Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limba Germana
Limba Germana
lor in propozitie .
Wir sind 5 Leute im Haus, meine Eltern, meine Schwester und mein Bruder In exemplul de mai sus , Leute (persoana) , haus (casa) , Eltern (parinti), Schwester (sora); si Bruder (frate) sunt toate substantive si de aceea trebuie sa fie scrise cu litera mare. Genul substantivelor Ca si in limba romana, fiecare substantiv are genul sau, fie masculin (der) , fie feminin (die) sau neutre (das). Substantivele plurale sunt mereu considerate
la feminin . Deoarece genurile nu corespund neaparat cu genul obiectului in realitate putem spune ca substantivele si genurile sun neprevizibile. Asadar trebuie sa va obisnuiti ca la inceput sa invatati pe de rost articolele si genurile substantivelor. La sfarsitul lectiei puteti gasi sfaturi utile pentru a indentifica genul unui substantiv. Cateva exemple : Substantive si genuri
der Mann der Vogel die Frau die Blume das Kind das Obst
Substantive compuse Limba germana are foarte mulet substantive care sunt formate prin compunerea a
doua sau mai multe cuvinte (ceea ce face limba germana ca fiind cunoscuta pentru a avea cuvinte foarte lungi ). Cuvintele compuse nu trebuiesc sa fie neaparat
substantive, pot fi de asemenea adjective , verbe si prepozitii. Totusi , in cazul nostru , ultimul element al unui substantiv compus trebuie sa fie substantiv
deoarece genul si pluralul substantivului compus este indicat de ultimul cuvant . Substantive compuse Substantiv + substantiv
das Vaterland
tara de origine
der Schnellzug
tren expres
Verb Stem + Substantiv trinken das Trinkwasser das Wasser Articole hotarate si nehotarate
apa potabila
Articolele hotarate fac referire la obiecte/persoane cunoscute , ca si in limba romana de altfel. Toate exemplele de mai sus folosesc articolele hotarate, "der",
"die" si "das" . Corespondentul pentru articolele nehotarate sunt "ein" (pentru masculin si
neutru ) si "eine" (pentru feminn) . Nu exista articol nehotarat pentru plural in limba germana. Mai jos gasiti cateva indicii pentru a putea determina genul
substantivelor :
Sufix der Vogel (pasare) der Computer (computer) der Kfig (cusca) der Journalismus (jurnalism) der Frhling (primavara) der Professor (profesor) Reguli der Sohn (fiu) der Sonntag (Duminica) der Januar (Ianuarie) der Winter (iarna)
Substantive la feminin: -ei -ie -enz -heit -keit -ion -ik -age -tt -schaft -ung Sufix die Ruberei (furt) die Batterie (baterie) die Konferenz (conferinta) die Freiheit (libertate) die Mnnlichkeit (barbatie) die Legion (legiune) die Akustik (acustica) die Garage (garaj) die Universitt (universitate) die Mannschaft (echipa) die Wohnung (plat)
-ur
Persoane de sex feminin Majoritatea copacilor Majoritatea florilor Majoritatea fructelor
die Karikatur (caricatura) Reguli die Tochter (fiica) die Fhre (pin /copac) die Rose (trandafir) die Banane (banana)
Substantive neutre: Sufix -chen -lein -ma -ett -ment -o -um das Ktzchen (pisica) das Frulein (tanara) das Drama (drama) das Bett (pat) das Experiment (experiment) das Foto (fotografie) das Kalzium (calciu)
Reguli das Frankfurt (Frankfurt) Orase das gypten (Egipt) Tari Culori das Grn (verde) Forme de infinitiv folosite ca substantiv das Tanzen (dans)
In limba germana verbul trebuie sa se acorde in gen si numar cu subiectul .
Astazi vom discuta despre verbul la timpul prezent. Conjugarea verbului Pentru a conjuga un verb trebuie sa luati radacina verbului si sa adaugati sufixul potrivit. Radacina este formata din verbul la infinitiv fara "-en" sau "-n".
