DUMINICA A DOUZECI SI PATRA DUP RUSALII Evanghelia puterii lui Dumnezeu Lu a !

" #$%&' Iat a venit un brbat, al crui nume era Iair si care era mai-marele sinagogii. i cznd la picioarele lui Iisus, l ruga s intre n casa lui, cci avea numai o fiic, ca de doisprezece ani, si ea era pe moarte. i, pe cnd se ducea El, mulimile l mpresurau. i o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de snge si cheltuise cu doctorii toat averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vindecat, apropiindu-se pe la spate, sa atins de poala hainei ui si ndat s-a oprit curgerea sngelui ei. i a zis Iisus! "ine este cel ce s-a atins de #ine $ %ar toi tgduind, &etru si ceilali care erau cu El, au zis! nvtorule, mulimile 'e mbulzesc si te strmtoreaz si 'u zici! "ine este cel ce s-a atins de #ine $ Iar Iisus a zis! s-a atins de mine cineva. "ci am simit o putere care a ie(it din #ine. i femeia, vzndu-se vdit, a venit tremurnd si, cznd naintea ui, a spus de fa cu tot poporul din ce cauz s-a atins de El si cum s-a tmduit ndat. Iar El i-a zis! ndrzne(te, fiic, credina ta te-a mntuit. #ergi n pace. i nc vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicnd! ) murit fiica ta. *u mai supra pe nvtorul. %ar Iisus, auzind, i-a rspuns! nu te teme. "rede numai, si se va izbvi. i venind n cas n-a lsat pe nimeni s intre cu El, dect numai pe &etru (i pe Ioan si pe Iacov si pe tatl copilei (i pe mam. i toi plngeau (i se tnguiau pentru ea. Iar El a zis! *u plngei+ n-a murit, ci doarme. i rdeau de El, (tiind c a murit. Iar El, scond pe toi afar (i apucnd-o de mn, a strigat zicnd! "opil, scoal-te, i duhul ei s-a ntors si a nviat ndat+ (i El a poruncit s i se dea s mnnce. i au rmas uimii prinii ei. Iar El le-a poruncit s nu spun nimnui nimic. "nd raza de soare atinge piatra, piatra ncepe s strluceasc. "nd flacra atinge o candel stins, candela ncepe s ard. "nd magnetul atinge fierul, fierul se magnetizeaz. "nd o srm electric atinge alta srm, se electrizeaz amndou. 'oate aceste fenomene fizice sunt o icoan, sau o pild a fenomenelor duhovnice(ti. 'ot ce se ntmpl n afar este doar o imagine a ceea ce se petrece nluntru. 'oata natura este un vis fa de con(tiina luntric, (i ca un basm fa de nelegerea sufleteasca. -ufletul e con(tiina trupului, iar con(tiina sufletului e %umnezeu. "nd %umnezeu se atinge de suflet, sufletul prime(te viat si vedere. a fel se ntmpl cu trupul cnd e atins de suflet. %e la suflet prime(te trupul lumin, cldur, magnetism (i electricitate, vedere si auzire (i mi(care. Iar cnd sufletul se desparte de trup, toate acestea se pierd. -ufletul prime(te de la %umnezeu o lumin aparte, cldur, magnetism si electricitate, vedere si auzire (i mi(care, (i toate acestea sunt pierdute cnd sufletul se desparte de %umnezeu. .n trup mort este ntruchiparea unui suflet mort, a unui suflet desprit de %umnezeu. E cineva n lumea aceasta mare care, atingnd un suflet mort, l aduce la via, i d lumin si flacr, magnetism si electricitate, cu puterea vieii $ Este cineva n adncul (i largul mormnt al istoriei care, atingnd un trup mort, l face s se scoale si s umble si s vorbeasc $ 'rebuie s fie, altfel soarele si pmntul, iarna (i primvara, magnetul si electricitatea (i tot ce e pe lume ar fi un chip a ceva ce nu e/ist, o umbr fr realitate, un vis fr con(tient.

