a.

n= act normativ
n.j= norma juridică

CURS - TEORIA GENERALA A DREPTULUI 13/10/2020

Drept obiectiv desemnează totalitatea normelor de

conduită ,care cărmuiesc într-o societate raporturile dintre
indivizi .Normele care reglemtează raporturile dintre subiectele
de drept cu caracter imepartiv din perspectiva respectarii lor
(adica obligatorii ) , în caz de încălcarea normelor de drept
intervine foța de constrangere a statului prin instituțiile sale .
O alta ascensine a dreptului este aceea de stinta, care
are ca obiect de studiu normele de conduita si instituțiile
juridice cu atribuții în aplicarea normelor de drept .
Dreptul subiectiv reprezinta aptitudinea indivizilor de a
avea un anumit comportament si de a pretinde o conduită
corespunzatoare .În concret dreptul subiectiv reprezintă
posibilitatea fiecaruia dintre noi de a pretinde celorlalți
coparticipați la raporturile sociale sa dea/sa faca/sa nu faca
ceva .
Prin intermediul drepturilor subiective , subiectele de
drept care apeleaza si respecta a.n pot să-și apere un interes
legal sau să-și valorifice un anumit drept in contradictoriu sau
nu (exemplu : daca a ii vinde lui b un autoturism , este evident
ca a poate sa pretinda de la b plata pretului. De exemplu în
ipoteza în care x plateste impozitul pe propiecate la
administratia financiara, evident ca este nevoit sa solicite si sa
primeasca un document care sa ateste aceasta operațiune .
Prin drept înțelegem si drept național , adica ansamblul de
norme juridice care se aplica într-o țara. De asemenea o alta
ascensiune , este dreptul internațional , reprezentand
ansamblul normativ care guverneaza raporturile dintre state
sau dintre state și celelate subiecte de drept internțional.
Cuvantul drept poate sa fie privit si ca adjectiv atunci cand
spunem un drept sau decizie dreapta ș.a.m.d.
În final vom reține ca o altă ascensiune recunoscută si extrem
de importanta este accea a termenului drept pozitiv ,adică
ansamblul normelor juridice in vigoare .
Legătura dintre dreptul pozitiv si dreptul obiectiv este o
legătura de tip ,,parte-intreg,, și unde dreptul pozitiv este o
componeneta a dreptului obiectiv .
DEFINIREA DREPTULUI
Se pornește in doctrina de la urmatoarea speță ( a ii
datoreaza lui b o suna de bani , in concluzie între a si b s-a
realizat un raport juridc , observam deci ca a , trebuie sa îi
restituie lui b o suna de bani . Întrebare: de ce trebuie a să îi
restituie b suma de bani ? : a trebuie sa îi restituie banii in
virtutea legii . În acest sens concluzionam ca ideea de dreptate
in ansamblul ei presupune 2 componnente : un drept dar si o
obligatie. ( Putem spune că oricarui drept îi revine și o
obligație )
Fiecare drept subiectiv este limitat de locul de unde încep
și celelalte drepturi juridice .
Putem definii dreptul ca ansamblul/totalitatea regulilor
care sunt asigurate si garantate de catre stat , reguli care au ca
obiectiv reglementarea comportamentului indivizilor in
societate iar în caz de încalcare a regulilor de drept , intervine
forța de constrangere a instituțiilor de stat în revederea
restabilirii ordinii publice prin aplicarea unor sancțiuni
proportionale cu fapta antisociala si vatamarile produse .
Exsta autori care neaga conceptul de drept , de notiunea
drepturilor și libertățiilor fundamentale .
Dreptul este o creație specifica fiecărei arii geografice , a
fiecarei țări în parte , iar elementele care compun fenomele
juridic în general sunt diferite de la un sistem la altul în funcție
de valorile fiecărei societății din care face parte
DIMENISUNEA SOCIALA A DREPTULUI
Dreptul este un produs social și fenomenul juridic în
ansamblul său se regăsește în activitatea noastră zilnică. Fara
norme de drept nu există un stat de drept. Astfel una dintre
componentele realității sociale este relitatea juridică care ea la
randul ei interacționează su realitatea economică , politică .
COMPONENTELE REALITĂȚII JURIDICE
A ) Conștiința juridica
Atestă împrejunarea că toate elementele incluse în fenomenul
juridic sunt niște produse care au făcut obiectul unei evaluări
individuale de catre fiecare subiect de drept in parte sau de
catre legiuitor
*Cum ajungelegea să fie lege ?
Societatea contestă că un anumit domeniu nu este legiferat,
insuficient legiferat sau se constatta ca legea existenta nu
corespunde cu realitatea și trebuie schimbata sau se constată
ca este necesar ca legea acutuala sa fie completatî.
În acest sens se elaborează un proiect de lege care este supus
analizei și dezbaterii în forumul legiuitor. După ce s-a parcurs
această etepă, proiectul de lege se