Conjugarea verbului in limba germana
Comparat cu limba engleza, limba germana are o singura forma de prezent, la fel ca in limba romana, nuexista doua forme cum este prezent simplu si prezent
continuu in limba engleza.
Urmariti cateva exemple : Traducere Eu invat germana. ich ich lerne Deutsch Tu joci bine du du spielst gut Ea gateste spagheti. er / sie / es Sie kocht Spagetti wir wir bleiben zwei Tage Stam doua zile. Tu canti un cantec de opera. ihr ihr singt ein Lied Ei beau bere. sie sie trinken Bier Sie Sie wohnen in Berlin Tu locuiesti in Berlin . Ca si in limba romana, in limba germana exista doua tipuri de intrebari, cele de tip "dau sau nu" si interogatiile. 1) Intrebarile de tip da-nu Acest tip de intrebari se formeaza prin schimbarea pozitiei verbului cu subiectul. Exemple de intrebari da/nu :
Exemplu
Bist du hungrig? - Iti este foame? Spielen Sie mit mir? - Te joci cu mine? Geht ihr ins Kino? - Mergi la cinema?
Intrebarile cu modale
Cand folosim verbe modale, pozitia verbului doi nu este afecatata, ramane la sfarsitul propozitiei. Aceasi regula se aplica si pentru interogatii . Exemple:
Knnen Sie mich verstehen? - Ma poti intelege? Gehst du mit deinen Freunden aus? - Ai de gand sa iesi cu prietenii tai?
2)Interogatiile O intrebare de tip interogativ este o intrebare care incepe cu un cuvantintrebare (adverbe), asemenea "cine", "cum", "cand" . Spre deosebire de intrebarile da/nu acest tip de intrebare poate avea nenumarate variante de
raspuns. Tabelul de jos arata cateva cuvinte folosite pentru a pune intrebari :
was warum wo
ce de ce unde
Regula este similara cu cea a intrebarilor da/nu . Verbul precede subiectul propozitiei, iar adverbul interogativ precede verbul.
Cateva exemple:
Wann kommt sie? - Cand vine ea? Wo arbeitest du? - Unde lucrezi? Was lernen die Kinder? - Ce invata copiii? Wie schwimmen die Fische? - Cum inoata pestele ?
Unele interogatii, cum ar fi "wer" pot fi subiectul propozitiei, in acel caz interogatia incepe propozitia si este urmata de verb : Wer spielt Schach? - Cine joaca sah? (ca si in limba romana, "cine" este subiectul propozitiei ) Combinatii de interogatii Mai multe interogatii se pot forma prin compunerea celor deja existente , prepozitii si adverbe cu "wie" si "wo" .
Cateva exemple: Combinatii cu "wie" cat de batran wie viel cat de mare wie lange cat de des wie spt Combinatii cu "wo" unde / catre ce woher la ce womit
Cateva exemple:
Wie alt bist du? - Ce varsta ai ? Wie lange bleiben Sie in Berlin? - Cat de mult stai in Berlin? Woher kommen Sie? - De unde vii ? Wohin fhrt er am Wochenende? - Unde va calatori week-endul acesta?
forma pentru fiecare caz pe cand "wiecher" are mai multe forme pentru fiecare caz , in functie de gen si numar. Tabelul de mai jos va arata formele
pentru "wer" .