'rebuie s fie, altfel %omnul nostru Iisus 0ristos n-ar fi venit pe pmnt. ) venit ca s le arate oamenilor con(tiina si realitatea+ s le arate c toat firea, cu tot ce este (i cu tot ce se ntmpl ntrnsa este doar icoan, vis, poveste. %omnul a venit ca s dovedeasc adevrul celor spuse de soare si pmnt, de iarn si de primvar, de magnetism (i de electricitate (i de toate lucrurile din natur, fcute de %umnezeu ca o carte deschis naintea oamenilor, pe care ei nc nu au citit-o pn la capt. El e ca un stlp de foc n istoria universului, de la care sufletele moarte (i primesc lumina si cldura, mi(carea (i puterea. El este &omul 1ieii la a crui atingere trupurile moarte nviaz. Este balsamul curat (i nmiresmat care d ochilor orbi vedere, surzilor auzire, nlemniilor mi(care, muilor vorbire, nebunilor minte, lepro(ilor curire (i tuturor bolilor vindecare. Evanghelia de astzi ne arat nc o dat cum, n atingere cu 0ristos, bolnavii se tmduiesc si morii nviaz. In vremea aceea, Iat a venit un brbat, al crui nume era Iair (i care era mai-marele sinagogii. i cznd la picioarele lui Iisus, l ruga s intre n casa lui, cci avea numai o fiic, ca de doisprezece ani, (i ea era pe moarte. 2n care vreme $ "nd s-au ntmplat acestea $ In vremea cnd %omnul s-a ntors pe mare n corabie din inutul gadarenilor, unde curaase doi oameni de demoni, dup ce mai devreme lini(tise furtuna pe mare. -vr(ind aceste mari minuni, a fost chemat, dup cum vom vedea, sa svr(easc o a treia! s nvie morii. i toate ntr-un rstimp foarte scurt, ca (i cnd --ar fi grbit s fac bine oamenilor de pe pmnt n vremea vieii -ale, dndu-ne nou o pild de rvn ntru bine, (i artndu-ne c trebuie s umblm ct vreme avem lumina 3Ioan l4,567. %e(i aceste trei minuni sunt, prin natura lor, foarte deosebite, toate arat acela(i lucru! puterea stpnitoare a #ntuitorului 0ristos! stpnirea asupra firii, stpnirea asupra demonilor si stpnirea asupra sufletelor. 8reu de spus care din aceste trei mari lucrri e mai mrea, mai slvit, mai uimitoare. "e-i mai greu! sa potole(ti stihiile dezlnuite, apa (i vntul, s vindeci nebunii fr leac sau s nviezi morii $ 'oate trei sunt la fel de grele pentru omul muritor, (i toate trei sunt la fel de u(oare pentru 0ristos. 9ri care din aceste minuni ai ncerca s ptrunzi, simi, cu fric (i cu tremur, atotputernica suflare ce a fcut, n nceput, lumea. ) zis %umnezeu: (i a fost a(a 3;acere l, ll7. )cest Iair este numit la #atei <dregtor=, iar #arcu si uca arat ce fel de dregtor era! un cap al comunitii, mai-marele sinagogii, unde se ntocmeau rnduielile religiei (i naiunii. -ingurul lui copil era pe moarte. "umplit lucru pentru el, care, la fel ca toi iudeii, avea o credin firav, nelmurit, n viaa de dup moarte #ai mult, pentru un om cu ntietatea lui, lovitura era ndoit. 9dat durerea de printe, era (i ru(inea si umilina n faa poporului, pentru c o astfel de pierdere era privit ca o pedeaps de la %umnezeu. %eznd>duit, a venit la 0ristos (i I s-a nchinat, zicnd -;iica mea a murit de curnd dar, venind, pune mna 'a peste ea (i va fi vie 3#atei ?,l@7. %e ce uca ne spune c fiica dregtorului era pe moarte iar #atei c a murit de curnd$ uca descrie ntmplarea a(a cum s-a desf(urat, iar #atei aduce chiar cuvintele lui Iair. *u au oamenii obiceiul s-(i nfi(eze nefericirea mai mare dect

