CAIET DE SARCINI PRIVIND PRODUCEREA VINURILOR CU INDICAIE GEOGRAFIC DEALURILE OLTENIEI

I. Definiie Vinul cu indicaie geografic Dealurile Olteniei se obine din struguri recoltai de pe plantaii de vi de vie situate n arealul consacrat acestei destinaii, cu condiia respectrii tuturor prevederilor din prezentul Caiet de sarcinii, care este intoc it potrivit prevederilor legale. II. Legtu ! "u #e$iu% ge&g !fi" Calitatea vinurilor cu indicaie geografic !Dealurile Olteniei este asigurat n pri ul r"nd de cli a #i solul regiunii. Condiiile naturale nt"lnite aici sunt dintre cele vie. %ub aspect eteorologic, aici e&ist o cantitate are de radiaie solar, resurse 'elioter ice bogate ai reduse din ar. iar precipitaiile at osferice nsu eaz cantitile (oate condiiile oferite de edii cele ai favorabile cultivrii viei$de$

ediul natural, cu precdere cele pedologice #i 'elioter ice sunt

deosebit de favorabile culturii viei$de$vie #i obinerii de vinuri cu indicaie geografic. Datorit apropierii de fluviu, f"#ia de sol cuprins ntre )unii Carpai #i Dunre, reu#esc s i pri e caracteristici unice vinurilor din arealul deli itat al indicaiei geografice Dealurile Olteniei. *lantaiile sunt a#ezate pe pante desc'ise, n vaste a fiteatre cu orientare sudic, estica #i vestic. %e nregistreaz o edie anual de e&punere solar de +.,,- de ore, iar te peraturile adunate zi$de$zi, din edie de .../-0C. V"nturile sunt cal e, ploile lini#tite. %olul, aprilie p"n n septe brie, totalizeaz o %olurile

brun$ro#cat, fertil, #i are originea n geo orfologia *ie ontului 1etic. de pe terenurile de platfor sunt caracterizate prin prezena luvisolurilor albice, planosolurilor #i solurilor brune luvice 2podzolite3. *e cul ile nguste, bine drenate, n partea superioar a versanilor #i pe terase s$au for at soluri brune argiloiluviale. *e versani sunt soluri brune eu$ ezobazice #i regosoluri. %olurile brun$ro#cate apar pe terase. (e peratura august3 se nific za'aruri n boabe, edie anual #i te peratura edie a celor ai clduroase luni din vara 2iulie sau ari disponibiliti 'elioter ice, nivelul te peraturilor din lunile august #i septe brie aturare a strugurilor, capabili s acu uleze coninuturi considerabile de oderat, el asigur"nd alturi de insolaia ndelungata #i de te peraturile ai ales c"nd ace#tia se recolteaz t"rziu sau la stafidire.

asigur"nd totodat o e&celent

4egi ul pluvio etric este ro#ii sau aro ate.

ridicate, garania unei bune biosinteze a antocianilor #i aro elor n pielia boabelor la soiurile consacrate

5nveli#ul de sol din indicaia geografic Dealurile Olteniei, situat pe solul zonal brun$ruginiu, este deosedit de variat, stratificaiile geo$pedologice fiind do inate de solurile brun$ro#cate, ro#ii litice, brune eu ezobazice, litosoluri, regosoluri. Vitisolurile de pe cuprinsul indicaiei geografice Dealurle Olteniei se re arc prin favorabilitatea lor ridicat, de realizarea n ntregi e a cerinelor viei de vie n apa #i 'ran, in cli atici. Vocaia pedocli atic a arealului, ca e&presie a pretabilitaii terenului pentru soiurile destinate obinerii vinurilor ro#ii cu indicaie geografic este re arcabil. Datele statistice din anul +788 conse neaz faptul ca Oltenia detnea in cele , 6udete ale sale 2Dol6, )e'edinti, 4o anati, V"lcea si 1or63 .-9 din suprafaa viticol a 4o "niei, din .: de 6udee, nu ai 6udeele Dol6, )e'edini #i 4o anai produc"nd ./9 din cantitatea totala de vin ro#u. 1. ;. ;icoleanu aprecia n anul +8-- c *odgoriile %everinului #i *odgoriile Drncei reprezentau centrele cele ai renu ite, din ntreaga ar, pentru fineea vinurilor ro#ii, e&celente, pe care le produceau asur soiurilor cultivate #i cadrului ici pietricele soiurile *inot ;oir #i )erlot. Calitatea irepro#abil a vinurilor ro#ii se datora n egal natural, n special terenului, cu pante bine e&puse. %olul este per eabil, argilo$nisipos, iar subsolul este argilos de culoare roscat !cu influene re arcabile pentru acu ularea substanelor colorante 2 Dinu, +8873. =cest ansa blu de condiii pedo$cli atice favorizeaz cultivarea viei de vie #i crearea vinurilor de calitate deosebit, cu caracteristici tipice pentru Dealurile Olteniei. *roduciile de struguri prin plantaiile a plasate raional, potrivit ,,vocaiei>> terenurilor, pot conduce la rezultate re arcabile n obinerea de vinuri cu indicaie geografic. prin el creind condiii e&celente pentru cre#terea #i rodirea viei, iar <incluziunile feri anganice au a6oritatea anilor

