Real Imaginar

NTRE REAL I IMAGINAR SAU EDUCAIA VIZUAL
(curs de Educaie vizual pt. studentii de la Master)

autor lector univ. dr. psih.Cioca Vasile
CUPRIN
INTRODUCERE ! CU"#UR$ VI%U$"$& E'UC$#I$ VI%U$"$ ( ). OMUL, NATURA, DIVINITATEA SI IMAGINEA. * ).+. Caracteristici ale i,a-inii . +.). /MU" I /0IEC#E"E 1 +.+ RE$"U" EN I0I" )2 +.3 OMUL SI IMAGINILE/IMAGINARUL )+ +.(.) #IP/"/3I$ IM$3INI"/R )+ +.(.+ IM$3IN$4I$ )5 +.(.( IM$3IN$RU" )1 +.(.6Cu, activ,& 7,8o-i, i,a-inarul elevilor9 +2 (. EDUCAIA ESTETICA, EDUCAIA ARTISTIC, EDUCAIA VIZUAL ++ 4. PRELUCRAREA INFORMAIEI DE SPECIALITATE +. 4.1. In:or,aiile vizual;plastice +. 6.+. Modaliti () *. PROIECTAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR PLASTICE 6) *.). $ct de anticipare <i pre:i-urare a unui de,ers educaional 6) *.+. /r-anizarea 7nvrii pe clase (-rupe) <i lecii (activiti de atelier). 6) *.(. Etapele proiectrii didactice 6+ =. PROGRAMELE SCOLARE PT. CLASELE A IX-A I A X-A 6( . PROGRAMELE SCOLARE PT. CLASA A IX-A C!""#$!%!& '#()")*+#,(#%#)", ./$,+#/*,%0, 1"/(#% ,"-#2-#$3 *2 5. RELATIA DINTRE REAL SI IMAGINAR N CADRUL EDUCAIEI VIZUALE *6 4. IMAGINEA SI MICAREA =+ 15. DEZVOLTAREA SENSI6ILITII ARTISTICE A ELEVILOR PRIN NVARE INTEGRATA )25 )). IM$3INE$ I #IMPU" ))= )+. IMAGINEA SI SPATIUL )+2 )+.) 'espre spaiu 7n -eneral )+) )+.+ paiu la >eide--er )++ )+.( S1,+#! 7)*)-#$ 8# 21,+#! 1%,2-#$ )+6 )+.6. / :eno,enolo-ie a spaiului plastic (de la + la )5 ani) )+= )+.*. Reprezentarea spaiului sau i,a-inea spaiului )62 )+.=. Modaliti de studiere a reprezentrii spaiului )6)
)(. #IMPU"& P$4IU" ?I CU"#UR$ "$ "UCI$N 0"$3$ )6= )6. #IMP; P$4IU;M$#ERIE;/M ?I 'UMNE%EU "$ #EP>EN >$@AIN3 )*. IM$3INE$ ?#IIN4IBICC ?I $R#E"E VI%U$"E )=. EDP"/R$RE$ B/RME"/R EN ?#IIN4$ C/N#EMP/R$NC ?I $R#E"E VI%U$"E )..'E ENE"E C/PII"/R& $"E 0/"N$VI"/R P I>ICI ?I IM$3INI"E $R#I #ICE;P"$ #ICE )5....9OCUL I EDUCAIA VIZUAL )1. P/N#$NEI#$#E ?I $N#REN$MEN# EN E'UC$4I$ P"$ #ICC +2. PIC#UR$ M/'ERN$ I '$N U" +) ARTELE PLASTICE SI MATEMATICA (0i8lio-ra:i& te,atizare) ++. IMAGINEA SI SACRUL +(. IM$3INE$ ?I "I#ER$#UR$ +6. IM$3INE$ ?I MU%IC$ +*. IM$3INE$ ?I ER/ U" +=. E'UC$4I$ P"$ #IC$ I $R#$ P/PU"$R$ #R$'I#I/N$"$ +.. TEME PENTRU ESEURI/REFERATE/PROIECTE ! ; I,a-inea <i puterea ; I,a-inea <i erosul ; $naliza i,a-inii :il,ice 7n cadrul educaiei plastice ; Valoarea proiectiv <i terapeutic a activitilor plastice ; Calculatorul <i educaia vizual;plastic ; Cercetarea <tiini:ic 7n do,eniul vizual;plastic ; I,a-inea <i literatura ; I,a-inea <i ,uzica ; I,a-inea <i recla,a ; I,a-inea 7n spaiul a,8iental ; I,a-ine <i spectacol ; I,a-ine <i creativitate ; I,a-ine <i ,anipulare ; I,a-ine <i :ericire ; Educaia intercultural 7n cadrul educaiei vizuale ; i,8olul 7n educaia vizual ; I,a-inea <i ,oartea ; I,a-inea <i neantul ; I,a-inea <i lu,ea de dincolo ; I,a-inea <i su:erinaFdurerea ; I,a-inea <i tehno<tiina ; I,a-inea <i utopia ; I,a-inea ca anestezic ; I,a-inea <i ,e,oria ; I,a-inea <i 8oala (valenele terapeutice ale i,a-inii) ; I,a-ine <i :e,initate ; I,a-inea si inchisoarea ; I,a-inea si ne8unia
).= )5) )56 )12 )11 +)= ++) ++5 ::4 +() +() +(+ +**
; I,a-inea si hrana ; i,a-inea si sportul ; I,a-inea si ani,alele
INTRODUCERE ; C!%-!", .#<!,%0 -- E'!$,+#, .#<!,%0

/,ul este o :iin cultural Educaia este procesul de trans,itere a culturii.Peda-o-ia este <tiina trans,iterii culturii. Ce trans,ite, elevilor9 Valori& ,odele culturale& ideal cultural al personalitii. Cultura 7nsea,n li8ertate ! responsa8iliti <i constrGn-eri asu,ate. $daptarea la o, este ,ediat de con<tiin& de instanele incon<tiente <i su8con<tiente& toate productoare de cultur. piritul european -Gnde<te& este structurat cu precdere dihoto,ic ! Natur ; cultur /,ul ; :iin natural ; ani,al raional ; :iin cultural ; ani,al sH,8olicu, O&!% )2-) / (##*+0 2#&=/%#$0. C!%-!", )2-) !* $/&1%)> ; $!*/,8-)"),, $")'#*+,, ,"-,, '")1-!%, &/",%,, /=#$)#!"#%). C!%-!", ; - /7/,")%/" C!%-!", $, ?*7"#@#"), (/"&,"), )'!$,+#). - 21#"#-!%!# Cultur ; personal culturi do-,atice ;colectiv C/*+#*!-!"#%) )'!$,+#)# A $!%-!", ; etern u,ane V,%/"# ; ; aparinGnd co,unitii naionale ; valorile speci:ice epocii (veacului) V,%/"#%) 2!*- ")1)")B /&!% ,") *)./#) ') ")1)") 2-,=#%). $,") 2!*- .,%/"#%) 1)")*) ,%) $!%-!"## .#<!,%), $,") 2!*- ")1)")%) 2-,=#%) ,%) $!%-!"## .#<!,%)C3. E'!$,+#, #*-)"$!%-!",%0/&!%-#$!%-!",%0 8# )'!$,+#, ,"-#2-#$0/.#<!,%0. C!%-!", .#<!,%0 o de:ini, ca o realitate co,pleI <i atotptrunztoare& de natur poli,or:. $proape toate :or,ele conte,porane de cunoa<tere sunt su8Ju-ate do,eniului vizual. Cultura vizual& a<a cu, se ,ani:est ea astzi& reprezint tipul de societate 7n care eIist,. En Evul Mediu predo,inau si,urile percepiei tactile <i auditive. En Rena<tere& apariia perspectivei liniare <i a interesului tot ,ai ,are pentru artele plastice& a deschis calea spre o cultur vizual. ocietatea pre,odern poate :i caracterizat <i prin interesul pentru spaializare. ocietatea 8ur-hez a prelun-it 7n ti,p (prin :oto-ra:ie) #2-)*+, -!-!"/" 1"#.#"#%/". E'!$,+#) #*-)%)$-!,%0 - )'!$,+#) .#<!,%0 I*-)%)$- ! ; -Gndire ; ,e,orie ; i,a-inaie ; inteli-en ; li,8aJe E'!$,+#, #*-)%)$-!,%0 are ca :inalitate (/"&,"), (##*+)# ",+#/*,%). R,+#!*) ! /rdine 7n lu,e <i 7n aciunile u,ane (ordine 7n ,ine <i 7n aciunile ,ele). #ot interesul raiunii ,ele& spune Aant& este cuprins 7n aceste 7ntre8ri ! C) 1/- 8-#C C) -")=!#) 20 (,$C C)-&# )2-) ?*70'!#- 20 21)"C Raiunea este (,$!%-,-), 1"#*$#1##%/"K deasupra ei nu se -se<te 7n noi ni; ,ic ,ai 7nalt (I,,anuel Aant& Critica raiunii pure). E'!$,+#, #*-)%)$-!,%0 ur,re<te :or,area capacitilor co-nitive& ca instru,ente intelectuale ! ; in:or,aii de 8azFeseniale ; operaii aplica8ile asupra acestor in:or,aii ; interese de cunoa<tere ; i,a-ine -lo8al (ato,arFholistic) despre sine <i lu,e (paradi-,e) ; autono,ia -GndiriiFraiunii (a Judeca cu propiul capF -Gndirea critic) E'!$,+#, .#<!,%0 are ca :inalitate (/"&,"),/')<./%-,"), (##*+)# #&,7#*,%)/#&,7#*,") sau & alt:el spus& ,"&/*#<,"), /&!%!# $! "),%!% 8# #&,7#*,"!% 1"#* #*-)"&)'#!% #&,7#*#%/". Educaia vizual ine de intelect& vizeaz intelectul& ea i,plicGnd -Gndirea vizual& -ndirea lateral ( vezi EdLard de 0ono) ,e,oria vizual& inteli-ena spaial& sensi8ilitatea& li,8aJul vizual;plastic <i cu precdere i,a-inaia. ?i dac educaia intelectual structureaz :iina raional& raiunea 7nse,nGnd 7n 8un parte& ordine 7n lu,e <i 7n aciunile u,ane& )'!$,+#, .#<!,%0 2-"!$-!"),<0 '#&)*2#!*), .#<!,%-#&,7#*,"0 %03 , (##*+)# !&,*)& aspirGnd spre ,"&/*#) ?*-") /&, "),%#-,-) 8# #&,7#*," (arta :iind una din :or,ele privi-eliate ale i,a-inarului si i,plicit ale culturiiK dar s nu uit, c i,a-inarul nu se reduce la produsele artistice). E'!$,+#, .#<!,%0 ! ; structurile vizualeF aparatul vizualF ; i,a-inea (structur& caracteristici& tipolo-ia i,a-inii) ; istoria i,a-inilor u,ane (7n special artistice ) ; i,a-inarFi,a-erie ; co,unicarea prin i,a-ine ; ,anipularea prin i,a-ine ; i,a-ine <i sens ; su8iect <i o8iect ; se,ni:icat <i se,ni:icant ; vizi8il <i invizi8il ; spectator <i spectacol
; ,asculin <i :e,inin ; privirea critic (a vedea cu ochii ,inii). A$-#.#-,-), .#<!,%0 , /&!%!#, 1"#.#"),& sta8ile<te cGteva relaii eseniale cu principalele activiti culturale ale u,anitii! ; ")%,+#, '#*-") .0< 8# $!*/,8-)") care presupune or-anizarea ierarhic a universului vizi8ilK ; ")%,+#, 1"#.#") 8# 1!-)") (este orientat spre nivelul discursiv)K ; relaia dintre a vedea <i posesie este orientat spre nivelul productiv& li,itGnd cultura vizual la ,ani:estrile sale eIterioareK ; ")%,+#, '#*-") 1"#.#") 8# '/"#*+0 descrie construirea i,a-inilor 7n interiorul unor sche,e considerate a :i prea su8iective (psihanaliza& Mun-)K ; ")%,+#, '#*-") .0< 8# 1)"$)1+#) 7n -eneral se aIeaz pe di,ensiunea :or,alizatoare (psiholo-ia :or,ei ). ; ")%,+#, '#*-") .0</.#<!,%#-,-) 8# $"),-#.#-,-) este orientat spre di,ensiunea educativFpsihopeda-o-ic). P"#*-") ,%-)%), #&,7#*#%) @/,$0 '/!0 "/%!"# &,@/") ?* ")%,+#) $! (##*+, !&,*0 ; ; 2-#&!%),<0 ,-)*+#, (datorit relaiei dintre e,oii <i percepie)K ; 1"/./,$0 )&/+## (inducGnd reacii pri,ordiale& activGnd i,a-inarul colectivFarhetipal). U*, '#* ?*-")=0"#%) (!*',&)*-,%) ; )2-) #$/*#$#-,-), / .,%/,") 7)*)",% !&,*0 2,! )2-) 1"/'!20 ?* (!*$+#) ') '#()")*+)%) $!%-!",%), #')/%/7#$) 2,! %#*7.#2-#$)C
1.
OMUL, NATURA, DIVINITATEA I IMAGINEA
Vor8ind despre tra-ic & 3a8riel "iiceanu (#ra-icul& )11(& >u,anitas) 7ncepe construcia cu descrierea con:i-uraiei u,ane 7n ordinea real <i posi8il a :iinei& desenGnd o -eo-ra:ie a :iinei su8 :or,a a trei teritorii sau re-istre ! ). /rdinea natural a :iinei (N$#UR$)K +. /rdinea u,an a :iinei (/MU")K (. /rdinea transcedental a :iinei ('IVINU"). 'escriind relie:ul acestor teritorii sau inuturi& :ilozo:ul reine principalele caracteristici ! N$#UR$ ! - #*$/8-#)*-0 - 1!"0 $/"1/",%#-,-), - "),%#-,-) *)2$D#</#'0, *),-#*20 ') '#2-#*$+#, 2!=#)$--/=#)$-. NEa poate :i deopotriv haosul tuturor -oniilor pri,itive sau universul astro:izicii noastre& dup cu, poate :i ,ineralul& ve-etalul <i ani,alul ca specii ale naturii intrate 7n cos,icitate. Insensi8ilitatea pur a pietrei <i senzoriul co,plicat al ani,alului s7nt aici ,oduri <i -rade de or-anizare a N$#URII& per:ect indi:erente 7n raport cu identitatea suveran a re-istrului ontolo-ic respectiv ! (##*+, #*$/*8-#)*-0E L##$),*!, G., 1443, T",7#$!%, 1,7. 4F3. /MU" ! ; )2-) / ,&=#7!#-,-) /*-/%/7#$0, )2-) 1/"+#!*), D#="#'0 , (##*+)# (supus deopotriv codului cauzalitii naturale <i celui divin& al li8ertii spirituale). ; este natura care se eli8ereaz 7n con<tiin <i con<tiin ,aculat 7nc (plin& ptat de date ale naturii)K
; %#=)"-,-), %!# )2-) 1) ') / 1,"-) %#=)"-,-), $)%!# ?*7"0'#- 8# %#&#-,- (de datele naturaleF8iolo-ice)& aceea care& punGnd 7n Joc proiectul& dorina& aspiraia etc.& ine cont de necesitate <i de li,it ca de corelatul necesar al 7,plinirii lor realeK ; pe de alt parte& %#=)"-,-), 7G*'!%!# )2-) ,=2/%!-0 <i ea se vde<te ca atare ?* 2#&1%, 1"/#)$+#) 7",-!#-0, ?* ,21#",+#, #*(#*#-0, ?* (,*-)<#, (0"0 D/-," )-$K 'eci ?* /& ,") %/$ / ?*-")-0#)") , %#=)"-0+## #*(#*#-) , $/*8-##*+)# $! *)$)2#-,-), ,=2/%!-0 $0")#, ?# )2-) 2!1!20 *,-!", (#*#-0 (o,ul este o :iin :init corporal <i supus cauzalitii naturale ! sunt o8li-at s respir oIi-en <i s , hrnesc dac vreau s triescFeIist). 'IVINU" ! ; a :ost 7nchipuit ca 1/2#=#%#-,-) ,=2-",$-0 , $/*8-##*+)# 1!")K ; deoarece )2-) 21#"#-!% #*(#*#-& a8solvit de tri8ulaiile corporalitii& deter,inarea lui )2-) %#=)"-,-), 1!"0. N$#UR$ -#*$/8-#)*-0 1!"0 $/"1/",%#-,-) *)2$D#</#'0 /MU" -'IVINU" ,&=#7!#-,-) /*-/%/7#$0 $/*8-##*+0 1!"0 su8iectFo8iect& co<tientFincon<tient 21#"#-!% #*(#*#raionalFiraional etc. %#=)"-,-), 1!"0 %#=)"-,-) ?*7"0'#-0/%#&#-,-0 ?* 1%,* "),%3 %#=)"-,-) ,=2/%!-0 ?* 1%,* &)*-,%3
'ac 7n aceast -eo-ra:ie si,etric a :iinei o,ul se 7nvecineazFconta,ineaz cu natura de o parte <i cu divinul pe de alt parte& ne pute, 7ntre8a $,") )2-) $G&1!% !*') (##*+),<0 #&,7#*), #2-0 8#-* 21,+#!% *,-!"## (o-lindiri& u,8re& ur,e& i,a-inile perceptive la di:erite ani,ale) 8#-* 21,+#!% !&,*( i,a-ini psihice& i,a-ini realizate de o, prin di:erite ,iJloace ,ateriale). 'intr;o perspectiv ,ai lar-& <tiini:ic& :ilozo:ic& ea este o ,odalitate de relaionare cu ,ediul de via. 'in perspectiv u,an i,a-inea este un ,ediu, & o alctuire stranie care relaioneaz o,ul cu o8iectele (Natura)& o,ul cu sine& o,ul cu ceilali oa,eni (tri8ul& poporul& societatea& u,anitatea)& o,ul cu divinitatea& o,ul cu trecutul& prezentul <i cu viitorul. I,a-inea este <i o :or, a ,e,oriei personale& colective& este <i o :or, de cunoa<tere& de co,unicare& de Joac& dar este ,ai ales o :or, de i,a-inare& de invenie& de creaie& de descoperire dar <i o :or, de 7nvare& in:luenare& de seducie& de ,anipulare <i nu 7n ulti,ul rGnd / (/"&0 ') &,*#()2-,")/@!$,") , %#=)"-0+## #*-)"#/,") &)*-,%), $!%-!",%), ,"-#2-#$), 21#"#-!,%)3. Enser, aici un citat revelator din operea lui Mircea Eliade re:eritor la li8ertate! N ...*#&#$, ,=2/%!- *#&#$ *! 1/,-) 2-)"#%#<, / $"),-#.#-,-) 21#"#-!,%0 ,-G-, .")&) $G- /&!% )2-) H 8# ?8# '0 2),&, $0 )2-) H %#=)". C0 *!&,# 1#)"')"), %#=)"-0+## 2,! , $/*8-##*+)# %#=)"-0+## 1/,-) 2-)"#%#<, !* 21#"#- $"),-/"E. 'in toate acestea <i din ,ulte altele& care vor :i detaliate pe parcursul cursului& rezult& crede,& rolul <i i,portana i,a-inii 7n structurarea :iinei u,ane <i de ce nu <i i,portan; a educaiei vizuale <i responsa8ilitatea ce revine pro:esorului de educaie vizual;plastic. O
1.:. CARACTERISTICI ALE IMAGINII ; ; &)'#!&#-,-), ; i,a-inea poate :i a8ordat& circu,scris& 7neleas ca ceva inter,ediar& ca un ,ediu,. Mediu, P ,iJloc& centruK ,edius P care se a:l la ,iJloc. #*-)"#/"#-,-) #&,7#*), )>-)"#/"#-,-) ,inte& spirit ,ediu, o8iecte& realitate a:ectivitate :eno,ene& procese I,a-inea nu este sin-urul ,ediu, la dispoziia o,uluiK ,irosul& sunetul& tactul&Fpipitul& -ustul& -estul& cuvGntul rostit sau scris& sunt la rGndul lor ,edii de care :iina u,an se :olose<te 7n cunoa<tere <i co,unicare. #otu<i de ce 7i acord, i,a-inii vizuale o i,portan ,ai ,are9 Cea ,ai ,are cantitate de in:or,aii intr prin canalul vizualK i,a-inea este cea ,ai ase,ntoare cu o8iectul real eIterior (vezi i,a-inea din o-lind)& #$/*#$#-,-), (##*' !*, '#* $,%#-0+#%) )# )2)*+#,%)K cele ,ai ,ulte aspecte ale lu,ii eIterioareFo8iective se o-lindescFsunt trans,ise prin ,iJlocirea i,a-inilor (perceptive& o-lindiri& :oto-ra:ii& desene& picturi etc.)K i,a-inea ,iJloce<te relaionarea o,ului cu sine (o-linda& autoportretul& u,8ra & i,a-inea oniric)& cu 'ivinitatea (iconul)& cu realitatea (desenul de o8servaie& :oto-ra:ia <tiini:icFartistic& peisaJul etc.)& cu trecutul (picturi istorice& desene& picturi& sculpturi vechi& :oto-ra:ii& i,a-ini onirice care evoc lucruri trecute etc.)& cu prezentul (i,a-ini #V li:e)& cu viitorul (i,a-ini plastice anticipative& i,a-ini onirice)K cu inco<tientul (i,a-ini onirice& :antas,e& halucinaii etc.) etc. I,a-inea ca ,ediu, ar :i ca un ecran cu dou supra:ee& una orientat spre eIterior& spre lu,ea real& cealalt spre interioritatea u,an& spre lu,ea interioar su8iectiv. I&,7#*), , pute, spune& )2-) $)% &,# $/&1%)> &)'#!& pe care o,ul 7l :olose<te 7n di:erite scopuri ! $!*/,8-)"), $/&!*#$,"), &,*#1!%,"), 2)'!$+#), )'!$,+#) etc. - ,&=#7!#-,-), /*-/%/7#$0 ! ideea este idee& eIpri,at prin inter,ediul cuvintelor <i ci:relor& nu se con:und cu o8iectul sau cu clasa de o8iecte& este de alt naturK sunetul la :el & nu se con:und cu o8iectul (trilul ciocGrliei , tri,ite la ciocGrlie dar nu se con:und cu ciocGrlia ca apariie vizualK ,irosul la :el. I,a-inea vizual& 7n schi,8& se poate :oarte u<or con:unda cu o8iectul realK de ,ulte ori nu ,ai <ti, care este o8iectul real <i care este i,a-ine a realitii (vezi sculpturile de cear& hiperealiste& holo-ra,ele& halucinaiile vizuale etc.). A (# 7nsea,n 7n ,are parte& pentru noi oa,enii& , (# 1)"$)1!-K i,a-inea ne :ace s vede, <i s crede, 7n eIistena a ceea ce ne arat ea. $ceast putere evocatoare a i,a-inii are e:ecte sociale de ,o8ilizare sau de,o8ilizare (vezi :olosirea i,a-inii 7n scopuri politice). ; )()$-!% ') "),% ! din a,8i-uitatea ontolo-ic <i ,ediu,itatea i,a-ini& e,er-e e:ectul de realK dintre toate ,ediile eIistente <i :olosite de o, i,a-inea su-ereazFi,itFcopiazFconstruie<te cel ,ai :idel realul. I,a-inea provine din i,itaieK vor8ind despre i,a-ine 7nsea,n c vor8i, despre un eIe,plar <i de o copieK de :oarte ,ulte ori copia se con:und cu eIe,plarul ; e:ectul de real. En le-tur cu ,ediu,itatea& a,8i-uitatea ontolo-ic $)2 $, 8# 1"#* %#120 ') ,2)&0*,"). - )2-) )-)"/7)*0 (reune<te 7ntr;un cadru ,ai ,ulte cate-orii de se,ne ! iconice& convenionale dar <i se,ne pur plastice ; culori& pete& teIturi& linii& se,ne lin-vistic etc)K ; )2-) 1)"$)1!-0 $, 2)&* ,*,%/7#$ (i,a-inea este ,ai 7ntGi ceva care sea,n cu altceva). - #&,7#*), )2-) !* 1")$#1#-,- 9!*73. Precipitat ! care se produce sau acioneaz 7n ,are -ra8& cu repeziciune). En ,o,entele de ,aIi, creativitate creierul apeleaz cu precdere la i,a-ini (co,8inarea lor este :oarte li8er& nu ine cont de le-i sintacticeK vezi i,a-inile onirice& arta ,odernFpost,odern& halucinaiile etc.). - #*-)"#/"#-,-), 8# )>-)"#/"#-,-), #&,7#*## ; percep deci , deschid spre alteritatea care ptrunde 7n ,ine 7nsu,i su8 :or, de i,a-ine (perceptiv). Con:i-uraia aceasta ciudat care este i,a-inea se structureaz ca i,a-ine concret <i real prin Jocul ,inii ,ele ! #&,7#*), )2-) ?* &#*) 8# 1"#* &#*) ?*2!&# 2-"!$-!"#%) &)%) #-,! ',- *,8-)") 1")%!$"G*' *#8-) 2)&*,%) '#*,(,", &),, '," #&,7#*), $, ,-,"), )2-) ?* &#*) *! ?*,(,", &),B ea 7,i aparine inti,& dar ea este i,a-inea o8iectului eIterior ,ie (vezi Corneliu Mircea). 'e<i este a ,ea& i,a-inea reprezint se,nul prezenei acelui altceva& deose8it de sinele ,eu inti, ; o8iectul& eu 7nsu,i o-lindind o8iectul acesta. 'e :apt nici nu 7,i dau sea,a de ,ine ! , con:und cu i,a-inea o8iectului ; sunt o8iectul 7nsu<i& dar o8serv c o8iectul ca atare e 7na:ara ,ea. Nu sGnt& prin ur,are& decGt i,a-inea& nu o8iectul.(i,a-inea perceptiv atest prezena ,ea ! :iina ,ea ca prezen deschis spre). REALUL -O=#)$-!% F)*/&)*!%/P"/$)2!% JP)"$)1+#,E JI&,7#*), 1)"$)1-#.0E IMAGINARUL H RAIONALUL IMAGINAIA GINDIREA LOGIC IMAGINEA I&,7#*), &#*-,%, N/+#!*), I&,7#*), 1%,2-#$0 9!')$,-, M)-,(/",, 2#&=/%!% R,+#/*,&)*-!%, T)/"#, M#-!%, M#-/%/7#, R)%#7#, S,$"!%3I&,7#*,%!% I&,7#*,+#, $, !*),%-0 , &#*+##, *) )%#=)"),<0, '#* $G*' ?* $G*', ') "),% 8# ') ",+#/*,%. D," 20 *! !#-0& , 1) ') ,%-0 1,"-), $0 2/&*!% ",+#!*## 1/,-) *,8-) &/*8-"#. I&,7#*,+#,/#&,7#*,"!% *! 2!*- $/1### &/",%)#. Nu,ind;o (!*$+#) , #"),%!%!#& 7n cartea sa P/)-#$, 21,+#!%!#& 0chelard consider c #&,7#*,+#,, ?* ,$+#!*#%) 2,%) .##, *) ')21"#*') ?* ,$)%,8# -#&1 8# ') -")$!- 8# ') "),%#-,-). E, 2) ')2$D#') ,2!1", .##-/"!%!#. F!*$+#)# "),%!%!#, #*2-"!#-0 ') -")$!-, -")=!#) 20-# ,'0!70& / (!*$+#) , #"),%!%!#. O #*(#"&#-,-) , (!$+#)# #"),%!%!# ("G*),<0 12#D#2&!% 1"/'!$0-/". C!& 20 1").)<# (0"0 , #&,7#*,C Ca toate sche,ele <i sche,a de ,ai sus ( R),%!% H I&,7#*,"!%/I&,7#*,+#, H R,+#/*,%!%) este relativK este su:icient s a,inti,& de eIe,plu& despre inteli-enele ,ultiple ( ) sau despre -Gndirea lateral ('e 0ono& +22(& 3Gndirea lateral& Ed. Curtea Veche ).(Vezi <i para-ra:ul 9/$!% 8# )'!$,+#, 1%,2-#$03. GNDIREA -INTELIGENA -IMAGINAIA
GINDIREA LOGIC .)"-#$,%03
--
GINDIREA LATERAL #*-!#+#,, 7G*'#"), ,*,%/7#$0, &)-,(/"#$03
:.1 OMUL SI O6IECTELE &)'#!% ,"-#(#$#,%, /=#)$-), K#-2$D3.

A*,%#<, $/&1,",-#.0 , '#()"#-)%/" /=#)$-). NPute, oare clasi:ica 7ntrea-a ve-etaie a o8iectelor ca pe o :lor sau o :aun& cu specii tropicale <i -laciale& cu ,utaii 8ru<te <i cu specii pe cale de dispariie9En civilizaia ur8an vede, succedGndu;se 7n rit, accelerat -eneraii de produse& de aparate& de -ad-eturi (dispozitiv sau o8iect nou <i a,uzant) :a de care o,ul pare o specie deose8it de sta8il. 'ac ne -Gndi, 8ine& aceast vier,uial nu e ,ai neo8i<nuit decGt cea a nenu,ratelor specii naturale. 'ar pe acestea o,ul le;a pus deJa 7n ordine. ?i pe vre,ea cGnd a 7nceput s :ac acest lucru 7n ,od siste,atic& a :ost 7n stare <i s o:ere un ta8lou eIhaustiv al o8iectelor practice <i tehnice de care era 7nconJurat& 7n Enciclopedie. 'e atunci 7ns& echili8rul s;a rupt! o8iectele cotidiene (nu ave, 7n vedere dispozitivele auto,ate) proli:ereaz& nevoile se 7n,ulesc& producia accelereaz apariia <i dispariia acestora & iar voca8ularul nu ,ai aJun-e sa le de:ineasc.Pute, oare spera c vo, reu<i s clasi:ic, o lu,e de o8iecte care se schi,8 vzGnd cu ochii <i s aJun-e, la un siste, descriptiv al acestoraQ9 se 7ntrea8 cu o anu,it nelini<te 0audrillard ( iste,ul o8iectelor& )11=& Ed. EchinoI& CluJ;Napoca).$ve, enor, de ,ulte criterii de clasi:icare! ; dup ,ri,e ; -radul de :uncionalitate (adic raportul cu propria lui :uncie o8iectiv) ; -esturile le-ate de ele (8o-ate sau srace& tradiionale sau nu) ; :or,a ; durata ; clipa din zi 7n care se ,ani:est (prezena ,ai ,ult sau ,ai puin inter,itent <i con<tiina pe care o ave, despre acest :apt) ; ,ateria pe care o trans:or, (orice o8iect trans:or, ceva) ; -radul de eIclusivitate sau de socializare 7n :olosire (personal& :a,ilial& pu8lic& indi:erent) ; structura ; ,aterialele din care este con:ecionat ; la ce nevoi rspunde (7n a:ara celor structurale) ; dup ,odul de utilizare ; dup -radul de periculozitate ; cu, sunt ele trite zi de zi ; etc. analiz, pe scurt cGteva o8iecte.! RG<nia de ca:ea ! ; lucrul esenial <i structural& cel ,ai concret o8iectiv la o rG<ni de ca:ea e ,otorul electric& adic ener-ia distri8uit de central <i le-ile de producere <i trans:or,are a ener-ieiK ; :uncia de:init de a ,cina ca:eaua (e ,ai puin o8iectiv& deoarece e 7n le-tur
cu nevoile unuia sau altuia )K ; :aptul c rG<nia e verde sau dreptun-hiular& sau roz <i trapezoidal sau are :or,a turnului E:eel este inesenial <i deloc o8iectiv dar& aceste caracteristici pot :i analizate <i Judecate dup criterii estetice& criterii care sunt relative (sunt 7n ,are parte construcii& viziuniFproiecii u,ane 7n :uncie de dorine& aspiraii& :antezii& o8sesii& ,entaliti& o8i<nuine& spiritul epocii etc.). Creativitatea u,an unde se ,ani:est cu precdere 7n conceperea <i producerea acestor o8iecte 9 Creativitatea se ,ani:est oriunde se poate ,odi:ica ceva& schi,8a& 7nlocui& si,pli:ica& reduce& ca,un:la& ,rii& ,ic<ora& ,eta,or:oza etc. Pro8le,a e cu, se si,te o,ul& utilizatorul 7n relaia cu o8iectul <i de ce 7l ale-e pe acesta <i nu pe altul& <i 7n ce ,sur ale-e sin-ur& 7n cuno<tiin de cauz sau este sedusF,anipulat din a:ara sa. Un lucru e si-ur! ave, nevoie de di:erite o8iecte& de ,ulte o8iecte 7n viaa de zi cu zi <i ave, de unde ale-e. 'ar ale-e, o8iectele 7n :uncie de ce9 En :uncie de insticte& de o8i<nuine& de tradiie& 8azai pe propunerile stili<tilor& desi-n;erilor& pe propria cultur <i eIperien de via9 ?i apoi 7n ce ,sur si,i, <i -Gndi, structuralFa,8ientalFsiner-ic9 En aceste pro8le,e ,ai i,portante sunt 7ntre8rile decGt rspunsurile caci rezolvrile pot oricGnd :i contestate sau dep<ite pe cGnd 7ntre8rile nu sun niciodat de:initiv epuizate 7n su8stana lor & ele r,GnGnd ve<nic cea ce sunt 7ntre8riF7ndoieliFnedu,eririF ne7ncrederiF neGnelesuriFineIplica8il. O=#)$-) 2-"!$-!"#%) ') ,",*@,")3 ! ele,entele (,o8ila) pereii <i lu,ina lu,inarea o-linzi <i ta8louri ceasul de pe perete S-"!$-!"#%) ') ,&=#,*+0 ; $!%/,"), ; culoarea tradiional culoarea natural culoarea :unional caldul <i recele
&,-)"#,%!% ; %)&* *,-!",% ,etal sticla plasticul etc. N,-!",%#-,-) - (!*$+#/*,%#-,-) )2-)-#$ - #*)2-)-#$ L#-2$D
:.: REALUL SENSI6IL

R),%!% 2)*2#=#% sau realitatea dat nou prin si,uri& este o alt surs co,pleI& inepuiza8il& incitant de in:or,aii& su-estii vizuale& structurale de ,ulte ori
)2
spectaculoas& :ascinant uneori 7n:rico<toare (vezi Caillois R. )1.)) pentru creaiile vizual P plastice. i,pli:icGnd lucrurile vo, spune& ,ai ales su8 i,periul vizualului& c realul sensi8il este constituit din! ; /0IEC#E P naturale ; construite ; si,ple ; co,pleIe ; 7ntre-i ; :ra-,entate (secionate& vesti-ii)K ; /MU" su8 aspect P natural (anato,ic)K ; cultural (haine& podoa8e& co,porta,ent)K ; static ; dina,ic ; sinele ; altul ; $M0I$N4$ /MU"UI P natural P at,os:eric ; ,ineral ; ve-etal ; ani,al ; construit P arhitectur ; ur8anis, ; P$4IU" RE$" P terestru (natural P arti:icial) ; aerian (natural P arti:icial) ; su8acvatic (natural P arti:icial) ; cos,ic (natural P arti:icial) ; ,icroscopic ; su8teran (natural P arti:icial) 'esi-ur c din punct de vedere chi,ic& :izic& 8iolo-ic& structurile realului la care ave, acces prin si,uri (7n pri,ul rGnd prin vz) <i prin prelun-irea F a,pli:icarea acestora (,icroscop& telescop& sonde spaiale etc.) sunt eItre, de diverse& co,pleIe <i inepuiza8ile chiar <i din punct de vedere vizual P ,ereu descoperindu;se noi aspecte& noi paliere de structurare. #oate produciile artistice P vizuale sunt i,pre-nate ,ai ,ult sau ,ai puin de in:or,aii vizuale venite& culese din spaiul realului sensi8il (peisaJe& portrete& naturi statice& studii dup di:erite structuri ve-etale& at,os:erice& ,inerale& ,icroscopice etc.). In cele8rele studii :eno,enolo-ice asupra i,a-inarului 3aston 0achelard 7<i construie<te reveriile 7n Jurul celor patru ele,ente conceptualizate 7nc de -recii antici P :ocul& p,Gntul& apa <i aerul (0achelard 3. )151& )11*& )11.& )115). En do,eniul artelor vizuale se vor8e<te de :aptul c artistul :ie el pictor sau sculptor& artist :oto-ra:& re-izor de :il, etc. are o relaie deose8it& ,ai special cu ,ateria dat nou prin si,uri (Ple<u $. )1.=). 'e ase,eni dac a, lua 7n considerare 7ntrea-a ve-etaie a o8iectelor create de o, ca pe o :lor sau o :aun& cu, le nu,e<te 0audrillard ()11=)& tacG,uri& vase& ustensile& unelte& aparate& ,a<ini& podoa8e& vesti,entaie& ,o8ilier& -ad-et;uri etc. la care a, adu-a a,8ianele interioare F eIterioare arti:iciale a, constata c toate acestea la rGndul lor au invadat ,ai ,ult sau ,ai puin& 7n di:erite epoci& i,a-inile artistice P plastice. 'ar <i in:or,aiile vizuale venite& culese din realul sensi8il sunt prelucrate & ,odi:icate& decantate& vzute chiar prin ,ediul intern. 'in punct de
))
vedere psiholo-ic relevant este nu cu, este lu,ea ci ce i,a-ini 7<i construie<te despre lu,e su8iectul <i dac aceast i,a-ine 7i spore<te adapta8ilitatea ea :iind deci adecvat structurilor realitii. Mai ,uli arti<ti pot privi acela<i peisaJ dar cu si-uran vor realiza i,a-ini plastice destul de di:erite pentru c procesrile ,intale ale in:or,aiilor pri,ite sunt di:erite . )111) dialo-ul cu natura r,Gne condiia sine Sua non pentru artist& pentru c Nartistul este o,& 7ns<i natur. ?i o 8ucat de natur 7n spaiul naturiiQ. Nu,ai c pentru acest artist de eIcepie Ndialo-ul cu naturaQ se a,pli:ic datorit Nvocaiei totalitiiQ (Ple<u 7n pre:aa de la Carola 3. @. )1.+) pGn la proporii neo8i<nuite. $cest dialo- nu ,ai are sensul realist sau i,presionist& de pictur Ndup ,odelQ sau N7n aer li8erQ. 'ac 7nainte se reprezentau lucruri care se vedeau pe p,Gnt& ceea ce se privea cu plcere sau se privise cu plcere & acu, se arat 7n ,od clar realitatea lucrurilor vizi8ile <i se acord eIpresie convin-erii c vizi8ilul 7n raport cu 7ntre-ul lu,esc este doar un eIe,plu izolat <i c alte adevruri sunt 7n ,are parte latente. 'e aici a:ir,aia cele8r a pictorului! N$rta nu red vizi8ilul& ci :ace vizi8ilQ. En dialo-ul cu natura totul depinde de ale-erea distanei de la care se prive<te. Ele,entele p,Gntene care de aproape arat destul de i,portante <i 8ine individualizate (o,& copac& cas& ,unte etc.)& de departe devin nei,portante <i neindividualizate& repetitive. 'e departe apar alte or-anizri individuale ca :iind i,portante P p,Gntul <i sateliii lui& sau Calea "acteeK sau invers& 7naintGnd spre ,icroscopic & ato,ii care par ele,ente repetitive 7n cadrul ,oleculei& devin siste,e or-anizate& 8ine individualizate. $ceast viziune Ncos,icQ a lui Alee nu este sin-ular& ea apare 7n unele opere la Van 3o-h (Nopi Enstelate)& 7n picturile cu sori rotitori de la Ro8ert 'elaunaH& 7n intercalarea se,nelor celeste printre ,icile :pturi la Muan Miro& 7n constelaiile de :or,e a8stracte a lui AandinsTH etc.
:.3 OMUL I IMAGINILE / IMAGINARUL STRUCTURILE ANTROPOLOGICE ALE IMAGINARULUI3
2.3.1 TIPOLOGIA IMAGINILOR

tudiul i,a-inilor& acestui univers vast& ,ulticolor& proteic poate :i :cut din ,ulte perspective& pornind de la preocuprile <i ,odalitile de a8ordare a di:eritelor discipline (istoria <i teoria artei& psiholo-ia& etnolo-ia& etno-ra:ia& se,iotica& :iloso:ia& i,a-olo-ia& :izica optic& :iziolo-ia& etc.) dar chiar <i 7n cazul acestor NperspectiveQ particulare vo, depista tendine e,pirice& raionaliste& pozitiviste& :uncionaliste& reducionste& structuraliste& constructiviste& ato,are& holiste etc. 'e ase,eni 7n aceste perspective particulare de a8ordare a i,a-inii vo, sesiza a8ordarea concret& :actual&
)+
re:eritoare la anu,ite clase de i,a-ini& tendina de clasi:icare a ,ultiplelor i,a-ini ale acestora precu, <i :or,ularea unor -eneraliti& concepte& principii -enerale. Pentru :aptul c <i noi utiliz, aici diver<i ter,eni& diverse teorii& eIplicaii& in:or,aii care acoper ,ai ,ult sau ,ai puin realiti atGt de diverse din lu,eaFJun-la i,a-inilor& vo, :ace un eIcurs tipolo-ic. C/"1!% 8# #&,7#*#%) 2,%) Biecare activitate senzorial d na<tere unei varieti de i,a-ini! i,a-inea vizual i,a-inea auditiv i,a-inea ol:activ i,a-inea -ustativ i,a-inea tactil (haptic) i,a-inea :or,at de Tinestezia corporal intern i,a-inea :or,at prin ,i,ica -estual crearea de i,a-ini prin li,8aJ (pune pro8le,a co,pleI a raporturilor dintre vz <i voce P ,eta:ora) i,a-inea senzori;,otorie (interne <i :uncionale;sche,a corporalK eIterne prin inter,ediul eIpresiilor ,i,ice <i -estuale involuntare sau controlate) I&,7#*), .#<!,%0 i,a-inea Ni,ediatQ i,a-inea re,anent i,a-inea consecutiv a retinei i,a-inea eidetic (sau ta8loul intuitiv P o reprezentare ,ental :oarte vie <i colorat independent de voin& :eno,en inter,ediar 7ntre percepie <i reprezentare) i,a-ini hipna-o-ice i,a-ini halucinatorii i,a-ini delirante
)(
i,a-iniFreprezentri de:or,ate ale sche,ei corporale sau a propriei persoane -lo8al considerate a,8ivalen) pareidolii i,a-ini delirant P halucinatorii I&,7#*#%) &)*-,%)/12#D#$) 8# #&,7#*#%) &,-)"#,%) i,a-inea ,ental sau psihic (care nu aJun-e la o8iectivri independente de su8iect)K i,a-inea ,aterial (care este :iIat pe un suport eItern& care :ace posi8ile eIperiene 7,prt<ite de recepie). $ceast clasi:icare 7n i,a-ini ,entaleFpsihice <i ,ateriale se :ace din un-hiul :or,ei lor reprezentative. I&,7#*#%) &)*-,%) 12#D#$)3 le-ate 7ntre ele prin raportul pe care 7l au cu ti,pul. i,a-inea perceptiv (i,a-inea ,ental cea ,ai i,ediat P =22;522 ,ilisecunde)K i,a-inea ,nezic (a,intirea)! ; ; ; ; ; i,a-ine sl8it i,a-ine conservat inte-ral ,e,oria senzorio;,otorie ,e,oria social ,e,oria autistic (heautoscopii& tranzitivis,& dedu8lare& ,eta,or:oze corporale&
Mecanis,e de prezenti:icare a i,a-inilor a,intiri!
i,a-inea anticipatoare I&,7#*# $/*8-#)*-), #*$/*8-#)*-), .)"=,%), &,-"#$),%), &,-)"#,%) ?* ,(,", $,-)7/"#)# #&,7#*#%/" 12#D#$)3 I&,7#*), #*$/*8-#)*-0 :antas,& i,a-ine de vis nocturn (i,a-inea oniric) i,a-ine de vis NtreazQ 7n ,o,entul strii de ador,ire i,a-ine hipna-o-ic reverie 7n stare de ve-he a,intire
)6
percepie (su8li,inal). I&,7#*), .)"=,%0 ; ; tropiiK ,etoni,ia& sinecdoca ,eta:ora& ale-oria
I&,7#*#%) &,-"#$),%) (i,a-ini care nu au aJuns 7nc la stadiul de reprezentare ,ani:est 7,plinit nici 7n plan psihic nici su8 :or, ,aterialK un :el de i,a-ini e,8rionare care conin o in:or,aie ,atriceal despre i,a-inile derivate). ; ; sche,a (un :el de ,atrice dina,ic) arhetipul (o i,a-ine -eneric a unei serii)K arhetipurile corespund instinctului 7n planul co,porta,entalK este un sedi,ent& o :or, :unda,ental tipic a unei anu,ite triri su:lete<ti ce revine ,ereuK ; ; ; ; ; tipul prototipul (i,a-ine pri, <i eIe,plar& serve<te drept ,odel pentru toate replicile)K stereotipul sau cli<eul paradi-,a (este o i,a-ine relativ si,pli:icat dar se,ni:icativ& care poate :i aplicat 7n do,enii di:erite). tipul ideal $ceste i,a-ini pot :i -Gndite ca :iind pri,are sau pri,itive. I&,7#*), &,-)"#,%0 (transpunere ,aterial pe un suport eItern& independent de su8iect). I,a-ine P arte:act care se su8ordoneaz unor necesiti! ; ; ; ; ; ; de eIpresie (art) de co,unicare (scriere picto-ra:ic) de aciune ,a-ic (i,a-ine apotropaic) reli-ioase (ritual sau cultic) o i,a-ine pe suport insta8il& :luid& evanescent& (re:lectarea pe o ,aterie lichid) i,a-ine pe un suport solid <i i,o8il (piatr& pGnz& hGrtie& :il, etc.)K i,a-inile :il,ice pot :i :iIe& i,o8ile sau ani,ate (:il, proiectat& i,a-ine de sintez)K 'in punct de vedere al :or,ei reprezentrii! ; ; :i-ur& contur& linie (i,a-inea reprezint ceva nu,ai prin :or,& :iI& teItur)K culoare :r ,ar-ini sau 7nscrierea culorii 7ntr;o :or,K
'in punct de vedere al suportului i,a-inile ,ateriale pot :i!
)*
; ; ;
e8o<& schi& crochiu& pro:il& sche,& siluet (su-erat& stilizat& neter,inat)K ,ono-ra,& dia-ra,& picto-ra,& icono-ra:ie& plan al unei hri (si,pli:icare& -eo,etrizare)K reproducere inte-ral& co,plet& NrealistQ a unui re:erent real vizi8il (:oto-ra:ie) sau a unei realiti :ictive invizi8ile (desenul unui ,onstru& al unui zeu)K ta8lou& portret& :i-ur& e:i-ie.
C%,2#(#$,"), #&,7#*#%/" '#* 1!*$-!% ') .)')") ,% - )D*#$## ') 1"/'!$)") ; prin inter,ediul ochilor& (vederii) <i al unui instru,ent care :ace s apar :izic o i,a-ine (vGr:& pensul& electricitate& etc.) 7ntiprit 7ntr;un suport (desen& -ravur& pictur& relie:& etc.)K ; ; ; prin i,pri,are :izic :r ,edierea ochilor (:oto-ra:ia)K prin reconstituirea de sintez pornind de la in:or,aii nu,erice (:oto-ra:ii& i,a-ini di-itale)K i,a-ini 8idi,ensionale prin proiecie P u,8rele o8iectelor 7n natur sau 7n teatrul de u,8re prin re:lectare P o-linzi prin i,itaie P desen& pictur ; i,a-ine tridi,ensional! co,plet! ; ,ulaJe ; statui ; 8azorelie: ; altorelie: parial! ; a,prent ; ur, ; vesti-iu (:ra-,entarea o8iectului) i,a-ine 8idi,ensional U i,a-ine tridi,ensional! colaJul instalaiile C%,2#(#$,"), #&,7#*#%/" '#* 1!*$-!% ') .)')") ,% &/'!"#%/" ') ")1"/'!$)")!
)=
; ; ; ; ; ; ;
i,a-ini naturale (i,a-inile speculare& u,8rele& a,prente neintenionate& i,a-inile eterice 7n parapsiholo-ie)K eIe,plar unic (nereprodus sau nereproducti8il)K nu,r ,are de eIe,plare (duplicate& copii& :oto-ra:ii)K reprezentare ,i,etic (,ulaJ& ,odel redus)K aparen iluzorie& si,ulare (si,ulacru& tro,pe P lVoeil)K icoan (conduce ctre ,odel)K idol (tinde s se con:unde cu ceea ce reprezint)K "a 7ncheierea acestei a8ordri tipolo-ice (:cut 7n cea ,ai ,are parte dup
@unen8ur-er I.I. +226) pute, spune 7,preun cu acest autor& c i,a-inea nu eIist decGt la plural <i este di:icil s vor8i, ,ereu despre o cate-orie -eneric de i,a-ine care adun reprezentani atGt de diver<i. Cu toate acestea ne pute, 7ntre8a dac ,etodele de a8ordare a i,a-inii din di:erite discipline ca <i orice teorie interpretativ a i,a-inilor& nu se 8azeaz oare& inevita8il& pe un tip de i,a-ine privile-iat& ale crui caracteristici i,pre-neaz discursul respectiv9 En psiholo-ia co-nitiv cea ,ei 8ine studiat este percepia vizual <i i,a-inea vizual. En clasi:icarea izotopic a i,a-inilor 'urand 3. ()1..) porne<te de la i,a-inile (sche,ele& re:leIele ) senzorio,otorii. Nu 7ntrezri, apoi 7n spatele unor direcii sau curente artistice eIistena unor i,a-ini prototip (i,a-inea retinian la i,presioni<ti& i,a-inea oniric la suprareali<ti etc.)9 Nu pute, avea decGt o -Gndire <i o a8ordare dispersat asupra i,a-inii 7n ,ultiple teritorii <i secvene autono,e9 /are psiholo-ia i,a-inii ,entale& de eIe,plu& este izolat& :r nici o au pute, totu<i s ne raport, la viziuni le-tur cu o i,a-ine a teoriei artistice9
interdisciplinare aJun-Gnd la o -Gndire -lo8al& totalizant9 Biloso:ia cu si-uran nu se poate lipsi de cate-oria -eneric de i,a-ine. / teorie ,ai -eneral& ,ai atotcuprinztoare de a8ordare a i,a-inii este de natur se,iotic P a8ordarea i,a-inii din puntul de vedere al se,ni:icaiei (Martine I. )116). Perspectiva antropolo-ic de a8ordare a i,a-inii s;a i,pus <i ea ca o viziune structural prin lucrrile lui Eliade M. ()1.+)& trauss C.". ()11()& 'urand 3. ()1..)& viziune ce presupune eIistena unor structuri psihice universale <i invariante (vezi clasi:icarea i,a-inilor la 'urand 3. )1..). Indi:erent de :or,a <i de :ondul lor& de structura <i de sensul lor& ori-inea <i de -eneza lor& i,a-inile& departe de a :i ni<te entiti accidentale <i izolate de viaa noastr
).
psihic& cu vitalitatea lor de8ordant particip la o totalitate vie& prin care lu, cuno<tin de noi 7n<ine <i prin care percepe, realul. Prin i,a-ini (desi-ur <i prin concepte& cuvinte) tri,& :iin, 7n lu,e& putGnd da sens <i culoare aventurii noastre eIisteniale. :era i,a-inilor d na<tere unui Ndu8luQ care se interpune 7ntre o, <i lu,e participGnd inevita8il cu ceva la :iecare dintre aceste universuri. "u,ea aceasta a i,a-inilor pe care o dese,n,& 7n -enere prin noiunea de i,a-inar ar putea :i nu,it ,ai de-ra8 Ni,a-erieQ (@unen8ur-er M.M. +226) su-erGnd viaa :o<-iala& ,i<carea perpetu a acestora. 'in aceast i,a-erie :ac parte <i i,a-inile vizual ; plastice (unele dintre ele cu caliti estetice) care 7,preun cu celelalte i,a-ini& atGt de nu,eroase <i de di:erite& ne invadeaz& ne 7nconJoar& ne in:lueneaz& aducGndu;ne 8ucurii sau nelini<ti& i,a-ini care :ac cu precdere o8iectul cercetrii noastre. O
:.3.: IMAGINATIA ! :acultate su:leteasc sintetizatoare care eIist 7ntre

