FEMEIA IN PENITENCIAR I.

INTRODUCERE

Pentru orice om privarea de libertate in mediul penitenciar constituie o situatie deosebita avand o ampla re!onanta in mediul sau de viata atat pe durata detentiei cat si dupa aceea in libertate." Cate#oria condamnatelor $emei ocupa un loc special deoarece criminalitatea in randul $emeilor este multmai redusa in comparatie cu cea a barbatilor si anume intr% un procent de &%"'(.) Femeile comit de re#ula in$ractiuni mai putin #rave la ele predominand in$ractiunile de $urt incalcare a normelor de convietuire sociala calomnie $als etc. In$ractiunile contra vietii inte#ritatii corporale comise de $emei e*ista dar numarul lor este mult maimic in raport cu cele comise de barbati. In #eneral ele isi motivea!a $apta comisa prin +#ri,a- pentru $amilie dorinta de a reali!a mai repede un trai bun satis$acerea e*i#entelor unui sot .iubit/ materialist indepartarea de tutela unor parinti dominatori etc.0 In principiu $emeile condamnate sunt supuse aceluiasi tratament aceluiasi re#im penitenciar ca si ceilalti condamnati re#im stabilit prin le#e. Femeile condamnate trebuie sa respecte aceleasi obli#atii si interdictii ca si barbatii condamnati. Obli#atiile privind detinerea cele privind ordinea si disciplina interna sunt comune tuturor condamnatilor. De asemenea $emeile au si aceleasi drepturi ca si barbatii condamnati.1 Cu toate acestea s%au impus unele di$erentieri. Ast$el prima deosebire consta in aceea ca $emeile e*ecuta pedeapsa privativa de libertate separate de barbati. In acest scop s%au creat penitenciare speciale sau sectii speciale iar sectiile speciale au atras dupa ele personal special adecvat adica $emei indeosebi personalul de suprave#2ere si cel de specialitate. Ideea separarii se*elor in penitenciare vine de la s$arsitul epocii $eudale inainte de aceasta perioada in inc2isori nu e*ista o separatie speciala. Pe timpul domnitorului 3asile 4upu se cunoaste $aptul ca in 5#rosuri$emeile erau inc2ise impreuna cu barbatii unele avand si copii care cresteau in aceste conditii deosebie c2iar si mai multi ani $ara sa vada lumina !ilei. 6eparatia $emeilor de barbati a devenit o masura de ocrotire a acestora incepand de la s$arsitul epocii $eudale si inceputul capitalismului ca urmare a receptarii $aptului ca $emeile erau e*ploatate si tratate cu mult mai rau c2iar de catre condamnati ca erau a#resate se*ual si ramaneau insarcinate. Probabil ca separatia $emeilor de barbati in inc2isori a e*istat inainte de stirile scrise acestea sunt de pe timpul domnitorului Constantin Mavrocordat cand cu oca!ia or#ani!arii temnitei din 7ucuresti se da

" ) 0 1

F. 82eor#2e Psi2olo#ie penitenciara Ed. Oscar Print 7ucuresti "99: I. Oancea Drept e*ecutional penal Ed. All 7ucuresti "99' p#. 9& F. 82eor#2e Psi2olo#ie penitenciara Ed. Oscar Print 7ucuresti "99: I. Oancea Drept e*ecutional penal Ed. All 7ucuresti "99' p#. 9&

dispo!itia ca $emeile sa $ie incredintate manastirii 3acaresti care sa $oloseasca munca $emeilor pentru a le putea intretine. In !ilele noastre separatia $emeilor de barbati in inc2isoare pare sa $ie doar o traditie perpetua in timp e*ploatarea se*uala a acestora $iind mai putin probabila crearea de conditii pentru vi!ite intime $iind de,a re#lementata prin le#ea numarul );<=)'':. E*ista re#lementari speciale privitoare la detentia $emeilor ca urmare a di$erentelor speci$ice cu privire la nevoile $i!iolo#ice speciale cu privi$re la nevoia de intimitate di$erita cu privire la posibilitatiule de a munci cu privire la posibilitatea ca $emeia sa $ie insarcinata si sa nasca in conditii de detentie. Con$ormatia $i!ica si psi2ica a $emeilor le di$erentia!a si cu privire la aptitudinile de munca de re!istenta la e$ort si stres la posibilitatile de reali!are a unui anumit #en de lucrari. E*ista apoi o deosebire in ceea ce priveste obli#atia la munca in penitenciar in sensul ca $emeile vor $i supuse la o munca potrivita . croitorie /. Re#imul penitenciar al $emeilor cere ca acestea sa nu $ie supuse la munci #rele pe care le pot e$ectua barbatii . constructii /. Femeile au de asemenea dreptul in conditiile le#ii la re#impenitenciar semiliber. In privinta volumului de munca a normelor ce trebuie indeplinite se va tine seama de puterea de munca a $emeilor si pe cat posibil se va evita prelun#irea muncii peste & ore !ilnic. In le#ea numarul );<=)'': la articolul <& se prevede e*pres ca> 5 $emeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate cele care au nascut in perioada detentiei si au in in#ri,ire copii in varsta de pana la " an ... nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare periculoase sau care pre!inta un #rad de risc pentru sanatatea sau inte#ritatea persoanelor condamnate ori pentri de!voltarea minorilor condamnati-.<

