contraindica-iile.: gra!iditate4 lactaFie4 diabet zaharat tip 14 cetoacidoza diabeticE4 hipersensibilitate la preparate4 afecFiuni mo.derate sau gra!e ale ficatului.Cu precauFie .la pacienFii cu insuficienFE cardiacE, renalE, Jn cazul prezenFei edemelor, la femeile cu sindrom premenopauzal. Periodic "o datE la , luni) e necesar controlul transaminazelor.

Reac-iile adverse hipoglicemie"Jn monoterapiei este foarte micE, dar poate creGte Jn asociere cu preparatele insulinei, sulfamidelor antidiabetice Gi, rar, cu metformina), anemie, micGorarea hemoglobinei Gi hematocritului")ereglErile hematologice sunt rare, mai frec!ente la asocierea cu metforminE, care nu au manifestEri clinice Gi, posibil, pot fi determinate Gi de retenFia lichidului) edeme periferice, simptome ale insuficienFei cardiace, edem Pulmonar,creGterea tranzitorie a transaminazelor "hiperfermentemia este ocazionalE, nefiind confirmatE de utilizarea preparatelor)Gi masei corporale. Farmacocinetica. )upE administrarea Jnainte de mese absorbFia este bunE cu o biodisponibilitate JnaltE "la roziglitazon . ;;9). ConcentraFia ma imE se constatE Jn -0.1,0 min. 5rana nu influenFeazE semnificati! biodisponibilitatea, ci doar face mai lentE absorbFia. Preparatele se cupleazE intens, peste ;;9, cu proteinele, preponderant cu albuminele. 6n limitele terapeutice concentraFia sericE este proporFionalE dozelor. 'olumul aparent de distribuFie "'d) pentru pioglitazon este de 0,>.0,1 l&2g, iar pentru roziglitazon . de 0,, l&2g. Preparatele nu se cumuleazE, dar se poate constata o retenFie a metaboliFilor. 3.6C)C)R'IC)I4II Clasi$icarea A. Dup modul de administrare se subdivizeaz n5 I. pentru administrarea enteral! cortizon acetat, hidrocortizon acetat, prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE, de ametazonE, betametazonE4 II. pentru administrarea parenteral5 a) intra-enoas: hidrocortizon hemisuccinat, prednisolon hemisuccinat, pred~nisolon clorhidrat sau sodiu fosfat, metilprednisolon clorhidrat sau hemisuc~cinat, de ametazonE sodiu fosfat, betametazonE sodiu fosfat4 b) intramuscular0 hidrocortizon acetat, prednisolon acetat, metilprednisolon acetat Gi ciclopentilpropionat, triamcinolonE acetonid, plus cele pentru admi~nistrarea intra!enoasE . hidrocortizon hemisuccinat, prednisolon hemisucci~nat, prednisolon clorhidrat sau sodiu fosfat, metilprednisolon clorhidrat sau hemisuccinat, de ametazonE sodiu fosfat, betametazonE sodiu fosfat4 III. pentru utilizarea topic "Jn otorinolaringologie, oftalmologie, dermatologie etc.): hidrocortizon, prednisolon, flumetazonE, fluocortolon, fluocinolonE ace~tonid, mazipredon, clobetazol, mometazonE, galometazonE, budesonidE, fluni. solidE, beclometazonE, fluticazonE etc.4 I+. pentru administrarea in,alatorie: beclometazonE, budesonidE, flunisolidE, fluticazonE. a Dup intensitatea e$ectului5 21 puFin acti!e . cortizon, hidrocortizon "o unitate de acti!itate $ ,0.,/ mg)4 ,) acti!e . prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE "o unitate de acti!itate $ +./ mg)4 -) foarte acti!e . de ametazonE, betametazonE "o unitate de acti!itate $ 0,/ . 0,1/ mg). 9. Dup e$ectele de baz /antiin$lamator <i mineralocorticoid15 1) posedE efect antiinflamator Gi mineralocorticoid "1:1) b cortizon, hidrocor~tizon4 ,) efect antiinflamator marcat Gi mineralocorticoid slab "-./:1) . prednison, prednisolon, metilprednisolon4 -) efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practic lipseGte "-0:1) . tri~amcinolonE, de ametazonE, betametazonE. C. Dup durata ac-iunii /'# " n plasm <i '#" al e$ectului biologic15 21 scurtE . # Jn plasmE . ;0.1,0 min, f0/ biologic . ?.1, ore: . cortizon, hidrocortizon4 ,) medie . #0 / Jn plasmE k ,00 min, #0d biologic .1,.-> ore . prednison, pred~nisolon, metilprednisolon, triamcinolonE4 -) lungE . #W/ Jn plasmE S -00 min, #0/ biologic . ->./+ ore: de ametazonE, betametazonE. Mecanismul de ac-iune. Molecula de corticosteroid dupE detaGarea de pe globulina specificE penetreazE Jn celulE unde se cupleazE cu receptorii intracelulari specifici care sunt inacti!i. 3ceGti receptori constau din , sedii: nespecific Gi specific. Cel nespecific este format dintr.o sec!enFE de aminoacizi comunE tuturor receptorilor nucleari. Sediul specific are - domenii funcFionale: de legare a moleculei de corticosteroid4 de