sensi8ilitate <i intelect. En cadrul psihicului u,an i,a-inaia se dezvolt ca un su8siste, tri8utar celorlalte su8siste,e& dar individualizat prin strate-ia trans:or,ativFde:or,ativ <i co,8inativ& alternGnd dezor-anizarea <i reor-anizarea& destructurarea cunoscutului <i :orarea corespondenelor ipotetice (analo-ii)& -enerarea de noi se,ni:icaii P 7n ordinea construirii& a co,pensaiei& 7n -enere a echili8rrii cu lu,ea <i cu sine& a unor ansa,8luri dina,ice de i,a-ini ce si,8olizeaz necunoscutul din sine <i din lu,e& a8sentul& posi8ilul& co,ponentele co,ple,entare ale vieii o,ului (dup Paul Popescu Neveanu). Ea opereaz cu i,a-ini.Rezervorul i,a-inaiei este ,e,oria. En cazul trans:or,rii ")$/*2-#-!-#.) 2,! $/*2-"!$-#.), #&,7#*,+#, )2-) 1,",%)%0 $! #*-)%#7)*-,. * ')108#"), "),%!%!# #&,7#*,+#, )2-) 2#*/*#&0 $! (,*-)<#,. S!= (/"&0 ') (,*-)<#), #&,7#*,+#, DEFORMEAZ REALUL (de:or,eaz copiile pra-,atice :urnizate de percepie <i 7n,a-azinate 7n ,e,orie). FORMA DEFINITORIE A IMAGINA+IEI H COM6INATORICA NESTAN9ENIT, NENGRDIT. I,a-inaia cu,uleaz (adun) <i reconstituie ti,purile. F!*$+#, 1"#*$#1,%0 , #&,7#*,+#)# H 1)"$)1)"), .##-/"!%!#, INVENTAREA VIITORULUI ,*-#$#1,-G+#,3. I&,7#*,-#) H ,()$-#.#-,-) ! izo,or:is,ulFconcordanaFcon-ruena dintre dina,ica a:ectiv <i coninutul i,a-inat ! 7n plan i,a-inativ apar o8iectele si eveni,entele corespunztoare dorinei& speranei& invidiei& dra-ostei& urii& -eloziei& :ricii& plcerii& neplcerii. ?ocurile e,oionale pot -enera :antas,e& viziuni cvazionirice& halucinatorii (vezi Cioca V.& I,a-inea si creativitatea vizual;plastica& para-ra:le +.*& +.. si +.))). CUM DEZVOLTAM IMAGINATIA9 'aca i,a-inatia de:or,eazaF,odi:ica realul& (i,a-inile perceptive stocate in ,e,orie) deduce, i,plicit ca tre8uiesc eIersateFJucate cu elevii tehniciFoperatii de ,odi:icare a :or,elor& culorilor& structurarii spatiale a )5
i,a-inii (vezi operatiile plastice& paradi-,ele :or,iceFspatiale in Cioca V.& +22.& Mocul de;a arta). $ve, de ase,eni la dispozitie Jocul situatiilor plastice si o ,ulti,e de JocuriFpro8le,e plastice de tipul FJocul de;a artaF. :.3.3 IMAGINARUL este :ondul& do,eniul& tara,ul creat de i,a-inatie(se,ne& i,a-ini& opere de arta& si,8oluri& ale-orii& e,8le,e& ,ituri& ,itolo-ii& arhetipuri& reprezentari sche,atice& i,a-ini onirice& hi8ridatii& anticipatii& :antastic etc.& vezi 'urand& 3.& tructurile antropolo-ice ale i,a-inarului). I&,7)"#, ste derularea cal,a (sau precipitata)& conte,plativa intr;un circuit aproape inchis a i,a-inii. I,a-eriaFi,a-inatia este travaliu& activitatea de ela8orare 8azata pe i,a-inar (i,a-inarul cultural& i,a-inarul colectiv& i,a-inarul Individual reveria). I,a-inarul apare ca pre,iza si produs al i,a-inatiei. I&,7#*,"!% care constituie dup unii autori esena spiritului ('urand 3. )1..) cuprinde ,ai ,ulte aspecte. En pri,ul rGnd ca produs al incon<tientului i,a-inarul apare ca :iind universul viselor. $poi ca unealt a intelectului i,a-inaia (productoare de i,a-inar) se ,ani:est ca a-ent de eli8erare de real <i de raiune& construind su8 :or,a sa creatoare :iciuni. 0achelard <i ,aJoritatea psihiatrilor consider c i,a-inaia de:or,eaz realitatea. I,a-inarul& acest univers co,pleI& :ascinant& de ,ulte ori straniu& ela8orat de i,a-inaie& constituie 7nveli<ul ,aterial al i,a-inilor care ne 7nconJoar& un :el de a doua piele 7ntre Eu <i lu,e& al crui epicentru co8oar pGn 7n pro:unzi,ile incon<tiente ale :iinei (@unen8ur-er )115). 'e aceea i,a-inile (produsul i,a-inaiei) pot pertur8a raportul nostru cu lu,ea real& interpunGndu;se 7ntre noi <i aceasta. 'ar ea& i,a-inea poate s contri8uie <i la o captare ,ai 8un a lu,ii. Nu toate produsele i,a-inarului pot :i atri8uite strilor patolo-ice (so,nul raiunii na<te ,on<trii) cu, s;a :cut 7n trecut (i,a-inaia :iind considerat ne8una casei) cci& dac lu, 7n considerare i,a-inarul prin pris,a conduitei ,itice sau a visrii 7n stare de ve-he (vezi 0achelard )151 etc.) de eIe,plu& acesta poate Juca rolul unui ,ediu, elastic& asi-urGnd o trecere su8til 7ntre su8iect <i cos,os. En acest sens& i,a-inaia& printr;un Joc interior al i,a-inilor (prin procesarea ,intal a i,a-inilor) ne s,ul-e din ri-iditatea& :iIis,ul& unilateralitatea punctului nostru de vedere asupra realitii& din ,ediul nostru de via& pentru a ne deschide naturii 7n ansa,8lul su& :or,elor& istoriei& pasaJelor <i con:i-uraiilor ei secrete (@unen8ur-er )115). 'eci a, putea spune c i,a-inea realizeaz le-tura dintre noi <i lu,e& ne o:er o cunoa<tere ori-inar a acesteia aJutGndu;ne s ne instal, 7n ea 7n loc s intr, 7n rezonan cu ea. Puterea ,itic sau oniric a i,a-inarului nu de:or,eaz neaprat lu,ea ci poate o 7,8o-e<te& o 7,povreaz cu noi :or,e <i sensuri con:erindu; i acesteia un :el de suprarealitate. $ceast convenien 7ntre lu,e <i i,a-inar ne :ace s ne -Gndi,& a:ir, autorul citat ,ai sus& c i,a-inile nu sunt poate& pure produse ale su8iectivitii personale& ci c ele eIist 7ntr;o :or, latent 7n natur. (vezi Caillois R. )1.6& )1.5). 'espre a,8i-uitatea i,a-inii <i a percepiei a 7ncercat s ne convin- <i Merleau P. ()111). I,a-inarul ar putea :i co,parat dup @une8ur-er ()115)& cu o supra:a cu dou :ee& una 7ndreptat ctre viaa cos,ic cealalta spre lu,ea intrapsihica (vezi :i-. +). Ca patri,oniu cultural i,a-inarul apare ca ansa,8lul produselor i,a-inare culturale (totalitatea operelor de art P literare& vizuale& ,uzicale etc.& ,itolo-ii& ,ituri&
)1
credine etc.). En acest patri,oniu cultural al imaginarului pute, a,inti prezena cGtorva ,ari aIe! ; :iciunea ; :antasticul ; :antezia ; creaia ; anticipaia& transpoziia ; hi8ridaia I,a-inarul poate :i a8ordat <i 7n sensul de i,a-inar individual (i,a-inarul nostru personal& i,a-inarul unui creator de presti-iu ; 0rGncu<i) sau i,a-inar colectiv (te,e stereotipe& arhetipuri& povestiri& le-ende& ,itolo-ii). #re8uie s su8linie, :aptul c vor8i, 7n acest conteIt de i,a-inar nu atGt ca act& ca :acultate ci ,ai ales ca produs ca do,eniu al i,a-inaiei creatoare cu, spun :rancezii (Nle do,ain de lVi,a-ination creatriceQ). e poate vor8i ast:el de un i,a-inar al evului ,ediu& al ro,antis,ului& al clasicis,ului& al antichitii& al Rena<terii& al surealis,ului etc. :iecare din acestea avGnd anu,ite trsturi speci:ice. "u,ea proli:ic a i,a-inarului cu cohorta sa de opere acu,ulate de;a lun-ul istoriei& ,uli,ea ,iturilor& ,ite,elor& se,nelor& :i-urilor <i si,8olurilor (Chevalier I.& 3heer8rant $. )11*) constituie o surs inepuiza8il pentru creatorii de i,a-ini& pro8a8il cea ,ai i,portant surs. I&,7#*,"!% ; ; I,a-inarul -eneral ; I,a-inarul arhetipal ; I,a-inarul artistic ; i,a-inarul pu8licitar ; i,a-inarul istoric (vezi studiile lui "ucian 0oia) ; i,a-inarul politic ; i,a-inarul tehnicF<tiini:ic :.3.4 CUM ACTIVM, M6OGIM IMAGINARUL ELEVILOR9 Prin structurareaF:or,area culturii vizuale. Prin crearea de i,a-ini (Jocul de;a arta)& prin co,pararea& analizarea di:eritelor cate-orii de i,a-ini (cu precdere i,a-ini artistice)& prin -ruparea i,a-inilor dup di:erite criterii& prin relaionarea i,a-inilor vizual;plastice cu ,uzica& dansul& literatura& :il,ul& teatrul& opera etc. Prin investi-aii te,atice 7n lu,ea i,a-inilor artistice ! te,a ,orii 7n pictur& poezie& ,uzic& reli-ie& :ilozo:ieK te,a ne,uririi 7n ,ituri& literatur <i picturK te,a iu8irii 7n pictur <i literatur 7n Rena<tere& $ntichitate& Evul ,ediu& Ro,antis, etc. Prin conte,plarea de i,a-ini.
+2
R)1"/'!$)& &,# @/2 / #*-)")2,*-0 8# $)%)="0 $%,2#(#$,") #</-/1#$0 , #&,7#*#%/" '!10 G#%=)"- D!",*'
+)
3.EDUCATIE ESTETICA. EDUCATIE ARTISTICA. EDUCATIE VIZUALA. NVAREA EXPLORATORIE I CREATIVITATEA N EDUCAIA VIZUAL
E'!$,+#, 1%,2-#$0 tinde sa :ie 7nlocuit cu ter,enul de )'!$,+#) .#<!,%0 sau dup unii autori cu )'!$,+#) )2-)-#$0 .#<!,%0. Br a intra 7n dez8aterea pro8le,ei schi, doar unele aspecte eseniale ale )'!$,+#)# )2-)-#$), )'!$,+#)# ,"-#2-#$) 8# )'!$,+#)# .#<!,%) pe noi interesGndu;ne aici pro8le,a ?*.0+0"## )>1%/",-/"## 8# $"),-#.#-,-),. E'!$,-#) )2-)-#$, ! (aisthesis ! si,tire& percepere& senzatie)K :ru,osul din natura& societate si arta. /8iectivele educatiei estetice ! educatia sensi8ilitatii si cultivarea vointei de a crea. E'!$,-#, ,"-#2-#$, ! :ru,osul din operele de arta (ed.,uzicala& ed. literara& ed. artistica;plastica etc.). Pune accentul pe :acerea i,a-inii& deci pe 7nvarea tehnolo-ic & 7nvarea -ra,atical si pe proceduri (etapele realizarii unui studiu 7n car8une sau creion& 7n culoare etc). E'!$,-#) .#<!,%, ! :or,area unei culturi vizuale ( ar,onizarea o,ului cu realul si i,a-inarul prin inter,ediul i,a-inilor). Ca o pri, concluzie sa retine, trino,ul esential & coloana verte8rala care structureaz educaia artisticFvizual& viziunea de ansa,8lu& :inalitile <i tot de,ersul pro:esorului indi:erent de vGrsta <i personalitatea scolarului ! E"EV ;;; IM$3INE ;;; RE$"I#$#E $r,onizarea o,uluiFelevului cu realul <i i,a-inarul presupune dou activitiFaciuni :unda,entale ! ; $/*-)&1%,"), #&,7#*## ; #*#+#)"), ?* (,$)"), #&,7#*##. 'up unii autori& 7n cazul educatiei vizuale& accentul ar tre8ui pus pe conte,plareaFreceptarea i,a-inii. Un lucru e cert& indi:erent pe ce se pune accentul& ar,onizarea elevului cu realul <i i,a-inarul prin ,iJlocirea i,a-inilor se realizeaz prin cele dou aciuniFactiviti ! conte,plareaFanaliza i,a-inii <i iniierea 7n :acerea i,a-inii. Pentru aceste activitiFaciuni ave, nevoie de ! ,. LIM6A9UL PLASTIC; ; ,or:olo-ia li,8aJului plastic (ele,entele de li,8aJ plastic) ; sintaIa li,8aJului plastic (pro8le,e de co,poziie) 'eci de ENVC4$RE 3R$M$#IC$"C =.TEMNOLOGIE PLASTIC ! ; tehnici ; ,ateriale ; instru,ente
++
'eci de ENVC4$RE #E>N/"/3ICC $. EXPLORAREA ; ; Realitii ; "u,ii intrapsihice ; I,a-inarului ; Necunoscutului& viitorului 'eci de ENVC4$RE EDP"/R$#/RIE (vezi <i sche,a de ,ai Jos)
+(
En Ro,Gnia s;a pus accentul pe pri,ele dou ,odalitai de educaie plastic& ?*.0+,"), 7",&,-#$,%0 8# ?*.0+,"), -)D*/%/7#$0. En studierea& asi,ilarea& eIersarea li,8aJului plastic s;au eIperi,entat di:erite ,etode& strate-ii <i s;au o8inut rezultate nota8ile& unii autori vor8ind chiar de o adevrat al:a8etizare plastic (?u<al I.). tudierea <i :olosirea li,8aJului plastic 7n eIpri,area de sine a :ost 7n ,od :iresc 7n-e,nat cu 7nvarea <i eIersarea di:eritelor tehnici plastice& cu :olosirea unor ,ateriale <i instru,ente variate (7nvarea tehnolo-ic). $,8ele tipuri de 7nvare ; -ra,atical <i tehnolo-ic& 7l aJut pe elev s conte,pleFanalizeze <i s :ac i,a-ini. tudierea <i eIersarea li,8aJului plastic este 7ntr;un :el un proces de destructurare a i,a-inii& de des:acere a ei 7n ele,ente <i ,iJloace plastice (puncte& linii& culori& :or,e& pete& valori& rit,uri& contraste& ar,onii& -a,e cro,atice& si,etrii& asi,etrii etc). 'e aceea studierea li,8aJului plastic este o pre,is pentru lecturaFconte,plarea i,a-inii artistice;plastice. Bacerea i,a-inii este un proces invers ; coa-ularea unor ele,ente <i ,iJloace plastice& structurarea lor la 7ntG,plare& 7n virtutea nivelului detvoltrii ,intale sau pe 8aza unor principii co,poziionale :olosind anu,ite tehnici <i ,ateriale. "a :acerea i,a-inii 7<i aduc aportul a,8ele tipuri de 7nvare ! -ra,atical <i tehnolo-ic.'ar pentru realizarea <iFsau receptarea creativ a i,a-inilor nu sunt su:iciente aceste dou tipuri de 7nvare. Pentru declan<area <i susinerea co,porta,entului eIplorator <i ludic al elevilor atGt de 8ene:ic pentru declan<area creativitii& este nevoie <i de 7nvarea eIploratorie. $ eIplora 7nsea,n a cerceta o re-iune& o zon ,ai puin cunoscut cu intenia de a descoperii ceva nou& necunoscutK a cerceta& a cuta& a investi-a& a eIa,ina& a 7ncerca noi co,8inaii& noi variante & noi alctuiri. Nu studie, li,8aJul plastic 7n sine doar pentru a;l 7nele-e ci <i;n ideea de a;l :olosi 7n realizarea di:eritelor i,a-ini& con:i-uraii plastice prin eIplorarea cu aJutorul lui a lu,ii reale vizi8ile& invizi8ile& a lu,ii intrapsihice cu ,arile sale necunoscute& a i,a-inarului& a viitorului. *.0+,"), )>1%/",-/"#) 7n $,'"!% )'!$,+#)# 1%,2-#$) se re:er la diverse ,odaliti de cercetare <i transcodare 7n se,ne plestice a diverselor se,nale vizuale& sonore& ol:active& tactile& -ustative& Tinestezice& a diverselor stri& e,oii& senti,ente& idei& vise& viziuni& :antas,e etc. Envarea eIploratorie necesit curaJ& 7ndrzneal& risc& i,a-inaie& spontaneitate <i nu 7n ulti,ul rGnd& activarea instictului ludic. 'escoperirea <iFsau inventarea noului& schi,8area& ,odi:icareaFde:or,area realitii& inventarea viitorului& se realizeaz 7n ,are parte prin pris,a co,porta,entului eIplorator care se structureaz prin 7nvarea eIploratorie;ludic. Envarea eIploratorie se suprapune 7n ,are parte pe ceea ce se chea, ?*.0+,") $/*2-"!$-#.#2-0& ca un ,od de 7nvare prin cutare& cercetare& care pro,oveaz rolul eIperienei reale& autentice de cutare& de 7nele-ere& de soluionare a pro8le,elor sau situaiilor (vezi Elena Moia& +22=& Envarea constructivist). 'i:erena ar :i c instruirea constructivist este ,ai aproape de ,etodolo-ia cercetrii 1%/",-/"#)%!'#$0& a<a cu, o concepe, noi 7n cadrul educaiei vizuale& este ,ai aproape de cercetarea& cunoa<terea <i ludicul artistic. trate-ia centrat pe cercetarea li8er ,ulti; disciplinar& intra;& inter; <i transdisciplinar a unei te,e sau a8ordri te,atice& ideea de activitate li8er a elevului de cercetare este esenial 7n a,8ele cazuri :ie c e vor8a de <tiine sau de arte. 'ezvoltarea creativitii elevilor& presupune din partea
+6
pro:esorilor& a;i 7nva ast:el pe elevi& 7ncGt s vad direct c pentru o pro8le,FsituaieFte,FcazFactivitate eIist ,ai ,ulte a8ordri& interpretri& ipoteze& soluii de valoare di:erit. En do,eniul artistic a8ordrile& interpretrile& soluiile la di:erite te,e date sau li8ere& pro8le,e etc. sunt <i ,ai nu,eroase& aici :iind din plin i,plicat co,8inatorica& paradi-,ele asupra :or,ei& spaiului & ti,pului <i sensi8ilitateaFa:ectivitatea 7n deter,inarea eIpresivitii. $ eIplora culoarea <i posi8ilitile ei de eIpresie 7nsea,n cutare& rezolvare& re:lecie& dezvoltri ludiceF,uzicaleFrit,iceFspaiale. Cut, cu elevii culoarea 7n natur& 7n lu,ea ,ineral& ve-etal& ani,al& chiar <i ,icroscopicK desprinde, anu,ite caracteristici& do,inante cro,atice speci:ice anu,itor structuri naturale& soiuri de plante& re-nuri <i specii& inclusiv :eno,ene de ca,un:laJ& ca,eleonis, etc. Cut,& cercet, culoarea& :olosirea ei 7n di:erite perioade istorice la di:erite popoare 7n cera,ic& arhitectur&& vesti,entaie& ,o8ilier& etc. Cut,& cercet, culoarea 7n artele vizuale (pictur& :oto-ra:ie& :il,& televiziune& video& i,a-ine di-ital& desina,8iental <i de o8iect& artele spectacolului). Rezolv, di:erite pro8le,e reale ! cre, a,8iane cro,atice cal,e& lini<titoare sau di,potriv incitante& ener-izanteK pentru ast:el de pro8le,e cut, in:or,aii despre in:luena culorilor asupra psihicului u,anK :ace, ,ici eIperi,ente cu conteIte cro,atice di:erite (calde& reci& violente& ar,onioase etc.) <i receptarea lor de ctre oa,eni cu vGrste <i preocupri diverse. Re:lect,& de eIe,plu& de ce i,presioni<tii au divizat pata de culoare pGn au aJuns la puncteK de ce cu8i<tii reduc treptat 8o-ia de culori la -riuri <i 8runuri (Picasso& 0raSue). Encerc, apoi cutri <i rezolvri de transcodri cro,atice a unor z-o,ote& sunete& :ra-,ente ,uzicale& -esturi& ,irosuri& senzaii tactile etc. Ne Juc, apoi cu elevii dezvoltGnd o ,uli,e de conteIte cro,atice ,er-Gnd pe di:erite restricii ! o culoare plus al8 <i ne-ruK dou culori plus al8 <i ne-ruK dou culori co,ple,entareK tri culori calde plus al8 <i ne-ru etc. Pute, cuta& eIplora& dezvolta di:erite relaionri 7ntre :or,ele 8idi,ensionaleFtridi,ensionale <i culoare (ptrate al8e pe :ond cald& rece& plat& vi8ratK :or,e rotunde 7n culori caldeFreci& plate sau vi8rate pe di:erite :onduriK cu8uri& pira,ide& cilindri caldeFreci 7n culori plate& vi8rate pe :onduri sau 7n a,8iane di:erite etc.) Pute, cerceta :olosirea culorii 7n /p;art& 7n pu8licitate& 7n artele spectacolului etc. Pute, cerceta& eIplora cu elevii nu doar valoarea i,presiv <i eIpresiv a culorii ci <i culoarea ca se,n & ca si,8ol. 'ar la :el de 8ine pute, cerceta di:erite tehnici& ,ateriale <i instru,ente (aspectul tehnolo-ic) de :olosire a culorii& de a<ternere a ei pe di:erite suporturi <i cu di:erite instru,ente (acuarel& te,pera& -ua<e& tu<uri& cerneluri tipo-ra:ice& ulei& acril& pastel& pensul& cuit& stropit& picurat& a,prentare etc.)& :ie prin eIperiene directe& personale dar <i prin eIplorarea di:eritelor opere de art. / ast:el de a8ordare cu aspecte constructiviste ar :ace ca predarea s nu :ie trans,itere de cuno<tine (dup ,anual) ci un prileJ de a an-aJa elevul 7n construirea cunoa<terii artistice;plastice& 7n 7nele-erea pro8le,elor plastice a8ordate <i realizarea unei 7nvri personalizate. Rolul pro:esorului este s le provoace elevilor eIperiene de 7nvare direct care s;i incite <i s le sti,uleze toate resursele psihice <i s le stucturezeFconsolideze co,porta,entul eIplorator. En do,eniul educaiei plastice eIplorarea realitii& lu,ii intrapsihice& i,a-inarului <i chiar a li,8aJului plastic& 7nsea,n cercetarea& reprezentarea& de:or,area& destructurarea <i recon:i-urarea& descoperirea sau inventarea de noi soluii plastice 7n realizarea i,a-inilor plastice. lu, un eIe,plu 8anal din lu,ea
+*
real ! apa. Ce 7nsea,n a eIplora& cerceta te,a apei 7n do,eniul vizual;plastic9 $pa poate :i cercetat din punct de vedere :izic& chi,ic& 8iolo-ic& poetic& ,itic& si,8olic& artistic. Cercet, cu elevii di:erite ,odaliti de reprezentare a apei 7n pictur&& desen <i sculptur& de eIe,plu ! ,odaliti tehnice ; acuarel& ulei& creion dar <i de li,8aJ plastic ; culoare& pete & linii.Encerc, apoi di:erite eIperi,ente plastice de su-erare a ploii& a unui rGu& a valurilor ,rii& a unei cascade& a zpezii& a sloiurilor de -hea etc. Ne pute, :olosi de :oto-ra:ii& de reproduceri de art <i de 7ncercri& eIperi,ente personale. e pot iniia cu elevii eIplorri 7n zona si,8olului ! valori si,8olice ale apei 7n di:erite ,itolo-ii& culturi& reli-ii. #oate aceste eIplorri pot avea caracter inter;& ,ulti;& intra; <i transdisciplinar (se poate apela la in:or,aii <i eIperiene din celelalte arte <i chiar din <tiinele naturii <i o,ului). En concluzie tre8uie s spune, c 7nvarea eIploratorie este esenial atunci cGnd ne propune, s activ, <i s dezvolt, potenialul creativ al elevilor ,ai ales 7n cadrul disciplinelor artistice. C, / $/*$%!<#) 2, ")-#*)& -"#*/&!% )2)*-#,% , $/%/,*, .)"-)=",%, $,") 2-"!$-!"),<, )'!$,-#, ,"-#2-#$,-1%,2-#$, /.#<!,%,, .#<#!*), ') ,*2,&=%!, (#*,%#-,-#%) 2# -/- ')&)"2!% 1"/()2/"!%!# #*'#()")*- ') .,"2-, 2# 1)"2/*,%#-,-), 2$/%,"!%!#. ELEV --- IMAGINE --- REALITATE
+=
4. PRELUCRAREA INFORMAIEI DE SPECIALITATE

4.1. I*(/"&,+#, .#<!,%-1%,2-#$0
$, vzut 7n capitolul precedent c i,a-inea plastic este un cG,p 7n care sunt -rupate& corelate ,ai ,ulte varia8ile vizual;plastice! ; culoarea ; teItura ; di,ensiunea sau cantitatea ; i,plantarea (adanci,ea) sau pozitia in plan ; vectorialitatea (directia) sau tensiunea orientata ; :rontierele sau contururile ; :or,ele (sunt a-lo,eratele :or,ate de catre toate varia8ilele vizual plastice. 3ruparea& or-anizarea acestor varia8ile vizual;plastice se :ace in :unctie de anu,ite re-uli sintactice! ; topolo-ice ; -estaltiste ; interactiunea culorilor ; re-uli privind raporturile dintre cro,or:e,e si structura ascunsa a ca,pului vizual;plastic (planul sau cu8ul ori-inar) ; re-uli perspectivice #oate aceste varia8ile vizual;plastice si re-uli sau principii sintacticeFco,pozitionale se re-asesc atat in i,a-inile plastice :izice& in ,intea creatorului si& intr;o anu,ita ,asura in structurile ,entale ale privitorului. #oate aceste continuturi :or,ale ale i,a-inii plastice :ie ele varia8ile vizual;plastice sau re-uli co,pozitionale& sunt purtatoare de in:or,atii. $ceste in:or,atii vizual;plastice :or,ale (ele sunt pur si si,plu se,ne arti:iciale P pete de culori& linii& puncte& vir-ule& teIturi etc) pot :i utilizate ca atare sau pot :i transcodate (traduse) in cuvinte& propozitii& notiuni etc. in cadrul educatiei plastice. Educatia vizual;plastica se realizeaza in ,are parte prin utilizareaF,anipularea acestui ca,p in:or,ational si prin relationarea lui cu alte ca,puri in:or,ationale speci:ice altor do,enii (literatura& ,uzica& stiinta& reli-ie etc.). Pro8a8il reusita actului educativ depinde in ,are ,asura si de calitatea acestor in:or,atii& de relationarile cu celelalte ca,puri in:or,ationale& de eIersarea prelucrarii cat ,ai diverse a acestor in:or,atii caci sa nu uita, ca esential pentru individ nu este cantitatea de in:or,atii ci calitatea prelucrariiFtrans:or,arii acestora. I*(/"&,+#, $,") .#<),<0 '/&)*#!% .#<!,%-1%,2-#$ 2) &,-)"#,%#<),<0 2!= (/"&, !"&0-/,")%/" )%)&)*-) ; - #&,7#*# ")1")<)*-0"#, .,"#,=#%) .#<!,%-1%,2-#$)3B ; $/*$)1-) , */+#!*# 1%,2-#$) (7n special le-ate de -ra,atica li,8aJul plastic)K ; /1)",+## .#<!,%-1%,2-#$) (aplicate :or,elor& culorilor& liniilor& punctelor& petelor etc.)K ; 1"/$)'!"# .#<!,%-1%,2-#$) (pro8le,e de tehnolo-ie plastic <i di:erite strate-ii privind realizarea unui studiu& crochiurilor& copertei de carte& a:i<ului& unui ,onu,ent& analiza i,a-inii plastice& analiza unui :il, etc.)K +.
; 1,",'#7&) .#<!,%-1%,2-#$) privind :or,a& spatiul& ti,pul& co,poziia . In:or,aia vizual;plastic este codi:icat su8 :or, de cuvinte& propoziii& descrieri& co,paraii& caracterizri& de:iniii& clasi:icri& concepte& teorii& i,a-ini& :or,e& culori& principii co,poziionale& sche,e& schie etc. ?i 7n cadrul activitilor plastice ne :olosi, de ! ; ')(#*#+## (de:inirea punctului& liniei& culorii& contrastului& co,poziiei etc.)& ; $%,2#(#$0"# (clasi:icarea tipurilor de linii& co,poziiilor& -a,elor cro,atice etc.)& ; ')2$"#)"# (calitile vizual plastice ale unui o8iect& ale unei i,a-ini etc.)K ; ,*,%#<) analiza unei co,poziii& unei :or,e& unei linii plastice etc.)K ; ,*,%#<) $/&1,",-#.) anliz, dou tipuri de linii plastice artGnd calitile ase,ntoare <i di:erite)K ; $,",$-)"#<0"# (caracteristicile unui curent artistic ale unui artist ale unei culori etc.)K ; $/*$)1-) (spatiul plastic& spatiul real& co,poziie & co,poziie deschis& rit,& etc.)K ; -)/"## (teorii privind co,poziia& culoarea& :ru,osul& eIpresivul& unitatea <i echili8rul co,poziiei etc.)K ; /1)",+## 1%,2-#$) aplicate :or,elor& culorilor& liniilor& punctelor& petelor) ! ,riri& ,ic<orri& se-,entriF:ra-,entri& reco,puneri& a-lutinri& a-lo,erri& rit,ri& dispuneri pe di:erite traseeFdireciiFsche,e etc.(vezi Vasile Cioca& +22.& Mocul de; a arta). ; 2$D)&) (cercul cro,atic& steaua culorilor& turnul culorilor etc.)& etc. I,portant pentru dasclul de educaie vizual;plastic este cunoa<terea acestor aspecte 7ntr;o viziune structural <i adecvarea lor la speci:icul vGrstei elevilor <i chiar la particularitilor lor individuale (esenial 7n cazul liceelor vocaionale). T#*G*' $/*- ') ,$)2-) 1,"-#$!%,"#-0+#, 1"/()2/"!% ., 1")%!$", #*(/"&,+##%) ') 21)$#,%#-,-) :olosindu;se de ,anualele de educaie plastic& de cultura sa de specialitate& de noutile 8i8lio-ra:ice la care are acces <i;<i va sta8ili strate-ia prin care aceste in:or,aii vor :i construiteFdescoperiteFlivrate 7,preun cu elevii. Pro:esorului tre8uie s;i :ie :oarte clar :aptul c aceste in:or,aii vizual;plastice pot :i accesateFasi,ilate prin di:erite strate-ii ! ; ele pot :i trans,ise ver8al de ctre pro:esorK ; ele pot :i trans,ise ver8al <i cu eIe,pli:icri i,a-isticeK ; ele pot :i trans,ise prin de,onstraii plastice concreteK ; ele pot :i redescoperite de ctre elevi prin analiza unor i,a-ini plasticeK ; ele pot :i costruite de ctre elevi <i pro:esor prin ?*.0+,") 1"#* ')2$/1)"#") K ; ele pot :i asi,ilate de elevi prin parcur-ereaFanaliza unor ,ateriale (teIte& i,a-ini& ,anual& internet etc.)K ; ele pot :i asi,ilate prin strate-ii nscute din co,8inarea unora din cele enu,erate. Elevii 7nva auzind& vzGnd& auzind <i vzGnd 7nacela<i ti,p& :cGnd& auzid <i :cGnd& auzindF:cGndFvzGnd etc. E2)*+#,% )2-) 20 ?*+)%)7)& 8# */# 1"/()2/"## 1")$!& 8# )%).## $0, $!*/,8-)"), )2-) / $/*2-"!$+#), ), *! 2) '0, *! 2) 1"#&)8-), *! 2) (!"0 $# 2) $/*2-"!#)8-). e construie<te prin o8servarea unor :eno,eneF:apte plastice& prin analiza lor& prin depistarea structurii <i :eno,enolo-iei lor& prin conceptualizarea treptat a caracteristicilor& relaiilor& a pro8le,elor ,aJore speci:ice do,eniului
+5
vizual;plastic <i i,plicaiile 7n :or,area personalitii u,ane. / s d,& 7n continuare& un eIe,plu de posi8il strate-ie de construire a cunoa<terii 7n cadrul activitilor plastice la clasa a V;a. 'in cG,pul o8iectivului cadru D)<./%-,"), 2)*2#=#%#-0+##, #&,7#*,+#)# 8# $"),-#.#-0+## , ne concentr, asupra o8iectivului de re:erin& din P"/7",&, ') E'!$,+#) 1%,2-#$0 pentru clasa a V;a, dup cu, ur,eaz! S0 /=2)".) 8# 20 /=+#*0 $/*-",2-) $"/&,-#$) ?* '#()"#-) $/&1/<#+##. Ca eIe,ple de activiti de 7nvare& Pro-ra,a <colar su-ereaz ! )>)"$#+## ') #')*-#(#$,") pe reproduceri de art a contrastelorK )>)"$#+## ') /=+#*)") a contrastelor studiateK "),%#<,"), unor co,poziii :i-urativeFnon:i-urative prin :olosirea contrastelor. "a o pri, analiz lucid a celor propuse 7n Pro-ra, o8serv, ! ; o8iectivul de re:erin se concentreaz pe dou ver8eFaciuni ! 20 /=2)".) <i 20 /=+#*0 s o8serve ceva -ata constituit& :inalizat & care poate :i anlizat& decriptat )"$#+## ') #')*-#(#$,")& )>)"$#+## ') /=+#*)") -",7)"), #*(/"&,+#)# '#* $)., )>-)"#/" %!# H ")1"/'!$)"), ') ,"-0. /ri este 8ine <tiut c 7n ,intea elevilor eIist deJa in:or,aie. Cu, este activat in:or,aia pe care elevii o dein 7n ,e,oria de lun- durat9 ?i apoi & identi:ic, ceva ce <ti, dinaite& identi:ic, pe 8aza unui portretF de:iniiiK deci reiese c elevilor& 7n preala8il& contrastul respectiv <i 7n ce const el tre8uie prezentat de pro:esor. Cu alte cuvinte li se :urnizeaz caracteristicaFde:inirea contrastului respectiv & ei ur,Gnd s;l -seasc prin reproducerile prezentate. 'eci elevul este se,ipasiv. 'up ce la identi:icat 7n ,ai ,ulte reproduceri el trece s;l o8in& s;l reproduc dup eIe,pleleF,odele identi:icate anterior. 'up ,ai ,ulte eIerciiiFeIersri 7n o8inereaFreproducerea contrastului respectiv& elevul trece la realizarea unei co,poziii 7n care :olose<te contrastul respectiv. Noi a, eIperi,entat o strate-ie de construire a cunoa<terii <i :olosirii contrastului claro8scur 8azat pe ?*.0+,"), 1"#* ')2$/1)"#"). / prezent, 7n continuare. CONTRASTUL CLARO6SCUR 2$D#+0 ') 2-",-)7#) '#',$-#$03. S$D)&, $/*$)1-!,%0 ; C/*-",2-!% C/*-",2-!% ?* '/&)*#!% .#<!,%-1%,2-#$ C/*-",2-!% $%,"/=2$!" $%," H /=2$!"3 C%,", $%,"#-,-), (/"&) $%,"), &/',%#-0+# 1%,2-#$) ') "),%#<,") , !*/" (/"&) $%,") C/&1/<#+#) $! (/"&) $%,") O=2$!", /=2$!"#-,-), (/"&) /=2$!"), &/',%#-0+# 1%,2-#$) ') "),%#<,") , !*/" (/"&) /=2$!") C/&1/<#+#) $! (/"&) /=2$!") C%,"/=2$!" $%,"-/=2$!"3, (/"&) $%,"/=2$!"), &/',%#-0+# ') "),%#<,") , !*/" . (/"&) $%,"/=2$!") C/&1/<#+#) $! (/"&) $%,"/=2$!") *,-!"0 2-,-#$0 $! 1)") 1) / '",1)"#) ,%=,2-"0 ?*$D#203
+1
A*,%#<, %!$"0"#%/" $/&1/<#+##%/"3 "),%#<,-) ') )%).# 8# , !*/" ")1"/'!$)"# ') ,"-0 R)&=",*'-, C,",.,7#/3.
S$)*,"#! '#',$-#$ 3 /")3 ; 1. S) 1/"*)8-) ') %, $!.G*-!% $/*-",2-. Elevii sunt solicitai sa dea eIe,ple de contraste 7ntGlnite 7n di:erite do,enii. $poi <i din do,eniul plastic. 'in eIe,plele date se construie<te o de:iniie& ')$# $) )2-) !* $/*-",2-/$/*-",2-!%C S) ,*!*+0 -)&, */!0 ; $/*-",2-!% $%,"-/=2$!" . Elevii sunt solicitai s eIplice (7n scris <i ver8al) ce 7nele- prin clar& claritate K eventual sinoni,e. Ce 7nele- prin :or,e clare& cGnd si,i, <i pute, spune despre o :or, plastic c este clar 9 R),%#<,"), !*)# (/"&) $%,") ; elevii 7<i ale- o :or, si,pl <i 7ncearc plastic s o :ac cGt ,ai clar. e eIpun <i se analizeaz cGteva :or,e realizate de elevi ! sunt clare9 'e ce 9 Cu, a realizat plasticFtehnic aceast claritate a :or,elor9 R),%#<,"), !*)# $/&1/<#+## $! 4-F (/"&) $%,") (poate :i ,ultiplicat :or,a iniial). $naliza cGtorva co,poziii realizate de elevi& insistGndu;se pe ,odalitile tehnice (contrast 7nchis;deschis& contur puternic etc.). :. S) 1/"*)8-) ') %, $!.G*-!% /=2$!" . Elevii sunt solicitai s eIplice ce 7nele- prin o8scur& o8scuritateK eventual sinoni,e. Ce 7nele- prin :or,e o8scure& cGnd si,i, <i pute, spune despre o :or, c este o8scur9 R),%#<,"), !*)# (/"&) /=2$!") ! elevii reiau aceea<i :or, pe care au :cut;o clar <i vor 7ncerca s -seasc soluii plastice ca ea s devin o8scur. e eIpun <i se analizeaz cGteva :or,e o8scure realizate de elevi ! sunt o8scure9 'e ce 9 Cu, a realizat plastic aceast o8scuritate (calitate ) a :or,ei9 R),%#<,"), !*)# $/&1/<#+## $! 4-F (/"&) /=2$!") (poate :i ,ultiplicat :or,a iniial). $naliza cGtorva co,poziii realizate de elevi& insitGndu;se pe ,odalitile tehnice de su-erare a o8scuritii :or,elor (contururi neclare& :or,ele <i :ondulFa,8iana aproape la :el de 7nchise etc.). 3. S) $)") )%).#%/" 20 ")#, ,$)),8# (/"&0 :cut $%,"0 apoi /=2$!"0 7n orele anterioare& '," ,$!& ), 20 (#) $%,"-/=2$!"0& adic s conin a,8ele caliti ; <i $%,"#-,-) 8# /=2$!"#-,-). En ti,p ce elevii caut soluii plastice petru ca aceea<i :or, s apar <i clar <i o8scur li se atra-e atenia ca :or,a s nu :ie rupt 7n dou. A*,%#<, $G-/"., 2/%!+##& 7ncercri realizate de elevi. e va insista pe soluiile tehnice (pasaJul <i pe e:ectul o8inut ; iluzia de volu,). R),%#<,"), !*)# *,-!"# 2-,-#$) $! N-F 1)") 7,%=)*) 1) / '",1)"#) ,%=,2-"0 ?*$D#20. e cere elevilor ca toate :or,ele (perele) s s :ie realizate plastic 7n a<a :el 7ncGt s :ie claro8scure. A*,%#<, $G-/"., %!$"0"#& scoGndu;se 7n eviden calitatea claro8scur a :or,elor 1!*)"), 8# $/*-)&1%,"), !*/" ")1"/'!$)"# ') ,"-0 ")1")<)*-,-#.) (Re,8randt). u8linierea soluiei plastice )"2,") $! )%).## , '#()"#-)%/" )*-#-0+#//1)",+## #*(/"&,+#/*,%) )>)&1%)3.
D)(#*#+#,/')(#*#"), ?i 7n cadrul educaiei plastice este necesar s de:ini, anu,ite lucruri& ele,ente& pro8le,e& structuri plastice etc. 'e:inirea& circu,scrierea unui lucru& a unui ele,ent sau ideeFconcept 7nsea,n a <ti ce este acesta& care;i sunt calitile eseniale& speci:ice& din ce clas de ele,ente ase,ntoare :ace parte& cu ce se asea,n& cu, ia na<tere& a;l recunoa<te 7n di:erite conteIte& a;l putea descrie& a;i -si analo-ii& a;l putea reproduceFproduce. lu, ca eIe,plu un ele,ent de li,8aJ plastic ; linia. Ce ,odaliti practice ave, la dispoziie ca s;l aJut, pe elev s intuiasc& s 7nelea-& s <tie ce este linia plastic )&1%#(#$0"# (se vizioneaz cu elevii reproduceri de art& plan<e didactice& lucrri realizate de ali elevi 7n care linia plastic este personaJul principal)K ; 1"#* ')2$"#)"), 7,preun cu elevii a dou trei linii (descriei tot ce vedei la aceast linie ! :or,a& ductul& ,ri,ea& -rosi,ea& direcia& :oraFener-ia cu care a :ost realizat& des:<urarea spaial etc.)K ; 1"#* ')(#*#"), )# 7)*)-#$0 ! linia este un punct 7n ,i<care (punctul este vGr:ul creionului sau al pensulei care se deplaseaz pe suport prin ,i<carea 8raului)K ; 1"#* ')&/*2-",+#) la ta8l sau pe alt suport (pro:esorul sau ,ai ,uli elevi :ac diverse liniiK ce sunt acestea9)K ; 1"#* $,",$-)"#<,") (linia are o sin-ura di,ensiune& poate :i dreapta& cur8a& :ranta& intrerupta& in duct continuu& spiralata& si se poate des:asura pe directie orizontala& verticala sau o8lica)K ; 1"#* ,*,%#<, $/&1,",-#.0 a unei linii plastice cu o pat plastic sau cu alt ele,ent plastic (ce au co,un <i ce au di:erit linia <i pata de pe ta8l sau de pe o plan< didactic9)K ; 1"#* ')(#*#"), %/7#$0 artGnd -enul proIi, <i di:erena speci:ic (linia este un ele,ent de li,8aJ plastic care are o sin-ur di,ensiune dar care poate avea -rosi,i di:erite)K ; ,1)%G*' %, #*-!#+#, $/1##%/" (unde vede, linii 7n Jurul nostru aici sau 7n alt parte9 Rspunsurile pot :i eItre, de diverse de la 8anal la surprinztor ! :ire electrice& aa& :irele de pr& ,uchiile ca,erei& scrisul& z8orul unei insecte& arterele& :ul-erul& <uierul& ur,ele patinelor pe -hea etc.)K ; 1"#* )>)"2,"), *,8-)"## %#*##%/" plastice apelGnd la diverse tehnici <i instru,ente (creion& pensul cu acuarele pe suport uscat sau u,ed& tu< cu peni <i pensul& scur-ere& su:lare& stropire& incizii 7n diverse suporturi <i ,onotipii etc.) la Joc <i 7ntG,plare& la plcerea de a te Juca cu ur,ele liniare. Modalitile de circu,scriere de intuire <i 7nele-ere a speci:icului <i calitilor liniilor plastice se utilizeaz <i 7n :uncie de vGrst& nivelul elevilor <i speci:icul <colii. D)2$"#)"), 'escrierea este un procedeu literar& constGnd 7n prezentarea su-estiv a unor particulariti aparinGnd o8iectelor& :eno,enelor <i personaJelor zu-rvite de scriitor. $
()
descrie 7nsea,n a prezenta& a 7n:i<a& a zu-rvii& prin enu,erarea detaliilor& aspecte ale realitii. Pute, descrie& prezenta o linie plastic& o :or,& o pat& o i,a-ine plastic enu,erGnd toate aspecteleFdetaliile9 $ve, 7n i,a-inea de ,ai Jos patru linii plastice <i cGteva cuvinte. Encerc, s descrie, pri,a linie din dreapta !
este o linie cur8 co,pleI cu trei zone care dau na<tere la :or,e 7nchise sau rela; tiv inchiseK ; are o des:<urare pe vertical <i pare a :i :ost trasat de sus 7n JosK ; linia este u<or ,odulat :r s :i :ost trasat cu :orK ; linia are o anu,it ele-an cali-ra:icK ; de<i cur-e cu sensi8ilitate de sus 7n Jos& linia are trei zone unde :ace ni<te volute la dreapta apoi la stGn-a <i dreapta (nscGnd dou :or,e 7n-e,nate) <i ulti,a la stGn-a. I,plicGnd elevii 7n eIerciii de descriere a unor ele,ente <i realiti plastice 7i pune, 7n situaia s o8serve <i s descopere aspecte& caliti& detalii plastice su8tile care de cele ,ai ,ulte ori ne scap la o percepere -lo8al. $ceste descrieri 8azate pe o8servaii ,inuioase 7i priJeluie<te tGnrului eIperiene vizual;plastice inedite& triri estetice <i sensi8ilizarea vizual. Iar e:ortul de a transpune 7n cuvinte cea ce vede <i si,te 7l va aJuta 7n dezvoltarea capacitii de co,unicare a tririlor estetice personale. S!=%#*#)& (,1-!%, *! %#12#- ') #&1/"-,*+0, $0 ')(#*#+#,/')(#*#"), 8# ')2$"#)"), ')<.0%!#) $/*+#*!-!% */+#!*##/"),%#-0+## ")21)$-#.). A*,%#<, ,*,%#<, $/&1,",-#.03 $ analiza ! a cerceta un 7ntre-& un :eno,en etc.& eIa,inGnd :iecare ele,ent 7n parte. $naliza este o ,etod <tiini:ic de cercetare care se 8azeaz pe studiul siste,atic al (+
:iecrui ele,ent 7n parte. 7ncerc, s analiz, aceea<i linie pe care a, descris;o 7nainte. $naliza e o ,etod a ,inii u,ane ,ult ,ai ri-uroas decGt descrierea& ea des:ace 7ntre-ul 7n pri & le eIa,ineaz pe :iecare 7n parte dup anu,ite criterii pentru a 7nele-e ,odul de alctuire <i :uncionare a 7ntre-ului. $, trasat o aI vertical pe care se des:<oar cur-erea liniei sinuose de sus 7n Jos <i a, deli,itat& cu aJutorul a patru linii orizontale& cinci zone cu caracteristici speci:ice. $Ia vertical ne dezvluie c 7n pri,ele patru zone& de sus 7n Jos& des:<urarea liniei cur8e este echili8rat dreaptaFstGn-a& 7n schi,8 7n ulti,a zon de Jos este o rupere a acestui echili8ru 7n :avoarea prii stGn-i a aIei verticale. 'ac eIa,in, acu, cele cinci zone deli,itate de liniile orizontale& o8serv, ur,toarele aspecte!
7n trei zone& )& ( <i *& linia sinoas :or,eaz trei :or,e 7nchise& iar 7n cazul zonei ( (cea din ,iJloc)& :or,eaz <i o :or, u<or deschis ce sea,n cu un sGnK aceast alternare de (/"&0 %#*#,"0/%#*#)/(/"&0 %#*#,"0/%#*#)/(/"&0 %#*#,"0 d na<tere unui rit, care pro8a8il induce 7n noi acel senti,ent de ele-an cali-ra:ic ,uzicalK dac ne uit, cu atenie& vo, o8serva c de<i linia nu este realizat cu :orFapsare ,are& ea este u<or ,odulat& contrastul dintre su8ireF-ros :iind :oarte discretK aceast u<oar ,onotonie care induce lini<teFcal, este contrapunctat de rit,ul Jucu< dar ele-ant <i el al alternanei :or, liniarFlinie prezentat anteriorK dac ne uit, la raportul dintre spaiile cu :or,e liniare <i la cele cu linia cur-Gnd 7n Jos& o8serv, c pri,ele sunt ,ai ,ici! dup 7ncolcireFrevenire se si,te nevoia de relaIareFde-aJareFcal,& sau alt:el spus ave, <i un rit, ?*8!"!=,")/$!"7)") %)*-0/?*8!"!=,")/$!"7)") %)*-0/?*8!"!=,") deci un :el de
((
8alet ele-ant al liniei sinuoase de;a lun-ul aIei verticale (8alet ele-ant& aproape clasic& cci <i 7n<uru8rile sunt relativ lenteK ,i<crile ,GiniiFcreion sunt ,ai co,pleIe la 7n<uru8ri care sunt :cute& 7ncepGnd de sus& la dreaptea& apoi iar la dreapta dar u<or central <i 7n :inal la stGn-aK ; dac ne uit, cu atenie la :or,ele din re-istrele )& ( <i * o8serv, c ele se 7nscriu& 7ncepGnd de sus 7n Jos& 1) /"#</*-,%0, 1) /=%#$, ,"&/*#$0 <i ulti,a 1) /=%#$, '#<,"&/*#$0 dGnd na<tere unui nou rit, /"#</*-,%/.)"-#$,%//=%#$ %, '"),1-,/.)"-#$,%//=%#$ %, 2-G*7,K 'eci ele-ana cali-ra:icF,uzical este indus prin 7ntretiereaFJocul si,ultan al celor trei rit,uri! :or, liniarFlinieF:or, liniarFlinieF:or, liniar& spaiul ,icFspaiu ,ai ,areFspaiu ,icFspaiu u<or ,ai ,areFspaiu ,ic& 7n<uru8areFcur-ere lentF7n<uru8areFcur-ere lentF7n<uru8are la care se adau- discreta ,odulare a liniei pe tot parcursul ei. 'up cu, se o8serv analiza ,inuioas a liniei prezentat scoate 7n eviden ele,entele liniei plastice care induc prin inter,ediul percepiei senti,entul de ele-an cali-ra:ic ,uzical& cal,& u<or Jucu<& ar,onioas& ase,eni unui 8alet clasic. 'eci 7n ur,a analizei 7ntre-ul este re:cut& 7neles& <i eIplicat e:ectul pe carePl are asupra noastr. Encercai acu, o analiz co,parativ 7ntre aceast linie <i una din celelalte trei din i,a-inea de ,ai sus. Iniierea unor ast:el de analize cu elevii& pornind de la con:i-uraii plastice ,ai si,ple apoi din ce 7n ce ,ai co,pleIe& crede, c sunt 8ene:ice pentru dezvoltarea spiritului de o8servaie <i a priceperii de a analiza& a capacitii de analiz necesar 7n ,ulte do,enii de activitate. A*,%#<, $/&1,",-#.0 , '/!0 (/-/7",(## dup C!$#!"$0 I/,*, 14O4, 6",*$!2# (/-/7",(, revista S-),!,3 ;
I&,7#*), A (/-/7",(#, %!$","## S,"!-!% "),%#<,-0 ') 6"G*$!2#3 (6
I&,7#*), 6 (/-/7",(#, %!$","## ... S,"!-!% "),%#<,-0 ') S#'*)P G)#2-3
Boto-ra:ia $ supus analizei este eIecutat en plein air. 'e asta data& artistul nu ,ai are posi8ilitatea de a interveni 7n relaia sta8ilit 7ntre ele,ente! va seleciona ,iJloacele de eIpresie& restrGnse <i acestea de lu,ina eIistent& pe care artistul nu o ,ai diriJeaz ci o ale-e. Este o lucrare de rscruce 7n creaia 8rancusian& :iind pri,ul pas pe un traseu 7n care artistul se va deta<a de relaiile eIterioare pentru a ptrunde 7n zona esenelor. 'iscutGnd cu 6/D',* U"=,*/Q#$< despre aceast lucrare& 0rancusi spunea c& prin rutul& a urmarit s aduc [lumii] aminte nu numai de aceast unic pereche, dar i de toate perechile care s-au iubit. En cartea lui Peter Nea-oe& artistul spune! ... am despuiat forma esenial de toate trsturile care ar putea povesti despre o anumit epoc. culptura este :oto-ra:iat 7ntr;o lu,in aproape vertical& care -enereaz un contrast puternic 7ntre lucrare <i at,os:era schi,8toare& de :actur i,presionist& a spaiului ce o conine& evideniind desenul :or,elor interioare. Un pri, contrast apare 7ntre sculptura de piatr <i spaiul ve-etal 7n continu schi,8are& contrast ,arcat prin puternice di:erene de lu,inozitate. $ceasta redare a spatiului si a at,os:erei speci:ice s;a realizat prin reducerea claritatii in pro:unzi,e. Contrastul al8;ne-ru o8tinut prin di:erenta de lu,inozitate dintre i,a-inea sculpturii si cea a spatiului& la care se adau-a di:erenta ,are de claritate& duc la crearea unei puternice senzati spatiale. Plasarea i,a-inii sculpturii pana aproape de ,ar-inea superioara a :oto-ra:iei& rezervarea unei supra:ete ,ari i,a-inii spatiului& :oto-ra:ierea :rontala& ale-erea unei linii de orizont co8orate si plasarea i,a-inii lucrarii pe aIa de si,etrie sporesc verticalitatea sculpturii. "inia descendenta& dina,ica si voalat;i,presionista a -ardului din planul indepartat accentuiaza prin contrast spatialitatea& verticalitatea si sta8ilitatea lucrarii. #oate relatiile sta8ilite intre i,a-inea sculpturii si spatiul in care este plasata sculptura :ac din i,a-inea sculpturii o prezenta verticala& do,inanta si continua& intr;o lu,e trecatoare& e:e,era. $ceasta :iind si se,ni:icatia lucrarii de care vor8ea 0rancusi. a analiza,& prin co,paratie& :oto-ra:ia (i,a-inea 0) :acuta de idneH 3eist aceleiasi lucrari& reprodusa din studiul 0rancusi $ tudH o: the culpture. Este o i,a-ine per:ecta din punct de vedere tehnic& dar nu reuseste sa surprinda decat ele,entele de ordin :or,al;eIpresiv ale lucrarii. 'aca in :oto-ra:ia lui 0rancusi& i,a-inea sculpturii do,ina i,a-inea spatiului& in cea a lui 3eist& i,a-inea sculpturii u,ple i,a-inea. I,a-inea spatiului aproape este eli,inata. Cadrul este strans& lucrarea pare su:ocata. Bolosirea liniei de orizont ridicate reduce ,onu,entalitatea lucrarii. I,a-inea spatiului& avand o valoare apropiata de cea a sculpturii di,inueaza e:ectul spatial& concureaza i,a-inea sculpturii& aplatizeaza ast:el i,a-inea& ansa,8lul pare decorativ. Boto-ra:ia reda doar o i,a-ine a lucrarii. e,ni:icatia& at,os:era& nu. Ra,ane interesanta doar ca o :oto-ra:ie docu,ent. Boto-ra:iile lui 0rancusi devin o propunere de lectura a operelor sale intr;o lu,ina si dintr;un un-hi care reusesc sa surprinda si sa su-ereze ele,ente de:initorii& intr; o i,a-ine ce devine ea insasi o metafora revelatoare& cu, ar spune "ucian 0la-a.
(*
$ceasta lectura ,iJloceste intele-erea sensurilor& a ,esaJului trans,is de i,a-inea sculpturiiK un ,od in care 0rancusi a vor8it& :ara cuvinte& despre sine.
P,8# 1")&)"70-/"# ')2$"#)"## 8# ,*,%#<)# 1"/1"#! <#2). tructurarea unui al-orit, de descriere <i analiz a unor ele,ente de li,8aJ plastic sau a unor con:i-uraii plastice ,ai co,pleIe se :ace treptat. Iniial elevii sunt solocitai s o8serve tot ce vd <i s traduc 7n cuvinte sau sunt aJutai cu 7ntre8ri de -enul! ; ce :or, are linia& ce :or,e vede, 7n i,a-ineK ; linia& i,a-inea este si,pl sau co,pleI9 ; cu, este linia pe tot parcursul ei9 ; ; pute, desco,puneF7,pri liniaFi,a-inea 7n ,ai ,ulte :ra-,ente9 ; ce ele,ente plastice 7ntGlni, 7n i,a-ine9 ; ce culori vede, 7n i,a-ine 9 Ce contraste vede, 9 ; ce ele,ente plastice se repet 7n i,a-ine 9 ; ce zone& ce ele,ente din i,a-ine sar 7n ochi de la 8un 7nceput 9 ; ce si,8oluri sesiz, 7n i,a-ine9 ; ce trasee vectoriale se i,pun 7n i,a-ine 9 C,",$-)"#<,"), $ caracteriza! a constitui caracteristica cuiva sau a cevaK a descrie& a 7n:i<a& a :ace s reias trsturile caracteristice ale unei persoane& ale unui lucru sau ale unui :eno,en. Caracteristic& ; ! 7nsu<ire speci:ic predo,inant& proprie unei :iine& unui lucru& :eno,en etc. <i care di:ereniaz o :iin de alta& un lucru de altul. Reproduce, ,ai Jos& o caracterizare a picturii lui 'rscu& :cut de $ndrei Ple<u! J...), 1#$-!",3 ,1,"-#*) !*!# #&1")2#/*#2- ?* $)% &,# =!* 8# $)% &,# 1!" ?*+)%)2 ,% $!.G*-!%!#3, '," !*!# #&1")2#/*#2- $,") -#*') 21") !* 2)*2 &,# 1%,2-#$ ,% 1#$-!"##, ,2#&#%G*' H (0"0 (,*,-#2& H %)$+#, $)<,**#,*0. E !* $/%/"#2- ./%!1-/2, !* 1#$-/" ') -!80 $0"*/,20 '," -/-/',-0 !* $/*2-"!$-/", $! 1")()"#*+, ') /"7,*#<0"# 21,+#,%) 7)*)"/2 1,*/",&,-), ?*-"-/ %!&#*0 ,"20, ') %#-/",% =,%$,*#$ Q (.Ple<u& $.& )15=& /chiul <i lucrurile&Ed. Meridiane). S$D)&, Plan redus la cateva linii sau idei -enerale principale& care per,ite o vedere de ansa,8lu asupra unei lucrari& do,eniuK reprezentare -ra:ica si,pli:icata a ele,entelor sau caracteristicilor structurii unui aparat& a unui proces& do,eniu etc. $ sche,atiza ! a prezenta ceva in ,od sche,atic& a si,pli:ica (in ,od eIcesiv)& a reduce ceva la cateva ele,ente esentialeK sche,a are de cele ,ai ,ulte ori si o structura vizuala care su8liniaza pro8le,atica respectiva. i in cadrul educatiei plastice ne :olosi, uneori de anu,ite sche,e! steaua culorilor& cercul cro,atic& turnul culorilor sau o clasi:icare a :or,elor (sche,a realizata in anul +22* de studentul $drian Macea).
(=
che,ele or-anizeazFstructureaz in:or,aia esenial despre culoare <i :or,& 7n eIe,plele dateK de<i si,pli:icFsche,atizeaz in:or,aia ele :aciliteaz 7nele-erea <i reinerea <i prin suportul vizual. Elevii din clasele ,ai ,ari pot :i iniiai 7n realizarea unor sche,e privind clasi:icarea liniilor plastice& tipurile de co,poziii& rit,ul plastic etc. C%,2#(#$,"), Clasi:icare ! aciunea de a clasi:ica <i rezultatul ei! distri8uire& repartizare siste,atic pe clase sau 7ntr;o anu,it ordine. $ clasi:ica! a 7,pri siste,atic& a repartiza pe clase sau (.
7ntr;o anu,it ordine di:erite ele,ente pe 8aza unor caracteristici co,une. ?i 7n cadrul educaiei vizuale sunte, nevoii s clasi:ic, liniile& culorile& :or,ele& co,poziiile etc ! C/&1/<#-#, ; 'eschis Enchis 'ina,ic tatic 'i:uz C!%/"#%) ; pri,are 8inare teriare calde reci L#*#, ; D!1, (/"&0 ; dreapt cur8 :rGnt D!10 1/<#+#, ?* 21,+#! ; orizontal vertical o8lic En cazul clasi:icrii in:or,aiilor eseniale despre un ele,ent de li,8aJ plastic& o pro8le, plastic etc. sunt i,portante criteriile dup care le -rup,. O1)",+## 1%,2-#$) O1)",-#)! actiune& lucrareK , /1)",! a intreprinde o actiune& a realiza& a :ace& a in:aptui& a e:ectua. ?i 7n activitile vizual;plastice utiliz, o serie de operaii (co,ponente). Entr;o siste,atizare relativ (s nu uit, c e vor8a de activiti artistice)& aceste operaii aplicate punctelor& liniilor& :or,elor& culorilor& petelor etc. pot :i! a. accenturi& di,inuri& eIpandri& de:or,riK 8. ar,onizri& ordonri& le-ri& structurri& rit,riK c. distanri& o-lindiri& si,etrizri& a-lutinri& hi8ridriK d. ,odulri& structurri :ractale& per,utriK e. secionri& 7,pturiri& 7ndoiri& des:<urri& -eo,etrizri& rsuciri& teIturriK :. trans:or,ri (-eo,etrice)& ana,or:ozri& ,eta,or:ozri. Unele operaii se aplic unor entiti individuale (vezi operaiile de la punctele a& e& :)& altele i,plic dou sau ,ai ,ulte ele,ente ase,ntoare sau di:erite (vezi operaiile de la punctele 8& c <i d). $, putea lua 7n discuie <i o serie de operaii tehnice oarecu, pre-titoare! 7n,uierea pastilelor de acuarel& a<ezarea culorilor din tu8 pe palet& a,estecarea culorilor pe palet sau direct pe suport& prepararea suportului& :r,Gntarea lutului etc. (vezi Cioca Vasile& +22.& Mocul de;a arta& Ed. "i,es).
(5
D#()"#-) /1)",-## 1%,2-#$) ,1%#$,-) $)"$!%!# T,", S/"#*, :55N, 2-!')*- G",(#$,3
T)/"## 1%,2-#$) T)/"#, 1!")# .#<!,%#-0+# a lui Conrad Biedler. Entr;un studiu din )5.5 Biedler spune despre activitatea artistic ur,toarele! ea nu este *#$# #&#-,+#) ') "/=, *#$# 2)*<,+#) ,"=#-","0, $# $"),+#) %#=)"0. Relaia ,"-0 H "),%#-,-) este privit de Biedler prin pris,a conte,plrii naturii& rezultGnd pe lGn- cele dou principii din vechi,e! cel al #&#-0"## <i cel al -",*2(/"&0"## realitii& un al treilea P principiul 1"/'!$)"## realitii (realitii vizual;plastice). $rta nu are de;a :ace cu con:i-uraii pe care le -se<te 7nainte de activitatea ei& ci 7nceputul <i s:Gr<itul ei const 7n creaia de con:i-uraii. Biedler de:ine<te arta ca &/')%,") , .#<#=#%!%!#. $ctivitatea artistului <i scopul acesteia este 1"/'!$)"), $/*2-"!$+##%/" (/"&,%) 1!") cci nu realitatea lucrurilor este ele,entul per,anent& ci nu,ai (/"&, 1) $,") "),%!% / #, 1"#* */#. Nu,ai prin :aptul c schi, chiar un contur stGn-aci.... produce, ceva nou& ceva alt:el decGt sta8ilea posesiunea reprezentrii optice. CD#," ?* &/&)*-!% ,1,"#+#)# 7)2-!"#%/" *)2!1",.#)+!#-/,"), ?* $)%) &,# )%)&)*-,") ?*$)"$0"# $,") 2) ")1")<#*-0 #&,7#2-#$, *! (,$) /,") &G*, $)., $) /$D#!% (0$!2) ')@,C M,# $!"G*' #, *,8-)") $)., */! 8# &G*, 1")#, ')<./%-,"), ?* $/*-#*!,") , $)), $) /$D#!% (,$), $/*'!$G*' &,# ')1,"-), 1")%!$","), ,.G*' %/$ -/$&,# ?* &/&)*-!% ?* $,") /$D#!% ?*2!8# , ,@!*2 %, 2(G"8#-!% ,$-#.#-0+## 2,%). Pictura nu se petrece nici 7n cap nici 7n senzaii& ea nu se :ace nici cu ochii raionali& nici cu ochii avizi de i,presiiK locul eveni,entului ei este pe pGnz. Cu alte cuvinte& ,iJloacele de co,unicare <i de eIpri,are ale arti<tilor P punctele lui eurat& cloisonne;ul lui 3au-uin& rit,urile vi8rante de pensul ale lui Van 3o-h <i :or,ele colorate ale lui Cezanne& sunt "),%#-0+# &/"(/%/7#$) pentru care nu eIist ceva co,para8il nici 7n percepia& nici 7n senzaia& nici 7n prezentarea artistului. En concluzie pictura se 7ndeletnice<te cu 2)&*) ,"-#(#$#,%) (dup @erner >o:,an& )1..& Bunda,entele artei ,oderne& Ed. Meridiane).
(1
C/*$)1-) 1%,2-#$) Concept! idee -eneral care re:lect Just realitateaK noiune. En lo-ic conceptul este :olosit pentru acele noiuni care re:lect 7nsu<irile eseniale& necesare <i -enerale ale unei clase de o8iecte <i care se distin- de alte noiuni printr;un ,are -rad de -eneralitate. S1,+#!% 1%,2-#$! un siste, de linii& pete& culori& supra:ee& teIturi& :or,e& -oluri care sunt structurate 8idi,ensional sau tridi,ensional. El are o anu,it structur& poate :i desco,pus 7n di:erite ele,ente& are anu,ite caracteristici. paiul plastic poate :i structurat ca %/$ 7n .#<#!*) -/1/%/7#$0, 1"/#)$-#.0 sau )!$%#'#,*0 sau 7n variante ale acestora. Co,poziia $r,onia
62
N. PROIECTAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR PLASTICE

