Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scoala culinara frantuzeasca este celebra. Migala, rabdare, ingrediente de calitate sunt o parte dintre caracteristicile acesteia. In ultimii ani, bucataria franceza a marcat arta culinara a lumii, dar a primit si influente. Bucataria frantuzeasca este considerata un punct de referinta pentru arta culinara si este mentionata deseori ca "haute cuisine" - bucatarie la nivel inalt. Arta culinara a Frantei a capatat identitate la curtea regilor francezi, in special la inceputul secolului al saisprezecelea, in perioada Catherinei de Medici, si a fost perfectionata de Auguste Escoffier, (1846-1935), considerat parintele bucatariei franceze.
Noile tendinte, care s-au extins in anii '70, sunt usor in opozitie cu stilul bogat, luxos promovat de perioada clasica a bucatariei frantuzesti. Noua arta culinara promoveaza o filosofie mai sanatoasa: legume usor gatite, sosuri pe baza de fructe, in comparatie cu sosuri cu faina si smintina.
Delicatesa francezilor
Brinza este un aliment care a cucerit lumea intreaga. De exemplu, in Franta se manica dupa fiecare masa brinza. Mai mult, in aceasta tara, 27 aprilie este declarata Ziua nationala a brinzeturilor. Povestea brinzei incepe in anul 7000 i. Hr. cind oamenii au constatat ca laptele se poate intari, capatind un gust deosebit. In Grecia, talentul fermierilor de a face brinza era considerat un dar cu o valoarea incomensurabila. In lume sint 2.000 de tipuri de brinzeturi, dintre care 500 se gasesc in Franta, 100 in Germania si 60 in Canada. Fiecare brinza are ceva distinct, ca urmare a culturii de bacterii folosite la preparare, a metodei de procesare a laptelui sau a virstei. Brinza ajuta la digestie, neutralizind aciditatea stomacului. Asa se explica de ce francezii servesc brinza la sfirsitul mesei, pentru a face mai usoara tranzitia de la mincarea de baza la desert. Brinza este un aliment important pentru sanatate, intrucit furnizeaza organismului proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, C), minerale. Brinza contine mai multe protenie decit carnea, pestele sau ouale. Dar cel mai important este faptul ca ii da organismului o substanta foarte importanta: calciul.
Paradoxul francez
Un studiu recent vorbeste despre "Paradoxul francez": in ciuda bogatiei culinare a francezilor, acestia sint mult mai slabi decit americanii, de exemplu. Doar 7% dintre francezi sint obezi, in comparatie cu 30% dintre americani. Un grup de cercetatori a investigat acest fenomen, comparind alimentele, restaurantele, cartile de bucate si stilul de a minca din cele doua tari. Secretele francezilor pentru a se pastra in forma ar trebuie sa reprezinte o lectie pentru oricine doreste sa slabeasca: portii mici. Cercetatorii au masurat portiile de la 11 restaurante similare din Paris si Philadelphia: fast food, pizzerii, restaurante etnice etc si au constatat:
portia media in Paris este cu 25% mai mica decit cea din Philadelphia restaurentele chinezesti din Philadelphia serveau preparate cu 75% mai mari, in ce priveste cantitatea, decit cele din Franta
Paradoxul francez
Studiul a cuprins si alimentele servite in supermarket:
un baton de ciocolata american este cu 41% mai mare decit cel vindut in Paris o bautura racoritoare vinduta la restuarnatele din supermarket este cu 52% mai mare, iar hot dogul este cu 63% mai mare un set de carton cu pahare de iaurt este cu 82% mai mare. Chiar si cartile de bucate difera, portiile recomandate fiind mai mari in "The Joy of Cooking", fata de "Je sais cuisiner". Americanii gatesc folosind mai multa carne si mai putine legume. De asemenea, parizienii stau in fast food 22 de minute pentru a servi masa, in timp ce americanii maninca repede, in doar 14 minute.
Bibliografie
http://www.culinar.ro/articole/culinar-prinlume/cum-se-mentin-francezii-informa/202/463/ http://www.culinar.ro/articole/culinar-prinlume/la-cuisine-francaise/202/441/ http://www.culinar.ro/articole/hraneste-tesanatos/delicatesa-francezilor/195/349/