II. DREPTURI4E O74I8ATI4E PENITENCIAR

6I

6ANCTIUNI4E

AP4ICA7I4E

FEMEI4OR

IN

In cadrul penitenciarelor condamnatele ca orice $iinta umana se bucura de anumite drepturi drepturi care sunt insa limitate de prevederile #eii de re#imul de e*ecutare al pedepselor de natura pedepselor aplicate de instanta etc. : Drepturile condamnatelor ca si obli#atile acestora nu pot $i con$undate totusi cu drepturile cetatenilor liberi. Drepturile detinutelor privesc unele aspecte ale relatiilor acestora cu personalul penitenciarului .dreptul la 2rana etc./ cu $amilia .dreptul la corespondenta/ ori au le#atura cu respectarea demnitatii condamnatei.; Drepturile condamnatelor se nasc din momentul intrarii in penitenciar se mentin pe durata e*ecutarii pedepsei privative de libertate si se stin# odata cu momentul eliberarii de$initive. Drepturile condamnatelor care au nascut ori au copii in in#ri,ire
< : ;

I. C2is Drept e*ecutional penal Ed. ?olters @luAer 7ucuresti )''9 p#. 1): I. C2is Curs universitare de drept e*ecutional penal )''0 I. Oancea Drept e*ecutional penal Ed. All 7ucuresti "99'

pe timpul detinerii sunt strans le#ate de drepturile $undamentale con$erite de Constitutie cetatenilor liberi avandu%se in vedere ca cei nascuti in aceste conditii nu trebuie sa suporte nici macar teoretic vreo su$erinta ei avand statutul cetatenilor liberi dar care sunt ocrotiti de o mama ce are de e*ecutat o pedeapsa penala in acelasi timp cu evolutia primului an de viata al copilului. O ast$el de mama se va bucura de ocrotirea Constitutiei mama si copilul avand drepturi care i#nora statutul de condamnat. De cele mai multe ori prevalea!a nevoia de ocrotire a mamei si copilului $ata de necesitatea de e*ecutare a pedepsei mai ales atunci cand pericolul social al $aptei comise permite e*ecutarea pedepsei in libertate ori suspendarea pe un termen re!onabil a pedepsei pentru cresterea copilului ori incredintarea acestuia unei persoane din $amilie sau unei institutii speciali!ate. Drepturile condamnatelor pe timpul e*ecutarii pedepsei sunt acordate prin le#e iar pede alta parte ele sunt #arantate in e*ercitarea lor prin $aptul ca personalul din penitenciare este obli#at sa le respecte si sa le asi#ure e*ercitarea acestor drepturi. 6tatutul personalului de penitenciare prevede in mod e*pres obli#atia de a e*ecuta controale suprave#2erea perc2e!itia numai de catre persoane de acelasi se* aceasta prevedere venind sa acopere necesitatea de decenta si pudoare a $emeilor #ardian dar si a celor care sunt condamnate. Nerespectarea unor ast$el de prevederi ar putea $i considerate rele tratamente ori tratament in,ositor si de#radant pentru ca in de$initia unui ast$el de tratament intra ideea evaluarii persoanei in proprii sai oc2i in $ata constiintei sale. In anumite conditii atitudinile e*presiile avansurile actiunile barbatilor pot $i interpretate ca a#resiuni se*uale $iind incriminate de le#e. In conditiile penitenciarului cand condamnatii sunt sub puterea unui mandat posibilitatea personalului de a a#resa se*ual persoanele condamnate este mai mare c2iar $erite de teama de a $i descoperite si pedepsite mai ales cand acestea se produc in locuri unde au acces doar suprave#2etorii si condamnatii scosi special din camere pentru materiali!area unor ast$el de intentii.& In re!olvarea acestei probleme se permit iesirea din penitenciar invoirile concediul penitenciar si vi!itele intime. In art. 10 alin. " din Re#ulamentul pentru aplicarea prevederilor 4e#ii );<=)'': sunt inserate urmatoarele> 5persoanele private de libertate pot bene$icia trimestrial de vi!ita intima cu durata de ) ore. Prin e*ceptie $re#venta vi!itei intime poate $i lunara pentru primul an dupa inc2eierea casatoriei in ca!ul persoanelor care s%au casatorit in penitenciar cu respectarea conditiilor preva!ute la art. 1< din pre!entul Re#ulament-. Umani!area pedepselor prin introducerea prevederilor ce maresc posibilitatile de le#aturi personale cu $amilia si societatea pe timpul e*ecutarii pedepselor pot sa duca la urmatoarele consecinte cu privire la re#imul $emeilor condamnate>