III. De%i#it! e! te it& i!% =realul deli itat pentru I;DIC=?I= 1@O14=AICB D@=CD4IC@ OC(@;I@Ise ncadreaz n zonele viticole CI si CII . I. 'ONA VITICOLA CI jud. Olt $ Co . Iancu Eianu $ Co . Oboga $ Co . %tre6e#ti $ Co . C"rlogani $ Co . *le#oiu $ Cocatitatea *iatra$Olt $ Co . Gistria ;ou jud. Vlcea : $ satul Iancu EianuF $ satul ObogaF $ satul %tre6e#tii de %us, Coliba#i $ satul C"rloganiF $ satul %c'itu din Deal. $ sat Gistria ;ou

$ )unicipiul Drg#ani $ localitiH Drg#ani, Iltrei, Irneni, Valea CaselorF G"rsanu, Capu DealuluiF $ Co . %ute#ti $ satele %ute#ti, )itrofani, Verdea, 4acu, Izvora#u, )azili, Goro#e#ti $ Co . Jtefne#ti $ satele Dobru#a, Condoie#ti, Jerbnesti, Jtefne#tiF $ Co . *rundeni $ satele *rundeni, Clina, IvideniF $ Co . Cunge#ti $ Cunge#ti, Carcadie#ti, Au ureni, %tne#ti K Cunca $ Co . Orle#ti $ satele *rocopoaia, %caio#i, Orle#ti, %ileaF $ Co . %cundu $ satele %cundu, =vr e#ti, Gle6ani, Cr"ngu $ Co . Olanu $ satele Olanu, Casa Vec'e, Cioboi $ Co . Ione#ti $ satele Ai#clia, Ione#ti $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co . Creeni . 1u#oeni . = r#ti . 1lvile . Ju#ani . )dulari . (etoiu . %tne#ti . A"rte#ti . )ciuca . Valea )are . Aure#ti . Calo#u . Itreni . Iancu Eianu . Oboga . %tre6e#ti . C"rlogani . *le#oiu $ satele Creeni, )rene#ti, %tre inoasa, IzvoruF $ satele 1u#oeni, )gureni, %p"rleni, 1u#oianca, Gurdle#tiF $ satele ;e oiu, *adina, = r#ti, *alanga, )ere#e#ti, (eiul $ satele 1lvile, Olteanca, Earo#tea, Voiculeasa, =ninoasa $ satele Ju#ani, D#urei, %toicule#ti, %"rbi, 4" e#ti $ satele )dulari, Gne#ti, Gl#oara, )a u, Di ule#ti $ satele (etoiu, ?epe#tiF $ satele %tne#ti, Cinia DealuluiF $ satele A"rte#ti, 1iule#ti, De6oi, %eciu, Gec#aniF $ satele Oveselu, Goc#a, Ivoieni, )ciuceni, Gotorani, )ldre#ti $ satele Valea )are, *ietroasa, Delureni, )rgineni $ satele Gude#ti $ satele Calo#u Glce#ti Glce#ti 1orune#ti $ satele Itreni, Ccusteni $ satul Iancu EianuF $ satul ObogaF $ satul %tre6e#tii de %us, Coliba#i $ satul C"rloganiF $ satul %c'itu din Deal.

