Scalarea statistica generala si implicatiile ei practice

Procesul de observare nu se poate realiza fara masurarea statistica definita ca scalare si reunind prezenta variabilei, etalonului de masura si a unor reguli precise de atribuire a valorilor numerice sau atributelor numerice (ordinea prin numerale, clasificarile prin simboluri etc.). Etalonul de masura este o marime definita, cu care urmeaza a fi comparate variantele ce descriu nivelul de dezvoltare a caracteristicii numerice studiate sau starea atributiva a unei trasaturi. Asocierea variabilei unei caracteristici sau scalarea calitativa, in expresia sa clasica, este legata de parcurgerea urmatoarelor etape mi intai se identifica un camp maxim de amplitudine sau un spatiu de variatie avand continutul unei multimi de valori ce, ulterior, vor fi asociate cu variantele caracteristicii, apoi sunt definite regulile de asociere si simboluri pentru situatiile concrete ale variabilelor reale iar in final se trece la asocierea practica, pentru caracteristica de tip calitativ studiata, fiecarui individ ii va corespunde o singura valoare din campul maxim de amplitudine sau spatiul specific de variatie. !n raport cu complexitatea operatiilor, tipologia scalelor se rezuma in practica cercetarilor statistice la patru categorii scala nominala(neparametrica), scala ordinala(ierar"ica), scala cardinala(de interval) si scala proportionala(de raport), primele doua caracterizand variabile calitative iar ultimele doua pe cele cantitative. !. Scala nominala(neparamtrica) reprezinta o simpla enumerare de variante atributive diverse, cu precadere stari si permite doar clasificarea unitatilor studiate.Prelucrarea statistico#matematica pe aceasta scala este limitata la frecvente absolute si relative, valori modale si coeficienti $ini#Stuc%, coeficienti de contingenta. Simpla enumerare a unor profesiuni umane este un exemplu elocvent in acest sens. !!. Scala ordinala(ierarhica) introduce relatia de ordine si prezinta ca logica esentiala superioritatea&inferioritatea fiecarei pozitii sau starii nou aparute in raport cu starea precedenta. 'a prelucrarea statistico#matematica a datelor, pe langa operatiile specifice nivelului nominal, se adauga pozitionarea si determinarea medianei distributiei si a restului cuantilelor, abeterii inter(uartilice, cuantificarea coeficientilor de corelatie a rangurilor. !!!. Scala cardinala(de interval) permite efectuarea operatiilor elementare de adunare si scadere, alaturi de relatia de ordine, precum si calculul distantelor dintre diferitele trepte, ranguri, nivele, esaloane. )ipologia operatiilor si liniara sau patratica, coeficientii de corelatie, de regresie etc. !*. Scala proportionala(de raport) permite si efectuarea de operatii de raportare, pornind de la pozitia naturala a valorii zero. Statistica opereaza cu variabile care impun scalarea proportionala temporala(varsta,vec"ime,etc), economica(venit,profit,etc), fizica(lungime, masa, volum,etc). Scala proportionala valorifica multiplicarea sau demultiplicarea, apeland la intregul aparat statistico#matematic. )rei criterii de clasificare domina diversitatea scalelor complexitatea operatiilor si a relatiilor matematice ce se pot realiza la nivelul fiecarei scale, specificitatea sociometrica a te"nicii de scalare( devenind de+a celebre scalele de tip Osgood, Adorno-Stapel, Linkert, Guttman, Thurstone, Bogardus, Guilford) precum si natura variabilei scalate(o variabila numerica#pretul sau nenumarica# o atitudine). !n continuare sunt detaliate si exemplificate cateva din metodele de scalare calitativa. ,.