&

In anul "9&< la penitenciarul Arad o condamnata care deservea popota cadrelor +se intalnea $re#vent- cu ma#a!ionarul de la compartimentul alimente. Faptele s%au concreti!at in nasterea unui copil imediat dupa eliberarea acesteia din penitenciar. 4a $el in anul "9&& la penitenciarul 7otosani unul dintre o$iterii de serviciu a $ost deconspirat cu privire la relatia sa cu o condamnata ca urmare a ramanerii insarcinate a acesteia.

% %

Creearea normalitatii a le#aturilor cu $amilia mai putine ca!uri de divort mai putine ca!uri de despartiri in $apt de abandon a $emeilor de catre parteneriB Posibilitatea ca $emeile sa ramana insarcinate sa nasca pe timpul detinerii si sa aiba in in#ri,ire copii de pana la un an in inc2isoare. Daca acest lucru se intampla cu o $re#vrenta mai mare penitenciarele unde sunt sectii mari de $emei sau penitenciarul Tar#sor C de $emei va trebui sa or#ani!e!e o cresa pentru nou%nascuti si copii de pana la un an. Pentru mentinerea le#aturilor intre copil si mama atunci cand nu se poate ca pedeapsa sa $ie suspendata oricand periculo!itatea $aptei este de asa natura incat condamnata trebuie sa e*ecute detentiunea pe viata ori o pedeapsa de lun#a durata sa se poata prelun#i timpul de in#ri,ire a copilului in cresa penitenciarului lan#a mama pe timp de 0 ani asa cum se practica in le#islatia unor tari europene .Austria/.

Alte obli#atii preva!ute de le#e se re$era la asi#urarea conditilor de viata materiala a condamnatelor .2rana sanatate imbracaminte etc/ dar si cu privire la conditilr de viata morala si spirituala .instructie reeducare viata reli#ioasa etc/. Con$orm le#ii drepturile de care bene$icia!a condamnatele in penitenciar sunt cele preva!ute pentru toti condamnatii e*istand si anumite aspecte speci$ice> % Dreptul de a primi vi!ite si bunuri in special de la membrii $amiliei dar si de la alte persoane vi!ea!a intretinerea relatilor sociale cu persoanele apropiate cu $amilia si cu comunitatea. Indi$erent de $apta comisa $iecare condamnata are dreptul de a $i vi!itata de $amilie de alte persoane dar pentru a primi vi!ite este necesar acordul si aprobarea directorului penitenciarului9. 3i!ita are loc intr%un spatiu strict destinat acesteia in care suprave#2erea este atat vi!uala cat si auditiva. Condamnatele au dreptul al 0 vi!ite pe luna iar in situatia cand sunt #ravide ori au nascut pe o perioada de un an de la data nasterii au dreptul la 1 vi!ite pe luna cu o durata de la 0' de minute la ) ore in $unctie de a$luenta de vi!itatori pro#ramati."' Femeile condamnate au de asemenea dreptul de a primi bunuri de $olosinta personala. Aceste bunuri constau in> pac2ete de alimente de "< D# pe luna iar in situatia cand sunt #ravide ori au nascut pe o perioada de un an de la data nasterii copilului pac2ete de o #reutate toatala de 0' D# pe luna imbracaminte articole de toaleta si i#iena personala ti#ari articole sportive carti rec2i!ite aparatura audio%vi!uala bani reviste etc. Pac2etele sunt controlate de catre personalul penitenciarului pentru a nu contine arme drep#uri alcool substante sau obiecte ce ar putea $i $olosite la atac asupra cadrelor sau asupra altor condamnate.
9 "'

I. C2is Curs universitare de drept e*ecutional penal )''0 Ordinul nr. 0"0"=C=)9."'.)''0 al Ministrului Eustitiei

Dreptul la odi2na si plimbare este la $el de important ca si dreptul la asistenta medicala. Avand in vedere obli#atia de munca a condamnatelor munca care in unele ca!uri este prelun#ita starea morala inevitabil apasatoare in penitenciar odi2na condamnatelor prin care acestea isi re$ac sanatatea pentru !ilele urmatoare de munca este absolut necesara. Dreptul la odi2na vi!ea!a in primul rand pe condamnatele care muncesc dar si pe celelalte. In art. <&%<9 din 4e#ea nr. );<=)'': se prevede ca munca are o durata de & ore si nu mai mult de 1' de ore pe saptamana $emeile condamnate care sunt insarcinate ori au in in#ri,ire copii in varsta de pana la " an vor lucra doar : ore si ma*imum 0' de ore pe saptamana $ara a $i $olosite la munca pe timpul noptii iar saptamanal vor bene$icia de cel putin o !i pentru odi2na. Condamnatelor care nu lucrea!a in aer liber trebuie sa li se asi#ure cel putin o ora de e*ercitii $i!ice in aer liber. De asemenea li se asi#ura practicarea sporturilor in masura in care este posibil cu respectarea separatiei acestora.