N.1. A$- ') ,*-#$#1,") 2# ') 1")(#7!",") ,%) !*!# ')&)"2 )'!$,-#/*,% D) $) )2-) *)./#) ') 1"/#)$-,")C ; educatia este un de,ers teleolo-icK ; educatia este co,pleIaK ; ed. este un act de responsa8ilitate (cu, preda,Finvata, asa se structureaza -andireaK ; eli,inarea a,atoris,uluiFi,provizatiei si securizarea pro:esorului. P"/#)$-,"), ; ; -lo8ala (plan de invata,ant& pro-ra,e scolare)K ; esalonata (speci:ice unei discipline& unei lectiiFunitati de in; vatare. P"/#)$-,"), .#<),<, ! ; anul scolar (plani:icare) ; se,estrul scolar (plani:icare) - /", 2$/%,", / !*#-,-), ') #*.,-,") proiect de lec; tieFplanFscenariuFproiect peda-o-ic). PLANIFICAREA CALENDARISTICA (pe se,. I& pe se,. II& pe an scolar) Pro-ra,a de educatie plastica pentru clasa a ID;a& a D;a& a DI;a <i a DII;a& pentru liceele de cultur -eneral <i liceele vocaionale. $nul scolar are (= de sapta,ani. EDEMP"E 'E P"$NIBIC$RI ! se vor analiza in cadrul se,inariilor. N.:. ORGANIZAREA INVATARII PE CLASE GRUPE3 SI LECTII
M/',%#-,-# ') /"7,*#<,") , ,$-#.#-,-## '#',$-#$) ; ; :rontal ; pe -rupe (invatare prin cooperare) ; individual LECTIA ; PROIECTARE SI DESFASURARE ("ectia ca ,icrosiste, peda-o-ic) lectie ;; lat. "ectio& derivat din le-ere W lectura cu -las tare a unui ,anuscris i,portant. Co,ponentele & caracteristicile si conceptia care :unda,enteaza procesul de invata,ant & se re-asesc la nivelul lectiei. VARIA6ILELE LECTIEI ;
6)
). di,ensiunea :uncionala (orice lectie presupune un scop si o8iective 8ine deter,inate). +. di,ensiunea structurala (orice lectie an-aJeaza resurse u,ane& ,ateriale si de continut& presupune selectarea unor ,etode P resurse procedurale P si ,iJloace de invata,ant& se realizeaza intr;un ti,p deter,inant si intr;un ,ediu peda-o-ic). (. di,ensiunea operationala (vizeaza des:asurarea lectiei cu strate-ii si procese speci:ice si evaluarea cu :unctie de opti,izare). TIPURI SI VARIANTE DE LECTII ; ; %)$-#, &#>-, ; lectia de co,unicareFinsusire de noi cunostinte variante ! ; lectia introductiva ; lectia prele-ere ; ; lectia se,inar ; ; lectia ,iIta ; ; lectia pro-ra,ata %)$-#, ') (/"&,") ') 1"#$)1)"# 2# ')1"#*')"# variante ! ; lectia de :or,are de deprinderi de activitate intelectuala ; lectia de :or,are a unor deprinderi ,otrice ; lectia de :or,are a unor deprinderi tehnice ; lectia de la8orator ; lectiaFactivitatea de atelier& predo,inant prac; tica ; lectia eIcursie %)$-#, ') (#>,") 2# 2#2-)&,-#<,") %)$-#, ') .)"#(#$,") 2# ,1")$#)") , ")<!%-,-)%/" 2$/%,") A$-#.#-,-), -#1 ,-)%#)" '#* $,'"!% %#$))%/" ') ,"-0. S-"!$-!", 21,+#,%0 8# ,&=#)*-,%0 , !*!# ,-)%#)" ') 1#$-!"0, 2$!%1-!"0, 7",(#$0, $)",&#$0, ')2#7*, -)>-#%), ,"-0 (/-/7",(#$0, ,"D#-)$-!"0. M#@%/,$) ') ?*.0+0&G*- 21)$#(#$) '#()"#-)%/" ,-)%#)") ') 1"/(#%. N.3 ETAPELE PROIECTARII DIDACTICE Un lucru 8ine :acut este rezultatul unui proiect 8ine -andit. ). Ce voi :ace 9 (o8iectivele educationale2 +. Cu ce voi :ace 9 (resursele educationale de care dispune pro:esorul) (. Cu, voi :ace 9 (sta8ilirea unei strate-ii educationale pt. $tin-erea scopurilor) 6. Cu, voi sti daca cea ce tre8uia :acut a :ost :acut9 (sta8ilirea unei ,etodolo-ii de evaluare) ,3 P")$#<,"), $%,", , /=#)$-#.)%/" )'!$,-#/*,%) ,%) %)$-#)# O=#)$-#.!% )'!$,-#/*,% .#<),<, ')%#&#-,"), !*)# $/*'!#-) 2,! ,$D#<#-## )'!$,-#.) $,") 2, (#) ")',-, #* -)"&)*# ') $/&1/"-,&)*-) #')*-#(#$,=#%), .#<#=#%), $/*$")-). -
6+
O=#)$-#.) ; 7)*)",%), /=#)$-#.) $,'"!, /=#)$-#.) ') ")()"#*-,, /=#)$-#.) /1)",-#/*,%) $/&1)-)*+)3. O=#)$-#.)%) /1)",-#/*,%) 2!*- $/*$")-) 2# .#<),<, / 2#*7!", /1)",-#) .)"=) ') ,$-#!*), $)), $) ., 2-# )%).!%, $)), $) ., 2-# 2, (,$, '!1, %)$-#)/,$-#.#-,-)B #')*-#(#$,"), 1)"(/"&,*-)# (#*,%)/ $/*'#-##%) #* $,") 2) 1"/'!$) 1)"(/"&,*-,/*#.)%!% 1)"(/"&,*-)#3 =3 S-,=#%#"), ")2!"2)%/" )'!$,-#/*,%) ; - ')%#&#-,"), $/*-#*!-!%!# #*.,-,"## #*(/"&,-##, ,=#%#-,-#, ,-#-!'#*#, .,%/"#3 - 2-,=#%#"), ")2!"2)%/" 12#D/%/7#$) $,1,$#-,-# ') #*.,-,")/)>1"#&,"), &/-#.,-#),1)"2/*,%#-,-), )%).!%!#, 1"/()2/"!% $! )>1)"#)*-, 2,3 - 2-,=#%#"), ")2!"2)%/" &,-)"#,%) 21,-#!, -#&1, &#@%/,$) &,-)"#,%)3 - 2-,=#%#"), ")2!"2)%/" 1"/$)'!",%) (/"&, ') /"7,*#<,") , $%,2)#, &)-/') ') 1")',"), ,%/$,"), ') -#&13 $3 C/*-!","), 2-",-)7#)# '#',$-#$) /1-#&) B $)# -")# M ; M)-/'), M,-)"#,%), M#@%/,$)B 2-,=#%#"), 2$)*,"#!%!# '#',$-#$ 1"/7",&,") H D,<,"'/#*-,&1%,")B *! 2) 1/,-) 1"/7",&, -/-!%3. '3 E-,1, (#*,%, ; 2-,=#%#"), -)D*#$#%/" ') ).,%!,"), , *#.)%!%!# ') "),%#<,") , /=#)$-#.)%/" 1"/1!2). E.,%!,"), 2) (,$) 1/"*#*' ') %, /=#)$-#.)%) /1)",-#/*,%) $/&1)-)*+)%)3 ,%) ,$-#.#-,-##.
F. PROGRAMELE SCOLARE 1-. C%,2)%) , IX H, 2# , X H,

E'!$,-#, 1%,2-#$0 H ?*+)%),20 $, )'!$,+#) .#<!,%0. tudiul artelor vizuale (de ce nu,ai a artelor vizuale si nu a tuturor tipurilor de i,a-ini9) ur,areste 'E%V/"#$RE$ C$P$CI#$#II 'E C/MUNI;C$RE PRIN IM$3INE & superioara celei ver8ale prin calitatea universala de trans,itere& depasind -ranitele li-vistice. N! $")' $, )2-) R2!1)"#/,",S '," $! 2#7!",*-, )2-) &,# $/&1%)>,, &,# $,%',. /rientarea activitatilor are la 8aza deose8irea dintre ! - $/&!*#$,"), ') -#1 2-##*-#(#$ !*#./$, 1")$#2, %/7#$, ",-#/*,%, ")$)3 - $/&!*#$,"), ') -#1 ,"-#2-#$ &,# $/&1%)>, #&1%#$,*' -/,-) (!$-##%) 12#D#$) ; )&/-##, 2)*-#&)*-), 7,*'#"), #&,7#*,-#), #*$%!2#. $/" .. 1!%3. COMENTARII ; intre cele doua do,enii sunt nu,ai deose8iri 9 a co,para, i,a-eria stiinti:ica cu i,a-eria artistica (vo, descoperii ,ulte analo-ii& corespondente structurale etc.). $poi eIista zone unde cele doua do,enii se intalnescFconlucreaza ! arhitectura& desi-nul de o8iect& a,8iental etc. a analiza, activitatea unor creatori ca "E/N$R'/ '$ VINCI& P$U" A"EE& 3/E#>E& P$U" V$"ERR& #UCU"E CU& MIRCE$ E"I$'E . Pute, a8orda te,e esentiale (viata& ,oartea& dra-ostea& li8ertatea& spatiul& ti,pul& sacrul& in:initul& etc.)prin pris,a celor doua do,enii.
6(
CE DORESTE NOUL CURRICULUM ; - / $D)#) !*#.)"2,%, 1)*-"! ')$/',"), /"#$,")# #&,7#*# - -,*,"!% 2, *! (#) &,*#1!%,- 1"#* #&,7#*) 7,*'#"), $"#-#$,3 - #*<)2-","), $! */# .,%)*-) ') -",#") 1%)*,", $/*-)&1%,"), ... )2-)-#$,3. COMENTARII ; ). EIista o cheie universala pentru decodarea i,a-inii9 Ce ,odalitati& ce tehnici& ce strate-ii ave, la dispozitie pentru recep; tarea F analiza i,a-inii9 Cu, ,a aJuta ,or:olo-ia si sintaIa li,8aJului plastic la decodarea i,a-inii 9 Cu, ,a aJuta cunoasterea tehnicilor plastice si a potentialului lor eIpresiv in recepterea i,a-inilor9 +. 'e ce sunte, relativ usor ,anipulati prin i,a-ine9 'etasarea de i,a-ine (distanta critica) insea,na cunoasterea ei9 Cu, dezvolta, -andirea critica in receptarea si analiza i,a-inii9 * (. Cu, dezvolta, la elevi capacitatea conte,plativa9 Cu, dezvolta,F:or,a, si,tul si -ustul estetic la elevi 9 COMPETENTE GENERALE ; 1. R)$)1-,"), #*-"-/ &,*#)", 1)"2/*,%, , &)2,@!%!# ,"-#2-#$ '#*/%, !*#.)"2!% .#<!,%. :. F/%/2#"), !*/" &#@%/,$) ,"-#2-#$) 1)*-"! )>1"#&,"), 2)*2#=#%#-,-## ,"-#2-#$). COMENTARII ; ,$$)*-!% 2) ')1%,2),<, 1) ")$)1-)"), #&,7#*##; CONTEMPLAREA IMAGINII/OPEREI $N$"I%$ IM$3INII $"3/RI#M F C>EM$ 'E $N$"I%$! ; analiza ,or:olo-ica ; analiza sintactica (pro8le,e de co,pozitie) ; analiza se,antica (denotatii&conotatiiFse,ni:i; catii posi8ile& her,eneutica i,a-inii)
VALORI I ATITUDINI o Mani:estarea interesului pentru cunoa<terea <i interpretarea operelor de art plastic <i decorativ. o Mani:estarea iniiativei 7n aprecierea critic a operei de art& co,pararea propriului punct de vedere cu prerile celorlali. Evaluare <i autoevaluare.
66
o Motivaia pentru ocrotirea <i punerea 7n valoare a patri,oniului artistic naional <i universal. o 'isponi8ilitatea pentru cultivarea capacitilor estetice ca :unda,ent pentru participarea la viaa cultural. o Enele-erea <i aprecierea diverselor :or,e de eIpresii din patri,oniul artelor plastice universale.
COMENTARII ; CUM #$RNE C I CU"#IV IN#ERE U" P#. CUN/$ #ERE$ I IN#E"E3ERE$ /PERE"/R 'E $R#$ 9 CUM CU"#IV INI#I$#IV$ F CUR$MU" IN EDPRIM$RE$ unei /PINII PER /N$"E9 CUM II C/NVIN3 PE E"EVI 'E V$"/$RE$ /PERE"/R 'E $R#$ I 'E NECE I#$#E$ /CR/#IRII "/R9 CUM I" B$C& CUM I" C/NVIN3 PE #$N$R (cu, il persuadez F seduc) $ IM#$ NEV/I$ 'E $ P$R#ICIP$ "$ VI$#$ CU"#UR$"$ (sa ,ear-a la ,uzee& eIpozitii& concerte& sa citeasca poezie si proza& sa ,ear-a la teatru& sa conte,ple natura etc.) 9 CUM I" $MU# $ IN#E"E$3$ I $ $PRECIE%E 'IVER E M/'$"I#$#I& B/RME 'E EDPRE IE 9 CE MIM"/$CE& CE ME#/'E& CE #R$#E3II $M "$ 'I P/%I#IE 9 CE C/MPE#EN#E& C$P$CI#$#I& $P#I#U'INI PER /N$"E $M (C$ . ... .... VII#/R PR/BE /R) I CUM P/# $ "E PUN IN V$"/$RE 9 COMPETENE SPECIFICE I CONINU#URI
1. R)$)1-,"), ?*-"-/ &,*#)"0 1)"2/*,%0 , &)2,@!%!# ,"-#2-#$ %, !*#.)"2!% .#<!,% C/&1)-)*+) 21)$#(#$) ).) Evidenierea ele,entelor de li,8aJ plastic <i a relaiilor dintre ele 7n scopul interpretrii i,a-inilor artistice 8i; <i tridi,ensionale P desen& pictur& :oto& sculptur <i arhitectur ; ; C/*+#*!-!"# ,or:olo-ia <i sintaIa i,a-inii 8i; <i tridi,ensionaleK ,iJloace speci:ice! o desenulK o acorduri <i contraste valoriceK o acorduri <i contraste cro,aticeK o su-estiile ,aterialului. structurile co,poziionale artistice clasice sau ro,antice& statice sau dina,iceK
).+ $naliza ,odului 7n care sunt reprezentate ti,pul <i spaiul 7n i,a-inea 8i; <i tridi,ensional
6*
).( Identi:icarea unor ,ateriale <i tehnici& a :unciei lor eIpresive <i a relaiei dintre i,a-inea lor 8i; <i tridi,ensional <i a,8ient ).6 $naliza plastic& prin pris,a unei interpretri proprii <i a unor lucrri de art 8i; <i tridi,ensionale din patri,oniul artistic local
; ; ; ;
,ateriale <i tehniciK sculptura de eIterior <i de interiorK arhitectura inte-rat 7n ,ediul natural ur8an sau 7n peisaJul arti:icialK analiza unor i,a-ini 8i; 1"#&,"), 2)*2#=#%#-0+## )2-)-#$)
C/&1)-)*+) 21)$#(#$)
+.) Realizarea unor crochiuri care evideniaz calitile artistice ale unor lucrri 8i <i tridi,ensionale +.+ Realizarea unor schie ale unor lucrri 8i; <i tridi,ensionale i,a-inate ;
C/*+#*!-!"#
co,poziie& desen& lu,in <i u,8r& culoare& ,aterial& tehnic <i :acturK dezvoltarea si,ului de o8servaieK dezvoltarea :anteziei.
C/MEN#$RII "$ C/MPE#EN#E
I C/N#INU#URI !
Evidentierea ele,entelor de li,8aJ plastic si a relatiilor dintre ele (adica analiza ,or:olo-ica si sintactica) in orice i,a-ine artistica 8i si tridi,ensionala (desen& pictura& :oto& sculptura si arhitectura) in scopul interpretarii acesteia. RECEP#$RE$ IM$3INII $R#I #ICE (interpretarea acesteia) PRE UPUNE 'E #RUC#UR$RE$ EI IN E"EMEN#E 'E "IM0$M P"$ #IC $CE #E$ 9 IN#ERPRE#$RE$ IM$3INII 0I $N$"I%$ M/RB/"/3IC$ relationariFco,pleI) 9 CE C>EME 'E $N$"I%$ $ IM$3INII CUN/ CF'E#IN9 $U #RI'IMEN I/N$"E E 0$%E$%$ PE I EVI'EN#IERE$ RE"$#II"/R 'IN#RE
I PE CE$
IN#$C#IC$ (de la ele,entarFsi,plu la
UN# M$I MU"#E ME#/'E 'E $N$"I%$ $ IM$3INII9
6=
$N$"I%$ M/'U"UI IN C$RE UN# REPRE%EN#$#E #IMPU" IN IM$3INE$ 0I I
P$#IU"
#RI'IMEN I/N$"$ presupune cunostinte ,ini,e dar
esentiale despre P$#IU& #IMP si IM$3INE . RE"$#I$ 'IN#RE IM$3INE P$R$'I3ME PER PEC#IVICE 9 RE"$#I$ IM$3INII CU #IMPU" P$#I$"I%$RE$ #IMPU"UI9 Enser, aici o posi8il sche, sinoptic a pro8le,elor eseniale ale co,poziiei plastice& structur care este 7n ,are parte 7n concordan cu pro-ra,ele de educaie plastic <i cu cultura plasticFvizual din Ro,Gnia. E RE'UCE & in cazul artelor vizuale & "$ I P$#IU E RE'UCE "$ I #EME&
COMPOZITIA PLASTICA Co,pozitia plastica presupune ur,atoarele conditii -ra,aticale ale i,a-inii (cu doua sau trei di,ensiuni) !
6.
I. EDI #EN#$ UNEI '/MIN$N# E
CR/M$#ICE (V$"/RICE)! Ba,ilia ,ai ,ult sau ,ai putin dezvoltata a unei anu,ite calitati "INI$RE ! un anu,it tip de linii (si variatiile ei) B/RMICE (V/"UMICE) ! in raportul -ol;plinKun anu,it caracter de :actura (structura)& o anu,ita ,asa de o anu,ita intindere etc.
' ; 3$M$(in cazul culorilor)si,plaFco,pusa ,aJora / ,inoraK M ; IN#IN'ERE& M$ $& M$RIME& PR/P/R#IRK I ; P/%I#IE (:ata de liniile -eo,etrice principale ale N... spatiului co,pus :ata de&XaIeleY&directiile&sensurile $... tensionate)K N su8liniata ;CRE #ERI&'E%V/"#$RI # prin ! RI#MICE& M/'U"$REK C ; #R$#$RE$ 'E#$"II"/R& $CCEN#E"/R.
II. UN $NUMI# #IP 'E R$P/R# IN#RE EMNE I IN#RE P$R#I"E $CE #/R$ (INC"U IV IN#RE IN#ERV$"E & 3/"URI
'E
$C/R'
'E 'E%$C/R' (P$R#I$")
;V$"/RIC$ (prin ruperea $C/R' 'E $N$"/3IE tonului) ; CR/M$#IC$! ; prin JuItapunere ... (in ordine naturala) ; prin ruperea tentei ; la distanta& prin pasaJ de ! ; valoare ; culoare CR/M$#IC ! ; in sine $C/R' 'E C/N#R$ # ; cantitativ ; calitativ ; cald;rece ; claro8scur (clar; o8scur) ; co,ple,ent ar ; succesiv "INI$R ! ; de pozitie ; de -rosi,e ; de tip ! drept& taios& Z aspru & or-anic . ; ; de :actura F teItura 'I /N$N#E(accidente tonice) ! ; accente sau pasaJe din alta -a,a ... decat a do,inanteiK ; JuItapuneri cro,atice violente $CCI'EN#E V/"UMICE ! ; de :actura ; de cantitate
III. UN $NUMI# EN $" /R3$NI%$
65 IN#ERI/R ;; C/MP/%I#IE INC>I $ SENS SU6LINI
; $DE #EN I/N$"E ("INII 'E B/R#$) ; UNU" $U M$I
SUGESTII METODOLOGICE Pe parcursul claselor a ID;a <i a D;a se reco,and pro:esorilor or-anizarea unor activiti de tipul! o vizionarea unor ,onu,ente& ,uzee& eIpoziii& ateliere ale arti<tilor etc.K o analiza critic a unor lucrri de art plastic <i decorativ 7n di:erite stiluri& relevGnd calitile lor artisticeK o discutarea 7n clas a unor i,a-ini din al8u,ele de art& proiecii <i diapozitive& casete video& :il,e sau e,isiuni #VK o co,entarea 7n scris sau oral a unor lucrri de art vizual. e va ur,ri citirea 7n ti,p a operei de art 8i; <i tridi,ensional. Elevul va dovedi c are capacitatea de a recepta ,esaJul artistic& de a ur,ri corect parcursul co,poziional& de a;<i or-aniza in:or,aiile& de a;<i co,unica opiniile clar <i con:i-urativ& de a utiliza un li,8aJ adecvat& prin :olosirea ter,enilor speci:ici& <i prin ale-erea cerinelor 7n :uncie de nivelul de receptare a auditoriului. Vor :i relevate& de ase,enea& relaiile interdisciplinare prin co,pararea ,iJloacelor de eIpresie speci:ice 7n literatur& ,uzic etc. Pentru :or,area capacitii de apreciere critic& vor :i consultate scrieri de specialitate. En scopul sesizrii ,iJloacelor de eIpresie vor :i :olosite eIerciii de percepere a unor desene& picturi& :oto-ra:ii& sculpturi& edi:icii <i a relaiilor dintre ele <i ,ediul a,8iant.
61
Elevii vor :i sti,ulai s propun ,odi:icri sau variante ale unor i,a-ini vizuale artistice P analizate 7n preala8il 7n clas& precu, <i creaii proprii (din do,eniile artelor plastice sau decorative)& 7n schie :olosind ,ateriale <i tehnici la ale-ere& convenionale <i neconvenionale. e va 7ncuraJa -ra:ica pe co,puter. 'e ase,enea& vor :i valori:icate propuneri :cute de elevi privind a,8ientul (<coal& -rdin& strad etc.)& :olosind ,ateriale <i tehnici la ale-ere. /perele de art ilustrGnd coninuturile din pro-ra, vor :i selectate din orice epoc istoric& indi:erent de anul de studiu
O. PROGRAMELE SCOLARE PENTRU CLASA A IX

CURRICULUM DIFERENTIAT; (#%#)", ./$,-#/*,%,, 1"/(#% ,"-#2-#$3 S1)$#,%#<,"#%) ; A"-) 1%,2-#$) 2# ')$/",-#.), A"D#-)$-!",, A"-) ,&=#)*-,%), D)2#7*3 ). +. (. 6. #U'IU" B/RME"/R I 'E ENU" #U'IU" B/RME"/R I $" CU"/RII #U'IU" B/RME"/R I $" V/"UMU"UI #U'IU" C/MP/%I#IEI
; ; ;
1. STUDIUL FORMELOR SI DESENUL In nota de prezentare se precizeaza ! realizarea i,a-inii plastice prin desen nu insea,na copierea realitatii ci 2!7)","), )>1")2#., 2# 1)"2/*,%, a acesteia& 1) / 2!1",(,-, 8idi,ensionala, cu aJutorul )%)&)*-)%/" ') %#&=,@ si al &#@%/,$)%/" ') )>1")2#)K ')2)*!% ,") $,",$-)"#2-#$# 2!=#)$-#.) dar 2# )%)&)*-) /=#)$-#.) (,iscarea care :ace ca punctul sa devina linie& linia P supra:ata& supra:ata P spatiu volu,etric)K ')2)*!% $, )>1")2#) , $/*-#*!-!%!# (punctul& ener-iile liniare& pata de ne-ru sau -ri& aparitia unui -est u,an care prinde sau eIpri,a :or,e)K
*2
; ;
prin desen elevii pot sa construiascaFcon:i-ureze structuri plastice co,pleIeB ')2)*!% ; &/' !*#.)"2,% ') )>1")2#) care a precedat cuvantul scris ')2)*!% '!1, *,-!",, '#* &)&/"#) 2,! '#* #&,7#*,-#)3 este pri,a eIpresie a artelor -ra:ice si =,<, -!-!"/" ,"-)%/" .#<!,%).
COMENTARII ! 'E ENU" U3ERE$%$ RE$"I#$#E$& $CE$ #$ U3ER$RE BIIN' EDPRE IV$ I PER /N$"$K CE IN#E"E3EM PRIN U3ER$RE$ RE$"I#$#II 9 CE IN#E"E3EM PRIN C/PIERE$ RE$"I#$#II 9 CE IN#E"E3EM PRIN U3ER$RE EDPRE IV$9 EDI #$ I U3ER$RE INEDPRE IV$ $ RE$"I#$#II9 MIM"/$CE 'E EDPRE IE ! rit,& proportii& ehili8ru P si,etrie& contraste& ... ar,onii& etc.). IN CE C/N #$ EDPRE IVI#$#E$ 9 CUM EDPRE IVI%$M IM$3INE$9 C$RE UN# C$R$C#ERI #ICI"E U0IEC#IVE $"E 'E ENU"UI9 C$RE UN# E"EMEN#E"E /0IEC#IVE $"E 'E ENU"UI 9 'E ENU" C$ EDPRE IE $ C/N#INU#U"UI ! desenul este eIpresia desenato; rului si i,a-ine a o8iectuluiK desenul vor8este despre cel care a desnatFdespre -estul acestuia si despre con:i-uratiaF:or,a o8iectuluiK desenul are un du8lu continut ! vor8este despre cel care a desenat si despre o8iectul desenat. 'E EN 'UP$ N$#UR$ F 'E EN 'IN MEM/RIE F 'E N 'IN IM$3IN$#IE9 'ar cand transpune, in eIpresie -ra:ica sunete& :ra-,ente ,uzicale& -esturi& ,irosuri& senzatii tactile& -ustative& conteIte cro,atice9 'E EN 'UP$ UNE#E& 'E EN 'UP$ MU%IC$& 'E EN 'UP$ 3E #URI& etc 9 PROGRAMA )2-) 2-"!$-!",-, ,2-()% ; C/MPE#EN#E 3ENER$"E V$"/RI I $#I#U'INI C/MPE#EN#E PECIBICE I C/N#INU#URI C/N#INU#URI COMPETENTE GENERALE E2-) ') '/"#- $, )%).!% ') %, %#$)!% ') ,"-, 2,-2# (/"&)<)/2-"!$-!")<) !"&,-/,")%) $/&1)-)*-) ; 1. U-#%#<,"), )%)&)*-)%/" ') %#&=,@ 1%,2-#$. :. T",*21!*)"), )%)&)*-)%/" '#* 21,-#!% "),%, /=#)$-#., #* 21,-#!% 1%,2-#$. 3. E>1"#&,"), 1%,2-#$,, !-#%#<,*' &,-)"#,%), #*2-"!&)*-) 2# -)D*#$# 21)$#(#$) ,"-)%/" 1%,2-#$). 'eci elevul va sti sa :oloseasca ele,entele de li,8aJ plastic (punctul& linia& pata & :or,a& culoarea& valoarea)& sa transpuna Fsu-ereze ele,ente (:or,e& relatii& teIturi& lu,ina;u,8ra etc.) din spatiul real in spatiul plastic& sa se eIpri,e utilizand tehnici speci:ice artelor plastice. COMENTARII !
*)
C$RE UN# 'IBEREN#E"E I $N$"/3II"E 'IN#RE P$#IU" RE$" I P$#IU" P"$ #IC9 CE E #E P$#IU" RE$" 9 CUM PERCEPEM P$#IU" RE$"9 CE E #E P$#IU" P"$ #IC9 CE 'IBEREN#E EDI #$ IN#RE $ #R$N PUNE I $ U3ER$9 UN# M$I MU"#E #E>NICI F ME#/'E 'E #R$N PUNERE F 'E EN$RE F REPRE%EN#$RE $ E"EMEN#E"/R 'IN P$#IU" RE$" /0IEC#IV IN P$#IU" P"$ #IC 9 (desen artistic& proiectiv etc.) Constata, ca se pune accentul pe #*.,-,"), 7",&,-#$,%, 2# -)D*/%/7#$, si pe ideea de -",*21!*)") '#* REAL #* IMAGINE 1%,2-#$,. pre deose8i;re de educatia vizuala (clasa a ID Pa liceul teoretic) unde accentul se pune pe receptarea i,a-inii (operei de arta)& #* $,<!% %#$))%/" ') ,"-, #&1/"-,*-, &,@/", )2-) ',-, (,$)"## #&,7#*##.'e ase,eni tre8uie su8liniat :aptul ca in ela8orarea i,a-inilor plastice (invatarea -ra,aticala si tehnolo-ica) accentul se pune pe #R$N PUNERE$ E"EMEN#E"/R 'IN P$#IU" RE$"& /0IEC#IV& IN P$#IU" P"$ #IC ( cu alte cuvinte eIplorarea prin ,iJlo;cirea li,8aJului plastic a RE$"U"UI /0IEC#IV). 'e alt:el in prezentarea co,petentelor speci:ice in relationare cu continuturile& se precizeaza! R')$/-'#(#$,"), "),%#-,-## /=#)$-#.) 2# -",*21!*)"), )# #* %#&=,@ 21)$#(#$S . CE IN#E"E3EM PRIN RE$"I#$#E /0IEC#IV$ 'IN PUNC# 'E VE'ERE VI%U$";P"$ #IC9 (lu,ea :or,elor tridi,ensionale percepute senzorial;a:ectiv si ,ental;constructiv 9). CE IN#E"E3EM PRIN 'EC/'IBIC$RE$ RE$"I#$#II /0IEC#IVE9 IN CE 'EC/'IBIC RE$"I#$#E$ /0IEC#IV$ '$#$ PRIN V$% I .#$C#I"I#$#E C #* $,-)7/"## ') (/"&), ,"D#-)$-!", (/"&)#, -)>-!",/ &,-)"#,%#-,-),, ",1/"-!"# .,%/"#$), %!&#*,-!&=",3C CE IN#E"E3 PRIN P$#IU P"$ #IC9 VALORI SI ATITUDINI Pro-ra,a prezinta si :inalitati de natura aIiolo-ica care sunt necesare a se internaliza (interioriza) in structurile psihice ale elevului. Este vor8a despre ,otivatii& interese& disponi8ilitati& -andire critica. ; M/#IV$#I$ pentru insusirea li,8aJului plastic si pentru initierea in uti; izarea tehnicilor aristiceK ; Mani:estarea IN#ERE U"UI pentru realizarea operelor de arta plastica& decorativa si a,8ientala! ; Mani:estarea initiativei in $PRECIERE$ CRI#IC$ a operei de arta(co,; pararea propriului punct de vedere cu parerile celorlalti3B ; 'I P/NI0I"I#$#E$ pentru perceperea universului real& o8ectiv& si pentru transpunerea acestuia in li,8aJ plasticK ; M/#IV$#I$ pentru ocrotirea si punerea in valoare a patri,oniului artis; tic national si universalK ; 'I P/NI0I"I#$#E$ pentru cultivarea capacitatilor estetice ca :unda; . ,ent pentru participarea la viata culturalaK - Mani:estarea IN#ERE U"UI pentru apro:undarea siste,atica a diverse; . lor :or,e de eIpresie ale artetor plastice.
*+
C/MEN#$RII ! M/-#.!%/M/-#.,-#, W act sau ansa,8lu& siste, de i,pulsuri& i,8olduri& pulsiuni interne& ener-izari sau activari& stari tensionale sau ,o8iluri ale actiunilor si conduitei. Motivatia este o i,pin-ere spre actiune. unt ,odalitatile :unda,entale de ,o8ilizare& activizare sau autodeter,inare.Este o achizitie interna a persoanei care se realizeaza in ti,p& prin invatare& eIperienta& educatie.Motivatia poate :i eItrinseca sau intrinsecaK din punct de vedere educativ au relevanta ,ai ales ,otivele de crestere (curiozitatea episte,ica& tre8uintele de per:ectionare& autodepasire)& de autorealizare (necesitetea de o8iectivare si sporire a potentialului creativ)& necesitatea de a sti& estetice etc. a I*-)")2)%) sunt seturi ,otivationale sau Xatitudini e,otional;co-nitiveYK tendinta de a ne ocupa de anu,ite o8iecte& de a ne placea anu,ite activitatiK interesul uneste in structura sa tre8uinte& ,otive& tendinte& scopuri intr;o ,odalitate relativ sta8ila de raportare activa la ceva& dupa un criteriu de ordin utilitar sau hedonistic.Interesele se includ in structura personalitatii si alcatuiesc un su8siste, orientativ. CUM PU#EM CU"#IV$ M/#IV$#II& 'I P/NI0I"I#$#I& IN#ERE E speci:ice do,eniului artistic;plastic9 CUM& PRIN CE M/'$"I#$#I& #R$#E3II pute, starniFcultiva si interioriza interesul creativ9 'E CE '/$R 'I P/NI0I"I#$#E$ PEN#RU PERCEPERE$ UNUVER U"UI RE$"& /0IEC#IV 9 nu pute, percepeFeIplora si universul intrapsihic& IM$3IN$RU" si lu,ea ideilor9Nu pot si acestea sa :ie transpuse in i,a-ini prin inter,ediul li,8aJului plastic9 CE IN#E"E3EM PRIN C$P$CI#$#I E #E#ICE 9 CE IN#E"E3EM PRIN $PRECIERE CRI#IC$ I 3$N'IRE CRI#IC$ 9 COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI Nucleul :unctional al pro-ra,ei il reprezinta co,petentele speci:ice (in nu,ar de )*) si continuturile adecvate acestora (in nu,ar de +*).Co,petentele speci:ice si continuturile adecvate sunt -rupate su8 u,8rela celor trei co,petente -enerale ast:el ! ). Utilizarea ele,entelor de li,8aJ plastic ! 5 co,petente speci:ice )* ele,ente de continut +. #ranspunerea ele,entelor din spatiul real& o8iectiv& in spatiul plastic ! * co,petente speci:ice 5 ele,ente de continut (. EIpri,area plastica& utilizand ,ateriale& instru,ente si tehnici . ..... ......... speci:ice artelor plastice ! + co,petente speci:ice + ele,ente de continut
*(
T. RELATIA DINTRE REAL SI IMAGINAR SAU IMAGINAR SI REAL3 IN CADRUL EDUCATIEI VIZUALE
STUDIU DE CAZ ; Cu, aprecie,F,asura, calitatea& nivelul co,petentelor& al cunostintelor& al valorilor si al atitudinii elevilor in cadrul eduatiei artistce;plastice9 Pornind de la ! ; cerinteFo8iectiveFco,petente ; standarde curricularede per:or,anta. unte, cu studentii (viitori pro:esori deeducatie plastica) la practica peda-o-ica la inceput de an scolar.Pentru ca ur,eaza sa sustina activitati plastice la o clasa a V;a pe care nu o cunoaste,& vre, sa evalua, nivelul de achizitii vizual;plastice (cultura vizuala) ale elevilor care vin din ciclul pri,ar.>otara, sa ne ale-e, ur,atoarele ele,ente ! ; /8iectivul cadru 6 ! EIpri,area prin si despre co,pozitii plasticeK ; tandardul )+ ! Bor,ularea de opinii ar-u,entate re:eritoare la propriile co,pozitii plasticeK ; Pro8a practica de evaluare ! Mocul propus elevilor este XRotirea plansei in Jurul centrului ei sau lu,ea pe dosY& varianta cu ochii inchisi (vezi Cioca& V.& +22.& Mocul de;a arta). u8linie, :aptul ca standardul ales este cel ,ai di:icil si cel ,ai co,pleI pentru elevii care au incheiat ciclul pri,ar& in cazul educatiei plastice. $, ales acest Joc in ideea de ai pune intr;o situatie& intr;un conteIt de invatare nou& care sa nu repete eIperiente anterioare./ co,petenta 8ine :or,ata si structurata iese in evidenta in i,preJurari si provocari noi. 'upa ce li s;au eIplicat conditiileFre-ulile Jocului (desena, pe plansa de hartie cu creionul cu ochii inchisi di:erite ele,ente & lucruri& :eno,ene& plante& :iinte etc. su-erateFsolicitate de pro:esor& dar rotind ,ereu plansa in directia acelor de ceasornic dupa :iecare :or,a desenata) s;a trecut la derularea lui practica. 'upa )* ,inute elevii au deschis ochii privind surprinsi& unii socati& propriile lucrari. "i s;a cerut apoi sa;si conte,ple :iecare propria lucrare si sa transpuna universul plastic de linii si :or,e de pe hartie& in -anduri& idei& opinii eIpri,ate su8 :or,a de versuri al8e& proza sau pur si s,plu co,entarii. Multi au spus ca n;au scris niciodata versuri sau proza. X'ar stiti atatea cuvinte& nu tre8uie decat sa le :olositi in traducerea& descrierea & co,entarea i,a-inilor de pe hartieY. i;au dat dru,ul& in clasa lasandu;se o liniste nascuta din concentrare. 'upa )* P +2 de ,inute au iesit in :ata cole-ilor & au aratat lucrarea si au citit XopiniileY.'a, ,ai Jos cateva dintre ele !
*6
**
*=
*.
C/&)*-,"## ; Copiii au realizat ca lu,ea lor de pe hartie este di:erita de cea reala& este ciudata& i,a-inaraK ei constientizeaza cele doua lu,iK nu respin- i,a-inarul& 8a ,ai ,ult intra in universul sau prin inter,ediul ludicului. Contactul dintre cele doua lu,i ii pune pe -anduri ( a :i sau a nu :i ... scrie un elev) K ei cred ca si i,a-inarul XesteY & este o lu,e& o alt:el de lu,e ! ciudata& de vis& ireala& :ictionala& neclara& de neinteles& de neuitat& cu lucruri o8isnuite dar totusi di:erite etc.$ceasta alt:el de lu,e creata de ei printr;un Joc& in care au introdus :or,e de lucruri din realitate dar care au devenit ,is;terioase& ii provoaca sa;si puna intre8ari& sa :or,uleze opinii&atitudini dorin;te (si nu ,;as ,ai intoarce niciodata printre oa,eni).
*5
4. IMAGINEA SI MISCAREA
Mi<carea& deplasarea& cderea& plutirea& scrur-erea& a-itaia& :ier8erea& clocotirea& rotirea& planarea& z8orul& ,ersul& rosto-olirea etc. sunt :eno,ene pe care le percepe,& le tri, zilnic. #otul :u-e& cur-e& se deplaseaz! ti,pul& viaa& ener-ia& lu,ina& zilele <i nopile& visele <i 8ucuriile... Pentru toat aceast ,are trecere& petrecere eIist o ,eta:or real P ,i<carea 8roLnian. $ceast ,i<care a :ost descoperit pe cale e,piric de 8otanistul en-lez Ro8ert 0roLn& 7n )5+.. 0roLn studia la ,icroscop suspensiile :ine (particule de polen) dintr;un llichid <i a re,ercat (:r a putea da :eno,enului o eIplicaie satis:ctoare) c acestea se ,i<cau :oarte rapid <i dezordonat. Mi<crile preau independente una :a de cealalt <i nu puteau :i le-ate de o cauz eIterioar. /8servaiile ulterioare au per,is punerea 7n eviden a cGtorva trsturi caracteristice. ;a re,ercat c a-itaia super:icial se re-sea la toate lichideleK c depindea de di,ensiunile particulelor (dup cu, era de a<teptat& acestea se ,i<cau cu atGt ,ai repede cu cGt erau ,ai ,ici) <i cre<tea o dat cu te,peratura. 'up aceea s;a descoperit un lucru :oarte ciudat <i anu,e c ,i<carea nu se oprea apoape niciodat. Putea s dureze ore& luni& ani... prea etern <i spontan. $ceasta su-era c ,i<carea putea :i atri8uit unor ,i<cri interne& caracteristice strii :luidului& adic a a-itaiei ter,ice a ,oleculelor care 7l co,pun! ,oleculele i,pri, particulelor a:late 7n suspensie i,pulsuri care nu se echili8reaz nicidat per:ect& :iind deci la ori-inea ,i<crilor dezordonate <i perpetue. $ceast ipotez& la 7nceput teoretic& a :ost con:ir,at ulterior (Einstein )12* <i Nor8ert @iener )1+(). Bascinaia acestui aspect& :eno,en al lu,ii care este ,i<carea se re-se<te de;a lun-ul istoriei u,ane <i 7n ,ai toate <tiinele& :ilozo:iile& credinele <i creaiile u,ane. Mi<carea :or,elor& ele,entelor& lu,inii <i u,8rei& culorilor& ,i<carea ca :eno,en de cre<tere& de descre<tere de pro-res <i F sau de re-res :ascineaz <i la nivel perceptiv <i *1
poate cu deose8ire la nivelul percepiei vizuale.
vezi ,i<carea aripilor 7n z8or&
lunecarea pe<tilor 7n ap& ,i<carea ireal a lu,inii <i u,8rei pe undele lichide& s vezi ,i<carea iluzorie a culorilor sau a liniilor pe un petec de hGrtie sau pGnz sunt eIperiene <i triri 7ncrcate cu valene estetice. Buturis,ul& op;artul& sculptura cinetic& action paintin- ca s a,inti, cGteva din tendinele artistice ,oderne& au avut 7n centrul paradi-,ei lor 7ntr;un :el sau altul ,i<carea. #oate :iinele sunt dina,ice& o,ul cu precdereK toate sporturile sunt dina,ice (<ahul presupune un dina,is, al ,inii)K toate artele tind spre dina,is, dar 7n cadene di:eriteK viaa 7nsi este dina,ic. unt atGtea ar-u,ente care ne 7,pin- spre a8ordarea ,i<crii 7n art& 7n cazul de :a 7n artele plastice. Ce relaie eIist 7ntre punct <i ,i<care& 7ntre linie <i ,i<care sau 7ntre culoare <i ,i<care9 Ce ,odaliti vizual ; plastice ave, la dispoziie pentru a eIplora ,i<carea& di:erite tipuri de ,i<cri9 Ce relaii se instituie 7ntre rit, <i ,i<care& sau 7ntre co,poziie <i ,i<care9 Ce a adus nou cine,ato-ra:ul (arta :il,ului) 7n doe,niul eIplorrii <i eIploatrii artistice a ,i<crii percepute optic9 Ce ,odaliti& posi8iliti ave, 7n cadrul educaiei plastice la clasele I;DII pentru eIplorarea <i eIploatarea ,i<crii cu aJutorul ,iJloacelor plastice9 Vo, 7ncerca& pe parcursul studiului nostru& s propune, unele eIerciii& eIperi,ente plastice (crede, utile) pentru :acilitarea 7nele-erii a8ordrii acestui :eno,en ciudat P ,i<carea& cu aJutorul ele,entelor <i ,iJloacelor de li,8aJ plastic pentru di:erite nivele de vGrst (clasele I;VIII;DII). 'o,eniul vizual P plastic ne apare ca o ,i<care 8roLnian perpetu la nivel optic <i spiritual. 'ar& din ,o,entul 7n care ne apropie, de studiul <i 7ncercarea 7nele-erii ,i<crii la nivel perceptiv& optic apar pro8le,e din ce 7n ce ,ai co,pleIe <i ,ai di:icile. -#& $) )2-) &#8$,"), '#* 1!*$- ') .)')") (#<#$ 8# / ')(#*#& 1"#* '#")$+#) 8# .#-)<0. 'ar ce este '#*,&#$, .#<!,%09 /8iectele& :or,ele ne,i<cate conin 7n ele tendine dina,ice sesizate& construite 7n procesul perceptiv9 Ce ne :ace s a:ir,, c aceasta este o :or, dina,ic& eIpansiv 7n ti,p ce aceasta este o :or, static& pasiv9 'ar cGnd a:ir,, despre o co,poziie c este dina,ic sau static la ce ne re:eri,& pe ce ne 8az,9 En :il, i,a-inile nu se ,i<c& ,i<carea este de :apt o iluzie 8azat pe anu,ite caractersitici ale aparatului vizual. Pe ce ne 8az, cGnd a:ir,, despre un edi:iciu
=2
arhitectural c se 7nal cu :or sau c se adun concentric ori c pulseaz ase,eni unei ini,i uria<e9 Cu, percepe, ,i<carea real dar dina,ica proprie structurilor plastice (:ie ele si,ple :i-uri -eo,etrice sau co,pleIe co,poziii :i-urative sau a8stracte)9 'e :apt vo, constata pe parcursul studiului c receptarea vizual a ,i<crii se poate datora ,ai ,ultor :actori! &#8$,"), (#<#$0, &#8$,"), /1-#$0, &#8$,"), 1)"$)1-!,%0, (,$-/"# K#*)2-)<#$#. $ceast co,pleIitate eIistent 7ntr;un :apt aparent si,plu P ,i<carea& ne intri- eraclit! ta panta rhei (totul cur-e). MI?C$RE$ EN $R#E"E VI%U$"E Preocuparea pentru ,i<care ca di,ensiune a realitii& pe de o parte& <i ca di,ensiune a operei de art& pe de alt parte& urc 7n ti,p pGn 7n epocile cele ,ai vechi. e poate a,inti 7n treact c sincretis,ul spre care conver- diversele tendine ,oderne vizGnd a,8ientul& spectacolul& aciunea re7ntGlnesc ori-inarul sincretis, pri,itiv (7n care o8iectul artistic nu era izolat <i nici conservat dincolo de consu,area e,oiei& o e,oie de alt tip decGt cea estetic ,odern). Inclusiv viziunea holist asupra :eno,enelor& proceselor lu,ii se 7nscrie tot 7n aceast tendin. 'ac ne re:eri, la trecut pute, a,inti preocuprile pentru ,i<care din antichitate concretizate prin statuetele articulate& de ase,eni ,arionetele EItre,ului /rient& auto,atele 8izantine <i ara8e& ale evului ,ediu european& ale Rena<terii <i Manieris,ului (create pentru ser8rile reli-ioase <i de curte& pentru carnavaluri)& ceasurile cu ,arionete& etc. unt ser8ri. Mi<carea& acest ele,ent al vieii& a intrat de :apt 7n interesul arti<tilor dintotdeauna& <i ,ituri pe care le re-si, 7n areale culturale :oarte 7ntinse vor8esc despre o8iectul de art 7nsu:leit sau nu,ai dotat cu capacitatea ,i<crii. $rta ,odern precu, <i cea post,odern s;a 7ndeprtat 7n cea ,ai ,are ,sur de se,ni:icaia ,eta:izic a ,i<crii. 'e,ersurile arti<tilor se lea- de revoluia ,a<inii& de noua accepie a te,poralului& pornind de la ti,pul P durat 8er-sonian& ti,pul ca cele8re construciile ,i<ctoare ale lui "eonardo da Vinci pentru di:erite
=)
evoluie <i ,o8ilitate& de teoria relativitii& de cercetrile din psiholo-ie (7n special de psiholo-ia :or,ei)& de toat dina,ica pe care civilizaia tehnic a i,pus;o a,8ianei <i eIistenei cotidiene. En toat arta ,odern <i de :apt 7n 7ntre- secolul DD pe care toc,ai l;a, 7ncheiat& cinetis,ul s;a ,ani:estat su8 di:erite :or,e& curente& tendine& -rupri& preocupate de reprezentarea sau i,plicarea ,i<crii 7n artele vizuale. Interesante a8ordri ale iluziei ,i<crii -si, 7n cu8is, <i :uturis,. $st:el :uturis,ul& curent artistic <i literar aprut 7n Italia 7n )121& vrea s 7nre-istreze 7ntr;un spaiu unic diversele ,o,ente ale ,i<crii unui o8iect& s prezinte si,ultan :azele acestei ,i<cri. Buturi<tii introduc 7n lucrrile lor <i :actorul ti,p& ta8loul cuprinzGnd 7ntr;un ,ontaJ de stri succesive& traiectoria spaial a o8iectului sau a :iinei dina,ice. 'esco,punerea ,i<crii 7n secvene duce la o translaie a :or,elor care se i,pri, 7n i,a-ine. e aJun-e la ,ultiplicarea volu,elor ast:el 7ncGt :iecare indic schi,8area poziiei 7n ti,p& a volu,ului concret. $st:el& 7n 'ina,is,ul unui cel 7n les de 3iaco,o 0alla& ,i<carea e su-erat prin ,ultiplicarea la8elor cGinelui& a picioarelor :e,eii <i a lesei. U,8erto 0occioni& pictor <i sculptor italian& se intereseaz de enr-iile declan<ate ale corpurilor <i :iiinelor reprezentate 7n planuri ce se 7ntreptrund& trecGnd unele 7n altele. e produce o adevrat des:oliere a volu,elor& cu intenia de a puncta evoluia o8iectelor 7n spaiu. Eroul principal al co,poziiilor sale devine ,i<carea P ca :or, esenial de eIisten a realului.
=+
3iaco,o 0alla En pri,ul ,ani:est al :uturis,ului& pu8licat de Marinetti 7n ziarul parizian N"e Bi-aroQ& 7n :e8ruarie )121& se scrie tran<ant! NNoi a:ir,, c ,reia lu,ii s;a 7,8o-it cu o :ru,usee nou; ("!&!2)+), .#-)<)#. Noi vo, cGnta ,arile ,uli,i a-itate de ,unc& de plcere sau de revoltK vo, cGnta ,areele ,ulticolore <i poli:onice ale revoluiilor 7n capitalele ,oderneK vo, cGnta vi8ranta :ervoare nocturn a arsenalelor <i a <antierelor incendiate de violente lu,i electriceK -rile laco,e& devoratoare de <erpi ce :u,e-K :a8ricile atGrnate de nori prin :rGn-hiile rsucite ale :u,urilor lorK podurile& ase,enea unor -i,na<ti -i-antici ce p<esc peste :luvii scGnteietoare 7n soare cu licriri de cuiteK vapoarele aventuroase ce adule,c orinzonturi& loco,otivele cu piept lar- ce tropie pe <ine ca ni<te enor,i cai de oel cu harna<a,ent de evi <i z8orul planat al aeroplanelor& ale cror elice :Gl:Gie 7n vGnt ca un drapel <i par c aplaud ca o ,uli,e entuziastQ. 'escoperirile :uturi<tilor 7n do,eniul J#&,7#*## ,$-#.)Q vor avea ecouri <i 7n alte ri (vezi cele8ra lucrare a lui Marcel 'escha,p& NNud co8orGnd o scarQ din )1)+) <i chiar peste ani. pre deose8ire de :uturis, care era preocupat de reprezentarea o8iectului 7n ,i<care& adic 7n ti,p& cu8is,ul era preocupat de redarea :i-urii totale a o8iectului& adic cuprinderea tuturor aspectelor unei :i-uri sau ale unui o8iect 7ntr;un sin-ur ta8lou& 8idi,ensional. Este ca <i cu, :cGnd 7nconJurul unui o8iect& pictorul ar 7nre-istra diversele aspecte pe care le ,onteaz apoi 7ntr;o i,a-ine unic. NBil,ulQ acesta realizat 7n Jurul unei :i-uri sau o8iect este condensat 7ntr;o sin-ur i,a-ine& care devine ast:el i,a-inea unui o8iect vzut 7n acela<i ,o,ent& din ,ai ,ulte un-hiuri. /8iectul reprezentat r,Gne ne,i<catK ceea ce se ,i<c este privirea o8servatoare a artistului (ase,ntor cu ,i<carea ca,erei de :il,at).
=(
U,8erto 0occioni
Marcel 'ucha,p
'eta<area de suportul :i-urativ& tendina spre ")1")<)*-,"), ()*/&)*!%!# <i nu a /=#)$-!%!# se :ace vizi8il 7n ceea ce s;a nu,it ,$-#/* 1,#*-#*7 (pictur P aciune& pictur
=6
-estual& -estualis,). Pictura -estual& de :apt o direcie a -estualis,ului a8stract a :ost practicat 7n special de arti<ti a,ericani 7ncepGnd cu deceniul al cincilea al secolului DD (PollocT& 'e Aoonin-). Ceea ce conteaz 7n creaiile N-estualeQ este 7nre-istrarea cu :idelitate a tensiunii spirituale <i :izice a autorului 7n ,o,entul pictrii. Pentru aceasta PollocT renun la <evalet& a<ternGnd pGnza pe podea <i lsGnd s se scur- culorile direct din di:erite recipiente sau de pe pensul. #ehnica sa& nu,it drippi,- (a picura& a se scur-e) este adaptat inteniei de a picta nu ceea ce se vede& ci ceea ce si,te pictorul& ta8loul devenind o inedit Nseis,o-ra,Q a nelini<tilor sale& a descrcrilor de ener-ie! Npot ,er-e susine pictorul a,erican 7ntr;un interviu& 7n Jurul pGnzei& pot lucra din cele patru pri& literal,ente pot :i 7n picturQ. $, putea spune c pictorul -estual eIpri,& transpune pe pGnz starea psihicFspiritual <i starea corporal& 7n nici un caz starea lucrurilor.En cazul acestora este eItre, de i,portant cazul pictorilor -estuali& este i,portant stareaFtensiunea corporal. En ,o,entul creaiei& ,i<carea plin de tensiunie
e,oional a 7ntre-ii :iine care epuizeaz 7ntr;o eIplozie violent a pasiunii& nevoia de eIpresie <i de co,unicare. #raiectele de culoare& care se 7ntretaie 7ntr;o a,eitoare ,i<care spaial& an-aJeaz relaii ar,onice 7ntre culori <i linii& 7ntre puncte <i linii& 7ntre di:eritele direcii (7n sus& 7n Jos& pe dia-onal& pe orizonatal& circulare etc.) structurGnd adevrate ara8escuri de -esturi picturale.
=*
MacTson PollocT
En /p P $rt (optical ; art) se reprezint ,i<carea ca :eno,en pur& eli8erat total de suprotul :i-urativ& 8azat pe calitile dina,ice ale unor raporturi cro,atice& liniare <i :or,ice. /p P arta 7<i are rdcinile 7n preocuprile :uturis,ului <i constructivis,ului de redare a ,i<crii ca <i 7n cercetrile percepiei intreprinse de Mondrian sau di:erii arti<ti de la 0auhaus. 'e :apt op P arta :ace din percepie& din condiia vizual a operei un principiu de :or,are <i eIisten a creaiei <i s;a constituit ca ,i<care distinct& la s:Gr<itul anilor [*2 ai secolului DD. /p ; art se de:ine<te ca un ,od de aciune al a,8ianei (prin lucrrile create) asupra ochiului 1%/,-,- ') ,(#8& de toate ,odalitile pu8licitii prin i,a-ine (inclusiv #V) P care reine atenia privitorului <i :ace posi8il trans,iterea ,esaJului coninut 7n structura respectivei opere. $ceast art eli,in orice aluzie la o8iect& operGnd cu valori strict -eo,etrice (vezi VasarelH) 8idi,ensionale& creeaz& pe 8aza unor le-i ale opticii (raporturi cro,atice& de ton& :or, <i raporturi 7ntre di,ensiunile ele,entelor) iluzia pro:unzi,ii spaiului <i ,i<crii. En loc s reprezinte o8iecte 7n ,i<care& cu, au a,8iionat o serie de curente anterioare& cu acele<i ,iJloace& 7n :ond /p P $rt reprezint :eno,enul pur al ,i<crii& :r suport narativ.
==
/p ; art
Man RaH
=.
Mean #in-uelH / alt direcie a a8ordrii ,i<crii& tendin considerat speci:ic cinetis,ului este aceea a 7ncorporrii :izice a ,i<crii sau al producerii unor procese cinetice ,ecanice& lu,inoase& electronice etc. $cest do,eniu al dina,is,ului concret este <i el variat& divers& ,aJoritatea arti<tilor preocupai de aceste pro8le,e eIperi,entGnd diverse ,odaliti ale cinetis,ului. Mo8ilurile care 7i aduc pe artisti spre aceste eIperi,ente sunt <i ele diverse. En cazul unor arti<ti ca #in-uelH& Man RaH& Munari ave, de;a :ace cu un :el de prelun-ire a :rondei dadaiste <i deci ,eta:ora ,a<inii :iind interpretat ironic& parodic sau apolo-etic& pesi,ist sau opti,ist. "a Calder 7n schi,8 ani,area ,ecanic sau cu :ore naturale (curent& vGnt) duce la o deschidere spre aleatoriu <i ludic. Un alt teritoriu& ceva ,ai recent este cel al ,i<crii lu,inoase ; :ie c o8iectele (puse 7n ,i<care 7ntr;un ,od sau altul) sunt 7nzestrate cu e:ecte lu,inoase& :ie c i,presia ,i<crii e creat de e,anaii lu,inoase rit,ice& :ie c operele se nasc din proiecii de lu,in. $ceste preocupri duc 7n ,od :iresc la o art P spectacol& la construcii de a,8ian (turnul in:or,aional a lui de a captiva ,i<carea. cho::er& :GntGnile arteziene cinetice ale lui "ucaci). Mo8ilurile lui Calder au :ascinat <i continu s :ascineze <i azi prin puterea lor discret
=5
0runo Munari
$leIander Calder Pentru :ru,useea <i puterea lor evocatoare reproduce, cGteva rGnduri aparinGnd lui Mean P Paul artre despre ,o8ilurile lui Calder 7n )16=! NCu ,ateriale inconsistente <i srccioase& cu a<chioare& cu tinichea sau cu zinc el ne arat ,i<crile ciudate ale tiJelor <i ale paletelor& penelor& petalelor. $cestea sunt rezonatori& capcaneK ele atGrn la captul
=1
unei s:ori a<a cu, pianJenul e atGrnat la captul :irului su& ori se 7n-r,desc pe un soclu& terne& 7ncovoiate asupra lor 7nsele& prelnic ador,iteK trece un :re,t rtcitor& se
$leIander Calder
7,pietre<te 7n ele& le ani,& le canalizeaz <i le d o :or, :u-itiv! a<a se na<te un ,o8il. Un ,o8il! o ,ic sr8toare local& un o8iect de:init de ,i<carea sa <i care nu eIist 7n a:ara ei& o :loare ce se :andeaz 7ndat ce se opre<te& un Joc pur de ,i<care a<a cu, eIist Jocuri pure de lu,in. le d :or,aQ. "a sculptorul italian 0runo Munari -si, interesante eIperiene artistice asupra posi8iltilor de a ,odela spaiul cu aJutorul lu,inii polarizate <i nepolarizate P sta8ilind relaia dintre ,i<carea lu,inoas& eIpresia spaial <i di,ensiunea te,poral. / viziune prospectiv 8ine structurat& :unda,entat pe caracterul dina,ic al :actorilor spaiu& lu,in <i ti,p -si, la sculptorul :rancez Nicolas cho::er. El cu,uleaz 7n lucrrile sale e:ortul artistului& tehnolo-ului& arhitectului& ur8anistului& al psiholo-ului <i sociolo-ului. ConsiderGnd c revoluionarea tehnicilor tradiionale a provocat trecerea de la starea cvasistatic la starea dina,ic a societii& artistul parcur-e 7n trei :aze (spaiodina,is,& lu,inodina,is, <i cronodina,is,) dru,ul spre a8ordarea co,pleI a ,ediului de eIisten. NEn ceea ce prive<te spaiul& a:ir, artistul& produsele .2 culptura su-ereaz ,i<carea& pictura su-ereaz pro:unzi,ea sau lu,ina. Calder nu su-ereaz ni,ic! el stpGne<te adevrate ,i<cri vii <i
estetice se vor inte-ra pretutindeni 7n spaiul locuit sau vizi8il& aducGnd co,ple,entul estetic u,an necesar oricrei or-anizri ur8anistice a spaiului atGt interior cGt <i eIterior. "u,ina natural <i arti:icial e o pro8le, :unda,etalK distri8uia ei& rit,ul apariiei <i dispariiei sale condiioneaz :iziolo-ic o,ul. Introducerea de ele,ente estetice 7n circuitele de distri8uire a lu,inii este de o 7nse,ntate :oarte ,are. #i,pul 7nsea,n! pro-ra,are de rit,uri colective <i individuale& de:inirea densitii eveni,entelor a succesiunii <i trans,iterii lor prin di:erite ,iJloace de in:or,aieQ. $rtistul realizeaz un orolo-iu electric spaiodina,ic& un turn spaio;dina,ic ci8ernetic <i sonor& turnul spaio; dina,ic <i ci8ernetic din "ie-e& proiectele pentru #urnul lu,in <i ci8ernetic destinat Parisului& di:erite sculpturi ci8ernetice. Reproduce, 7n continuare& pentru a ilustra co,pleIitatea pro8le,elor dina,icii& spaiu& lu,in& ti,p& ,ediu a,8iant 7n viziunea lui 'escrierea :uncionrii #urnului lu,in ci8ernetic ). Celula de indi:eren! En pri,a :az a :uncionrii sale& 8ran<at pe in:or,aiile apropiate (circulaie& cldur& u,iditate& vGnt& lu,in& culoare& sunet& etc.) va :i necesar s se :oloseasc o celul de indi:eren pentru e se evita riscurile unei ,onotonii de pro-ra,. Va :i necesar s se instaleze un siste, de pertur8are ce va interveni de :iecare dat cGnd va eIista o tendin de repetiie& de saturare sau de sta-nare a pro-ra,elor. +. Pro-ra,ul -eneral! $. Noaptea toi para,etri intr 7n Joc& dar se stin-e totul de la ,iezul nopii la orele 5 di,ineaa (sau de la + la =) 7n a:ar de se,nalizarea aerian (l,pi ro<ii) <i eventual& :ascicole verticale la vGr: (,enion, c artistul preconiza ca turnul lu,in ci8ernetic s ai8 peste (22 ,etri 7nli,e). 0. %iua& cele 62 de proiectoare ,ari vor :i deconectateK di,potriv :lash;urile <i proiectoarele ,ici continu s :uncioneze. Cele 62 de proiectoare ,ari <i cele +6 de lasere de,areaz la apariia unui pra- de celule :otoelectrice la cderea nopii. EIist 5 tipuri de pro-ra,e P para,etri! ). o-linzile ,o8ile! oprire& acceleraie& oprire re-ulat cu vitez ,ini, sau ,aIi,& ansa,8lul& -rupurile& ele,entele izolate& succesiunea de ,i<cri 7n zi-;za-& pe vertical co::er& descrierea :uncionrii #urnului lu,in ci8ernetic din cartea sa N/ra<ul viitorului <i ci8erneticaQ.
.)
sau pe orizontal& puncte rzlee etc. pot :unciona sin-ure& nu,ai ziua& sau eIcepional& pe clar de lun. +. Blash;urile! aprindere si,ultan a ansa,8lului sau a -rupelor sau aprinderea succesiv a ansa,8lului sau a -rupelor& 7n zi-;za-& pe vertical sau pe orizonatal& puncte risipite etc. $prinderea punctual a :lash;ului P laser la vGr:. Pot :unciona ziua. (. Proiectoarele ,ici! aprindere si,ultan pro-resiv& re-resiv& alternat& punctual sau staionar a -rupelor <i a ansa,8lului& :ie cu ale-erea speci:ic a culorilor do,inante& :ie cu a,estecul de culori sau cu li8er ar8itru. Pot :unciona ziua. 6. Proiectoarele ,ici cu o8turatoare! aprindere pro-resiv& re-resiv& alternant punctual sau staionar a -rupelor sau a ansa,8lului. *. Proiectoarele ,ari de vGr:! aprinderea celor 1 proiectoare& punctual su staionar& punerea 7n ,i<care si,ultan sau alternat& pro-resiv sau re-resiv a :asciculelor 7nclinate& e:ecte cu :ascicole du8le (verticale ; o8lice) sau nu,ai cu :ascicole o8lice. Buncionare de noapte. =. Proiectoarele ,ari laterale! aprinderea lateral& alternat& pro-resiv& re-resiv& pe -rup sau unitare. $le-ere de culoare sau li8er ar8itru. Buncionare de noapte. .. Cele +6 de lasere! aprinderea si,ultan sau succesiv a ansa,8lului sau a -rupelor& 7n zi-za- sau vertical etc. 5. 3azele :u,i-ene! ziua& sin-ure sau co,8inate cu e:ecte lu,inoase. Noaptea totdeauna co,8inate cu e:ecte lu,inoase. Cei opt para,etri sunt co,8ina8ili 7ntre ei. Ideile& proiectele <i lucrrile realizate de cho::er au pus 7n discuie relaiile dintre spaiu& lu,in <i ti,p& relaiile vzute prin pris,a dina,is,ului& artistul aJun-Gnd 7n cele din ur, la :or,ularea unui concept co,pleI! spaio;lu,in;crono;dina,is,.
.+
Nicolas cho::er
En artele spectacolului& <i ne -Gndi, la teatru& concerte& spectacole sportive etc. 7ntGlni, tot ,ai ,ulte NJocuri de lu,iniQ& e:ecte dina,ice& re-izorii <i realizatorii :olosind tot :elul de ,etode <i ,iJloace puse la 7nde,Gn de tehnica <i tehnolo-ia actual. 'o,eniul acesta este eItre, de vast <i de divers. Noi ne;a, propus doar o trecere 7n revist <i o su8liniere a unor 7ncercri <i tendine artistice ,ai pre-nante 7n pro8le,a a8ordrii ,i<crii& a dina,is,ului. N/# $")')& $0 ,=/"',"), &#8$0"## ?* $,'"!% /")%/" ') )'!$,+#) 1%,2-#$0 -")=!#) 20 ')108),2$0 J")',"), &#8$0"## $/"1!%!# !&,*Q. Una din cile de dep<ire este o:erit de eIplorarea di:eritelor curente <i 7ncercari artistice. e pot analiza cu elevii di:erite opere de arta :uturiste& -estuale& optice& secvene de :il,e& spectacole de sunet ,uzic <i culoare& sculptur <i pictur cinetic etc. evideniindu;se ,odalitaile de su-erare a ,i<crii& dina,is,ului. En aceste analize pot :i activate cuno<tinele elevilor <i de la alte discipline (:izic& chi,ie& 8iolo-ie& ,ate,atica). e pot realiza lucrri plastice de ctre elevi 7n -enul celor analizate sau chiar pornind de la o lucrare anu,e. Elevii ,ai ,ari pot cuta pe internet eIperi,ente& 7ncercri conte,porane de 7n-lo8are a ,i<crii :izice in o8iecte& ,a<ini& instalaii cu virtui estetice ( vezi #heo Mansen).
.(
#heo Mansen
4.: MICAREA I DINAMICA LA RUDOLF ARNMEIM