Forme ale 'wer' Nominativ wer Acuzativ wen Dativ wem Genitiv wessen
Substantive
Pronunie
Articole
n limba german substantivele au o trstur distinctiv: se scriu ntotdeauna cu majuscul, fr a conta dac se afl la nceputul propoziiei, la mijlocul ei sau la sfrit. Exist trei genuri n limba german: masculin, feminin i neutru. De aceea, articolele care nsoesc substantivele sunt diferite, variind n funcie de cele trei genuri. Pentru a identifica genul unui substantiv se ia n considerare articolul hotrt n cazul nominativ:
Masculin - der Mann - brbatul Feminin - die Frau - femeia Neutru - das Kind - copilul
Ca i n limba romn, substantivele din limba german pot fi la numrul singular sau la plural. Formarea pluralului este ns mult mai complex. Exist 5 forme principale de formare a pluralului unui substantiv. Aceste reguli sunt generale i exist diferite excepii n unele cazuri. Unor grupuri de substantive se mai aplic i alte reguli particulare. n plus fa de gen i numr, n german trebuie s se in cont de cazul substantivului, deoarece schimbarea cazului implic variaii ale formelor substantivelor i articolelor, adjectivelor nsoitoare. Exemple de variaii n gen, numr i caz cu cteva exemple: Masculin Neutru Femenin Plural
Nominativ
der Mann
das Kind
die Frau
die Kinder
* Sunt opionale vocalele e din paranteze, ambele forme fiind corecte n mod egal: des Mannes i des Manns. n general stilul cu e este mai evoluat.
Acuzativ
den Mann
das Kind
die Frau
die Kinder
Dativ
Gen [modificare]
Ca i mai jos, substantivele n german pot avea 3 genuri diferite: masculin, feminin i neutru.
Genitiv
der Frau
der Kinder
Exist o serie de reguli pentru a putea ti crui gen aparin substantivele. Regulile nu sunt fiabile 100%, iar unele dintre ele au multe excepii. Singura regul infailibil este aceea de a memora cuvntul mpreun cu articolul su. O regul fix este aceea c genul cuvintelor compuse este ntotdeauna n concordan cu genul ultimului substantiv.
die Ferien + das Haus = das Ferienhaus der Schuh + die Gre = die Schuhgre
Mai jos este prezentat o serie de tabele n care sunt indicate substantivele masculine, feminine i neutre n limba german. Sunt prezentate i excepiile de la aceste reguli, dar i cuvinte care pot crea confuzie.
der Mann, der Vater, der Junge, der Sohn, der Bruder
animale masculine
der Arzt, der Lehrer, der Maler, der Praktikant, der Chef, der Psychologe
die Nacht
zilele sptmnii
---
lunile anului
---
anotimpurile anului
puncte cardinale
---
der Regen, der Schnee, der Hagel, der Nebel, der Wind, der Hurrikan, der Sturm, der Tau
fenomene atmosferice
das Wetter
buturi alcoolice
der Wein, der Schnaps, der Whisky, der Rum, der Wodka, der Cognac
der Quarz, der Sand, der Stein, der Fels, der Diamant, der Rubin
der BMW, der Mercedes, der Golf, der Wagen, der Zug, der ICE
der Schlag, der Verstand, der Anfang, der Sto, der Sprung, der Begriff
der Amor, der Colorado, der Jangtsekiang, der Nil, der Mississippi, der Rio de la Plata
Substantive terminate n
Exemple
Excepii
-and
-ant
-ar
-ast
-ent
-er
-eur
der Realismus, der Kommunismus, der Journalismus, der Optimismus, der Surrealismus
-ismus
-ist
der Aktivist, der Materialist, der Realist, der Exorzist, der Geist
die Frist
-ling
der Liebling, der Schmetterling, der Neuling, der Lehrling, der Zwilling
das Recycling
-loge
der Psychologe, der Theologe, der Astrologe, der Biologe, der kologe
-or
-el
die Matrikel
-en
der Koffer
-ich
-ig
die Frau, die Mutter, die Tante, die Tochter, die Schwester
die Katze, die Kuh, die Hndin, die Ziege, die Lwin
die rztin, die Lehrerin, die Malerin, die Praktikantin, die Chefin, die Psychologin
der Harlekin
numere
---
die Mosel, die Elbe, die Themse, die Seine, die Donau
der Ebro, der Neckar, der Po, der Main, der Rhein, der Guadalquevir
die Trkei, die Mongolei, die Slowakei, die Normandie, die Provence
arbori
die Zypresse, die Kiefer, die Eiche, die Palme, die Tanne
flori
die Birne, die Apfelsine, die Erdbeere, die Traube, die Banane