Alaturi de drepturi $emeile condamnate de alt$el ca si barbatii condamnati au si anumite obli#atii si interdinctii. Aceste obli#atii sunt preva!ute la art. :) din Re#ulamentul de aplicare a 4e#ii nr. );<=)'': iar interdictiile la art. :0 din acelasi re#ulament. Obli#atiile si interdictiile sunt la $el si pentru $emei si pentru barbati $ara e*ceptii dar ele vor $i adaptate prin re#ulamentul de ordine interioara a penitenciarului ast$el incat sa constituie ba!a di$erentierii re#imurilor de detinere. 6uspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri cu e*ceptia celor necesare pentru i#iena individuala pe o perioada de cel mult ) luni precum si sanctiunea suspendarii dreptului de a primi vi!ite pe o perioada de cel mult 0 luni nu se aplica $emeilor insarcinate sau celor care au in in#ri,ire copii in varsta de pana la " an. Acestor cate#orii de #emei nu li se poate aplica sanctiunea i!olarii pentru ma*imum "' !ile."" III. ACTI3ITATI4E 6OCIO C CU4TURA4E DE6FA6URATE CU FEMEI4E CONDAMNATE Activitatea socio educativa a condamnatelor este o componenta a procesului de reeducare care are ca scop> % % % % Corectarea comportamentelor ne#ativeB Formarea respectului $ata de propria persoana si $ara de comunitateB Instruirea scolaraB Formarea pro$esionala a condamnatelor.

Inca de la inceput se reali!ea!a o plani$icare a pedepsei care cuprinde o constienti!are a condamnatei cu privire la parcur#erea tuturor etapelor de la invatarea re#ulilor de conduita si ordine continuand cu indeplinirea conditilor de
""

I. C2is Drept e*ecutional penal Ed. ?olters @luAer 7ucuresti )''9 p#. 10:

trecere de la un re#im mai #reu la unul mai usor concomitent cu obi,nuita de a%si asuma responsabilitati din ce in ce mai multe si mai comple*e ce conduc la sc2imbari in constiinta si modul de abordare a problemelor vietii personale. Pe timpul e*ecutarii pedepsei se pot intampla $apte ce duc la puternice presiuni> divort pierderea locuintei a locului de munca moartea unui membru al $amiliei a#resiune $i!ica si psi2ica asupra sa aparitia unei boli etc. $apte care pot avea urmari asupra moralului si conduitei condamnatelor. De aceea sunt necesare aceste pro#rame socio%educative de sustinere de instruire si $ormare pro$esionala pentru ca persoanele condamnate dupa eliberare sa $ie capabile sa duca o viata normala con$orma cu re#ulile si normele societatii civile. Deoarece in Romania e*ista un sin#ur penitenciar de $emei care a initiat o serie de pro#rame de educatie cu $emeile condamnate. In cadrul penitanciarului Tar#sor se des$asoara urmatoarele pro#rame educative> 1. Adaptarea institutionalizata penitenciara (INSTAD) a persoanelor aflata in custodie

6copul acestui pro#ram este de a reali!a determinarea $iecarei detinute nou depuse sa opte!e de la bun inceput pentru ceea ce repre!inta spiritul si ideea de corectitudine modul de viata ordonat cinstit demn si uman. Adaptarea institutionali!ata este speci$ica prin cele doua elementre de ba!a ale sale> % % Durata de )" de !ileB 6copul care este pre#atirea detinutelor pentru adaptarea institutionali!ata.

Din punct de vedere $unctional elementele adaptarii institutionali!ate se re$era la obiectivele operationale cu privire la detinuta si anume> % % % % % % % % 6a se intelea#a scopul depunerii in penitenciar; 6a cunoasca sisteml activitatilor de tratament penitenciar si asistenta socio% educativaB 6a perceapa in mod real ca penitenciarul ca institutie sociala are $unctie dubla> una custodiala si cealalta educationalaB 6a invete re#ulile de ordine interioaraB 6a aplice normele de tratamentB 6a contracare!e ,usti$icarile in$ractionaleB 6a depaseasca perioasa de cri!a provocata de impactul cu mediul de detinereB 6a se adapte!e si sa se inte#re!e in viata de #rupB

% %

6a se antrene!e pentru $ormarea deprinderilor de a munciB 6a se urmareasca $ormarea optiunilor si sa se intocmeasca plani$icarea detentiei $iecarei detinute ca pro#ram de tratament si asistenta socio% educativa pentru $iecare persoana.