jud. Dolj $ CocalitateaH Craiova $ Co . %i nicu de EosF $ Co . Ji nicu de %usF $ satele Ji nicu de %us, Duule#ti $ Co . Co#oveni $ satele Co#oveni, C"rceaF $ Co . Ceu $ sat CeuF $ Co Dio#ti $ satele Dio#ti, Ciocne#tiF $ Co . %ce#ti $ sat Valea lui *truF $ Co . Coofenii din Dos $ sat )i'ia $ Co . =l 6 $ satele =l 6, Coofenii din AaF $ Co . Grde#ti $ sat Grde#tiF $ Co . )eline#ti $ sat )eline#ti, ;egoie#ti, Godie#tiF $ Co . 1oie#ti $ sat 1oie#ti $ Co . %ecu $ sat %ecuF $ Co . %eaca de *dure $ satele %eaca de *dure, VeleniF $ Co . *rede#ti $ satele *rede#ti, *le#oiF $ Co . Greasta $ satele Greasta, Valea CunguluiF $ Co . 1ogo#u $ satele 1ogo#u, JtefnelF $ Co . Goto#e#ti *aia $ sat Goto#e#ti *aiaF $ Co . Grabova $ sat GrabovaF $ Co . 1rece#ti $ satele 1rece#ti, GrboiF $ Co Cernte#ti $ sat Cernte#tiF .

$ Co .=rgetoaia $ CocalitateaH %egarcea $ Co . %egarceaF $ Co . *odari $ Co . Calopr $ Co . Drnic $ Co . Cipovu $ Co . Valea %tanciului $ Co . Cert II. 'ONA VITICOLA CII

$ satele =rgetoaia, Garanu, Ceordoasa, *iria, )alu nic, Iordc'e#ti, Gerbe#u

$ satele *odari, CiveziF $ satele Calopr, GelcinuF $ satele Drnic, *adeaF $ satele Cipovu, Cipovu de %usF $ sat Valea %tanciuluiF $ satele Cert, )alaicaF

jud. Mehedini $ CocalitateaH Drobeta (urnu %everin $ Co . Ji ian $ satele *oroina, @rg'evia, CerneiF $ Co . Izvoru G"rzii $ satele Izvoru G"rzii, Lal"ngaF $ Co . )alov $ satele )alov, Coliba#i, Cazu, ;egre#tiF $ Co . Greznia$Ocol $ satele Greznia$Ocol, Ju#iaF $ Co . *runi#or $ sat *runi#orF $ Co . Corcova $ satele Corcova, *"rvule#ti, 1"rbovu de Eos, I oasa, EirovF $ Co . Gro#teni $ satele Gro#teni, Cp"ne#ti, Cup#a de Eos, )eri#F $ Co . Alore#ti $ sat Alore#tiF $ Co . Czne#ti $ sat Czne#ti, %everine#ti, Valea Cosustei, Valea =lunuluiF $ Co . Ji#e#ti $ sat Ji#e#tiF $ Co . Ilov $ sat IlovF $ Co . 1reci $ sat 1reci $ Co .Opri#or $ satele Opri#or, *risceauaF $ Co . *ung'ina $ satele *ung'ina, Drincea, %atu ;ouF $ Co . Glcia $ satele Glcia, Dobra, 1vardiniaF $ Co . G"cle# $ sat G"cle#F $ Co . Du brava $ sat Du brava de EosF $ Co . D"rvari $ sat D"rvariF $ Co . Ob"r#ia de C" p $ satele Ob"r#ia de C" p, Izi #aF $ Co . Cu6 ir $ sat Cu6 irF $ Co . V"ntori $ sat V"ntoriF $ Co .Vldaia $ satele Vldaia, %corila, =l 6el, JtircoviaF $ Co . *adina $ sat *adina )areF $ Co .Corlel $ satele Corlel, Valea =nilorF $ Coc. V"n6u )are $ satele V"n6u )are, ;icolae Glcescu, Orevia )are, Gucura, (raian $ Co . Civezile $ satele Civezile, Valea Izvorului, Izvorul =ne#tilorF $ Co . 4ogova $ satele 4ogova, *oroiniaF $ Co . V"n6ule $ satele V"n6ule, LotraniF $ Co Devesel $ sat %capu $ Co . *oroina )are Jud. Dolj $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co . *lenia . Caraula . V"rtop . Izvoare . *eri#or $ satele *oroina )are, A"nt"nile ;egre, JipotuF $ sat *leniaF $ sat CaraulaF $ sat V"rtopF $ sat IzvoareF $ sat *eri#orF /

$ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co jud. Gorj $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co