fructe
avioane
motociclete
brci, vapoare
igri, trabuc
Substantive terminate n
Exemple
Excepii
die Lampe, die Ecke, die Grenze, die Sonne, die Reise, die Klasse
die Fahrt, die Rast, die Schrift, die Sicht, die Sucht
* die Befugnis, die Erlaubnis, die Kenntnis, die Wildnis, die Finsternis, die Erkenntnis, die Besorgnis, die Bitternis, die Bedrngnis, die Ersparnis, die Fulnis, die Beschwernis
das Gefngnis, das Bedrfnis, das Erlebnis, das Verstndnis, das Zeugnis, das Vermchtnis, das Begrbnis, das Ereignis, das Ergebnis, das Erzeugnis, das Gedchtnis, das Geheimnis, das Versumnis
ade
die Schublade, die Brigade, die Marmelade, die Olympiade, die Limonade, die Schokolade
age
die Patronage, die Frage, die Garage, die Lage, die Reportage, die Plantage
ne
-ei
die Messe, die Presse, die Adresse, die Baronesse, die Raffinesse, die Politesse
-esse
das Interesse
-ette
die Toilette, die Tablette, die Serviette, die Chansonette, die Marionette, die Kassette, die Krokette, die Kette
-euse
die Friseuse, die Souffleuse, die Balletteuse, die Reuse, die Schleuse
-heit
die Freiheit, die Krankheit, die Mehrheit, die Anwesenheit, die Blindheit, die Einheit
-ie
das Genie
die Politik, die Technik, die Musik, die Republik, die Logik, die Fabrik
-ik
-ine
die Routine, die Guillotine, die Brillantine, die Sardine, die Kabine, die Turbine
der Gabardine
-ion
die Nation, die Direktion, die Situation, die Station, die Adaptation
das Stadion
-isse
die Arthritis, die Bronchitis, die Gastritis, die Hepatitis, die Meningitis, die Zellulitis
-itis
-ive
die Offensive, die Initiative, die Alternative, die Retrospektive, die Perspektive
-keit
die Mglichkeit, die Hflichkeit, die Neuigkeit, die Freundlichkeit, die Ttigkeit, die Wrdigkeit
nz
die Allianz, die Distanz, die Toleranz, die Frequenz, die Kompetenz, die Provinz
der Prinz
-schaft (todos)
die Mannschaft, die Freundschaft, die Botschaft, die Wissenschaft, die Gesellschaft
-sis
-sucht
die Sucht, die Sehnsucht, die Eifersucht, die Eigensucht, die Selbstsucht
-tt
die Universitt, die Aktualitt, die Prioritt, die Brutalitt, die Superioritt, die Pubertt
-thek
-ung
die Rechnung, die bersetzung, die Erkltung, die Untersttzung, die Erfindung, die Meinung
-ur
die Kultur, die Natur, die Glasur, die Spur, die Figur
-re/-ure
Prepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea: incotro? - wohin? (se pronun "vo-hin?") Prepozitii la Acuzativ: la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronun "um") fara - ohne (se pronun "one") de-a lungul - entlang (se pronun "entlang") pana la - bis (se pronun "one") printre , prin - durch (se pronun "duih") pentru - fr (se pronun "fiur") Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea: unde? - wo? (se pronun "vo?") Prepozitii la Acuzativ: din - aus (se pronun "aus") la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronun "bai") cu - mit (se pronun "aus") dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronun "nah") de , din , de la - seit (se pronun "zait") de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronun "fon") la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronun "u")
Gramatica Limbii Germane - Pronumele n German
Pronumele Interogativ cnd? - wann? (se pronun "van?") pn cnd? - bis wann? (se pronun "bis van?") de cnd? - seit wann? (se pronun "zait van?") ce? - was? (se pronun "vas?") de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?") de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?") de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?") cine? - wer? (se pronun "vi?") pe cine? - wen? (se pronun "vin?") cui? - wem? (se pronun "viem?") care? - welche? (se pronun "velhe?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?") ct de mult timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?") ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?") cum? - wie? (se pronun "vi?") ct? - wieviel? (se pronun "vifil?") unde? - wo? (se pronun "vo?") la care?pe lng care? - wobei? (se pronun "vobai?") prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronun "vodoih?") pentru ce?pentru care? - wofr? (se pronun "vofiur?") mpotriva cui? - wogegen? (se pronun "voghign?") dincotro? - woher? (se pronun "vohea?") ncotro? - wohin? (se pronun "voin?") cu ce? - womit? (se pronun "vo-mit?") spre unde? - wonach? (se pronun "vo-nah?") la ce? - woran? (se pronun "vo-ran?") pe ce? - worauf? (se pronun "vo-rauf?") de unde?din ce? - woraus? (se pronun "vo-raus?") n ce/care?unde? - worin? (se pronun "vo-rin?") peste ce?despre ce? - worber? (se pronun "vo-riubr?") despre ce? - worum? (se pronun "vo-rum?") sub ce?sub care? - worunter? (se pronun "vo-runtr?") despre ce/care? - wovon? (se pronun "vo-fon?") n faa cui? - wovor? (se pronun "vo-for?") Pronumele Personal: I sg. eu - ich (se pronun "ih") II-a sg. tu - du (se pronun "du") III-a sg. Masculin el - er (se pronun "ea") III-a sg. Feminin ea - es (se pronun "ea") III-a sg. Neutru ea - sie (se pronun "zi") I pl. noi - wir (se pronun "via") II-a pl. voi - ihr (se pronun "ir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronun "zi") Pronumele Posesiv: I sg. al meu - mein (se pronun "main") II-a sg. al tu - dein (se pronun "dain") III-a sg. Masculin al su - sein (se pronun "zain") III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronun "ir") III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronun "zain") I pl. al nostru - unser (se pronun "unzr") II-a pl. al vostru - euer (se pronun "oir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronun "ir") II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr - ihr (se pronun "ir")
cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen? Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. pe mine - mich (se pronun "mih") II-a sg. pe tine - dich (se pronun "dih") III-a sg. pe el/ea - sich (se pronun "zih") I pl. pe noi - uns (se pronun "unz") II-a pl. pe voi - euch (se pronun "oih") III-a pl. pe ei - sich (se pronun "zih") Dativ I sg. mie - mir (se pronun "mia") II-a sg. ie - dir (se pronun "dia") III-a sg. lui/ei - sich (se pronun "zih") I pl. nou - uns (se pronun "unz") II-a pl. vou - euch (se pronun "oih") III-a pl. lor - sich (se pronun "zih")
Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc.
Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta . In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi , , ( diacriticele limbii germane )
A a (a)
(e) B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghi) H h (ha) I i (i) J j (iot) ( in interiorul cuv se pronunta "i") K k (ka) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) (o lung) P p (pe) Q q (ku) R r (er) S s (es) (la inceputul cuv se pronunta "")
eszett sau scharfes ) T t (te) U u (u) (iu) V v (fao) ( in interiorul cuv se pronunta "f") W w (ve) X x (iks) Y y (iepsilon) ( in interiorul cuv se pronunta "iu") Z z (et)
ie se pronunta lung [i] sch se pronunta [] eu se pronunta [oi] n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .
Butter, ... Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronun n poziie final [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. Litera c apare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt. Litera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lung La nceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronun [k] ex : Chor, Charakter, ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, ex : Sack, Deck, Bock, .... ex : Bahn, sehr, Huhn,.....
Litera e n terminatiile el, -em, -en se pronunt ca un romnesc, atunci cnd vorbim foarte clar. Cnd vorbim repede, acest se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen Litera r se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de romnesc, schitnd doar un r foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....
Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B .... etc.