6e pune un accent deosebit pe $olosirea metodelor participativ%active care asi#ura participarea activa a individului la propria $ormare si in$ormare personalul educativ asumandu%si rolul de indrumator pentru a le invata sa invete. 6istemul de monitori!are si evaluare permite un control permanent asupra pro#resului inre#istrat de catre detinute si evaluarea impactului produs asupra detinutelor cuprinse in acest pro#ram. 2. Alfabetizarea detinutelor (ALFA ) 6copurile pe care acest pro#ram le urmareste sunt> % % % % Insusirea scrierii si citirii corecteB De!voltarea #andirii independenteB Formarea side!voltarea intelectualaB Pre#atirea in vederea sociali!arii pentru a raspunde optim multiplelor solicitari ale vietii.

6unt cuprinse in pro#ramul A4FAF> detinutele anal$abete pana la varsta de 1' de ani precum si cele care au depasit aceasta varsta dar isi mani$esta dorinta de a invata. Cuprinderea in aceasta activitate este obli#atorie. Al$abeti!area detinutelor se reali!ea!a prin cursuri intensive cu durata de 0%: luni ce se des$asoara pe toata durata anului calendaristic in < !ile pe saptamana. Activitatea de al$abeti!are se des$asoara in a$ara orelor de munca dimineata sau seara in cadrul penitenciarelor in sala de clasa. Pro#rama scolara va $i adaptata varstei si e*perientei de viata a detinutelor respective. Aceste cursuri sunt conduse de invatatori numiti de inspectoratele scolare sau teritoriale sau de educatori care au cali$icare pentru invatamant. In penitenciarul Tar#sor datorita $aptului ca lipsesc invatatorii care s%ar putea implica in acest pro#ram al$aberti!area se des$asoara cu a,utorul detinutelor cu studii superioare si care au avut le#atura cu practica peda#o#ica. !. "o#pletarea ni$elului de scolarizare ("%NIS) Detinutele care nu au absolvit invatamantul primar si=sau invatamantul #imna!ial pot $i inte#rate in acest pro#ram.

6colari!area sau continuarea scolari!arii detinutelor in perioada e*ecutarii pedepsei cu inc2isoarea este optionala. Cele ce doresc sa se inscrie la aceste cursuri trebuie sa indeplineasca anumite conditii> % % % % 6a $ie apte pentru a $i scolari!ateB 6a aiba varsta de pana la 1' de ani .in mod e*ceptional si peste 1' de ani/B 6a demonstre!e interes constantB 6a aiba aptitudini pentru invatat.

In cadrul penitenciarului Tar#sor sunt cuprinse la cursul intensiv clasele I%I3 un numar de apro*imativ 0' de detinute. Cursul se des$asoara sub indrumarea unei invatatoare datasate de la 6coala 8enerala Tar#sorul Nou a,utate de doua detinute cu studii superioare. &. 'ducatia bunului cetatean ("'() Obiectivele acestui pro#ram sunt> % % % % Cunoasterea si respectarea principalelor valori umane si a normelor morale $undamentale a re#ulilor care conduc viata in comunitateB Intele#erea $aptului ca incalcarea normelor de comportare civili!ata si $aptele antisociale sunt sanctionate de societate si le#ile saleB Formarea de buni cetateni in spiritul respectului pentru libertate si democratie capabile sa isi indeplineasca indatoririle civice. Pot sa participe la pro#ram atat detinutele tinere cat si cele adulteB

4a penitenciarul Tar#sor se derulea!a doua cicluri ale CE7%ului> % % A7C%ul atitudinii si comportarii civili!ateB 5Conduita morala-.

). Initierea* incura+area* intretinerea si dez$oltarea le,aturilor cu fa#ilia si co#unitatea (DIFI"IL) Acest pro#ram este unul dintre cele mai importante deoarece de!voltarea $iecarui individ este determinata de de!voltarea celorlalti cu care acesta are relatii interpersonale sau relatii sociale. In momentul in care au $ost arestate unele $amilii ale detinutelor le%au sanctionat pe acestea prin ruperea le#aturii prin tacere or aceste $emei au nevoie mai mult decat orice de spri,inul $amiliei si al cunoscutilor. Nu au nevoie neaparat de aprobare ci de

spri,in moral si material pentru ca lipsurile pot duce la in,osire c2iar #rava $ata de unele detinute cu posibilitati. Pentru pastrarea le#aturii cu $amilia drepturile omului cu privire la interactiune si comunicare nu sunt abro#ate in penitenciare ci sunt doar limitate intr%o oarecare masura pe o anumita perioada de timp stabilita de le#e. In cadrul pro#ramului DIFICI4 pot $i cuprinsi subiecti din urmatoarele cate#orii> % % % % % % Detinutele casatorite de dreptB Membrii de $amilie ai acestoraB Detinutele casatorite de $aptB Femeile C cap de $amilieB Detinutele apartinand minoritatilor etniceB Alte cate#orii de detinute.