fi are a receptorului acti!at de 3)74 de reglare a transcripFiei genice. <eceptorul citoplasmatic este nefuncFional, fiind cuplat cu trei proteine asociate: douE proteine de Goc termic "5SP;0 Gi 5SP10) Gi o proteinE ce leagE substanFele imunodepresi!e "6F/> . 6F. imunofilinE). E$ecte $armacologice speci$ice 9c iunea antiin-lamatoare &i imunodepresiv. Mecanismul acesteia este determinat de inhibarea producerii unor factori celulari "macrofage, limfocite, bazofile, fibroblaGti, celule endoteliale etc.) implicaFi Jn rEspunsul inflamator. 9c iune antialergic' Alucocorticoizii inhibE manifestErile reacFiilor alergice de tip imediat Gi JntNrziat, preJntNmpina eliberarea mediatorilor alergiei Gi sE micGorarea lezarearii Fesuturilor. 9c iunea anti&oc. Jn stErile de Goc are: acFiune benefice asupra sistemului cardio!ascular "efect inotrop. poziti! Jn doze mari, mEreGte minut.!olumul Gi !olumul sistolic farE tahicardie, reacFie adec!atE la catecolamine etc.)4 JnlEturE !asoconstricFia Gi micGoreaza rezistenFa periferica"prin efect miotrop Gi alfa.adre. nolitic)4 JmbunEtEFirii microcirculaFiei Gi micGorErii depozitErii patologice a sNngelui4 micGorErii permeabilitEFii membranelor Gi efectelor enzimelor lizozomale4 inhibErii hia. luronidazei4 stabilizErii permeabilitEFii barierei hemato.encefalice etc.4 inhibErii sintezei to inelor4 micGorErii eliberErii histaminei Gi a altor mediatori. 9c iunea asupra esutului lim-oid &i hemopoiezei* Alucocorticoizii Jn doze mari produc tulburEri metabolice la ni!elul celulelor limfatice. 9c iunea asupra sistemului nervos central* 6nfluenFa glucocorticoizilor asupra sistemului ner!os central "S7C) poate fi determinatE de efectele directe Gi indirecte. 9c iunea asupra sistemului cardiovascular ,.C=)' 6nfluenFa asupra SC' este cauzatE de acFiunea mineralocorticoidE Gi permisi!E. 9c iunea asupra musculaturii striate' Alucocorticoizii, Jn concentraFii adec!ate, asigurE prin mecanism permisi! funcFionalitatea normalE a musculaturii striate. Jn insuficienFa corticosuprarenalE scade forFa de contracFie, rezistenFa la obosealE. =a baza acestor efecte stau dereglErile metabolismului electrolitic Gi glucidic. 6n hipercorticism sur!ine miopatia steroidianE cu obosealE Gi slEbiciune, simptome caracteristice sindro~mului Cushing. E$ectele metabolice %etabolismul glucidic. 3cFiunea glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic este comple E, ceea ce asigurE efectul final . ma*orarea concentraFiei glucozei Jn sNnge "hiperglicemia). %etabolismul proteic' Alucocorticoizii stimuleazE catabolismul proteinelor la ni!elul muGchilor scheletici, pielii, Fesutului limfoid, Fesutului con*uncti! Gi oaselor, ce se manifestE prin bilanF azotat negati!. 3ceste procese sunt responsabile de dez!oltarea unor reacFii ad!erse .Jn ficat se constatE intensificarea captErii aminoacizilor cu creGterea sintezei proteinelor. 3minoacizii pot fi utilizaFi Gi Jn procesele de gluconeogenezE. %etabolismul lipidic' corticosteroizii la ni!elul adipocitelor amplificE acFiunea lipoliticE a catecolaminelor, hormonului de creGtere, hormonilor tiroidieni cu creGterea ni!elului acizilor graGi liberi Jn plasmE. %etabolismul hidro-electrolitic. Alucocorticoizii manifestE efecte de tip minera.locorticoid la ni!elul tubilor distali Gi colectori concretizate prin retenFia apei Gi natriului cu eliminarea urinarE a ionilor de 2aliu Gi hidrogen. Farmacocinetica.se absorb bine din tubul digesti! Gi penetreazE prin orice mucoase Gi bariere histohematice, inclusi! hematoencefalicE Gi placentarE "ce!a mai slab penetreazE triamcinolona, de ametazona Gi betametazona din cauza fluorului). ConcentraFia ma imE se atinge peste 0,/.1,/ ore. 3limentele reduc !iteza de absorbFie dar nu gradul ei. Alucocorticoizii utilizaFi topic "pe piele, Jn sacul con*uncti!al, inhalatoriu) pe SuprafeFe Jntinse Gi Jn concentraFii mari se pot absoarbe, determinNnd efecte sistemice inclusi! cu deprimarea corticosuprarenalelor. Indica-iile. I. cu scop de substitu-ie n: insuficienFa corticosuprarenalE acutE "primarE Gi&sau secundarE) Gi cronicE4 II. cu scop de supresie n5 dis$imc-ia /,iperplazia1 congenital a corticosuprare nalelorC III. cu scop $armacodinamic /paliativ1 n: A. Maladiile reumatice0

1) maladiile sistemice ale Fesutului con*uncti! "colagenoze): lupusul erite. matos diseminat4 poliartrita nodoasE4 nefrita lupicE4 polimiozita etc.4 ,) afecFiunile articulare: poliartrita reumatoidE4 reumatismul poliarticular acut4 artrita acutE gutoasE4 artroza deformantE4 tendinite, bursite. 9. Bolile renale: glomerulonefritE "rapid progresi!E, mezangiocapilarE)4 sin~drom nefrotic4 glomeruloscleroza focalE4 nefrita lupicE4 C. Maladiile .epatice 1i digesti-e: hepatita cronicE acti!E, necroza hepaticE subacutE4 hepatita alcoolicE "formele gra!e)4 ciroza hepaticE "cazuri selecFio~nate)4 colita ulceroasE nespecificE4 boala Crohn "ileita terminalE)4 D. Afeciunile oftalmice: iridociclite4 ne!rita ner!ului oculomotor4 procese infla~matorii ale pErFii anterioare "dupE inter!enFii chirurgicale, Jn infecFii, pemfi. gus) . irite, con*uncti!ite4 E. Maladii infecioase: pneumonia pneumocisticE la bolna!ii cu S6)34 menin~gita cauzatE de 5.influenzae tip (4 febra tifoidE gra!E4 infecFii gra!e JnsoFite de Goc4 tuberculoza pulmonarE acutE a seroaselor "formele gra!e)4 meningita tuberculoasE4 encefalitele !irotice4 F. Bolile alergice: Gocul anafilactic4 stEtus astmatic Gi forme gra!e de astm bron. Gic4 edemul Wuinc2e4 reacFii alergice la medicamente4 dermatite Gi dermatoze alergice "formele gra!e)4 rinita alergicE "formele gra!e)4 3. Tumori: limfoleucoza acutE "leucemia acutE la copii)4 limfoame maligne4 (. Alte afeciuni: dermatite de diferitE origine4 edem cerebral4 stEri de Goc . co~laps, trombocitopenia "purpura trombocitopenicE idiopaticE etc.)4 anemia he. moliticE imunE4 traume ale mEdu!ei spinErii4 sarcoidoza4 naGterea prematurE4 transplant de organe. I+. cu scop diagnostic5 diagnosticul Gi diagnosticul diferenFial al sindromului Cushing. Principiile dozare a glucocorticoizilor 6n fiecare maladie pentru fiecare bolna! se determinE empiric dozele ce !or asigura efectul curati! cu re!ederea lor periodicE odatE cu ameliorarea simptomelor clinice sau dez!oltarea reacFiilor ad!erse. Jn cazul unei terapii cortizonice peste o sEptEmNnE riscul reacFiilor ad!erse este dependent de durata ei Gi dozele preparatelor. Suspendarea bruscE a corticosteroizilor dupE utilizarea de lungE duratE prezintE un risc ma*or de hipocorticism iatrogen, chiar cu sfNrGit letal. E*'R)3E&I Clasi$icarea5 1. &aturali: estrona, estriol, estradiol Gi estradiol dipropionat, benzoat, undecilat, cipionat, enantat, !alerat4 ,. *teroizi semisintetici4 etinilestradiol, mestranol4 -. Estrogenii conPuga-i: premarin, presomen4 +. &esteroidieni sintetici: he estrol, benzestrol, dietilstilbestrol, metestrol, diene. strol, fosfestrol, clorotriansen, metalenestril. Mecanismul de ac-iune. Estrogenii din plasmE penetreazE, posibil, prin difuzie Jn celulele.FintE "uter, !agin, glanda mamarE, sistemul hipotalamo.hipofizar, oase, ficat etc.) de unde sunt transportaFi Jn nucleu. 3ici ei se cupleazE cu receptorii estroge. nici "alfa Gi beta) care se aflE sub formE de comple e cu proteine de Goc. Lltimele se elibereazE, iar comple ul estrogen.receptor interacFioneazE cu 3)7 printr.o sec!enFE nucleotidicE numitE estrogen responsabil element "E<E). Ln alt domen de pe molecula receptoare se fi eazE cu proteine celulare specifice cu modularea e presiei unor gene, respecti! funcFia 3<7.polimerazei, Gi acti!area transcripFiei lor cu inducFia sintezei proteinelor Jn celule. E$ectele biologice. 9' <-ectele speci-ice 6nfluenFa asupra dez!oltErii se uale la femei. B' <-ectele nespeci-ice