Unul dintre cei ,ai ri-uro<i teoreticieni preocupat de pro8le,ele artei din un-hiul de vedere a ceea ce el 7nsu<i nu,e<te No psiholo-ie a vzului creator este Rudol: $rnhei,Q . Preocupat de cele ,ai i,portante pro8le,e ale artei <i percepiei vizuale ; echili8rul& :i-ura& :or,a& -eneza desenului la copil& spaiul& lu,ina& culoarea& eIpresia etc.& autorului nu;i scap nici coordonatele vizual P plastice ale ,i<crii <i dina,icii. $rnhei, a8ordeaz ,i<carea ca atare (ca :eno,en :izic& perceptiv& optic) <i dina,ica ca o con:runtare de :ore vizuale. 'e :apt ce este ,i<carea9 / pri, constatare& esenial poate& este :aptul c ,i<carea este cel ,ai intens sti,ul vizual al ateniei. Un cGine sau o pisic se pot odihni :r -riJ& netul8ura<i de toate lu,inile <i :or,ele ce constituie cadrul i,o8il din Jurul lorK dar 7ndat ce se ,i<c ceva ochii ani,alului se vor 7ntoarce 7ntr;acolo& ur,rind cursul respectivei ,<cri. ?i oa,enii sunt atra<i 7n ,od si,ilar de o ,i<care. a,inti, e:icacitatea recla,elor ,o8ile& :ie ele :ir,e lu,inoase cu aciune inter,itent ori anunuri la televiziune& sau atracia ,ult ,ai ,are la pu8lic a spectacolelor 8azate pe ,i<care& 7n co,paraie cu i,o8ilitatea :oto-ra:iei& picturii& sculpturii ori arhitecturii.
.6
Mi<carea a ceva 7ntr;o a,8ian static este un se,nal& un se,n de eIpansiun& aciune& a-resiune& pericol. En 7nele-erea <i a8ordarea ,i<crii ne :olosi, de anu,ite distincii& de anu,ite concepte cuplateFopuse care sunt eseniale 7n orice art vizual& dar a cror se,ni:icaie nu este nicidecu, evident& cu, ar prea la pri,a vedere. $st:el& distin-e, 7ntre o8iecte <i aciuni& i,o8ilitate <i ,o8ilitate& ti,p <i ate,poralitate& eIisten <i devenire. 'e eIe,plu& co,sider, aeroportul un o8iect dar aterizarea unui avion& o aciune. $ciunile sunt aproape 7ntotdeauna activiti ale o8iectelor. $ciunile pure& deta<ate de o8iect sunt rare dar eIist. CGnd co,par, z8orul 7nalt al unei rGndunici cu cel al unui avion& o8iectele se reduc la ,ri,ea unui punct :r :or, <i se poate spune c vede, ,i<care pur. VGntul& perceperea vGntului doar prin <uierat <i prin senzaii cutanate prin :recarea aerului de corp este o ,i<care pur dar neperceput optic. /ptic vGntul 7l perepe, prin e:ectele sale! 7ndoirea copacilor& deplasarea o8iectelor u<oare& a pra:ului (aspecte i,portante 7n a8ordarea ,i<crii 7n activitile plastice). Cel ,ai adesea ne -si, 7n prezena o8iectelor care ne apar ca entiti sta8ile <i a aciunilor e:ectuate de ele. 3esturile vor8itorului sunt aciuni dar pe vor8itorul 7nsu<i 7l percepe, ca o entitate per,anent. Chiar <i un nor este receptat nu ca un :eno,en ci ca un o8iect 7n trans:or,are. #ot o8iecte 7n trans:or,are percepe, <i cazurile 7n care schi,8area nu depinde de ,i<care P un rac ce se 7nro<e<te. u8 raport :izic toate o8iectele <i :eno,enele sunt a,plasate 7n ti,p. En zilele noastre& cGnd sculpturile sunt atacate de :actorii poluani din at,os:er& o8serv, cu spai, c pGn <i ,ar,ura <i 8ronzul au o via a lor& starea ce la caracterizaz azi deose8indu;se de cea de ieri. Psiholo-ic& totu<i o statuie este 7n a:ara ti,pului. N;o percepe, ca eIistGnd activ a<a cu, se ,i<c activ pe lGn- ea pietonii <i auto,o8ilele. En orice ,o,ent dat pietonul se a:l 7ntr;o anu,it :az din deplasarea sa de;a cur,ezi<ul pieei. Pentru statuie nu ave, posi8ilitatea unei ase,enea co,paraii 7ntre di:eritele :aze dar cu toate acestea ea Nnu r,Gne aceea<iQ <i Nnu st pe locQ pentru c& 7n eIe,plul de ,ai sus 7ntrea-a a,8ian (ora<ul) este perceput ca :iind 7n a:ara di,ensiunii ti,p. En cadrul a,8ianei pot avea loc unele aciuni sau schi,8ri. Cu, le descrie, pe acestea9 "e recept, oare ca producGndu;se 7n ti,p9
.*
'istincia 7ntre i,o8il <i ,o8il este destul de clar. 'ar este ea identic cu cea dintre ate,poralitate <i ti,p9 Este oare 7ntr;adevr trirea trecerii ti,pului ceea ce distin-e intepretarea unei 8alerine de prezena unui ta8lou9 'esi-ur& percepe, Jocul 8alerinei ca o succesiune de :aze. Interpretarea conine o ordine de schi,8are& ceea ce nu -si, 7n pictur. 'ar de :apt nu se poate spune c ea se produce 7n ti,p. co,par, ur,toarele dou episoade ce au loc 7ntr;un :il, de aventuri. 'in elicopter& detectivul o8serv ,a<ina -an-sterului -onind pe <osea. Va vira la dreapta& pe dru,ul lateral& sau va ,er-e 7nainte9 $cest episod& ca <i saltul 8alerinei este receptat ca o 7ntG,plare 7n spaiu& nu 7n ti,p. #oate aspectele lui relevante sunt spaiale. Iat acu, o alt situaia! salvatorul aler-Gnd spre locuina victi,ei. Va aJun-e oare Nla ti,pQ pentru a pre7ntG,pina cri,a9 $ici ele,entul ti,p este esenial. 'ar cGnd privi, un speolo- eIplorGnd o pe<ter recept, 7naintarea lui ca o aciune 7n spaiu9 Noile aspecte ale pe<terii ni se dezvluie succesiv. Un ase,enea eveni,ent& 7n care a,8iana :izic :urnizeaz cadrul& nu di:er de :apt 7n principiu de altele& care nu au un ase,enea cadru. Entr;o discuie ani,at& ar-u,entaia de ase,enea ur,eaz un traseu& ideile succedGndu;se lo-ic. Percepe, oare dezvoltarea treptat a ar-u,entaiei ca producGndu;se 7n ti,p& 7ntr;o ,ai ,are ,sur decGt eIploatarea pe<terii9 Nu,ai dac Nti,pul e pe s:Gr<iteQ& iar rezultatul discuiei e a<teptat cu ner8dare. $ceast constatare surprinztoare are consecine ,aJore pentru 7nele-erea spectacolelor artistice. Evident& pentru a crea sau a 7nele-e structura unui :il, sau a unei si,:onii& tre8uie s o recept, ca un tot eIact cu, a, recepta co,poziia unei picturi. / ad,ira8il descriere a :eno,enului si,ultaneitii -si, la Mozart 7ntr;o scrisoare din )5.1! NcGnd o te, s;a i,pus ateniei co,pozitorului& ea devine tot ,ai a,pl iar eu o dezvolt tot ,ai lar- <i ,ai li,pede& pGn ce aJun-e 7ntr;adevr s :ie aproape ter,inat 7n capul ,eu& chiar dac este lun-& ast:el 7ncGt dup aceea o parcur- 7n ,inte dintr;o sin-ur privire& ca pe o pictur sau pe o persoan :ru,oas. ?i o aud 7n 7nchipuirea ,ea nu 7n succesiune cu, va tre8ui s se des:<oare ,ai tGrziu& ci& ca s spun a<a toat laolalt.Q Este nevoie de ceva :oarte ase,ntor pentru adevrata 7nele-ere a unei si,:onii& a unui :il, ori a unui 8alet. En di:erite ,o,ente se poate s nu <ti, ce va ur,a& dar nu
.=
tre8uie s 7ndeprt, din co,<tiina noastr ceea ce a, auzit sau a, vzut. "ucrarea cre<te treptat& devenind un tot. tructura unui spectacol rezult din interaciunea ur,elor pe care le las 7n noi. Enele-e, acu, c distincia dintre perceperea aciunilor <i cea a o8iectelor nu const 7n :aptul c pri,a i,plic trirea scur-erii ti,pului& ci 7n acela c 7n cursul unei aciuni noi ur,ri, o succesiune or-anizat (o structur) 7n care :azele vin una dup alta 7ntr;o ordine unidi,esnional se,ni:icativ. ?i totu<i si,ultaneitatea <i succesiunea sunt aspecte di:erite& dup cu, ,uzica <i pictura sunt arte di:erite. 'eose8irea dintre cele dou arte (pictura <i ,uzica) nu coincide cu deose8irea dintre ,o8ilitate <i i,o8ilitate. EIist& de eIe,plu& picturi ce tre8uie citite 7ntr;o anu,it succesiune& 8unoar de la stGn-a la dreapta& ca scrierea. 0enzile desenate sunt un ast:el de caz ca <i picturile narative din secolul al DV;lea& 7n care vedeai& de la stGn-a la dreapta& cu, era creat Eva din coasta lui $da,& cu, ea 7i o:erea acestuia ,rul& cu, a,Gndoi erau ,ustrai de 'u,nezeu& <i 7n cele din ur,& iz-onii din rai de un arhan-hel. Pe de alt parte& eIist opere ,o8ile lipsite de succesiune. / co,poziie core-ra:ic se va des:<ura& pro8a8il& 7n ,od lo-ic de la un capt la cellat ceea ce nu se poate spune despre valsurile dansate la un 8al. Mi<crile unui N,o8ilQ sculptural (-en Calder) nu au nici ele o des:<urare& ci ne dezvluie doar varietatea relaiilor spaiale ce se creeaz 7ntr;un siste, de ele,ente articulate. /rdinea <i coordonarea deplasrilor la di:erite niveluri ale ,o8ilului sunt lsate la voia 7ntG,plrii (7n :uncie de curent)& iar ceea ce ne surprinde plcut este toc,ai apariia unor con:i-uraii neo8i<nuite. interpreta aceste ,o8iluri ale lui Calder ca 7ntruchipGnd ,i<carea pur. 'ac succesiunea este con:undat cu ,o8ilitatea& rezult o serie de interpretri eronate. 'e eIe,plu& s;a a:ir,at c sculptura <i pictura sunt 7n aceea<i ,sur Narte te,poraleQ ca ,uzica <i teatrul deoarece privitorul tre8uie s;<i deplaseze privirea peste 7ntrea-a supra:a a lucrrii <i& i,plicit& 7i percepe di:eritele pri 7n ,od succesiv. 'ar& de :apt& ordinea dintr;o pictur eIist nu,ai 7n spaiu P o ordine si,ultan. Pictura conine una sau ,ai ,ulte te,e do,inante& crora li se su8ordoneaz tot restul. /8servatorul percepe succesiv cu privirea di:eritele zone& ale picturii& deoarece nici ochiul nici ,intea nu poate prelua totul si,ultan& dar ordinea eIplorrii nu are nici o i,portan. Ruta privirii nu tre8uie s ur,eze direciile liniare ur,ate de co,poziie. 0arierele create 7n pictur de contururi sau de con:lictul culorilor nu 7,piedic ochiul. 'i,potriv& le artre
..
o8serv, <i le recept, 7n ti,p ce le travers, cu privirea. Privitorul :iIeaz ,ai ales ele,entele de pri, interes& dar ordinea 7n care se realizeaz acest lucru este 7n ,are ,sur 7ntG,pltoare <i nese,ni:icativ. Entr;o pies de teatru sau 7ntr;o co,poziie ,uzical& din contra& succesiunea este esenial. $ schi,8a ordinea episoadelor 7nsea,n a schi,8a P <i pro8a8il a distru-e P lucrarea. $ceast ordine tre8uie i,pus spectatorului <i asculttorului <i ea tre8uie respectat. Entr;un 8alet& eIist una sau ,ai ,ulte te,e deter,inate& la :el ca 7ntr;o pictur& dar ordinea apariiei lor este le-at de :aze 8ine precizate din des:<urarea total. Encheie, pro8le,a succesiunii <i si,ultaneitii 7n art cu :or,ula dat de "essin- 7n cartea sa "aocoon! pe cGnd pictura sau sculptrura narativ prezint aciunea prin inter,ediul o8iectelor& dra,atur-ul <i ro,ancierul recur- la aciune pentru a prezenta stri de lucruri. E,preun artele secveniale <i nonsecveniale interpreteaz eIistena su8 du8lul ei aspect de per,anen <i schi,8are. $ceast co,ple,entaritate se eIpri, 7ntr; un raport reciproc dintre spaiu <i :or. Borele reprezentate 7ntr;o pictur se de:inesc ,ai ales prin spaiu. 'irecia& ,ri,ea <i a,plasarea :or,elor ce poart acute :ore deter,in locul de aplicare& sensul lor& tria lor. upra:aa de spaiu <i trsturile ei structurale P 8unoar centrul servesc drept cadru de re:erin pentru caracterizarea :orelor. 'i,potriv spaiul pentru teatru sau al unei scene pentru 8alet se de:ine<te prin :orele ,otrice care 7l populeaz (7ntinderea lui devine real atunci cGnd o traverseaz 8aleriniiK distana este creat de actorii ce se retra- unul :a de altul etc.). CGnd vede, ,i<carea 9 En ce condiii percepe, ,i<carea9 d, un eIe,plu la 7nde,Gna oricui. / o,id se tGr<te de;a cur,ezi<ul strzii. 'e ce o vede, pe ea 7n ,i<care iar strada 7n repaus& 7n loc s vede, 7ntre-ul peisaJ& inclusiv pe noi 7n<ine& deplasGndu;ne 7n sens contrar 7n ti,p ce o,ida ar r,Gne& i,o8il& n acela<i loc9 Beno,enul nu se eIplic nu,ai prin ceea ce <ti, ori a, 7nvat& cci de<i cunoa<te, adevrul vede, soarele traversGnd 8olta cereasc <i luna str8tGnd norii sau ave, i,presia vizual c trenul nostru ,er-e de<i el st pe loc <i se deplaseaz trenul care trece prin :aa -ea,ului. "e-nGndu;, 7ntr;un 8alansoar& si,t c eu , ,i<c& pe cGnd ca,era e ne,i<cat. 'ar dac 7n cadrul unui eIperi,ent 7ntrea-a ca,er se rote<te& iar scaunul o8servatorului
.5
r,Gne per:ect ne,i<cat& senzaia c scaunul se 7nvGrte<te e atGt de puternic 7ncGt su8eictul cade dac nu e :iIat de scaun. $ceast situaie co,pleI privind receptarea vizual a ,i<crii se datoreaz ur,torilor :actori! ; ; ; ; ,i<carea :izic ,i<carea optic ,i<carea perceptual :actori Tinestezici& care 7n anu,ite condiii pot provoca sin-uri o senzaie de ,i<care Vd o,ida ,i<cGndu;se deoarece ea e:ectiv se tGr<te P ave, aici o percepie a ,i<crii 8azat pe ,i<care :izic. 'ar a<a cu, s;a vzut din eIe,plele noastre& ,i<carea :izic nu coincide neaprat cu ceea ce se 7ntG,pl 7n ochi sau n cadrul percepiei (vezi senzaia c trenul 7n care , a:lu se ,i<c de<i el st pe loc). Pute, vor8i de ,i<care optic atunci cGnd proieciile o8iectelor P sau proiecia 7ntre-ului cG,p vizual P se deplaseaz pe retin. / ase,enea deplasare optic se produce atunci cGnd ochii o8servatorului nu ur,resc ,i<crile o8iectelor percepute. 'ar ,i<carea :izic poate :i 7nre-istrat ca repaus optic& 8unoar& dac ochii ,ei r,Gn :iIai asupra o,izii ce traverseaz strada sau atunci cGnd vGd ca8ina avionului 7n care , a:lu per:ect ne,i<cat de<i atGt eu cGt <i avionul sunte, 7n ,i<care. En schi,8 proiecia ca,erei de lucru i,o8ile traverseaz retinele ,ele de 7ndat ce 7,i ,i<c ochii sau capul& ori , scol de pe scaun. En ti,p ce eIa,inez di:erite pri ale unui ta8lou de pe perete& ori de cGte ori 7,i schi,8 punctul de :iIare& 7ntrea-a i,a-ine se deplaseaz pe retin 7n sens invers. ?i totu<i& de cele ,ai ,ulte ori aceste in:or,aii optice eronate nu se re:lect 7n eIperiena perceptual! vd o,ida tGrGndu;se& de<i ochii ,ei sunt :iIai pe ea& dar ta8loul r,Gne ne,i<cat cu toate c privirile ,ele 7l N8aleiazQ. Cel ,ai puternic :actor co,pensator al unor ase,enea date eronate este percepia Tinestezic. /rice ,i<care a ochilor& a capului ori a corpului este co,unicat centrului ,otor senzorial din creier. Beed;8ecTul provenit din aceste procese ,otorii in:lueneaz percepia vizual. In:or,aia c 7,i ,i<c capul detre,in si,ul vizual s atri8uie ,i<carea <i vizual capului <i s perceap a,8iana ca i,o8il. Entr;un :il,& 7ns& decorul :il,at cu o ca,er ,o8il este vzut traversGnd ecranul& ,ai ales pentru c in:or,aia Tinestezic 7i spune spectatorului c este i,o8il.
.1
En cG,pul perceptual acioneaz :actori speci:ic vizuali care in:lueneaz ,odul 7n care vederea rezolv a,8i-uitile ,otorii. En cG,pul vizual o8iectele se vd 7ntr;un cG,p ierarhic de dependen. /r-anizarea spontan a cG,pului vizual atri8uie anu,itor o8iecte rolul de cadru;:ond& celelalte :iind vzute ca depinzGnd de el. CG,pul reprezint o ierarhie co,pleI de ase,enea dependene. $st:el& ca,era serve<te drept cadru pentru ,as& ,asa pentru :ructier& :ructiera pentru i,o8il& iar o8iectul depedent ca ,o8il. Printre :actorii ce duc la dependen (vizual) au :ost identi:icai ur,torii! ; ; ; ; Cuprinderea (:i-ura tinde s se ,i<te& iar N:ondulQ s r,Gn i,o8ilK :ondul este cel care cuprinde :i-ura <i nu invers) Variaia (dac un o8iect 7<i schi,8 :or,a <i ,ri,ea& iar cellat r,Gne neschi,8at& o8iectul ce variaz preia ,i<carea)K 'i:erena de ,ri,e(dac dou o8iecte sunt lipite unul de altul& :ie lateral& :ie prin suprapunere& o8iectul ,ai ,ic va prelua ,i<carea) Intensitatea (cu, o8iectul ,ai 7ntunecat este vzut ca depi,zGnd de cel lu,inos& pri,ul se va ,i<ca 7ntr;o situaie ce i,plic deplasare& al doilea r,7nGnd i,o8il) ; /8servatorul (poate reprezenta un punct de re:erinK dac st, pe un pod <i privi, apa cu, cur-e& percepia noastr este NcorectQK dar dac :iI, cu privirea podul& ni se poate prea c ne deplas, 7,preun cu el 7n a,onteK aceste :eno,en se eIplic prin aceea c o8iectul :iIat preia :uncia de N:i-urQ& 7n ti,p ce restul cG,pului tinde s devin N:ondQ& iar de re-ul N:i-ura este cea care se ,i<cQ). ; Viteza <i direcia (sunt de ase,enea percepute potrivit cu situaia eIistent 7n cG,pul vizualK ast:el de<i norii se deplaseaz& s zice,& spre est noi pute, vedea luna ea 7ns<i ,i<cGndu;se spre vestK o :il,are :cut prin :ereastra din spate a ,a<inii -an-sterului poate arta cu, auto,o8ilul poliiei se deplaseaz 7napoi& de<i o8iectiv el 7nainteaz& dar cu vitez ,ai ,ic decGt a vehiculului ur,ritW. Re:eritor la raoprturile dintre direcia perceput& conteIul 7n care se des:<oar ,i<carea <i viteza deplasrii s;au :cut o serie de cercetri& eIperi,ente. EnvGrtirea roilor e o co,8inare de dou ,i<cri! de translaie <i de rotaie. /rice punct de pe o roat :ace o
52
,i<care de translaie <i una de rotaie 7n Jurul 8utucului care se deplaseaz <i el pe o traiectorie paralel cu a 7ntre-ii roi. Co,8inarea celor dou ,i<cri se eIpri, :izic printr;o ,i<care ondulatorie& a<a cu, se vede 7n :i-ura de ,ai Jos.
$ceast ,i<care ondulatorie o vede, atunci cGnd roata se deplaseaz
7ntr;o
7ncpere o8scur avGnd pe ea un sin-ur punct lu,inos& vizi8il. 'ac 7ns pute, vedea 8utucul roii& 7ntrea-a con:i-uraie a ,i<crii se su8divide 7n dou& structural ,ai si,plu! vede, cu, roata se 7nvGrte 7n Jurul 8utucului <i de ase,eni cu, 7nainteaz pe traiectoria sa. Mi<carea& ca orice alt tip de schi,8are (cre<terea& descre<terea& eroziunea& etc&) este percepti8il doar 7n anu,ite li,ite de vitez. oarele <i luna se ,i<c atGt de lent 7ncGt ni se pare c sunt i,o8ile& iar :ul-erul este atGt de rapid 7ncGt 7ntre-ul lui parcurs ne apare si,ultan ca o linie. Privindu;ne ceasul ni se pare c li,ita in:erioar a vitezei percepti8ile se situeaz undeva 7ntre cea a ,inutarului& a crui ,i<care r,Gne nedecta8il& <i cea a secundarului& care se deplaseaz vizi8il. Nu vede, cu, cre<te copilul sau cu, 7,8trGne<te adultulK dar dac 7ntGlni, un prieten dup un rsti,p& 7l pute, vedea 7ntr;o :raciune de secund 7nlGndu;se sau ,ic<orGndu;se& 7ntr;un :el de ,i<care stro8oscopic 7ntre a,intirea noastr despre el <i perceptul actual. Evident& viteza de schi,8are la care reacioneaz or-anele noastre de si, s;a sta8ilit 7n ti,pul evoluiei u,ane& 7n raport cu tipurile de :eno,ene a cror o8servare este vital pentru noi. Ne e 8iolo-ic indispensa8il s pute, vedea oa,enii <i ani,alele depalsGndu;se dintr;un loc 7n altul. N;ave, 7ns nevoie s vede, cu, cre<te iar8a. 'ar o 8roasc estoas& care duce o via ,ai lent& vede ea oare lucrurile ,i<cGndu;se ,ai repede decGt le vede, noi9 Circulaia dintr;un ora< ,are ne pare ,ai rapid dup ce a, stat o vre,e la ar. Muzica <i dansul creeaz <i ele nivele de adptare pentru vitez! o ,i<care se aude sau se produce 7ntr;un rit, rapid dac conteIul e lent <i viceversa. 5)
Bil,ul ne;a 7,8o-it nu nu,ai cuno<tinele dar <i eIperiena de via& per,iGndu;ne s vede, ,i<cri care alt:el ar :i prea iui sau prea 7ncete pentru puterea noastr de a le percepe. 'ac :il,area se :ac cu vitez ,are pute, vedea cu, o pictur de lapte se spar-e de o supra:a tare& :or,Gndu;se o spledid coroni al8& sau cu, un -lon str8ate un panou de le,n. Bil,area cadru cu cadru (unul pe or sau la +;* ore) ne; a dezvluit c orice co,porta,ent or-anis se distin-e prin -esturi eIpresive& se,ni:icative& pe care ,ai 7nainte le considera, un atri8ut al o,ului <i ani,alelor. $ctivitatea unei plante a-toare nu este o si,pl deplasare 7n spaiuK vede, tulpinile cutGnd 7n Jur& <ovind& 7nti,zGndu;se <i& 7n s:Gr<it& a-Gndu;se de un o8iect convena8il cu eIact :elul de ,i<cri care trdeaz nelini<tea& dorina <i satis:acia 7,plinirii. "starii acoperii cu o plac de sticl 7nltur o8stacolul prin aciuni ce nu sea,n cu ,i<carea ,ecanic a ,a<inilorK o8serv, o lupt 7nver<unat& un e:ort vizi8il& o scpare ,Gndr <i victorioas de su8 apsare& spre li8ertate. En vre,ea cGnd aparatul de :il,at era 7nc acionat ,anual& operatorul o8i<nuia s ,reasc puin viteza dac :il,a aciuni rapide. $st:el ,i<crile apreau ,ai lente pe ecran <i puteau :i ur,rite ,ai u<or. 'i,potriv& o scen cu aciune lent& :il,at cu vitez ceva ,ai ,ic condensa aciunea pe ecran <i :cea ,ai :rapant structura de ansa,8lu a schi,8rilor vizi8ile. 'ar ,odi:icrile de vitez nu nu,ai c per,iteau adaptarea ,i<crii vizuale la -a,a percepiei u,ane& ele o:ereau <i calitile eIpresive ale aciunii. CGnd se :il,au scene de strad cu vitez su8nor,al pentru co,ediile 8urle<ti& auto,o8ilele nu se ,i<cau pur <i si,plu ,ai repedeK ele se npusteau dintr;un loc 7n altul 7ntr;un :el de panic a-resiv& pe care ,i<carea lor nor,al cu -reu ar :i putut;o su-era. Pe de alt parte& :il,rile :oarte rapide nu nu,ai c 7ncetinesc ,i<crile unui sportiv sau dansator& dar le dau 7n plus o nuan de ,oliciune Npu:oasQ. Pe lGn- calitile eIpresive ale o8iectului ,o8il& sunt a:ectate <i cele ale ,ediului invizi8il (aer& ap). $st:el :ot8alistul 7n cursa 7ncetinit pare s aler-e prin ap& adic printr;un ,ediu ,ei dens& care opune rezisten ,i<crii <i atenueaz e:ectul -ravitaiei. Chiar <i pentru ochiul li8er un 8anc de pe<ti 7naintGnd rapid :ac ca apa s par a avea consistena aerului& pe cGnd un pe<ti<or lene<& ce plute<te 7n acvariu pare s se deplaseze prin ulei. $cest :eno,en rezult din caracterul a,8i-uu al dina,icii vizuale! viteza ,are
5+
a unui o8iect poate :i perceput ca :iind cauzat de propria :or ,otorie a o8iectului& de sla8a rezisten a ,ediului sau de a,GndouK 7ncetineala este perceput ca provenind dintr;un e:ort redus al o8iectului& din rezistena ,are a ,ediului sau din a,8ele cauze. Viteza vizual depinde <i de di,ensiunile o8iectului& o8iectele ,ari par s se ,i<te ,ai repede decGt cele ,ici. CGnd privi, un o8iect care se deplaseaza& ce se 7ntG,pl pe retin <i 7n creier9 Psiholo-ii spun c orice percepie a ,i<crii este 7n esen stro8oscopic (secvenial). CGnd o pasre trece 7n z8or prin cG,pul ,eu vizual& deplasarea ei :izic este continu& ceea ce vd eu 7ns din z8orul ei rezult dintr;o succesiune de 7nre-istrri pe receptorii individuali& sau cG,purile receptoare din retin. 'ac pasrea vine din stGn-a& receptorii din partea dreapt a retinei sunt eIcitai pri,ii& iar cei din stGn-a ulti,ii. iste,ul nervos creeaz senzaia de ,i<care continu& 7nre-istrGnd succesiunea acestor eIcitaii ,o,entane& din care nici una nu 7nre-istreaz decGt o schi,8are static. En cazul anu,itor leziuni cere8rale& o ,otociclet 7n ,ers se vede su8 :or,a unor roi ce se suprapun& :iecare din ele aprGnd 7ns i,o8il. Indi:erent dac inte-rarea se realizeaz la nivel retinian sau cortical& r,Gne :aptul de 8az c receptarea ,o8ilitii deriv dintr;o succesiune de i,presii i,o8ile.
5(
$, vzut o serie de aspecte ale ,i<crii :izice& optice& perceptive& a di:eriilor :actori care in:lueneaz perceperea ,i<crii. 'ar nu ne;a, pus pro8le,a -enezei ,i<crii! cine -enereaz ,i<carea din punct de vedere -eo,etric (-eo,etria este o disciplin ri-uroas a staticului& a :or,elor <i o8iectelor statice)& loco,oia poate :i de:init ca o si,pl schi,8are de poziie& dar pentru o8servatorul o8i<nuit ca <i pentru :izician& deplasrile sunt dina,ice. "a 8aza ,i<crilor sunt 7ntotdeauna ni<te :ore interne& eIterne. Co,porta,enul :orelor este totdeauna :actorul cel ,ai i,portant (unde se aplic& cGt de puternic este& cGt dureaz& etc). u8 raport artistic acestea sunt :orele care dau unui :eno,en eIpresie vizual <i 7i 7,pru,ut via. #otu<i aceste :ore nu sunt vizi8ile 7n <i prin sineK ele se concretizeaz 7n aciunile o8iectelor pe care le vede,. $ceste aspecte le-ate de ,i<care <i de :orele care 7i dau via (putere eIpresiv) ies 7n eviden 7n activitatea dansatorului <i a actorului. 'ansatorul 7<i construie<te interpretarea din senzaii de tensiune <i relaIare& pe si,ul echili8rului& care di:ereniaz sta8ilitatea tru:a< a verticalei cu aventurile pline de risc ale :andrilor <i cderilor. Natura dina,ic a eIperienei Tinestezice este cheia surprinztoarei corespondene dintre ceea ce creaz
56
dansatorul prin senzaiile sale ,usculare <i i,a-inea corpului su receptat de spectatori. Calitatea dina,ic este ele,entul co,un care une<te cele dou ,iJloace de eIpri,are. CGnd dansatorul 7<i ridic 8raul el si,te 7n pri,ul rGnd tensiunea ridicriiK o tensiune ase,ntoare este transi,s vizual spectatorilor& prin i,a-inea 8raului dansatorului. $tunci cGnd 8alerinii <i actorii coordoneaz ,iJloacele Tinestezice cu cele vizuale& o pro8le, i,portant este 7nvarea intensitii ,i<crilor. Este esenial pentru activitatea dansatorului <i actorului ca dina,ica vizual s se distin- net de si,pla loco,oie. 'esi-ur& din punct de vedere :izic orice ,i<care se datore<te unei :ore oarecareK dar ceea ce conteaz pentru spectacolul artistic este dina,ica trans,is vizual pu8licului& cci nu,ai dina,ica poate -enera eIpresie <i sens. 'eose8irea dintre si,pla deplasare a corpului <i ,e,8relor <i eIpresia vizual o8inut prin aciune dina,ic reiese clar dac co,par, dou siste,e de analiz a dansului.
iste, vechi iste, nou Mi<carea era de:init doar prin atri8utele Bor,a ,i<crii 7n spaiu tre8uia s :ie le-ate de vectorii :izici! ; ; ; traseu (direcia 7n spaiu)K pondere (punctul de aplicare) durat (viteza) corelat cu i,pulsul ce 7i ddea na<tere& deoarece nu,ai un anu,it i,puls poate -enera o anu,it ,i<care. Varia8ilele siste,ului sunt de ordin paiul (se re:er la traseul ,i<crii care
aceast descriere prin ,ri,i ,sura8ile calitativ! o,itea cea ,ai i,portant proprietate a ; i,pulsului sau e:ortului. co,porta,entului ,otor o,enesc ! natura poate :i rectiliniu <i direct sau :leIi8il <i indirect)K ; Bora (indic di:erena dintre <i o o ,ani:estare ri-uroas
i,pondera8ilitate delicat)K ; #i,pul (di:ereniaz 7ntre lGncezeala <ovitoare <i un de,araJ 8rusc).
5*
Ceea ce vrea s trans,it dansatorul sau actorul nu este li,8aJul -estic al unui se,a:or care 7<i trans,ite ,esaJul codat spre intelectul celui care 7l recepioneaz ci ,ai curGnd o con:i-uraie de :ore vizuale& al crui i,pact este si,it :r 7ntGrziere. Constat, a<adar c orice o8iect vizual (7n ,i<care sau ne,i<care) este o entitate e,ina,ente dina,ic. En orice o8iect& 7n orice :or, eIist tensiuni dina,ice& adic :ore vizuale care sunt direcionate. lu, eIe,plul unui triun-hi echilateral. Ce este un triun-hi echilateral9 / 7,8inare de trei drepte e-ale 7n lun-i,e care se 7ntGlnesc 7n un-hiuri de =2\ va zice -eo,etrul. lu, <i eIe,plul unor culoriK ce sunt nuanele de ro<u <i portocaliu care se vd pe pGnz9 "un-i,i de und ,surGnd .22 <i& respectiv& =)2 ,ili,icroni& va zice :izicianul. 'ar ,i<carea9 / de:ini, prin direcie <i vitez. 'e<i utile 7n scopuri practice <i <tiini:ice& aceste descrieri prin ,ri,i ,sura8ile ne-liJeaz caliatea esenial a oricrei percepii! ascui<ul a-resiv al triun-hiului& ciocnirea discordant a culorilor& i,petuozitatea ,<crii. $ceste proprieti dina,ice& intrinseci oricrui lucru perceput de ochii no<tri& sunt atGt de :unda,entale 7ncGt pute, a:ir,a 7,preun cu $rnhei,! percepia vizual const 7n receptarea :orelor vizuale. Ne a,inti, de a:ir,aia :ilozo:ului :rancez >enri 0er-son N:or,a este pentru noi reprezentarea unei ,i<criQ. #er,enul N,i<careQ este deseori :olosit cu re:erire la dina,ica vizual. Iat cGteva eIe,ple! ). vor8ind despre stilul -otic Pevsner spune c ,enirea acestuia era s 7nsu:leeasc ,asele inerte de zidrie& s accelereze ,i<carea spaial& s reduc un edi:iciu la aparena unui siste, de linii nervoase& pline de ener-ie& +. #. . Eliot spune despre un ulcior chinezesc c Nse ,i<c perpetuu 7n ne,i<carea luiQ. (. o :i-ur pictat creia 7i lipse<te calitatea dina,ic este& dup "eonardo da Vinci Nde dou ori ,oart& odat pentru c este o pls,uire& a doua oar pentru c nu arat ,i<care& nici a ,inii <i nici a corpuluiQ. 'esi-ur re:eririle la ,i<care sunt evident ,eta:orice 7n cazul picturii& sculpturii& arhitecturii sau :oro-ra:iei& ni,ic ne,i<cGndu;se aici :izicK dar atunci care este 7n ,od eIact natura :eno,enul :izic descris ast:el9
5=
'ac dori, s trat, corect pro8le,a dina,icii vizuale ar tre8ui s 7nlocui, ter,enul de ,i<care cu cel de tensiune ase,eni lui AnadinsTH! NEu 7nlocuiesc conceptul aproape universal ad,is de ,i<care cu cel de tensiuneQK conceptul de ,i<care curent :olosit (7n do,eniul vizual ; plastic) este i,precis <i duce la a8ordri incorecte& care la rGnul lor provoac ne7nele-eri ter,inolo-ice. #ensiunea este :ora inerent ele,entuluiK ca atare& ea este doar una din co,ponentele ,i<crii active. "a aceasta tre8uie adu-at direcia. #ensiunea direcionat& a<adar& este ceea ce ave, 7n vedere atunci cGnd discut, dina,ica vizual. Ea& tensiunea direcionat& este o proprietate intrinsec a :or,elor& culorilor <i loco,oiei& iar nu ceva adu-at perceptului de ctre i,a-inaia unui o8servator. /8iectele din natur au adesea o puternic dina,ic vizual& deoarece :or,ele lor sunt ur,e ale :orelor :izice care au creat respectivele o8iecte. Mi<carea& dilatarea& contracia& procesele de cre<tere P toate acestea se pot ,ani:esta ca :or,e dina,ice. Cur8a ,arcat dina,ic a unui val oceanic este rezultatul presiunii ascendente a apei& opus :orei contrare a -ravitaieiK ur,ele valurilor pe nisipul u,ed al unei plaJe 7<i datoresc contururile sinuoase ,i<crii apeiK 7n vastele conveIiti ale norilor <i 7n linia zi,at a unui lan de ,uni perecpe, direct natura :orelor ,ecanice care le;au -enerat. Bor,ele <erpuitoare& rsucite& 8o,8ate ale tulpinilor& ra,urilor& :runzelor <i :lorilor rein <i repet ,i<crile cre<terii. Ceea ce perecepe, ca :or, static& spun 8iolo-ii& este doar rezultatul& trector sau dura8il& al proceselor :o,ativeK se poate spune c :or,a unui o8iect este o Ndia-ra, a :orelorQ. Melcii care 7<i cldesc cochiliile ne dau o pild de construcie rit,icK cochiliile sunt :cute din eIcreii de past calcaroas lichid& creia 7i dau :or, ,i<crile rit,ice ale corpului <i care apoi se 7ntre<te. Cochiliile ,elcilor sunt ,i<cri eIpresive 7,pietrite. $st:el natura e vie 7n ochii no<tri 7n parte pentru c :or,ele ei sunt :osile ale proceselor care le;au dat na<tere. #recutul nu este nu,ai dedus din indicii& ci receptat direct su8 aspectul unor :ore <i tensiuni prezente <i active 7n :or,e vizi8ile. /perele de art sunt rareori produse :izic de :orele pe care le percepe, 7n :or,a lor (este datul special al -estualis,ului). Rsucirea spiralat a unei :i-uri 8aroce n;a :ost creat prin acela<i tip de contorsionare a ,aterialelor :izice care deter,in :or,a spiralat a unei :rGn-hii sau a coarnelor de 8er8ec. /pera de art este creat de :ora
5.
aplicat din eIterior de 8raele <i corpul artistului& iar loviturile de dalt ale sculptorului rareori au vreo a:initate :or,al cu 7n:i<area statuii. $ceste aciuni ,otorii las totu<i ur,e& un :el de caliti -ra:olo-ice. En desene& 7n schie se pare c predo,inana :actorului ,otor asupra or-anizrii vizuale este evident. 3si, di:erene se,ni:icative su8 raport -ra:olo-ic 7ntre trsturile neinhi8ate& spontane ale unui VelasSuez sau Brans >als& cele violent contorsionate ale lui Van 3o-h <i straturile de tu<e aplicate u<or dar -riJuliu 7n ta8lourile i,presioni<tilor sau ale lui Cezanne. EIist ceva peni8il de ,ecanic 7n uni:or,itatea punctelor aplicate de pointili<ti& iar nivelarea atent a oricrui ele,ent personal 7n teItura <i linia lui Mondrian& VasarelH <i ali pictori a8stracioni<ti N-eo,etriciQ concord cu a8sena cur8elor 7n operele lor <i cu 7ndeprtarea te,elor lor de natur <i de via.
Van 3o-h En pictura Japonez se speculeaz 7n sens eIpresiv tria trsturii de penel! cGnd se reprezint un o8iect ce su-ereaz :ora P o :alez& ciocul sau -hearele unei psri& la8a unui ti-ru sau ra,urile unui copac& 7n ,o,entul aplicrii penelului senti,entul de :or tre8uie invocat <i si,it prin tot trupul artisului& 8arul <i ,Gna cruia 7l trans,it penelului <i& ast:el& o8iectului pictat.
55
E:ectul dina,icii vizuale poate :i pus 7n eviden prin schi,8ri de :or,& orientare sau a,plasare 7n :eno-ra, (7n con:i-uraia vizi8il)& lucru vizi8il 7n ceea ce se chea, iluzii optice. En cazul iluziilor optice& 7n percepie :eno-ra,a nu repet onto-ra,aK ceea ce vede, nu este identic cu ceea ce se i,pri, asupra ochiului. 'e<i cele dou se-,ente din i,a-inea alturat sunt e-ale noi o percepe, pe cea de sus ca :iind ,ai ,are. En aceste cazuri cGnd :or,a (vezi liniile verticale paralele plasate pe cG,pul de linii concurente) sau ,ri,ea i,a-inilor pe care le vede, di:er de cea a proieciei de pe retin& sti,ulii ce ne parvin sunt pro8a8il ,odi:icai de procese dina,ice din siste,ul nervos. analiz, puin iluzia >erin-. (a). / linie o8iectiv dreapt care 7ntretaie un ,nunchi de roze sa cur8eaz spre centru. En acest caz& con:i-uraia centric <i diver-ent creeaz un cG,p neo,o-en& 7n care rectiliniaritatea o8iectiv nu ,ai este lipsit de tensiune a<a cu, ar :i 7ntr;un cG,p o,o-en (8). Echivalentul ei 7n cG,pul centric ar :i o linie circular (c)& cci toate se-,entele unei ase,enea linii ar :i 7n acela<i raport cu cG,pul <i cu centrul lui. 'reapta din a& pe de alt parte& 7<i schi,8 7n :iecare se-,ent un-hiul& lun-i,ea <i distana :a de centru. En ,sura 7n care linia cedeaz tendinei de reducere a tensiunii noi o vede, cur8Gndu;se& de<i caracterul rectiliniu al sti,ulului este prea puternic pentru a per,ite o trans:or,are co,plet din a 7n c.
51
#ensiunea direcionat se o8serv ca o proprietate intrinsec a oricrui o8iect vizual& tot atGt de autentic ca <i :or,a& ,ri,ea <i culoarea. $st:el& o8iectele vizuale pre:er s se deplaseze pe direcia aIei lor de pricipale& pe locul doi venind pre:erina pentru direcia perpendicular pe aIa principal. e pare c ,i<carea perceput se intensi:ic ,ai ,ult atunci cGnd ea se con:or,eaz tensiunilor direcionate dinuntrul o8iectului. /rientarea o8lic este pro8a8il ,iJlocul cel ,ai ele,entar <i cel ,ai e:icare de a o8ine tensiuni direcionate. /8licitatea e perceput spontan ca o 7ncordare dina,ic spre sau dinspre cadrul spaial de 8az al verticalei <i orizontalei. /dat cu asi,ilarea orientrii o8lice& copilul& ca <i artistul pri,itiv& do8Gnde<te principalul procedeu de di:ereniere 7ntre aciune <i repaus P 8unoar& 7ntre o :i-ur care p<e<te <i alta care e ne,i<cat. Este cele8r diputa din anii )1+2 dintre Piet Mondrian <i #heo von 'aes8ur- pe te,a dia-onalei 7n :or,ele verticale <i orizontale sunt ad,isi8ile 7n pictur. Van 'os8ura:ir, c spiritul ,odern si,te nevoia eIpri,rii unui contrast net cu cadrul orto-onal ce predo,in 7n arhitectur ca <i 7n peisaJ. En desenul reprodus ,ai Jos el de,onstreaz ,odul de eIpri,are a acestui contrast prin o8licitate.
12
$ceast relaie 7ntre o8licitate <i dina,is, apare eItre, de su-estiv 7n peisaJele olandeze cu ,ori de vGnt! ele stau ne,i<cate dac aripile apar 7n poziie vertical P orizonatalK au ceva ,ai ,ult dina,is, dac sunt o pereche de dia-onale orientate si,etricK e:ectul ,aIi, se o8ine 7ntr;o poziie arit,etic& neechili8rat& ]pa-ina 6)6 $rnhei,^ de<i toate cele trei poziii pot :i ,o,ente reale din ,i<carea aripilor sau poziii reale de repaos. 'e ase,eni& tensiunea -enerat de o8licitate este un i,puls i,portant spre perceperea adGnci,ii.
Puternice e:ecte dina,ice rezult din ceea ce a, putea nu,i echvalentul i,o8il al ,i<crii stro8oscopice. E:ectul vizual al succesiunii devine <i ,ai convin-tor dac ele,entele se suprapun. $cest e:ect a :ost :olosit de arti<ti ,ai ales de :uturi<ti (vezi Nud co8orGnd o scar de 'uscha,ps <i CGinele cu ,ulte picioare al lui 0alla). $ceste :eno,ene stro8oscopice le;a utilizat <i Picasso& care dedu8leaz pri ale o8iectelor sau ale :i-urilor.
1)
Cu, se na<te dina,ica9 'ac 7n orice percepie vizual :or,a& culoarea <i ,i<carea posed caliti dina,ice& tre8uie s ne 7ntre8, ,ai eIplicit! cu, apare dina,ica 7n percept (7n i,a-inea construit 7n percepie)9 ti,ulii care aJun- 7n ochii no<trii 7<i do8Gndesc caracterul dina,ic 7n ti,p ce sunt prelucrai de siste,ul nervos. Cu, tre8uie s 7nele-e, aceasta9 nu uit,& 7n pri,ul rGnd& c ,ateria pri, perceptual nu este i,pri,at ,ecanic pe supra:aa receptoare pasiv& a<a cu, se i,pri, cerneala tipo-ra:ic pe hGrtie. Percepia re:lect o invadare a or-anis,ului de ctre :ore eIterne& care tul8ur echili8rul siste,ului nervos. e creeaz ast:el o 8re< 7ntr;o teItur rezistent <i are loc un con:lict& :orele invadatoare opunGndu;se :orelor de cG,p :iziolo-ice& care se strduiesc s eli,ine intru<ii& sau ,car s;i reduc la con:i-uraia cea ,ai si,pl cu putin. Bora relativ a ele,entelor anta-oniste deter,in perceptul rezultat. Nicidat sti,ulii nu N7n-heaQ 7ntr;un aranJa,ent static. CGt ti,p lu,ina in:lueneaz centri cere8rali ai vederii& respin-erile <i atraciile continu s se ,ani:este& iar sta8ilitatea relativ a rezultatului nu este decGt echili8rul dintre :orele ce se 7n:runt. Rudol: $rnhei, crede c <i aciunea :orelor :iziolo-ice 7<i -sesc un corespondent 7n percepieK aceste :ore :iziolo-ice& susine $rnhei,& sunt percepute de noi ca Ntensiune
1+
direcionatQ sau N,i<careQ 7n con:i-uraiile i,o8ile. $lt:el spus ave, de;a :ace cu corespondentul psiholo-ic al proceselor :iziolo-ice care deter,in or-anizarea sti,ulilor perceptuali. $ceste aspecte dina,ice aparin percepiei vizuale tot atGt de inti, <i direct ca proprietile statice reprezentate de :or,& ,ri,e sau culoare. Pentru un ochi sensi8il& chiar <i cea ,ai si,pl i,a-ine P o pat 7nchis pe un :ond deschis P prezint spectacolul unui o8iect care se dezvolt dinspre centru& dilatGndu;se& <i care este :rGnat de contra:orele din ,ediul a,8iant. Baptul c orice prezen vizual este <i aciune vizual -enereaz eIpresie& :cGnd ast:el posi8il :olosirea perceptelor ca ,iJloc artistic. Encheie, acest lun- capitol despre ,i<care <i dina,is, 7n lucrrile lui Rudol: $rnhei,& ,enionGnd cGteva aspecte despre a<a P nu,ita ,i<care -a,a. Mi<carea -a,a se produce atunci cGnd o8iectele apar <i dispar 8rusc. Un se,a:or electric ce se aprinde inter,itent noaptea pare s se dilate 7n toate direciile. Pe de alt parrte& stin-erea lui este perceput ca o contractare centripet spre centru. ;a de,onstrat eIperi,ental c aceast ,i<care variaz dup :or,a <i orientarea o8iectului. Ea se produce ,ai ales de;a lun-ul aIelor scheletului structural al con:i-uraiei& sau& alt:el spus& de;a lun-ul liniilor de :or. Mi<carea porne<te dintr;o zon central aproIi,ativ circular <i& 7n cazul unui o8iect discoidal& iradiaz 7n toate direciile. Un ptrat sau un dreptun-hi se dezvolt pe direciile laturilor dar eIist <i o ,i<care spre coluri. 'ac un triun-hi echilateral st pe una din laturi& 8aza r,Gne i,o8il& pe cGnd celelalte dou laturi tind vi-uros spre eIterior <i 7n sus ca <i cu, ar 8ascula pe vGr:ul triun-hiului. 'ac ti,pul de eIpunere este :oarte scurt& aceea<i :i-ur prezint o ,arcat 7,pin-ere ascenedent dinspre 8az. 'ac un ptrat sau un triun-hi st pe unul din vGr:uri& colurile tind spre eIterior ,ai ,ult sau ,ai puin si,etric. EIist totu<i o tendin ca ,i<carea s ai8 intensitatea ,aIi, pe orizonatal& iar pe vertical presinea este ,ai ,are 7n sus decGt 7n Jos. Mi<carea -a,a ne per,ite s o8serv, aciunea :orelor perceptuale 7n crearea i,a-inilor. Ea ne o:er de ase,eni un :el de anato,ie a :orelor <i tensiunilor ce caracterizeaz i,a-inile cGnd acestea sunt 7n repaus.
1(
4.3.
U MICAREA I DINAMICA N EDUCAIA PLASTIC

