1

Cap. I Administratia publica

1 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administatie publica Sens formal, organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si institutii publice care realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o activitate cu un anumit specific. Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legilor de catre autoritatile ce compun acest sistem. Astfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita de doua mari categorii de autoritati; a/ autoritati de natura centrala b/autoritati autonome locale a/ Autoritati de natura centrala ; presedintele si guvernul ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului autoritati ale administratiei centrale autonome institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor sau altor autoritati centrale autonome prefectul serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate, conduse de prefect. b/ Autoritati autonome locale; 1 Autoritati deliberative-consiliile judetene, consiliile locale 2 Autoritati executive-primarii, presedintele consiliului judetean. 3 Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, cum ar fi societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean, infiintate sau reorgani ate prin !otarari ale consiliilor judetene sau locale,

2 asociatii de de voltare intercomunitara, furni ori de servicii sociale de drept public ori privat.

Definitia si trasaturile administratiei publice

Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile admnistratiei publice precum si de alte autoritati publice sau persoane juridice de drept privat imputernicite de cele administrative prin care, in regim de putere publica, se executa legea, in sens material, concret sau prin emiterea de acte normative sau se presteaza servicii publice. "eci, puteti desprinde din definitie trasaturile administratiei publice; #ele referitoare la obiectul sau, care consta in executarea legii fie in sens material, concret sau prin emiterea unor acte normative cu o forta juridica inferioara legii ca act juridic al $arlamentului sau egala cu a legii, in ca ul ordonantelor de %uvern. "e asemenea, obiectul poate consta si in prestarea de servicii publice, in limitele legii, de catre societati comerciale, regii autonome precum si de catre alti furni ori de servicii sociale, de drept public ori privat.

O a doua trasatura vi ea a autoritatile publice care o infaptuiesc, fie ca sunt situate la nivel central sau local. O ultima trasatura releva regimul juridic specific care o caracteri ea a si anume regimul de putere publica, regim care presupune ansamblul unor prerogative specifice autoritatilor administrative si prin intermediul carora interesul public dobandeste preeminenta fata de interesul privat.

Corelatia executiv-administratie publica &ntre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul proxim la diferenta specifica. &n sistemul constitutional actual executivul inseamna bicefalism, respectiv $resedinte si %uvern.

3 'xecutivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si judecatoreasca, prin care se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a termenului. 'l are o sfera mult mai cuprin atoare decat administratia publica, inclu and in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva. Administratia repre inta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta. 'xecutivul presupune doua dimensiuni; a/guvernarea care inseamna ()a lua deci ii esentiale care angajea a viitorul natiunii)) b/administratia, care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene. Definitia dreptului admnistrativ

"reptul admnistrativ repre inta o ramura a dreptului public care reglementea a raporturile din sfera admnistratiei publice active, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc organi area si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala dintre admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime, pe de alta parte. "in continutul definitiei se desprind urmatoarele preci ari *intagma ()administratie))trebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu, in care se include atat autoritati publice centrale cat si cele autonome locale cat si agentii privati autori ati sa preste e servicii publice. $reci am ca este vorba de o ramura a dreptului public. "reptul admnistrativ reglementea a doua categorii de relatii sociale; 1 /cele care concreti ea a cele trei dimensiuni ale admnistratiei publice active anume a/executarea legii b/emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii, in executarea legii ca act juridic al $arlamentului c/prestarea de servicii publice ,in limitele legii. 2/ cele de natura conflictuala dintre autoritatile administrative, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte.

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ

1 Izvoare formale nescrise ale dreptului administrativ Izvoare formale scrise ale dreptului administrativ

1 & voarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ; #utuma sau obiceiul juridic ,urisprudenta "octrina & voarele formale scrise ale dreptului admnistrativ #onstitutia si legile constitutionale -egea organica si legea ordinara Ordonanta si !otararea de %uvern Ordinul prefectului Actele admnistratiei locale .ratatele internationale

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ

1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ Cutuma sau obiceiul juridic /epre inta u ajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic. $entru ca obiceiul sa fie i vor de drept se cer indeplinite doua conditii; a/sa fie indelungat

0 b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii. .ara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este 'lvetia. "octrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru ca obiceiul sa repre inte o norma juridica; a/practica indelungata; b/sentimentul unanim al caracterului obligatoriu. &n 1ranta se considera ca obiceiul nu poate sa joace decat un rol minim. &n %ermania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa aplicarea lui depinde de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor care participa ca aceasta folosire este legal justificata. &n &talia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si preater legem. &n &rlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale dreptului. 2n Olanda dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil i vor de drept, dar nu in ca ul dreptului administrativ. 2n /omania, obiceiul poate constitui i vor de rang constitutional, dar in materia dreptului civil. Astfel, potrivit art. ++, alin. 3 din #onstitutie, ()dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.)) Art. 124 alin 1 din #onstitutie reglementea a principiile care guvernea a admnistratia publica locala. $rincipiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete in timp semnificatia unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia publica. .otusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ. !urisprudenta /epre inta modul in care instantele interpretea a legea. 'xista state unde jurisprudenta constituie i vor de drept. &n 1ranta doctrina admite ca,)) dintre cele trei i voare nescrise ale dreptului, jurisprudenta, in dreptul administrativ, ramane singura direct creatoare.))

3 "octrina france a aprecia a ca, acest rol al judecatorului de a crea norme de drept, il transforma pe acesta in jurislator. &n practica, atunci cand #onsiliul de *tat consacra o regula, ea este respectata. %. 5edel afirma ca ()dreptul administrativ este un drept facut esential de judecator.)) &n Anglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in jurisprudenta precedentelor. &n 6elgia, jurisprudenta, cu precadere cea care apartine #onsiliului de *tat este considerata ca avand un rol decisiv pentru dreptul administrativ. &n &rlanda jurisprudenta este ase ata pe acelasi plan cu actele $arlamentului din punct de vedere al valorii ei de i vor de drept. &n $ortugalia jurisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se bucura in 1ranta iar in *pania nu este recunoscuta ca i vor de drept. &n /omania asistam, in pre ent la o contributie deosebita a instanteleor de contencios administrativ la consolidarea statului de drept. 'ste posibil ca, in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de contencios administrativ sa capete o pondere insemnata ca si in 1ranta.