I' E$ecte metabolice. e ercitE influenFE asupra producFiei Gi acti!itEFii multor proteine din organism. 3ceasta se referE Jn primul rNnd la ficat, unde este o concentraFie mare a transcortinei, globulinei ce fi eazE tiro ina Gi hormonii se uali, transferinei. Indica-iile5 cu scop de: 3. SubstituFie Jn insuficienFa o!arianE din: hipogonadismul primar4 hipopituita. rism Gi sindromul #urner4 perioada postmenopauzE4 oligo. Gi amenoree4 oste~oporozE. (. Supresie Jn: hipertrofia Gi cancerul de prostatE, inclusi! cu metastaze4 amenoree Gi hirsutism prin secreFie e cesi!E de androgeni4 suprimarea lactaFiei post.par. tum4 dismenoree de genezE necunoscutE4 sNngerEri uterine disfuncFionale. C. ContracepFie . ca anticoncepFionale orale. Principiile utilizrii5in $unctie de a$ectiunea endocrina5 a) estradiolul D zilnic a cNte 0,/ mg b) estradiolul benzoat D / mg Jn 1., sEptEmNni c) estradiolul undecilat D odatE Jn - sEptEmNni d) estriolul D 0,/.1 mg&zi per os sau i&m e) etinilestradiolul D 0,00/.0,0/ mg&zi f) dietilstilbestrolul D 0,1.0,/ mg&zi g) he estrolul D 1., mg&zi Reac-ii adverse. 3. dereglEri digesti!e . greaFE, anore ie sau creGtere Jn greutate, diaree4 (. dereglEri hepatobiliare . ma*orarea tranzitorie a transaminazelor, fosfatazei al~caline, bilirubinei, formarea de calculi biliari, producerea de icter colestatic4 C. tulburEri cardio!asculare . creGterea presiunii arteriale, edeme4 ). complicaFii tromboembolice . tromboflebite, tromboembolii, inclusi! trombo. embolia arterei pulmonare, accidente cerebro!asculare Gi coronariene4 E. dereglEri neurologice . cefalee, iritabilitate, depresie, dereglEri de somn, apatie, adinamie4 F. tulburEri ale funcFiei organelor se uale: la femei . sNngerEri uterine periodice sau intermenstruale neregulate, tensi~une mamarE, modificarea libidoului, candidozE !aginalE, hiper. plazie anormalE a endometrului, carcinom endometrial4 la bErbaFi . ginecomastie, scEderea libidoului, atrofie testicularE4 A. efecte teratogene . malformaFii cardiace Gi ale membrelor. Contraindica-iile. 3bsolute: sarcinE4 lactaFie4 antecedente tromboembolice4 tulburEri cerebro!as. culare4 cardiopatie ischemicE4 hipertensiunea arterialE4 !al!ulopatii4 hepatite acute4 porfirie4 tumori maligne de sNn4 hemoragii genitale nediagnosticate4 tuberculozE e!oluti!E "asocierea cu rifampicina scade eficacitatea). <elati!e: diabetul zaharat4 hipertiroidism4 obezitate4 tumori benigne de sNn Gi endometru4 femeile peste -/ ani Gi fumEtoare4 galactoreea4 afecFiuni hepatice Gi insuficienFa hepaticE4 insuficienFa renalE4 anemiile4 bolile de colagen4 litiaza biliarE Gi colestaza recurentE4 otoscleroza. Farmacocinetica estrogenilor 1. Se absorb bine Jn ca!itatea bucalE creNnd concentraFii terapeutice Jn sNnge. ,. Se absorb bine din tubul digesti!, dar V ;09 se supun primului pasa* hepatic. )eaceea aceastE cale nu e raFionalE. -. Preparatele nesteroidiene deasemenea se absorb bine, dar mai puFin se supun metabolismului "V ,/9). +. Mn ser se aflE Jn stare cuplatE cu globulinele Gi albuminele. /. Se metabolizeazE preponderent Jn ficat, mai ales prin glucurono. Gi sulfocon*ugare. >. 3pro imati! /09 de preparat participE Jn circulaFia enterohepaticE. 1. Se eliminE renal -09 sub formE acti!E Gi /09 sub formE con*ugatE "neacti!E). ?. ParFial se eliminE prin intestin, puFin prin lapte.

;. SoluFiile uleioase au un clearance hepatic mai lent #0,/ V ,/ ore. 10. Preparatele semisintetice Gi nesteroidiene au o biodisponibilitate V >09 la administrarea peroralE.

FARMAC).)3IA C.I&ICA "farmacologia omului) este GtiinFa care se preocupE de studiul interacFiunii remediilor medicamentoase cu organismul omului Jn condiFii de patologie "clinicE). Farmacologia clinicE studiazE acFiunea medicamentelor asupra organismului sEnEtos Gi bolna!, elaboreazE principii Gi metode de cercetare Gi utilizare raFionalE a preparatelor medicamentoase Jn condiFii clinice. Scopul de bazE al farmacologiei clinice constE Jn optimizarea tratamentului medicamentos la om, adicE de a.l face ma im efecti! Gi inofensi!. Farmacologia clinicE constE din , compartimente de baz: . farmacologia omului Gi . aprecierea terapeutic a medicamentului* Farmacologia (omului) include de asemenea douE pErFi "compartimente): a) Farmacocinetica clinicE ce studiazE e!oluFia "soarta) medicamentului Jn organism "absorbFia, transportul, distribuirea, metabolismul, e creFia), adicE Jn ce mod organismul omului sEnEtos sau al bolna!ului influenFeazE asupra medicamentelor. Ce face organismul cu medicamentulq b) Farmacodinamia clinicE . studiazE Jn ce mod medicamentul, folosit ca remediu de bazE, precum Gi Jn asociere cu alte medicamente, acFioneazE asupra organismului omului "tNnEr, adult, Jn etate) sEnEtos sau bolna! "realizeazE efectul farmacologic respecti!). Ce face organismul cu medicamentulq Aprecierea terapeutic a medicamentului - determinarea !alorii clinice a medicamentului Gi a celui mai eficient mod de utilizare a lui. 6nclude: cercetEri terapeutice oficial controlate "supra!egheate)4 supra!egherea eficacitEFii Gi inofensi!itEFii "farmaco!igilenFa) medicamentelor. *arcinile $armacologiei clinice 1. Elaborarea Gi aprobarea schemelor noi Gi modalitEFilor de utilizare a preparatelor, adicE reieGind din farmacocinetica Gi farmacodinamia medicamentului, particularitEFile indi!iduale ale pacientului. Farmacologia clinicE concretizeazE: . schemele administrErii medicamentelor4 . dozarea lor Gi alte condiFii ce asigurE o eficacitate curati!E ma imE a preparatului cu o influenFE negati!E minimE a lui asupra omului4 cu un risc minim pentru sEnEtatea pacientului4 ,. Elaborarea recomandErilor Gi a*utor medicilor Jn selectarea medicamentelor pentru tratamentul atNt al anumitor grupuri de pacienFi, cNt Gi al unui pacient concret4 -. Prezentarea Jn instituFiile oficiale din FarE a datelor despre necesitatea de e cludere a unui medicament oarecare din lista remediilor medicamentoase Jn !igoare, autorizate pentru utilizare4 +. Efectuarea cercetErilor clinice Gi controlul preparatelor medicamentoase noi4 /. Prezentarea rezultatelor cercetErilor clinice ale preparatelor noi, efectuate conform autorizErii Comisiei Medicamentului "cu condiFia autorizatE de Comitetul Etic), Jn instituFiile oficiale de Jnregistrare din FarE "Comisia Medicamentului a MS <M)4 >. Studierea interacFiunilor medicamentoase la administrarea lor concomitentE "asociatE)4 1. Efectuarea supra!egherii Gi farmaco!igilenFei medicamentelor. 6nformarea medicilor Gi a pacienFilor despre posibilele efecte ad!erse ale medicamentelor. Elaborarea mEsurilor de combatere Gi pre!enire a efectelor ad!erse Gi de tratare a complicaFiilor farmacoterapeutice "tratamentului medicamentos).

