Sunteți pe pagina 1din 7

Particulariti ale vederii la insecte

Particularitati ale vederii la insecte

Ecofiziologia animalelor

Particulariti ale vederii la insecte


1. Ce este o insecta?
Au fost studiate peste 750.000 specii de insecte, dar numarul de specii inca neidentificate ramane incalculabil. Exista o uluitoare diversitate de specii, care au insa si trasaturi comune. Sase picioare: Insectele fac parte din grupul exapodelor, pentru ca adultii au trei perec i de picioare, nu intotdeauna egale. !reierii au picioarele din spate foarte lungi, in timp ce anumiti fluturi au picioarele din fata aproape invizibile si nu c iar foarte utile. Lipsa scheletului intern: "amiferele, pestii, pasarile, reptilele au vertebre si coloana vertebrala. Pe de alata parte, insectele nu au un sc elet intern sau endosc elet. Partea exterioara a corpului lor, numita #tegument#, este un fel de armura care le prote$eaza si le sustine musc ii. %e numeste sc elet exterior sau exosc elet. Trei segmente: &orpul insectelor adulte este alcatuit din trei segmente principale: cap, torace si abdomen. 'imensiunea fiecarui segment difera, (n functie de specie. Cu aripi: "ulte insecte si)au pierdut capacitatea de a zbura, dar nu si aripile. *nele, de exemplu mustele, au o singura perec e de aripi+ altele, de exemplu libelulele, au doua perec i. Aripile pot avea pe ele solzi ,cum au fluturii- sau au evoluat intr)o perec e de elitre dure si o perec e de aripi membranoase ,cum au scarabeii-. Exista si insecte care nu au aripi deloc, de exemplu puricii sau paduc ii. Antene: Prezenta antenelor este o caracteristica a insectelor. Antenele le a$uta sa guste, sa miroasa si sa atinga, deci $oaca rolul unor organe de simt. 'e asemenea, le a$uta sa isi mentina ec ilibrul si directia. Dimensiuni mici: Prin comparatie cu animalele cu sange cald, de exemplu pasarile sau mamiferele, insectele sunt in general de foarte mici dimensiuni. Au cativa centimetri sau c iar mai putin de . cm. *nele sunt c iar greu de vazut cu oc iul liber.

Particularitati ale vederii la insecte

Ecofiziologia animalelor

Insectele apartin grupului mare de artropode, ale caror caracteristici includ un exosc elet c itinos, corp segmentat, impartit in regiuni, si apendice articulate. Paian$enii, scorpionii, crabii si miriapozii sunt artropode ) dar nu sunt insecte.

. !rganele vi"uale
0rganele vizuale la insecte sunt situate pe cap si se clasifica astfel: 0c i compusi 0c i simpli

!chii compusi sau #atetati , (n num1r de doi, sunt situa2i simetric , pe p1r2ile laterale ale capului, (n cavit12ile orbitale. 3orma 4i m1rimea oc ilor compu4i sunt variabile. &onturul lor poate fi circular, oval, reniform etc. 5a unele insecte oc ii sunt foarte dezvolta2i, ocup6nd o mare parte din capsula cefalic1 ,5ibellulidae, 7ibionidae etc.-, iar la altele sunt redu4i sau c iar pot lipsi ,unele specii de %tap 8linidae, &arabidae etc.-. 0matidiile din care sunt forma2i se individualizeaz1 pe suprafa2a lor, sub forma unor fa2ete, de regul1 exagonale. !chii simpli$ sunt oc i mici, frecven2i mai ales (n stadiul larvar 4i la unele insecte adulte. 5a larvele insectelor olometabole ei sunt situa2i pe p1r2ile laterale ale capului 4i poart1 denumirea de oc i laterali sau stemmate. 5a adul2ii ma$orit12ii ordinelor subclasei Pter8gota, precum 4i la larvele unor grupe de insecte cu metamorfoza incompleta. 0c ii simpli la insectele adulte sunt situa2i dorsal 4i se numesc oceli ,ocelli-. Ei se g1sesc, obi4nuit, pe frunte sau pe cre4tet, fiind (n general, (n num1r de .)9. 'e obicei sunt (n num1r de :)./. &omunicarea vizuala functioneaza, desigur, numai in conditii de lumina. 0c ii unor insecte pot fi insa atat de perfectionati intr)o anumita directie, incat orientarea se poate face in functie de soare sau de stele. *nele furnici pot vedea stelele c iar si ziua. &ulorile sunt percepute de insecte in mod diferit, in functie de structura oc iului. Insectele diurne prezinta vedere apzitionala : o singura omatida vede o portiune nesemnificativa din obiect, iar toate impreuna contureaza forma obiectului in totalitate. Insectele nocturne si crepusculare prezinta vedere superpozitionala : suprapun imaginile fractionate intr)un obiect comun si cu a$utorul oc ilor fatetati, pot deosebi forma,culoarea,miscarea , distanta intre obicete, lumina polarizanta. "ulte
9