. 1iubega . Vela . 4adovan . Orodel . Cetate . Dnirea . )oei . )aglavit . 1alicea )are . =fu ai . %coara . 4uncu . Glne#ti . Cru#e . (urburea . %toina . Cpreni . %te6ari . Lurezani

$ sat 1iubegaF $ satele Vela, 1ubaucea, GucoviciorF $ sat 4adovanF $ satele Orodel, Cornu, (eiu $ sat Cetate $ sat Dnirea $ satele )oei, Dobridor $ satele )aglavit, Lunia $ sat 1alicea )are $ satele =fu ai, Goureni $ satele %coara, *i#te#tii din Deal, GobuF $ satele Dobria, G"lti#oara, G"lta, Valea )areF $ satele Glne#ti, 1lodeni, Voite#tii din DealF $ satele Cru#e, %l ne#ti, Vlua, %lvuaF $ satele *oiana, Cocorova, JipotuF $ satele %toina, Ciorari, )ielu#eiF $ satele Cpreni, Dealu %pireiF $ satele %te6ari, Gce#ti, Dealu Ceului, *iscoiuF $ satele Lurezani, GusuiociF

IV. S&iu i%e $e (t ugu i S&iu i !%)eH C'ardonnaM, Aeteasc alb, Aeteasc regal, *inot gris, 4iesling italian, 4iesling de 4'in, %auvignon, )uscat Ottonel, ( "ioas ro "neasc, (a "ioasa roz, Cr" po#ie selecionat, Dgni Glanc, Viognier . S&iu i &*ii+ &(e, Cabernet %auvignon, Aeteasc neagr, )erlot, ;egru de Drg#ani, ;ovac, *inot noir, %Mra', Gurgund )are, Gbeasc ;eagr, Dornfelder, %angiovese, Iinfandel, )arcelan, (ouriga ;acional, (ouriga Aranca, Cabernet Aranc. V. P &$u"i! $e (t ugu i -#!.i# /g+0!1 Denu#i e (&iu i 2ent u 2 &$u"i! $e 3in "u In$i"!i! Ge&g !fi" DEALURILE OLTENIEI *inot gris, 4iesling italian, 4iesling de 4'in Aeteasc alb, Aeteasc regal, Cr" po#ie selecionat, C'ardonnaM, %auvignon Dgni Glanc Viognier )uscat Ottonel, ( "ioas 4o "neasc, (a "ioasa roz )erlot, Gbeasc ;eagr, Gurgund )are Cabernet %auvignon, ;ovac, ;egru de Drg#ani, Dornfelder, )arcelan %angiovese, *inot ;oir, %Mra', Iinfandel Aeteasc ;eagr (ouriga ;acional (ouriga Aranca Cabernet Aranc P &$u"i! $e (t ugu i -/g+0!1 +,--+,--+.--+,--+---+:--+N--+,--+.--+:--+---+---+---,

Cantitile descrise On tabelul de ai sus, sunt randa entele viticole a&i ale. 5n confor itate cu nor ele te'nice de producere #i co ercializare a vinurilor cu indicaie geografic, n anii favorabili, se ad ite o dep#ire de a&i +-9 a produciilor a&i e la 'ectar descrise ai sus. VI. R!n$!#entu% 4n 3in Auncie de te'nologia de vinificaie utilizat la producerea vinului, de caracteristicile soiurilor, de potenialul calitativ al strugurilor recoltai, randa entele a&i e la 'ectar suntH Denu#i e (&iu i 2ent u 2 &$u"i! $e 3in "u In$i"!i! Ge&g !fi" DEALURILE OLTENIEI *inot gris, 4iesling italian, 4iesling de 4'in Aeteasc alb, Aeteasc regal, Cr" po#ie selecionat, C'ardonnaM, %auvignon Dgni Glanc Viognier )uscat Ottonel, ( "ioas 4o "neasc, (a "ioasa roz )erlot, Gbeasc ;eagr, Gurgund )are Cabernet %auvignon, ;ovac, ;egru de Drg#ani, Dornfelder, )arcelan %angiovese, *inot ;oir, %Mra', Iinfandel Aeteasc ;eagr (ouriga ;acional (ouriga Aranca Cabernet Aranc R!n$!#ent 4n 3in 5%+0! ++++8N 8N P, 7N +:, ++8, 8P, P, P,