3i!itarea detinutelor de catre $amilie este un eveniment de o importanta deosebita. In cadrul acestui pro#ram au $ost inlesnite anumite vi!ite care inainte nu puteau avea loc. Ast$el detinutele care aveau copii la lea#ane au $ost vi!itate de copii impreuna cu asistentul social care ii avea in #ri,a. -. 'ducatia pentru sanatate ('D."%SAN) 6anatatea detinutelor $i!ica si mentala repre!inta un aspect $oarte important si vulnerabil al vietii de detentie. Pe lan#a in#ri,irea acordata de personalul speciali!at an#a,at al unitatii detinutele trebuie s$atuite sa aiba #ri,a si sin#ure de propria sanatate. In cadrul pro#ramului EDUCO6AN detinutele pot cunoaste notiunile elementare i#ienico%sanitare pot sa $orme!e sa de!volte si sa consolide!e unele deprinderi de i#iena alimentara viata se*uala si i#iena a raporturilor se*uale re#im rational de munca si ordine i#iena personala. Detinutele pot asimila unele cunostinte si norme de intretinere care sa le asi#ure ec2ilibrul intre sanatatea individuala sanatatea publica sanatatea mediului. /. 'ducatia +uridica ('D."%L'0) Principalele scopuri ale acestui pro#ram sunt> % % Prevenirea in$ractiunilor si a altor $apte antisocialeB Cunoasterea le#ilor tarii si a di$eritelor acte normative precum si educarea in spri,in,ul respectarii acestoraB

Formarea 5constiintei sociale- a detinutelor.

Pot participa toate detinutele dar pro#ramul vi!ea!a in #eneral cate#oriile detinutelor cu nivel cultural $oarte sca!ut si un nivel de scolari!are minim. Cea mai importanta idee a acestui pro#ram este aceea ca pentru a bene$icia de protectia le#ii este necesar sa o cunosti si sa o respecti asadar atata timp cat nu respecti prevederile le#ale din necunoastere sau rea%vointa nu le poti invoca in aparare. 1. Asistenta sociala speciala* a+utor terapeutic si recuperator pentru detinutele $ulnerabile (ST2ADA3) 6copurile pro#ramului sunt urmatoarele> % % Protectia si a,utorul pentru detinutele vulnerabile $ata de reactia de respin#ere a colectilvelor sau de a#resare a lor de catre alte detinuteB Diminuarea si inlaturarea consecintelor de$icientei si a starii psi2ice in vederea inte#rarii=reinte#rarii in corpul social sanatos al individelor cu #rade di$erite de vulnerabilitate.

4. Di#inuarea a,resi$itatii detinutelor $iolente (3AAD) Pro#ramul se adresea!a in special detinutelor care mani$esta a#resivitate care sunt violente si comit abateri repetate in penitenciar. 6e adresea!a cu prioritate detinutelor nerecidiviste care au comis $apte cu violenta deosebita si $apte deosebit de #rave detinutelor in varsta de pana la 0' de ani. 15. For#are si dez$oltare profesionala (62%F%2D)

6unt vi!ate detinutele condamnate de$initiv care mai au de e*ecutat e$ectiv din pedeapsa o perioada cel putin e#ala cu durata cursurilor de cali$icare care e*prima acordul scris ca doresc sa urme!e aceste cursuri iar dupa ca! dispun de sumele necesare pentru a ac2ita ta*ele le#ale pentru inscriere pre#atire si absolvire si sunt apte de munca pentru meseria respectiva. 11. 'ducatia pentru $iata de fa#ilie ('D."%FA7)

6unt vi!ate tinerele #rupurile vulnerabile .minoritati etnice cei saraci/ minorele provenite din $amiliile cu risc .cu un sin#ur parinte/ e*puse abandonului $emeile%cap de $amilie cu copii a$late in situatii deosebit de di$icile. 4a nivelul populatiei penitenciare $eminine de la penitenciarul Tar#sor s%a constatat o lar#a audienta pentru acest pro#ram. 6%a remarcat participarea $emeilor .de etnie rroma/ care au standarde mai speciale de trai in comun .predomina concubina,ul si supunearea totala $ata de barbat/.