Particularitati ale vederii la insecte

Ecofiziologia animalelor

insecte sunt miope si la distanta observa doar miscarile. Alte insecte, sunt oarbe la culoarea rosie, dar vad razele ultraviolete si sunt atrase de ele. 'iapazonul razelor de lumina receptionate de insecte este de /500):000 A.

%. &ederea la di#erite insecte


Pian'enul nu are nevoie de aceast1 vedere de noapte. 5entilele sale imense las1 s1 p1trunda orice raz1 de lumin1,retinele sale av6nd celule captatoare de lumin1 foarte mari. Pe l6ng1 acest lucru, oc ii s1i au o vedere cu acoperire total1 cudubl1 senzitivit ate. P1ian$enul poate vedea cu o zecimede lumin1 din c6t avem noi nevoie. A stfel, (n cea mai(ntunecat1 noapte el poate v6na. 5a (nceput acesta construie4teo p6nz1 unic1. P6nza este 2inut1 pe picioare. Postat ca un gladiator miniatural, p1ian$enul se bazeaz1 pe vederea bun1 pentru a)4i captura prada. 0c ii s1i nu sunt sensibili numai la lumin1, ci reac2ioneaz1 la cea mai mic1 mi4care. 0c ii p1ian$enului sunt similari cu aino4trii, dar sunt multe animale cu vedere foarte diferit1 de a noastr1.Insectele se afl1 (n situa2ia (n care sunt permanent expuse la pr1d1tori. Acestea au nevoie s1 4tie distan2a la care se afl1 pr1d1torii, (n orice distan21. Al(ina este o insecta a c1rei vedere a fost studiat1 foarte atent. Propriet12ile vederii albinelor sunt u4or de studiat, deoarece ele suntatrase de miere+ se pot face experien2e (n care mierea e identificat1 pun6nd)o pe 6rtie albastr1 sau ro4ie 4i observ6nd la care se ducalbinele. Prin aceast1 metod1 au fost descoperite c6teva lucruri foarteinteresante referitor la vederea albinelor. ;n primul r6nd, (ncerc6nd s1 m1soare c6t de acut v1d albinele diferen2a de culoare dintre dou1 buc12i de 6rtie <alb1= , uniicercet1tori au g1sit c1 ele nu v1d prea bine, iar al2ii c1 v1d extraordinar de bine. & iar dac1 cele dou1 buc12i de 6rtie alb1 erau aproape la fel,albinele puteau face totu4i diferen2a. Experimentatorii au utilizat alb dezinc pentru o foaie de 6rtie 4i alb de plumb pentru cealalt1+
>