VII. C! !"te i(ti"i%e *i 2 !"ti"i%e "u%tu !%e !%e 2%!nt!ii%& 3iti"&%e $ densitatea plantaiei este de ini H . --- planteQ'a $ ncrctura de rodH ntre +- #i /- de oc'iQbutuc, funcie deH densitatea plantaiei, fertilitatea solului, resursele 'elio$ter ice #i pluvio etrice #i nu n ulti ul r"nd funcie de destinaia produciei $ for a de conducereH se itulpina cu cap nlat cu unu sau dou brae, dupa caz. $ irigare K acolo unde condiiile pedo$cli atice o i pun, e&ista #i se va continua nfiinarea unor siste e de irigare prin pictur, utilizarea acestora ur "nd a se face astfel nc"t prin aceast practic s nu fie afectat negativ calitatea strugurilorF $ fertilizare K se va face cu produse de natur organic sau prin fertilizare c'i ic n li ita eninerii unui nivel opti de nutrieni pentru plantaia n cauz in"ndu$se cont de rezerva din solF VIII. C!%it!te! (t ugu i%& %! e"&%t! e 5nainte de recoltare se evalueaz starea fito$sanitar a plantaiilor aflate n e&ploatarea direct a productorului, gradul de coacere al strugurilor, acu ularea de za'aruri #i starea de sntate a strugurilor. %i ultan se face #i evaluarea cantitilor esti ative ce se vor recolta, stabilindu$se progra ul de recoltare #i de vinificatie.

4ecepia calitativ a strugurilor se finalizeaz la intrarea lor in centrul de vinificaie n care se face procesarea acestora sau n locul unde se realizeaz transfor area strugurilor n ustuiala sau ust ce vor fi transportate apoi la centrul de vinificatie, prinH +. deter inarea e&act a cantitaii recepionate 2prin c"ntarire3 F :. deter inarea concentraiei de za'r a fiecarei incrcturiF .. evaluarea strii de sntate a strugurilorF /. dup caz, eli inarea i puritilor 2struguri aparin"nd altor soiuri, i puriti ecanice, etc3 Auncie de produsul vinicol ce se dore#te a fi obinut se face procesarea fiecrui soi de struguri, sau dup caz a a estecului de struguriF =c'iziionarea de struguri de vin, ustuial sau ust, dup caz, de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislaiei n vigoare. %trugurii provenind din ac'iziii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaiei nainte de recoltare prin delegai nu ii n aceast sens de catre productor, fie la o entul recepiei la centrul de vinificaie, respect"nd acelea#i reguli ca cele folosite pentru producia proprie de struguri. I6. Te0n&%&gi! $e &)ine e ! 3inu i%& !1 Te0n&%&gi! $e 3inifi"!ie ! 3inu i%& &*ii Inainte de dezciorc'inarea #i zdrobirea strugurilor se poate face o sulfitare a strugurilor, dozele ur and a fi stabilite dupa caz. Dlterior, fazele procesului de vinificatie rezida inH dezciorc'inarea 2optional3 si zdrobirea strugurilor 2optional3 , acerareaQfer entarea pe bostina in ec'ipa ente specifice cu sau fra adaos de enzi e pectolitice de e&tractie, ter o acerare 7 ur ata de scurgere, presare #i fer entare in recipiente pana la obtinerea produselor vinicole dorite. *entru obtinerea vinurilor rosii seci vinul se poate entine pe depozitul de dro6die fara sulfitare, pana la declansarea si finalizarea fer entatiei alolactice cu sau fr adaos de preparate speciale de bacterii alolactice. Dlterior se face separarea prin pritoc, asigurand protectia cu an'idrida sulforoasa . In cazul obtinerii vinurilor rosii cu rest de za'ar, se va trage vinul de pe depozitul de dro6die, se va asigura sistarea fer entatiei alcoolice prin orice procedeu per is, obtinand astfel restul de za'ar necesar pentru tipul de vin dorit. 4estul fazelor de vinificatie sunt si ilare cu cele descrise pentru vinurile rosii seci. )1 Te0n&%&gi! $e 3inifi"!ie ! 3inu i%& &(8 %e aplica aceeasi te'nologie de ai sus, cu entiunea ca se scurteaza perioada de aceratie, in functie de intensitatea coloranta ur arita pentru produsul vinicol respectiv, iar dup scurgerea ustului de pe bo#tin se poate aplica aceea#i te'nologie ca la obinerea vinurilor albe. !1 Te0n&%&gi! $e 3inifi"!ie ! 3inu i%& !%)e Dupa descarcarea strugurilor se poate face o sulfitare a strugurilor, dozele ur and a fi stabilite dupa caz. Dlterior, fazele procesului de vinificatie rezida inH dezciorc'inarea si zdrobirea strugurilor, scurgerea #i presarea ustuielii, ur ata de deburbarea si stocarea acestora in recipientii de fer entare. Ca vinurile albe seci se poate entine vinul in contact cu depozitul de dro6die pentru a se realiza autoliza dro6diilor, ur ata de efectuarea pritocului si de ad inistrarea de an'idrida sulfuroasa in vederea realizarii protectiei vinului. Ca vinurile albe cu rest de za'ar se va trage vinul de pe depozitul de dro6die, se va asigura sistarea fer entatiei alcoolice prin orice procedeu ad is, obtinand astfel restul de za'ar necesar pentru tipul de vin dorit. Dlterior, atat pentru vinurile seci cat si pentru cele cu rest de za'ar, se efectueaza dupa caz, clarificarea vinurilor rezultate si separarea acestora de depozitul astfel for at. *entru obtinerea vinurilor aro ate si se iaro ate se face aceratie pe bostina, cu adaos de enzi e pectolitice pentru e&tragerea aro elor. *entru toate categoriile de produse vinicole cu indicatia geografica !Dealurile Olteniei, se are in vedere onitorizarea ur atorilor para etriH $ respectarea coroborata a prevederilor legale in vigoare cu privire la li itele para etrilor fizico$c'i ici ai produselor vinicoleF $ te peratura de fer entatieF N