este$ )ceast e/agerare vine din faptul c nenorocirea, venind pe nea(teptate, pare cu att mai groaznic+ pe de alt parte, omul care caut a>utor tinde s nfi(eze pierderea drept mai mare dect este, ca s primeasc a>utor ct mai repede. "nd o cas e n flcri, auzi! <-rii, a>utor, mi-a ars casa ,= %ar casa nc nu e scrum, ci abia a luat foc. Iar c fata lui Iair nu murise nc la vremea cnd el a spus %omnului aceste cuvinte se vede mai departe din cele rostite la venirea slu>itorilor lui Iair. Iair avea, intr-o msura, credina n 0rislos, dar aceasta credina a lui nu o a>ungea nici pe departe pe cea a suta(ului roman din "apernaum. &e cnd acesta l oprea pe 0ristos s mearg la casa sa, ca unul ce se simea nevrednic de cinstea aceasta, (i doar l ruga! zi numai cu cuvntul si se va tmdui sluga mea 3#atei @7, Iair l-a chemat pe %omnul s vin la casa lui (i s-(i pun mna -a deasupra fiicei care murise. "redina lui, a(adar, avea ceva trupesc n-trnsa! &une mna 'a peste ea. Iair cerea de la 0ristos un fel tangibil de vindecare. %e parc ar avea cuvntul lui 0ristos mai puina putere dect mna -a , %e parc glasul care a lini(tit furtuna si a scos demonii din oamenii ndrcii si l-a nviat pe azr cel de patru zile mort (i ngropat n-ar fi putut s-o nvieze pe copila lui Iair la fel de bine ca (i mna , %ar %omnul a fost preamilostiv (i nu l-a lipsit pe ndureratul printe de grabnicul -u a>utor, chiar daca credina acestuia era cu lips. Iar pe drum s-a svr(it o minune asupra unei femei a crei credin era mai mare dect a lui Iair, minune care l-a ncredinat pe acesta c 0ristos ntreg vindeca, nu numai mna ui. 2n orice chip s-ar apropia cineva de 0ristos, se tmduie(te. #are mngiere pentru cei care nu se pot atinge de 0ristos ntr-un chip anume. %omnul -i-a ntins minile pe "ruce ca s cuprind n mbri(area -a pe toi cei care vin ctre El, de oriunde si oricum ar veni ei. %ar vedei ce s-a ntmplat pe cnd 0ristos nainta mpreun cu mulimile spre casa lui lair! i, pe cnd se ducea El, mulimile 2l mpresurau. i o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de snge (i cheltuise cu doctorii toat averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vin decat, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei ui si ndat s-a oprit curgerea sngelui ei. #ulime de oameni s-a strns n >urul lui 0ristos la ntoarcerea din 8adara si acum se mbulzea pe lng %nsul. &entru c se zice! --a adunat la El mulime mult 3#arcu 6, 4l7. 'oi voiau s- vad, s- aud, s fie n prea>ma ui, unii din sete duhovniceasc, alii din pur curiozitate. 2n aceast mulimi se afla (i femeia bolnav, iar boala ei era grea. "urgerea de snge a unei femei, chiar fireasc fiind, e un lucru suprtor, o umilina. %ar dac doisprezece ani n (ir nu se opre(te, ce izvor de chin, de ru(ine, de necurie , )ceast fptur cutase vindecare si dduse pe doctori (i pe leacuri tot ce avea, dar n zadar, nimeni si nimic nu-i fusese de a>utor. %e parc %umnezeu ar fi fcut-o anume pentru valul de snge care nu se mai oprea, de parc tot rostul ci pe pmnt ar fi fost s se spele (i s se schimbe (i s se trasc de la zi la alta ntr-un chin si o necurie fr leac. )(a ni se pare cnd suferim de o boal cronic. %ar %umnezeu i purta de gri> a(a cum poart oricreia din fpturile -ale. Aoala i-a fost spre mntuire si spre mai marea lui %umnezeu slav. *umai s m ating de haina ui si m voi face sntoas 3#atei ?, 4l7, (i spunea femeia, fcndu-si cu greu loc prin mulime ca s a>ung la 0ristos. )tt de mare era

credina acestei femei, -e ncrezuse pn atunci si n doctorii pe la care umblase zadarnic, tot att de zadarnic cum zadarnic fusese si credina n ei. "redina nu a>ut, dac cel n care crezi nu are putere s a>ute. - tac a(adar cei ce, din ignoran (i necredin, pun minunile Evangheliei pe seama sugestiei si autosugestiei. Aiata femeie chinuit nu ndrznea nici mcar s apar n faa lui 0ristos, s-i spun deschis suferina ei. "um ar fi putut s-(i dezvluie chinul (i umilina naintea attor oameni $ )r fi trezit scrba (i oprobiul public, pentru c boala de care suferea era socotit ru(inoas, necurat. Iat de ce s-a apropiat pe la spate de %omnul, atingndu-se de haina ui pe furi(. i ndat izvorul sngelui ei a ncetat. %ar cum (i-a dat ea seama c i s-a oprit curgerea sngelui $ ) simit n trup c s-a vindecat de boal 3#arcu 6, 4?7. "a un vierme care roade nencetat ntr-o ran deschis, a(a trebuie s-(i fi simit femeia pn atunci mi(carea sngelui curgnd fr oprire. %ar cnd s-a atins de haina lui 0ristos, sngele (i-a gsit odihna+ (i ea nu l-a mai simit, a(a cum nici un om sntos nu-(i simte sngele. --a ptruns de sntate, ca magnetul de fora magnetic, ca o ncpere ntunecoas de lumin. *u a fost aceasta singura mpre>urare cnd un bolnav s-a vindecat numai la atingerea hainei lui 0ristos. *i se spune n alt loc c muli cutau s se ating de poala hainei ui+ si ci se atingeau se vindecau 3#atei BC, 5D7. "te asemenea minuni de care nici nu s-a auzit, care nici n-au fost scrise, a svr(it %omnul ntre oameni, i nu numai n anii vestirii mntuitoarei -ale Evanghelii, ci nc de la zmislirea -a n preacuratul trup al #aicii -ale. -pune 8ur-de-)ur! <#inunile -ale sunt mai nenumrate ca picturile de ploaie=. "um s-a schimbat, tainic, ntreaga zidire odat cu ntruparea ui, i cte tainice minuni (i preschimbri uimitoare nu se svr(esc pn astzi n credincio(ii care se ating de mprt(ania cu trupul si sngele -u, %e negrit este lucru, de necuprins, de neptruns , ;emeia aceasta nu s-a atins de trupul ui, ci doar de hain, si ndat s-a tmduit de lunga boal din care n-o putuse scpa nici un a>utor pmntesc. 'ot ce avusese cheltuise umblnd pe la doctori dup u(urare. %octorii i-au luat tot ce a avut, (i nu i-a dat n nimic n schimb. %ar aici este %octorul care nu caut plat, care nu ia nimic ci d totul, (i d nentrziat, fr nici o umbr de tulburare. Iat deplintatea si desvr(irea darului care este de sus, pogorndu-se de la &rintele luminilor 3Iacov B, BE7. i a zis Iisus! "ine este cel ce s-a atins de #ine $ %ar toi tgduind, &etru si ceilali care erau cu El, au zis! nvtorule, mulimile 'e mbulzesc si te strmtoreaz si 'u zici! "ine este cel ce s-a atins de #ine $ Iar Iisus a zis! s-a atins de #ine cineva. "ci am simit o putere care a ie(it din #ine. %e ce ntreab %omnul $ El (tie bine cine s-a atins de El, dup cum (tie si c cei din >ur nu (tiu. 2ntreab ca s arate credina femeii care s-a vindecat, ca s-o ntreasc pentru totdeauna (i n ea si n ceilali, (i ca s vdeasc dumnezeiasca ui putere tuturor celor atunci de fa (i nou tuturor. 9mul trebuie s primeasc orice dar de la %umnezeu cu inima curat (i mulumire. %omnul a vrut s arate credina femeii, ca s ne nvee c se cere credin pentru a primi darul lui %umnezeu, de(i, dup mila ui cea mare, %umnezeu face bine oamenilor (i cnd ei nu-si arat credina. "ernd omului credin, %umnezeu ne dezvluie vrednicia de fiin liber (i cuvnttoare. "um ar fi omul liber (i nelegtor dac n-ar lucra (i el de bunvoie ceva spre mntuire $ Iar %umnezeu cere de la om cel