12. 7entinerea tonusului fizic si psi8ic prin acti$itati de educatie fizica si sport ('D.".S6%2T) 6unt vi!ate toate cate#orille de detinute. Desi sunt mobili!ate pentru a $ace miscare destul de #reu detinutele de la penitenciarul Tar#sor au inceput sa intelea#a ca este in bene$iciul lor practicarea sportului sub orice $orma. Practicarea e*ercitiilor $i!ice se $ace pe terenul de sport in curtea de plimbare sau c2iar in camerele de detinere. Pe lan#a pro#ramul de sport !ilnic se des$asoara cu di$erite oca!ii concursuri sportive care au mare succes la populatia penitenciara. 1!. 7entinerea tonusului fizic si psi8ic prin acti$itati de educatie fizica si sport (S.7) 7ene$iciarele acestui pro#ram sunt detinutele care se a$la intr%o situatie depresiva sau de inadaptare. Este necesara identi$icarea in timp util a acestora de aceea importante sunt observatiile suprave#2etoarelor de pe sectie a altor cadre sau a detinutelor cole#e de camera cu subiectii respectivi. 1&. Acti$itatile de club (A"TI3 "L.()

Clubul detinutelor repre!inta 5centrul cultural educativ- al ase!amantului de detentie care $unctionea!a in scopul derularii activitatilor socio%educative pentru satis$acerea nevoilor spirituale ale populatiei penitenciare. 4a penitenciarul Tar#sor o lar#a audienta o au spectacolele de teatru si cele ale bri#a!ii artisitce dar cea mai apreciata activitate des$asurata la club a $ost cenaclul literar 5Nu sunt ce par a $i-. 1). 6ro,ra#ul 8obb9

Acest pro#ram are drept scopuri> % % % 6timularea inventivitatiiB Cultivarea si antrenarea aptitudinilor si a calitatilor creatoare te2nice artistice literare ale detinutelorB Incura,area si stimularea activitatii independente pe linia activitatii de 2obbG.

In cadrul penitenciarului Tar#sor se #asesc multe detinute talentate in domenii cum ar $i> broderie #oblen tricota,e pictura creatii literare mu!ica.

I3. AMANAREA PEDEP6EI INCHI6ORII 6I INTRERUPEREA EIECUTARII PEDEP6EI INCHI6ORII IN CAFU4 FEMEII 8RA3IDE 6AU CARE ARE UN COPI4 MAI MIC DE UN AN Con$orm art. 1<0 alin " lit. b Cod Procedura Penala $emeii condamnate care este #ravida sau are un copil mai mic de un an i se intrerupe e*ecutarea pedepsei pana la

incetarea cau!ei care a determinat amanarea. In ca!ul $emeii #ravide e*ecutarea pedepsei inc2isorii cu e*ecutarea prin munca poate $i amanata pe perioada stabilita de normele le#ale cu privire la concediul ce se acorda salariatelor inainte si dupa nastere.") Cu privire la momentul pana la care poate $i dispusa amanarea in ca!ul in care condamnata are un copil mai mic de un an aducandu%se ca ar#ument principal termenii imperativi ai le#ii in care se arata ca e*ecutarea pedepsei se amana pana la incetarea cau!ei care a determinat amanarea se sustine ca amanarea e*ecutarii pedepsei in ca!ul in care condamnata are un copil mai mic de un an se dispune pana la incetarea cau!ei care determina amanarea adica pana la implinirea varstei de un an. In ca!ul in care instanta nu ar dispune amanarea pana la implinirea de catre copil a varstei de un an ar $i pre,udiciate in primul rand interesele acestuia si s%ar contraveni insasi ratiunii dispo!itiei articolului 1<0 alin. " lit. b. Ca si in ca!ul amanarii e*ecutarii pedepsei intreruperea e*ecutarii pedepsei se poate dispune pentru $emeia condamnata care este #ravida sau care are un copil mai mic de un an. Cu privire la acest ca! sunt valabile aceleasi consideratii $acute la amanarea e*ecutarii pedepsei.

3. NA6TEREA UNUI COPI4 IN PENITENCIAR Nasterea unui copil in penitenciar este un eveniment posibil mai cu seama cand copilul a $ost conceput inainte de condamnare. In le#atura cu nasterea unui copil se pun cateva probleme importante si anume>"0 % % Declararea copilului la o$iciul de stare civilaB Timpul cat copilul poate ramane cu mama lui si dupa aceasta incredintarea copilului tatalui sau sau unei alte persoane eventual rude ori unei institutii de ocrotire.

In re#ulamentul privind e*ecutarea pedepselor s%au inscris in acest sens dispo!itii e*prese. A. Declararea copilului Prima problema privind nasterea unui copil este declararea acestuia la o$iciul de stare civila. 6pre deosebire de nasterea unui copil de catre o mama libera unde obli#atia de declarare a copilului o are unul dintre parinti in ca!ul nasteri unui copil in penitenciar o ast$el de obli#atie revine administratiei penitenciarului. Nu se va $ace mentiunea in actul de nastere despre locul nasterii copilului 5in penitenciar-.
") "0

I. Nea#u Tratat de drept procesual penal Ed. 8lobal 4e* 7ucuresti )'') I. Oancea Drept e*ecutional penal Ed. All 7ucuresti "99'