$ bunul ers al fer entatiei alcoolice si dupa caz al fer entatiei alolacticeF $ igiena utila6elor si a spatiilor de depozitare precu si a centrelor de vinificatieF Depozitarea produselor vinicole este per isa in orice tip de recipient care intruneste conditiile de igiena si siguranta ali entara. @ste ad isa aturarea produselor vinicole in recipienti din le n de ste6ar 2budane, butoaie, bariRue$uri3, precu si ad inistrarea de c'ips$uri de ste6ar in vederea e&tragerii de tanini. (rata entele, corectiile de co pozitie ale usturilor si vinurilor, precu si restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor legale in vigoare, iar acolo unde legea nu distinge se fac prin te'nici si etode traditionale fara ca prin aceasta sa se aduca atingere prevederilor legale. 6. P !"ti"i%e &en&%&gi"e !$#i(e *racticile si trata entele oenologice se efectueaza in confor itate cu legislatia in vigoare. 6I. C! !"te i(ti"i%e !n!%iti"e *i & g!n&%e2ti"e !%e 3inu i%& %! 2une e! %& 4n "&n(u# a3 C! !"te i(ti"i !n!%iti"e trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare. $ trie alcoolic dob"ndit deH ini +-9 vol. $ aciditate total 2acid tartric3H ini / gQl $ aciditate volatil 2acid acetic3H +7 iliec'ivalenti pe litru sau +,-7 gQl, pentru vinurile albe #i rozeF :- iliec'ivalenti pe litru sau +,: gQl, pentru vinurile ro#iiF :, iliec'ivalenti pe litru, n funcie de utilizarea eniunilor tradiionale $ e&tract sec nereductorH ini +NgQl, pentru vinurile albe si roze $ e&tract sec nereducator H ini +8 gQl, pentru vinurile rosii $ dio&id de sulf total, a&i H S +,- gQl pentru vinuri ro#ii seciF S :-- gQl pentru vinuri albe #i roze seciF S :-- gQl pentru vinuri ro#ii, al cror coninut n za'aruri este ai are sau egal cu , gQlF S :,- gQl pentru vinuri albe #i roze, al cror coninut n za'aruri este ai are sau egal cu , gQl. )1 C! !"te i(ti"i & g!n&%e2ti"e E.!#in! e! 3i9u!%!, dup caz, se pot ur ari ur toarele elel enteH li piditatea, fluiditatea, eniscul, culoarea, defectele A2 e"ie e! &%f!"ti3 $i e"t *i et &n!9!%, dup caz, se pot ur ari ur toarele ele enteH aro , buc'et, intensitate, persistena, defecte de irosF Sen9!i! gu(t!ti3, dup caz, se pot ur ari ur toarele ele enteHintensitate, persisten, savoare, astringen, catifelare, corpolen, e&tractivitate, onctuozitate, defecte 1. Chardonnay: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben pai MirosH de la fructe e&otice #i note inerale la vanilie #i unt GustH plcut, ec'ilibrat, destul de corpolent 2. Feteasc al : AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la vanilie #i ineral GustH plcut, ec'ilibrat, 7