Doctrina /epre inta literatura de specialitate. *coala france a exprima te a ca opinia unui jurist, a unui numar de juristi, nu are, prin ea insasi, forta juridica obligatorie. &nsa un mare numar de reguli pe care legea sau jurisprudenta le-a transformat in drept po itiv isi au originea in lucrarile autorilor de drept. Astfel se recunoaste contributia deosebita a autorilor de drept in de voltarea dreptului public france . $otrivit autorilor france i, sarcina doctrinei, cu precadere in dreptul admnistrativ france , care nu este codificat si este in mare masura jurisprudential, consta in; a/a organi a acest drept de o maniera sistematica, degajand principiile care inspira solutii legislative si jurisprudentiale b/de a divulga, de a face cunoscut dreptul prin lucrari, articole c/de a judeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul social pe care-l urmareste, al conformitatii sale cu justitia.

Izvoare formale scise ale dreptului administrativ Constitutia si legile constitutionale #onstitutia repre inta principalul i vor de drept , in general , si de drept administrativ in special. #alificam #onstitutia ca fiind cel mai important i vor de drept administrativ deoarece; a/consacra principiile cu caracter general care guvernea a statul roman; b/reglementea a principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica; c/ consacra i voarele propiu- ise ale dreptului administrativ, facand trimitere la actul normative in speta. -egile constitutionale sunt legile prin care se revi uieste constitutia. &n doctrina, din punct de vedere al aptitudinilor de a fi revi uite, constitutiile se impart in suple si rigide. #onstitutiile suple sau flexibile se caracteri ea a prin aceea ca regulile de conduita pe care le stabilesc au aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare, putand fi modiicate potrivit procedurii legislative obisnuite. #onstitutiile rigide nu pot fi modificate pe calea legislatiei obisnuite. #onstitutia /omaniei este o constitutie semirigida, conditiile derevi uire fiind destul de complicate.

"egea organica si legea ordinara Art. 73 din #onstitutie consacra trei categorii de legi; a/ legi constitutionale; b/ legi organice; c/ legi ordinare. -egile organice, fata de cele ordinare pre inta deosebiri dar si asemanari. -e vom anali a impreuna prin comparatie, astfel; "aca avem in vedere criteriul distinctiei ne referim la;

8 a/ criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi 3 -egea organica intervine in domeniile pe care & le re erva art. 73. Alin. 3. lit. a-s din #onstitutie sau fie prin lit. t din acelasi aliniat, respectiv domeniile pentru care in #onstitutie se prevede adoptarea de legi organice. -egea ordinara-#onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara, astfel, prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte domenii care nu fac obiect al legii organice.

b/ criteriul modului de adoptare $otrivit art. 73 legile organice si !otararile privind regulamentele #amerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei #amere. -egile ordinare si !otararile sunt adoptate, potrivit art. 73 alin. 2 cu votul majoritatii membrilor pre enti din fiecare #amera.

Avand in vedere elementele comune ale regimului juridic al legilor organice si ordinare, distingem; a/ obligativitatea publicarii in 9onitorul Oficial; potrivit art. 78 din #onstitutie legea se publica in 9onitorul Oficial sub sanctiunea inexistentei actului. b/ intrarea in vigoare a legii-potrivit art. 78 legea poate intra in vigoare la doua momente; 1/ fie la trei ile de la data publicarii in 9onitorul Oficial 2/ fie la o data ulterioara preva uta in textul ei. $entru a fi i vor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara trebuie sa reglemente e relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept. Aceste relatii sunt cele care apar in procesul de organi are a executarii si de executare a legii de catre anumite autoritati publice. #rdonantele si $otararile de %uvern A. Ordonantele de %uvern *unt consacrate de art. 148 si 110 din #onstitutie, ele repre entand rolul delegarii legislative, al imputernicirii pe care o primeste %uvernul de a emite acte normative cu o forta juridica egala cu a legii. 1/ Ordonantele obisnuite sunt emise pe ba a unei legi speciale de abilitare adoptata de catre $arlament in domenii care nu fac obiect al legii organice. 2/ Ordonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare.

: 'le se supun intotdeauna aprobarii $arlamentului care, printr-o lege organica fie le poate aproba, fie le poate respinge. Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre de batere in procedura de urgenta la #amera competenta sa fie sesi ata, si dupa ce au fost publicate in 9onitorul Oficial. Ordonantele de urgenta intervin in domeniul re ervat legilor organice. &n ca ul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la c!iar legiuitorul constituant. Ordonantele de %uvern sunt i voare exprese ale dreptului administrativ cand reglementea a relatiile sociale specifice acestei ramuri de drept. 6. ;otararile de %uvern *unt acte administrative, acte inferioare legii ca forta juridica. 'le se adopta, potrivit art. 148 alin. 2 pentru organi area executarii legilor. $ot avea caracter normativ sau individual. 'le se semnea a de catre $rimul-ministru si se contrasemnea a de ministrii care au obligatia punerii lor in executare. "e asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in 9onitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei. Art. 148 alin. + ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru !otararile cu caracter militar si care urmea a sa se comunice numai institutiilor interesate.

#rdinul prefectului $refectul este repre entantul %uvernului pe plan local. $otrivit legii sale de organi are si functionare nr. 3+4/244+ modificata si complectata, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in conditiile legii. Aceste ordine pot avea caracter normativ sau individual.

Actele administratiei locale

14 1& ;otararile #onsiliului judetean $otrivit -egii nr. 210/2441, modificata si complectata prin -egea nr. 283/2443, in exercitarea atributiilor ce-& revin, #onsiliul judetean adopta !otarari, care pot avea caracter normativ sau individual. ;otararile se semnea a de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care a condus sedinta, si se contrasemnea a pentru legalitate de catre secretarul #onsiliului judetean. & ;otararile #onsiliului local $otrivit -egii nr. 210/2441 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale, #onsiliul local adopta !otarari care pot avea caracter normativ sau individual. -egea prevede ca anumite !otarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie. '& "ispo itiile primarului $otrivit art. 124 din -egea 210/2441 modificata si complectata, actele pe care primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea caracter normativ sau individual. 'le devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost communicate persoanelor interesate. -egea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, in conditiile legii. (ratatele internationale a/ .ratatul este i vor de drept si nu legea de ratificare a acestuia. $otrivit art.11 alin. 2 din #onstitutie, tratatele ratificate de catre $arlament fac parte din dreptul intern, deci acesta si nu legea de ratificare. "aca exista neconcordante intre tratat si #onstitutie, ratificarea tratatului se poate face numai dupa revi uirea #onstitutiei. b/ $rin art. 24, alin. 1 din #onstitutie se instituie regula conform careia dispo itiile din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in concordanta cu "eclaratia <niversala a "repturilor Omului, cu pactele si tratatele la care /omania este parte. "e asemenea, un regim special este instituit prin art.1+8 alin. 2 din #onstitutia revi uita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale <niunii 'uropene, precum si celelalte reglementari comunitare cu

11 caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispo itiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. #onditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui i vor de drept administrativ; a/ sa fie ratificat de catre $arlament; b/ sa fie de aplicatie directa in legislatia statului respectiv; c/ sa reglemente e relatii sociale specifice dreptului administrativ.

