Dacia Literara este o revista ce a aparut la Iasi, sub redactia lui Mihail Kogalniceanu la 30 Ian 1840.

Prima editie a continut 3 numere: Nr.1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene pitoresti din obiceiurile poporului, Alegeri din alte foi romanesti si Telegraful Daciei. Nr2: Scene pitoresti din obiceiurile Moldaviei, Literatura straina, Poezie, Alegere din alte foi romanesti, Critica si Telegraful Daciei. Nr3: Scene contimporane, Suvenire din Italia, Literatura straina, Poezie, Alegeri din alte foi romanesti si Telegraful Daciei. Din porunca domnitorului, dupa primele 3 numere, revista este suspendata si va mai aparea abia dupa 1859, in editia a2a. Programul Daciei literare. In primul numar al revistei, sub titlul Introductie, Kogalniceanu publica un articol-program care sintetizeaza in patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pasoptisti: 1. Combaterea imitatie scriitorilor straini si a traducerilor mediocre. Ion Heliade Radulescu este ingrijorat de saracia literaturii romane si lanseaza un apel incurajator catre tinerii scriitori scrieti, baieti, orice, numai scrieti!. Lumea interpreteaza acest apel ca pe o nevoie de cantitate, si nu de calitate incat mutle publicatii ale epocii incurajeaza o literatura mediocra, adesea imitata dupa creatii siropoase occidentale. Kogalniceanu avertizeaza asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimina criteriul estetic. 2. Crearea unei literaturi de specific national: se refera ca in loc sa imite scriitorii straini, mai bine ar putea fauri o literatura authtona inspirata din diferite teme. Aceasta recomandare se regaseste in operele pasoptistilor: - Alecu Russo, in studiul poezia poporala defineste folclorul ca pe o oglinda realista a vietii poprului si ac pe un izvor nesecat de inspiratie pentru literatura culta. - Natura va face obiectul unor ample relatari de calatorie, ca O primblare la munti sau Balta Alba, de Vasile Alecsandri, Memorial de calatorie, de Grigore Alexandrescu s.a. - Istoria este privita ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul de eliberare si unitate nationala, fie pentru a ilustra satiric realitatile sociale.

3. Lupta pentru unitatea limbii: Talul nostru este realizatia dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti. Alecu Russo, intr-o serie de Cugetari publicate in romania literara respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice propuse itnaineaza mostenirea nationala. Ion Heliade Radulescu scrie Gramatica Romaneasca, in care combate scrierea etimologica si are pareri juste despre imbogatirea limbii cu neologisme. 4. Dezvoltarea spiritului critic: sperand ca prin impunerea acestor reguli sa creeze un sistem de valori pentru publicul roman, Kogalniceanu introduce si conceptul de critica obiectiva, subliniind ca analiza critica se va face numai asupra operei: Critica noastra va fi nepartinitoare. Vom critica carte, iar nu persoana.

Mihail Kogalniceanu (1817-1891)