'up ce a, vzut cGt de co,pleI este ,i<carea <i dina,ica (tensiunea direcionat)& cGte :aete i,previzi8ile pute, descoperi dac ne aplec, asupra di:eritelor :or,e ale ,i<crii :izice& optice& perceptive& Tinestezice sau asupra di:eritelor ,odaliti de a o8ine tensiuni direcionate (orientarea o8lic& distorsiuni cG,pice& e:ecte stro8oscopice etc.)& ne pute, 7ntre8a& pe 8un dreptate& cu, s a8ord, cu elevii aceste pro8le,e 7n cadrul activitilor vizual ; plastice. En pri,ul rGnd ne trezi, invadai de o ,uli,e de 7ntre8ri. Iat cGteva dintre acestea! ; ; Pute, a8orda toate aspectele ,i<crii <i dina,icii 7n clasele I;VIII su8 aspect vizual P plastic& sau nu,ai unele dintre acestea9 Cu ce s 7ncepe,9 Cu a8ordarea vizual P plastic a unor ,i<cri :izice si,ple (alunecri& cderi& rosto-oliri& plutiri& planri& prelin-eri) o8serva8ile eIperi,ental <i :ructi:ica8ile i,ediat plastic9
16
; ;
Cu a8ordarea plastic <i Tinestezic a ,i<crii propriei ,Gini& a 8raului <i chiar a corpului elevului iniiindu;l 7n eIpresiviti -estual P vizuale9 Cu o8servarea& analiza <i transpunerea plastic a ,i<crilor cu eIpresiviti& viteze <i traiectorii di:erite ale unor :iine (:urnici& psri& pisici& <oareci& cGini etc.) co,parativ cu ,i<crile unor N,a<iniQ (crue& 8iciclete& auto,o8ile& avioane& elicoptere& 8rci cu ,otor& etc.)9
Cu vizionarea& o8servarea& analiza& descrierea unor aspecte dina,ice din lu,ea creaiilor artistice (8alet& dans& patinaJ artistic& :il,& art cinetic& op P art etc.)9
; ; ;
Cu a8ordri co,ple,entare (studiul ,i<crilor reale <i a reprezentrii dina,ice din arte)9 /are nu se acord un interes eIa-erat studierii& a8ordrii statice a o8iectelor & :iinelor <i prea puin con:i-uraiilor de :ore intrinseci acestora9 $, putea a8orda petele& liniile& culorile dar ,ai ales :or,ele (:ie ele iconice sau a8stracte) <i con:i-uraiile co,poziionale ca pe ni<te tensiuni direcionate9
; ; ;
$r :i plin de riscuri sau 8ene:ic pentru elevi o a8ordare preponderent vectorial a pro8le,elor vizual P plastice9 Ce ,etode& procedee ar :i ,ai e:iciente pentru a8ordarea pro8le,elor vizual P plastice ale ,i<crii <i ale dina,icii9 $8ordarea cu precdere static a pro8le,elor plastice structureaz& d coeren vizualitii 7n relaie cu lu,ea iar a8ordarea cu precdere dina,ic (vectorial) induce dezordine& haos9 au pri,a a8ordare activeaz cu precdere -Gndirea vertical iar a doua -Gndirea lateral9
Pro8le,ele ,i<crii <i dina,icii 7n do,eniul vizual P plastic pot :i a8ordate cu elevii nu,ai 7n 8idi,esnional sau <i 7n tridi,ensional9
?irul de 7ntre8ri ; pro8le,e ar putea continua. / pro8le, ce ar putea :ace o8iectul unei analize critice ar :i :aptul c aspectele dina,ice ale pro8le,elor plastice se re-sesc prea puin 7n pro-ra,ele de educaie plastic (clasele I; IV <i V; VIII). EIplicit ele se re-sesc la clasa a VII;a (co,poziia dina,ic <i static) <i 7n cadrul pro8le,ei privind e:ectul spaial al culorilor <i al celei
1*
privind rit,ul. Este adevrat c i,plicit pro8le,ele ,i<crii <i dina,icii vizuale se pot re-si 7n ,ai ,ulte te,e plastice le-ate de punct& linie& culoare& :or,& co,poziie. 'ar cGi dintre educatorii de art cGnd a8ordeaz pro8le,ele liniei cu elevii :ac cu ace<tia eIperiene F eIperi,ente plastice -estuale sau de tip op;art9 Br s intr, 7n detaliile acestei pro8le,e& crede, c aspectele ce in de dina,ica vizual 7n viaa de zi cu zi dar ,ai ales 7n artele vizuale (deci nu nu,ai 7n pictur& sculptur <i arhitectur ci <i 7n :oto-ra:ie& :il,& #V& teatru& dans& spectacole 7n aer li8er etc.) ar tre8ui s se re-seacs eIplicit <i i,plicit ,ai consistent 7n pro-ra,ele de educaie plastic. 3lo8alizarea ca tendin post;,oden prin circulaia :r precedent a in:or,aiei (#V& internet)& noile tehnolo-ii de prelucrare a in:or,aiei pe calculator etc. do,inate de un dina,is, :r precedent ar i,pune crede, acordarea unei i,portane ,ai ,ari aspectelor vectoriale ale i,a-inii. En continuare vo, prezenta pe scurt cGteva ,odaliti concrete de a8ordare a pro8le,elor ,i<crii <i dina,icii 7n cadrul activitilor vizual P plastice cu elevii ciclului pri,ar <i -i,nazial. Mi<carea :izic& ,i<carea optic& ,i<carea perceptiv <i -estica actului desenrii& pictrii& ,odelrii au 7n sine virtui ludice. Este <tiut :aptul c& copiii iu8esc :oarte ,ult Jocurile de ,i<care& ,i<carea :izic& ,i<carea ca atare. Pro8a8il eventualele eIplorri plastice ale ,i<crii 7n cadrul unor anu,ite te,e plastice la clasele I;VIII <i nu nu,ai ar tre8ui s :ie aproape total ludice. Iat cGteva eIerciii Joc si,ple <i :oarte iu8ite de copii! a. hGrtia de desen care poate :i al8 sau de o anu,it culoare este rin-ul de dansK ,Gna copilului <i creionul (sau alt instru,ent) sunt personaJe care danseazK se poate dansa pe hGrtie dup anu,ite rit,uri ,uzicaleK 8. hGrtia de desen este un patinoar& ,Gna copilului patineaz pe supra:aa lucioas sau ,at ,ai repede& ,ai 7ncet& ,ai tios& ,ai ,oaleK c. tras, linii cu pensula& cu creionul& cu pana etc. pe hGrtie (linii vi-uroase& tari& drepte& zvGcnite& ,oi& dulci& ondulate& spiralate)K d. pe o plac de lut ,oale ne Juc, cu instru,ente (e8<oare) realizGnd di:erite trasee liniar ,ai tioase sau ,ai ,oi& etc.
1=
e. pe o supra: de hGrtie ne i,a-in, dru,ul ur, lsat de o :urnic& un ,elc& un <arpe& etc. :. i co,ple,entare (studiul ,i<crilo pe o supra: de hGrtie ne i,a-in, dru,ul ur, lsat de o :urnic& un ,elc& un <arpe& etc.
1.
15
11
)22
)2)
)2+
"a clasele a III;a& a IV;a <ia V;a& se pot eIperi,enta plastic di:erite ,odaliti de studiere& eIpri,are plastic a di:eritelor o8iecte (piatr& pan& :oaie de hGrtie& :ul-& a etc.) 7n cdere li8erK li se atra-e atenia elevilor s priveasc cu atenie <i s rein traseul ur,at 7n cdere de :iecare o8iect apoi& :olosind di:erite tehnici (creion& carioca& acuarel& te,epera etc.) s realizeze plastice traseele descrise de acestea (sesizarea <i transpunerea plastic a vitezei& tensiunii& traiecului o8iectului 7n cdere li8er). "a clasele V;VIII se pot concepe eIerciii Joc <i chiar co,poziii din ce 7n ce ,ai co,pleIe& care s a8ordeze di:erite aspecte ale dina,icii vizuale! a. studie, viteza <i :or,a cderii& alunecrii& rosto-olirii& planrii di:eritelor o8iecteK cu, su-er, cderea :oarte rapid& :oarte lent etc. 8. eIerciii P Joc de transpunere plastic a di:eritelor -esturi ,i<cri :olosind linia plastic de di:erite caliti! ,i<crile unor copaci tineri 8tui de vGntK z-o,otul <i cderea unui -ea, spartK ,Gn-Gierea unui copil de ctre ,a,a saK z8aterile unei -ini tiateK -esturile unui Taratist etc... c. co,poziie cu di:eritele trasee ale trecerii unor :iine sau lucruri (,elc& <oarece& pisic& 8iciclet& :urnic& <arpe& ,a<in& etc.) 7ntr;un spaiu dat cu do,inanta unei direcii (7n sus& 7n Jos& spre stGn-a sau spre dreapta)K d. co,poziie spaial cu virtui cinetice (plac de lut cu tiJe de sGr, elastic 7n:ipte vertical sau o8lic cu 8ile de lut 7n vGr:)K e. eIerciii P Joc de -rupri de linii trasate cu ,Gna sau cu instru,ente (tu<& creion& carioca) 7n vederea o8inerii unor e:ecte optice (tensiuni& vi8raii& e:ecte dina,ice vizi8ile P ele,ente de op ; art)K
)2(
)26
co,poziii op P art cu e:ecte dina,ice o8inute prin alternri de culori& rit,uri de :or,e <i culoriK :. eIerciii Joc de studiere& eIersare& eIpri,are plastic a posi8ilitilor -estice ale ,Ginii drepte <i stGn-i (co,pararea <i sesizarea di:erenelor eIpresive)K -. realizarea unor co,poziii cu 7ncercrii de su-erare a deplasrii F ,i<crii unor o8iecte 7n sens cu8ist sau :uturistK h. scanarea unor :or,e si,ple realizate 7n culoare <i ani,area lor pe calculatorK i. realizarea unor structuri spaiale care s direcioneze ,asele structurale (sco8itori& sGr,& plane de carton& corpuri -eo,etrice etc.) 7n sus& 7n toate direciile& 7n lateral& spre centru etc.K J. relaizarea unor co,poziii cu +;( o8iecte an,plasate 7n :aa sau dup ni<te supra:ee striate opace sau tranparente care prin ,i<carea privitorului s su-ereze ,i<careK T. realizarea unor construcii spaiale ,o8ile 7n -enul celor realizate de Calder :olosind tiJe de la u,8erele vechi& sGr,& naHlon& plesi-las& placaJ etc. l. realizarea unor eIerciii P Joc -estice (cele dou ,Gini interpretGnd -esturi delicate& -esturi de :ric& de durere& de nehotrGre& de satis:acie etc.)K ,. realizarea unor eIerciii -estice :aciale :r vor8ire pe di:erite te,e (eventual :oto-ra:ierea lorK eIerciii 7n :aa unei o-linzi ,ici)K n. realizarea unor eIerciii -estice corporale dup studierea unor caracteristici ale dansurilor europene& ,usul,ane& eItre, orientale (eventual :oto-ra:ierea sau :il,area lor <i apoi analiza <i co,entarea acestora).
)2*
En cadrul orelor de educaie plastic (,ai ales la clasele V;VIII unde se studiaz evoluia stilurilor 7n artele plastice se pot analiza <i aspectele dina,ice ale operelor vizuale prezentate. e pot prezennta 7n contrast aspecte dina,ice <i statice& di:erite tensiunui e pot o8ine direcionate 7n opere arhitecturale& sculpturale& -ra:ice& decorative.
7nele-eri pro:unde a pro8le,elor dina,icii plastice analizGnd opere cu8iste& :uturiste& -estuale& cinetice& op P art <i realizGnd lucrri plastice 7n paradi-,a respectivului curent. Pentru 7nele-erea eIpresivitii i,a-inii :il,ice se pot analiza :ra-,ente <i chiar :il,e 7ntre-i& :oto-ra:ii artistice realizate cu ti,p de eIpunere eItre, de ,ic sau :oarte lun(noaptea). Pentru iniierea 7n studierea <i 7nele-erea speci:icului dina,icii i,a-inii :il,ice se pot iniia la clasele III P VIII di:erite Jocuri F eIperi,ente! ; transpunerea unei povestiri scurte 7n 6 P = scene desenate F pictate succesive care s su-ereze trans:or,ri F ,odi:icri (cre<teri& ,ic<orri& schi,8ri cro,atice etc.)K ; realizarea unor scurte () P + secunde) :il,e ani,ate pe 8aza unor ,i<crii reale i,a-inate <i desenate prin cel puin 5 P +6 desene succesive (,i<carea unei ,in-i& cre<terea unei plante& deplasarea unei :iine etc.) care sunt :oto-ra:iate& introduse 7n calculator <i redate 7n ti,p de );+ secunde.
)2=
e pot analiza cu elevii 7n sens -ra:olo-ic di:erite caractere de scriere& :acturi& pensulaii <i se pot realiza picto;scrieri& lucrri a8stract P -estualeK se pot studia <i inte-ra 7n lucrri palstice ele,ente dina,ice din ence:alo-ra,e& cardio-ra,e& seis,o-ra,e& sono-ra,e etc. e pot realiza cu elevii interesante eIperi,ente plastice de traducere F transpunere 7n ,odaliti plastice (creion& culoare etc.) a unor sunete& z-o,ote& :ra-,ente ,uzicaleK ,ici teIte literare citite eIpresiv& ,irosuri& -usturi& totul centrGndu;se pe sesizarea tensiunilor direcionate (dulcele e ,olco, <i cur8& acru e direct& tios& rectiliniu& etc). $ve, :oarte ,ulte posi8ilti de studiere& de eIploatare creativ cu elevii a pro8le,elor le-ate de ,i<carea real <i de dina,ica vizual.
)2.
15. DEZVOLTAREA SENSI6ILITII ARTISTICE A ELEVILOR PRIN NVARE INTEGRAT
En )+ ianuarie +22. cei de la N@ashin-ton PostQ s;au -Gndit s :ac un eIperi,ent sociolo-ic ! l;au pus pe Moshua 0ell P unul din ,arii violoni<ti ai lu,ii P s cGnte inco-nito pentru ni<te ,runi< aruncat 7ntr;o cutie& 7ntr;o staie de ,etrou din @ashin-ton. E,8rcat 7n 8lu-i <i c,a<& cu o <apc de 8ase8all pe cap& Moshua 0ell a cGntat patruzeci <i ceva de ,inute cu un tradivarius din ).)(& <ase piese ,a-istrale de 0ach <i de chu8ert. 'up calculele celor de la N@ashin-ton PostQ& care au :il,at tot NconcertulQ& pe lGn- 0ell au trecut )2.2 de persoane. 'intre ace<tia& doar +. i;au dat 8ani& ,aJoritatea :r s se opreasc din ,ers. ;au oprit s;l asculte doar = persoane <i un sin-ur trector la recunoscut. $cest eIperi,ent poate :i interpretat <i ca o evaluare a interesului pentru ,uzic dar& ,ai ales& ca o evaluare a sensi8ilitii artistice a populaiei de rGnd din capitala tatelor Unite. Pro8a8il c dac 7n locul lui Moshua 0ell ar :i :ost un artist cele8ru care ar :i pictat& rezultatul ar :i :ost aproIi,ativ acela<i. Este o stare de :apt nor,al& :ireasc sau o situaie care s ne sperie& s ne pun pe -Gnduri9 Ce i,plicaii are& poate avea sensi8ilitatea artistic 7n rGndul oa,enilor& 7n relaiile dintre ei& 7n atitudinea lor :a de ,ediu& societate <i valorile acesteia9 Entre8ri -rele dar cu si-uran i,portante pentru noi toi& dar ,ai ales pentru cei i,plicai 7n educaia artistic. Pentru c sensi8ilitatea artistic este i,plicat atGt 7n eIpri,area artistic cGt <i 7n receptarea artei& noi ne vo, concentra aici nu atGt asupra pro8le,elor de :ond P ce este sensi8ilitatea artistic <i ce rost are ea 7n viaa u,an P ci asupra unui aspect pra-,atic& psihopeda-o-ic <i esenial din perspectiv educaional P cu, pute, dezvolta sensi8ilitatea artistic a elevilor9 S)*2#=#%#-,-), 8# ()*/&)*!% ') #*-)7",") ensi8ilitatea este de:init 7n tratatele de psiholo-ie ca :iind :acultatea de a si,i& de a reaciona la eIcitaii& de a;<i ,odi:ica starea iniial su8 aciunea unui a-ent eIterior (culoare& contur& sunet& teItur& ,i<care& rit, etc.)K acuitate a si,urilor& capacitate de reacie a:ectiv& intensitate a:ectiv& e,otivitateK eIcita8ilitate ,ai ,ic sau ,ai ,are a unui siste, senzorialK capacitatea de a rspunde la o intensitate ,ic a sti,ulriiK ansa,8lu al :unciilor de detecie <i de discri,inare ale caracteristicilor :izice s;au chi,ice ale sti,ulilor. Receptorii sunt specializai s rspund la se,nale speci:ice (lu,in& culoare& sunet etc.)& deci are loc o codare calitativ. 'ar aceea<i receptori sunt api s codeze para,etri cantitativi de intensitate ai sti,ulului prin -radarea potenialului lor -enerator <i prin :recvena in:luIurilor nervoase pe care le declan<eaz. $ceste dou coduri& spaial <i te,poral (codare nervoas a in:or,aiei)& sunt utilizate 7n discri,inarea sti,ulilor ast:el detectai. 'iscri,inarea le vizeaz natura ,odalitii (sunet& lu,in& teItur etc.)& )25
intensitatea& poziia& 7ntinderea <i durata (ele,ente eseniale 7n eIpresivitatea artistic din cadrul ,ai ,ultor arte). 'etectarea <i discri,inarea caracteristicilor calitative <i cantitative ale sti,ulilor :olose<te ci de conducere <i centre de proiecie speci:ice a in:luIurilor nervoase de la receptoriK 7ntre aceste ci de conducere a in:luIurilor nervoase de la receptori <i 7ntre di:eritele centre de proiecie cortical au loc o serie de interaciuni care pot ,odi:ica ,ai ,ult sau ,ai puin e,isia ori-inal a receptorilor (:eno,ene de conver-en& de inte-rare a unor caracteristici ele,entare de la acela<i sti,ul sau sti,uli di:erii& 7ntr;o reprezentare ,ai ela8oratFco,pleI P de eIe,plu rit,ul). $cest :eno,en de inte-rare nu vizeaz nu,ai ,ozaicul de se,ne ale unui sti,ul sau sti,uli di:erii ci cuprinde <i in:or,aiile re:eritoare la activitile pe care le declan<eaz sau ur,ele lsate de eIperiene anterioare. $cest :eno,en de inte-rare& vizi8il de la nivelul recepiei senzoriale& este eItre, de i,portant 7n strate-ia privind dezvoltarea sensi8ilitii artistice la elevi.'ac :eno,enul de inte-rare se ,ani:est <i la nivelul percepiei senzoriale cu atGt ,ai ,ult el poate :i prezentFse ,ani:est 7n receptarea estetic a operelor de art. 'e aici <i ideea dezvoltrii sensi8ilitii artistice a elevilor cu precdere prin 7nvare inte-rat <i nu prin 7nvare specializat& inGnd cont <i de :aptul c ,area lor ,aJoritate vor :i receptoriFconte,platori de art. S)*2#=#%#-,-), ,"-#2-#$0 8# ')<./%-,"), )# En art& sensi8ilitatea este 7neleas ca <i capacitate de a trans,ite& de a provoca e,oii artisticeK de ase,eni <i ca receptivitate artistic. Reine, deci :aptul c sensi8ilitatea artistic este i,plicat atGt 7n eIpri,area artistic cGt <i 7n receptarea artei. 'in aceste constatri rezult c sensi8ilitatea artistic se dezvolt atGt prin i,plicarea elevului 7n activiti de eIpri,are proprie prin di:erite ,odaliti artistice& cGt <i prin activiti de conte,plareFascultare a di:eritelor opere de art. 'ar indi:erent de aceste dou aspecte P eIpri,areFconte,plare_sensi8ilitatea artistic poate :i dezvoltat prin dou strate-ii ! 7n cadrul :iecrei discipline artistice (literatur& ,uzic& arte plastice)K prin di:erite ,odaliti de 7nvare inte-rat. 'ac 7n sensi8ilitatea artistic sunt i,plicate ,ai ,ulte si,uri <i ea se re-se<te atGt 7n eIpri,are cGt <i 7n receptare 7n toate artele& 7nsea,n c se pot :ace corelaii& coneIiuni& transcodri& inte-rri& care sunt de :apt& ele,ente& aspecte& strate-ii ale 7nvrii inte-rate. Noi a, eIperi,entat 7,preun cu studenii de la Universitatea de $rt <i 'esi-n din CluJ;Napoca& 7n cadrul se,inariilor de 'idactica educaiei plastice <i practicii peda-o-ice& ur,toarele corelaii& coneIiuni& transcodri& inte-rri 7n vederea dezvoltrii sensi8ilitii artistice a elevilor <i de ce nu <i a studenilor ! -esturi ; linie -ust ; reprezentare plastic (linie& culoare& pat) sonoritatea cuvintelor ; reprezentare plastic (linie& pat& :or,) secvene ,uzicale ; transcodare plastic (linie& culoare& pat& puncte) desene ; cuvinte (descriere& versuri& co,entariu) personaJ <oset (pictur& -est& ,uzic& voce u,anFcuvinte& dans). G)2- - %#*#).
)21
Ce le-turi& ce corelaii eIist& pute, sta8ili 7ntre -est <i linie ca ,odalitate de eIpresie plastic9 Entr;o clasi:icare pra-,atic P eIecutorie <i didactic a ipostazelor liniei& pe lGn- linia ca ele,ent de sine stttor& ca orna,ent& ca ele,nt de construire a :or,ei sau ca ele,ent de structurare a supra:eei& apare <i linia ca -est. 3estul este o ,i<care sau ne,i<care a unei :iine sau lucru& ,i<care deter,inat de o ener-ie luntric sau eIterioar. ne -Gndi, la chircirea vreascurilor sau hGrtiei su8 aciunea :lcrilor sau la z8Grlirea de :ri- a o,ului sau la -esturile de leha,ite ale ,Ginii.3estul ar :i starea interioar a unei :iine sau a unui lucru (stare deter,inat de conJu-area acestora cu lu,ea& cos,osul) eIpri,at 7na:ar printr;o ,i<care total sau :ra-,entar. #rasarea& desenarea& scrierea liniilor se :ace prin ,i<care& prin ,i<carea ,Gini care ine un creion& o pensul etc.& aceast ,i<care& acest dans des:<urGndu;se pe un suport. Indi:erent dac linia descrie o :or, real (,i<care descriptiv) sau are o des:<urare 7n sine& li8er& ca 7n pri,ele reprezentri plastice ale copilului& ea se 7ncarc de ,i<care& de ener-ie& ea este -est. 3estul linear are 7ns o autono,ie eIpresiv& distinct percepti8il de o8iectul cruia 7i circu,scrie hotarele spaiale. Cu alte cuvinte& -esturile ca ,i<care& precu, <i ca scriereFreprezentare linear& deci ca -esturi lineare& pot :i :cute& vzute <i si,ite ,oi. tari& aspre& apsate& nervoase& a-itate& 8lGnde& nepstoare& o8raznice& cursive& sacadate& ,onotone& repetitive& ru-inite& 7ncre,enite& virile& v7scoase& sltree& nesi-ure& alunecoase& tioase& incisive& ezitante& rotunde& un-hiulare& calde& reci etc.& aspecte eseniale pentru cea ce nu,i, sensi8ilitate artistic. En eIerciiile iniiate 7,preun cu studenii <i elevii& a, ales& din ,ultitudinea de -esturi re-site la o8iecte& :iine& :eno,ene& oa,eni& -Gnduri& stri& senti,ente doar <ase -esturi;stri eIpri,ate prin adJectivele ,oale& a-itat& nepstor& o8raznic& 7ncet <i -r8it.
))2
u8linie, :aptul c prin prezentarea su8iecilor a sti,ulilor ver8ali <i nu a unor :ra-,ente i,a-istice (:oto-ra:ii& secvene :il,ice) s;a 7ncercat evitarea tendinei de copiereFi,itare a -estului vizionat <i concentrarea pe trirea <i si,irea cu precdere Tinestezic.Co,parGnd eIpri,rile su8iecilor pute, constata anu,ite caracteristici structurale si,ite <i transcodate plastic ! rit,& enr-ie& :or, a -estului& des:<urare <i poziie spaial etc. $ceste caracteristici structurale se re-sesc 7n aproape toate artele& ele :iind eseniale 7n eIpri,area artistic <i conte,plarea estetic <i& pe cale de consecin& 7n dezvoltarea sensi8ilitii artistice a elevilor.#ranscodarea poate :i :cut <i invers ! reprezentare plastic P -est cu ,Gna sau cu tot corpul.
3ust ; reprezentare plastic
enzaiile de -ust <i ,iros sunt ,ai vechi& :ilo-enetic vor8ind& decGt cele de auz <i vz <i sunt inti, le-ate de hran. #ranscodrile unor senzaii de -ust <i ,iros 7n reprezentri plastice (linii& pete& puncte& culori& :or,e) sensi8ilizeaz elevii prin inte-rarea unor sti,uli di:erii dar ,ai ales prin activareaFinte-rarea ur,elor lsate de eIperienele anterioare.
onoritatea cuvintelor ; reprezentare plastic

En vederea dezvoltrii sensi8ilitii artistice a, iniiat dou tipuri de transcodri ! ; sonoritatea unor cuvinte reale& cu sens& transcodat 7n se,ne plasticeK ; sonoritatea unor cuvinte inventate& :r sens& transcodat 7n se,ne plastice.
)))
e o8serv c transcodarea plastic a sonoritii cuvintelor cu sens este in:luenat de se,antis,ul acestora. 'eci dezvoltarea sensi8ilitii artistice prin relaionarea sunet P reprezentare plastic este ,ai e:icient prin :olosirea unor cuvinte :r sens& deci inventate& la care iese 7n eviden eIpresia sonor care este ,ai aproape de culoare& stare& e,oie& rit,& ener-ie.
ecvene ,uzicale ; reprezentare plastic

#ranscodarea unor :oarte scurte secvene ,uzicale& aparinGnd diverselor stiluri& 7n eIpresiviti lineare& cro,atice este un de,ers ,ai co,pleI. Bra-,entul ,uzical tre8uie transcodat plastic conco,itent cu audiia saK el poate :i produs de unul& dou sau ,ai ,ulte instru,enteK apoi ,elodia are dou ele,ente structurale ; rit,ul <i linia ,elodicK linia ,elodic este in:luenat de raporturile dintre 7nli,ile succesive <i sensul lor ascendent sau descendent. Mai intervine <i a,plitudinea tonurilor ,uzicale. Pot :i toate aceste caracteristici sonoreF,uzicale transpuse 7n ,odaliti plastice9
'ac privi, <i analiz, co,parativ reprezentrile plastice a <ase secvene ,uzicale de ctre doi su8ieci constat, cGteva lucruri ! ; intensiti& :ore di:erite ale liniilorK
))+
; des:<urri spaiale orizontale& o8lice& cresctoare& descresctoare& co,leIe& cG,piceK ; o anu,it :or, (cur8& dreapt& zi-za-at& co,pleI)K ; rit,uri di:eriteK ; aceste ele,ente structurale le;a, re-sit <i 7n Jocul -est;linie plastic. Perceperea acestor caracteristici structurale <i su-erarea lor cu aJutorul liniilor plastice de di:erite caliti contri8uie din plin la sensi8ilizarea elevilor. En cazul transcodrii unor secvene de ,uzic clasic 7n culoare & 7n cazul unor elevi de clasa a V;a& ne surprind ra:ina,entul& ar,onia acestora de<i speci:icul vGrstei sunt culorile vii& puternice& uneori chiar violente. Rezult c sensi8ilitatea cro,atic poate :i dezvoltat prin asocieri cu ,uzica.
'esene ; cuvinte (descriere& versuri& co,entarii)

#ranscodarea unui desen 7n versuri poate :i :acilitat dac desenul este ,ai poetic. Noi a, eIperi,entat & 7n acest sens& ,etoda rotirii plan<ei 7n Jurul centrului ei sau lu,ea pe dos& varianta cu ochii 7nchi<i (vezi Cioca V. +22.).Privind desenele <i ,ai ales citind
versurile unor elevi de clasa a V;a r,Gne, surprin<i de capacitatea lor de reacie a:ectiv <i de intensitatea acesteia.
PersonaJ <oset (pictur& -est& ,uzic& cuvinte& dans)

/ activitate co,pleI 7n care elevii au :ost pu<i 7n situaia s se eIpri,e prin ,ai ,ulte ,odaliti artistice a :ost crearea <i Jucarea unui personaJ <oset. Elevii au realizat :iecare un personaJ dintr;o <oset (:ie cu ochi& nas& -ur sau pur <i si,plu un personaJ culoare) iar apoi aceste personaJe au conversat& dansat <i cGntat.
))(
C/*$%!<##
ensi8ilitatea artistic se dezvolt cu precdere 7n viziune inte-rat prin ! ; transcodri dintr;o ,odalitate de eIpresie 7n alt ,odalitateK ; Jucarea unor ,odaliti de eIpresie co,pleIe (ani,aie& teatru& :il,) 7n care sunt i,plicate :or,a& culoarea& ,i<carea& sunetul& ,uzica& cuvGntul& vocea u,an& lu,ina etc.K ; vizionarea <i analiza interactiv a unor ,odaliti de eIpresie co,pleIe ! teatru& oper& :il,. ocietatea nu poate deveni ,ai u,an :r sensi8ilizarea artistic a ,e,8rilor sai.
6#=%#/7",(#) Chiru& $. (+2)2)& Manual de improvizaie: 8 de !ocuri teatrale & Ed.$rt pect& /radea $ilinci C. ()11))& "pera fereastr& Ed. 'acia& CluJ;Napoca Cioca V. (+22.)& #ocul de-a arta& Ed. "i,es& CluJ;Napoca Ciolan& ". (+225)& $nvarea integrat& Poliro,& Ia<i O O O ()111)& %rand &ictionnaire de la 's(hologie& "arousse& Paris ch,itt& M.C. ()115)& )aiunea gesturilor& Ed. Univers& 0ucuresti
))6
PersonaJe;<oset (culoare& :or, tridi,ensional& ,i<care& sunetF,uzic& cuvinte)
11. IMAGINEA I TIMPUL &#$ )2)! 2!1)"$/*$)*-",-3

IMAGINEA I&,7#*), 1/,-) (# ')(#*#-0 $, V21,+#! '#*-")E2,! $, &)'#!&, $, #*-)"&)'#," ?*-") /& 8# "),% (/-/7",(#), #&,7#*) 1)"$)1-#.0, #&,7#*) /*#"#$0, /1)"0 1#$-!",%0/2$!%1-!",%0 )-$.3.I&,7#*), 1"#* &)'#!&#-,-), 2, )>-",/"'#*,"0 1/,-) %)7, %!&# '#()"#-) ; #*-)"#/"!% $! )>-)"#/"!%, "),%!% $! #&,7#*,"!%, &,-)"#, $! 21#"#-!%, .#,+, $! &/,"-),, $/*8-##*+, $! #*$/*8-#)*-!%, %!$"!"#%) $! #')#%), 1) /& $! D!&*)<)!, &,%)(#$!% $! =)*)(#$!%, )>#2-)*-!% $! #*)>#2-)*-!%, -")$!-!% $! 1")<)*-!%, 1")<)*-!% $! .##-/"!%, .##-/"!% $! -")$!-!% )-$. C! ))*
1")$0')") 2) ./"=)8-) 8# 2-, 2-!'#,- (/,"-) &!%- ')21") ")%,+##%) #&,7#*## $! 21,+#!%, ')21") 2#2-)&) 1)"21)$-#.#$) $,") 2-"!$-!"),<0 21,+#!% #&,7#*## ',", ?* 2$D#&=, (/,"-) 1!+#* ')21") ")%,+##%) $! -#&1!%. N/# ./& ,=/"', D#$ )- *!*$3, 1) 2$!"-, !*)%) ,21)$-) ,%) ")%,+##%/" '#*-") #&,7#*#%)/")1")<)*-0"#%) .#<!,%-1%,2-#$) . 8# -#&1!%. TIMPUL ")%,-#., ,=2/%!-3 N)Q-/*; !* &)'#! #*(#*#-, ,%$0-!#- '#* &/&)*-) #')*-#$) E% )>#2-0 #*')1)*')*- ') ).)*#&)*-)%) 1) $,") %) ,'01/2-)8-) R)%,-#.#-,-), $/*'#+#/*),<0 21,+#!% 8# -#&1!% ') 1"/1"#)-0+#%), ")%,+##%) 8# $/&1/"-,&)*-!% /=#)$-)%/" 8# ).)*#&)*-)%/". F#<#$#)*## ./"=)2$ ') -")# V-#&1!"#E ; - -#&1!% *)Q-/*#,* - -#&1!% ")%,-#.#2- -#&1!% %!&## &#$"/2$/1#$) , 1,"-#$!%)%/" )%)&)*-,"). C, (##*+) !&,*) 2!*-)& &/')%,-) &)*-,% 8# )>#2-)*+#,%3 1) -#&1!% $%,2#$ *)Q-/*#,*, ,$)%,8# -#&1 $,") ")7%)&)*-),<0 ,$-#.#-0+#%) */,2-") $/-#'#)*). A$)2- -#&1 ?% $/*2#')"0& V"),%E. U*#-0+#%) ,$)2-!# -#&1 $"/*/%/7#$ 2!*- 2)$!*',, &#*!-!%, /", )-$. D," -#&1!% 2!=#)$-#.C C,") )2-) !*#-,-), 2,C T/- 2)$!*',. D," 1)*-"! #*-)".,%) $,") ')108)2$ F 2)$!*') ,1," '#2$")1,*+) ?*-") -#&1!% 12#D/%/7#$ 8# $)% (#<#$. 6)"72/* (,$) '#2-#*$+#, ?*-") -#&1!% -"0#- 8# $)% 21,+#,%#<,-.-##*+, 21,+#,%#<),<0 -#&1!% $,") )2-) )>-)"#/"#<,- 8# &02!",=#%.D!10 6)"72/* )>#2-0 / #1/2-,<0 , -#&1!%!# 1!" $,%#-,-#.0, 2!= (/"&, '!",-)# (0"0 -")$!-, 1")<)*- 8# .##-/", $! / )>#2-)*+0 1!" #*-)"#/,"0.D#$-)!% 12#D#$ %, 2!1","),%#8-# ?*$)"$, 20 2!"1"#*'0 ,$),2-0 '!",-0 1!"0. IMAGINEA $,",$-)"#2-#$#3 ; I*-)"#/"#-,-)/)>-)"#/"#-,-) U=#$!#-,-), S#&)-"#$0/,2#&)-"#$0 I*'!$) ?* 1)"$)1+#) !*, 2,! &,# &!%-) '#")$+## A*#</-"/1#$0 2,! #</-"/1#$0 E2-) %)7,-0 ') 21,+#!, /=#)$-) 8# &#8$,") TIMPUL $,",$-)"#2-#$#3 ; I*-)"#/"#-,-)/)>-)"#/"#-,-)
))=
U=#$!#-,-), A2#&)-"#$ A") / '#")$+#) !*#$0 A*#</-"/1#$ E2-) %)7,- ') 21,+#! 8# &#8$,") C/*2#')",+##%) ')21") #&,7#*) 8# -#&1 1/- (# /"7,*#<,-) $! ,@!-/"!% -"#,')%/" ; I&,7#*) ; M#&)2#2 H ,=2-",$+#) - #*(/"&,% P)"$)1-#)-&)&/"#)-#&,7#*,-#) T#&1 ; S#&!%-,*)#-,-)-2!$$)2#!*)- '!",-0 T")$!--1")<)*--.##-/"
D,$0 2!1",1!*)& -"#,')%) 2!=%#*#,-); -")$!- - 1")<)*- - .##-/" -#&13 &)&/"#) - 1)"$)1-#) - #,&7#*,-#) #&,7#*)3 /=2)".0& / ")%,+#/*,") 8# $/*'#+#/*,") ?*-") $)%) '/!0 ()*/&)*), -#&1 8# #&,7#*), ') !*') ")<!%-0 -")# #1/2-,<) ,%) #&,7#*## ; - #&,7#*), $, ,&#*-#") -")$!-,&)&/"#)3 - #&,7#*), $, 1)"$)1+#) 1")<)*-, #&,7#*) 1)"$)1-#.,3 - #&,7#*), $, #*.)*+#)/,*-#$#1,+#) .##-/", #&,7#*,-#)/,*-#$#1,-#)3. I&,7#*), $, ,&#*-#") ; S-/$,")/?*")7#2-",") , !*/" /=#)$-)/()*/&)*) $,") ,! (/2 S) 2$!(!*'0 2,! #)2) '#* -#&1!% -")$! I&,7#*), 1)"$)1-#.0 ; C, 1)"$)1+#) #&)'#,-0, ,#$# 8# ,$!&, , /=#)$-)%/" 8# ()*/&)*)%/", )2-) 2#&!%-,*0 $! -#&1!% 1")<)*-. I&1")2#/*#2&, #*2-,*-,*)!% (/-/7",(#$, 1#$-!", !%-",-",1#'0. I&,7#*), $, #*.)*+#) ; C/*2-"!$+#) /"#7#*,%0, $, ,*-#$#1,+#), )>1%/"),<0 -#&1!% .##-/" T")$!- H 1")<)*H .##-/" -#&13 M)&/"#) H 1)"$)1+#) H #&,7#*,+#) #&,7#*)3
)).
R)<!%-0 $0 #&,7#*), ) !*, '#* 1/2#=#%#-0+#%) /&!%!# ') , 2) ')1%,2, .#<!,% H &)*-,% 1"#* -#&1. TIMP - MICARE IMAGINE
O ,%-0 ")%,+#/*,") #*-)")2,*-0 ?*-") -#&1 8# #&,7#*), $! $/*2)$#*+) (,2$#*,*-) 1)*-"! -"0#"), 12#D#$0, 1/)-#$0 , /&!%!#, )2-) 1"#* #*-)"&)'#!% &#8$0"##. T#&1!% 8# &#8$,"), ; A"#2-/-)%; -#&1!% )2-) *!&0"!% &#8$0"##. S(. A!7!2-#*; -#&1!% )2-) #&,7#*), &/=#%0 , .)8*#$#)#. L)#=*#<; -#&1!% )2-) / /"'#*) , 2!$$)2#!*#%/". M02!"0& -#&1!% $! ,@!-/"!% &#8$0"## 8# &#8$,"), $! ,@!-/"!% -#&1!%!#. I&,7#*), 8# &#8$,"), ; I&,7#*# 2-,-#$) 1#$-!"#, ')2)*), 2$!%1-!"#3. I&,7#*# '#*,&#*$) $,") #*'!$ #%!<#, &#8$0"## ?* 2-"!$-!"#%) 1)"$)1-#.); /1,"- 8# (#%&!%3. I&,7#*# $,") )()$-#. 2) &#8$0 ,"-, $#*)-#$03. I&,7#*),, &#8$,"), 8# -#&1!% ; D!10 $) ,! ")!8#- 20 ")'), #%!<#, 21,+#!%!# -"#'#&)*2#/*,% ?* #&,7#*), =#'#&)*2#/*,%0, ,"-#8-## ,! #*.)*-,- 2/%!+## 8# 1)*-"! 2!7)","), -#&1!%!#. 21,+#!% H -#&1 4 '#&)*2#!*# V)<# CU6ISMUL . M,*#1!%,"), -#&1!%!# %, *#.)% 1)"$)1-#., 12#D#$3 ; C/&1"#&,"), -#&1!%!# $")8-)"), !*)# 1%,*-)3 D#%,-,"), -#&1!%!# #&,7#*), !*/" ()*/&)*) !%-",",1#')3 D)"!%,"), -#&1!%!# ?*,1/# (#%&3 CONCLUZII ; F#) #*-)"*0 2,! )>-)"*0, ,"-#2-#$0 2,! -)D*#$0, #&,7#*), *) '0 1/2#=#%#-,-), 20 *) @!$0& $! -#&1!%, 20-% )>1%/"0&, 20-% 2#&+#& 8# 20-% -"0#& &,# #*-)*2, 20 *) =!$!"0& 2,! 20 *) 21)"#)& ') (##*+, 2, 2-",*#), 20-% 1)"$)1)& 8# 20-% ?*+)%)7)& 8# '#* 1)"21)$-#.0 12#D/-)2-)-#$0.
))5
1:. IMAGINEA SI SPATIUL SPAIUL I EDUCAIA PLASTIC3

T)&,-#<,"), ")%)+##%/" '#*-") #&,7#*) 8# 21,+#! ;
C/*$)1-!% ') #&,7#*) 8# $/*$)1-!% ') 21,+#!B C,",$-)"#2-#$# ,%) #&,7#*## (caliti) ; $,",$-)"#2-#$# (caliti) ,%) 21,+#!%!#K S$!"- #2-/"#$ ,% #')#%/" ')21") #&,7#*# 8# ')21") 21,+#!B S1,+#! 7)*)-#$ 8# 21,+#! 1%,2-#$B
R)1")<)*-,"), 21,+#!%!# 2,! #&,7#*), 21,+#!%!#;

S1,+#!% ")1")<)*-,- $, ! - /=#)$- (-eo,etria& -eo,. euclidian& perspectiva& aIono; ,etria& persp. aerian & structuri spaiale& etc.)K ; &)'#! ?*$/*@!"0-/", ,&=#,*+0, %/$, 2$)*0, .,2Fcarapace& spaiu interior (7n arhitectur& topolo-ie& -eo-ra:ie)K - '#")$+#), ')2(08!","), &#8$,")B - ",1/"-, ")%,+## ?*-") /=#)$-)-2!=2-,*+)-&,-)"##-(/"&)-$,%#-0+# (spatiul plastic& spaiul co,poziional& co,pu; nerea& or-anizarea spaiului plastic;co,poziional). M#8$,"), $, ')2$"#)")/")1")<)*-,") , 21,+#!%!# ; ; ,i<carea unui o8iect 7n spaiu (:uturis,ul& cu8is,ul& i,a-inea cine,atic)K ; ,i<carea lu,inii& u,8reiK ; ,i<carea culorilorK ; opartul& arta cinetic (sculptura <i pictura cinetic& spectacolele de lu,in sunet <i i,a-ini& etc.). S1,+#!% ?* ,"-, )!"/1),*0 8# /"#)*-,%0B S$!"-0 #2-/"#) , ")1")<)*-0"## 21,+#!%!# ?* 1#$-!"0B F/"&) $/*-)&1/",*) 1/2-&/')"*)3 ') ,"-0 $,") #*-)7"),<0 21,+#!%, -#&1!%, #&,7#*), , $/"1!%, $!.G*-!% 8# 2!*)-!%/&!<#$,B M/',%#-0+# ') 2-!'#)") , 1"/=%)&,-#$##/")1")<)*-0"## 21,+#!%!# 1"#* #*-)"&)'#!% '#()"#-)%/" #&,7#*# ?* $,'"!% )'!$,+#)# 1%,2-#$). W 6I6LIOGRAFIE I,anuel& Aant& )1=1& Critica raiunii pure& Ed. ?tiini:ic& pa-. =. ('espre spaiu)K >eide--er& M& )15+& /ri-inea operei de art& Ed. Univers& pa-. )5*;)1)($rta <i spaiul)K $ilinci C& )11)& /pera :ereastr& Ed. 'acia& pa-. 1.;)66 (Vasul lu,ii)K sr,an& 3& )1.1& Bunciune& spaiu& arhitectur& Ed. MeridianeK
))1
Brancastel& P&)1.2& Pictur <i societate& Ed. MeridianeK )1.+& Realitatea :i-urativ& Ed. Meridiane& pa-. )52;+)* ( paiul -enetic <i spaiul plastic)K Merleau PontH& M& )111& Beno,enolo-ia percepiei& Ed. $ion& pa-.+16;(*= ( paiul)K 0achelard& 3.+22(& Poetica spaiului& Ed. Paralela 6*. Brancois& C. )15(& Vid <i plin li,8aJul pictural chinezesc& Ed.Meridiane.
1:.1. DESPRE SPATIU IN GENERAL S1,+#! ; - ,ediu al lucrurilor (7n care se scald lucrurile) ; este atri8utul o8iectelor S1,+#! ! este :or,a eIperienei noastre sensi8ile& este un ,iJloc ideal P o structur a spiritului& care conine percepiile noastre <i 7n care noi localiz, ,i<cri& eveni,ente& procese <i corpuri. En eIperiena cotidian spaiul este! ; o,o-en ; izotrop ; continuu ; neli,itat N/+#!*# $,") $#"$!&2$"#! '#()"#-) ,21)$-) ,%) 21,+#!%!# ! Continuul spaiu;ti,p paiul real (tridi,ensional) o8iectiv Cate-oria spaiului eIpri, /"'#*), $/)>#2-)*+)# o8iectelor lu,ii reale (poziia& distan<a& ,ri,ea& :or,a& 7ntinderea lor)K O En teoria relativitii -eneralizate 21,+#!% )2-) *)/&/7)*, ,*#</-"/1 #," -#&1!% *)!*#(/"&B O Mecanica clasic (NeLton& Aant) ! S1,+#!% /&/7)* 8# #</-"/1B O paiul se caracterizeaz prin 2#&!%-,*)#-,-)B O S1,+#!% ,=2/%!- ! care conine toate o8iectele cunoscute prin percepie (o8servatorul :iind el 7nsu<i unul din aceste o8iecte)K O Pornind de la conceptul de &,-)"#), 1!*$- 8# (/"+0& pute, construi un 21,+#! ,=2/%!- 8# ?*7%/=,*-.Punctul co,8inat cu :ora per,ite -enerarea de ,ari &)-"#$# .)$-/"#,%) <i co,8inrile de vectori -enereaz la rGndul lor o ")+), 21,+#,%0. Ideea de ,aterie co,8inat cu ideea de reea ne :ace s a:ir,, c un spaiu ast:el construit este un spaiu ,aterial& care este sin-urul spaiu posi8il& deci este un spaiu o8iectiv. $cest spaiu trata8il ,ate,aticeste este un spaiu care nu eIist decGt ca reprezentare. $cesta& prin operaiile #2-)*+0 ! conceptul de coeIisten este pre:era8il celui de si,ultaneitate pt. c el eli,in total conotaia ti,pului <i per,ite de:inirea unui spaiu relaional. S1,+#!% ")%,+#/*,% este :izical,ente a,or: <i nu per,ite de:inirea unei ,etrici decGt pornind de la proprietile o8iectelor. ( noiunile de coeIisten <i spaiu relaional :unda,enteaz siste,ele perspectivice). O S1,+#! 2!=#)$-#.
)+2
O S1,+#! ()*/&)*,% ! lu,ea proprie& U&Q)%-& lu,e speci:ic. S1,+#! ; ; 12#D/%/7#$ care poate :i divizat 7n! ; spaiul vizual ; ; spaiul tactil ; spaiul ,uscular ; spaiul audutiv - spaiul ol:activ - &,-)&,-#$; 7)/&)-"#, ! spaiul sensi8il (tridi,ensional) este conceptualizatK )% ,") -")# $/&1/*)*-) (!*',&)*-,%) ; - 1!*$-!% - '"),1-, - 1%,*!% G)/&)-"#, ; - )!$%#'#,*0 - */*)!$%#'#,*0 - 7)/&)-"#, ,*,%#-#$0 - -/1/%/7#, 8-##*+, 21,+#!%!#3 ; studiul locului a spaiuluiK ce este un loc9 Care sunt proprietile sale9 paiu topo; lo-ic. Continuitate& noduri& li,it& vecinti& spaiu vectorial& structur& -ra: etc. S1,+#!% ?* (#<#$0 ; ; Mecanica clasic ! spaiul e ,odelat ca un spaiu euclidian cu trei di,ensiuni. ; Relativitatea restrGns ! spaiu;ti,p sunt le-ate. ; Relativitatea -eneralizat ! spaiu;ti,p;,aterie sunt le-ate (patru di,ensiuni). ; Mecanica cuantic ! spaiu euclidian ; trei di,ensiuni dar noiunea de 1/<#+#) nu eIist ci doar 2-,"), siste,ului studiat. S1,+#!% (#<#$ 2,! 21,+#!%--#&1, ridic ,ai ,ulte 7ntre8ri :ilozo:ice ! paiul este a8solut sau relativ9 Este relativ. paiul posed o -eo,etrie proprie sau -eo,etria spaiului este o convenie9 NeLton ! spaiul este a8solut. "ei8nitz ! spaiul este relativ& nu eIist spaiu :r ,aterie. Poincare ! 7)/&)-"#, 21,+#!%!# )2-) / $/*.)*+#). 1:.:. S1,+#!% %, M)#')77)" paiul P aparine el oare acelor :eno,ene ori-inare 7n prezena crora (3oethe) o,ul este cuprins de un :el de s:ial ce poate ,er-e pGn la tea,9 'i:icultatea de:inirii spaiului reiese din :aptul c dincolo de spaiu nu se a:l ni,ic din care el s poat :i dedus. peci:icul spaiului tre8uie s se arate pornind de la el 7nsu<iK dar 7n acest caz ,ai poate :i surprins acest speci:ic9 'ac speci:icul spaiului ne scap& atunci vor8irea noastr despre spaiul artei r,Gne la rGndu;i 7n o8scuritate. Re:eritor la art& >aide--er& ,enioneaz trei tipuri de spaiu care pot :i deduse din spaiul :izic ca specii derivate ! ; spaiul 7nluntrul cruia i,a-inea plastic poate :i descoperit ase,enea unei prezene o8iecturle (sculptura& ta8loul ca o8iecte plasate 7ntr;un loc anu,e)K ; spaiul 7nchis 7n volu,ele unei :i-uri (spaiulF-olul 7nchis& localizat 7n interiorul unei :or,e 8idi,ensionale sau tridi,ensionaleK spaiul localizat 7n interiorul unui ptrat sau al unei s:ere)K
)+)
spaiul care rezid 7n -olul eIistent 7ntre volu,e (7ntre :or,ele dintr;o co,poziie 8idi,ensional sau tridi,ensional). $ceste aspecte :eno,enolo-ice ale spaiului ! 21,+#! .,2- $,") 2$,%'0, ?*.0%!#) /=#)$-)%)& 21,+#!% $!1"#*2 ?* #*-)"#/"!% /=#)$-)%/", 21,+#!% $!1"#*2 ?* 7/%!"#%) '#*-") !* 7"!1 ') /=#)$-) 2,! (/"&) 7"!1,-) ?*-"-!* %/$ ,*!&) (ora<& cartier& cldire& ,onu,ent& ta8lou& ca,er& scen& etc.) sunt spaii cu care se opereaz 7n arhitectur& sculptur& teatru& pictur& :il,. A$)-) 21,+## 1/- (# ,=/"',-) '#',$-#$ ?* $G&1!% )'!$,+#)# .#<!,%). 'ar cu, pute, a:la ce e speci:ic spaiului9 >eide--er caut rspunsul 7n li,8& 7n eIperienele ori-inare care sunt pstrate 7n cuvinte. paiul este ceva rGnduit& rostuit& strGns laolalt prin inter,ediul unui loc& adic prin inter,ediul unui lucru (lucrulFo8iectulFpunctulF:or,a localizeaz& :iIeaz& ancoreaz). paiul se percepe doar ca un rezultatFconsecin a lucrurilor.'ar lucrurile nu aparin sau odihnesc 7ntr;un loc& ci sunt ele 7nsele locuri odihnind 7n sine. S1,+#!% $, %/$ (spaiu a,8ient) O=#)$--%!$"! $, %/$ (spaiu inerent) "e-tura dintre ele (21,+#!% $, %/$ 8# /=#)$--%!$"! $, %/$ ) :ace ca spaiul pe care 7l str8ate,Ftri, (ca 21,+#! ,% )>1)"#)*+)#) s :uncioneze ca o ,aterieFener-ie discontinu& perceput doar prin relaie cu ,odi:icarea 7n interiorul su a unor densiti di:erite. S1,+#!% )>1)"#)*+)# perceput ca densiti di:erite de ,aterii <i ener-ii. /8iectele percepute ca decupaJ din conteIt& ca ni<te spaii autono,e ,ai ,ult sau ,ai puin 7nchiseFdeschiseF7ntredeschise printr;un halou vectorial de ener-ii su8tile. S1,+## 2,$") ! 7,8lGnzirea a8straciei spaiului in:init prin 7nte,eierea unui spaiu calitativ al lucrurilor& al unor izolri sacre& locuri de dialo- 7ntre 2, 1)"#)*+)# se constituie prin alturarea& co,punerea& JuItapunerea <i inter:erena 21,+##%/" #*)")*-) o8iectelor. $ilinci le nu,e<te 21,+#! ,&=#)*- <i 21,+#! #*)")*-. ConcluzionGnd asupra relaiilor dintre 21,+#!% ,&=#)*- (deschisulFspaiul ,are) <i 21,+#!% #*)")*- (7nchisul o8iectelor)& $ilinci conchide ! o8iectul ne apare ast:el ca un loc al con:lictelor(poate ,ai de-ra8 al tensiunilor) & ca un pra- 7ntre lu,i& ca un spaiu 7ntre spaii P un ?*$D#2 care locuie<te <i se a:ir, prin vastitatea ')2$D#2!%!# dar <i prin opoziie cu el& un :init care se dezlea- prin tinuirea lui ,isterioas& devenind o ()"),2-"0 spre deschiderea in:init ($ilinci& C. )11)& /pera :ereastr& Ed. 'acia). Cunoa<terea& construirea spaiului de ctre con<tiin<a u,an prin eIperienaFeIplorarea prin inter,ediul vederii& pipitului& auzului& al percepiei 7n 7ntre-ul ei ! A!-/")%,+#) 2)*</"#/&/-/"#) (vz& auto,i<care corporal <i optic)K R)%,+#) &/-/"#) $! 2/%!% (,ers& dans)K R)%,+#) $! %/$!#*+, dilatat la relaiile cu a<ezrile u,ane (inclusiv relaii sociale) R)%,+## $! $/2&/2!% lar- (a eIplorrii lu,ii& <i prin <tiin& tehnic #,% 2,! =#%,-)",% (coneIat cu descoperirea de si,etrie a propriului corp <i a eItensiei acesteia asupra spaiului 7nconJurtorK
)++
; ; ;
1)"$)1+#, 21,+#!%!# "/-#-/" ,% .#<#!*## 2()"#$) , %!&## (derivat din tensiunile individului cu a,8ientul colectiv <i conco,itent descoperirii celor <ase direcii spaiale ! sus& Jos& dreapta& stGn-a& 7n :a& 7n spate)K 1)"$)1+#, 21,+#!%!# )%#$/#',%& spriJinit pe o si,etrie rotatorie spaial& 7n care se descoper o pro:unzi,e dat de o ,i<care de rotaie 7n plan <i o translaie orto-onal a eiK 1)"$)1+#, 21,+#!%!# 21#",%/#'& care une<te tensiunea rotativ a individului cu o tensiune elicoidal P colectiv; 7n care rotaia <itranslaia sunt aco,paniate de o dilatare pro-resiv (7ntr;o dialectic a trecutului cu viitorul& <i a con<tientului cu incon<tientului).( vezi $ilinci C& )11)& /pera :ereastr).
1:.3. SPAIUL GENETIC I SPAIUL PLASTIC