Cap III )orma de drept administrativ

1 Definitia si structura normei de drept administrativ

Definitia si structura normei de drept administrativ a/ "efinitie /epre inta o regula sociala de comportament caracteri ata prin generalitate, impersonabilitate si obligativitate, instituita sau recunoscuta de autoritatea publica, a carei aplicare se asigura prin acceptarea constienta de catre destinatarii ei, nerespectarea acesteia fiind sanctionata prin forta de coercitie a statului. b/ *tuctura &pote a normei de drept administrativ

/epre inta primul element al normei si se poate referi la; imprejurarile,conditiile, situatiile in care se va aplica norma juridica; subiectele de drept care cad sub incidenta normei; definitii; principii; scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati; explicarea semnificatiei unor termeni.

12 &n ca ul normei de drept administrativ ipote a este mai de voltata decat in ca ul altor norme de drept, fiind necesar sa se preci e e exact imprejurarile care dictea a adoptarea si aplicarea normei.

"ispo itia normei de drept administrativ

/epre inta acea parte a normei care contine prescriptia, permisiunea sau autori area de a face sau de a nu face ceva. "eoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are drept scop reali area binelui public, este clar ca dispo itia normei de drept administrativ va fi imperativa, categorica. *unt cunoscute trei categorii de dispo itii; a/ dispo itii imperative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept, ex. Obligatia de a amenaja spatiile ver i; b/ dispo itii pro!ibitive, prin care se inter ice o anumita conduita subiectului de drept, ex. "e a nu depasi vite a legala, in ca ul conducatorilor auto; c/ dispo itii permisive, atunci cand se prevede o anumita actiune, lasandu-se la alegerea subiectului de drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga

Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem sa identificam atat dispo itii onerative, pro!ibitive sau permisive.

*anctiunea normei de drept administrativ

/epre inta consecintele, urmarile care intervin in ca ul nerespectarii dispo itiei normei juridice. *unt situatii in care sanctiunea nu este preva uta in mod expres in continutul normei. Asta nu inseamna ca aplicarea ei este lasata la voia intamplarii, ci este garantata in permanenta si asigurata la nevoie prin forta de coercitie statala. =orma nu trebuie respectata numai prin folosirea fortei de constrangere a statului.

13 'a trebuie respectata si dintr-un spirit de responsabilitate, dintr-o constiinta civica, din convingerea ca aceasta este conduita ce trebuie urmata. "eosebim urmatoarele criterii de clasificare a diferitelor categorii de sanctiuni; a/ dupa obiectul la care se refera; *anctiuni cu privire la acte juridice,ex. Anulari, suspendari; *anctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice, ex. Amenda, avertisment *anctiuni cu privire la bunuri, ex. "emolarea unei constructii ilegale; *anctiuni mixte, ex. "estituirea unui functionar public si anularea actului emis de acesta.

b/ din punct de vedere al temeiului obiectiv, deosebim; *anctiuni administrativ-contrventionale care intervin in ca ul ilicitului contraventional; *anctiuni administrative-disciplinare, care intervin in ca ul savarsirii unor abateri disciplinare, administrative; *anctiuni administrativ-patrimoniale care intervin atunci cand s-a savarsit o fapta cau atoare de prejudicii materiale si morale.

Clasificarea normelor de drept administrativ a/ "upa criteriul obiectului de reglementare, identificam; =orme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative ala autoritatilor administratiei publice sau agentilor autori ati implicati in administratie; =orme de drept procedural referitoare la procedura de concreti are a activitatii administrative.

b/ "in punct de vedere al caracterului normelor, deosebim; norme imperative, care impun subiectilor de drept o anumita conduita, anumite obligatii; norme permisive, care ingaduie o anumita conduita determinata.

c/ "in punct de vedere al intinderii sferei de aplicare, deosebim;

1+ norme cu caracter general, care se aplica tuturor autoritatilor administratiei publice sau unei sfere mari de autoritati; norme speciale, care se pot referi la o autoritate determiata, ex. -egea nr. 188/1::: privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare.

d/ "in punct de vedere al i voarelor de drept care le consacra; norme cuprinse in #onstitutie; norme cuprinse in legi organice si ordinare; norme cuprinse in Ordonante de %uvern; norme cuprinse in ;otarari de %uvern si acte ale autoritatilor centrale de specialitate; norme cuprinse in acte ale autoritatilor autonome locale.

' Codificarea normelor de drept adminisrativ $roblema codificarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie o problema care preocupa specialistii in materie, cu atat mai mult cu cat, in ultimii ani state ca %ermania, %recia, $olonia si-au elaborate coduri in domeniul procedurii administrative. #eea ce este denumit ()cod administrativ)), repre inta o culegere de acte normative aplicabile administratiei publice. #odul are forta juridica a unei legi, neputand fi insa conceput ca o lege obisnuita-()el trebuie sa reflecte structura interna a ramurii de drept respective)). "ificultatile pe care le ridica o eventuala codificare a dreptului administrativ ar consta in; diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect de reglementare al dreptului administrativ; numarul mare de autoritati publice competente sa edicte e reguli administrative; multitudinea textelor care reglementea a activitatea administratiei; specificul administratiei publice, aflata intr-o sc!imbare, transformare.

10

Cap. I* +aportul de drept administrativ

1 Definitia raportului de drept administrativ <n raport de drept administrativ repre inta o relatie sociala care apare in sfera de reali are a administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului administrativ.

Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ Casificare

$otrivit actualului sistem constitutional si legal, identificam urmatoarele categorii de raporturi specifice dreptului administrativ. a/ raporturi de subordonare, ex. /aporturile dintre %uvern si ministere, dintre %uvern si prefect;

c/ raporturi de tutela administrativ, ex. /aporturile intre autoritatile autonome locale, inclusive la nivelul judetului, si %uvern, prin repre entantul sau in teritoriu, prefectul; d/ raporturi de coordonare, ex. /aporturile dintre consiliul local si primar, pe de o parte si consiliul judetean, pe de alta parte. (rasaturi

Avand in vedere elementele unui raport juridic, deosebim; 1/ din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod obligatoriu un purtator al autoritatii publice, care poate fi; a/ statul, prin organelle sale; b/ unitatile administrative teritoriale; c/ o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art. 02 din #onstitutie;

13 d/ stabilimente publice si de utilitate publica. 2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei; 3/ avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita partilor se reali ea a intr-un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt ()raporturi de putere.)) &n ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea pre inta anumite trasaturi specifice; a/ subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art. 123 din #onstitutie, alin. 0 si -egea nr. 3+4/244+ privind prefectul si institutia prefectului; b/ nasterea si reali area lor exprima vointa legiuitorului; c/ ele se stabilesc intre %uvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative autonome.