4 - vier (fir)
5 - fnf 6 - sechs 7 - sieben 8 - acht 9 - neun (fiunf) (zehs) (ziben) (aht) (noin)
10 - zehn (
en)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier
Fnf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n . Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 : 11 - elf (elf)
zwlf (volf) 13 - dreizehn (draien) 14 - vierzehn (firen) 15 - fnfzehn (fiunfen) 16 - sechszehn (zehsen) 17 - siebzehn (ziben) 18 - achtzehn (ahten) 19 - neunzehn (noinen) 20 - zwanzig (vanig)
12 -
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 21 - einundzwanzig 22 - zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig ............................... 30 - dreiig 31 - einunddreiig 32 - zweiunddreiig 33 - dreiunddreiig ............................... 40 - vierzig 41 - einundvierzig 42 - zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig ................................ 50 - fnfzig 51 - einundfnfzig 52 - zweiundfnfzig 53 - dreiundfnfzig ................................ 60 - sechzig
61 - einundsechzig ................................ 70 - siebzig 71 - einundsiebzig ................................ 80 - achtzig 81 - einundachtzig ................................. 90 - neunzig 91 - einundneunzig ................................. 100 - hundert 101 - hunderteins 102 - hundertzwei 110 - hundertzehn 131 - hunderteinunddreiig ................................. 1000 - tausend 2000 - zweitausend 100.000 - hunderttausend ................................. 1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
-ig se citeste ca -ih; Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste)
ein.und.neunzig
Da = Ja (ia) Nu = Nein (nain) Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung) Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid) Multumesc ! = Danke ! (danche) Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank) Te rog ! = Bitte ! (bite) Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?) Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)
Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul. Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine. Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana. Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman. Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc..... Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani. Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta. Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum. Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro. Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape. Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta. Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur. Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog. Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc.... Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump. Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze (di ain oiro ent miune) Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze ( di vai oiro ent miune) Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze ( di fiunf oiro ent miune) Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze ( di en oiro ent miune) Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze ( di vanig oiro ent miune)
Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze ( di fiunfih oiro ent miune) Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze ( di ain oiro miune) Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze ( di vai oiro miune) Bancnota = Die Banknote (di banknote) Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro ain) Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der en oiro ain) Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der vanig oiro ain) Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfih oiro ain) Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro ain) Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der vei hundart oiro ain) Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro ain) Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator: DIALOG 1: - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta? - Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani. - Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ? - Ich habe Dollars. Knnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sa-mi spuneti cursul oficial de astazi? - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi? - Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb? - Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici? - Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi. - Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra. - Danke sehr. = Multumesc mult. Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator: DIALOG 2: - Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs? - Ich mchte ein Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.
- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp? - Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni. - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila. Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Whrung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Mnze = moneda; die Umtauschgebhr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; erffnen = a deschide; einfach = simplu; berweisen,berwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfllen = a completa;
Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.
Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe): Darf ich? (darf ih? ) = pot eu Knnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati? Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs? die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturi
der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta das Obergescho (das obergheos) = etaj die Kasse (di case) = casa de marcat das Angebot (das anghebot) = oferta die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin das Regal (das regal) = raft der Preis (der prais) = pret der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal die Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturi die Tte (di tiute) = sacosa teuer (toier) = scump billig (bilig) = ieftin bequem (becvem) = comod, confortabil zeigen (aighen) = a arata ceva cuiva einpacken (ainpachen) = a impacheta bezahlen (bealen) = a plati nehmen (nemen) = a lua gefallen (ghefallen) = a place
Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) : die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente die Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porc die Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vita die Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcan die Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de pui die Leber (di leber) = ficat der Kse (di cheze) = branza, cascaval das Schintzel (das niel) = snitel der Schinken (der inchen) = sunca der Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcan
der Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui der Mais (der mais) = porumb der Reis (der rais) = orez die Nudeln (di nudeln) = fideaua das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi die Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti das Joghurt (das iogurt) = iaurt die Milch (di milch) = lapte das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf der Zucker (der ucher) = zahar das Salz (sal) = sare die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri der Apfel (der epfel) = mar der Pfirsich (der firsih) = piersica Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung): probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larg lang (lang) = lung kurz (kur) = scurt das Modell (das model) = model die Gre (di griose) = marime die Farbe (di farbe) = culoare die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lana der Schuhe (der ue) = pantofi der Handschuhe (der hand.ue) = manusi die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare die Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja die Hose (di hoze) = pantaloni der Rock (der roc) = fusta die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport die Bluse (di bluze) = bluza der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat die Jacke (di iache) = geaca
Lectia nr.6: Familia mea.