!. Feteasc re"al: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la vanilie #i ineral GustH plcut, ec'ilibrat #. $inot Gris: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la ineral GustH plcut, ec'ilibrat %. &ieslin" 'arietal: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la ineral la floral #i fructe e&otice GustH plcut, ec'ilibrat (. )au'i"non: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la vanilie #i ineral GustH plcut, ec'ilibrat *. Muscat Ottonel : Aspect: li pede Culoare: de la u#or glbui p"n la galben auriu Miros: floral #i fructe e&otice Gust: plcut, ec'ilibrat :. Vio"nier : AspectH li pede CuloareH alb$glbuie, cu nuane verzui MirosH parfu specific, cu aro discreta de fructe e&otice GustH vin le6er cu aciditate edie, gust vioi si rcoritor 1+. ,-ioas &o-neasc: AspectH li pede CuloareH de la u#or glbui p"n la galben auriu MirosH floral #i fructe e&otice GustH plcut, ec'ilibrat 11. Cr-.o/ie selecionat: AspectH li pede CuloareH alb$glbuie, cu nuane verzui MirosH parfu specific, cu aro discreta de fructe proaspete GustH vin le6er cu aciditate ridicat, gust racoritor, 12.Ca ernet )au'i"non: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii la vegetal cu note de vanilie #i ciocolat 8

GustH puternic, corpolent 1!. Marcelan =spectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens )irosH de la fructe ro#ii la vegetal cu note de vanilie #i ciocolat 1ustH plcut, rotund, ec'ilibrat 1#. Feteasc 0ea"r: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii la prune uscate cu note de vanilie #i ciocolat GustH fin, ec'ilibrat 1%. Merlot: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii la prune uscate cu note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 1(. 0e"ru de Dr"/ani: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 1*. 0o'ac: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 11. $inot 0oir: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu pal la ro#u rubiniu intens MirosH de la flora #i fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH fin, plcut, rotund, ec'ilibrat 12. )yrah: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii #i condi ente p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 2+. 3ur"und Mare: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 21. 3 easc 0ea"r: AspectH li pede +-

CuloareH ro#u rubiniu MirosH de la fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 22. )an"io'ese: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 2!. Dorn4elder: AspectH li pede CuloareH ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH plcut, rotund, ec'ilibrat 2#. 5in4andel : AspectH li pede CuloareH rou de la rubiniu pal la ro#u rubiniu intens MirosH de la flora #i fructe ro#ii p"n la note de vanilie #i ciocolat GustH H fin, plcut, rotund, ec'ilibrat 2%. ,ouri"a 0acional: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH aro e intense de fructe de pdure GustH puternic, taninos si bine structurat 2(. ,ouri"a Franca: Aspect: li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH aro e intense de fructe de pdure GustH relativ taninos, fr a avea un corp deosebit.

6II. C&n$iii%e $e "&#e "i!%i9! e P &"e(! e! (t ugu i%& 7 "&n$iti&n! e! *i 4#)ute%ie e! 3inu i%& . Condiionarea #i butelierea vinurilor cu Indicaia 1eografica Dealurile Olteniei, se poate face in unitile din arealul deli itat al Indicaiei 1eografice sau n cele din arealul nvecinat, n unitile e&istente n aceea#i unitate ad inistrativ teritorial sau n cele e&istente n unitile ad inistrative teritoriale din vecintatea acesteia. @ste ad is condiionarea #i butelierea vinurilor dincolo de vecintatea ariei deli itate. 5n situaiile astfel enu erate, productorul trebuie s trans it catre O.;.V.*.V.2 n cazul n care nu este constituit o asociaie reprezentativ n areal3 o notificare n acest sens. P &$u(e%e 3ini"&%e "e 2&! t in$i"!i! ge&g !fi" ; DEALURILE OLTENIEI t e)uie ( e(2e"te u #!t&! e%e "&n$iii, <. Vinurile cu indicaie geografic !Dealurile Olteniei pot fi co ercializate nu ai buteliate, n orice recipient utilizat in acest scop si ad is de legislatia in vigoare. Capacitea no inal a acestor recipiente este de a&i P- de litri. ++