mai puin cu putin! credina n %umnezeul cel viu, n dragostea ui de oameni care este totdeauna gata s dea omului (i s fac pentru el totul spre binele lui. )rtnd naintea tuturor credina femeii, %omnul a vrut s ntreasc si credina lui Iair+ s-i arate acestuia c nu e nevoie s-i cear s mearg acas la dnsul (i s-(i pun mna peste fiica sa moart. El are putere s vindece n orice chip, nu numai prin punerea minilor+ El lucreaz prin atingerea hainei ca (i a minii, de departe ca si de aproape, n drum ca (i n cas. %omnul vrea ca oamenii s-I cunoasc puterea nu ca s primeasc laude de la ei F toat lauda omeneasc este ca nimic naintea ui F ci pentru ca ei s cunoasc adevrul, (i s foloseasc acest adevr. Iar adevrul acesta este! c tot binele pe care l primeste omul, de la 0ristos Insu(i l prime(te (i cu voia lui %umnezeu l prime(te. 0aina lui 0ristos nu a tmduit boala femeii dar firea lui 0ristos. Iat puterea lui nemi>locit. Este aceia(i putere vie si voitoare care lucreaz si prin icoane (i moa(te ntru binele credincio(ilor. "redina cre(tin nu are nimic de-a face cu vr>itoria. *ici un lucru din natur nu poate fi prin sine nsu(i de vreun folos omului, nici puterea %umnezeului celui viu nu lucreaz fr (tirea ui. a fel stau lucrurile cu toate mi>loacele pmnte(ti de vindecare, cu toate leacurile, cu toate apele. %umnezeu nu st departe de leacuri si ape cum nici 0ristos nu st departe de haina ui. 9ricine ia leacuri si bea ape minerale cu aceea(i credin (i sfial cu care s-a atins aceast femeie de haina lui 0ristos, se va vindeca. Iar cine ia leacuri (i ape fr %umnezeu, rareori se vindec. Iar dac totu(i se vindec (i unul ca acesta, prin marea mil a lui %umnezeu se vindec, pentru ca si el s a>ung s cunoasc si s slveasc puterea ui. %omnul l-a tmduit pe ndrcitul din 8adara fr ca acesta s fi avut nici credin, nici con(tiin+ dar, pentru a se vedea limpede de ce d %umnezeu vindecare si bolnavilor lipsii de credin, %omnul i-a spus celui tmduit! #ergi n casa ta, la ai ti, (i spune-le cte i-a fcut ie %omnul si cum te-a miluit 3#arcu 6, B?7. #uli n gloata aceea se mbulzeau mpre>urul lui 0ristos si se atingeau de El, dar numai femeia plin de credin, care -a atins cu fric (i sfial, a primit a>utor. a fel se ntmpl (i astzi cu muli care se nchin atingnd icoanele, moa(tele sfinilor, -fnta "ruce sau Evanghelia, ca (i cu mulimile acelea iscoditoare dar cu inima rece care II atingeau pe 0ristos. %ar cu adevraii nchintori, plini de credin, se ntmpl precum s-a ntmplat cu femeia aceasta. "ine are ochi de vzut, s vad+ cine are urechi de auzit, s aud , i femeia, vzndu-se vdit, a venit tremurnd (i, cznd naintea ui, a spus de fa cu tot poporul din ce cauz-s-a atins de El si cum s-a tmduit ndat. Iar El i-a zis! ndrzne(te, fiic, credina ta te-a mntuit. #ergi n pace. %in glasul si din vorbele lui 0ristos femeia si-a dat seama c El i (tie taina, c nu se poate ascunde. )tunci a stat cu fric (i cutremur naintea "elui care ptrunde (i cele mai bine ascunse taine, (i cele mai adnc ngropate n inim. -imise puterea lui 0ristos n minunea vindecrii (i se cutremurase naintea )totputernicului. %ar acum, vznd c %omnul (tie ceea ce ea cutase s ascund, tremura si naintea )tot(tiutorului. I se dezvluie acum, odat cu atotputernicia lui 0ristos, (i atot(tiina ui. ;emeia a stat naintea tuturor (i a mrturisit totul. Gu(inea s-a preschimbat n