Particularitati ale vederii la insecte

Ecofiziologia animalelor

de4i nou1 aceste nuan2e ni se par exact la fel, albina le poate distinge cu u4urin2a deoarece ele reflect1 diferit inultraviolet. ;n acest mod s)a descoperit c1 oc iul albinei este sensibil pe un interval spectral mai larg dec6toc iul omenesc. 0c ii no4tri func2ioneaz1 de la 7000 de ?ngstr@mi p6n1 la >000 de ?ngstr@mi, din ro4u p6n1(n violet, dar ai albinei pot vedea (n ultraviolet p6n1 la 9000 de ?ngstr@mi. Aceasta duce la o serie de efecteinteresante. ;n primul r6nd, albinele pot face o distinc2ie (ntre multe flori care nou1 ni se par la fel, trebuie s1 ne d1m seama c1, culorile florilor nu au fost inventate pentru oc i no4tri, ci pentru ai albinelor+ ele fiindsemnale pentru atragerea albinelor c1tre o anumit1 floare. Atim cu to2ii c1 exist1 multe flori <albe=. Alt aspect interesant al vederii albinelor este c1 ele par s1 poat1 determina direc2ia soarelui doar privind la o por2iune de cer albastru, f1r1 a vedea soarele (nsu4i. Boi nu putem face u4or acela4i lucru. 'ac1 privim pe fereastr1 la cer 4i vedem c1 el e albastru, (n ce directie e soareleC Albina poate r1spunde, fiindc1 efoarte sensibil1 la polariza2ia luminii, iar lumina (mpr14tiat1 care d1 culoarea cerului este polarizat1. Exist1 (nsa unele discu2ii (n ceea ce prive4te modul cum opereaz1 aceast1 sensibilitate. Bu se 4tia dac1 se datoreaza %e presupune de asemenea c1 o albin1 poate distinge p6n1 la /00 de oscila2i pe secund1, pe c6nd noi putem distinge cel mult /0.

Acuitatea vi"ual a al(inei


0c iul albinei este un oc i compus, fiind alc1tuit dintr)un mare num1r de celule speciale numiteomatide, aran$ate radial aproximativ pe suprafa2a unei sfere, pe partea exterioar1 a capului albinei, (n parteade sus se afl1 o por2iune transparent1, un fel de <cristalin=, care (n realitate seam1n1 mai mult cu un filtru sauo conduct1 ce canalizeaz1 lumina de)a lungul fibrei (nguste unde probabil are loc absorb2ia. 'in acel cap1t alcelulei porne4te fibra nervoas1. 3ibra central1 e (ncon$urat1 de 4ase celule care, de fapt, au secretat fibra.Avem de a face cu un obiect conic, multe astfel de celule put6nd fi dispuse una l6ng1 alta pe toat1 suprafa2aoc iului albinei. )arcagiul are oc ii compu4i. Ace4tia constau (ntr)un ansamblu delentile mici. 'e4i fiecare lentil1 vede doar un fragment din (ntreaga scen1, ele secombin1 pentru a crea o singur1 imagine. 0c ii barcagiului sunt fixa2i c1tre lumina polarizata reflectata de apa. 0c elarii polariza2i distrug aceste reflexii, dar oc ii barcagiului se m1resc a$ut6ndu)l s1 g1seasc1 noi locuri de (mperec ere.

Li(elula are cel mai performant oc i compus. Dederea sa este de patru orimai bun1 dec6t a pescarului de ap1. Dederea bun1 este esen2ial1
5

Particularitati ale vederii la insecte

Ecofiziologia animalelor

pentru aceast1<bil1 aerobic1=, deoarece libelula nu numai c1 v6neaz1 dar se 4i lupt1 cu v6ntul.>0.000 lentile adun1 destula informa2ie pentru manevre. 'ar aceast1 vedere estet o t u 4 i d e 9 0 d e o r i m a i s 1 r a c 1 d e c a t a n o a s t r 1 . P e n t r u a f i p e m 1 s u r a v e d e r i i noastre, oc ii lor compu4i ar trebui sa fie de un metru lungime.