A"-)%) 1%,2-#$) 8# 21,+#!%. T/,-) ,"-)%) 1%,2-#$) 2!*- ,"-) ,%) 21,+#!%!# . Bor,a nu este rezervat doar artelor plastice (ave, 1"#&0 ?* 21,+#!& ia neaprat / (/"&0 1%,2-#$0. O"#$) 2)&* 1%,2-#$ )2-) 21,+#,%, sau alt:el spus& )2-) )>-)"#/" (vezi >e-el& Bilozo:ia naturii).$sta nu 7nsea,n c artele plastice nu ar avea nici o le-tur cu ti,pul sau cu ,i<carea& dar ele& se 7ntGlnesc pe acest teren cu alte se,ne (cu se,nele -estice P dans& cu se,nele sonore P ,uzica). F/"&, 1%,2-#$0 2) 2-!'#,<0 ?* (!*$+#) ') 21,+#!. /perele de art traduc concepia pe care arti<tii <i ti,pul lor <i;o :ac despre spaiu <i reprezentarea lui. Ne pute, 7ntre8a& de eIe,plu& ce concepie& viziune despre spaiu are o,ul ,atur& copilul& pri,itivul etc.9 au cu, reprezint 7n desen spaiul& relaiile spaiale& caracteristicile spaiale ale lu,ii percepute sau i,a-inate ace<tia9 S1,+#!% 1%,2-#$ este di:erit de 21,+#!% "),%& de 21,+#!% 1)"$)1!-& de 21,+#!% 12#D/%/7#$& de 21,+#!% 7)/&)-"#$& de 21,+#!% (#<#$9 'e :apt ce este spaiul plastic9 'in ce ele,ente este constituit& ce structur are& ce caracteristici 7i sunt speci:ice9 El este inventat de copil& artist sau este descoperit de ,intea u,an din datele eIperienei <iFsau din construciileFintuiiile ancenstrale ale -Gndirii u,ane9 Pute, reduce din perspectiv psihopeda-o-ic (psiholo-ia dezvoltrii) pro8le,a spaiului <i a reprezentrii sale la procesul :or,rii noiunii de spaiu9 'in aceast perspectiv ; (/"&,"), */+#!*## ') 21,+#! P ave, dou concepii !
)+(
/ $/*$)1+#) #**)#2-0 & a unui spaiu 7nnscut sau intuiionist ($l8erti& "eonardo da Vinci& Aant etc. <i prin eItensie Cho,sTH) K paiul este un dat sensi8il al cunoa<terii& o :or, aprioric a intelectului (care nu este eItras din eIperien)& intuiia lui& sesizarea lui su8 o :or, pri,itivFori-inar e,er-e din structurile ,iniiK
/ $/*$)1+#) 7)*)-#$0 7n sensul c noiunea spaiului <i reprezentarea lui plastic este o construcie a percepiei <i ,inii active a copilului <i artistului 7n con:runtare cu eIperiena eIplorrii& cunoa<terii <i adaptrii la ,ediul ,aterial& social <i cultural (Pia-et& @allon& P. Brancastel).
Este interesant s a,inti, aici <i 1!*$-!% ') .)')") &,-)&,-#$ ! la 8aza noiunii de spaiu se a:l un #*-!#+#/*#2& 1"#&#-#., -/1/%/7#$ pe care 7n ,od secundar se construie<te& printr;o ela8orare personal <i activ a spiritului& concepia euclidian a spaiului. Poiancare a:ir, rspicat ! 7)/&)-"#, 21,+#!%!# )2-) / $/*.)*+#).
Vo, 7ntGlni 7n istoria artei reprezentri ale spaiului care pot :i reduse la dou ,ari viziuni ! -/1/%/7#$0 <iFsau )!$%#'#,*0. Pierre Brancastel& pornind de la psiholo-ia -enetic a lui Pia-et& vor8e<te despre trei reprezentri ale spaiului ! -/1/%/7#$0, 1"/#)$-#.0 <i )!$%#'#,*0. En do,eniul educaiei plastice din Ro,Gnia & ?u<al a 7ncercat s contureze o viziune proprie vor8ind de dou dotaii :unda,entale& speci:ice ! -/1/%/7#$0 <iFsau -)*2#/*,%0. Cercetrile actuale de psiholo-ie co-nitiv nu con:ir, supoziiile lui ?u<al.
S1,+#!% 1%,2-#$ ; un siste, de linii& ,uchii& pete& culori& plane& :or,e & -oluriFplinuri
care sunt structurate 8idi,ensional sau tridi,ensional. El are o anu,it structur& poate :i desco,pus 7n di:erite ele,ente& are anu,ite caracteristici (7nchis& deschis& static& dina,ic). paiul plastic poate :i structurat ca %/$ 2-!$-!"0 1%,2-#$0 1%,*0 2,! 3D3 7n .#<#!*) -/1/%/7#$0, 1"/#)$-#.0 sau )!$%#'#,*0 sau 7n variante ale acestora. paiul plastic este / $/*2-"!$+#) #&,7#*,"0 care are anu,ite relaii cu spaiul real <i care se intersecteaz cu ideea de %/$, de ?*-#*')") <i de ,'G*$#&). $st:el 7n E.!% M)'#! spaiul plastic este structurat ca 21,+#! %/$3 &#-#$/2#&=/%#$ cu planuri selective <i viziune ,onocular a ansa,8lurilor. En R)*,8-)") spaiul plastic este un 21,+#! 2$)*/7",(#$ structurat pe sche,a unui $!= 7n care toate liniile de :u- se adun 7ntr;un punct unic
)+6
situat 7n interiorul ta8loului <i corespunzGnd unui punct de vedere unic al ochiului o,enescK reprezentarea o8iectelor prin valori colorate tre8uie s coincid cu reprezentarea prin linieK eIist o sin-ur surs de lu,in. #oate acestea se nu,esc ")1")<)*-,"), 21,+#!%!# ?* 1)"21)$-#.0 7ndeprtat a lu,ii. S1,+#!% =,"/$. S1,+#!% "/&,*-#$. S1,+#!% ?* .#<#!*), &/')"*0 #&1")2#/*#2&, 1/2-#&1")2#/*#2&, $!=#2& )-$.3. 'etalii& -ros;planurile& :onduri a8stracte& senzaiile de contact& ,ai ,ulte un-hiuri de vedere etc. %#*#,"0 8# ,)"#,*0). $cest siste, de reprezentare a spaiului& de structurare a spaiului plastic aduceFinduce o concepie
1:.4.
O FENOMENOLOGIE A SPAIULUI PLASTIC ') %, : %, 1T ,*#3
S1,+#!% 7)2-#$. En i,a-inile de ,ai Jos& realizate de un copil de +&* ani& liniile& realizate
cu pensula sau creionul colorat& sunt ur,ele unor -esturi. 3esturileF,i<crile :cute de ,Gn <i instru,ent se des:<oar 7n cadrul unui loc plan orizontal. Copilul parcur-e& eIploreaz li8er acest spaiu plan deli,itat cu ,Gna <i instru,entul dar <i cu privirea care
)+*
vede ur,ele <i 7ncepe s le coordoneze (,& ?*$D#2 %#*##%) $! ,%=,2-"!, spune copilul).$, putea nu,i spaii -estice rezultatul acestor Jocuri -estice;liniare. Este de su8liniat prezena tendinei de localizareF7,preJ,uire a liniilor de pe supra:aa de hGrtie. En i,a-inea ur,toare ave, un eIerciiu de trascodare a unor te,peraturi <i vi8raii si,iteFresi,ite 7n propriul corp prin eIplorarea lui cu propria pal, 7n con:i-urri plastice liniare. CG,purile de vi8raii di:erite& te,peraturi di:erite sunt trans:or,ate 7n cG,puri de linii& de :or,e& intensiti <i rit,uri di:erite cu alte cuvinte 7n cG,puri -estice decantate& or-anizate oarecu, ,uzical.
A!-/1/"-")- 7)2-#$ ,% (##*+)# %!$",") , !*)# 2-!')*-), .##-/,") ?*.0+0-/,") ?* $,'"!% $!"2!%!# ') E'!$,+#) 1%,2-#$03
M#8$0"#%) !*/" (##*+) ?*-"-!* 21,+#! ',%!$","), !*!# 2-!')*- ') %, G",(#$0 %, 2)&#*,"!% ') D#',$-#$, )'!$,+#)# 1%,2-#$)3
S1,+#!% /=#)$-. En desenele de ,ai Jos copilul reprezint oa,eni& deci /=#)$-) - 21,+#!B
linia -est este prezent dar ea 7ncearc& su8 controlul vzului& s construiasc :or,a; spaiu a unor o8iecte cu care vine 7n contact tactilFvizual per,anent P oa,eni. "inia este 7nc preponderent -estual (pr& ,e,8re& ochi& -ur) dar 7n conturarea /=#)$-!%!# - %/$ -estica se supune& su8 controlul privirii& :or,ei arhetipale (cerc& rotund) ea construind un 21,+#! - %/$& localizGnd& trans:or,Gnd un :ra-,ent din spaiul plan al hGrtiei 7ntr;un spaiu;loc cruia 7i d o :or, rotund& plan <i 7i ata<eaz cGteva detaliiFse,neK 21,+#!% H %/$, ast:el construit <i structurat& devine un se,n iconic.
)+=
S1,+#!% /=#)$- 8# 21,+#!% ,&=#)*-. En i,a-inile de ,ai sus spaiul o8iect este plasat
pur <i si,plu pe spaiul plan al hGrtieiK nu eIist nici un indiciu care s ne tri,it la un anu,it ,ediu& a,8ianK a,8iana este a8stract P :ondul hGrtiei (spaiul vast& sau ,ai de-ra8 o supra:a li,itat9). En schi,8& 7n ur,toarele dou i,a-ini& realizate de acela<i copil& apar rprezentate 6,"$, 1) .,%!"# ?* G")$#, <i O"$,. $ici /=#)$-)%)-%/$!"#& 21,+##%)-%/$!"# (8arca <i orca) sunt 7nsoite& cuprinse de spaiul a,8ient (aici apa ,rii). /8iectele sunt a,plasate 7ntr;un anu,it ,ediu P apa. paiul a,8ient este vast& oarecu,
neli,itatK totu<i 7ntre cele dou i,a-ini sesiz, di:erene eItre, de i,portante 7n privina intuiiilor spaiale! 8arca st pe ap& plute<te pe ap& 7n partea de sus& deasupra 8rcii& nu este ap& de unde i,presia de reprezentare din pro:il a 8rcii. En schi,8 orca este 7nconJurat de ap& este 7n-lo8at 7n ,asa;spaiul apei -)"#/" 2!*- ")%,-#.) 2,! $/*$)1-) ') 7"0*#+!#"), 21!*) L%)) (Rvonn >asan& )1113. 'e:inirea plastic a ceea ce este ?*0!*-"! :a de ceea ce este ?* ,(,"0 depinde de :elul cu, sunt precizate li,itele
)+.
dintre spaiul o8iectelor enri MichauI ! S1,+#!% *! )2-) ')$G- !* J/"#=#% ?* ,(,"0 H ?*%0!*-"!E 3aston 0achelard& +22().
S1,+#!% 10&G*- 2,! 21,+#!% 1#$#/,")%/". 'ac privi, cu atenie ur,toarele patru
desene (realizate de copii de * P *&* ani la -rdini) 7n care apar reprezentate 8locuri& ,a<ini& copaci& solul (as:altul <oselei& p,Gntul) <i cerul (norii) 7ntr;o sin-ur lucrare. $par& cu alte cuvinte& 7n aceste i,a-ini /=#)$-)-21,+#!& 7/%!"#%) '#*-") ,$)2-), <i ele,ente care su-ereaz 21,+#!% ,&=#)*- (p,Gnt& linia p,Gntului& deli,itarea <oselei& cerul). En toate i,a-inile este prezent p,Gntul& spaiul a,8ient nu,it solFp,Gnt pe care st,& noi& 8locurile <i copacii sau u,8l,& dans, <i ne deplas, cu ,a<inile. $ici este evident eIperiena & intuiia relaiei spaiale /=#)$-) <i /=#)$-!% &,") P 7n cazul acesta 2/%!%! o8iectele& 7n ,area lor ,aJoritate stau sau se deplaseaz pe p,Gnt K eIperiena statului <i ,ersului pe p,Gnt este una per,anent <i aceast eIperien este con:i-urat plastic prin cea ce speciali<ti au nu,it linia p,Gntului. P,Gntul apare 7n aceste desene con:i-urat su8 :or, de linia <oselei& pata de p,Gnt pe care stau 8locuri& copaci& ,a<ini. Mai o8serv, c 7n aceste desene& realizate de patru copii din aceea<i -rup& p,Gntul& <oseaua sunt reprezentate ca ni<te locuriFsupra:ee continue 7n dreapta <i 7n stGn-a dar li,itate sus. * 1"#.#*+, %!# 2!2-@/2, '/&#*0 '#")$+#, ?* @/2 H 21!*) L%)) - 1) =,<, ,-",$+#)# 7",.#-,+#/*,%) , 10&G*-!%!#. D)$# *! '#")$+#, 21") 2!2 )2-) 1"#&/"'#,%0. 'e ase,eni ,ai o8serv, 7n aceste desene c p,Gntul& <oseaua sunt neli,itate 7n partea de Jos.
)+5
Entr;o lucrare apar chiar dou linii ale p,Gntului ! pe una stau 8locurile <i copacul iar pe cialalt ,a<ina. Prezena p,GntuluiFsolului ,arcat prin linii& pete denot i,plicarea eIperienei spaiale <i -ravitaionale a ,ersului pe supra:aaFspaiul acestuia dar <i a prezenei lui ca spaiu a,8ient.
S1,+#!% -,$-#%. Elevul poate :i pus 7n situaia s eIploreze un spaiu ascuns privirii&
populat cu o8iecte la care are acces doar tactil ; chinestezic. Cea ce rezult sunt ni<te
teIturi sau 21,+## H /=#)$-) H -)>-!"# construite pe spaiul hGrtiei. 'e<i erau o8iecte realeF,ateriale& elevii (clasa a IV;a) au con:i-urat ni<te 21,+## -,$-#%-$D#*)2-)<#$) (nu recuno<te, o8iectele reale ci& eventual& ur,ele unor ,i<criF-esturi eIploratorii) deci ni<te cG,puri teIturate care transpun plastic supra:ee de o8iecte eIplorate cu de-etele unei ,Gini. Copiii au transpus plastic 2)*<,+##%) -,$-#%) dar <i cele K#*)2-)<#$) au :ost i,plicate :r doar <i poateK deci l;a, putea nu,i un 21,+#! -,$-#%-$D#*)2-)<#$.
S1,+#!% -",*21,")*- C
)+1
A"$, %!# N/#) $%. A V-, L#$)!% ') A"-, 1"/(. M,"#, SG"=!, C%!@-N,1/$,
C/1#% 7",'#*#-, G"!1, &,")
O=#)$-)%)-21,+#! pot :i pline sau -oale pe dinuntruK asta nu;l 7,piedic pe copil s le deseneze ca <i cu, ar :i transparente pentru a arta ce este 7nuntru (7nuntru :iind un spaiu ascuns dar nu <i privirii copilului). Noi ,aturii& privi, uneori& aceste desene ca pe ni<te seciuni lon-itudinale prin corpul o8iectului. 'ar copilul de :apt le deseneaz 7ntre-i& netransparente dar <tie c 7nuntru spaiului o8iectului sunt anu,ite ele,ente pe care el le prezint chiar 7nuntru& 7nauntru 7nse,nGnd spatiul plan din interiorul :or,ei plane (vezi si Rudol: $rnhei,& )1.1). analiz, ur,atoarele trei i,a-ini preluate dupa autorul citat ,ai sus! 7/"#%, 2,-!%0, !* /& ?*-"-/ $,20, '#()"#-) ")1")<)*-,"# ,%) !*!# &0" 2-"01!*2 /"#</*-,% ') !* ,$ ') 10%0"#). "e-ea di:erenieri& ne spune $rnhei,& ne :ace s presupune, c distincia dintre aspectele 8i; si tridi,ensionale din i,a-ini n;a eIistat de la 7nceput. $spectul 8idi,ensional este ,ai si,plu& esenial <i serve<te 7n a,8ele situaii. Calitile spaiale ale unai :ar:urii sunt tratate la :el ca cele ale unei ,in-i de :ot8al. Pri,a i,a-ine nu reprezint o seciune prin corpul ani,alului. Copilul a reprezentat spaiul corpului ani,alului <i 7n spaiul ocupat de acesta a desenat hrana care este 7n interiorul acestui spaiu. 'esenul casei nu este o seciune <i nici o vedere :rontal transparent. $ve, aici echivalentul 8idi,ensional al unei case ! dreptun-hiul reprezinta un spatiu cu8ic & :i-ura u,an se a:l 7nuntru& co,plet 7nconJurat de perei. Relaia dintre planitate <i adGnci,e nu s;a di:ereniat a<a 7ncGt se nasc a,8i-uitK :iina pare desenat pe un perete eIterior al casei sau casa este transparent sau s;a 7nlaturat peretele din :a ca 7n unele lucrri din
)(2
Rena<tere sau 7n scena teatrului ,odern. Prul este pe supra:aa capului la :el ochii& nasul <i -ura sunt tot pe supra:aa :eei nu 7n interiorul capului (un cerc poate reprezenta 7n acela<i ti,p un inel& un disc sau o ,in-e iar dac are dou puncte <i dou linii& poate reprezenta un cap de o,). 'ar ca 21,+#!-/=#)$- :i-ura este 7n 21,+#!% $,2)# iar ochii& nasul <i -ura sunt pe 21,+#!% $,1!%!#/()+)#. $ treia i,a-ine reprezint sche,atic soluiile date de copii de di:erite vGrste cGnd li s;a cerut s deseneze un ,r strpuns orizontal de un ac de plrie <i 7ntors su8 un anu,it un-hi spre privitor!
(#7!", , ca pri, soluie a pro8le,ei este lo-ic 7n sensul c acul str8ate 7ntre-ul interior al cercului care red interiorul ,ruluiK dar este <i a,8i-u P linia dreapt red inevita8il un o8iect unidi,ensionalK
; ;
(#7!", = ! copilul :ace o pri, concesie reprezentrii proiective& artGnd c poriunea central a acului este ascuns 7n ,rK (#7!", $ ! conturul a devenit linia orizontului& iar supra:aa cercului reprezint :aa anterioar a ,ruluiK
)()
?* (#7!", ' ave, soluia realist. <i cea tridi,ensional ; co,enteaz
'i:erenierea dintre :or,a 8idi,ensional
$rnhei, P s;a 7n:ptuit& dar nu,ai prin arti:iciul suspect de a :ace ca planul pictural s apar drept o i,a-ine 7n spaiul tridi,ensional. 'ac 7n :i-urile $ si ' este :i-urat doar 21,+#!%-/=#)$- vzut din eIterior ca -)"#/" dar <i 21,+#!% #*-)"* ,% /=#)$-!%!# ca %/$ li,itat de 7nveli<ul;:or,a eIterioar (carcasa). $, putea spune& de<i pare paradoIal& c i,a-inea , este ,ai co,pleI decGt celelalte i,a-ini 7n privina aspectelor spaiale suce-ate.
S1,+#!% ?*.G"-#- 2,! #&1/*')",=#% 21,+#!% #&,7#*,"C3

e pot iniia cu elevii de di:erite vGrste eIperi,ente plastice de eIplorare a noi ,odaliti de structurare a spaiului plastic. En desenele de ,ai Jos pute, vedea dou lucrri realizate de elevi din clasa a V;a de la Cole-iul Naional 3eor-e Co<8uc din CluJ& 7n care spaiul plastic nu este structurat pe she,a sus P cer& Jos ; pa,antK deci principiul -ravitaional lipse<teK ele,entele i,a-inii par a pluti 7n stare de i,pondera8ilitate. $ceast structurare neo8i<nuit a spaiului plastic a :ost realizat prin o8turarea canalului vizual <i prin 7nvGrtirea spaiului plan al hGrtiei dup :iecare desenare a unei :or,e (vezi ,etoda R/-#"), 1%,*8)# ?* @!"!% $)*-"!%!#)# 2,! %!&), 1) '/2, capitolul (.*). 'escoperirea <i eIplorarea acestui spaiu plastic 7nvGrtit& prileJuie<te elevilor& noi triri <i eIperiene 7n spaiul i,a-inar& sti,ulGndu;le apetitul li8ertii interioare <i 8ucuria de;a pluti nestin-herii 7n spaii ner,urite de -ravitaii <i convenii.
)(+
S1,+#!% 1)"21)$-#.#$ 21,+#!% 2$)*/7",(#$ 2,! $!-#), 21,-#!% $!=, 1)"21)$-#.,

#*.)"203. /rice desen care pretinde c are un e:ect perspectival tre8uie s porneasc de la precizarea %/$!%!# ce revine desenatorului sau privitorului. $st:el& desenul tre8uie s ai8 un 2#*7!" punct de :u-& o 2#*7!"0 linie de orizont& o 2#*7!"0 scar. Prin acest !*#$ punct de :u- tre8uie 7ndreptat trasarea tuturor liniilor perpendiculare diver-ente& care se 7ndreapt spre adGncul reprezentrii. Pe aceast !*#$0 linie de orizont tre8uie s :ie situate 7n ,od e-al punctele <i dispariiile tuturor celorlalte linii perpendiculareK $/")%,+#, corect a &0"#&#%/" tre8uie s do,ine 7ntrea-a reprezentare. $ceasta ar :i se,ni:icaia !*#-0+## 1)"21)$-#.,%).(dint;un ,anual de perspectiv din anii .2 ai secolului al DID;lea de la $cade,ia de $rte din "eipzi-& perioad de 7n:lorire a 7ncrederii 7n perspectiv <i a respectului pentru aceasta). 'ac analiz, desenele de ,ai Jos& realizate de copii 7ntre * <i )5 ani& dup aceste ele,ente care con:er i,a-inii unitatea perspectival a reprezentrii (un sin-ur punct de :u-& o sin-ur linie de orizont& unicitatea proporiei) vo, constata o serie de lucruri 7n le-tur cu structurarea spaiului plastic 7n sens perspectival.. En pri,ul rGnd o8serv, c lucrrile =& 5 <i )) nu creaz iluzia perspectivei deci a adGnci,ii& ele par plate. En i,a-inea = strzile par vzute de sus iar cldirile din :aK pare a :i o co,8inaie de dou proiecii! strzile pe un plan orizontal iar cldirile pe un plan vertical.'eci a, putea spune c este o structurare proiectiv a spaiului plastic. Elevul pare s;<i :i transpus plastic dou tipuri de eIperiene vizual;chinestezice! p,GntulFdru,urile sunt Jos& u,8l pe ele <i le vede ,ereu de la 7nli,ea ochilor 7n ti,p ce cldirile le vede <i i se i,pun :oarte des prin :aadele lor. En i,a-inea 5 cldirile apar plate de<i sunt vi8rate -ra:ic& asta din cauz c sunt desenate doar :aadeleK este o proiecie :rontal. En i,a-inea ))& :oto-ra:iat 7n racursi& ave, de ase,eni o co,8inaie de proiecii spaiale! terenul de 8aschet este vzut de sus& o parte din panou <i inelul co<ului sunt vzute de sus dar plasa inelului este vzut :rontalK cele dou personaJe sunt vzute din :a la :el <i cldirile din :undal. En celelalte lucrri& cu eIcepia i,a-inii 6& pute, si,ii vizual iluzia adGnci,ii prin :olosirea unor ele,ente de perspectiv 7nvate la <coal <i su8liniate de noi cu aJutorul unor vectori. En lucrrile 1 <i )2 se poate ,arca
)((
linia orizontului <i un punct de :u-. "ucrrile + (clasa a VII;a)& 1 (clasa a D;a) <i )( (clasa a ID;a)& toate de la "iceul de $rt& reprezint studiul :or,elor dup ni<te o8iecte a<ezate 7n :aa elevilor. $ici s;a ur,rit caracterul :or,ei a<a cu, se vede dintr;un anu,it loc& de:or,erea aparent& plasarea 7n pa-in adic 7n spaiul plan al suportului& proporiile (raportul dintre di,ensiunile :iecrui o8iect <i dintre o8iecte)& culoarea <i relaia o8iectelor cu lu,ina& teItura <i deci ,aterialitatea. I,a-inile surprind di:erite :aze. I,a-inea )+ reproduce :oto-ra:ic o8iectele a<ezete pentru studiu (se poate co,para cu desenul )(). En toate aceste studii spaiul plastic este structurat perspectivic& :or,ele sunt construite a<a cu, sunt vzute dintr;un anu,it un-hi iar de:or,rile aparente sunt con<tientizate. Elevii descoper <i 7nva c lu,ea o8iectelor ne,i<cate pot :i reprezentate plastic :oarte aproape de :elul cu, le vede, dintr;un anu,it loc. Ei 7nva di:erite trucuriFtehnici prin care i,a-inea plastic poate crea iluzia realitii& iluzia spaiului tridi,ensional. Perspectiva vrea ca i,a-inea s apar la :el ca o8iectul <i o8iectul la :el ca i,a-inea.(vezi ,etoda o-linzii la "eonardo 'a Vinci). #eoria perspectivei dezvoltat 7n secolul al DV;a este o $/*.)*+#) <tiini:icK nu;i decGt un ,od de a descrie spaiul . Rread). Este de :apt o ,etod vala8il de construcie a i,a-inilor ,enite s creeze iluzia realitii& a spaiului tridi,ensional. 'ar a, vzut chiar <i 7n desenele analizate aici c nu toate sunt structurate perspectivic <i cu toate acestea ele nu sunt ,21,+#,%)B ele nu reproduc realitatea a<a cu, se vede dintr;un sin-ur loc& dintr;o sin-ur direcie ci din ,ai ,ulte& lucru care 7l va redescoperi cu8is,ul <i alte paradi-,e artistice. $poi sunt o ,uli,e de lucrri renascentiste 7n care sunt ,ai ,ulte linii de orizont <i puncte de :u-. 'ac privi, acu, cu atenie i,a-inea 6 (desenul unui copil din clasa a II;a) o8serv, c volu,ul casei este redat 7n perspectiv invers ! vede, :aada <i doi perei lateraliK liniile de :u- vin spre noi <i punctul de :u- este 7n :aa i,a-inii. 'ac co,par, i,a-inea caselor din desenul ( cu i,a-inea casei din desenul 6 o8serv, c ! ; ; 7n a,8ele desene casele au volu, in desenul ( din corpul casei vede, patru plane 7n schi,8 7n desenul 6 vede, = plane
)(6
7n desenul ( vede, doi perei din cei patru 7n schi,8 7n desenul 6 vede, trei perei (de parc dup ce a desenat casa a<a cu, se vede dintr;un loc copilul s;a uitat dup col s ,ai vad un perete).
/are 7n cazul perspectivei inverse nu pute, vor8i de o intuiie a spaiului cur8& acesta arcuindu;se u<or 7n Jurul nostru <i ,rind ast:el supra:aa din spate 7n cazul cu8ului9 Ce;l :ace pe copil s deseneze a<a9 El deseneaz ce <tie <i nu ce vede& el nu reproduce a,intirea unei i,a-ini perceptive ci construie<te o i,a-ine plastic :olosindu;se de eIperiena sa vizual 7n le-tur cu caseleK el inventeazFreinventeaz soluii plastice 7n le-tur cu pro8le,a sau te,a care 7l preocup. En i,a-inea . un copil de *&* ani a desenat casa 7n care locuie<te. Este o structurare a spaiului aparent <i ,ai ciudat! el a reprezentat interiorul casei cu ,ulte ca,ere& holuri& coridoare& teras& curte. 'eci casa nu este vzut din a:ar ci din interior. Ce :el de spaiu plastic este acesta9 #opolo-ic9 "a8irintic9 Proiectiv9 Chiar <i din su,ara analiz a acestor i,a-ini ne d, sea,a c pro8le,a structurrii spaiale a i,a-inii plastice este co,pleI& eIistGnd nu,eroase soluii plastice unele ,ai o8i<nuite <i ,ai des 7ntGlnite& altele ,ai rare <i ,ai neo8i<nuite <i unele 7nc neGncercate <i necunoscute 7nc.. $ :ost nevoie& spune BlorensTi ( )& de ,ai ,ult de cinci sute de ani de educaie a societii pentru a deprinde ochiul <i ,Gna cu perspectivaK dar nici ochiul& nici ,Gna copilului <i chiar a adultului :r o pre-tire special nu se supun acestui antrena,ent <i nu in cont de re-ulile unitii perspectivale... 3rupuri 7ntre-i de pictori protesteaz con<tient 7,potriva supunerii 7n :aa perspectivei. 'up aceast eIperien nereu<it& spune acela<i autor& care a durat Ju,tate de ,ileniu r,Gne doar s recunoa<te, c i,a-inea perspectival a lu,ii nu este un act de percepere& ci doar o cerin (o convenie)& 7n nu,ele unor considerente poate :oarte puternice& dar si-ur a8stracte. ?i ca s reveni, la :eno,enolo-ia spaiului plastic e cazul s inser, aici o a:ir,aie a lui 3o,8rich! *#$#/',-0 *! )2-) ")1")<)*-,- 21,+#!%, $# '/," /=#)$-) /,")$,") ?* ,*!&#-) 2#-!,+## ',-) sau i,a-inate (adu-area ne aparine). 'ac privi, arta din perspectiva caracterului ei iluzionist atunci perspectiva este cel ,ai i,portant truc din arsenalul iluzionist.
)(*
C%,2, , VII-,
#&,7#*), 1
C%,2, , VII-, L#$)!% ') A"-,
#&,7#*), 3
I&,7#*), 4
)(=
I&,7#*), N
I&,7#*), F
I&,7#*), O
I&,7#*), T
I&,7#*), T
I&,7#*), 4
I&,7#*), 15
I&,7#*), 11
)(.
I&,7#*), 1:
I&,7#*), 13
P)"21)$-#., %#*#,"0 3 este una din ,ultele ,odaliti a8stracte posi8ile de a reprezenta lu,ea& deci nu sin-ura nu cea ,ai adevrat <i nici cea ,ai estetic.
S1,+#!% !"&) ("/-,@, ,&1")*-)3.

'espre ce relaii spaiale pute, vor8i 7n cazul cGnd i,a-inea plastic este rezultatul :rotaJului alipind hartia suport pe di:erite supra:ee cu anu,ite teIturi sau asperiti9 'ac hGrtia ar si,i a, spune c e un spaiu tactil;chinestezic. /ricu, distana dintre ,otivulFo8iectul <i i,a-inea;ur, a acestuia este ineIistent iar cr8unele presat sau creionul cu care se :reac supra:aa hGrtiei lipit pe supraata o8iectului trans,ite de-etelor toate oscilaiile ,icrorelie:ului. Este un spaiu plastic ciudat 7n privina relaiilor <i su-estiilor spaialeK este un spaiu al atin-erilor directe dintre supra:ee di:erite (o8iecte relativ plane <i suportul i,a-inii)& este un spaiu inti,K s ne -andi, <i la vieuitoarele care se tGrasc pe p,ant& pietre etc. Un spaiu unde distana dintre o8iect sau o parte a acestuia <i i,a-inea sa este insi-ni:iantK alturi de ur,e& a,prente& z-GrGeturi este una din cele ,ai pri,itive i,a-ini la :el cu, si,ul tactil este unul ancestral.
)(5
1:.N. R)1")<)*-,"), 21,+#!%!# 2,! #&,7#*), 21,+#!%!#;

S1,+#!% ")1")<)*-,- $, ! - /=#)$- (-eo,etria& -eo,. euclidian& perspectiva& aIono,etria& persp. aerian & structuri spaiale& etc.)K paiul reprezentat ca un cu8 transparentK ca o scenK ca o s:er (spaiu cur8). Perspectiva liniar cu un punct de :u-& cu dou puncte de :u-. $dGnci,ea spaiului este su-erat de de:or,area <i ,ic<orarea :or,elor. Perspectiva invers. Bor,a & indi:erent de calitile ei& conine spaiu& este spaiu <i este 7nconJurat de spaiuK 7ntre spaiul deli,itat de :or, <i spaiul eIterior :or,ei se nasc o serie de relaii ! deli,itare net& clar& precisK continuitate& a,8i-uitate& s:u,ato& claro8scurK ; &)'#! ?*$/*@!"0-/", ,&=#,*+0, %/$, 2$)*0, .,2 Fcarapace& spaiu interior (7n arhitectur& topolo-ie& -eo-ra:ie). paiu 7nchis& spaiu deschis& spaiu li,itat& spaiu rit,at& spaiu transparent& su8teran& su8acvatic& spaiu i,pondera8ilK - '#")$+#), ')2(08!","), &#8$,")B spaiu rotitor& elicoidal& spiraloid& pe vertical& pe orizontal& cele <ase direcii)K - ",1/"-, ")%,+## ?*-") /=#)$-)-2!=2-,*+)-&,-)"##-(/"&)-$,%#-0+# (spatiul plastic& spaiul co,poziional& co,punerea& or-anizarea spaiului plastic;co,poziional& relaia plin P -ol& -reu P u<or& a-lo,erri& dispersri& vid P plin (su8stan)& plat P pictural& opac P transparent& co,pact P disipat& :luid P solid& at,os:eric& cea& :u,& ap& o-lindFre:lecsie& structurat ; nestructurat).
)(1
1:.F. MODALITI DE STUDIERE/EXPLORARE A SPAIULUI N CADRUL EDUCAIEI PLASTICE / posi8il strate-ie de a8ordare a spaiului 7n activitile plastice ar tre8ui s porneasc de la caracteristicile de vGrst <i de la a8ordarea spaiului ca o8iect& ,ediu 7nconJurtrFa,8ian& direcieFdes:<urareF,i<care <i raport& relaii 7ntre o8iecteFsu8stane F,ateriiF:or,eFcaliti. S1,+#! $, /=#)$- ! studii de :or,e pline <i -oale conco,itent (cu8uri& cutii& case& ca,ere& -ropi& cpie& :or,e de relie:& etc. #oate acestea vzute din un-hiuri di:erite. $nalizarea unor :or,e plineF-oale din reproduceri de art. Bor,e tridi,ensionale reprezentate 7n di:erite perspective (aIono,etrie). Crearea unor eIperiene de relaionare a elevului cu volu,ulFspaiul o8iectelor ! o8iect vzut cu un sin-ur ochi& cu doi ochi pe rGndK o8iecte desenate dup ce au :ost pipite <i nu vzuteK o8iecte desenate din eIterior <i din interior& o8iecte desenate vzute :iind lipite de nasK vzute de sus& de dedesupt& etc. supra:aa o8iectelor ,rit (teItura). EIerciii de des:<urri de o8iecte (de la tridi,ensional la 8idi,ensional)& construirea o8iectelor prin liniiFtiJeFsGr,e (structura lor -eo,etric)& construirea unor o8iecte prin realizarea unor carcase din hGrtie& carton alte ,ateriale. chie& studii de carcase a di:eritelor structuri )"$#+##, @/$!"#, )>1)"#&)*-) .#<!,%-1%,2-#$) ') )>1%/",")/@!$,") , 21,+#!%!# "),% 8# , #&,7#*## 1%,2-#$) , ,$)2-!#,; a) eIplorarea vizual& tactil chinestezic <i plastic a unor corpuri cu8ice& rotunde& pline& -oale& deli,itate de supra:ee sau de tiJeFlinii. Con<tientizarea eIterioritii <i interioritii o8iectelorF:or,elor <i a -raniei dintre acestea! contur& piele& coaJ& perei& carcasK construirea plastic a -ranielor prin linii& supra:eeFplane& teIturi.
)62
8) 'esenarea dru,ului pe care 7l parcur-e o :urnic pe di:erite supra:ee de o8iecte pline sau -oale (pe un o8iect cu8ic& rotund& pe o8iecte -oale pe dinuntru& pe trei; patru o8iecte di:erite a<ezate unul lGn- altul. c) 'esenarea dru,ului parcurs de o :urnic care patrunde pe un ori:iciu 7n interiorul unui o8iect -ol <i iese pe alt ori:iciu (o8iectul este deli,itat de supra:ee plane sau cur8e.
)6)
d) EIerciii de des:<urri de o8iecte! un cilindru& un cu8& un ,r etc. d) EIerciii de sectionriFtieri de o8iecte cu di:erite plane (,r& par& cu8 de carton etc.) desenarea <i des:<urarea lor.
e) EIplorarea vizual <i desenarea unor cutii ,ari :r planul de sus vzute de susK desenarea apoi a ca,erelor propriului aparta,ent :r tavan <i vzut de sus. :) Realizarea unor corpuriF:or,e (' din sGr, su8 :or,a unor structuri de linii (:ructe& vase& corpuri -eo,etrice& etc.). -) 3rupaJe de o8iecteF:or,e (' pline <i acoperite de o draperie ,oaleK desenareaFpictarea acestora acoperite apoi descoperite.
)6+
h) PictareaFdesenarea unor -rupaJe de o8iecte pline& -oale etc. plasate 7n cutii;ca,ere cu un pereteFplan eli,inat <i eventual cu lu,in diriJat
i) Pictarea& desenarea unor o8iecte 7nchise 7ntr;o cutie <i ilu,inate de o surs din interiorK vizualizarea spaiului interior <i a o8iectelor plasate 7n el se :ace prin inter,ediul unor ori:icii practicate pe dou supra:ee ast:el 7ncGt acestea s poat :i vzute din :a <i de sus.
)6(
Cele dou i,a-ini de sus redau o8iectele vzute din :aK cele dou i,a-ini de Jos& redau o8iectele vzute de sus (:oto-ra:ii realizate de studenii anului III de la secia 3ra:ic& +2))& 7n cadrul practicii peda-o-ice). S1,+#!% $, &)'#! ?*$/*@!"0-/", ,&=#,*+0, %/$, 2$)*0, .,2. paiul su8 aceast :or, se re:er la un -rup de o8iecte care sunt -rupate 7n acela<i loc <i la -olurileFspaiile dintre o8iecte. El este un spaiu circu,scris& localizat& decupat din spaiul vast& cos,ic cu care 7ntreine anu,ite raporturi (e su:icient s ne -Gndi, la spaiul interior al unui edi:iciu& la spaiul unei strzi sau piee& la spaiul unui cartier& ora< etc.). $cest spaiu a,8ientalFa,8ient e constituit din plinuri (o8iecteF:or,e) <i -oluri (vid& aer& cea& su8stan diluatFtransparent).$cest spaiu locuit de o8iecte (locuri li8ere <i locuri ocupate de o8iecte) poate :i structurat :oarte di:erit avGnd caliti& eIpresii di:erite ! aici intr 7n Joc anu,ite relaiiFrelaionri ! ; ")%,+## ?*-") /=#)$-) 8# 21,+#!% 7/% (do,in plinul& -olul sau ave, echili8ru& a-lo,erri& dispersri& cG,puri plastice -rele& u<oare& plate& vi8rete& cal,e& tensionate& di:erite des:<urri rit,ice etc.)K ; ")%,+## ?*-") 21,+#!% 7/% 8# -",2))/'#")$+## ') 7"!1,") , /=#)$-)%/"/(/"&)%/" (direcii& sche,e do,inant verticale& orizontale& o8lice& circulare& spiralice etc. rezultGnd printre altele spaiiFlocuriFco,poziii 7nchise& deschise& dina,ice& statice)K )66
")%,+## ?*-") /=#)$-)%)/(/"&)%) $) 1/1!%),<0 21,+#!% ")21)$-#. (,ari,i <i caliti di:erite& contraste& ar,onii& :a,ilii de :or,e& si,etrii& -rupri si,etriceFasi,etrice etc.)K ; 2!1",")%,+## ?*-") ,$)2-) -")# -#1!"# ') ")%,+## &)*+#/*,-) &,# 2!2. En toate aceste cazuri pute, concepeFiniia di:erite eIerciii& Jocuri& pro8le,e de eIersare& eIplorare& eIperi,entare de relaionri (7ntre spaii date <i cGteva ele,ente P :or,e& pete& linii& puncteK relationri de :or,e culori& pete& linii 7ntre ele 7n spaii li8ere& neli,itateK relaionri de ele,enteFo8iecte pe di:erite sche,e ,ai ,ult sau ,ai puin -eo,etrice& si,etrice asi,etrice etc. 7n spaii li,itate sau li8ereK din aceste eIerciii& Jocuri de relaionri vor rezulta principiiFre-uli de co,poziie )"$#+##, @/$!"#, )>1)"#&)*-) .#<!,%-1%,2-#$) ') )>1%/",")/2-"!$-!",") , !*/" 21,+##/%/$!"# ,&=#)*-,%) ; ,3 3ruparea unor ele,ente plastice (linii& puncte& pete& :or,e& culori& corpuri) 7ntr;un spaiu;loc deli,itat (cerc& S1,+#!% $, '#")$+#), ')2(08!","), &#8$,"). unt do,enii artistice (dans& :il,& teatru& arta cinetic) unde ,i<carea & des:<urarea& direciile traiectoriile& viteza sunt ,iJloace de eIpresie eseniale 7n hora crora intr o8iectele& actoriiFtrupurile circu,scriind anu,ite spaii. ?i aceste aspecte ale spaiului pot :i eIersate& Jucate& eIplorate ,ai ales prin ,odaliti de 7nvare inte-rat& prin analiza unor i,a-ini :il,ice sau realizarea de i,a-ini ani,ate etc.
13. TIMPUL, SPAIUL I CULTURA LA LUCIAN 6LAGA