FARMAC).)3IA *)CIA.E "F3<M3C8=8A63 U6 S8C6E#3#E3).reprezintE o ramurE nouE a farmacologiei care studiazE consecinFele e punerii populaFiei la medicamente Gi factorii sociali care influenFeazE utilizarea agenFilor farmacologici chiar Gi atunci cNnd nu e istE o bazE raFionalE sau clinicE de folosire a acestora. Directiile de studiu ale acestui nou domeniu sunt: aspectele "cu e cepFia administrErii raFionale sau clinice) ce influenFeazE utiliza~rea medicamentelor4 moti!aFiile "cu e cepFia celor raFionale Gi clinice) prescrierii sau autoadministrE. rii medicamentului4 moti!aFii ce determinE eliberarea actelor de autorizare "aceeaGi e cepFie)4 implicaFii sociale ca urmare a e punerii la medicamente4 interacFiuni Jntre medicamente Gi mediul ambiant. Farmacoeconomia este un domeniu economic al sistemului de sEnEtate, care analizeazE costul "cheltuielile) Gi rezultatele utilizErii medicamentelor, adicE stabileGte raportul dintre cheltuielile pentru tratamentul cu medicamente Gi eficacitatea lui. 3cest domeniu actualmente de!ine tot mai important, deoarece cheltuielile Jn medicinE Jn ma*oritatea FErilor sporesc Gi este importam ca mi*loacele limitate alocate pentru sEnEtate sE fie corect distribuite. Analiza clinico economic Dreprezinta aprecierea eficacitEFii de cheltuire a resurselor in utilizarea medicamentului sau metodei de tratament ,luind Jn considerare atNt cheltuielile pentru medicamente, cNt Gi pentru prestErile "ser!iciile) medicale. #n aprecierea farmacoeconomic a medicamentelor Jn principiu se folosesc rezultatele a douE metode de e!aluEri clinice: datele cercetErilor randomizate Jn grupuri de pacienFi identice dupE !NrstE, se , patologii concomitente, selectate Jn baza unor criterii concrete de includere Gi e cludere "cercetEri clinice)4 datele cercetErilor la o populaFie realE de pacienFi heterogeni, Jn care aceGtia nu sunt selectaFi Jn mod artificial Jn baza criteriilor de includere Gi e cludere "cercetEri farmacoeconomice). =ipsa datelor de eficacitate clinicE reduce e actitatea calculelor farmacoeconomice Gi impune cercetEtorii de a recurge la metode noi de e!aluEri clinico.economice ale medicamentelor sau la aplicarea modelErii economice "matematicE). Analiza eficacitii c.eltuielilor de resurse la folosirea medicamentului Gi a metodelor nemedicamentoase de tratament se efectueazE cu a*utorul urmEtoarelor metodologii: analiza costului bolii "C86 . cost of illness)4 aprecierea tehnologiilor alternati!e medicale: . analiza cheltuielilor minimizate "cost minimization)4 . analiza ncheltuieli.eficacitateo "cost . effecti!eness)4 determinarea eficacitEFii asistenFei medicale: . analiza ncheltuieli.utilitateo "cost.utilitP). analiza ncheltuieli.beneficiu "cost.benefJt). *ER+ICI6. FARMAC).)3IE C.I&ICA )rganizarea *erviciului $armacologie clinic Jn instituFia medicalE include JnfiinFarea unui sistem de control dinamic pentru administrarea substanFelor medicamentoase. Pentru aceasta este necesar de: medicul farmacolog clinician, !ice directorii medicali, Gefii secFiilor, Geful farmaciei spitalului

sE acti!eze Jn comun, efectuJnd analiza permanentE a administrErii preparatelor, aprecierea economicE a di!erselor tipuri de farmacoterapie Gi determinarea strategiilor de achiziFionare a preparatelor. Functiile $armacologului clinician Jn instituFia medical cuprinde: participarea la elaborarea formularului de medicamente, aprecierea e pertE a calitEFii farmacoterapiei, efectuarea analizei farmacoeconomice, consultarea medicilor, organizarea conferinFelor Gi seminarelor cu pri!ire la utilizarea medicamentelor. *arcinile de baz . controlul efectuErii farmacoterapiei Jn secFiile clinice ale instituFiei4 . asigurarea colectErii oportune a informaFiei cu pri!ire la reacFiile ad!erse apErute Jn urma administrErii remediilor medicamentoase4 . participarea la elaborarea Formularului Farmacoterapeutic al instituFiei medicale, controlul respectErii acestuia Gi modificarea lui la necesitate4 . organizarea analizei cazurilor complicate Gi a erorilor Jn administrarea remediilor medicamentoase, regimului de dozare, interacFiunii medicamentoase Gi a reacFiilor ad!erse ale acestora4 . controlul respectErii regulilor administrErii enterale Gi parenterale a remediilor medicamentoase, controlul Gi pEstrarea acestora, Jndeosebi a preparatelor cu acFiune puternicE, psihotropelor Gi stupefiantelor4 . participarea la realizarea unor programe pentru aprobarea clinicE a remediilor medicamentoase, controlul efectuErii acestora Gi analiza rezultatelor obFinute, consultarea medicilor care efectueazE studii clinice4 . asigurarea cu informaFie referitor la medicamentele noi Jnregistrate Jn <epublica Moldo!a4 . organizarea conferinFelor practice cu pri!ire la administrarea, reacFiile ad!erse, interacFiunea remediilor medicamentoase4 . supra!egherea utilizErii medicamentelor, depistarea Gi comunicarea reacFiilor ad!erse4 . combaterea polipragmaziei, utilizErii iraFionale a medicamentelor, utilizErii preparatelor cu efecte suspecte Gi cu eficacitate dubioasE neconfirmatE4 . analiza farmacoeconomicE a diferitor scheme de tratament4 . participarea la organizarea Gi efectuarea cercetErilor clinice a remediilor medicamentoase4 . depistarea Gi e cluderea medicamentelor noci!e, false Gi inacti!e4 . analiza terapiei antibacteriene4 . organizarea informErii 3genFiei Medicamentului pri!itor apariFiei reacFiilor ad!erse la SM ce prezintE pericol pentru sEnEtatea Gi !iaFa pacienFilor4 . analiza terapiei medicamentoase la bolna!ii secFiilor chirurgicale "generalE, colorectalE, hepatobiliopancreaticE, septicE abdominalE, toracicE, !ascularE, !isceralE, endocrinE), 8<=, urologie, secFia internare, terapia intensi!E septicE Gi urgentE, policlinica consultati!E republicanE. FARMAC)'ERAPIA Farmacoterapia . noFiune integralE, ce include ansamblul metodelor de tratare, bazate pe utilizarea substanFelor medicamentoase, e amineazE tactica utilizErii raFionale a medicamentelor Jn di!erse !ariante de e!oluFie a bolii "indi!idual . pacient concret). Farmacoterapia eficientE se bazeazE, pe de o parte, pe cunoGtinFe e acte despre diagnoza Gi baza patogeneticE a bolii, Gi pe de alta . pe datele farmacologiei clinice "farmacocinetica Gi farmacodinamia substanFelor medicamentoase). Sunt cunoscute mai multe tipuri de farmacoterapie: farmacoterapia etiotrop . tratament medicamentos pentru corectarea sau Jn~lEturarea cauzei afecFiunii "de e . folosirea antibioticelor Jn afecFiunile infec. Fioase)4 farmacoterapia patogenetic . influenFarea asupra mecanismelor de e!oluFie a bolii "utilizarea inhibitorilor enzimei de con!ersie a angiotensinei "6EC3) Jn hipertensiunea arterialE)4