*nsecta cu ochi (i#ocali 0c elarii bifocali permit purt1torilor s1 focalizeze deopotriv1 obiectele (ndep1rtate 4i cele apropiate, uit6ndu)se prin diferite p1r2i ale lentilei. %e spune c1 7en$amin 3ranElin a inventat aceste lentile, dar de fapt ele exist1 de milioane de ani, (n natur1. ;n r6urile Americii de Bord, larva de co4mar a c1r1bu4ului F ermonectus marmoratus ,sunburst diving beetle G (n traducere c1r1bu4ul p1tat (not1torv6neaz1 cu o perec e de lentile bifocale naturale. !6ndacul se bazeaz1 pe acuitatea sa vizual1 pentru a urm1ri alte larve de insecte (n mi$locul apelor curg1toare deseori tulburi. Acesta vede lumea prin nu mai pu2in de 4ase perec i de oc i, iar (n /00H ElEe 7usc becE a descoperit c1 fiecare are cel pu2in dou1 retine. *nul din studen2ii ei, Annette %toIasser, s)a concentrat pe studierea perec ii din fa21 4i a ar1tat c1 sunt diferi2i fa21 de al2ii din regnul animal. 3iecare din ace4ti oc i (n form1 de tub are o lentil1 4i dou1 retine. 0 retin1 se afl1 (n spatele ,4i pu2in mai $os- dec6t cealalt1, dar lentila reu4e4te s1 focalizeze imagini clare pe ambele retine. 0amenii sunt capabili s1)4i a$usteze lentila proprie pentru a se focaliza pe obiecte la diferite distan2e, dar F ermonectus marmoratus poate vedea lucruri care sunt aproape 4i departe (n acela4i timp 4i cu aceea4i claritate. 5entilele sale bifocale (i ofer1 doi oc i la pre2 de unul. %toIasser a descoperit propriet12ile unice ale lentilei g6ndacului prin punerea ei gri$ulie (n fa2a microscopului 4i trec6nd lumina prin aceasta. Acest simplu, dar delicat experiment a produs dou1 imagini focalizate la distan2e diferite (n spatele lentilei G 4i aceste distan2e sunt exact locul (n care se afl1 cele dou1 retine. +urnicile "a$oritatea furnicilor au doi oc i compuJi, care sunt f1cuKi din compartimente sensibile la lumin1 numite ommatidia. Aceste compartimente lucreaz1 (mpreun1 pentru a genera o imagine (n creierul furnicii. 0c ii furnicii sunt buni pentru detectarea miJc1rii, dar nu dau o bun1 rezoluKie. *nele tipuri de furnici au trei oc i simpli, numiKi oceli, aflaKi pe v6rful capului. 0celii pot detecta lumina, dar nu pot forma imagini. ;n comparaKie cu
H

Particularitati ale vederii la insecte

Ecofiziologia animalelor

vertebratele, ma$oritatea furnicilor au vedere mediocr1 c1tre slab1. FotuJi, speciile de furnici difer1 (n ceea ce priveJte capacitatea vizual1. *nele au o vedere bine dezvoltat1 ,un exemplu ar fi furnica)buldog australian1, care are o vedere excepKional1-, (n timp ce altele sunt total oarbe.

0amenii de 4tiin21 caut1 modalit12i de a copia oc iul compus al insectelor pentru a realiza detectori de mi4care de mare vitez1 4i o nou1 genera2ie de camere de luat vederi: ultrasub2iri 4i multidirec2ionale. 'eoarece oc iul insectelor este, de fapt, cea mai complexa structura optica existenta, fiind compus din mai mult de :.500 de lentile miniaturale exagonale, fiecare dintre acestea fiind orientata in alta directie, imaginea finala are aspectul unui mozaic de mici dimensiuni. "ai mult, procesul de formare a imaginii este la fel de complicat, razele de lumina fiind captate de fiecare lentila miniaturala, directionate apoi intr)un canal care contine celule fotosensibile si, numai dupa toate aceste proceduri, imaginea este formata de catre celulele nervului optic. 0amenii de stiinta de la 7erEle8 si *niversit8 of &alifornia sustin ca, odata cu definitivarea acestei lentile, s)ar putea elucida si misterul generarii naturale a oc iului insectelor, care #se naste# dintr)o singura celula.