7. Ramanerea copilului cu mama Pana la varsta de un an copilul este lasat cu mama lui bineinteles in ipote!a in care mama este sanatoasa si poate sa%l 2raneasca si sa%l ocroteasca. E*plicatia acestei incredintari a copilului mamei consta in aceea ca aceasta trebuie sa%l alapte!e si sa%i dea primele in#ri,iri pentru o de!voltare normala. E*ista si atasamentul $iresc al mamei $ata de copilul propriu atasament care nu poate $i curmat din primele !ile ale nasterii. Ramanerea copilului cu mama este posibila pana la varsta de un an putand $i apoi incredintat unei alte persoane. C. Incredintarea copilului tatalui Dupa implinirea varstei de un an copilul poate $i incredintat tatalui sau. Incredintarea copilului acestuia este $iresca $iindca in lipsa mamei tatal este obli#at sa creasca copilul. In le#e se prevede si ipote!a ca noul nascut sa poata $i incredintat tatalui .sau unei alte persoane/ c2iar mai inainte de implinirea varstei de un an in ca!ul in care mama consimte aceasta incredintare si care este in interesul copilului. Cau!ele care pot conduce la incredintarea inainte de termen pot $i > starea precara a sanatatii copilului care nu poate $i in#ri,it su$icient de mama in penitenciar ori intele#erea parintilor in acest sens daca este si in interesul copilului. D. Incredintarea copilului unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire In ca!ul in care copilul nu poate $i incredintat tatalui deoarece acesta $ie ca nu%l recunoaste $ie nu%i cunoscut copilul poate $i incredintat potrivit le#ii unei alte persoane ori unei institutii de ocrotire. Copilul poate $i incredintat in primul rand unui membru al $amiliei. Acestora li se da prioritate considerandu%se ca au atasamentul unei rude pentru copilsi ca pot sa a,ute pe mama si pe copil. 4a nevoie copilul poate $i incredintat si unei rude mai indepartate care ar dori acest lucru. In lipsa unui membru al $amiliei ori a unei rude apropiate ori a unei alte persoane copilul poate $i incredintat unie institutii de ocrotire a copilului. O asemenea incredintare a copilului unui membru al $amiliei sau altei persoane ori unei institutii de ocrotire poate avea loc si inaintre de implinirea unui an de la nasterea copilului cu conditia sa e*iste consimtamantul mamei si sa $ie in interesul copilului caruia sa i se asi#ure sanatatea si normala de!voltare. Cand copilul este incredintat unei alte persoane decat tatalui unei rude ori unei institutii de ocrotire administratia penitenciarului instintea!a despre aceasta autoritatea tutelara din unitatea administrativ teritoriala in cuprinsul caruia domicilia!a persoana ori isi are sediul institutia de ocrotire. O asemenea instintare este necesara deoarece autoritatea tutelara este c2emata sa urmareasca starea copilului si de!voltarea normala a acestuia. Este important de subliniat ca in toate ca!urile in care copilul este incredintat unei alte persoane decat tatalui sau uni institutii de ocrotire se cere consimtamantul scris

al mamei in doua e*emplare dintre care unul se trimite persoanei $i!ice sau institutiei de ocrotire careia i s%a incredintat copilului iar al doilea e*emplar ramane in dosarul de penitenciar al condamnatei. In situatia in care copilul nu poate $i incredintat tatalui altor persoane sau institutiilor de ocrotire administratia penitenciarului instiintea!a autoritatea tutelara din unitatea administrativ%teritoriala in cuprinsul careia se a$la locul de detinere in vederea luarii unei masuri de ocrotire. 3I. CONC4UFII In principiu $emeile condamnate sunt supuse aceluiasi re#im penitenciar aceluiasi tratament ca si ceilalti condamnati. Femeile e*ecuta pedeapsa in sectii separate o$erindu%li%se conditii pentru mentinerea unei stari de sanatate si i#iena speci$ice acestei cate#orii. 6epararea se $ace in $unctie de varsta si de re#imul de e*ecutare stabilit con$orm art. "1 din 4e#ea );<=)'':. Ele trebuie sa raspecte aceleasi obli#atii si interdictii ca si barbatii privind detinerea ordinea si disciplina. Ele bene$icia!a de aceleasi dpreturi ca si barbatii cu mentiunea ca e*ista anumite drepturispeci$ice acestui se*> lipsirea de e$ort $i!ic in perioada pre si post natala. Di$erentierile re!ida in $aptul ca ele e*ecuta pedepsele separat de barbati si s%au creat penitenciare speciale sau sectii speciale de $emei. Aceste locuri de detinere au personal special adica $emei mai ales medici si educatori. Munca se des$asoara in ateliere de tesatorie croitorie muncind doar & ore pe !i. Cele care sunt #ravide sau au nascut au conditii speciale $ata de celelalte c2iar daca ele potrivit le#ii nu ar trebui sa munceasca in perioadele a$erente concediilor prenatale sau postnatale.