 farmacoterapia simptomatic . aplicatE atunci cNnd nu este posibilE influenFa asupra cauzei sau patogeneza bolii "de e ., administrarea analgezicelor opioide pacienFilor cu tumori maligne sau a antipireticelor pacienFilor cu gripE)4 farmacoterapia de substituie . Jn insuficienFa substanFelor biologic acti!e natu~rale "administrarea insulinei pacienFilor cu diabet zaharat sau enzimelor digesti!e bolna!ilor cu insuficienFa funcFiei pancreasului). FErE a JnlEtura cauza bolii, farma.coterapia de substituFie asigurE o acti!itate !italE a organismului de lungE duratE4 farmacoterapia de profilaxie "pre!enti!E) "!accinuri4 seruri4 prescrierea acidu~lui acetilsalicilic pacienFilor cu boala ischemicE a cordului etc.). 3,idurile clinice sunt elaborate de cele mai celebre organizaFii internaFionale. Ltilizarea lor Jn practica medicalE reprezintE o cale pentru diminuarea diferenFelor Jn calitatea Jngri*irilor furnizate de cEtre diferiFi medici. <ecomandErile Ahidurilor nu trebuie percepute ca norme obligatorii, care ar JngrEdi libertatea decizionalE a practicianului Jntr.o Jmpre*urare clinicE specificE. 3laturi de acestea sunt publicate si o serie de Ahiduri clinice naFionale Gi Protocoale clinice naFionale Gi instituFionale, aplicabile in <epublica Moldo!a. Sunt publicate si o serie de Protocoale clinice standardizate pentru medicii de familie, prezentate intr.un format grafic e ceptional. Protocoalele clinice na-ionale "Jn continuare . Protocoalele) sunt elaborate Jn baza Ahidurilor internaFionale bazate pe do!ezi a eficacitEFii clinice Gi, Jn acelaGi timp, Gi economice. Ele sunt instrumente pentru luarea deciziilor clinice, ultimele fiind deseori destul de dificile. Ele au un dublu efect benefic: pe de o parte conferE pacienFilor un standard calitati! "optim), indiferent de eGalonul medical cEruia i s.au adresat, iar pe de alta parte, conferE medicului o protecFie "de care !a fi tot mai mare ne!oie Jn !iitor).

M9D Medicina bazat pe dovezi "M9D, Jn englezE +-idence-based medicine D E(M), este o concepie medicalE apErutE prin anii 10d ai secolului trecut, care sus ine cE medicina trebuie sE se concentreze pe obiecti!itate, pe do!ezi, pe meta.analizE, pe folosirea metodicE, algoritmicE, a totalitE ii ramurilor medicinii "epidemiologie, geneticE, bio.statisticE, informaticE medicalE, medicinE e plorati!E i de laborator promptE, precisE i de calitate, etc.) considerNnd raportul cost . eficien E, sub un control de calitate riguros i permanent, medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de specialiti$ cu care se gsete /n interreacie. Spre deosebire de M(), medicina nclasicE`, deducti!E "englezE 'pinion-Based Medicine D 8(M) este bazatE pe baga*ul de cunotine acumulat din studiile i e periena personlE, pe tradiionala ars medicae "arta medicalE), pe intuiia personalE a clinicianului. Practica medicinii bazate pe eviden cuprinde urmtoarele componente: .6dentificarea problemei sau a zonei de dubiu, de lipsE de certitudine. .)e pus numai JntrebEri rele!ante, concentrate pe subiect, coherente, Jntr.un limba* clar i pe Jneles, la care pacientul poate sE rEspundE. Areutatea de a formula o Jntrebare clinicE precisE, centralizatE poate constitui un impediment ma*or Jn M(). .)e selectat resursele cele mai potri!ite de cercetare "spre e emplu, de e!itat pescuitul, fishing.ul, comandarea unei infinitEi de e amene de laborator Jn sperana cE !a apare un rezultat poziti!). .)e cercetat i e!ideniat fondul de e!idenE "do!ezile, faptele). .3precierea importanei clinice a faptelor, a e!idenii. .3precierea aplicabilitEii clinice a e!idenii. .)e acionat i de aplicat e!idena. .)e apreciat a!anta*ele efortului depus. .)e adunat, de conspectat i de notat acti!itatea pentru a o folosi Jn !iitor. 6n acelasi algoritm este folosita M() Jn domeniul medicamentului.

MEDICAME&'E +I'A. IMP)R'A&'E Medicamentele esen-iale sunt cele ce asigurE necesitEFile ma*oritEFii populaFiei Jn medicaFia celor mai rEspNndite boli. =a baza selectErii lor sunt: importanFa pentru sistemul de stat al ocrotirii sEnEtEFii, eficienFa Gi inofensi!itatea de*a demonstratE, corelaFia comparati!E cost.beneficiu.risc. Medicamentele esenFiale trebuie sE fie disponibile Jn orice moment, Jn cantitEFi necesare, forme medicamentoase corespunzEtoare, a!Nnd o calitate garantatE, informaFie suficientE despre preparat, un preF accesibil pentru fiecare pacient Gi pentru Jntreaga populaFie. <ealizarea conceptului medicamentelor esenFiale presupune fle ibilitate Gi capacitate de adaptare la di!erse situaFii. Medicamentele $alsi$icate !or fi supuse obligator nimicirii Jn modul stabilit. ]inNnd cont de calitatea superioarE, medicamentele Gi alte produse farmaceutice de uz uman fabricate la Jntreprinderile farmaceutice autohtone sau strEine Jn conformitate cu regulile de bunE practicE de fabricaFie "AMP) !or fi eliberate de Controlul de Stat pre!enti! prin decizia Comisiei Medicamentului a 3M. Medicamente )'C "o!er the counter drugs)Sunt medicamente eliberate fara prescriptie medicala si destinate automedicatiei unor afectiuni minore, fara implicarea medicului. 3utomedicatia impune masuri menite sa e!ite abuzurile si accidentele. Medicamentele Qor$ane` sunt destinate tratErii bolilor rare. Sunt denumite astfel deoarece industria farmaceuticE manifestE un interes scEzut pentru producerea Gi comercializarea de produse destinate numai unui numEr redus de pacienFi, care suferE de afecFiuni foarte rare. Medicamentele originale sunt cele care apar primele pe piaE, fiind rezultatul direct al cercetErii unei noi substane medicamentoase. 3ceste medicamente ino!atoare sunt prote*ate de bre!et Jn momentul lansErii pe piaa farmaceuticE, astfel JncNt compania care l.a descoperit are dreptul e clusi! de a.l produce pe o perioadE de 1, ani "la care se pot adEuga JncE / ani de prelungire). )upE ce e pirE patentul, medicamentul respecti! poate fi copiat i produs i de alte companii farmaceutice, sub o altE denumire comercialE, dupE ce cumpErE licen a de la producEtorul original. Medicamentele generice. sunt echi!alente terapeutice ale medicamentelor originale ale cEror bre!ete au e pirat. Medicamentele generice con in aceeai substanE acti!E ca i produsul farmaceutic original, aceeai dozE, cale de administrare, siguranE, eficacitate, indicaii terapeutice i reacii aderse D pe scurt, sunt teoretic interschimbabile cu originalele. 3probarea unui medicament generic dureazE circa 1.- ani, faE de pNnE la 10 ani pentru un medicament original. Mn LE, pre!ederea (olar pre!ede cE producEtorii de generice pot sE pregEteascE documenta ia de aprobare Jnainte de e pirarea bre!etului, astfel JncNt genericul sE fie disponibil pe pia E imediat dupE ce produsul original nu mai este prote*at de patent. =a ni!el mondial, pia a medicamentelor generice tinde sE depEeascE pe cea a medicamentelor originale. Pe scurt, se poate spune despre generice cE sunt originale loC.cost. CERCE'ARI.E PREC.I&ICE A.E MEDICAME&'E.)R Cercetrile substanFelor medicamentoase permit de a obFine o caracteristicE multi.lateralE a preparatului, date despre toate proprietEFile lui curati!e Gi posibilele reacFii ne~gati!e. Ln studiu mult mai serios al substanFelor medicamentoase se efectueazE la ela~borarea medicamentelor noi Gi aceasta se realizeazE Jn , etape . preclinic <i clinici Cercetrile preclinice Scopul definiti! al cercetErilor preclinice ale substanFelor medicamentoase constE Jn selectarea modalitEFii de producere a preparatului studiat "e ., sinteza chimicE, ingine ria genicE), determinarea proprietEFilor farmacologice, eficacitEFii potenFiale, precum G inofensi!itEFii lor. Componente obligatorii ale e!aluErilor preclinice ale SM constituie G elaborarea formei medicamentoase Gi aprecierea stabilitEFii ei, precum Gi metodele nor mati!.analitice de control. 9 6ndiferent de sursa de obFinere, cercetarea substanFei biologice acti!e constE Jn de.terminarea farmacodinamiei, farmacocineticii, to icitEFii Gi inofensi!itEFii.