Se consideră că sunt 2 elemente care compun știința
juridica :
- element subiectiv de natura logica -prin care opinia
colectivității umane concluzionează că societatea are nevoie de
o lege sau o instituție
- element obiectiv compus din ansamblul de opinii cu
privire la fenomenul juridic în general
B ) A doilea element al realității juridice o reprezinta DREPTUL
CU TOATE ELEMENTELE SALE de oridin normativ/instituțional.
Dreptul acționează într-o societate ca un pendul , între ceea ce
este si ceea ce trebuie sa fie. Dreptul înțelege nevoia sociala,
 o observa , o analizeaaza și după aceea pune la dispoziția
societății un produs finit transpus într-o lege, intr o decizie
judecătoarească sau într-o instituție .
C ) RELAȚIILE JURIDICE reprezintă ultima componenetă a
conștiinței juridice și care atestă ca dreptul se aplica oricaror
raporturi si situatii juridice. Ordinea de drept se realizeaza prin
valorificarea drepturilor subiecte ,cu respectarea intregrală a
ansamblului normativ in vigoare .
TIPOLOGIA DREPTULUI SI SISTEMULUI DE DREPT
Fenomenul juridic are un carActer complex si dinamic și el
se afla într-o premanentă evoluție , pentru că dreptul este
intens influențat de o suma de factori, cum ar fi factorii politici
sau economici. Dreptul nu are un caracter static ci el este
influențat de influențele socio-politice, de factorii geografici de-
alungul timpului și s-a constatat ca anumite legi au disapărut
fiind înlocuite de altele , ca și anuminte instituții.
Avand în vedere cele prezentate se constată ca una dintre
metodele de cercetare a dreptului este medota tipologica care
scoate în evidență asemanările si deosebirile dintre diferitele
sisteme de drept . Din această perspectivă distingem
urmatoarele familii de drept :
1.SISTEMUL DE DREPT ROMANO-GERMANIC
Sistemul de drept romano-germnaic , cuprinde sistemul
francez , germanic si cel scandinav . Sistemul juridic francez, are
ca moment de referință anu 1804 cand a fost adoptat codul
civil elaborat sub autoritatea marelui împarat Napoleon
Bonaparte . Napoleon fara niciun fel de laudă a afirmat ca acest
cod va dainuii pe veci .
Codul napoleon s-a remarcat printr-o superioritate marită
față de celelalte legiuiri de dinainte în sensurile urmatoare:
acest cod civil atestă înlocuirea relațiilor de tip feudal cu
relatiile specifice economiei de piață. Acest cod garanteaza
drepturi Și libertăți cetățenești care au fost inspirate din
revoluția franceză care a consacrat celebra ,,Liberté, égalité,
fraternité,,
Codul napoleon prin articolele din conținutul sau abolește
regimul feudal al propietății funciare garantand libertatea
circulației pamanturilor în plus prețul de propietate privata este
consacrat și aparăt iar propietatea privata este guvernată de
principiul CONSENSUALISMULUI . Sistemul de drept francez se
întalnește astăzi in țări precum Franța Romania Spania .
Sistemul juridic german este ca si cel francez inspirat tot
de către dreptul roman iar între cele 2 sisteme exista foarte
multe asemanări iar acesta se aplica in ziua de azi in țări
precum germania austria etc
Din sistemul de drept romano-germanic face parte și cel
scandinav. Rațiunea constă în aceea că Finlanda, Suedia
Norvegia etc. ( toate țările nordice ) au avut o istorie comună
de-alungul timului iar legislația acestor țări in momentul de față
reprezintă un amestec funciar de drept
 În prezent țările nordice au demarat un proces de
modernizare si au adoptat o serie de norme juride si instituții
specifice familiei romano-germanice.
Specificul sistemului de drept romano-germanic este legea
scrisa ,spre deosebire de familia dreptuli angolo-saxon
2.FAMILIA DREPTULUI ANGLO-SAXON
Se aplică în arii precum Noua Zeelandă , Anglia , U.S.A etc .
Principalele elemente care compun sistemul de drept anglo-
saxon sunt :
1.COMMUN LOW - care este alcatuitĂ din regului decise în baza
unor hotarari judecătorești
2.EQUITY LOW – care prezintă principiile justiției , aceste norme
sustin COMMUN LOW .
3. STATUTORY LOW - prezentand un drept transpus prin legi
care emana de la .. legiuitor cu precizarea că aplicarea acestor
legi scrise este de ansamblul instanțelor de judecată.
Referitor la U.S.A vom reține că la ora actuală sistemul scris de
legi , a început să capete o ampluoare din rațiuni care țin si de
marimea teritoriului Statelor Unite . Vom preciza ca fiecare stat
federal are propia autonomie legsilativa si procedual
judecătorească .
Există 3 exceptii :
-Legislația financiară si forța armatei este comuna tuturor
statelor
*exemplu de autonomie nedorită este aceea ca există state
care aplica pedeapsa cu moartea .