5nc'iderea acestora se face cu ateriale ad ise n co erul internaional sau prin nc'idere filetat asigurat. 5n siste ul de a balare #i etic'etare, pentru vinurile cu indicaie geografic !Dealurile Olteniei este obligatorie folosirea etic'etei principale. Aolosirea contraetic'etei este opional. =. @tic'etarea vinurilor cu indicatie geografica !Dealurile Olteniei se va face confor legislatiei in vigoare. 6III. E.!#in! e! "!%it!ti3 ! 3inu i%& "u in$i"!ie ge&g !fi" *i "e tifi"! e! %& @&a inarea calitativ a vinurilor cu indicaie geografic !Dealurile Olteniei este realizat de ctre Co isia de e&a inare constituit la nivelul indicaiei geograficeF aceast Co isie este alctuit din inspectorii de specialitate ai O.;.V.*.V., e brii =.D.=.4. #i reprezentani ai productorilor care evalueaz ur toarele criterii de calitateH co poziia fizico$c'i ic, calitatea organoleptic #i disciplina te'nologic. *rocedura de e&a inare calitativ a vinurilor cu indicaie geografic cuprinde ur toarele etapeH - Aor ularea cererii de e&a inare calitatativ a lotului de vin =naliza fizico$c'i ic a lotului de vinF =naliza organoleptic a lotului de vinF @valuarea criteriilor de calitate a vinuluiF Aor ularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de ctre Co isiile de e&a inare pri esc Certificatul de atestare a dreptului de co ercializare a vinurilor cu indicaia geografic Dealurile Olteniei. 6IV. De"%!(! e! 3inu%ui "u in$i"!ie ge&g !fi" ;De!%u i%e O%teniei Declasarea unui vin nsea n interzicerea utilizrii la dese narea acestui vin a oricrei eniuni rezervat vinurilor cu indicaie geografic. *rocedura de declasare a vinurilor cu indicaie geografic este desc'is laH a3 Cererea productoruluiF b3 In cadrul Co isiei de e&a inare calitativ a vinurilorF =gentul econo ic cruia i s$a declasat vinul poate face contestaie asupra deciziei luate n ter en de +, zile, pe care o va adresa O.;.V.*.V. *e baza rezultatelor e&pertizei, O.;.V.*.V. va adopta 'otr"rea definitiv n decurs de +, zile de la nregistrarea contestaiei. =gentul econo ic n cauz va nscrie n evidenele sale decizia definitiv a O.;.V.*.V. 5n faza de producie, productorul poate s solicite O.;.V.*.V. declasarea unui vin cu indicaie geografic la alte categorii. 6V. Aut& it!te! $e "&nt &% *i "&nt &%u% e(2e"t ii (2e"ifi"!ii%& 2 &$u(u%ui =utoritatea dese nat pentru controlul #i gestiunea indicaiei geografice !Dealurile Olteniei este Oficiul ;aional al Viei si *roduselor Vitivinicole 2O.;.V.*.V.3, prin Inspectoratul (eritorial. Controlul anual al vinului efectuat de ctre O.;.V.*.V., se realizeaza prinH a3 e&a inarea analitic a vinurilor, care consta n verificarea buletinului de analiz #i care s conin cel puin ur torii para etriiH - tria alcoolic total #i dob"nditF - za'aruri totale, e&pri ate ca fructoz #i glucozF - aciditate totalF - aciditate volatilF +:

- dio&id de sulf totalF b3 e&a inarea organoleptic, care const n verificarea caracteristicilor 2aspect, culoare, gust, c3 verificarea condiiilor prevzute n caietul de sarcini.

iros3

)etodologia de control aplicat de O.;.V.*.V., se realizeaza prin e#antionare #i control siste atic n toate fazele de producie. 5n scopul verificrii confor itii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verificH - instalaiile, capacitatea operatorilor de a ndeplini condiiile prevzute n caietul de sarcini produsele n orice etap a procesului de producie, inclusiv cea a a balrii, pe baza unui plan elaborat de ctre autoritatea co petent #i care a fost adus la cuno#tina operatorilor, care acoper fiecare etap de fabricare a vinului

Orice solicitant ndreptit confor legislaiei n vigoare, poate solicita aprobarea unei odificri a specificaiilor produsului pentru indicaia geografic !Dealurile Olteniei, n special pentru a ine cont de evoluia cuno#tinelor #tiinifice #i te'nice sau pentru a redefini aria geografic.

+.