%ercetrile farmacocinetice permit de a obFine informaFie despre absorbFia, distribu~Fia, biotransformarea Gi eliminarea substanFelor medicamentoase, precum Gi despre posi~bilele proprietEFi ale metaboliFilor lor, ceea ce contribuie la determinarea profilului farma. cocinetic al substanFei Jn timp Gi crearea premiselor de elaborare a regimului de dozare. Modelele e perimentale dau posibilitatea de a studia Gi interacFiunile medicamentelor. #n cercetare a farmacodinamiei substanFei medicamentoase se determinE nu numai acti!itatea specificE a ei, dar Gi posibilele reacFii ad!erse legate de acti!itatea farmacologicE. Pentru aceasta cercetErile to icologice determinE caracterul Gi manifestarea posibilelor acFiuni dEunEtoare ale preparatului asupra organismului animalelor. Jn studiile to icologice se delimiteazE - etape: studiul to icitEFii acute a substanFei la administrarea unimomentanE . to icita~tea acutE4 se determinE to icitatea cronicE a compusului la administrarea repetatE timp de o lunE, un an, uneori Gi mai mult4 se determinE to icitatea specificE a preparatului . cancerigenE, mutagenE, em. brioto icE, inclusi! acFiunea teratogenE, proprietEFile alergice, precum Gi capa~citatea de a pro!oca dependenFE "pasiune) medicamentoasE. Cercetrile clinice ale substanFelor medicamentoase ser!esc drept raFionament al farmacoterapiei bazate pe do!ezi "argumentate). Cercetarea clinicE este orice studiu al SM efectuat cu scopul de a obFine argumente ale inofensi!itEFii Gi eficacitEFii ei cu participarea subiecFilor umani, orientate la depistarea sau confirmarea efectului farma. cologic, reacFiilor nedorite, studierea farmacocineticii. JnsE pNnE la iniFierea cercetErilor clinice SM sunt supuse unei perioade complicate de cercetEri preclinice. &orme etice <i Puridice ale cercetrilor clinice CerinFele deontologiei medicale capEtE o importanFE deosebitE Jn efectuarea cercetErilor clinice ale SM, deoarece acestea se realizeazE pe oameni Gi ating drepturile fundamentale ale omului . dreptul la sEnEtate Gi !iaFE. =a efectuarea cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase trebuie sE ne cElEuzim Jn primul rNnd de interesele pacientului. )ecizia de a efectua cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase este pronunFatE de organele competente "Jn <. Moldo!a . Comisia Medicamentului a MS) dupE studiul minuFios al ansamblului de date, obFinute Jn studiul preclinic al substanFei medicamentoase. Pentru ocrotirea drepturilor omului se elaboreazE coduri etice. 6n anul 1;+1 #ribunalul militar internaFional a elaborat codul 7iirenberg. El include 10 puncte referitoare la efectuarea cercetErilor medicale la oameni. 6n cod se stipuleazE protecFia intereselor omului, in!iolabilitatea sEnEtEtii lui. LrmEtorul document mondial consacrat problemelor etice Jn cercetErile clinice pe oameni a fost )eclaraFia de la 5elsin2i din anul 1;>+, Jn care au fost prezentate reco~mandEri pentru medici Jn cercetErile biomedicale la oameni. 6n <. Moldo!a la 11.1,.1;;1 a fost adoptatE =egea nr.l+0;.[666 nCu pri!ire la medicamenteo Jn care pe lNngE alte articole Jn mod legislati! au fost aprobate normele etice Gi *uridice pri!ind efectuarea cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase, elaborate Jn conformitate cu cerinFele actelor internaFionale menFionate mai sus. 3stfel, Jn art. 11 al legii, denumit n)repturile pacientului, participant al cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase o se spune: 1. Participarea pacientului Jn cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase este bene!olE Gi conGtientE. ,. Pacientul prezintE acordul Jn scris semnat pentru participare Jn cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase. -. Pacientul trebuie sE fie informat pe deplin: 6. despre substanFele medicamentoase Gi sensul cercetErilor clinice a substanFelor medicamentoase indicate4 . despre consecinFele posibile ale participErii lui Jn studiul clinic concret4

. despre eficacitatea preconizatE, despre inofensi!itatea substanFelor medicamentoase, gradul de risc pentru pacienFi4 . despre acFiunile pacientului Jn cazul efectelor nepre!Ezute ale influenFei substanFelor medicamentoase asupra stErii sEnEtEFii lui4 . despre condiFiile de asigurare a sEnEtEFii pacientului. +. Pacientul are dreptul sE refuze de a participa Jn cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase la orice etapE de efectuare a cercetErilor indicate. Principala cerinFE a ocrotirii drepturilor pacientului . respectarea confidenFialitEFii. /. 7u se permit cercetEri clinice ale substanFelor medicamentoase la minori, cu e cepFia situaFiilor cNnd substanFa medicamentoasE cercetatE este destinatE e clusi! pentru tratarea bolilor la copii sau cNnd scopul cercetErilor clinice constE Jn obFinerea datelor referitoare la o dozare mai a!anta*oasE a substanFei medicamentoase pentru tratamentul minorilor. 6n ultimele situaFii cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase la minori trebuie sE fie anticipate de e!aluEri clinice ale medicamentului la adulFi. i=a realizarea cercetErilor clinice a substanFelor medicamentoase la minori este necesar consimFEmNntul Jn scris al pErinFilor lor. Se interzice efectuarea cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase la: minorii care nu au pErinFi4 femeile gra!ide, cu e cepFia situaFiilor cNnd se efectueazE cercetErile clinice ale sub~stanFelor medicamentoase destinate pentru femeile gra!ide. 6n cazul lor informaFia necesarE poate fi obFinutE numai Jn e!aluErile clinice ale substanFelor medicamentoase Gi cNnd este complet e clus riscul pricinuirii daunei femeii gra!ide Gi fEtului4 militari4 persoanele care e ecutE pedeapsa Jn locurile de pri!aFiune de libertate, precum Gi persoanele aflate Jn stare de arest Jn izolatoarele de anchetare penalE. ?. Se permit cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase, destinate tratamentului afecFiunilor psihice, la persoanele cu boli psihice Gi incapabili, selectaFi Jn modul stabilit de =ege. CercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase Jn aceste situaFii se realizeazE Jn prezenFa consimFEmNntului Jn scris al reprezentanFilor legali ai persoanelor selecFionate. ;. Contractul de asigurare a pacientului participant Jn cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase se Jncheie Jntre instituFia elaboratoare a substanFelor medicamentoase Gi instituFia de asigurEri medicale. Fazele cercetrilor clinice Fazele I/cercetri clinico $armacologice1 parametr farmacocine II /cercetri pilot <i controlate1