R)1"/'!$)& ?* $/*-#*!,") -")# -)>-) '!10 L!$#,* 6%,7,, '#* T"#%/7#, $!%-!"##, O"#</*- 8# 2-#% '#* 143N, -")# 1,",7",() ;EO"#</*-!"# -)&1/",%)E, JC!%-!"0 8# 21,+#!E 8# J*-") 1)#2,@ 8# /"#</*- #*$/*8-#)*-E, $,") #%!2-"),<0 / 1/2#=#%0 ,=/"',") , ")%,+##%/" '#*-") -#&1, 21,+#! 8# $!%-!"0 ,"-03 '#* 1)"21)$-#.0 (#%/</(#$0 (#%/</(#, $!%-!"##3.
)6*
)6=
)6.
)65
)61
)*2
)*)
)*+
)*(
)*6
)**
)*=
)*.
)*5
)*1
)=2
)=)
)=+
)=(
)=6
)=*
)==
)=.
)=5
)=1
).2
).)
).+
).(
).6
14. TIMP-SPATIU-MATERIE-OM I DUMNEZEU LA STEPMEN MAXLING Concluziile :izicianului tephen @. >aLTin-& din cele8ra sa carte curt
istorie a ti,pului& 7n care este a8ordat pro8le,a relaiilor dintre ti,p;spaiu;,aterie;o, <i 'u,nezeu.
).*
).=
)..
).5
).1
15.
IMAGERIA TIINIFIC I ARTELE VIZUALE
"ui Alee 7i plcea s priveasc la ,icroscop seciuni de plant& ori tot :elul de esturi vii sau ,oarte. Era un pasionat colecionar de :osile. El se 7ntre8a dac ,icroscopia <i paleontolo-ia sunt ocupaii potrivite pentru un artistK credea c ele pun 7n ,i<care i,a-inaia artistului. Ur,ele acestor :or,e apar 7n lucrrile lui (Ed-ar @ind )1.1). "ucrrile a8stracte ale lui AandinsTH Nne :ac s ne -Gndi, cGnd la spaiul 7n care se ,i<c stelele& cGnd la cel pe care ni;l relev ,icroscopul& dar care se situeaz a,Gndou atGt de ,ult 7n a:ara eIperienelor noastre curente 7ncGt ne apar ca i,a-inareQ (Moseph;E,ile Muller )1=(). Alee& un 7,pti,it al liniei ca ,iJloc de eIpresie& susine c artistul tre8uie s studieze linia 7n structurile ,ateriale ale naturii& esturile u,ane& su8stana osoas& :i8rele ,usculare (Marcel 0rion )1.+). 'espre relaia dintre <tiin <i art s;a vor8it <i s;a scris ,ult. unt ,ulte aspecte care intereseaz pro8le,a raporturilor dintre cele dou do,enii! relaia cu realul& li,8aJul <tiini:ic P li,8aJul artistic& ,etode speci:ice& :inaliti& o8iective etc. Pe noi ne intereseaz aici o sin-ur pro8le,! relaii posi8ile 7ntre i,a-inea <tiini:ic <i i,a-inile artistice. au alt:el spus ce au 7n co,un <i ce au di:erit cele dou tipuri de i,a-ini& cci s nu uit,& de eIe,plu c desenul ca de alt:el <i :oto-ra:ia (,ecanic& di-ital) sunt atGt ,iJloace& ,edii cu virtui artistice cGt <i ,etode de cercetare <tiini:ic. $ve, apoi atGtea desene <i nu,eroase :oto-ra:ii care au <i virtui artistice <i valoare <tiini:ic. Pe de alt parte o paralel 7ntre i,a-inile vizual;plastice artistice <i cele <tiini:ice ne relev speci:icul artisticului sau Nconta,inareaQ acestuia 8ene:ic sau nu de ctre eIperiena <tiini:ic. ti, c 7n ,od tradiional deose8irea dintre art <i <tiin a :ost relevat prin inter,ediul distinciei dintre invenie <i descoperire. $ inventa 7nsea,n a da la iveal ceva care nu a eIistat anteriorK a descoperi 7nsea,n a pune 7n eviden un :apt& un o8iect& un :eno,en& o relaie sau o le-e care oricu, eIista& :unciona& :r 7ns a se cunoa<te aceasta (Marcus . )151). $plicGnd cele dou procese& operaii P a inventaFa descopri la analiza co,parativ a i,a-inilor vizual; )52
plastice artistice <i produselor i,a-eriei <tiini:ice& ce pute, constata9 Radio-ra:ia & i,a-inea radioscopic& radio-ra:ia di-ital& to,o-ra:ia& eco-ra:ia& i,a-inea prin rezonan ,a-netic precu, <i desenul& pictura& :oto-ra:ia artistic ,ecanic sau di-ital& i,a-inea procesat pe co,puter sunt invenii& deci creaii de o8iecte (concrete sau a8stracte) care n;au preeIistat autorului lor. / deose8ire i,portant dintre invenia tehnic <i cea artistic;plastic const 7n stricta corelaie a celei dintGi cu descoperirea <tiini:ic& opus corelaiei ,ai sla8e& ,ai indirecte <i controversate a celei de a doua cu orice tip de descoperire. Cu toate acestea uneori arta este aproape ne,iJlocit condiionat de anu,ite descoperiri <tiini:ice (Marcus . )151). Este su:icient s a,inti, 7n acest sens i,presionis,ul <i neoi,presionis,ul care s;au 8azat pe unele tehnici care au devenit posi8ile datorit unor descoperiri 7n do,eniul chi,iei& opticii <i percepiei culorilor. / alt deose8ire i,portant este :aptul c descoperirea este supus unor constrGn-eri de natur o8iectiv inco,para8il ,ai severe decGt cele care condiioneaz o invenie. 'e<i invenia artistic este cea ,ai ludic <i ,ai li8er ea nu st su8 se,nul haoticului <i ar8itrarului (ne re:eri, la creaia autentic). 'ar& pro8a8il cea ,ai iz8itoare deose8iri 7ntre cele dou tipuri de invenii& este caracterul ,aterial al o8iectelor create de tehnic& opus caracterului :icional al o8iectelor artistice;plastice. $, putea spune c i,a-inile artistice;plastice sunt :cute pentru ele 7nsele& :inalitatea :iind i,a-inile propriu zise. En cazul i,a-eriei <tiini:ice i,a-inile sunt realizate 7n vederea depistrii strii reale& cGt ,ai o8iective a cea ce se a:l 7n spatele ei (esut& tu,ora& or-an& etc.). 'esi-ur <i i,a-inea artistic are 7n spatele ei ceva& <i ea se na<te din ceva. ?i 7n cazul i,a-inii artistice;plastice <i 7n cazul i,a-inii <tiini:ice& i,a-inea este i,a-inea cuiva& a ceva. Niciodat nu este o i,a-ine 7n sine& nscut din ni,ic oricGt ar :i de ,ini,al& de a8stractK ea are 7ntotdeauna ceva 7n spatele ei sau anterior construirii sale. ?i cea ,ai spontan& neela8orat i,a-ine artistic;plastic (-estualis,& tasis,& ,Gz-leal ultrarapid) are 7n spatele ei o stare psihic& e,oional& o intenie ,ai ,ult sau ,ai puin coa-ulat& o tensiune& un co,porta,ent ,otor 7n care se 7ntrevd cel puin anu,ite trsturi te,pera,entale. I,a-inile vizual;plastice artistice (sunt <i i,a-ini vizual;plastice naturale P vezi u,8rele& o-lindirile) au :ost <i sunt create de o, :ie ,anual& :ie cu aJutorul unor aparate :ie :olosind a,8ele ,odaliti. 'espre inter:erena dintre ,iJloacele optice (ca,era
)5)
o8scur& ca,era lucid& aparatul de :oto-ra:iat& etc.)<i cele ,anuale 7nsoite de :eno,enul de eHe8allin- va :i vor8a 7n capitolul (.1. 'e alt:el i,a-inea tehnic (din care :ace parte <i :oto-ra:ia artistic& :oto-ra:ia <tiini:ic& i,a-istica ,edical etc.) o8inut pe 8aza unor principii& descoperiri <tiini:ice <i prin invenia unor aparate (aparate de :oto-ra:iat& ,icroscop& lunet& telescop& aparatul R`nt-en& siste, radioscopic ,odern& to,o-ra:ul& IRM& eco-ra:ul etc.) a in:luenat artele vizuale su8 diverse :or,e ,ulte din ele necercetate& necunoscute& arti<tii descoperind noi aspecte ale lu,ii invizi8ile pGn atunci& noi teIturi <i eIpresiviti& care le;au in:la,at i,a-inaia. /a,enii de <tiin :olosesc i,a-inile 7n spiritul preciziei cu care acestea le relev anu,ite aspecte ale structurilor ,ateriale& 8iolo-ice pe care le studiaz. $rti<tii :olosesc i,a-inile la care au acces pentru a;<i construi propriile i,a-ini artistice su8 zodia i,a-inaiei. ?i totu<i& cGt e de ciudat c nici unul dintre 8iolo-ii care;i artau lui Alee preparaiile lor la ,icroscop nu s;a -Gndit s;i :oloseasc ,Gna a8il entH Moore su-ereaz c a :ost :ascinat de -eolo-ieK ar :i :ost plcut <i interesant s;l :i vzut 7ntr;un contact strGns cu cei ce eIploreaz din interes pro:esional :or,ele vulcanice& ori di:erite tipuri de strati:icare& dar pese,ne c a<a ceva ar :i trecut drept un sacrile-iu& pentru c se presupune c artistul se an-aJeaz 7n cercetare nu,ai de dra-ul ,eta:orei. Pictorul Rves Alein era interesat de cos,o-onie& -eo-ra:ie <i 8otanic& i,a-inile sale picturale 7n relie:& al8astre& cu cratere lunare& :or,ele de 8urei su8,arini etc :iind edi:icatoare 7n acest sens. 3eolo-ii vor8esc de o estetic a cristalelor <i rocilor& savanii descoper ,ereu <i aspecte estetice 7n i,a-inile <tiini:ice relevate prin di:erite ,etode.
)5+
16 . EXPLORAREA FORMELOR N TIINA CONTEMPORAN I ARTELE VIZUALE
Ne;a, o8i<nuit s vede, 7n preocuprile eseniale ale <tiinei ,oderne dou direcii! in:initezi,alul <i necuprinsul (in:initul ,ic <i in:initul ,are). 'ar 7n ulti,ele decenii ale secolului al DD;lea pe care toc,ai l;a, 7ncheiat& au luat avGnt o serie de cercetri coa-ulate su8 :or,a unor Nteorii ,or:olo-iceQ pe care unii autori le;au catalo-at drept Nrevoluia ,or:olo-icQ ($lain 0. )11(). Noile teorii (teoria :ractalilor& teoria catastro:elor& teoria structurilor disipative& teoria haosului <i a atractorilor siner-etica) vin cu un li,8aJ propriu& destinat desci:rrii <i stranii& raionalizrii lu,ii
,i<ctoare a :or,elor. 'espre ce ne vor8esc aceste teorii9 Ele nu ne vor8esc despre Suarci& :er,ioni& 8osoni sau alte o8iecte ,ai ,ult sau ,ai puin ezoterice care populeaz universul :izicii ato,ice& nici despre stele neutronice& pulsari sau Suasari& speci:ice astro:izicii& ci& oarecu, si,plu <i :iresc& despre lu,ea pe care o locui,& despre lu,ea vizi8il cu ochiul li8er& o lu,e la scara noastr. $ceste teorii se ocup de :eno,ene :a,iliare nou& precu, :or,a pe care o iau norii sau ,unii& aspectul r,urilor cur-erea 7nvol8urat a unui torent& crpturile dintr;un zid vechi& cderea unei :runze ve<teJite& spu,a unei hal8e de 8ere& unduirile :u,ului de i-ar& zi-;za-ul :ul-erului& etc. Prin aceste teorii& savanii <i -Gnditorii ce aparin orientrii ,or:olo-ice& re:uz o a8ordare eIclusiv tehnicist <i utilitarist a naturii& pro,ovGnd 7n schi,8 un respect al lu,ii a<a& cu, este& o lu,e din care noi 7n<ine :ace, parte. Ei nu caut s ,anevreze realul 7ntr;un anu,it scop& ci preuiesc ,ai ,ult cunoa<terea pur dezinteresat& si,pla plcere de a cunoa<te de dra-ul cunoa<terii& 7nele-erea proceselor care conduc la apariia <i evoluia :or,elor din universul nostru cotidian. Ne invit s ne ls, :ascinai de 8o-ia <i co,pleIitatea :or,elor <i a ,eta,or:ozelor lor. Entrezri, aici Nconta,inri esteticeQ venite parc dinspre universul artelor. #eoriile ,or:olo-ice nu se i,plic 7n cursa spre construcii -i-antice (telescoape& acceleratoare de particale) care o8sedeaz <tiina conte,poran atGt 7n investi-area in:initului ,are cGt <i 7n cea a in:initului ,ic. "u,ea teoriilor ,or:olo-ice nu este nici cea a 7nspi,Gnttoarelor -uri ne-re situate la hotarele Universului& nici cea a
)5(
:eno,enelor cu eIisten e:e,er sau chiar ipotetic pe care le studiaz :izica particulelorK este o lu,e care se plaseaz 7ntre aceste eItre,e& 7n zona inter,ediar care constituie locul eIistenei o,ului. /8iectele teoriilor ,or:olo-ice :ac parte din lu,ea noastr& din lu,ea pe care o percepe, direct& ne,iJlocit. Pentru a le sesiza nu este nevoie de utilizarea unei aparaturi costisitoare <i so:isticate& tre8uie s deschide, ochii <i s privi, Ncu naivitateQ lu,ea pe care o descoperi,. Este lu,ea sclipitoare <i pestri a :or,elor <i calitilor palpa8ile& a percepiei i,ediate& 7n care tri, <i ,uri, (Pri-o-ine )15=). Este un univers etero-en& plin de caliti distincte <i de poteniale surprize. $ceast redescoperire a lu,ii vii& u,ane& care ne red un cos,os apropiat <i :a,iliar& include unele aspecte strGns le-ate! rea8ilitarea percepiei& elo-ierea diversitii& reaco,odarea cu co,pleIitatea. Br doar <i poate teoriile ,or:olo-ice au 7nraurit 7ntr;un :el sau altul& artele vizuale& prin aplecarea lor asupra :or,elor vizi8ile& prin ,odelarea unor structuri ,or:olo-ice& prin circu,scrierea pro8le,elor eseniale ale apariiei& ,eninerii <i dispariiei :or,elor. O #eoriile ,or:olo-ice caut s descrie <i& pe cGt posi8il& s eIplice apariia& ,eninerea <i dispariia :or,elor& 7ncearc 7nele-erea -enezei <i sta8ilitii lor& 7ntr;o ,ultitudine de do,enii. Mandel8rot ()151) a:ir, c nu,eroase :or,e din natur sunt atGt de nere-ulate <i :ra-,entate 7ncGt& 7n co,paraie cu Euclid& natura are un nivel ,ai 7nalt& dar <i calitativ di:erit& de co,pleIitate. Bor,ele sunt per,anent schi,8toare& variate& diverse <i par s deJoace orice tentativ de ,odelare cGt de cGt precis. 'ac eIist cGteodat ase,nri 7ntre unele :iine& ce pot avea oare 7n co,un& de pild& :or,a unei pietre <i cea a unui copac& cea a unui ani,al <i cea a unei plante& cea a unui produs tehnic sau artistic <i cea a unei :iine9 En ceea ce prive<te diversitatea :or,elor este evident c aceasta nu poate :i analizat decGt li,itat& deoarece :or,a este 7ns<i li8era diversitate (0achelard). Bor,a este reducerea <i esenial,ente de:or,a8il. Ea pare s scape oricrei de:iniii. Br 7ndoial& pot :i sta8ilite principii de si,etrie sau coresponden care s per,it raionalizarea acestei diversiti. Bor,a este& de :apt <i aici e toat pro8le,a& o noiune :unda,ental calitativ. Nu este o ,ri,e ase,enea ,asei& vitezei& te,peraturii. Nu poate
)56
cre<te sau scdea. Nu i se cunoa<te un principiu de conservare& precu, cel al ener-iei sau ,i<crii. Ne:iind cuanti:ica8il& :or,a pare s s:ideze orice 7ncercare de investi-aie <tiini:ic precis. Cel puin a<a susin cei care pretind c <tiina este eIclusiv cantitativ. Pentru Rena #ho,()1.*) o :or, se distin-e& se separ de un :ond& un spaiu P suport (un spaiu su8strat) a crui aparen :eno,enolo-ic variaz 7n :uncie de punctul considerat. 'ac :ondul este per:ect o,o-en& uni:or,& sau dac proprietile sale se ,odi:ic 7n ,od continuu& nu eIist ,or:olo-ie. Pentru apariia unei :or,e este nevoie de o discontinuitate 7n proprietile calitative ale suportului. Ceea ce este propriu :or,ei& spune #ho,& este :aptul c se eIpri, printr;o discontinuitate a ,ediului. Bor,a se desprinde 7ntotdeauna de un :ond& eIpri,Gnd prezena unei discontinuiti a proprietilor ,ediului. /poziia continuuFdiscontinuu st de :apt la 8aza percepiei noastre naive asupra lucrurilor <i a lu,ii. Ea re:ace distincia -estaltist 7ntre :ond (continuitate)<i :or, (discontinuitate). #eoria :ractalilor studiaz o anu,it :a,ilie de :or,e& pe cele N:ractaleQ. Bractal 7nsea,n :ra-,entat& :racionat& nere-ulat& 7ntrerupt. En -eneral& teoria :ractalilor este o teorie a :racturatului& a zdro8itului& a -ranularitii <i dese,inrii& a porozitii. Bor,ele cu care se ocup sunt caracterizate printr;o co,pleIitate intrinsec& de o nere-ularitate :unda,ental& ce se ,ani:est la toate scrile de o8servaie. Cu8is,ul& ,ai ales cel analitic& nu spar-e :or,a 7n 8uci& nu zdro8e<te 7n :ra-,ente o8iectele de unde aspectul de -ea, plesnit9 En sens intuitiv N:ractalulQ este o structur -eo,etric ori un o8iect natural care co,8in ur,toarele caracteristici! a. Prile au aceea<i :or, sau structur ca <i 7ntre-ul& chiar <i 7n cazul cGnd acestea au scri di:erite& putGnd :i u<or de:or,aiK 8. Bor,a sa este :ie eItre, de nere-ulat& :ie eItre, de 7ntrerupt sau :ra-,entat& oricare ar :i scara la care se :ace eIa,inarea K c. Conine Nele,ente distructiveQ& ale cror scri pot :i :oarte variate <i care acoper o -a, lar- (Mandel8rot )151). Mandel8rot nu,e<te :ractalul un set ,ate,atic sau un o8iect concret a crui :or, este eItre, de nere-ulat <iFsau :ra-,entat pe toate di,ensiunile. e vor8e<te de :ractali
)5*
naturali <i arti:iciali (:eri-i& tr,uri& :ul-i de zpad etc. <i cur8a lui Van Aoch& sita lui ierpinsTi& seturi Mandel8rot& seturi Iulia etc.). Mate,atica :ractal per,ite cuanti:icarea di,ensiunilor norilor& a valurilor& a tur8ulenelor aeriene& a unui cocolo< de hGrtie& a craterelor lunare& dispunerea strzilor unei ,etropole & :or,a unui rGu& siste,ul de vene <i artere al corpului u,an etc. #eritorii cu, ar :i cel natural& care pGn 7n anii )1.2 preau ire,edia8il dezordonate& de:initiv aleatorii& se 7,8lGnzesc prin e:orturile conJu-ate ale ,ate,aticienilor& chi,i<tilor& :izicienilor <i 8iolo-ilor <i& su8 calculul ri-uros al di,ensiunilor :ractale pe care le conin& 7ncep s :ie percepute coerent 7n -eo,etria lor evanescent & dar totu<i sta8il (Manolescu +22(). / di,ensiune :ractal se situeaz undeva 7ntre dou di,ensiuni Nnor,aleQ P de eIe,plu 7ntre linie <i supra:a eIist coasta Marii 0ritanii sau tietura unei conopidesecionate& adic ni<te cur8e atGt de sinuoase 7ncGt dau i,presia c u,plu o supra:a. Cuanti:icarea acestor cur8e <i ,aterializarea -ra:ic a cuanti:icrii se 8azeaz 7n pri,ul rGnd pe 7nele-erea relaiei dintre di,ensiune <i -radul de u,plere a spaiului& ceea ce echivaleaz cu eIploatarea <tiini:ic a unei pro8le,e de perspectiv. 'e aceea& raportul dintre :or, <i distri8uie este esenial 7n -ra:ic& de eIe,plu pentru 7nele-erea ,aJoritii lito-ra:iilor lui Escher& care se de:inesc prin a,8i-uitate di,ensional <i polise,ie perspectival la :el ca unele ro,ane post,oderne (Manolescu +22(). 'atorit :aptului c nu are aplicaii ,ate,atice NpracticeQ <i propune o apropiere de lu,ea real 8azat ,ai ,ult pe 7nele-erea Jocului :or,elor <i ,ai puin pe do,inarea realului prin ci:re <i statistici& teoria :ractal poate :i considerat o teorie aproape poetic (Manolescu +22(). Investi-Gnd lu,ea :ractalilor& Mandel8rot vor8e<te despre N:ru,useea ei plasticQ <i despre No nou :or, de art ,ini,al -eo,etricQ& recunoscGndu;i poeticitatea <i interaciunile cu arta realist sau a8stractK ,ate,aticianul Martin 3olu8itsTH <i :oto-ra:ul Michael Bield au realizat un al8u, 7n care :ractalii sunt asociai sau descoperii 7n arta isla,ic a si,etriei P tapiserii& vitralii& cera,ic. 'i,ensiunea e:ectiv a unui o8iect concret nu este di,ensiunea real& ci cea a :i-urii -eo,etrice care;l reprezint cel ,ai 8ine la scara de o8servaie considerat. $ceast noiune (di,ensiunea) nu este intrinsec& ea nu se ata<eaz o8iectului& ci unei
)5=
8aze pra-,atice <i su8iective! ea are de;a :ace cu -radul de rezoluie.
lu, un
eIe,plu& un -he, de s:oar cu dia,etrul de )2 c,& avGnd s:oara de ) ,, -rosi,e. 'e la )2 , -he,ul este asi,ila8il cu un punct (di,ensiunea sa e:ectiv este nul)K o8servat ,ai de aproape (de la )2 c,)& -he,ul este reprezentat printr;o 8il tridi,ensional (di,ensiunea sa e:ectiv este ()K pe ,sur ce ne apropie,& di,ensiunea e:ectiv a -he,ului se schi,8! la o distan de )2 ,, acesta este perceput ca un ansa,8lu de :ire& putGnd :i identi:icat cu o linie (di,ensiunea sa e:ectiv este ))K la o distan de 2&) ,, :irul este perceput ca un o8iect cilindric <i totul devine tridi,ensional (di,ensiunea e:ectiv este (). "a scar ,icroscopic& -he,ul se reduce la o ,uli,e :init de ato,i puncti:or,i <i redevine 2 di,ensional (di,ensiunea sa e:ectiv este nul). 'i,ensiunea e:ectiv a unui o8iect oarecare nu are o valoare :iI. Ea este dat de condiiile de o8servare <i Nnu 7nceteaz s se schi,8eQ. Noiunea de di,ensiune e:ectiv per,ite s se dea un coninut concret la ceea ce 7nsea,n un o8iect :ractal. Un o8iect natural va :i de:init ca :ractal 7n cazul 7n care di,ensiunea e:ectiv& 7ntr;o anu,it re-iune a lui& este N:ie o :racie& :ie un 7ntre- Nanor,alQ&descripti8il printr;o :or, nere-ulat sau :rG,iat. $ceasta 7nsea,n& 7n particular& c 7n natur nu eIist o8iecte :ractale 7n sine& ci nu,ai la o anu,it scar de o8servaie deter,inat! vzut de pe irius& de eIeplu& ,ai ,ult ca si-ur c relie:ul terestru nu este :ractal. Pro8le,a di,ensiunii e:ective a o8iectelor 7n :uncie de condiiile de o8servare s;a pus <i se pune <i 7n artele vizuale <i a dat na<tere la di:erite siste,e perspectivice 7n pictur iar 7n :il, la di:erite planuri (-eneral& de ansa,8lu& a,erican& italian& pri, plan& -ros plan& etc.). realitatea vizual;plastic are consecine deter,inante asupra chi,8area un-hiului de vedere dar ,ai ales a distanei de la care e perceput sau i,a-inat con:i-uraiei i,a-inii plastice e:ective. Perspectivele proIe,ice (ta<ist& entrelacs& ,icroscopic) au deschis arti<tilor noi orizonturi vizual;plastice dGndu;le posi8ilitatea s descopere noi :aete eIpresive ale eIistentului. #eoriile ,or:olo-ice nu caut s reduc :or,ele <i nici s le deduc din procese ele,entare interne sau eIterne& ci le privesc ca pe ni<te realiti autono,e& independente de natura :orelor care le;au dat na<tere. $ceste teorii susin c evoluia :or,elor ascult de le-i precise& distincte de cele care -uverneaz co,porta,entul naturii (,ateria are le-ile ei& :or,a are alte le-i). Ideea autono,iei lu,ii :or,elor& intuit <i de $ristotel
)5.
este 7n epicentrul ,ultor a8ordri artistice conte,porane. Cu si-uran ,i<carea nu,it land art (earth art) aprut la s:Gr<itul anilor V=2 7n cadrul preocuprilor pentru a,8ian (7n care artistul acioneaz asupra N:iziono,ieiQ unor :or,e de relie: punGndu;i 7n valoare calitile vizual;plastice ,odi:icGnd;o sau populGnd;o cu anu,ite repereFse,ne ale interveniei sale& nu este strin de spiritul cercetrilor ,or:olo-ice descrise. 'e alt:el arti<tii aparinGnd acestei direcii vdesc intenia de a;<i rea:ir,a unitatea cu natura 7n care tri, <i cu :orele sale. Este <i o reacie 7,potriva arti:icializrii& prin eIcese tehnolo-ice a ,ediului a,8iant. 'e ase,enea hiperrealis,ul care pune 7n valoare aparenele lu,ii vizi8ile P adic ceea ce se o:er ne,iJlocit o8servaiei sau 7nre-istrrii con<tiincioase a aparatului de :oto-ra:iat; descoperind aspecte vizual;plastice :ascinante 7n sine& in:luene ascunse cu dezvoltarea teoriilor ,or:olo-ice9 #eoria haosului studiaz cu predilecie :or,ele nere-ulate sau haotice. Bor,ele nere-ulate <i procesele haotice a8und 7n natur. $t,os:era terestr este 7nsu:leit de ,i<cri convective ,ai ,ult sau ,ai puin violente (ura-ane& vGrteJuri& tornade). Un curs de ap nu are niciodat o vitez uni:or,& ci este 7nvol8urat din cauza o8stacolelor. / :runz care se desprinde nu cade 7n linie dreapt& ci dup o traiectorie sinuoas <i co,pleI. Enc din )1=* #heodore chLenT& cercettor 7n do,eniul haosului acvatic <i aerian& su-era eIistena unei -eo,etrii naturale& u,ane <i cos,ice a :or,elor re-ulate 7n i,precizia lor! NPlantele reprezint siste,e vasculare prin care apa& sGn-ele <i p,Gntul& cur- 7ntr;o interdependen vie cu at,os:era. "aolalt& p,Gntul& lu,ea plantelor <i at,os:era alctuiesc un sin-ur ,are or-anis,& prin care apa cur-e la :el ca sGn-ele unui or-anis, viuQ ( chLenT& )1.=). Bor,ele nere-ulate& haotice au invadat <i artele plastice 7n special pictura! tehnicile pop <i op art& arta 8rut a lui 'u8u::et& anti;:or,a <i land art& arta ,ini,al a,erican vor :i tot atGtea ,i<cri care& pGn la arta conceptual a anilor )1.2& vor eIploata toate :elurile de :or,e& de ,aterii <i o8iecte. Pro8le,a di,ensiunii e:ective a o8iectelor 7n :uncie de condiiile de ela8orare se re-se<te <i 7n a8ordarea artei ca Noper deschisQ! o oper din secolul al DD;lea care nu Nreprezint ni,icQ poate :i Nconstruit 7n ,od a,8i-uu <i poate :i vzut divers con:or, un-hiului din care o prive<tiQ(U,8erto Eco )11=)& ea este NdeschisQ. Potrivit i,a-inii literare a la8irintului lui Mor-e "uis nu are le-turi&
)55
0or-es ()111)& creaia artistic este o rezerv de :or,e <i de :iciuni& unde spectatorul vine s se rtceasc <i s construiasc la in:init sensuri posi8ile. Pentru unii cercettori& 7ntre structura intern a urechii u,ane & tietura 7n sceiune a unor :ructe eIotice& spiralele ,elcilor <i ale -alaIiilor& -eo,etria solului crpat de secet <i a ,tsii P8roa<tei dintr;o 8alt& ra,i:icarea copacilor <i a rGurilor eIist o le-tur precis& 8azat pe reciclarea in:init a unui nu,r :init de tipare. Vor8ind despre :or,ele eIpresive care se re-sesc 7n alctuirea artei ,oderne& #itus Mocanu ()1.() susine c 7n :ond& 7ntrea-a ,i<care a artei este& 7ntr;un :el& un proces necontenit de pls,uire a unor noi :or,e <i o 7ncercare de a se trece& de la vizi8ilul constatat <i aparent& ctre invizi8ilul de pro:unzi,e sau chiar 7n direcia posi8ilului intuit a8ia 7n perspectiv. 'esi-ur aceast viziune liniar este si,plist <i oarecu, triu,:alist ea ,ini,alizGnd relurile <i adGncirile cu noi ,iJloace <i din perspective noi a unor intuiii ,ai vechi <i de ase,enea uitGnd eIistena unei viziuni ciclice asupra istoriei& eIistenei. Un lucru e evident& indi:erent din ce perspective a, privi :aptele& cercetarea& eIplorarea& 7nele-erea& utilizarea :or,elor 7n <tiin& :ilozo:ie <i arat nu se :ace izolat& autono,K 7ntre di:eritele a8ordri a lu,ii :or,elor (naturale& arti:iciale& artistice) eIist in:luene reciproce& canale de co,unicaie vzute <i nevzute& i,pulsuri& tendine care circul prin interstiiile co,pleIe& co,plicate care constituie lu,ea actual. / a8ordare creativ a pro8le,aticii i,a-inii 7n -eneral dar ,ai ales a i,a-inii 7n activitile vizual;plastice nu poate s nu in cont <i de aceste aspecte care 7,8o-esc cu si-uran strate-iile didactice creative.
17 DESENELE COPIILOR, ALE BOLNAVILOR PSI ICI I IMAGINILE ARTISTICE!PLASTICE
I,a-inile vizual;plastice& i,a-inile 7n -eneral& pot :i privite& analizate& cercetate& a8ordate <i din pespectiva relaiei dintre nor,al;patolo-ic& raional;iraional& arhaic; ,odern& in:antil;,atur etc. En acest sens& produciile artistice& nu doar ale pro:esioni<tilor )51
ci ans Prinzhorn a cules 7ntre anii )1)1;)1+) 7n Jur de *222 de picturi& desene& sculpturi etc. realizate de 8olnavi psihici& prezentGnd aceast adevrat colecie pu8licului. 'e ase,enea& el pu8lic lucrarea NCreaia plastic a 8olnavilor psihiciQ. $,8ele eveni,ente au avut in:luene considera8ile asupra arti<tilor vre,ii& :ie ei poei sau pictori. 'ac 7n -eneraia :ovilor <i cu8i<tilor& 7n intenia de dep<ire a viziunilor artistice acceptate de o:icialiti dar considerate dep<ite& ineIpresive& sursele de inspiraie erau luate din arta a:rican sau din arta naiv (art a autodidacilor)& pentru eIpresioni<ti& dadai<ti <i suprareali<ti aceste surse erau arta in:antil <i arta alienailor ,intali. Paul Alee aprecia atGt desenele copiilor cGt <i cele ale 8olnavilor psihici ! NIat cel ,ai 8un Aleeb Privii aceste su8iecte reli-ioase! au o pro:unzi,e <i o :or de eIpresie pe care eu nu o s o atin- niciodat. / art cu adevrat su8li,Q (re,arc prileJuit la contactul cu cartea lui Prinzhorn& 7n BeliI Alee )1=(). 'ac desenele 8olnavilor psihici l;au i,presionat prin :ora lor eIpresiv& desenele copiilor l;au atras ca :iind o cale i,portant de 7nnoire& o revenire la punctul zero al :or,rii plastice& pentru a putea porni la dru, :r 8alastrul acade,ic (%vonne >asan )111). 'ac Alee considera arta in:antil Nca 7nceputuri ale arteiQ& ca porniri ori-inare spre se,ne esenializatoare ale eIperienei& AandinsTH ,er-e pGn la a echivala 7ntru totul desenul in:antil cu cel pro:esionist. Moan Miro& artist care pare cu:undat uneori cu totul 7n universul de se,ne plastice ale copiilor& spunea despre copii c sunt ,ult ,ai puri& ,ai puin corupi <i reacioneaz ,ult ,ai spontan. Privind lucrrile lui& copiii nu 7ntre8au niciodat Nce reprezint asta 9Q& lucru pe care adulii 7l :ceau :oarte des (re:eritor la caracteristicile eIpri,rii plastice la copil vezi cap. (.6. <i (.*.). Pentru 'u8u::et <i de,ersul su artistic circu,scris universului nu,it art 8rut& lucrrile 8olnavilor psihici au Jucat un rol si,ilar ,<tilor a:ricane 'o-on pentru Picasso 7n con:i-urarea cu8is,ului. 'u8u::et se opunea cate-oric oricrei di:erenieri 7ntre creaia patolo-ic <i cea nepatolo-ic& a:ir,Gnd c Narta nu este altceva decGt un produs al eItazului <i ne8uniei& :iecare :iind un pictorQ.
)12
Relaionarea dintre arta psihopatolo-ic <i arta de avan-ard s;a :cut <i 7n sensul de a Nde,onstra c& chipurile& caracterul de art de-enerat (vezi re-i,urile totalitare de la Moscova <i 0erlin care au des:iinat avan-arda rus <i au interzis Narta ,or8id c). 'up Enchescu ()1..)& creaia patolo-ic are un caracter deschis& direct de Ndescrcare i,pulsiv i,ediatQ. Ea apare ca o descrcare ,or8id& particular& a spiritului& supus unor tendine i,perative& aparent necontrolate& care dep<esc cenzura con<tient a 8olnavului& :cGndu;<i dru, 7n a:ar 7ntr;o :or, 8rut& neprelucrat. En schi,8& 7n creaia nor,al conrolul criticii con<tiente ar :i 7ntotdeauna prezent. El reprezint un :eed;8acT care controleaz& corecteaz& 7,8o-e<te <i veri:ic opera 7n cursul procesului creator. En schi,8& 7n cazul creaiei patolo-ice& :eed;8acT;ul va 7ntreine dorina de eli8erare a 8olnavului de tensiunea sa intrapsihic con:lictual <i ,or8id (halucinaii onirice& o8sesii& :o8ii& idei delirante& auto,atis,e& co,pleIe etc.). Printre caracteristicile artei psihopatolo-ice& autorul citat ,ai sus& ,enioneaz ! ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; repetri stereotipeK 7ncrcarea co,poziionalK u,plerea spaiului <i dezor-anizarea acestuiaK aparenta ate,poralitate a i,a-iniiK lipsa perspectivei (liniare)K suprapunerileK :eno,enul de transparenK 8izareriileK a8surdulK dezor-anizarea :or,elor printr;un proces disolutiv;disociativ (,Gz-leala).
"ipsa perspectivei liniare& :eno,enul de transparen& ,Gz-leala se re-sesc <i 7n desenele copiilor la anu,ite vGrste& iar persistena acestor caracteristici la vGrste ,ai ,ari ridic se,ne de 7ntre8are asupra dezvoltrii lor ,entale. Pentru unii autori& :actorii eseniali ai creaiei psihopatolo-ice ar :i autis,ul& Jocul <i delirul. $li autori ,enioneaz halucinaiile& :eno,enele de auto,atis, ,ental& strile co,pleIuale ideo;a:ective sau erotizarea -eneral a -Gndirii& si,irii <i aciunii. Mun- consider creaia plastic nor,al
)1)
sau patolo-ic ca :iind 7n raport cu tendinele pri,are& individuale sau colective& desci:rGnd 7n i,a-inarul artistic arhetipurile. "a schizo:renici :actorii creativitii ar :i ! ; ; ; ; cre<terea 8rusc a capacitii de trire a unui eveni,ent K noi ,odaliti de trire a unui eveni,ent din punct de vedere calitativ K trans:or,area :or,elor o8i<nuite de eIpri,are K ela8orarea unor :or,e eIpresive noi.
Este interesant c aceste aspecte au :ost constatate <i 7n psihozele eIperi,entale induse de psihodisleptice (,escalina& psHloci8in& " ') care declan<eaz di:erite activiti creatoare. e <tie c su8stanele care provocau halucinaii vizuale& trans:or,ri :antastice ale realitii etc. au stGrnit interesul a nu,ero<i arti<ti de;a lun-ul ti,pului. Pentru a 7nele-e ,ai 8ine 7n ce const NcreativitateaQ schizo:renicilor& spicui, din conse,nrile :cute cu ocazia unui eIperi,ent cu o intocIicaie controlat cu ,escalin& realizat de psihiatrul Eduard Pa,:il ()1.=) su8 controlul a doi cole-i de 8reasl care au notat co,entariile <i rspunsurile la diversele 7ntre8ri& reaciile la ,uzic& la sti,ulri senzoriale etc. "a o or dup ad,inistrarea de ,escalin (cantitate strict controlat) apare o senzaie de ,odi:icare a ,ateriei corporale. u8iectul se si,nte ,ai u<or& ca <i cu, ar scpa de atracia -ravitaional. U<oar stare de anIietate <i de -rea. #re,urturi :ine ale eItre,itilor. / 8ucat de zahr e a,ar. Culcat pe divan& cu ochii deschi<i! la,pa devine o surs de lu,in pulsant ca un :el de vietate trasparent. Ea e centrul de producere a unor unde lu,inoase& concentrice& care se rspGndesc dia:an 7n spaiu. $8aJurul e ca o rochie de dansatoare ce :ace piruiete. u8iectul 7ncepe s :ie cuprins de senzaia c pulsaia lu,inoas i se trans,ite <i lui. Echide ochii. u8 pleoape se declan<eaz un Joc de ,otive lu,inoase. "a 7nceput& vGrteJul -enerator este situat 7n toat ,usculatura perior8ital. #re,urturile :ine ,usculare se trans:or, 7ntr;un :el de scprri uluitoare& care apoi se propa- 7n tot cG,pul vizual. $par ele,ente ce in de caleidoscop& de spectrul solar& de curcu8eu& de :il,e colorate. Insta8ilitatea ,otivelor lu,inoase este ,are <i constituie o cascad de toate culorile& de toate intensitile.
)1+
u8iectul redeschide ochii! 7ntrea-a ca,er oscileaz -elatinos& cuprinzGndu;l 7n ,asa sa tre,urtoare. e si,te 7ntr;o u<oar stare de eu:orie. tarea de u<oar anIietate s;a trans:or,at 7ntr;o relaIare -eneral.
Cu ochii din nou 7nchi<i su8iectul asist& particip la un nou spectacol . El devine& este acest spectacol prodi-ios de lu,in& de :luvii sclipitoare& de cascade de ,aterie i,palpa8il& incandescant de ploaie& de perle strlucitoare <i de spirale lu,inoase ca ne8uloasele& spaii visate& ocean :os:orescent& al-e translucide& pe<ti de cristal& draperii unduitoare. I,a-inea corporal su:er o deza-re-are pro-resiv! ,Ginile <i picioarele 7alucinaiile nu conin i,a-ini si,8oliceK toate sunt echivalate cu ni<te se,ne& dar nu sunt se,neK intensitatea lor este inco,para8il ,ai ,are. Muzica pus de psihiatrii eIperi,entatori este perceput de su8iect ca venind de departe& dintr;o alt lu,e& el si,indu;se acu, 7ntr;o lu,e independent. unetele sunt :cute dintr;un ,aterial transparent :oarte su8til. Muzica se insinueaz <i se con:und cu ,ateria universului lu,inos a su8iectului pe care;l ani,& i,pri,Gndu;i pulsiuni :antastice.
u8iectul este trezit din reverie de ctre eIperi,entatori pentru a :i supus unui test de apreciere a ti,pului. $cesta i se pare a8surd! ti,pul nu eIist pentru el& e 7nlocuit de ceva pluridi,ensional& in:init ,ai 8o-at. 'epersonalizarea e din ce 7n ce ,ai accentuat. "i,itele su8iectului se destra,& se dizolv& se si,te vast ca un :el de spaiu stelar. Nu ,ai are corp! Nsunt lu,in& sunt le-ea :antastic& universal ce ani, aceast lu,e :r ,ar-iniZQ. Voina& i,a-inaia& respiraia& totul se trans:or, i,ediat 7n acest univers halucinator& plin de lu,in. #oate ele,entele eIterioare sunt convertite 7n lu,in 7n su8iectul care s;a dizolvat ! NNu ,ai eIist si,uri& totul e 7nlocuit de un supra;si,. E :als s vor8i, de audiii colorate. Nu ,ai sunt sunete. E suprasonor& e supra;lu,inosQ. u8iectul se si,te un :el de i,ens spaiu cos,ic& 7n care cea ,ai :antastic lu,e de constelaii& de cascade lu,inoase& de descrcri electrice 7n -aze rare& de :luvii incandes;cente& se ,i<c dup le-i :antastice. E:ectul ,uzicii (0ach& 'e8ussH& Jazz) este :oarte puternic asupra halucinaiilor& care se ani, nelini<tit ca 7ntr;o :urtun. u8iectul cade 7ntr;o trans conte,plativ& nu ,ai poate
)1(
vor8i. CGnd i se citesc versuri de Pu<Tin& cuvintele se trans:or, 7ntr;un echivalent ce se tope<te 7n halucinaiile -enerale& coninutul noional se pierde& :razele nu ,ai eIist. pre s:Gr<itul eIperi,entului& dup plecarea psihiatrilor asisteni& su8iectul (Eduard Pan:il) vede ,ateria lu,ii 7nconJurtoare ca o -elatin ,odi:icGndu;<i 7ncontinuu :or,a cu care se con:runt& el 7nsu<i :iind -elatin ,i<ctoare. MGinile pe care <i le prive<te sunt cGnd ,ari& cGnd ,ici ca <i cGnd le;ar privi printr;un 8inoclu 7ntors. /scileaz tot ti,pul ca nivel de con<tiin. Encearc s ,nGnce dar 7<i si,te dinii dislocai. Ei controleaz 7n o-lind dar ni,ic nu pare la locul lui K corpul <i :aa se ,odi:ic 7ncontinuu ca :or,. PstrGnd caracterele de nedi:ereniere personal P so,atic P su8iectul se cu:und 7ntr;o lu,e din ce 7n ce ,ai :i-urativ& de 0rue-hel& 0osch& 'urer& Cranach& 3runeLald. u8iectul este <i el personaJ sau chiar personaJele respective& ca <i cGnd ar :i un :el de co,unicaie de su8stan :r li,ite clare& ca 7n sGnul unui lichid din care sunt constituite. Raportul de o8iectivitate nu se instaleaz& su8iectul :iind ,ereu ceea ce vede& ceea ce se vede. "u,ea 7nconJurtoare i se pare ,ult ,ai urGt decGt de o8icei. #oat ca,era e trans:or,at. Bace e:orturi ca s devin clar. Con<tiina oscileaz ca valurile oceanului& 7ntre dou eItre,e ! una dezolant& un :el de depersonalizare disperat& alta& un :el de con:uzie vid& o,o-en. #ul8urrile de sche, corporal sunt ciudate. 'inii <i ,selele nu sunt la loc K z-o,otul lovirii lor e anor,al. Ei este i,posi8il s se evoce 7n stare nor,al& a<a cu, a :ost 7nainte de eIperien. tin-e lu,ina <i se culc. "u,ea de i,a-ini :antastice apare din nou. E un :el de cltorie :antastic de la 0osch la suprarealis,. Encearc s se deta<eze de corte-iul acesta ,onstruos& s se vad 7n -Gnd. E i,posi8il s se reconstituie. CGnd se aprinde lu,ina i,a-inea corporal se re:ace su8 controlul vizual. Encearc s evoce un ta8lou cunoscut sau o :iziono,ie :a,iliar. En locul evocrii se dezvolt ele,ente :antastice& ca <i cu, intenia ar servi nu,ai ca i,puls pri,itiv <i nespeci:ic pentru o activitate halucinatorie. 'up un ti,p su8iectul adoar,e cu o senzaie -eneral de epuizare psihic <i :izic ( dup Eduar Pa,:il <i '. /-odescu )1.=). Re-si, evocate stri halucinatorii 7n ,ulte din ,rturisirile arti<tilor& ca surse de inspiraie pentru operele lor. Moan Miro ,rturise<te 7ntr;un nu,r din revista
)16
suprareali<tilor (Minotaure) ! NE,i este -reu s vor8esc despre pictura ,ea& cci ea este totdeauna rodul unei stri de halucinaie& provocat de un <oc o8iectiv sau su8iectiv& <i de care sunt cu desvGr<ire strinQ. I,a-ini halucinatorii& reprezentGnd de:or,ri i,ense& ,onstruoase& neverosi,ile& a,intind ,edicului cazurile de ele:antiazis& se 7ntGlnesc des& ,ai ales 7n operele din perioada suprarealist a lui 'ali. Br 7ndoial& re,arc un alt psihiatru <i o, de cultur (Ion 0i8eri )15*)& un artist ca 'ali& dezechili8rat prin structura ,ental& nu se va li,ita la procesele creatoare naturaleFnor,ale ale su8con<tientului. El se va pune voluntar 7n stare de trans. $<a cu, Ri,8aud 7<i provoca starea de plutire& printr;o lun-& i,ens <i raional dere-lare a tuturor si,urilor& 'ali a :olosit& :r nici o 7ndoial P de<i nea- cu hotrGre :aptul P su8stane halucino-ene& pentru a;<i provoca viziuni. 'ac 7n halucinaiile schizo:renicilor sau 7n cele provocate de consu,ul de su8stane halucino-ene ruptura :a de lu,ea 7nconJurtoare <i eul so,atic este total& arta supra;realist nu reprezint o e,ancipare total de su8 :or,a <i consistena o8iectelor cotidiene sau reale. 'ar acestea vor su:eri deviaii& ,odi:icri de articulaii& vor :i cu:undate 7n a,8iane noi& 7n at,os:ere lunare& lacustre& viscerale& ve-elale. $rta suprarealist& spre deose8ire de halucinaiile patolo-ice& va :i populat de o8iecte cu :uncii si,8olice ! ,<ti& ,anechine& auto,ate& :iine co,pozite& :ra-,ente corporale <i or-anice de:or,ate sau nu& hipertro:ii ,onstruoase <i insolite& o8iecte <i construcii :anteziste de nere-sit 7n real& ,ecanis,e& ,a<inrii& :or,e ani,ale sau ve-etale proiectate pe portative i,ense& eItraterestreK asocieri i,posi8ile& 7,perecheri a8surde& deza-re-ri de :or,e <i lu,i <i reconstrucii de noi peisaJe& astrale& so,na,8ulice. $, putea spune 7,preun cu psihiatrii c cunoa<terea halucinatorie este catati,ic (adic psihicul co8oar& re-reseaz spre niveluri pri,itive& arhaice ale -Gndirii oniroide) chiar <i 7n cazul arti<tilor suprareali<ti& ea :uncionGnd dup ,ecanis,e de copenetrare& de si,pa;tie& de identi:icare su8stanial& cu, a, vzut 7n cazul eIperi,entului cu intoIicaia de ,escalin 9 Nu aJun- unii arti<ti suprareali<ti la crearea unui nou re-i, de realitate& o presi,ire de spaii planetare e,ancipate de ti,p& totul prGnd un adevrat salt dincolo de ,aterie& de terestru& de ti,p (vezi lucrrile lui #an-uH) 9
)1*
>alucinaiile provocate de su8stanele halucino-ene sau de psihicul 8olnav al schizo:renicului nu conin 7ntr;adevr i,a-ini si,8olice& a<a cu, susin unii psihiatri9 au acese i,a-ini sunt :ie si,8oluri ale tendinelor pri,are individuale sau colective (ale sinelui individual <iFsau colectiv) 9 Iar 7n cazul arti<tilor i,a-inile halucinatoriiFhalucinaiile creatoare devin si,8oluri prin travaliul in:uzat de cultura acu,ulat9 'ar 7n cazul arti<tilor atin<i de alienare 9 Cu cGt activitatea halucinatorie se intensi:ic& cu atGt siste,ul de re:erin so,atic& personal devine ,ai inutil& cu, s;a vzut 7n eIperi,entul prezentat ,ai sus. $ceast rsturnare a raportului 7ntre persoan <i lu,e ali,enteaz procesul de depersonalizare <i di:uzeaz con<tiinaF,intea spre nivele ,ai pri,itive. $ceste nivele pri,itive& arhaice& cu si-uran ,itice (vezi Mircea Corneliu +222) au :ascinat ,ereu arti<tii care au vrut s se apropie de -radul zero al creaiei (vezi cazul pictorului 4uculescu& care vroia s si,t <i s picteze cu su:letul <i 7n viziunea pri,itivului). En relaiile posi8ile dintre art <i ne8unie& care sunt la :el de vechi& se poate pune accentul pe di:erene& pe ceea ce le desparte sau pe ase,nri& pe -sirea unor puncte co,une. $tunci cGnd privi, lucrrile schizo:renicilor& noi recepion, ,esaJe care de :apt nu ne;au :ost destinate& cci destinaia co,unicrii se pierde 7n ,la<tina dra,ei psihotice& 7n acest re-i, nocturn al su:letului. $lienatul deseneaz& picteaz :r intenie creatoare <i :r nevoia de a co,unica& spun o serie de psihiatri. Rezult c schizo:renicul r,Gne 7n a:ar de NpoesisQ& ca <i de realitate. 'erealizarea <i autis,ul& izolarea 7ntr;o lu,e rupt total de ceilali <i de realitate& se repercuteaz asupra ,iJloacelor de eIpresie care devin :ie circu,scrise unui N:or,e -olite de sensQ& :ie con:i-uraii Nsi,8olis, er,eticQ. 'ar cu si-uran 7ndrzneala ,i<crii
suprarealiste de a se apleca asupra zonei nocturne& de adGnci,e a su:letului u,an& :ructi:icGnd cunoa<terea oniroid& auto,atis,ul psihic& delirurile halucinatorii 7n direcia unei :antezii creatoare& neinhi8ate de interdicii sociale <iFsau culturale& s;a hrnit cu si-uran <i din descoperirea Nartei psihopatolo-ice.Q "a :el de adevrat este <i :aptul c :iina u,an nu poate :i redus la aceast zon pri,itiv& ele,entar& a vieii su:lete<ti& oricGt de adGnc ar :i ea& cci o,ul presupune deopotriv vis <i disciplin a ve-hei& auto,atis, <i raiune. $rtistul suprarealist poate produce opera de art deta<Gndu;se de pGnza sa& pe cGnd alienatul& ata<at indisolu8il de
)1=
NoperQ constituie 7,preun No8iecte esteticeQ care ,resc nucleul de ,ister al :iinei u,ane. $<a cu, copilul& 7n evoluia sa spre ,aturitate& nu poate r,Gne la stadiul ,Gz-; lelilor 7n eIpri,area plastic& oricGt de ori-inar& spontan& eIpresiv& pri,itiv <i inti, le-at de incon<tientul arhaicFpulsionalF-enetic& nici arta nu poate r,Gne cantonat doar 7n zonele nocturne& arhaice& pri,itive& ori-inare ale :iinei u,ane& ea avGnd de eIplorat <i eIpri,at <i alte zone& stri& inter:erene. 'ar pro8a8il o,ul va :i ,ereu interesat& iar din cGnd 7n cGnd de;a dreptul :ascinat& de 7nceputurile sale& de nucleul su ori-inar (vezi u,anitas +. LLL.phantas,a.ro Centrul de studiere a i,a-inarului& Bacultatea de "itere CluJ;Napoca
). 'ana Ba8ini (+22=) P Creativitatea artistica. Relatii intre artele vizuale si terapia prin arta& P.U.C. +. Enachescu Constantin ()1.*) P EIpresia plastica a personalitatii& Ed. tiinti:ica& 0ucuresti (. Enachescu Constantin ()1.*) P EIpresia plastica a personalitatii& Ed. tiinti:ica& 0ucuresti 6. 'oru Pop(+22*) P /chiul si corpul& Editura 'acia& CluJ;Napoca *. Cioca Vasile (+22.) P I,a-inea <i creativitatea vizual;plastic& Ed. "i,es& CluJ Napoca l
)1.
1T.
9OCUL I EDUCAIA VIZUAL
(Jocul P calea re-al spre art& creativitate <i li8ertate interioar)
Principalele activiti u,ane& onto-enetic vor8ind& sunt Jocul& 7nvarea didactic& ,unca productiv <i creaia. $ctivitatea& 7ntr;o accepiune :oarte lar-& este o relaie 7ntre or-anis, <i ,ediu (natural&social <i cultural 7n cazul oa,enilor)& 7n care au loc un consu, ener-etic& cu o :inalitate adaptativ. Envarea& care este una dintre :or,ele activitii u,ane& reprezint o relaionare 7ntre cel ce 7nva <i ,ediul naturalFsocialFcultural& relaie 7n care persoana depune un e:ort& consu, ener-ie :izic <i ,intal pentru a <ti <i 7nele-e ,ai ,ult& pentru a putea :ace ,ai ,ult -)"#/" 8# #*-)"#/"& activitatea :iind 7ntotdeauna rezultanta acestei corelaii chiar dac uneori pune, accentul pe ,ediul intern sau pe cel eItern (vezi u,anitas). $ceste patru :or,e de activitate eseniale 7n dezvoltarea onto-enetic <i istoric a o,ului nu sunt pure& ele avGnd atGt co,ponente ,intale& interne cGt <i co,ponente ,ateriale& eIterioareK apoi :iecare dintre ele au ceva din celelalte ! Jocul conine <i ele,ente de 7nvare sau de creaie& ,unca poate avea ,o,ente de creaie& creaia are ,o,ente ludice dar este <i ,unc perseverent etc. $se,nrile& deose8irile& corelaiile& trans:erurile eIistente 7ntre cele patru activiti u,ane eseniale& sunt nu,eroase <i eItre, de i,portante pentru ,ulte do,enii <i pot :i a8ordate din ,ulte puncte de vedere. Pe noi ne intereseaz aici ,ai cu sea, i,plicarea Jocului 7n creaie <i 7nvare& ,ai precis 7n educaia vizual& considerGnd& para:razGndu;l pe Breud& c @/$!% (ase,eni visului care este calea re-al spre incon<tient) )2-) $,%), ")7,%0 21") $"),-#.#-,-). Nu 7ntG,pltor Jocul este cel ,ai :recvent de:init prin contrast cu ,unca& considerat ca o activitate i,pus <i controlat (vezi 3rand 'ictionnaire de la PsHcholo-ie& "arousse& Paris& )111). En acela<i dictionar se ,enioneaz :aptul c Jocul este o activitate -ratuit& repliat asupra sa prin :aptul c este declan<at de o ,otivaie intrinsec& :oarte puin )15
7ntrit de sti,ulri eIterne <i nu are nevoie de 7ntriri eIterioare pentru a se des:<ura. 'e aceea Jocul induce plcere celui care 7l eIercit. M/-#.,+#, #*-"#*2)$0 8# 1%0$)"), sunt dou aspecte psiholo-ice eseniale ale Jocului care 7,preun cu ?*-")+#*)"), $/*2-,*-0 , ")(%)>!%!# %#=)"-0+##& 7i con:er acestuia& dup >uizin-a ( ) :aptul de a :i drept una dintre ele,entele spirituale :unda,entale ale vieii. 'e aceea aIa @/$-%#=)"-,-)-$"),-#)/$"),-#.#-,-) este una din aIio,ele educaiei artisticeFvizuale. Pentru a 7nele-e de,ersul nostru psihopeda-o-ic pe trG,ul educaiei vizuale concentrat 7n sinta-,a @/$!% ')-, ,"-, va tre8ui ,ai 7ntGi s ne aplec, asupra :iinei Jocului& spre a;i 7nele-e& atGt cGt pute,& virtuile proprii care;l reco,and ca <i cale re-al spre art <i li8ertate interioar ,ai cu sea, pe trG, educaional. O Mocul pare a :i 7nainte de toate o ,ani:estare a li8ertii ! este nevoia :iinei u,ane (<i a -Gndului) de a hoinrii 7n direcii sta8ilite nu,ai de curiozitatea <i i,a-inaia sa ( olo,on Marcus& +22(). /rice proces de 7nvare presupune <i un caracter ludic. Mocul constituie o ad,ira8il ,odalitate de a;i :ace pe elevi s participe activ la procesul de 7nvare.Elevul se -se<te aici 7n situaia de actor& de prota-onist <i nu de spectator& ceea ce corespunde :oarte 8ine dina,is,ului -Gndirii& i,a-inaiei <i vieii lui a:ective& unei tre8uine interioare de aciune <i a:ir,are (0runer M.). #oate :orele corporale <i :acultile noastre ,entale& instinctele <i apetiturile ca <i senti,entele cele ,ai 7nalte contri8uie :ie la conservarea individului& :ie la ,eninerea speciei. 'oar dou activiti :ac eIcepie de la aceast re-ul& :iindu;<i coneIe prin 7ns<i eli8erarea lor de su8 autoritatea necesitii ! ,"-, 8# @/$!%. $rta <i Jocul sunt& a<a zicGnd& luIul vieii. $, putea clasi:ica arta ca un tip de Joc ( pencer). Pentru chiller& o,ul e 7n chip deplin o, nu,ai cGnd se Joac. Baptul c atunci cGnd ne Juc,& cGnd intr, cu toat :iina 7n Joc& sunte, 7n chip deplin oa,eni& este susinut uizin-a ( >o,o ludens) ! ; li8ertateK ; situare 7n a:ara vieii curente(de ,ulte ori derizorii)& deci un :el de evadare& eli8erareK
)11
; capacitate de a;l a8sor8i pe JuctorK ; caracter -ratuit (nu satis:ace o nevoie u,an :unda,ental i,ediat)K ; activitate care se constituie 7ntr;un scop 7n sineK ; destindere& ca ur,are a alternativei la viaa cotidianK ; 7n ,ani:estrile sale superioare& se,ni:ic& cele8reaz ceva& 7<i are loc 7n s:era sr8; torilor <i a cultului& 7n aceea a sacruluiK ; dezinteres& situare dincolo de interesele ,aterialeK ; des:<urare 7n interiorul unor :rontiere te,poraleK ; odat Jucat& devine :or, de cultur care se pstreaz 7n a,intire ca o creaie spiritu; alK ; poate :i oricGnd repetatK ; li,itare spaial presta8ilit& ,aterial sau i,a-inar (arena& ta8la de <ah& cercul ,a-ic& . te,plul& scena& ecranul& tri8unalul& catedra) ; creaz ordine <i este ordineK ; aspiraie spre :ru,os (:actori estetici! tensiune& echili8ru& 8alansare& contrast& variaie& . 7nlnuire& deznod,Gnt& rit,& ar,onie& :ar,ec)K an-aJeaz& captiveazK ; tensiune deter,inat de incertitudine& <ansK ; re-uli i,perioase <i indiscuta8ileK violarea lor duce la distru-erea JoculuiK ; tendina de constituire 7n -rupuri (asociaii& clu8uri& societi& :ederaii& uniuni etc. ale celor care practic un anu,it Joc)K ; :acultatea de a :i un altul& ca tendin spre ,ister& ,ascarad& prin de-hizare& travesti& ,asc etcK ; caracter de lupt pentru ceva sau reprezentare a cevaK ; sacralitateK ; capacitate de reprezentare& :i-urare& aco,paniere a unor eveni,ente cos,iceK ; include destinul de a :i o Jucrie a 'ivinitiiK ; acces la zonele supre,e ale spirituluiK ; i,plicare 7n aciunile sacre ale popoarelor pri,itiveK ; nu,itor co,un al lu,ii copilriei <i al lu,ii popoarelor pri,itiveK ; coeIisten a caracterului hieratic <i a caracterului ludic 7n do,eniul sacrului. Chiar <i o si,pl trecere 7n revist a acestor caracteristici ale Jocului (asupra crora ar ,erita s ,edit, toi cei care lucr, 7n universul educaional) 7i dezvluie :iina co,pleI <i ,ultiplele virtui :or,ative. 'intre caracteristicile enu,erate ,ai sus& a, reine pentru aportul lor 8ene:ic 7n sti,ularea creativitii& ur,toarele ! ; li8ertateK ; capacitate de a;l a8sor8i pe JuctorK ; destindere& ca ur,are a alternativei la viaa cotidianK ; dezinteres& situare dincolo de interesele ,aterialeK ; aspiraie spre :ru,osK ; tensiune deter,inat de incertitudine& <ansK ; :acultatea de a :i un altul& ca tendin spre ,ister& ,ascarad& prin de-hizare& travesti& ,asc etcK ; caracter de lupt pentru ceva sau reprezentare a cevaK ; sacralitate (ideea apartenenei noastre la un cos,os& adic la o ordine sacr)K ; acces la zonele supre,e ale spiritului.
+22
A*,%#<, 12#D/%/7#$0 a vzut 7n Joc un soi de trans:er de ener-ie psihic& :ie c aceasta se schi,8 7ntre doi Juctori& :ie c ia trans,ite via o8iectelor (ppu<i& trenule etc.). te Joci cu ceva 7nsea,n s te druie<ti o8iectului cu care te Joci ! Juctorul 7<i investe<te propriul li8ido 7n lucrul cu care se Joac. Mocul surescit i,a-inaia <i sti,uleaz e,otivitatea. Cu alte cuvinte @/$!% ').#*) / ,$+#!*) &,7#$0 $) -")<)8-) .#,+, %)7G*' (,*-)<#, ') "),%#-,-). P2#D#,-"#, se intereseaz cu predilecie de e:ectul produs de Joc asupra Juctorilor ! activitate :izic sau ,ental ce produce celui care o practic ')2-#*')") 8# 1%0$)"). 'e aceea pro8a8il Jocul constituie :or,a de activitate speci:ic pentru copil <i hotrGtoare pentru dezvoltarea lui :izic <i psihic nor,al. * ,$-!% ?*.0+0"## plcerea resi,it de elev este :actor ,otivant care :ace ca e:ortul s nu :ie resi,it. tarea de destindereFeli8erarea de stress pe care le induc activitile ludice <i plcerea resi,it sunt aspecte psihice 8ene:ice pentru a8ordarea creativ a actului didactic. Pro8a8il ar :i cazul s ne intero-, ,ult ,ai des ca educatori P oare activitile plastice declan<ateFpropuseFcoordonate de noi& induc plcere <i destindere 7n elevi9 'ac cele dou stri psihice sunt activateFinduse& elevii se eIpri, ,ai %#=)" <i ,ai ')2$D#2. (vezi <i ctransa creatoareQ din cap. Inteli-ena e,oional <i activitile vizual;plastice& 7n Cioca Vasile& +22.& Mocul de;a arta& Ed. "i,es). D#* 1)"21)$-#.0 12#D/1)',7/7#$0 ,erit s ne aplec, <i asupra relaiilor posi8ile dintre @/$ 8# "),%#-,-)& @/$ 8# 7G*'#")& @/$ 8# ,"-0& @/$ 8# #&,7#*,+#)/#&,7#*,". Ne pute, 7ntre8a& de pild& ce tipuri de -Gndire presupun <i 7l sti,uleaz Jocurile9 'up olo,on Marcus JoculFJocurile presupun <i dezvolt ur,toarele tipuri de -Gndire ! ; lo-ic ; co,8inatoric ; pro8a8ilist ; al-orit,ic ; inductiv ; analo-ic ; lin-vistic ; i,a-istic ; intuitiv ; spaial 3Gndirea& su8liniaz acela<i autor& 7nainteaz prin Joc& de la cunoscut la necunoscut& de la previzi8il la i,previzi8il& de la si-ur la pro8le,atic& de la ni,ereal la strate-ie. $lt:el spus& Jocul este o ,odalitate a-rea8il de eIersare& dezvoltare& structurare a di:eritelor tipuri de -Gndire. $,inti, aici <i relaia dintre -ndirea raional P -Gndirea lateral P creativitate <i i,plicarea lor 7n di:erite Jocuri didactice. Plin de consecine didactice poate :i <i relaia dintre @/$ 8# "),%#-,-). CGt de ,ult se apropie sau se deprteaz de viaa propriu;zis Jocul& <tiut :iind :aptul c i se atri8uie acestuia <i tendina de evadare <i caracterul de -ratuitate 9 'ac prin Joc o,ul evadeaz din lu,ea real& din real 7n interiorul unor :rontiere te,porale (nici un Joc u,an nu se des:<oar la in:init& poate doar Jocul vieii <i al ,orii) pentru a se destinde& pentru a scpa te,porar de presiunile vieii cotidiene& asta 7nsea,n c sunt suspendate toate le-turileFrelaiile cu realul& Jocul inGnd de do,eniul irealului 9 Ro-er Caillois ( ) de:ine<te Jocul ca o activitate :ictiv (Jocul presupune o con<tiin speci:ic a unei realiti secunde sau de pur irealitate 7n raport cu viaa curent). Entr;un studiu privind arta lui Mondrian& Victor Ieroni, toichi nuaneaz speci:icul Jocului 7n cG,pul
+2)
relaiilor sale cu realul <i irealul ! NEn Joc P 7nc de la 7nceputurile culturii u,ane& cGnd el 7<i -sea ,ani:estarea supre, 7n rit P se propune o aciune eIistenial ') #*-)7",") , #"),%!%!# ?* "),% 8# , "),%!%!# ?* #"),% (su8linierea ne aparine), de 7ntreptrundere 7ntre "),%#-,-), 1"/(,*0 <i #'),%#-,-), 2,$"0Q. 'eci naturaFspeci:icitatea Jocului nu ar ine nici de realitate <i nici de irealitateK Jocul este o aciune& o ,odalitate de ptrundere 7n irealFi,a-inarFideal& de ie<ire din real& de 7ntreptrundere a celor dou trG,uri& de ar,onizare a celor dou universuri. Pro8a8il 7n acest sens Jocul este creatorul culturii <i nu sursa ei. Mocul ar :i un :el de poart -alactic prin care se poate ie<i din realitate& se poate intra 7n ireal (i,a-inar)& se poate intra 7ntr;un tarG, 7n care are loc un ,elanJ 7ntre cele dou teritorii (real <i i,a-inar). 'e ase,eni Jocul& cu spaiul su& cu re-ulile <i :ilozo:ia lui& cu li8ertile <i -ratuitile sale& ne aJut <i ne pre-te<te& cGnd sunte, copii(do,inai de dorine& capricii& spontaneitate)& s intr, 7n real (7n realul ,aterial <i social)& <i s ie<i, din acesta c7nd sunte, ,aturi& an-aJai 7ntr;o activitate repetitiv <i do,inai de o8iectivitate& pra-,atis, <i de lo-ic. Cu alte cuvinte& '#* 1)"21)$-#.0 1)',7/7#$0& Jocul e :olosit ca / &/',%#-,-) ') 2)'!$+#) 1/<#-#.0 a copiluluiFelevului 7n vederea trans:or,riiF:or,rii lui ca viitor ,aturFcetean cu anu,ite calitiFco,petene dezira8ile (vezi $)2)%/" de o8iectivitate& raionalitate& iraionalitate& a:ectivitate etc. 7n cazul o,ului ,atur. 'ac valoarea seductiv !%!# %#=)"-0+## $,") )2-) $/2!=2-,*+#,%0 @/$!%!# )2-) ?* $)*-"!% #*#&## $"),-/"!%!#/,"-#2-!%!# 8# $"),-#.#-0+## . Enser, aici un citat revelator din operea lui Mircea Eliade re:eritor la li8ertate! N...*#&#$, ,=2/%!- *#&#$ *! 1/,-) 2-)"#%#<, / $"),-#.#-,-) 21#"#-!,%0 ,-G-, .")&) $G/&!% )2-) H 8# ?8# '0 2),&, $0 )2-) H %#=)". C0 *!&,# 1#)"')"), %#=)"-0+## 2,! , $/*8-##*+)# %#=)"-0+## 1/,-) 2-)"#%#<, !* 21#"#- $"),-/"E. En acest conteIt 7nele-e, poate ,ai 8ine de ce 7n ,o,entele de ,aIi, creativitate creierul apelez cu predilecie la i,a-ini <i nu la idei ! co,8inarea i,a-inilor este ,ult ,ai li8er& ludic decGt co,8inarea ideilor. Ca o concluzie pute, spune c Jocul $)%)*- &/' ') ')2$/1)"#"), )>1%/",") 8# ("!$-#(#$,") , %#=)"-0+## #*-)"#/,"). En cadrul educaiei vizuale Jocul de;a arta& Jocul cu arta este o,8ilical coneIat cu li8ertatea. O Vo, analiza dou Jocuri vizual;plastice evideniind unele aspecte ,enionate ,ai sus. Pri,ul Joc vizual;plastic este JR/-#"), 1%,*8)# ?* @!"!% $)*-"!%!# )# 2,! %!&), 1) '/2E, varianta cu ochii 7nchi<i (vezi Cioca Vasile& +22.& Mocul de;a arte& Ed. "i,es). Mocul const 7n desenareaFpictarea unor :iine& lucruri& plante& ,edii& ele,ente pur plastice la su-estia va- a pro:esorului& rotind ,ereu plan<a 7n direcia acelor de ceasornic sau invers& cu 12 sau )52 de -rade. 'e eIe,plu !se su-ereaz desenarea unei :iine iu8iteK rotire 12 de -radeK pictarea unor :or,e insta8ileK rotire 12 de -radeK desenarea unui ele,ent care plute<teK rotire 12 de -radeK desenarea a dou o8iecte& unul din proIi,itate cellalt :iind la distan ,are etc. #otul se realizeaz cu ochii 7nchi<i. $poi aceast lu,e iraional (:or,e suprapuse& ele,ente cu capul 7n Jos 7n relaii spaiale ciudate) este transpus 7n versuri sau proz. Unde este prezent li8ertatea9Prin :aptul c vzul este
+2+
opturat <i suportul se rote<te ,ereu& su8iectul nu ,ai tre8uie s in cont de conveniile spaiale <i co,poziionaleK <tiind c nu vede ceea ce deseneaz 7l atra-e ca eIperien total nou <i aciune :oarte li8er ( nu se ,ai -Gnde<te c N-re<e<teQ lipsindu;i controlul vizual). Mocul acesta plastic 7l a8soar8e pe Juctor prin ineditul su& poate chiar prin ciudenia sa <i 7l sustra-e 7na:ara activitii o8i<nuiteFcurente de a desena cu care a :ost antrenat. I,plicarea 7n acest Joc de desenare induce <i o u<oar tensiune cauzat de incertitudinea rezultatului prin lipsa controlului vizual. En traducerea 7n versuri a universului -ra:ic ciudatFiraional& su8iectul se vede nevoit sa :ie un altul (poet& scriitor& eIploratorFinterpret al ueni lu,i ciudate& alta decGt cea real& o8iectiv& 8anal). enti,entulFstarea de destindere 7l inund pe su8iect 7n ,o,entul cGnd deschide ochii <i vede universul 7n care toate plutesc 7ntr;un spaiu :r -ravitaie <i :r susFJos& p,GntFcer 7n care toate se ,i<c li8er :r opreli<ti& nu ca 7n viaa real do,inat de atGtea le-i <i re-uli. Mocul acesta cu desenul 7nvGrtit& cu, s;a eIpri,at un elev & poate :i oricGnd repetat nscGnd alte <i alte lu,i pe dos. vede, <i s citi, cGteva desene 7nvGrtite si teIte inspirate de acestea. En toate cele trei desene se si,te o at,os:er de i,pondera8ilitateK :or,ele sunt su,ar reprezentate & cu dislocri de ele,ente& suprapuneri li8ere si proporii 7ntG,pltoareK desenele par a :i ilo-ice& iraionale & 7ntreinGnd relaii sla8e cu realitatea o8iectiv. $nalizGnd teItele prileJuite de cele trei desene (,enion, :aptul c atGt desenele cGt <i teItele au :ost realizate de elevi din clasa a V;a) & prin pris,a relaiei real;i,a-inar& pute, spune c copiii au realizat c lu,ea lor de pe hGrtie este di:erit de cea real& este ciudat& i,a-inarK ei con<tientizeaz cele dou lu,iK nu respin- i,a-inarul& 8a ,ai ,ult intr 7n universul su prin inter,ediul ludicului. Contactul dintre cele dou lu,i 7i pune pe -Gnduri ( a :i sau a nu :i ... scrie un elev) K ei cred c <i i,a-inarul XesteY & este o lu,e& o alt:el de lu,e ! ciudat& de vis& ireal& :icional& neclar& de neineles& de neuitat& cu lucruri o8i<nuite dar totu<i di:erite etc. $ceast alt:el de lu,e creat de ei printr;un Joc& 7n care au introdus :or,e de lucruri din realitate dar care au devenit ,isterioase& 7i provoac s;-!% A
D)2)*!% 6
+26
T)>-!% 6
+2*
D)2)*!% C
+2=
T)>-!% C $cel :eno,en de inte-rare a irealului 7n real <i a realului 7n ireal este prezent cu prisosin <i 7n acest Joc de;a arta & Jucat cu ni<te copii de clasa a V;a. $l doilea Joc plastic& JP)"2/*,@!% $!%/,")Q& are ur,toarea des:a<urare ! :iecare elev are pe una din ,Gini tras o <oset al8& nea-r& -ri sau de o anu,it culoareK dup ce <i; au ales dou culori sau o sin-ur culoare& elevii 7<i picteaz <oseta personaJ tratGnd culorile cu, vor (plat & pictural& 7nchizGndu;le& deschizGndu;le& -rizGndu;le) <i repartizGndu;le pe toat supra:aa tridi,ensional :ie li8er su8 :or, de pete& puncte& linii sauF<i ochi& -ur etc. $poi :iecare elev iese 7n :aa cole-ilor <i 7<i prezint personaJul culoare ,i<cGndu;l 7n :aa unui panou al8& ne-ru& -ri& ro<u& verde& al8astru etc. Mocul poate continua cu -ruparea a (;6 personaJe culoare pe un sin-ur panou <i cu ,i<carea lor pe di:erite :onduri ,uzicale. En :inal personaJele culoare vor :i scoase de pe ,Gini <i -rupate pe ,ai ,ulte panouri colorate& a<ezate orizontal sau vertical& ori su8 :or,a unei instalaii. (de :apt ni<te eIerciii de co,poziie cro,o:or,ic). Mocul acesta 7i a8soar8e cu totul pe elevi prin ineditul su ! personaJul este tridi,ensional& :izic real & se poate ,i<ca iar 7n ,iezul lui este chiar cel care l;a realizat& el 7l ,i<c& el 7i d via& este o prelun-ire apropriului corp sau :iin (7n acest Joc relaia dintre real <i ireal este total& cele dou cG,puri se contopesc). $cest Joc este un 8un prileJ de destindere& aceste personaJe :iind cu totul alceva decGt personaJele reale& o8i<nuite. Elevul are prileJul s se ,ani:este li8er& s;<i eIerseze li8ertatea decizGnd sin-ur ale-erea <osetei& culorilor& tratrii acestora& prezentarea <i ,i<carea personaJelor 7n conteIte di:erite. Elevii 7<i eIerseaz din plin <i :acultatea de a :i un altul prin de-hizare ! el devine& pentru cGteva clipeF,inute& o :iin culoare cu alte 7nsu<iri care trie<te <i se ,i<c 7ntr;o alt lu,e.
+2.
PersonaJe <oset (elevi de la "iceul pentru de:icieni de auz& CluJ;Napoca& Pro:. /lteanu Irinel)
+25
"iceul de $rt Ro,ulus "adea& CluJ;Napoca& clasa a VII;a (pro:. Gr8u Maria <i Poru,8 "ucian)
+21
PersonaJe <oset ("iceul Pentru 'e:icienti de $uz& CluJ;Napoca& pro:. /lteanu Irinel)
+)2
personaJe culoare
+))
1)"2/*,@) $!%/,") L#$)!% 1-. D)(#$#)*-# ') A!< 2!2B L#$)!% ') A"-, @/23
14. SPONTANEITATE SI ANTRENAMENT IN CADRUL EDUCATIEI ARTISTICE-PLASTICE