Cap. * Actul administrativ

1 Definitia si trasaturile actului administrativ "efinitia actului administrativ

/epre inta forma principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ, care emana de la autoritati administrative, alte autoritati publice sau de la persoane private autori ate de autoritatile administrative, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii correlative. .rasaturile actului administrativ

"in cuprinsul definitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ; a/ actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice. /e ulta deci, ca actul administrativ nu repre inta singura forma de infaptuire a administratiei. &n activitatea lor, autoritatile administratiei publice inc!eie si alte acte juridice, desfasoara operatii administrative si alte fapte materiale;

17 b/ actul administrativ repre inta o manifestare expresa. #aracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative. 5ointa juridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a aduce o modificare in realitatea juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice. c/ actul administrativ repre inta o manifestare unilaterala de vointa juridica; 'ste o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice, de operatiile administrative si alte fapte materiale. Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a repre enta concreti area unei singure vointe juridice, anume a autoritatii emitente. #aracterul unilateral al actului se pastrea a si in ca ul actelor adoptate cu participarea mai multor persoane. 'x. Actele adoptate de organele colegiale%uvern, consilii locale, consilii judetene. Acest caracter se pastrea a si in ca ul in care actul administrativ este emis in comun, de doua sau mai multe autoritati administrative, precum si in ca ul actelor emise cu acordul , confirmarea sau autori area altei autoritati. &n aceste ca uri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu repre inta mai multe vointe juridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditiile legii a unei singure vointe juridice. #aracterul unilateral al actului se pastre a si in ca ul actelor administrative emise la cerere, intrucat aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce priveste emiterea actului. 5ointa, si in acest ca , apartine doar autoritatii emitente, iar cererea repre inta doar o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului. d/ actul administrativ este emis in regim de putere publica; "e aici re ulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din oficiu. $rincipiul ()executio ex officio)) semnifica calitatea actului administrativ de a fi executoriu prin el insusi, nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa constituie titlu executoriu. e/ actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ;

18 $rin art. 02 si 123 alin. 3 din #onstitutie este consacrat acest principiu, iar prin -egea nr. 00+/244+ a fost de voltat. 'xista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase controlului de legalitate preva ut de -egea 00+/244+- asa numitele ()fine de neprimire)). "e asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei publice ci de alte autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ. f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte autoritati publice sau de la structuri autori ate de autoritatile administrative sa preste e anumite servicii publice. "eosebim; acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei publice; acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau structuri autori ate de autoritatile administrative. g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii correlative. "eci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a produe efecte juridice a caror reali are este garantata prin forta de constrangere a statului. Clasificarea actelor administrative #riterii de clasificare; a/ "upa organul de la care emana; acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale; acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative; acte care emana de la persoane private autori ate sa preste e anumite servicii publice. b/ dupa intinderea efectelor juridice; acte administrative normative; Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui numar nedeterminat de personae.

1: Acte administrative individuale. Aceasta categorie de acte produce efecte juridice fata de un subiect de drept determinat. Actele administrative individuale se clasifica, la randul lor in; Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se adresea a ,ex. Autori atii Acte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept determinat, ex. "iplome, premise, certificate. Acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex. $rocese verbale contraventionale.

Acte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau institutii publice. Aceste acte pot avea caracter normativ, ex. /egulament de organi are si functionare a unei autoritati administrative. $ot avea si un caracter individual, ex. O deci ie de numire a unui functionar public.

' "egalitatea actului administrativ $rincipiul legalitatii este un principiu care guvernea a intregul sistem de drept romanesc. 'l semnifica; a/ suprematia legii, &n sensul ca toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se supuna legii; b/ se refera si la ba a legala, in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se incadre e in limitele dreptului. #onditii de legalitate;

a/ respectarea principiului suprematiei #onstitutiei in emiterea actului administrativ; b/ actul administrativ trebuie sa fie emis de catre organul competent; &n ca ul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine sanctiunea inexistentei actului.

24 c/ respectarea principiului legalitatii in adoptarea actului administrativ- se are in vedere legea in acceptiunea sa lato sensu. d/ forma actului si procedura de emitere sa fie cea preva uta de lege. "efinitia legalitatii

-egalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamental#onstitutia-, cu legea ca act juridic al $arlamentului, cu toate celelalte acte normative care au o forta juridica superioara. "efinitia oportunitatii

&n ceea ce priveste oportunitatea, aceasta repre inta capacitatea pe care o are organul care emite actul administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si egale in aceeasi masura, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit. $rin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o acorda acesteia de a alege intre mai multe solutii posibile, aplicabile la ca ul concret, pe cea mai in masura de a servi interesul public. , -orma actului administrativ #onceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul de ase are al elementelor din care se compune. "e regula, actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa. .rebuie sa reali am o distinctie intre actele normative si cele individuale. Actele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si forma orala. 'x. avertismentul. &n majoritatea ca urilor, actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma scrisa, avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor. &n ca ul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma scrisa. Actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele %uvernului, actele administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter normative sau individual, se publica in 9onitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei lor.