fric. Gu(inea s-a dus odata cu boala, n locul ei a cople(it-o frica dinaintea atotputerniciei (i atot(tiinei lui 0ristos. 1znd-o att de nfrico(at, %omnul a mngiat-o printe(te, spunnd! ndrzne(te, fiic, 9are este pe lume mngiere mai dulce dect s auzi aceste cuvinte de pe buzele %omnului "elui fr de moarte $ El i d ndrzneal, numind-o fiic. *u este ndrzneal adevrat pn ce nu o d %umnezeu. *imeni nu (tie ce-i vite>ia dac nu (tie de %umnezeu, nici nu (tie ce-i mngierea dac nu- (tie pe %umnezeu drept tat al su (i pe sine copil al ui. Iar nimeni nu poate auzi n duh aceste cuvinte dac nu s-a nnoit (i nu s-a nscut din nou, duhovniceste. ;emeia aceasta se nscuse din nou, (i cu trupul si cu sufletul. "u trupul, pentru c trupul cel plin de necurie, ca (i mort, se fcuse sntos. "u sufletul, pentru c a cunoscut atotputernicia (i atot(tiina %omnului Iisus 0ristos. "redina ta te-a mntuit. )ceste cuvinte sunt si de ncura>are (i de nvtur. %ac %omnul nu i-ar fi artat smerenia postind (i splnd picioarele ucenicilor, dac nu ar fi dat cinstea puterii -ale )ltuia, 'atlui -u "eresc, si dac nu -i-ar fi mprit slava cu oamenii, oare nu s-ar fi cutremurat necontenit pmntul sub pasul ui $ *-ar fi luat toat lumea foc la cuvntul -u $ "ine ar fi cutezat s- priveasc n fa $ "ine ar fi ndrznit s se apropie de El (i s- ating $ "ine I-ar fi auzit glasul fr s se spulbere $ %ar de aceea a luat %omnul trup de om, ca s fie omului frate+ de aceea --a smerit+ de aceea a dat oamenilor ndrzneal la orice pas+ de aceea a pus lucrarea -a pe seama credinei lor. %ar iat, n rstimpul acestei ntmplri, starea lui Iair s-a nrutit! i nc vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicnd! ) murit fiica ta. *u mai supra pe nvtorul. %ar Iisus, auzind, i-a rspuns! nu te teme. "rede numai, (i se va izbvi. )cum se vede bine c, la vremea cnd Iair venise la 0ristos ca s- roage s vin la casa lui, copila nc nu murise. %ar era pe moarte, (i ddea duhul, se putea spune c era ca (i moart. *u mai supar pe nvtorul. 0ristos era socotit un nvtor, (i era numit ca atare de ctre cei ce nu simeau dumnezeiasca ui putere. %ar vedei ct de bun este %omnul, #ai nainte ca dregtorul Iair s-(i strige durerea, 0ristos i-a luat-o nainte cu vorbe de mngiere (i mbrbtare! *u te teme. 9ricum, lucrurile nu s-au schimbat! pe patul morii sau moart copila, totuna este pentru puterea lui %umnezeu. 'u f numai singurul lucru care i se cere, singurul lucru pe care tu poi sa-l faci! "rede numai. )i vazut doar, dup cele ntmplate cu femeia aceasta, ce poate sa faca %umnezeu. "el ce a oprit mai repede ca gndul curgerea de snge nencetat vreme de doisprezece ani, poate s aduc laolalt nc o dat sufletul (i trupul fiicei tale. "rede numai, (i se va izbvi. -i venind n cas n-a lsat pe nimeni s intre cu El, dect numai pe &etru (i pe Ioan si peIacov si pe tatl copilei (i pe mam. "inci martori a>ung. -i la curile pmnte(ti a>ung doi martori. ) luat trei dintre ucenici, cei care aveau s fie mai trziu (i martorii -chimbrii la ;at de pe 'abor si a luptei -ale din 8radina 8hetsimani. I-a ales pe cei mai n stare duhovnice(te de a ptrunde si purta taina puterii (i a fiinei -ale. )ce(tia trei aveau s vad cea dinti nviere din mori svr(it de %omnul, (i s le spun celorlali nou, ca s se nvee astfel ucenicii s aib ncredere unul n altul.