Metodele& strate-iile de activare& sti,ulare a potenialului creativ 7n do,eniul vizual; plastic& prin inter,ediul activitilor artistice;plastice& indi:erent de vGrsta su8iecilor& se 7nscriu& dup prerea noastr 7ntr;un spaiu triun-hiular deli,itat de trei teritorii denu,ite sensi8ilitate& spontaneitate <i antrena,ent.
P/N#$NEI#$#E
CRE$#IVI#$# E
$ $N#REN$MEN#
EN I0I"I#$#E P"#* $!%-#.,"), 2)*2#=#%#-0+## 1)"$)1+#)# )2-)-#$)3 2) /=+#*) 8# 2) ?*+)%)7) #*(/"&,+#, '#* &)'#! *,-!",%, 2/$#,%, $!%-!",%, ,"-#2-#$3 8# 2) ')<./%-0 $,1,$#-,-), ') ")1")<)*-,") , ,$)2-/" #*(/"&,+## #&,7#2-#$, %#*7.#2-#$, 2/*/", .#<!,%-1%,2-#$, 7)2-#$3 2$0%',-) ,()$-#. 8# $/%/",-) )>1")2#.. Prin activiti tip antrena,ent (eIerciiu& eIersare) se 7nva& se eIerseaz& se -enereaz diverse tehnici& operaii& proceduri& strate-ii de transpunere a potenelor 7n acte& produse. Prin cultivarea <i 7ncuraJarea spontaneitii se creeaz condiii pentru cunoa<terea (de :apt autocunoa<terea)& si,irea <i pro,ovarea :iinei proprii (elevului& studentului). "a noi s;a lucrat& 7n do,eniul vizual;plastic ,ai ,ult 7n zona de
+)+
antrena,ent <i sensi8ilitate <i prea puin 7n zona de spontaneitate (li8ertate interioar). En zona de antrena,ent s;a pus accentul pe in:or,aii despre li,8aJul plastic& pe eIersarea di:eritelor tehnici plastice <i ,ai puin pe operaii& proceduri& strate-ii& paradi-,e vizual; plastice. En zona de cultivare a sensi8ilitii s;a pus accentul pe perceperea <i reprezentarea in:or,aiilor din ,ediul natural& ,aterial& social (,ai puin) <i prea puin pe perceperea <i reprezentarea vizual;plastic a in:or,aiilor din ,ediul cultural& spiritual (i,a-inarul si,8olic& artistic& reli-ios). Pute, vor8i ast:el de ,etode& procedee& situaii plastice& procedee co,8inatorice etc. Care se 7nscriu cu precdere 7n zona de cultivare a spontaneitii& 7n zona de antrena,ent sau 7n zona de ra:inare a sensi8ilitii. 'ar ,ulte din aceste ,etode& situaii plastice& procedee aparin sau sti,uleaz F activeaz zone de inter:eren 7ntre spontaneitate P sensi8ilitate P antrena,ent. Z/*, ') $!%-#.,") , 21/*-,*)#-,-## Cu, provoca,& cu, sti,ula, spontaneitatea9 Co,porta,entul spontan este holistic& este adanc inradacinat in a:ectiv& este direct& transant& sincer. Ceea ce ne place ne atra-e& ne cu:unda, in el K ce nu ne place respin-e,. ; 7n pri,ul rGnd prin crearea unui cli,at de li8ertate& de eIpri,are li8er <i de securitate personalK ; prin intensi:icarea aspectului ludic al activitilor plastice <i cultivarea senti,entului de ,unc;JoacK ; prin so,are a:ectiv& co-nitiv& i,a-inativ& eIperenial (prin si,ularea unor situaii li,it)K ; prin Jocul situaiilor plastice (Jocuri de spontaneitate)K ; prin persuasiune (:ii tu 7nsui& real& a<a cu, e<ti& asu,;i personalitatea real& intr e,patic 7n tine 7nsui <i :ii ceea ce e<ti acu, <i aici ; spune& eIpri,& vizualizeaz ceea ce si,i& -Gnde<ti& i,a-inezi chiar acu, <i aici etc.) Z/*, ') ,*-")*,&)*:7ntul $u-ustin vor8ea deJa de eIercitatio ani,i ; antrena,entul su:letului& de eIerciii de -i,nastic intelectual. ; antrena,ente prin care se eIerseaz di:erite tehnici& procedee& operaii& strate-ii operaionale& procedee co,8inatorice (procedee -enerative)K ; cunoa<terea& eIersarea& stp7nirea di:eritelor tehnici& tehnolo-ii vizual;plastice (inclusiv procesarea i,a-inii pe calculator)K ; eIersarea unor ,ecanis,e& -ra,atici vizuale -enerative (trecerea de la aspectul co,8inator la cel -enerativ)K ; se eIerseaz& :or,eaz diverse deprinderi& priceperi speci:ice de prelucrare& trans:or,are& transcodare a in:or,aiilor prin inter,ediul li,8aJului plasticK ; eIersarea unor trucuri (:a,iliarul ca nou& noul ca :a,iliar& trucuri plastice etc.). Z/*, ') #*-)"()")*+0 ,*-")*,&)*- H 21/*-,*)#-,-)
+)(
- antrena,ente& Jocuri de tip 8rainstor,in- pentru reducerea provizorie a spiritului critic& a restriciilor raionale de orice :el 7n vederea e,iterii spontane a cGt ,ai ,ulte soluii& ideiK ; aciuni& pre-tire 7n vederea situaiilor de hazard :ericit (serendipitate)K ; provocarea& autoprovocarea reveriilor <i eIploatarea lor plasticK ; sondarea <i eIploatarea viselor inclusiv a celor nocturne. U* &#$ 2-!'#! ') $,< 1"#.#*' 21/*-,*)#-,-), 7n cadrul activitilor plastice la o
-rdini din CluJ;Napoca. Vede,& ,ai Jos& patru desene realizate de patru copii din -rupa ,iJlocie. Copiii au pri,it :iecare o plan< pe care era conturat un ,rK educatoarea le;a cerut s u,ple (ha<ureze) cu -riJ ,rul 7n interior cu linii.
Betia care a realizat desenul $ a :ost :elicitat <i dat ca eIe,plu P a :cut un ,r corectF:ru,os& a acoperit toat supra:aa :or,ei ,arului cu linii :r s ias 7na:ara conturului. Cei care au realizat desenele 0& C <i '& s;au ,ani:estat spontan desenGnd ,ai ,ulte :ructe (')& oa,eni (0) <i chiar ni<te pisici (C) 7na:ara ,rului ,areK ace<ti copii nu
+)6
au respectat 7ntoc,ai cerina :or,ulat de educatoare. Cu, Judec, & analiz, <i aprecie, aceste desene9 4inGnd cont doar de cerinele :or,ulate de educatoare9 au lu, 7n considerare doar ce ne o:er cele patru i,a-iniFdesene 7n sine9 'oi pictori& care pre:er ca ,odalitate esenial de eIpri,are plastic pata <i culoarea & au apreciat desenul $. Un -ra:ician cu tendine eIpresioniste a apreciat desenul '. Un psiholo- & privind aceste desene& dup ce a a:lat sarcina didactic& le;a -rupat 7n dou cate-orii! a) desenul $ unde se vede c autorul a respectat 7ntoc,ai cerinaFsarcina didactic cerut de educatoare (co,porta,ent con:or,ist)K 8) desenele 0& C <i ' 7n care se o8serv c autorii nu au respectat 7ntoc,ai cerinaFsarcina didactic & ne:inalizGnd;o <i ie<ind din li,itele ei& deci& desenGnd <i alte ele,ente! alte :ructe& oa,eni& ni<te pisici (co,porta,ent cu precdere spontan). Un pro:esor de educaie plastic preocupat de sti,ularea <i dezvoltarea creativitii (co,porta,entului creativ) la copii <i elevi prin activitile plastice a :cut ur,toarele re,arci! ; dac privi, desenele 7n sine& doar ca i,a-ini plastice& re,arc,& 7n cazul desenului $ o concentrare pe :or,a ,rului si,it cu pre-nan ca o pat puternic (,rul este ro<u cu si-uran)K 7n cazul celorlalte trei desene (0& C& ')& i,a-inile sunt ,ai co,pleIe& ,ai 8o-ate 7n eveni,ente vizual;plastice de<i ,ai puin pre-nante vizual (eIcepie :ace desenul ')K ; toi cei patru copii sunt sensi8ili dar au predilecie pentru linie 0& C& ' <i pentru patFculoare $ & asta pro8a8il prin eIerciiuK ; dac privi, aceste desene nu 7n sine ci ne intereseaz ce s;a petrecut 7n ,intea <i su:letul copiilor 7n ti,pul actului eIpri,rii plastice (esenial :iind procesul& ce se 7ntG,pl cu structurile psihice i,plicate <i nu produsul) constat, dou tipuri de co,porta,ente! co,:or,ist ($) <i spontan (0&C <i '). ; Copilul din $ se concentreaz doar asupra sarcinii& se con:or,eaz acesteia (este sin-ur cu ,rul de pe hGrtie) <i dore<te s o realizeze cGt ,ai 8ine (pentru a :i ludat de educatoare9)K ; Copiii din 0& ' <i C nu r,Gn doar la ,rul de pe hGrtie& 7n ,intea lor se activeaz <i alte eIperieneFtriri care vor s :ie eIpri,ateFeIteriorizateK ace<ti copii 7<i povestesc
+)*
plastic pro8a8il eIperiene cu rezonane a:ective ,ai pre-nanteK ei sunt ,ai spontani& deseneaz <i ce le vine nu doar ce li se cere. ; copilul din $ se concentreaz asupra o8iectului plastic P i,a-inea tre8uie s arate 8ine& s :ie a<a cu, a zis educatoareaK el se conecteaz cu precdere la sarcinaFpro8le,a pus de educatoare pe care tre8uie s o rezolve acu, <i aiciK ; copiii din 0& C <i ' nu se concentreaz asupra o8iectului plastic& ei si,nt nevoia s povesteasc ce;au ,ai vzut& ce s;a ,ai 7ntG,platK ei sunt conectai ,ai ales la tririle <i eIperienele proprii <i ,ai puin pe sarcinile pri,ite de la alii.. ; Pro:esorul de educaie plastic ,editeaz 7n :inal asupra relaiei li8ertate interioar P rezolvarea unor pro8le,e venite din a:ar sau& alt:el spus& 21/*-,*)#-,-) H ,*-")*,&)*H $"),-#.#-,-).
+)=
:5.
PICTURA MODERNA SI DANSUL

(#ea Preda& 7n revista ecolul DD& )1=.& pa-. )56)
+).
+)5
+)1
++2
++)
+++
C>IRIC/ $/2-!& 1)*-"! 6,%)-)%) "!2) 14:4
++(
:1. ARTELE PLASTICE SI MATEMATICA

6#=%#/7",(#) ;
M,-#%, C. GDPK,, 14T1, E2-)-#$0 8# -)/"#, ,"-)# & Ed. ?tiini:ic <i Enciclopedic& 0ucure<tiK 'in cuprins ! Nu,rul de aurK Rit,urileK 'e la nu,r la ar,onieK Proporia divi; nK Canoanele -eo,etrice ale arhitecturii ,editeraneeneK Proporiile 7n natur <i arte& Eseu asupra rit,ului. F%/"#$, T. CG&1,*& )15*& Povestiri cu proporii u,anitas. S/%/&/* M,"$!2, )151& Invenie <i descoperire& Ed. Cartea Ro,Gneasc. )15=& $rt <i <tiin& Ed. E,inescuK Z,&(#" D!&#-")2$!, )156& tructuri -eo,etrice structuri plastice& Ed. Meridiane. +226& $rs PerspectivaeK A%,#* 6/!-/-& )11.& Inventaraea :or,elor& Ed. Ne,iraK R/&,* P/1,, )11)& Reoarhitectura& Ed. $cade,iei Ro,GneK +221& Reoarhitectura. / hiero-a,ie pro:an& ediia a III;a& Ed. CapitelK M#D,#% -. 6/-)<& Nicolae P. Mirescu& )1.2& $Iono,etria& Ed. #ehnicK M,"#/ S,%.,'/"#, )15(&"upta 7,potriva -ravitaiei& Ed. $l8atrosK I,* S-)Q,"-,)111& Nu,erele naturii.Ireala realitate a i,a-inaiei ,ate,atice>u,anitas. D,&#2$D, M!=)"-& )116& #he /ri-in o: PerspectiveK A*')"2)*, L#"2-#, +22.& #he 3eo,etrH o: on $rt! #he >istorH o: the Mathe,atical #heorH o: Perspective :ro, $l8erti to Man-o. M,*')%="/- , 6.6.& )15+& #he Bractal 3eo,etrH o: NatureK
TEMATIZAREA RELATIEI ARTE PLASTICE - MATEMATICA ; P"/=%)&, 1"/1/"+##%/" 8# ,"&/*#)#. P"/1/"+#, '#.#*0 *!&0"!% ') ,!"3. R#-&!%. S#&)-"#,. S-"!$-!"# 7)/&)-"#$) H 2-"!$-!"# 1%,2-#$). S-"!$-!"# 1%,2-#$) -"#'#&)*2#/*,%). P)"21)$-#., %#*#,"0. D)2)* 1"/#)$-#.. A>/*/&)-"#, C/*2-"!$+## 7",(#$). S-"!$-!"# $/&1/<#+#/*,%). 6,*', %!# M/=#!2 . E$D)"3. R)/,"D#-)$-!",. S-"!$-!"#%) 8# (/"&)%) (",$-,%). A*,&/"(/<)/")(%)$2##
::. IMAGINEA SI SACRUL

ISTORIA REPREZENTRII DIVINULUI E7#1-!%, M)2/1/-,*#,, G")$#, ddeau zeilor si un chip. Bilozo:ia ! ; privirea tre8uie s se 7ndrepte spre divin& nu,ai acesta ,erit s :ie conte,; platK ; ; a reprezenta divinul este un lucru van& un sacrile-iu& ceva de neconceput. R/&, ,*-#$0 ! i,a-inea divin vie P cea a 7,pratului. I2",)% (Vechiul #esta,ent) ! dou te,e contradictorii ! ++*
)) interdicia a8solut a i,a-inilor +) a:ir,aia c eIist i,a-ini ale lui 'u,nezeu. I2%,&!% R)%#7#, $")8-#*0 ! ; invizi8ilitatea naturii divine ; o,ul a :ost creat dup chipul lui 'u,nezeu I2!2; Cel care ,;a vzut& a vzut pe #atl. (vezi Evan-helia dup Ioan <i Epistolele lui Pavel). T)/%/7#, #&,7#*## ! Irineu& /ri-ene& 3ri-ore de NHssa& $u-ustin. Constantin distru-e i,a-inile p-Gne (r,Gne doar i,a-inea 7,pratului) o:icializeaz reli-ia cre<tin. Mistica cerurilor deschise <i noiunea de Persona. I$/*/$%,8-## (Constantin Coproni,ul)! ar-u,entele lor se 8azau pe interdictul 8i8lic <i pe critica :ilozo:ic -reac. I$/*/'!%## #$/*/(#%#,3 ! icono:ilia a triu,:at (un triu,: a,8i-u). 56( P sr8toare a victoriei icoanei. E.!% M)'#! ! i,a-inile sacre sunt produse non<alant <i :r o contestaie serioas. 6#2)"#$, %,-#*0 (catolic) a situat i,a-inea pe teritoriul retoricii. 6#2)"#$, 7"),$0 (ortodoI) ! i,a-inea conceput din un-hi ,eta:izic. A% '/#%), $#$%! #$/*/$%,2- ; C,%.#* (con:uzia ,edieval <i o8scurul pat -er,inativ al i,a-inaiilor <i superstiiei). 9,*2)*#2&!% (Pascal). L,*- ! Critica :acultii de Judecare& conine o spiritualitate ostil i,a-inilor. M)7)l! D) &!%- -#&1 7G*'#"), , ?*$)-,- 20 ,-"#=!#) ,"-)# (!*$+#, ') ")1")<)*-,") , '#.#*!%!#. C/*$%!<#, H 2(G"8#-!% ,"-)#. A"-, ")%#7#/,20 ?* 2)$/%!% ,% XIX-%), ! Brana& $n-lia& 3er,ania (Prera:aeliii& 3aspar 'avid Briedrich). 1T45 ; S#&=/%#2&!% (:r,Gntat de reli-ie) 7n pictur 7nlocuie<te pozitivis,ul& realis,ul& scientis,ul care do,inaser ,iJlocul secolului DID. S$D/1)*D,!)"; ispite<te arti<tii cu hH8ris;ul su de vizionar !,%, 2,-,*#$, *#D#%#2-). Ezoteris,ul :in de siecle d :or, reli-iozitii si,8olice. M/*'"#,* , L,*'#2$KP, M,%).#$# au :ost ptrun<i de ezoteris, ( teiner& M,e 0lavatsTH& Edouard chure& Peladan& UspensTi etc.). A"-, ,=2-",$-0 2) )%,=/"),<0 ?* 2G*!% !*)# &#8$0"# ")%#7#/,2), &#2-#$). i,8olis,; pri,itivis,; cu8is,;:uturis,;a8stracionis,. En opera scris a lui AandinsTH <i Malevici se a:l dovezile caracterului reli-ios al iconoclas,ului lor. I$/*/$%,2& */! ! a8andonarea re:erinei la o8iecte u,anitas. Mircea Eliade& )11+& #ratat de istorie a reli-iilor& >u,anitas )11)& Istoria credinelor <i ideilor reli-ioase& Ed. tiini:ic Marcel 0rion& )1.+& Pictura ro,antic& Ed. Meridiane
++=
Ro-er Caillois& +22=& /,ul <i sacrul& Ne,ira @assilH AandinsTi& )116& piritualul 7n art& Ed. Meridiane Mircea Blorian& )11+& Meta:izic u,anitas Marie;Madeleine 'avH& )115& Enciclopedia doctrinelor ,istice& Ed. $,arcord Pierre Ri::ard& )115& 'icionarul esoteris,ului& Ed. Ne,ira 'iane Collinson& Ro8ert @ilTinson& )111& Mic dicionar de :ilozo:ie oriental& ...........Ed.Ne,ira Mohn 3ri,es& )111& 'icionar de :ilozo:ie indian& Ed. >u,anitas Rene 3uenon& )11*& 'o,nia cantitii u,anitas Rene 3uenon& )11*& /,ul <i devenirea sa dup VedGnta Carl 3ustav Mun-& )111& i,8oluri ale trans:or,rii& + vol.&Ed. #eora Carl 3ustav Mun-& )11.& I,a-inea o,ului e-el&)11*& Prele-eri de :ilozo:ie a reli-iei& >u,anitas "ucian 0la-a& )116& Curs de :ilozo:ia reli-iei& Ed. Bronde& $l8a Iulia P Paris Rudol: teiner& )11(& Bilozo:ia li8ertii& Ed.Princeps
:3.IMAGINEA SI LITERATURA
6#=%#/7",(#) ! 'an 3ri-orescu& )1.1& Constelaia -e,enilor($rta u,anitas
++.
:N. IMAGINEA SI EROSUL
++5
++1
RUFUS C. CAMPMAUSEN, 144F, E*$#$%/1)'#, ?*+)%)1$#!*## )"1-#$), E'. E-*/2.
+(2
PRIVIREA ARTITILOR ; I. S#-!,") -)/")-#$0 II. N!'!% III. M/')%!% IV. I&,7#*), "),%!%!# (din $lain Cor8in& Mean PMacSues Courtine& 3eor-es Vi-arello& I #/RI$ C/RPU"UI& +225& 3rupul editorial $R#& pa-. 1+;)2.& vol.II)
+()
+(+
+((
+(6
+(*
+(=
+(.
+(5
+(1
+62
+6)
+6+
+6(
+66
+6*
+6=
+6.
+65
+61
+*2
6#=%#/7",(#) ; RUBU C. C$MP>$U EN& )11=& Enciclopedia 7nelepciunii erotice& Ed. EthosK $NNICA 'E /U%ENE""E& )11=& i,8olis,ul corpului u,an& Ed. $,arcordK C/N #$N#IN ENCC>E CU& +22*& Beno,enolo-ia trupului& Ed. PaideiaK MIRCE$ VU"CCNE CU& )11)& "o-os ER0ER# M$RCU E& )1..& Eros <i Civilizaie (7n crieri :ilozo:ice)& Ed. Politic $"$IN C/R0IN& ME$N;M$CdUE C/UR#INE& 3E/R3E VI3$RE""/ (coord) +225& Istoria corpului& 3rupul editorial $R#& ( volu,e.
:F. EDUCATIA PLASTICA SI ARTA POPULAR TRADIIONAL, AUTENTIC

En cadrul educaiei plastice& unde actorii principali sunt )%).##, #&,7#*), 8# ?*.0+0-/"!%/1"/()2/"!%, se dore<te& 7n esen& ,"&/*#<,"), )%).!%!# cu "),%!% <i #&,7#*,"!% prin inter,ediul #&,7#*#%/" (7n principal ,"-#2-#$)). I,a-inile sau construciileFpls,uirile artistice pot :i 8idi,ensionale sau tridi,ensionaleK ele pot :i realizate de arti<ti pro:esioni<ti& a,atori& copiiFelevi& ,e<teriFarti<ti populari& 8olnavi psihici. Ne pute, 7ntre8a $,") )2-) $G&1!% !*') (##*+),<0 #&,7#*), dac ne raport, la realitateFnatur #2-0 8#-* 21,+#!% *,-!"## (o-lindiri& u,8re& ur,e& i,a-inile perceptive la di:erite ani,ale) 8#-* 21,+#!% !&,*( i,a-ini psihice& i,a-ini realizate de o, prin di:erite ,iJloace ,ateriale). 'intr;o perspectiv ,ai lar-& <tiini:ic& :ilozo:ic& ea este o ,odalitate de relaionare cu ,ediul de via. 'in perspectiv u,an #&,7#*), )2-) !* &)'#!& & o alctuire stranie care relaioneaz o,ul cu o8iectele (Natura)& o,ul cu sine& o,ul cu ceilali oa,eni (tri8ul& poporul& societatea& u,anitatea)& o,ul cu divinitatea& o,ul cu trecutul& prezentul <i cu viitorul. I,a-inea este <i o :or, a ,e,oriei personale& colective& este <i o :or, de cunoa<tere& de co,unicare& de Joac& dar este ,ai ales o :or, de i,a-inare& de invenie& de creaie& de descoperire dar <i o :or, de 7nvare& in:luenare& de seducie& de ,anipulare <i nu 7n ulti,ul rGnd / (/"&0 ') &,*#()2-,")/@!$,") , %#=)"-0+## #*-)"#/,") &)*-,%), $!%-!",%), ,"-#2-#$), 21#"#-!,%)3. I,a-inea nu este sin-urul ,ediu, la dispoziia o,uluiK ,irosul& sunetul& tactul&Fpipitul& -ustul& -estul& cuvGntul rostit sau scris& sunt la rGndul lor ,edii de care :iina u,an se :olose<te 7n cunoa<tere <i +*)
co,unicare. #otu<i de ce 7i acord, i,a-inii vizuale o i,portan ,ai ,are9 Cea ,ai ,are cantitate de in:or,aii intr prin canalul vizualK i,a-inea este cea ,ai ase,ntoare cu o8iectul real eIterior (vezi i,a-inea din o-lind)& #$/*#$#-,-), (##*' !*, '#* $,%#-0+#%) )# )2)*+#,%)K cele ,ai ,ulte aspecte ale lu,ii eIterioareFo8iective se o-lindescFsunt trans,ise prin ,iJlocirea i,a-inilor (perceptive& o-lindiri& :oto-ra:ii& desene& picturi etc.)K i,a-inea ,iJloce<te relaionarea o,ului cu sine (o-linda& autoportretul& u,8ra & i,a-inea oniric)& cu 'ivinitatea (iconul)& cu realitatea (desenul de o8servaie& :oto-ra:ia <tiini:icFartistic& peisaJul etc.)& cu trecutul (picturi istorice& desene& picturi& sculpturi vechi& o8iecte de art popular& vesti-ii ale epocilor strvechi& :oto-ra:ii& i,a-ini onirice care evoc lucruri trecute etc.)& cu prezentul (i,a-ini #V li:e)& cu viitorul (i,a-ini plastice anticipative& i,a-ini onirice)K cu inco<tientul (i,a-ini onirice& :antas,e& halucinaii etc.) etc. I,a-inea ca ,ediu, ar :i ca un ecran cu dou supra:ee& una orientat spre eIterior& spre lu,ea real& cealalt spre interioritatea u,an& spre lu,ea interioar su8iectiv. I&,7#*), , pute, spune& )2-) $)% &,# $/&1%)> &)'#!& pe care o,ul 7l :olose<te 7n di:erite scopuri ! $!*/,8-)"), $/&!*#$,"), &,*#1!%,"), 2)'!$+#), )'!$,+#) etc. / alt caracteristic a i,a-inii este ,&=#7!#-,-), /*-/%/7#$0 ! ideea este idee& eIpri,at prin inter,ediul cuvintelor <i ci:relor& nu se con:und cu o8iectul sau cu clasa de o8iecte& este de alt naturK sunetul la :el & nu se con:und cu o8iectul (trilul ciocGrliei , tri,ite la ciocGrlie dar nu se con:und cu ciocGrlia ca apariie vizualK ,irosul la :el. I,a-inea vizual& 7n schi,8& se poate :oarte u<or con:unda cu o8iectul realK de ,ulte ori nu ,ai <ti, care este o8iectul real <i care este i,a-ine a realitii (vezi sculpturile de cear& hiperealiste& holo-ra,ele& halucinaiile vizuale etc.). A (# 7nsea,n 7n ,are parte& pentru noi oa,enii& , (# 1)"$)1!-K i,a-inea ne :ace s vede, <i s crede, 7n eIistena a ceea ce ne arat ea. $ceast putere evocatoare a i,a-inii are e:ecte sociale de ,o8ilizare sau de,o8ilizare (vezi :olosirea i,a-inii 7n scopuri politice). E()$-!% ') "),% este o alt caracteristic a i,a-inii ! din a,8i-uitatea ontolo-ic <i ,ediu,itatea i,a-ini& e,er-e e:ectul de realK dintre toate ,ediile eIistente <i :olosite de o, i,a-inea su-ereazFi,itFcopiazFconstruie<te cel ,ai :idel realul. I,a-inea provine din i,itaieK vor8ind despre i,a-ine 7nsea,n& de cele ,ai ,ulte ori& c vor8i, despre un eIe,plar <i de o copieK de :oarte ,ulte ori copia se con:und cu eIe,plarul ; )()$-!% ') "),%. En le-tur cu ,ediu,itatea& a,8i-uitatea ontolo-ic $)2 $, 8# 1"#* %#120 ') ,2)&0*,"). Iat& :oarte pe scurt& alte caracteristici ale i,a-inii ! - )2-) )-)"/7)*0 (reune<te 7ntr;un cadru ,ai ,ulte cate-orii de se,ne ! iconice& convenionale dar <i se,ne pur plastice ; culori& pete& teIturi& linii& se,ne lin-vistic etc)K ; )2-) 1)"$)1!-0 $, 2)&* ,*,%/7#$ (i,a-inea este ,ai 7ntGi ceva care sea,n cu altceva). - #&,7#*), )2-) !* 1")$#1#-,- 9!*73. Precipitat ! care se produce sau acioneaz 7n ,are -ra8& cu repeziciune). En ,o,entele de ,aIi, creativitate creierul apeleaz cu
+*+
precdere la i,a-ini (co,8inarea lor este :oarte li8er& nu ine cont de le-i sintacticeK vezi i,a-inile onirice& arta ,odernFpost,odern& halucinaiile etc.). 'up aceste precizri privind natura i,a-inii& reveni, la pro8le,a educaiei plastice& a:ir,Gnd c ar,onizarea elevului cu realul <i i,a-inarul prin inter,ediul i,a-inilor (7n principal artistice & aici intrGnd <i arta popularFtradiional) se realizeaz prin dou activiti :unda,entale ! ; $/*-)&1%,"), #&,7#*## ; #*#+#)"), ?* (,$)"), #&,7#*##. C/*-)&1%,"), #&,7#*## ,"-#2-#$) realizate de arti<ti pro:esioni<ti& arti<ti populari anoni,i& elevi 7nsea,n eIplorarea lor vizual& analiza& desci:rarea di:eritelor aspecte& e,patizarea <i trirea unor e,oiiFeIperieneFstri esteticeK dar ,ai 7nsea,n <i ptrunderea 7n i,a-inarul cultural al creatorului& al epocii& al nea,ului din care acesta a :cut sau :ace parte etc. A$)2- '#* !"&0 ,21)$- H 10-"!*')"), ?* #&,7#*,"!%/&#-/%/7#, $"),-/"!%!#, 1/1/"!%!# 20! )2-) )>-")& ') #&1/"-,*- '#* 1)"21)$-#.0 )'!$,-#.0 . Pentru a putea ,er-e ,ai departe 7n via& tre8uie s ne cunoa<te, ,ai 8ine& cine sunte,& de unde veni,& ce ne caracterizeaz& cu, ne relaion, cu natura cos,ic& ,ineral& ve-etal& ani,al& cu sacrul& prin ce eIperiene pozitive <i ne-ative a trecut ne,ul nostru etc. #oate acestea se a:l& 7ntr;un :el sau cu precdere 7n ,"D#.)%) ,"-)# 1/1!%,") -",'#+#/*,%). I*#+#)"), ?* (,$)"), i,a-inii 7nsea,n realizarea de i,a-ini plastice de ctre elevi eIersGnd con<tient li,8aJul plastic& :olosind di:erite tehnici 1%/"G*' eIistena o8iectiv <i su8iectiv& 1,-"#&/*#!% ,"-#2-#$ !*#.)"2,% 8# *,+#/*,% din care :ace parte <i ,"-, 1/1!%,"0 -",'#+#/*,%0 dar <i cea vie& autentic. Pentru realizarea e:icient a celor dou activiti ,aJore a educaiei plastice P $/*-)&1%,"), #&,7#*## <i #*#+#)"), ?* (,$)"), #&,7#*## ; ?* #')), (/"&0"## $/&1)-)*+)%/" 21)$#(#$) %, )%).#& ave, nevoie de ! ,. LIM6A9UL PLASTIC; ; ,or:olo-ia li,8aJului plastic (ele,entele de li,8aJ plastic) ; sintaIa li,8aJului plastic (pro8le,e de co,poziie) 'eci de ENVC4$RE 3R$M$#IC$"C (eIersarea& descoperirea& 7nele-erea :olosirea li,8aJului plastic se realizeaz prin 7nvarea -ra,aticii li,8aJului plastic). =.TEMNOLOGIE PLASTIC ! ; tehnici ; ,ateriale ; instru,ente 'eci de ENVC4$RE #E>N/"/3ICC $. EXPLORAREA ; ; Realitii ; "u,ii intrapsihice ; I,a-inarului ; Necunoscutului& viitorului 'eci de ENVC4$RE EDP"/R$#/RIE . $Jun-Gnd aici ne pute, 7ntre8a $) ")%,+## =)*)(#$) 1)*-"! )%). 1!-)& ,(%, ?*-") ?*.0+,"), 7",&,-#$,%0, ?*.0+,"), -)D*/%/7#$0, ?*.0+,"), )>1%/",-/"#) din cadrul educaiei plastice <i ,"-, 1/1!%,"0 -",'#+#/*,%0, ,!-)*-#$0C le lu, pe rGnd.
+*(
E%)&)*-)%) ') %#&=,@ 1%,2-#$ (punctul& linia& pata& :or,a& culoarea) <i 1"/=%)&)%) ') $/&1/<#+#) (rit,& ar,onie& -a,e cro,atice& si,etrie& asi,etrie& ordine& dezordine& -ol; plin& 7nchidere& deschidere etc.) se re-sesc cu prisosin 7n produciile artistice tradiionale (cera,ica popular& icoanele pe sticl& costu,ele populare& oule 7ncondeiate& esturi& covoare& ,<ti etc.). $cestea pot :i anlizate pur plastic avGnd caliti care le apropie de zona arhetipal& de stratul cel ,ai pro:und& pri,ordial al eIistenei u,ane ! si,plitate esenial& arhaic& si,8olistic precre<tin <iFsau cre<tin.
En i,a-inile de ,ai sus& prin structurarea plastic de linii <i puncte apar dou 7n:i<ri ale $0## "0-0$0-)& un ,otiv;si,8ol strvechi& tradiional& autentic al artei populare (4initul Nea,ului& Moldova). $ceste se,ne ce se,ni:ic o ve<nic cltorie;cunoa<tere sunt nu,ite de i,a-inaia poetic popular uluitor de plastic <i :ru,os! '"!& 1#)"'!-, $0",") 1#)"'!-0, $0",") !#-,-0, $,%) 8)"1!#-0, $,%) ?*$!"$,-0, $,%) /$/%#-0, $,%) "0-0$#-0, $0%#+0 "0-0$#-0, $0%#+0 "0-0$#-0 $! (%/"#, $0%#+0 "0-0$#-0 $! 2/"#, $,%), %,1-)%!#, $,%), "/=#%/", 1/-)$!+0, "G!, "G!"# ?*(!"$,-), "G!"# "!1-), 8!./#, 8!./#,8, .,%, !*', ,1)#, 8)"1!%)-),
+*6
!%#+)%) 2,-!%!#, 2(0'#-)%), (!%7)"!%, &)%$!%, $/,"*)%) =)"=)$!%!#, (!*#,, $G"%#7/,*+,, $G"@, $#/=,*!%!#, 2-),!, $#/=,*!%!#, .G"-)%*#+,, 10#,*@)*!%, "0-0$#-!%... (dup Constantin Prut&)11)& Calea rtcit& o privire asupra artei populare ro,Gne<ti). I,a-inai;v uluirea copiilor eIersGnd cltorii rtcite cu puncte <i linii prin diverse peisaJe& constelaii sau dru,uri prin via. Iniierea elevilor cu di:erite tehnici plastice se poate :ace pornind de la studierea unor tehnici populare ! icoane pe sticl& 7ncondeerea oulor& :i-urine din lut& 7ncrustarea le,nului& di:erite 7,pletiri& con:ecionarea ,<tilor etc. Pot :i :olosite ,ateriale speci:ice zonei <i tradiiilor locale. $colo unde eIist arti<tiF,e<teri populari autentici& 7nvtoarea& pro:esorul pot or-aniza activiti eItracurriculare deose8ite. En trecut& ,ai cu sea, 7n perioada inter8elic & 7nvtorii <i preoii erau cei care cule-eau :olclor& o8iecte de art popular <i 7i 7nde,nau pe tineri s cunoasc& s preuiasc <i s pstreze cu s:inenie costu,ele populare <i celelalte o8iecte strvechi lsate de str8unici& 8unici <i prini. Cu si-uran intuiau valoarea lor estetic & spiritual dar <i istoric P docu,ente vii ale :innei nea,ului & care atest vechi,ea <i :elul de a :i. L, (,$)"), #&,7#*## 7<i aduc aportul a,8ele tipuri de 7nvare ! -ra,atical <i tehnolo-ic. 'ar pentru realizarea <iFsau receptarea creativ a i,a-inilor nu sunt su:iciente aceste dou tipuri de 7nvare. Pentru declan<area 1%/",-/"#). $ eIplora 7nsea,n a cerceta o re-iune& o zon ,ai puin cunoscut cu intenia de a descoperii ceva nou& necunoscutK a cerceta& a cuta& a investi-a& a eIa,ina& a 7ncerca noi co,8inaii& noi variante & noi alctuiri. Nu studie, li,8aJul plastic 7n sine doar pentru a;l 7nele-e ci <i;n ideea de a;l :olosi 7n realizarea di:eritelor i,a-ini& con:i-uraii plastice prin eIplorarea cu aJutorul lui a lu,ii reale vizi8ile& invizi8ile& a trecutului (7n ,are parte uitat sau :cut s :ie uitat prin de:or,ri diriJate de :actori politici)& a lu,ii intrapsihice cu ,arile sale necunoscute& a i,a-inarului& a viitorului. *.0+,"), )>1%/",-/"#) 7n $,'"!% )'!$,+#)# 1%,2-#$) se re:er la diverse ,odaliti de cercetare <i transcodare 7n se,ne plastice a diverselor se,nale vizuale& sonore& ol:active& tactile& -ustative& Tinestezice& a diverselor stri& e,oii& senti,ente& idei& vise& viziuni& :antas,e etc. Envarea eIploratorie necesit curaJ& 7ndrzneal& risc& perseveren& 8un;credin& i,a-inaie& spontaneitate <i nu 7n ulti,ul rGnd& activarea instictului ludic. 'escoperirea <iFsau inventarea noului& schi,8area& ,odi:icareaFde:or,area realitii& inventarea viitorului& se realizeaz 7n ,are parte prin pris,a co,porta,entului eIplorator care se structureaz prin 7nvarea eIploratorie; ludic. Envarea eIploratorie se suprapune 7n ,are parte pe ceea ce se chea, ?*.0+,") $/*2-"!$-#.#2-0& ca un ,od de 7nvare prin cutare& cercetare& care pro,oveaz rolul eIperienei reale& autentice de cutare& de 7nele-ere& de soluionare a pro8le,elor sau situaiilor (vezi Elena Moia& +22=& Envarea constructivist). 'i:erena ar :i c instruirea constructivist este ,ai aproape de ,etodolo-ia cercetrii 1%/",-/"#)-%!'#$0& a<a cu, o concepe, noi 7n cadrul educaiei vizualeFplastice& este ,ai aproape de cercetarea& cunoa<terea <i ludicul artistic. trate-ia centrat pe cercetarea li8er ,ulti;disciplinar& intra;& inter; <i transdisciplinar a unei te,e sau a8ordri te,atice& ideea de activitate li8er a elevului de cercetare este esenial 7n a,8ele cazuri :ie c e vor8a de <tiine sau de arte. 'ezvoltarea creativitii elevilor& presupune din partea pro:esorilor& a;i 7nva ast:el pe elevi& 7ncGt s vad direct c pentru o pro8le,FsituaieFte,FcazFactivitate eIist ,ai ,ulte a8ordri& interpretri& ipoteze&
+**
soluii de valoare di:erit. En do,eniul artistic a8ordrile& interpretrile& soluiile la di:erite te,e date sau li8ere& pro8le,e etc. sunt 1%/",-/"#)-%!'#$0 1/,-) ("!$-#(#$, !*#.)"2!% 1%,2-#$ ,-G- ') =/7,- 8# 2-"0.)$D# ,% ,"-)# 1/1!%,") 9 e pot iniia adevrate eIplorri plastice 7n universul de se,ne <i si,8oluri ale artei populare autentice& tradiionale. u-er, cGteva ast:el de te,e ! ; co,poziii si,etrice 7n arta popularK ; s cut, orna,ente -eo,etrice 7n arta popular <i s realiz, cu ele diverse co,poziii plasticeK ; s cut, se,neForna,ente plastice ve-etale -eo,etrice <i li8er desenate 7n arta popular din zona noastrK ; s cut, orna,ente zoo,or:e -eo,etrice <i s realiz, cu ele lucrri de -ra:ic desi-nK ; s cut, di:erite reprezentri ale o,ului 7n arta populara autentic <i s le :olosi, 7n realizarea unor co,poziiiK ; s cut, di:erite tehnici strvechi& populare de colorare a esturilor <i denu,irea di:eritelor culoriK ; cutarea de se,neFsi,8oluri preluate din arta popular de unii arti<ti <i :olosite creativ 7n propriile lucrri (vezi cazul sculptorului Constantin 0rGncu<i sau al pictorului Ion 4uculescu)K Cu elevii din ciclul -i,nazial <i liceal se pot iniia adevrate proiecte de cercetareFeIplorare ale i,a-inarului ,itic popular ! ; spirala& ,eandrul& calea rtcit si,8oluri ale principiilor diurne& solare <i a nocturnului& lunarului <i a spaiilor su8teraneK ; reprezentarea clreilor traci& danu8ieni& carpatici& clreul <i calul la di:erite popoare din sud estul EuropeiK ; lu,ea de dincolo K realizarea unor co,poziiiFpeisaJe cro,atice pornind de la su-estiile coninute 7n poeticile denu,iri ale culorii ne-ru 7n :olcorul nostru ! *)7")+, *)7"!+ , *)7"!, *)7"#8, *)7"#8/", *)7"#!, *)7"! $, $0"=!*)%), *)7"! $, $/"=!%, *)7"! $, &!",, *)7"! $, -0$#!*)%), *)7"! ?*$D#2, *)7"! ?*-!*)$,-, *)7"! ')2$D#2, *)7"! 2-#")7#!B ; si,:onie 7n al8K realizarea unor co,poziii cro,atice (al8uri& -riuri colorate deschise) pornind de la su-estiile coninute 7n poeticele denu,iri ale al8ului 7n :olclorul nostru ! ,%= $, %,1-)%), ,%= $, 7D#/$)%!%, ,%= $, 7D#/$!%, ,%= $, 10")-)%), ,%= $, /&0-!%, ,%= $, 21!&, %,1-)%!#, ,%= $, .,"!%, ,%= $, /!%, ,%=)+, ,%= 7,%=)*, ,%=#$#/2, ,%=#*)+, ,%=#*#!, ,%=#/",,%=#8/", ,%=#!, ,%=#!, ,%=!%)+, ,%=!"#!, ,%=!+B ; cerul& apa <i :oculK realizarea unor co,poziii co,plaIe cro,atice <i si,8olice ponind de la diverse si,8oluri din arta popular <i su-estii ale denu,irilor culorilor ! ,%=02-")%, ,%=02-"#$0, ,%=02-"#!, ,%=,2-"!, ,%=,2-"! *)7"! &!"#!, ,%=,2-"! "G*'!*#!, ,%= ,%=,2-"!, "/8!, "/8, 1!"1!"#!, "0'0$#*#!, "G*'!*#! $, 1)*)%) "G*'!*#$##, "/8$,-, "/8$/=,*, "/8#,-)$, "/8!+, "/8! ,1"#*2, "/8! $, @0",-#$!%, "/8! $, 1,", (/$!%!#, "/8! $, 2G*7)%)"/<#!, "!7#*#!,"/<#!, .)"'), .)"') $, =!",-)$!%, .)"') $, $!")$D#!%, .)"') $, 2-)@,"!%, .)"') ')2$D#2, .)"') ?*$D#2, .)"') ?*-!*)$,-, .)"'#8/", .)"<#8/", .)"<!#, .)"<#!, 7,%=)*, 7,%=)*
+*=
,1"#*2, 7,%=)* ,!"#!, 7,%=)* $, $),",, 7,%=)* "/8$,-, 70%=0*!8#!, 70%=0*!+, 70%=#/" (dup i,ion Blorea Marian& +22+& Cro,atica poporului ro,Gn& Ed. MHthos). C/*$%!<## F/%$%/"!%, ,"-, 1/1!%,"0 2!*- ,"D#.)%) .## ,%) *),&!%!# ?* $,") 2!*- 102-",-) &#*-),, 2!(%)-!% , $")'#*+)%) , /=#$)#!"#%) 8# )>1)"#)*+)%) )2)*+#,%) ,%) (##*+)# 2,%). D,$0 .")& 20 102-"0& 20 '!$)& &,# ')1,"-) 8# 20 .,%/"#(#$0& ?* 2)*2 $"),-/" ,!"!% 21#"#-!,% ,% *),&!%!# */2-"! $,") *) (,$) 20 (#& $), $) 2!*-)& 8# 20 *! *) 1#)"')& ?* 1!%=)"), -")$0-/,") , -#&1!%!# ') &!%-) /"# ."08&,8, 1!-)& )>1%/", $! =!*0-$")'#*+0 $/&/"#%) -",'#+#/*,%), ,!-)*-#$) ,%) (/%$%/"!%!# 8# ,"-)# 1/1!%,") $D#," 8# ?* $,'"!% ,$-#.#-0+#%/" 1%,2-#$). I,a-inile de ,ai Jos ilustreaz cGteva aspecte din pro8le,atica prezentat. ursa de unde au :ost culese este ,anionat 7n 0i8lio-ra:ie.
6I6LIOGRAFIE ; $na i,ac& +22)& #apiseria conte,poran din Repu8lica Moldova& Ed. ?tiinaK O O O$rta popular ro,Gneasc& )1=1& Editura $cade,iei& 0ucure<tiK Nicolae 'unre& )1.1& /rna,entic tradiional co,parat& Ed. Meridiane& 0ucure<tiK Constantin Prut& )11)& Calea rtcit o privire asupra artei populare ro,Gne<ti& Ed. Meridiane. Cioca Vasile& +22.& Mocul de;a arta& Ed. "i,es& CluJ;NapocaK +22.& I,a-inea <i creativitatea vizual;plastic& Ed. "i,es& CluJ;NapocaK
Elena Moia& +22=& Envarea constructivist& Ed. Poliro,K Matei t7rcea Crciun& )11+& 0rGncu<i P si,8olis,ul hHlesic& Ed. EdinterK Maia Morel& Rodica Mocanu;NosTo& $n-ela Bru,osu& +2)2& Educaie plastic& ,anual pentru clasa a .;a& Ed.?tiinaK
Nicolae 'unre& )1.1& /rna,entic tradiional co,parat& Ed. Meridiane& 0ucure<tiK
i,ion Blorea Marian& +22+& Cro,atica poporului ro,Gn& Ed. MHthos.

O
I&,7#*#%) ') &,# @/2 #%!2-"),<0 $G-)., ,21)$-) '#* 1"/=%)&,-#$, 1")<)*-,-0. S!"2, ') !*') ,! (/2- $!%)2) )2-) &,*+#/*,-0 ?* 6#=%#/7",(#).
+*.
). Reprezentarea clreilor traci& danu8ieni& carpatici& clreul <i calul (i,a-inea 5 este o reprezentare din arta popular din Moldova.).
+*5
....+.
( /8iecte de art popular ! +. $/@/$)% 7n care se re,arc -a,a cro,atic& co,poziia si,etric <i ,otivele ve-etaleK (. =%#' ') $)",&#$0 7n care se re,arc plasticitatea liniilor <i punctelor& rit,ul <i ,otivulFsi,8olul solar.
+*1
6. /8iect de art popular ((",7&)*- ') 2$/,"+0) 7n care se re,arc -a,a cro,atic su8til& surdinizat& ,otivele ve-etale 7n viziune -eo,etric <i co,poziia (aici un :ra-,ent) P chenar 7n Jurul unui cG,p central.
+=2
*. M/-#.) &/%'/.)*)8-#& tapiserie realizat de artista Maria aca;Rcil& )1.1. e re,arc calitile plastice ! co,poziia si,etric& -a,a cro,atic surdinizat dar ani,at ,uzical de al8urile ce au o lu,inozitate caldK ,otivele cu precdere -eo,etrice <i ele 7n ,are parte si,etrice.
+=)
+=. D/#*0, tapiserie realizat de artista Maria aca;Rcil& )112. e re,arc -a,a cro,atic surdinizat& duioas & 8lGnd& ,elancolic& u<or trist ase,eni ,ultor doineK de ase,eni Jocul de rit,uri ,ai eIact& cur-erea de rit,uri 7ntretiate& 7ncruci<ate& suprapuse care aici structureaz co,poziional i,a-inea.
+=+

Real Imaginar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Real Imaginar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NTRE REAL I IMAGINAR SAU EDUCAIA VIZUAL

(curs de Educaie vizual pt. studentii de la Master)

; I,a-inea si hrana ; i,a-inea si sportul ; I,a-inea si ani,alele

INTRODUCERE ; C!%-!", .#<!,%0 -- E'!$,+#, .#<!,%0

OMUL, NATURA, DIVINITATEA I IMAGINEA

GINDIREA LOGIC .)"-#$,%03

GINDIREA LATERAL #*-!#+#,, 7G*'#"), ,*,%/7#$0, &)-,(/"#$03

:.1 OMUL SI O6IECTELE &)'#!% ,"-#(#$#,%, /=#)$-), K#-2$D3.

:.: REALUL SENSI6IL

:.3 OMUL I IMAGINILE / IMAGINARUL STRUCTURILE ANTROPOLOGICE ALE IMAGINARULUI3

2.3.1 TIPOLOGIA IMAGINILOR

Mecanis,e de prezenti:icare a i,a-inilor a,intiri!

percepie (su8li,inal). I&,7#*), .)"=,%0 ; ; tropiiK ,etoni,ia& sinecdoca ,eta:ora& ale-oria

'in punct de vedere al suportului i,a-inile ,ateriale pot :i!

:.3.: IMAGINATIA ! :acultate su:leteasc sintetizatoare care eIist 7ntre

4. PRELUCRAREA INFORMAIEI DE SPECIALITATE

I&,7#*), A (/-/7",(#, %!$","## S,"!-!% "),%#<,-0 ') 6"G*$!2#3 (6

I&,7#*), 6 (/-/7",(#, %!$","## ... S,"!-!% "),%#<,-0 ') S#'*)P G)#2-3

N. PROIECTAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR PLASTICE

F. PROGRAMELE SCOLARE 1-. C%,2)%) , IX H, 2# , X H,

F/%/2#"), !*/" &#@%/,$) ,"-#2-#$) 1)*-"! )>1"#&,"), 2)*2#=#%#-0+## )2-)-#$)

C/MEN#$RII "$ C/MPE#EN#E

IN#$C#IC$ (de la ele,entarFsi,plu la

UN# M$I MU"#E ME#/'E 'E $N$"I%$ $ IM$3INII9

$N$"I%$ M/'U"UI IN C$RE UN# REPRE%EN#$#E #IMPU" IN IM$3INE$ 0I I

#RI'IMEN I/N$"$ presupune cunostinte ,ini,e dar

I. EDI #EN#$ UNEI '/MIN$N# E

'E 'E%$C/R' (P$R#I$")

III. UN $NUMI# EN $" /R3$NI%$

65 IN#ERI/R ;; C/MP/%I#IE INC>I $ SENS SU6LINI

; $DE #EN I/N$"E ("INII 'E B/R#$) ; UNU" $U M$I

O. PROGRAMELE SCOLARE PENTRU CLASA A IX

poate cu deose8ire la nivelul percepiei vizuale.

vezi ,i<carea aripilor 7n z8or&

4.: MICAREA I DINAMICA LA RUDOLF ARNMEIM

$ceast ,i<care ondulatorie o vede, atunci cGnd roata se deplaseaz

U MICAREA I DINAMICA N EDUCAIA PLASTIC

15. DEZVOLTAREA SENSI6ILITII ARTISTICE A ELEVILOR PRIN NVARE INTEGRAT

3ust ; reprezentare plastic

onoritatea cuvintelor ; reprezentare plastic

ecvene ,uzicale ; reprezentare plastic

'esene ; cuvinte (descriere& versuri& co,entarii)

PersonaJ <oset (pictur& -est& ,uzic& cuvinte& dans)

PersonaJe;<oset (culoare& :or, tridi,ensional& ,i<care& sunetF,uzic& cuvinte)

11. IMAGINEA I TIMPUL &#$ )2)! 2!1)"$/*$)*-",-3

1:. IMAGINEA SI SPATIUL SPAIUL I EDUCAIA PLASTIC3

R)1")<)*-,"), 21,+#!%!# 2,! #&,7#*), 21,+#!%!#;

1:.3. SPAIUL GENETIC I SPAIUL PLASTIC

O FENOMENOLOGIE A SPAIULUI PLASTIC ') %, : %, 1T ,*#3

C/1#% 7",'#*#-, G"!1, &,")

?* (#7!", ' ave, soluia realist. <i cea tridi,ensional ; co,enteaz

'i:erenierea dintre :or,a 8idi,ensional

S1,+#!% ?*.G"-#- 2,! #&1/*')",=#% 21,+#!% #&,7#*,"C3

S1,+#!% 1)"21)$-#.#$ 21,+#!% 2$)*/7",(#$ 2,! $!-#), 21,-#!% $!=, 1)"21)$-#.,

C%,2, , VII-, L#$)!% ') A"-,

S1,+#!% !"&) ("/-,@, ,&1")*-)3.

1:.N. R)1")<)*-,"), 21,+#!%!# 2,! #&,7#*), 21,+#!%!#;

13. TIMPUL, SPAIUL I CULTURA LA LUCIAN 6LAGA

IMAGERIA TIINIFIC I ARTELE VIZUALE

16 . EXPLORAREA FORMELOR N TIINA CONTEMPORAN I ARTELE VIZUALE

8aze pra-,atice <i su8iective! ea are de;a :ace cu -radul de rezoluie.

17 DESENELE COPIILOR, ALE BOLNAVILOR PSI ICI I IMAGINILE ARTISTICE!PLASTICE

9OCUL I EDUCAIA VIZUAL

(Jocul P calea re-al spre art& creativitate <i li8ertate interioar)

GINDIREA LATERAL #-!#+#,, 7G'#"), ,*,%/7#$0, &)-,(/"#$03

I&,7#), A (/-/7",(#, %!$","## S,"!-!% "),%#<,-0 ') 6"G$!2#3 (6

I&,7#), 6 (/-/7",(#, %!$","## ... S,"!-!% "),%#<,-0 ') S#')P G)#2-3

F/%/2#"), !/" &#@%/,$) ,"-#2-#$) 1)-"! )>1"#&,"), 2)*2#=#%#-0+## )2-)-#$)

11. IMAGINEA I TIMPUL &#$ )2)! 2!1)"$/$)-",-3

R)1")<)-,"), 21,+#!%!# 2,! #&,7#), 21,+#!%!#;

S1,+#!% ?.G"-#- 2,! #&1/')",=#% 21,+#!% #&,7#*,"C3

1:.N. R)1")<)-,"), 21,+#!%!# 2,! #&,7#), 21,+#!%!#;

RUFUS C. CAMPMAUSEN, 144F, E$#$%/1)'#, ?+)%)1$#!## )"1-#$), E'. E-/2.