21 Actele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta publica fie prin afisare, publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin comunicare. 1orma scrisa este necesara deoarece se impune; a/ necessitate cunoasterii exacte si complete a continutului actului; b/ necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis; c/ necesitatea de a constitui mijloc de proba in ca de litigiu; d/ reali area rolului educativ al actului aministrativ emis. 1orma scrisa repre inta o conditie de validitate a actului, ea fiind impusa ad validitatem si nu ad probationem. Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului. &n ceea ce priveste motivarea actului, actele administrative normative se motivea a intotdeauna. Obligatia motivarii vi ea a si unele acte administrative individuale-ex, ;otararile de %uvern cu caracter individual. . /rocedura emiterii sau adoptarii atelor administrative Autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative. 'x. primarul emite dispo itii, prefectul emite ordine. Autoritatile administrative colegiale adopta acte administrative. 'x. %uvernul adopta ordonante, consiliul local sau cel judetean adopta !otarari. &dentificam trei categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care intervin; a/ forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului; b/ forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului; c/ forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului. "intre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau adoptarii actului. &n cadrul acestora o importanta mai mare o au avizele si acordul prealabil. Avizele-Definitie

22 Avi ele repre inta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui organ al administratiei publice intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a se informa si a decide in cunostinta de cau a. #uvantul avi are trei acceptiuni; a/ instiintare scrisa cu caracter official; b/ parere, apreciere competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa, asupra unei probleme aflata in de batere sau in procesul decisional; c/ re olutie a unei autoritati competente. Clasificare

&n functie de regimul lor juridic, avi ele sunt de trei categorii; 1/ Avi e facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avi ul, nici sa-l respecte in ca ul in care l-a solicitat si l-a obtinut; 2/ Avi e consultative-este acel tip de avi e pentru care legea prevede obligativitatea obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu; c/ Avi e conforme-sunt acele avi e care se caracteri ea a prin trasatura lor obligatorie atat din punct de vedere al cererii cat si din punct de vedere al respectarii lor. &ntre avi e si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele asemanari; *i avi ele si actele administrative repre inta manifestari de vointa cu caracter unilateral; "aca manifestarea de vointa pe care o concreti ea a actul administrativ este facuta in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, avi ele nu au nici acest scop si nici aceste consecinte. Avi ele nu produc prin ele insele efecte juridice, nu modifica realitatea juridica existenta. /olul avi elor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a intari legalitatea acestuia. *i avi ele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de autoritati.

Acordul-definitie

23 /epre inta consimtamantul pe care il da un organ public altui organ, in vederea emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ. &n functie de momentul in care intervine, acordul poate fi; $realabil; #oncomitent; <lterior emiterii actului administrativ.

&dentificam urmatoarele elemente ale regimului juridic al acordului; /epre inta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un organ administrativ; 'miterea lui, atunci cand este prealabil, atrage adoptarea unui act administrativ care este re ultatul manifestarii de vointa a doua organe, a celui care a emis actul si a celui care a emis acordul-dubla vointa juridica. Acordul nu are drept consecinta obligarea organului emitent al actului la emiterea acelui act. "esi conditionea a legalitatea unui act administrativ, acordul, prin el insusi, nu acopera viciile de legalitate ale actului ; Acordul nu produce prin el insusi efecte juridice. =efiind act administrativ el nu poate forma obiectul unei actiuni de sine statatoare in contenciosul administrativ.

0 -orta juridica a actului administrativ *pecific actelor juridice este faptul ca ele repre inta manifestari de vointa facute in scopul de a modifica realitatea juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice. #eea ce fundamentea a forta juridica a efectelor pe care le produc actele administrative este pre umtia ca ele au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor impuse de lege. "eosebim, astfel, trei forme ale pre umtiei $re umtia de legalitate- se refera la conformitatea actului administrativ cu legea, in sens larg.

2+ 'ste o pre umtie relativa, care se afla la ba a regimului juridic al actului administrativ. 'a poate fi rasturnata in ca ul in care actul a fost atacat in fata instantelor de contencios administrativ si acestea constata nelegalitatea lui. $re umtia de autenticitate care pre uma conditia ca actul administrativ sa fie emis de organul mentionat prin forma sa exterioara, si anume stampila, antet, semnaturi. $re umtia de veridicitate, potrivit careia actul administrativ este pre umat a corespunde adevarului. 1orta juridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente; -ocul autoritatii emitente in sistemul autoritatilor administratiei publice; =atura autoritatii emitente, din punct de vedere al caracterului si competentei sale materiale si teritoriale; #ategoria de act, act cu caracter normative sau individual.

$entru a se putea face apel la forta de constrangere a statului, trebuie ca un act juridic sa fie executoriu, sa fie investit cu forta juridica executorie. &n ca ul actelor administrative o asemenea operatiune nu se mai impune, deoarece actul insusi este titlu executoriu. Actului administrativ ii este aplicabil principiul execution ex officio, in sensul ca, executarea actului administrativ are loc direct in ba a lui, fara a mai fi necesara investirea cu forta juridica executorie. Actul administrativ este executoriu prin el insusi. 1 2fectele juridice ale actelor administrative &n ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei aspecte; a/ momentul de la care incep sa se produca; b/ intinderea efectelor juridice; c/ incetarea acestor efecte juridice. a/ 9omentul de la care actul incepe sa produca efecte juridice "aca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte juridice din momentul adoptarii sale.

20 $entru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului, daca este un act normativ sau individual. Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor, iar cele individuale de la data comunicarii lor. .otusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa categoric deoarece, sunt acte individuale pentru care #onstitutia prevede obligativitatea publicarii lor in 9onitorul Oficial. "eci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care au fost aduse la cunostinta, in formele preva ute de lege. "e la acest principiu exista unele exceptii care vi ea a; actele administrative recognitive sau declarative.

'xemple-certificatul de nastere, certificatul de deces Aceste acte produc efecte juridice de la o data anterioara emiterii lor. Actele administrative care produc efecte juridice de la o data ulterioara aducerii lor la cunostinta. 'x. Ordonantele de %uvern, !otararile de %uvern, "ecretele $resedintelui /omaniei

Ordonantele adoptate de %uvern in ba a unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la trei ile de la data publicarii in 9onitorul Oficial, partea &, sau la o data ulterioara preva uta in textul lor. Ordonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in 9onitorul Oficial al /omaniei, partea &, sub conditia depunerii la #amera competenta sa fie sesi ata, daca in continutul lor nu este preva uta o data ulterioara. b/ &ntinderea efectelor juridice Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal. Actele cu caracter individual, produc, de regula, efecte juridice pentru dreptul administrativ, dar pot produce efecte si pentru alte ramuri de drept. 'x. actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil. c/ &ncetarea producerii de efecte juridice Actul administrativ, ca si alte acte juridice, produce efecte pana la scoaterea din vigoare a sa. *coaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin;

23 Anulare, de catre instanta de judecata; /evocare, de organul ierar!ic superior; /etractare, de organul emitent. Abrogare dispusa de organul emitent, organul ierar!ic superior sau $arlament; &ncetarea efectelor in alte moduri, ex. prescriptia.