#ai trziu, la nvierea fiului vduvei din *ain (i la nvierea lui azr aveau s fie toi de fat. Iar prinii fetei se nelege de ce erau acolo. "opila lor moart avea s fie de fa la nvierea sufletelor lor. "ine, mai mult dect prinii, se cuvenea s primeasc a>utor duhovnicesc prin fiic $ Intrnd n cas, %omnul s-a ngri>it de cei ce plngeau (i >eleau copila care murise, pentru c toi plngeau si se tnguiau pentru ea. Iar El a zis! *u plngei+ n-a murit, ci doarme. -i rdeau de El, (tiind c a murit. #atei (i #arcu lrgesc tabloul. Erau acolo cntrei (i bocitori tocmii n mpre>urimi, dup obiceiul, acela(i, (i la iudei (i la pgni. Era tulburare si plngeau (i se tulburau mult 3#arcu 6, 5@7. Iair era un om de vaz, poate cel mai de vaz, din acel inut. In afar de cntreii (i bocitorii pltii, trebuie s se fi adunat acolo o mulime de rude, prieteni si vecini care plngeau din toat inima dup copila dus a(a de timpuriu. %e ce le spune %omnul acestor oameni! n-a murit, ci doarme, cnd (tie mai bine ca oricine c fata a murit $ #ai nti, pentru ca toi cei de fa s confirme c fata cu adevrat a murit. Iar ei n-au gsit alt chip de adeverire a morii dect bat>ocura n faa prutei ui ne(tiine. )poi, ca s arate c moartea, de fa cu El pe acest pmnt, si-a pierdut boldul (i puterea asupra oamenilor (i a a>uns asemeni unui vis. #oartea nu este nimicirea omului, dup cum nici somnul nu este. #oartea este trecerea din aceasta via n cealalt+ si un singur %omn este, (i al acestei viei, (i al celeilalte. &entru omul legat prin via de trup, desprirea de viaa trupeasc nseamn desprirea radical de via. "nd o ma(in ramane in pana pe drum, calatorii raman si ei in pana, neputand sa mearga mai departe singuri. )cesta e felul de a gndi al oamenilor trupe(ti. Iar cei duhovnice(ti se uit (i vd c, daca ma(ina se impotmole(te, cltorii se dau >os, o las acolo n drum si merg mai departe fr ea. %ar "el ce a fcut si ma(ina (i cltorii, nu poate oare (i s repare ma(ina, (i pe cltori s-i aduc napoi, ca sa mearg mai departe cu ea $ a fel e (i cu nvierea din mori! trupul se restaureaz (i sufletul se ntoarce la el. Iar c pe bun dreptale a asemnat %omnul moartea cu somnul, nee/agernd cu nimic, El nsu(i a dovedit-o prin nvierea -a dup o moarte violent (i dup (ederea de trei zile n mormnt, precum si prin nvierea multora n ceasul morii -ale pe "ruce, (i mai trziu, n toat istoria Aisericii, cnd morii s-au ntors la via cu rugciunile sfinilor si plcuilor lui %umnezeu. i o dovede(te (i acum, la nvierea fiicei lui Iair. )(adar, ce a fcut mai departe %omnul, dup ce a luat cu el martorii potrivii $ Iar El, scond pe toi afar (i apucnd-o de mn, a strigat zicnd! "opil, scoal-te , "ei ce umpleau iatacul fetei moarte vzuser c fata nendoielnic a murit, erau ncredinai fr tgad de moartea ei, (i acum nu mai era nevoie de ei acolo. 1or auzi mai trziu minunea si vor vedea cu ochii lor fata vie. )cum ns %omnul are a ntri credina acestui nti-stttor al poporului (i a acestor trei nti-stttori ai apostolilor -i. ;elul de a lucra n toate minunile -ale, era aducerea omului la descoperire si uimire prin neleapt pronie (i iconomie vdit n fiecare amnunt. -cotndu-i pe toi afar din odaia de moarte a fetei, %omnul a fcut s rmn n ea ace(tia (apte! cinci vii, unul mort (i %ttorul de 1ia.