,. Diferentiala de tip semantic ( semantic diferential) a devenit in timp un ansamblu de scale ce masoara un camp(spatiu) semantic standardizat riguros.-etoda originala a fost standardizata prin intermediul unei liste de ad+ective bipolare pozitionate grafic pe o scala cu sapte trepte(! treapta devine polul negativ #., a !*#a treapta coincide cu polul de ec"ilibru /zero, iar a *!! treapta este polul pozitiv adica 0.). Apar doua etape de selectare mai intai a cuvintelor (stimulilor) si apoi a ad+ectivelor polare adecvate. Charles E Osgood este autorul acestei metode, metoda utilizata pentru prima data in anul ,123 (S4A), avand ca domenii de cercetare scalarea aprecierii consumatorilor. -etoda are ca avanta+ reprezentarile, grafice moderne ale rezultatelor scalarii, foarte sugestive iar ca dezavanta+ metoda este mai putin relevanta static, necomparata sau neconfruntata.Exemplificare practica: Pentru folosirea acestei metode se foloseste ca baza de esantionare lista certificatelor de garantie emise clientilor unde se anexeaza urmatorul tabel
Scor scala *a rugm sa ne spuneti la ce va ganditi cand vedeti scrisa denumirea noului produs 5, prin simpla marcare cu un x in casuta 6umar aleasa de dvs.(Aprecierea dvs referitoare la produsul 5) clienti , 7 . 8 2 9 3 :;un :<au :-are :-ic :Placut :6eplacut ::)are ::Profund ::4sor p=> ::: <apid :::Silentios :::Activ a=> Scorul produsului 5= e0p0a=> ,? ,7 82 77 ,7 78 93 :::'ent :::6esilentios :::Pasiv 777 ::Slab ::Superficial ::$reu

e=>

Scor scala=@(,?x,)0(,7x7)0(82x.)0(77x8)0(,7x2)0(78x9)0(93x3)A 777=8,,1 Scorul produsului 5=e0p0a 7.Diferentiala semantica in varianta Adorno-Stapel- aceasta scala este alcatuita dintr#un numar de zece trepte sau grade de intensitate a aprecierilor, dintre care cinci valori pozitive si cinci negative. ).B. Adorno (emigrat din $ermania in S4A) utilizeaza aceasta metoda in ,19, iar C.Stapel in ,191 in Dlanda avand ca domenii de cercetare scalarea aprecierilor, aspiratiilor si dorintelor consumatorilor.Avanta+e# prezinta mai multe trepte ce se traduc prin dinamism accentuat ca si prin personalizari mult diferentiate ale respondentilor.Eezavanta+e#ratia scalei este inegala,in zona centrala ea a+ungand la 7 pcte.,in timp ce in rest ea este de numai ,pct.
#2 #8 #. #7 #, Friteriul (variabila) de scalare 0, 07 0. 08 02

.. Scala lui Likert # aceasta scala exprima gradual acordul sau dezacordul, printr#un numar de acum clasic de numai cinci trepte, asa cum se constata in tabelul urmator
Aprobare puternica 2 Acord total 7 Aprobare Acord , 8 !ndecis . 6eutru ? Eezaprobare 7 Eezacord #, Eezaprobare puternica Eezacord total #7 ,

4tilizata pentru prima data in anul ,1.7 de <ensis 'i%ert, metoda are ca domenii de cercetare studiile de piata sau cercetarile statistice privind imaginea de marca, eficienta promovarii, intensitatea intentiei de cumparare, caracterul de lider intr#o piata, atitudinea cumparatorilor fata de noile produse sau servicii.Prezinta ca avanta+e simplitatea prin constructie si usurinta de a fi interpretate, permitand c"iar testarea statistica iar ca dezavanta+ este convertirea scorului obtinut prin scala 'i%ert intr#un scor standard si confruntat cu o valoare maxima sau minima.