3 Suspendarea actelor administrative Definitie

/epre inta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sau incetarea temporara a efectelor actelor administrative. a/ #au ele care pot determina interventia suspendarii sunt; &n general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la legalitatea unui act administrativ. *uspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune administrativ-disciplinara unui functionar public sau unei alte persoane incadrate intr-un organ public. b/ efectele juridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc o intrerupere a acestor efecte, o incetare vremelnica a producerii lor. c/ &n ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, intalnim; *uspendarea dispusa de organul emitent al actului; *uspendarea dispusa de organul ierar!ic superior; *uspendarea dispusa de instanta de judecata; *uspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului. d/ in ceea ce priveste tipurile de suspendare, deosebim; o o *uspendarea de drept sau legala; *uspendarea dispusa de anumite autoritati publice.

27 $otrivit art, 1+ din -egea 00+/244+ a contenciosului administrativ, instanta poate sa procede e la suspendarea actului in ca ul in care exista motive bine justificate si pericolul producerii unor pagube iminente. #ererea poate fi formulata odata cu sesi area facuta in cadrul procedurii administrative prealabile. *uspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere sau printr-o cerere separata.

+evocarea actelor administrative Definitie

/epre inta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierar!ic superior acestuia desfiintea a, scoate din vigoare un act. /evocarea este de doua feluri; a/ retractare, atunci cand este reali ata de organul emitent; b/ revocarea propiu- isa, cand se reali ea a de organul ierar!ic superior celui emitent. Cauze care determina revocarea

a/ din punct de vedere al caracterului cau ei, deosebim; /evocarea intervenita pentru cau e de nelegalitate a actului; /evocarea care intervine pentru cau e de neoportunitate a actului. b/ din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cau ele revocarii, indiferent ca vi ea a nelegalitatea sau neoportunitatea, pot fi; #au e anterioare emiterii actului, care determina ca efectele juridice ale revocarii sa fie pentru trecut-ex tunc; #au e concomitente cu emiterea actului, determina efecte juridice ex tunc; #au e ulterioare emiterii actului, care produc efecte juridice ex nunc-pentru viitor. "e la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc exclusive actele administrative cu caracter individual, deoarece actele administrative normative sunt oricand revocabile.

28 /evocarea se deosebeste de anulare si de suspendare, din mai multe puncte de vedere; a/ din punct de vedere al cau elor care le determina, constatati ca atat anularea cat si revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru cau e de nelegalitate sau de neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului. b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni juridice, deosebim; /evocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierar!ic superior; *uspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida revocarea,preci and situatia autoritatilor administrative autonome, care nu au organ ierar!ic superior, dar poate fi dispusa si de instanta de judecata; Anularea poate fi dispusa atat de organul ierar!ic superior, daca exista, cat si de instanta de judecata sau exclusiv de instanta de judecata in ca ul existentei unor acte emise de autoritatile administrative care nu au organ ierar!ic superior. c/ din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea acestor efecte, in timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter definitiv a acestor efecte. "e la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din natura actului, fie din efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointa legiuitorului. #ategorii de exceptii; actele administrative cu caracter jurisdictional-sunt emise dupa o procedura speciala, guvernata de principii similare procedurii judiciare; ele intervin in ca ul existentei unui litigiu in domeniul administratiei, care trebuie solutionat. actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat, fie sunt emise ca urmare a unor contracte civile sau administrative; actele administrative care au fost executate material, deoarce revocarea lor nu va duce la restabilirea situatiei materiale anterioare; actele administrative declarate irevocabile printr-o dispo itie a legii sau care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii;

2: actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme de raspundere din dreptul administrativ-raspunderea administrativ disciplinara, raspunderea contraventionala si raspunderea administrativpatrimoniala.

Anularea actelor administrative Definitie

/epre inta operatiunea juridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina in mod direct desfiintarea actului si, deci, incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta. +epere ale teoriei actuale a nulitatii actului administrativ

&nstitutia anularii actului administrativ este consacrata de art. 02 din #onstitutie care se refera la anularea dispusa de instanta de judecata. a/ =ulitatea absoluta are drept specific faptul ca sanctionea a nerespectarea, la inc!eierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general. =ulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru validitatea actului. b/ =ulitatea relativa are drept specific faptul ca sanctionea a nerespectarea, la inc!eierea actului, a unor norme care ocrotesc un interes particular, individual ori personal. =ulitatea relativa intervine in ca ul incalcarii unor conditii de mai mica importanta, care privesc forma actului. "in punct de vedere al efectelor juridice, nulitatea actului administrativ difera de cea a actului civil; Astfel, indiferent de conditiile care au fost incalcate, organul competent va putea sa dispuna anularea actului; "aca in dreptul civil nulitatile relative pot fi confirmate de cel le at, iar nulitatile absolute nu pot fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi confirmate ambele categorii de nulitati sau numai nulitatile relative. Organele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt;

34 a/ organul ierar!ic superior, in virtutea raportului de subordonare ierar!ica; b/ instanta de judecata, potrivit dispo itiilor legii 00+/244+, modificata si complectata; c/ 9inisterul $ublic, care poate anula doar actele locurilor de detentie. 'fectele anularii #a regula, anularea produce efecte juridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul este desfiintat ca si cand nu ar fi existat. Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse trbuie sa fie ex nunc-pentru viitor. Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.

15

Inexistenta actelor administrative

&nexistenta repre inta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand viciile de legalitate sunt evidente. "imensiuni ale regimului juridic actual al actelor inexistente; a/ actele inexistente nu se mai bucura de pre umtia de legalitate a actului administrativ; b/ subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au dreptul de a se preleva de inexistenta actului si de a refu a indeplinirea obligatiilor care re ulta din acel act; c/exista obligatia celorlalte subiecte de drept, a autoritatilor publice in special, de a lua act de inexistenta intervenita, astfel incat ele nu pot proceda , in ba a actului la executarea din oficiu si la impunerea fortei de constrangere a statului6 d& in actualul sistem, institutia inexistentei a devenit de rang constitutional. e/ actul inexistent poate fi retras in orice moment de catre administratie, in timp ce actul nul nu poate fi retras decat in interiorul termenului de recurs.

11 Contractul administrativ

31 /eguli speciale cu privire la contractul administrativ

Atat in doctrina romaneasca cat si in cea france a, notiunea de contract administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public. Aceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte; a/ forma contractului, aceasta fiind prestabilita de legiuitor; b/ puterile exorbitante ale administratiei; c/ anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat; d/ competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii, care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract. Definitie

/epre inta un accord de vointa, dintre o autoritate publica, aflata pe o po itie de superioritate juridica, pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte, prin care se urmareste satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publica.