*u se ascunde F sau mai degrab se dezvluie F aici marea tain a sufletului $ "nd ntr-un pctos sufletul moare, omul acela rmne s triasc mai departe cu cele cinci simuri viaa trupului, de(art, deznd>duit, ntinzndu-(i n toate prile minile dup a>utor. )ce(tia sunt a(a-numiii <materiali(ti= ai zilelor noastre! umbre fizice fr suflet, creaturi deznd>duite care prin simuri F ochi, urechi (i celelalte F se aga de aceast lume ca s-(i in, mcar o vreme, trupurile afar din mormnt, unde sufletul le zace demult. %ar cnd, din lucrarea dumnezeie(tii &ronii, unul ca acesta a>unge la 0ristos, l strig pe 0ristos n a>utor. i 0ristos, %omnul, vine la sufletul mort, l atinge (i-l ridic iar(i la via, spre uluirea omului dinafar, trupesc. Evanghelistul #arcu citeaz nse(i cuvintele, n aramaica rostite de %omnul cnd a atins copila cu mina -a! <'alita Humi,=, care nseamn acela(i lucru! "opil, scoal-te , "e s-a ntmplat cu fata cnd 0ristos a rostit aceste cuvinte$ i duhul ei s-a ntors si a nviat ndat+ (i El a poruncit s i se dea s mnnce. Iat c moartea e doar un vis, i duhul ei s-a ntors. %uhul acestei fete prsise trupul (i mersese acolo unde merg duhurile, celor mori. "u atingerea si cu cuvintele -ale, %omnul a svr(ii dou minuni! mai nti a restaurat trupul si apoi a adus duhul napoi din inutul duhurilor n trupul teafr. %ac nu i-ar fi tmdui l trupul, de ce folos ar fi fost s se ntoarc duhul fetei la trupul bolnav $ )r fi nsemnat s se ntoarc la boal si apoi iar la moarte. 9 astfel de nviere pe >umtate nici n-ar fi fost nviere, ci chin. %ar %omnul nu d daruri pe >umtate, ci daruri ntregi, nu daruri ciuntite, ci daruri desvr(ite. *u-i d orbului vedere numai cu un ochi, ci cu amndoi+ nu d surdului auz numai cu o ureche, ci cu amndou+ nu-i vindec slbnogului doar un picior, ci pe amndou. )(a si aici! a ntors duhul unui trup sntos, nu bolnav, ca omul ntreg s fie teafr (i viu. %e aceea a poruncit %omnul s i se dea s mnnce! ca s se vad bine c fata e nu numai vie, ci (i sntoas. Iar alt Evanghelist adaug! i ndat s-a sculat copila (i umbla 3#arcu 6,C47, ca s vad toat lumea c s-a nsnto(it si cu trupul. 'rebuia s se ncredineze toat lumea c fata s-a fcut bine. %e aceea ea s-a sculat, a umblat, a mncat. tia %omnul cu ce neam necredincios are de-a face, de aceea s-a ngri>it s le aduc, odat cu minunea, si dovezile ei de nezdruncinat. 'rebuia s se vad, mai nti, c era trebuin de acea minune+ apoi, c nimeni altul nafar de El n-o putea svr(i+ (i n sfr(it, c minunea nu putea fi pus la ndoial, c era un adevr de netgduit. 9, ct de bine cuno(tea %omnul soiul acesta de oameni viclean (i necredincios , i au rmas uimii prinii ei. Iar El le-a poruncit s nu spun nimnui nimic. &rin aceast porunc %omnul a vrut s nelepeasc pe prinii fetei nviate, ca mai nti de toate ei s mulumeasc lui %umnezeu. *-aveau s dea acum buzna afar (i s strige n gura nare minunea care s-a svr(it, ci se cuvenea s ngenuncheze cu cea mai mare smerenie naintea %umnezeului celui viu revrsandu-(i cu cldur recuno(tina. 1estea se va duce de la sine, nici o gri> , *u trebuie, n aceste clipe nltoare, s v gndii la curiozitatea lumii, ci la datoria voastr ctre %umnezeu.