8. Scala cumulativa de tip Guttman G este axata pe agregarea scorurilor pentru toate intrebarile di"otomice (EA=, 64=?). D astfel de scala este alcatuita din zece intrebari ale caror raspunsuri constau in EA sau 64. Scala, al carui autor este 'ouis $uttman, a fost prima data utilizata in anul ,188 pentru realizarea studiilor sau cercetarilor statistice privinde evaluarea atitudinilor si satisfactiilor celor intervievati. Haptul ca permite identificarea respondentilor lipsiti de sinceritate si ca prezinta o aplicabilitate deosebit de rapida reprezinta avanta+ul folosirii acesteia, insa dezavanta+ele sunt spectrul domeniilor de aplicabilitate este ceva mai limitat, esantioanelor de volum mediu si mare(,?? respondenti) nu li se pot aplica scale $uttman. 2. Scala de interval tip Thurstone# aceasta scala masoara atitudini prezente, formulari lipsite de ec"ivocitate, personalizate tematic, accentuat individualizate si adresate corect segmentului tinta utilizand expresii verbale plasate intr#un continuum atitudinal logic alcatuit din 3#,, clase si contine ,8 sau 77 enunturi la care se adauga intrebari cu rol de segmentare a respondentilor si de verificare a sinceritatii lor. 'ouis )"urstone este autorul ei iar in anul ,171 a fost utilizata prima data.Este folosita in cercetari statistice referitoare la atitudini, intentii,preferinte. Are ca avanta+e utilizarea unui numar mare de +udecatori iar ca dezavanta+ nu permite evaluarea intensitatii atitudinilor la scoruri pritare si nu exclude subiectivismul. 9. Scala de tip Bogardus G anticipeaza in mod sintetic si coerent incercarile contemporane de evaluare a unui concept atat de extins cum este cel al coeziunii sociale mai ales incluziunea si excluziunea specifica noului concept statistic si social.Scala poate viza varianta cu sapte trepte ce permite determinarea rapida a celor trei indici specifici al distantei de piata sau culturale(scorul !EF cuprins intre ?#9), al contactelor de piata sau culturale( scorul !FF ordonat descrescator 9#?) si al calitatii contractelor de piata sau culturale (scorul !FFF cuprins intre lim max 7, si min ?).4tilizata in anul ,172 de EmorI ;ogardus in studii de piata si cercetari statistice privind intentii, atitudini, etc. Fa avanta+ scala permite o identificare a intensitatii atitudinii sociale fata de produse si servicii, insa, aproximarea si egalitatea relativa a intervalelor sunt considerate principalele deficiente ale scalei. 3.Scalele statistice a!ate pe comparatii si exprimate prin indicatori relativi: 3.," Scala Thurstone-Guilford# are ce obiect combinarile a nelemente luate cate doua(p=7) ,adica

. Scala este utilizata in anul ,128 de C.P. $uilford, avand ca domenii de cercetare studiile sau cercetarile statistice al caror principal obiectiv este determinarea atitudinilor favorabile sau a intensitatii preferintelor pntru diferite marci sau produse. Avanta+ul il constituie promptitudinea si simplitatea iar dezavanta+ul este relativizarea distantei reale si a preciziei scalarii in ierar"ia finala alaturi de numarul destul de limitat al obiectelor masurate prin scala.

3.7. Scala axata pe ordonarea rangurilor sau ierarhi!area statistica prin metoda rangurilor si a distantei relative G in aceasta scala utilizarea unor numere de ordine initiale sau ranguri, precum si a unor scoruri finale ierar"izatoare sunt considerate ca etape esentiale.<angul acordat si ocupat de fiecare marca, produs, serviciu se interpreteaza ca indicativ esential al scalarii.Eaca ierar"izarea este in linii mari aceasi, departa+area interioara devine mai precisa in cazul metodei distantei relative.-etoda este folosita in anul ,1,, de -.$. Jendall iar in anul ,173 de F.E. Spearman avand ca domenii de cercetare pentru Jendall cercetarile statistice iar Spearman va extinde aplicarea ei si in domeniile sociometriei si psi"ometrie,iau astazi scala nu mai are restrictii.Simplitatea si adaptabilitatea, usurinta aplicarii ei in cazurile variabilelor calitative sunt cateva din avanta+ele cele mai des citate.!nsa ca dezavanta+ prezinta un grad de relativizare a ordonarii si omogenizarea excesiva a unor opinii, atitudini,preferintre eterogene.

3.. Scala cu suma constanta reparti!ata procentual intre varia ilele cercetarii sau pe toate treptele scalei# varianta $ish ein-%osen erg&# se repartizeaza ,??K intre variabile sau treptele scalei( se pot aloca crescator, descrescator sau aleator).!n final se determina procente medii la nivel de variabila, a caror suma este tot ,??K.Hara a putea identifica un autor si localiza un timp al aparitiei acestei scale,particularizari ale prezentarilor statistice ale specificitatii mediilor in cazul procentelor apar in lucrarile de la +umatatea secolului trecut.Fa domenii de cercetare nu are restrictii in lumea economica.Prezinta ca avanta+e calculul rapid cat si solutia de comparare ulterioara a rezultatelor, transformand scala in cea mai eficienta solutie generala a scalei de raport.Fa dezavanta+e nu permite detalieri procentuale, ci exprimari generale nenuantate.