(rasaturi a/ contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa ic!eiat intre mai multe parti; b/ una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autori at de aceasta; c/ spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe po itii de egalitate juridica, in ca ul acestui contract partile nu se afla pe po itii de egalitate juridica; una dintre ele, si anume subiectul determinat-autoritatea-are o po itie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului. d/ obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes general si putand imbraca una din urmatoarele forme; prestarea unui serviciu public; punerea in valoare a unui bun public;

32 efectuarea unor lucrari publice.

e/ clau ele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe cale conventionala; f/ po itia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina posibilitatea ca aceasta sa poata modifica sau re ilia unilateral contractual, atunci cand interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate decat prin acordul partilor, iar in absenta acestuia de catre instanta de judecata; g/ sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele civile, care sunt guvernate de dreptul comun; !/ pre inta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter consensual, deoarece implica o autoritate care actionea a in numele puterii publice; j/ se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract

Cap. *I (eoria generala a controlului exercitat asupra administratiei publice

1 Definitia notiunii de control

=otiunea de control evoca o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati cu anumite valori, de regula cele consacrate in normele juridice. $entru dreptul administrativ avem in vedere conformitatea activitatii de infaptuire a administratiei publice cu acele valori consacrate prin lege.

-undamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice

-orme de control necontencios exercitat asupra administratiei publice centrale

33

-activitatea $resedintelui /omaniei este, potrivit unor dispo itii constitutionale, sub controlul $arlamentului-ex. art. alin 2 si 3 care reglementea a masurile pe care le poate lua $resedintele in ca ul unei agresiuni armate, art. :0 si art. :3 care instituie cele doua forme de raspundere, penala si politica, art. 144 care consacra un control indirect al $arlamentului asupra $resedintelui, care re ulta din contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de catre $rimul-ministru, care, alaturi de %uvern, raspunde politic in fata $arlamentului pentru intreaga sa activitate, deci inclusiv pentru decretele $resedintelui pe care le-a contrasemnat. -art. 111 asea a intreaga administratie publica, inclusiv %vernul sub control parlamentar, concreti at in obligatia de a pre enta documentele si informatiile cerute de cele doua #amere, prin intermediul presedintilor lor. art. 14: instituie principiul raspunderii politice a %uvernului numai in fata $arlamentului -art. 112, 113 si 11+ consacra forme concrete si directe de exercitare a controlului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de cen ura, angajarea raspunderii %uvernului; -art. 110 reglementea a statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale administratiei de stat care pot fi organi ate doar in subordinea %uvernului.

-orme de control contencios exercitat asupra administratiei publice centrale

Art. 02 si 123, alin.3 consacra dreptul de control al instantelor judecatoresti asupra actelor administrative emise de autoritatile publice, inclusiv asupra actelor emise de autoritatile administratiei publice;

3+ Art. 1+3, lit. d se refera la faptul ca, printe atributiile #urtii #onstitutionale se numara si aceea de a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind Ordonantele %uvernului.

-orme de control necontencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art. 111 alin. 1 repre inta un ()drept comun)) de exercitare a controlului parlamentar asupra intrgii administratii publice; #ap. + al titlului &&, art. 08-34, consacra institutia Avocatului $oporului a carei menire constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor impotriva abu urilor administratiei.

$rin intermediul Avocatului $oporului se exercita si un control direct din partea $arlamentului, asupra administratiei publice centrale si locale, deoarece Avocatul $oporuli pre inta organului legiuitor rapoarte, anual sau la cererea acestuia, cu privire la activitatea desfasurata, care pot contine si recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. /aporturile dintre Avocatul $oporului si puterea executiv, repre inta raporturi de control si colaborare.

-orme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art. 123, alin. 0 consacra dreptul prefectului, ca repre entant al %uvernului, de a ataca in contenciosul administrativ actele emise de consiliul local, consiliul judetean si primar, actul atacat fiind suspendat de drept; Art. 123, alin. 3 coroborat cu art. 21, 02 si 03 stabileste cadrul constitutional de exercitare a dreptului persoanei vatamate prin actele administrative ale autoritatilor publice, inclusiv ale autoritatilor administratiei publice centrale dar si locale.

Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice

30

&n functie de organul care exercita controlul;

A. <n control parlamentar; <n control parlamentar traditional, exercitat de catre $arlament in mod direct, prin mijloacele preva ute de #onstitutie; <n control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati publice care depind de $arlament-Avocatul $oporului, #urtea de #onturi;

A. <n control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra propriei sale activitati, in conformitate cu legea; "in punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel controlat, deosebim;

a/ un control administrativ intern, exercitat de agenti din interiorul organului controlat. *pecific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative. b/ un control administrativ extern; in acest, ca organul de control face parte din structuri administrative plasate in afara organului controlat. Acest control poate fi impartit in mai multe categorii; un control contencios, exercitat de organe administrative cu atributii jurisdictionale si un control necontencios, exercitat de organe de specialitate ale administratiei publice. "in punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ extern, ca si cel intern, pot fi reali ate; a/ la sesi area organului controlat; b/ la sesi area unui alt subiect de drept; c/ din oficiu. 6. <n control judiciar sau judecatoresc exercitat in ba a art. 21 si 02 din #onstitutie, raportate la prevederile -egii nr. 00+/244+ a contenciosului administrativ, atat pe cale de actiune directa cat si pe cale de exceptie. #. <n control exercitat de alte autoritati publice decat cele care reali ea a prerogativele celor trei puteri in stat.

33 5orbim astfel de controlul exercitat de #urtea #onstitutionala asupra ordonantelor de %uvern, de controlul exercitat de Avocatul $oporului, care este un control necontencios. ". <n control politic, a carui legitimitate se afla inserata in misiunea administratiei, aceea de a pune in aplicare deci ia politica.

&n functie de obiectivul urmarit;

A. <n control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat, atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii; 6. <n control de specialitate, care vi ea a anumite segmente ale organului controlat.

"in punct de vedere al procedurii aplicabile, distingem;

A. <n control jurisdictional, de natura contencioasa, care poate fi exercitat de #urtea #onstitutionala, instantele judecatoresti, organele administrative cu atributii jurisdictionale. 6. <n control nejurisdictional, de natura necontencioasa, care poate vi a controlul parlamentar traditional, controlul administrativ intern si extern, controlul exercitat prin autoritatile publice de specialitate.