7umErul pacienFilor 8biecti!ele de bazE ,0.-0 3precierea to icitEFii Gi inofensi!. )etermin

100.,00./00 )etermin eficacitEFii. )eterminregimului optim de dozare. 3precierea inofensi!itEFii. III/cercetri clinice e%tinse1 1000./000 Confirmarea datelor eficacitEFii Gi inofensi!itEFii. Efectuarea cercetErilor comparati!e cu preparatul de referinFE "etalon). I+/cercetri postn registrare) mai mult de 10.000 Stabilirea particularitEFilor acFiunii substanFelor medica~mentoase. Suplimentar, aprecierea eficacitEFii Gi inofensi~!itEFii la un mare numEr de pacienFi. )epistarea proprietEFilor anterior necunoscute, Jndeosebi efectele ad!erse rare Jn cercetErile de lungE duratE. &)ME&C.A'6RA MEDICAME&'E.)R Denumirea c,imica este legata de structura chimica a substantei medicamentoase. )eobicei este prea complicata pentru a fi folosita in practica .Medicamentele cu structurea chimica simpla sunt prescrise cu denumirea chimica: sulfat de magneziu, carbonat de calciu.

Denumirea comuna internationala ").C.6.) D )enominatio communis internationalis) este propusa de 8MS si se foloseste in literatura de specialitate. Denumirea o$icinala este pre!azuta in Farmacopeea unei tari unde reprezinta denumirea oficiala pentru acel preparat. Formula unui preparat oficinal este fi a si este inscrisa in Farmacopee, iar pe reteta medicala se scrie doar denumirea oficinala. SE prepara in farmacii. Preparatele magistrale au o formula terapeutica !ariabila da la bolna! la bolna! si se prepara de asemenea in farmacii. Denumirea comerciala sau depusa este stabilita de firma de medicamente producatoare a medicamentului. 7umarul mare al denumirilor comerciale reprezinta o dificultate in recunoasterea medicamentelor. )e e emplu, numai pentru acidul acetilsalicilic sunt peste ,/0 de denumiri. 9I)DI*P)&I9I.I'A'E>9I)EBI+A.E&'A 9iodisponibilitatea "(d) prezintE acea parte din cantitatea de medicament admi~nistratE oral care a*unge Jn sNnge. (iodisponibilitatea e primE proporFia din cantitatea de medicament administratE intern disponibilE pentru acFiune. Ea se calculeazE astfel: (d "9) $Co&Ci&' 1009, unde: Co este concentraFia plasmaticE dupE administrarea oralE, iar Ci&' . concentraFia plasmaticE dupE administrarea intra!enoasE.CunoaGterea biodisponibilitEFii este necesarE pentru estimarea dozei medicamentului care urmeazE a fi administratE oral. 9ioec,ivalen-a "(e) sau biodisponibilitatea relati!E reprezintE raportul dintre cantitatea preparatului ce a a*uns Jn circulaFia sistemicE la utilizarea lui Jn diferite forme sau remedii medicamentoase, produse de diferite firme farmaceutice. )acE preparatele date "substanFa acti!E, doza, forma medicamentoasE) sunt similare, dar produse de diferiFi producEtori, acestea se numesc generice Gi Jn acest caz pentru ele se studiazE (e. )ouE produse sunt bioechi!alente dacE asigurE o (d egalE. *E.EC'AREA>6'I.I4AREA MEDICAME&'6.6I 6tilizare ra-ional JnseamnE a asigura corect terapeutic Gi efecti! economic folosirea medicamentelor de cEtre lucrEtorii medicali Gi consumatori.Prin utilizarea raFionalE a medicamentelor Jn primul rNnd se subJnFelege selectarea Gi utilizarea corectE a medicamentelor, a cEror eficacitate Gi inofensi!itate clinicE sunt bine argumentate. 3precierea economicE a medicamentelor presupune analiza tuturor consecinFelor clinice ale tratamentului cu preparatul respecti! Gi determinarea cantitati!E a cheltuiel.lor, directe Gi indirecte, legate de utilizarea acestui medicament. Principiile de bazE ale utilizErii raFionale a medicamentelor Gi direcFiile generale de asigurare a farmacoterapiei raFionale, deopotri!E cu asigurarea financiarE a instituFiilor curati!e, sunt: 1. Ltilizarea raFionalE a medicamentelor de cEtre lucrEtorii medicali: a) limitarea sectorului farmaceutic prin: . elaborarea Jndreptarelor "Jndrumarelor) de standarde de tratament a celor mai rEspNndite boli Gi stEri patologice la ni!el de stat4 . elaborarea listelor medicamentelor de bazE "!ital.importante, esenFiale etc.)4 . crearea Gi asigurarea acti!itEFii efecti!e a comitetelor formularelor farmacoterapeutice Gi elaborarea formularelor4 b) utilizarea raFionalE a medicamentelor prin: . prescrierea reFetelor Gi re!izuirea listei medicamentelor eliberate fErE reFetE "8#C)4 . e cluderea autotratamentului "automedicaFiei)4 . reducerea polipragmaziei4 . selectarea raFionalE a medicamentelor FinNnd cont de starea indi!idualE a pacientului "medicamentele . P)4 . crearea unui spaFiu informaFional pentru medici "Jndreptare.formulare) Jn do~meniul farmacoterapiei raFionale4