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta. die Mutter (di mutr) = mama der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele die Schwester (di vestr) = sora die Eltern (di eltern) = parintii die Geschwister (di ghevistr) = fratii die Gromutter (di gros.mutr) = bunica der Grovater (der grosfatr) = bunicul die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii der Sohn (der son) = fiul die Tochter (di tohter) = fiica der Onkel (der onchel) = unchiul die Tante (di tante) = matusa der Mann (der man) = sotul die Frau (di frau) = sotia der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica das Kind (das chind) = copilul der Schwager (der vagher) = cumnatul die Schwgerin (di vagherin) = cumnata der Vetter (der fetr) = verisor die Kusine (di cuzine) = verisoara der Neffe (der nefe) = nepot die Nichte (di nihte) = nepoata der Enkel (der enchel) = stranepot die Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Verwandte (der fervandte) = ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati. Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? Nu, nu sunt.
Lectia nr.7 Corpul omenesc.
Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul der Schdel (der edl) = craniu der Stirn (der tirn) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schlfen (di lefn) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (nur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba Partile corpului (Krperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc der Rcken (der riuchen) = spate die Hfte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der pan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das in.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di ee) = deget de la picior; der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior
der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das her) = inima die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv Exercitiu (bung) : Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.
Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait) FRHLING (Friulinc) = Primavara SOMMER (Somr) = Vara HERBST (Herbst) = Toamna WINTER (Vintr) = Iarna Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) Januar (Ianuar) = Ianuarie Februar (Februar) = Februarie Mrz (Mer) = Martie April (April) = Aprilie
Mai (Mai) = Mai Juni (Iuni) = Iunie Juli (Iuli) = Iulie August (August) = August September (Septembr) = Septembrie Oktober (Oktobr) = Octombrie November (Novembr) = Noiembrie Dezember (Deembr) = Decembrie Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe) Montag (Montac) = Luni Dienstag (Dinstac) = Marti Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri Donnerstag (Donrstac) = Joi Freitag (Fraitac) = Vineri Samstag (Samstac) = Sambata Sonntag (Sontac) = Duminica Partile din zi vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza abend (abnd) = seara nacht (naht) = noapte Cuvinte si expresii uzuale: jetzt (ie)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgn) = maine
bermorgen (iubmorgn) = poimaine gestern (ghestrn)= ieri vorgestern (forghestrn) = alaltaieri nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata spter (petr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat
tglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
wei (vais) = alb grau (grau) = gri schwarz (var) = negru braun (braun) = maro grn (griun) = verde gelb (ghelb) = galben orange (oranje) = portocaliu rot (rot) = rosu rosa (roza) = roz blau (blau) = albastru
Lectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere)
Tier (tiir) = animal Katze (cae) = pisica Hund (hund) = caine Br (ber) = urs Vogel (foghel) = pasare
Schlange (langhe) = sarpe Pferd (ferd) = cal Wolf (volf) = lup Elefant (elefant) = elefant Lwe (liove) = leu
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site: 08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece
08:15 => Es ist acht uhr und
minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um
08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica? 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica. 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und
fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de
08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30. 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um
pranz la ora 12:00 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare? 4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general:
Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii? Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu. Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva;
versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)
Punctele cardinale :
im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de .... nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de .... im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de .... sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de .... im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de .... westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de .... nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de .... im Osten von .... (im osten fon) = la Est de .... stlich von .... (ostlih fon) = la Est de .... nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de .... sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....
Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg? Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord de Mnchen. Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nrnberg ? Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ? Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.
Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana? Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana? Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine ! Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti? Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana. Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania? Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna? Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii. Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ? Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta? Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane? Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog! Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.