, !urisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional $rin #onstitutia revi uita jurisdictiile administrative speciale au fost recunoscute expres. &ntre termenul de jurisdictie si cel de justitie nu exista identitate. ,urisdictia, lato sensu, poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor litigii, dupa o procedura asemanatoare celei judecatoresti si in urma careia se pronunta o solutie motivata. &n functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea litigiului respectiv, deosebim mai multe tipuri de jurisdictii;

37 !urisdictie constitutionala, exercitata prin #urtea #onstitutionala; !urisdictie judiciara sau justitie, reali ata prin &nalta #urte de #asatie si ,ustitie si de celelalte instante stabilite prin lege. &ntre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie de la intreg la parte, sau de la genul proxim la diferenta specifica. ,ustitia este specie, iar jurisdictia este genul. !urisdictie administrativa, reali ata prin intermediul unor organe administrative cu atributii jurisdictionale.

Definitia si trasaturile jurisdictiei administrative si ale actului administrativ jurisdictional

!urisdictia administrativa repre inta un tip special de jurisdictie, reali at de organe de natura administrativa, care sunt investite cu atributii jurisdictionale. o "in punct de vedere a obiectului, ea repre inta o solutionare a unei ()cai de atac.)) "in punct de vedere al procedurii, regasim principiul specific procedurii judiciare, astfel; posibilitatea acordata partilor de a fi ascultate de instanta, posibilitatea de a avea repre entant legal, contradictorialitatea si independenta partilor. "in punct de vedere al rezultatului, specific acestei jurisdictii este faptul ca, din ea re ulta o !otarare motivata, respectiv un act administrativ jurisdictional.

Definitia jurisdictiei administrative

!urisdictia sdministrativa repre inta activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa norme procedurale specific procedurii judiciare, care are drept re ultat un act administrativ cu caracter jurisdictional. $otrivit art. 21, alin. + din #onstitutie, jurisdictiile speciale administrative sunt recunoscute, dar, pentru a se inlatura abu urile administratiei, se proclama caracterul lor facultativ si gratuit.

38 Actul adoptat de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale se numeste act administrativ jurisdictional.

Definitia actului administrativ jurisdictional

/epre inta actul administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu atributii jurisdictionale, prin care se solutionea a cu putere de adevar legal un litigiu din sfera administratiei, dupa principii specifice procedurii judiciare. o (rasaturile actului administrativ jurisdictional

'ste un act administrativ tipic care emana de la o autoritate publica investita prin lege cu solutionarea unor litigii; 'ste adoptat in urma solutionarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe personae fi ice sau juridice, de drept public sau de drept privat; Actul are un caracter individual; -itigiul se solutionea a cu forta de adevar legal, trasatura care apropie acest tip de act de !otararile pronuntate de instantele judecatoresti; *tabilitatea mai mare de care se bucura si in ba a careia este exceptat de la principiul revocabilitatii actelor administrative, insa aceasta nu este similara stabilitatii de care se bucura !otararile judecatoresti; $rocedura dupa care se eliberea a este similara procedurii judiciare, in ea regasindu-se principii comune acesteia din urma-contradictorialitatea, independenta, posibilitatea partilor de a fi repre entate de un aparator; Obligatia motivarii actului, care il apropie pe acesta de sentintele pronuntate de instantele judiciare.

o o

o Cap. *I domeniul public

1 Definitia si trasaturile domeniului public

3: "omeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile, publice sau private, care prin natura lor sau prin vointa legiuitorului sunt supuse unor norme speciale de protectie, deduse din faptul ca au o utilitate publica, satisfacand in mod direct sau indirect un interes public. Aceste bunuri sunt supuse preponderent unui regim de putere publica, asupra lor exercitandu-se de catre o persoana morala de drept public, un drept de proprietate publica sau un drept de pa a si protectie administrativa.

.rasaturile domeniului public $rin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil, public sau privat, sa pre inte acele particularitati care sa justifice protectia speciala de care se bucura. 6unurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de a satisfice interesul public, in mod direct sau indirect, prin intermediul unui serviciu public 6unurile care apartin domeniului public sunt guvernate, in ansamblul lor, de un regim de putere publica, astfel; a/ fie un regim de putere publica exclusiv, pentru bunurile proprietate publica apartinand domeniului public; b/ despre preeminenta unui regim de putere asupra unuia de drept comun,deci un regim mixt; /egimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua forme; <n regim de exercitare a dreptului de proprietate publica, subiectul fiind statul si unitatea administrativ teritoriala; <n regim de limitare a exercitiului dreptului de proprietate privata, pentru bunurile private care apartin domeniului public.

<n bun domenial implica o persoana morala de drept public, care poate exercita urmatoarele drepturi; a/ titularul unui drept de proprietate publica, fiind vorba despre stat sau unitatea administrativ-teritoriala; b/ titularul unui drept de pa a si protectie , drept care poate fi exercitat de orice persoana publica care actionea a in numele statului sau al unitatilor administrativteritoriale

+4

+egimul constitutional al proprietatii publice. +elatia domeniu publicproprietate publica

&ntre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica. a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 133, alin. 2 din #onstitutie-si anume, statul si unitatile administrative teritoriale &dentificam astfel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes national, si o proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde bunuri de interes local. b/ se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii publice, fara a epui a toate bunurile care o compun; c/ din opo itia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si regimul juridic de drept comun aplicabil proprietatii private, re ulta existenta a doua domenii-domeniul public si domeniul privat. &n /omania proprietatea este publica sau privata.-art. 133 din #onstitutie, art. ++ din #onstitutie d/ $roprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale. 'a nu exclude existenta unor forme de valorificare si de antrenare in circuitul social si juridic. Aceasta se reali ea a prin ic!eierea unor contracte administrative-de concesionare, de administrare, de inc!iriere si de folosinta gratuita. $roprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.

' +egimul juridic aplicabil domeniului public

6unurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in exclusivitate de un regim juridic de drept public.

+1 6unurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate, concomitent, de doua tipuri de regimuri juridice diferite-un regim juridic mixt, de drept comun si de putere, cel de putere fiind predominant. $rincipiile aplicabile proprietatii publice

A &nalienabilitatea 6unurile proprietate publica nu pot fi instrainate, ci doar valorificate, respectiv date in administrare, concesionate sau inc!iriate, in conditiile legii. 6unurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar este vorba de o alienabilitate limitata, conditionata. 6. &nsesi abilitatea 6unurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite, mobiliare sau imobiliare, nu pot constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-gaj, ipoteca, privilegii. 6unurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de sesi abilitate limitata. #. &mposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti Asupra bunurilor apartinand domeniului public nu se pot constitui garantii reale. ". &mprescriptibilitatea "in punct de vedere al prescriptiei ac!i itive, titularii unor astfel de bunuri pot sa le recupere e oricand si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le detin, indiferent de buna sau reaua credinta a acestora. &n raport cu prescriptia ac!i itiva, nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale pe calea u ucapiunii sau a posesiei de buna credinta.