. supra!egherea "monitoringul) medicamentelor "prezenFa lor, preFurile, com.portamentul, reacFiile ad!erse)4 . elaborarea programelor didactice Gi altor mecanisme efecti!e de stimulare a utilizErii raFionale a medicamentelor de cEtre lucrEtorii medicali. ,. Ltilizarea raFionalE a medicamentelor de cEtre pacienFi "consumatori): . crearea sistemelor efecti!e de prezentare maselor largi a informaFiei indepen.dente Gi obiecti!e despre medicamente4 . informarea populaFiei despre utilizarea raFionalE a medicamentelor Gi antrena~rea ei cu scop de ameliorare a utilizErii medicamentelor. Comitetului &a-ional al Formularului Farmacoterapeutic "C.7.F.F.) este un centru de coordonare a managementului farmacoterapeutic raFional.C.7.F.F. organizeazE implementarea Jn procesul asistenFei cu medicamente a sistemului de formular farmacoterapeutic "F.F.). F.F. este un document de bazE. cu o serie de medicamente esentiale, obligatoriu pentru acti!itatea cadrelor medicale Gi farmaceutice indiferent de sfera Gi domeniul de acti!itate "instituFii de stat, pri!ate).El se utilizeaza Jn acti!itatea cotidianE, inclusi! la Jntocmirea actelor normati!e Jn domeniul medicamentului, Jn procesul de instruire Gi perfecFionare a cadrelor medicale Gi farmaceutice. *istemul de F.F. organizat Jn FarE, presupune o structurE a sa pe !erticalE Gi include douE ni!eluri: naFional Gi al instituFiei medico.sanitare. 5otErNrea de fondare Gi componenFa nominalE a C.F.F., Jn dependenFE de ni!el este prerogati!a Ministerului SEnEtEFii Gi ProtecFiei Sociale "ni!el naFional) Gi medicului D Gef al spitalului "republican, municipal Gi raional). C.F.F. la nivel na-ional include preGedinte, !ice.preGedinte, secretar, specialiGti principali Jn profilurile de bazE "pediatrie, terapie, ginecologie, chirurgie, anesteziologie Gi reanimare), reprezentanFi ai )irecFiilor Ministerului SEnEtEFii Gi ProtecFiei Sociale "Jn total 11.11 persoane cu !ot deliberati!). C.F.F. la nivelul institu-iei medico sanitare include: preGedinte . medic.Gef ad*unct al spitalului pe partea curati!E, !ice.preGedinte, secretar, Gefii secFiilor de bazE ale spitalului Gi farmacistul.diriginte al farmaciei spitaliceGti, responsabil de achiziFionarea medicamentelor, dacE instituFia nu dispune de farmacie, etc. 'RA&*P)R')RII MEDICAME&'E.)R03.IC)PR)'EI&A P P glicoprotein0 care reprezintE un transportor membranar specific ce funcFioneazE ca o pompE de eflu ce contribuie la eliminarea substanFelor Jn lumenul intestinal Gi preJntNmpinE absorbFia lor. P.glicoproteina se gEseGte Jn intestinul subFire, ficat, rinichi, bariera hematoencefalicE, placentE, testicule, celulele tumorale. 3stfel, la ni!elul intestinului acest transportor limiteazE absorbFia intestinalE, contribuie la eliminarea substanFelor Jn bilE Gi urinE, prote*eazE celulele creierului, fEtului, testiculului de acFiunea nefa!orabilE a enobioticelor. 3cti!itatea P.glicoproteinei Jn Fesuturi este controlatE de o genE specialE, care poate determina !ariaFii la fiecare indi!id cu influenFarea distribuFiei substratelor. 3cti!itatea P.glicoproteinei poate fi influenFatE de inhibitori "ciclosporina 3, chinidina, !erapamil, itraconazol etc.) Gi inductori "rifampicina etc.). 'ransportorii medicamentelor Practic orice preparat a*uns Jn sNnge se supune cuplErii cu componentele plasmei "albuminele, gama. globulinele, alfa.l.glicoproteina acidE, lipoproteinele) sau formele figurate ale sNngelui "eritrocitele etc.). 3stfel, Jn plasmE fiecare medicament se aflE Jn stare liberE Gi cuplatE cu proteinele. Cuplarea cu proteinele plasmatice depinde de: a) medicament "structura chimicE, proprietEFile acide sau bazice, constanta de ionizare)4 b) organism . !NrstE "nou.nEscut, adult, senil)4 stEri fiziologice "sarcinE etc.)4 stEri patologice "hiper. sau hipoalbuminemie etc.)4 c) asocierea medicamentelor "procentul de cuplare a diferitor medicamente). FracFia liberE a medicamentului este: responsabilE de efectul farmacologic4 capabilE sE penetreze prin membranele Gi barierele fiziologice4 se supune biotransformErii4 se poate elimina mai repede4 determinE o latenFE mai micE, o potenFE mai mare Gi o duratE mai scurtE de acFiune.

FracFia cuplatE cu proteinele are urmEtoarele caracteristici: este neacti!E farmacologic4 reprezintE un ndepozito sang!in4 are o latenFE Gi duratE mai mare de acFiune, intensitate mai redusE a efectului4 se eliminE Gi metabolizeazE mai lent4 limiteazE procesele de difuziune prin membranele Gi barierele fiziologice Gi distribuFia4 creGte hidrosolubilitatea preparatelor liposolubile cu consecinFe poziti!e4 poate cEpEta proprietEFi antigenice4 la o proporFie de cuplare cu proteinele peste ;09 se pot constata interacFiuni medicamentoase. . FracFia cuplatE a substanFei medicamentoase nu interacFioneazE cu receptorii, enzimele Gi nu penetreazE membranele celulare. 'iteza Gi puterea fi Erii substanFei medicamentoase cu centrii acti!i ai proteinelor plasmatice depind de conformaFia "configuraFia) Gi ni!elul de corespundere a acestor centri cu moleculele remediului medicamentos Gi de legEturile chimice. Puterea legEturilor poate fi prezentatE Jn descreGtere Jn felul urmEtor: legEtura co!alentE, ionicE, hidrogenicE, hidrofobE, 'an.der.'aals. Jn calitate de substanFe fi atoare pot ser!i aproape toate proteinele "albuminele, globulinele, lipoproteinele, a.glicoproteinele acide) Gi formele celulare ale sNngelui Albuminele. Cu albuminele se cupleazE preponderent preparatele cu proprietEFi acide care la p5.ul plasmei disociazE Jn proporFie mare Gi se leagE pe sediile catio. nice prin legEturi ionice ".75 -B). 3ceste sedii au un numEr redus "1 O1 Gi pentru ele pot concura medicamentele cu caracter acid. . antiinflamatoarele nesteroidiene4antiepilepticele indirecte diureticele ,penicilinele4sulfamidele antimicrobiene4 .ipoproteinele. Cu lipoproteinele se cupleazE preparatele cu proprietEFi slab bazice. ClorpromazinE, imipraminE, chinidinE, tetraciclinele, alpre. nolol, chinidinE etc. Al$a2 glicoproteina acid. Se cupleazE substanFele cu proprietEFi bazice ce la p5.ul plasmei disociazE Jn proporFie micE.. beta.adrenoblocantele,antidepresi!ele triciclice,antiaritmicele ,neurolepticel,macrolidele4dipiridamolul R globulinele #ubocurarinE, fenadonE, codeinE, morfinE etc Eritrocitele ChinidinE, clorpromazinE, imipraminE, pentazocinE M)&I')RI&3 'ERAPE6'IC ',erapeutic drug monitoring is a branch of clinical chemistrP that specializes in the measurement of medication le!els in blood. 6ts main focus is on drugs Cith a narroC therapeutic range, i.e. drugs that can easilP be under. or o!erdosed. 6n pharmacologP, manP medications are used Cithout monitoring of blood le!els, as their dosage can generallP be !aried according to the clinical response that a patient gets to that substance. 6n a small group of drugs, this is impossible, as insufficient le!els Cill lead to undertreatment or resistance, and e cessi!e le!els can lead to to icitP and tissue damage. Indications $or t,erapeutic drug monitoring include: % #here is an e perimentallP determined relationship betCeen plasma drug concentration and the pharmacological effect. % @noCledge of the drug le!el influences management. % #here is narroC therapeutic CindoC % #here are potential patient compliance problems. % #he drug dose cannot be optimised bP clinical obser!ation alone. E amples of drugs analPsed bP therapeutic drug monitoring: % 3minoglPcoside antibiotics "gentamicin) % 3ntiepileptics "such as carbamazepine, phenPtoin and !alproic acid) % Mood stabilisers, especiallP lithium citrate % 3ntipsPchotics "such as pimozide and clozapine) #herapeutic drug monitoring can also detect poisoning Cith abo!e drugs, should the suspicion arise.