)stfel, vindecand pe femeie de scurgerea sngelui si inviind copila moarta %omnul -i-a dus mai departe lucrarea de vindecare a sufletului de reaua iscodire. "uriozitatea este rea, pentru c desparte sufletul omului de %umnezeu, necndu-l n marea mruni(urilor trectoare si a ntmplrilor lume(ti. "uriozitatea este mai mult dect rea, pentru c adesea duce la pierderea (i a trupului (i a sufletului. #ulte pcate trupe(ti si suflete(ti (i au rdcina n curiozitate. %up cum frumoasa floare de mac are ntrnsa otrav, a(a si curiozitatea poart ntrnsa un venin tare care distruge si sufletul (i trupul. %umnezeu nu a fcut lumea ca s sature curiozitatea oamenilor, ci ca s-i mntuiasc. -pune neleptul rege! 9chiul nu se satur de cte vede si urechea nu se umple de cte aude 3Ecclesiastul B, @7. %omnul nu a vindecat femeia de curgerea sngelui pentru c s-a atins de haina ui din curiozitate, ci pentru c, n nefericirea ei, s-a apropiat de El cu credin. 2n van cer curio(ii minuni de la %umnezeu, nu li se vor da. "uriosului nu i sunt de nici un folos. #ai mult folos le aduc morilor minunile lui %umnezeu dect curio(ilor. 9are doctorul merge s-i caute pe cei care cred c sunt snto(i, pe cei care sunt mulumii cu starea lor (i nu-i cer a>utorul $ %ar este %omnul mai puin nelept dect doctorii pmntului, ca s mearg prin blciuri s-(i arate ndemnarea si puterea $ *u te ngri>i tu, dregtorule Iair, de cum anume va zbura vestea c a nviat copila ta. *ici tu, omule, nu te ngri>i cum anume se va duce vestea nvierii sufletului si trupului tu. %umnezeu are telefoanele si telegrafurile -ale mai repezi dect (i deschide omul gura sa ca s-i spun altuia nouti. El (tie cel mai bine cum s rspndeasc cele ce sunt omului de folos. "el ce a fcut glasul, gura (i vzduhul, are (i alte mi>loace de comunicaie , El st n legtur cu orice fptur a -a prin ci care umplu spaiul si timpul. 'u amin-te(te-i numai ce datorie ai ctre %umnezeu, %ttorul tuturor darurilor, si grbe(te-te s-i aduci mulumiri n desvr(it ascultare de sfnta -a voie. -lav %omnului (i #ntuitorului nostru Iisus 0ristos, mpreun cu 'atl si cu %uhul -fnt, 'reimea cea deofiin (i nedesprit, acum (i pururea si n vecii vecilor. )min.

S()ntul Ni *lae +elimir*vi i % ,e-pre Dumnezeu Tat.l

septembrie 5I, 4II@ de #ihaela "ine nu crede c pe ;iul lui %umnezeu -a nscut %umnezeu 'atl, nici nupoate numi 'at pe %umnezeu. -au minte cnd l nume(te astfel. -au i d doar a(a, un titlu onorific, cum zic copiii mici <tataie= cnd vd vreun btrnel. %ar poate va zice cineva! %umnezeu este 'at pentru toi oamenii. a aceasta rspundem! %umnezeu este Jiditorul, nu 'atl oamenilor. %umnezeu i-a creat, nu i-a nscut pe oameni. %ac un fierar are fii, os din osul lui, (i mai are (i ni(te unelte me(terite de el, oare nu va face nici o deosebire ntre copiii lui (i lucrurile pe care le-a furit$ )(adar cine nume(te pe %umnezeu 'at, fr s- recunoasc pe ;iul -u cel ve(nic, singurul prin care din creaturi putem a>unge (i noi fii, minte. )postolul lui 0ristos spune rspicat! <9ricine tgduie(te pe ;iul nu are nici pe 'atl= 3Ioan 4, 457.

2n "rez, ne mrturisim credina <2ntr-.nul %omn Iisus 0ristos, ;iul lui %umnezeu .nul nscut, care din 'atl --a nscut mai nainte de toi <vecii=. <*scut, nu fcut=. "um s le mulumim sfinilor prini ai Aisericii care au cuprins n cuvinte (i au pecetluit acest adevr, fr de care, vorbind de 'at fr a vorbi (i de ;iul ui, am fi rmas mincino(i$ "ci, iar(i, dac 'atl nu are fiu, cum s fie 'at, (i cum, cu ce drept s se numeasc 'at$ )tunci toat cuvntarea noastr despre iubire n-ar fi dect un cntecel nostalgic, lipsit de orice temei (i de orice ndreptire. %umnezeul iubirii nu are ndreptire dect n %umnezeul -fintei 'reimi. )ceasta, fiic, este cheia ntregii taine a Iubirii, --o ai totdeauna la tine. i crede ce spune marele -fnt! <Iubirea e mai dulce ca viaa=. i mai tare dect moartea, adaug eu.
Predica la Duminica lasatului sec de branza

Evanghelia despre post

#atei D!BC-4B
Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc; iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre. Cand postiti, nu fiti tristi, ca fatarnicii; ca ei isi smolesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat graiesc voua: Si-au luat plata lor. Tu insa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati tie. Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura, ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.

Prima regula a soldatului care se afla pe campul de lupta, este sa nu se predea dusmanului. Comandantul da comanda dinainte, ca fiecare soldat sa se fereasca de capcana inamicului, pentru a nu fi inselat si prins. Soldatul cel singuratic, flamand, infrigurat si dezbracat, va fi mai ispitit sa se predea dusmanului. Potrivnicul inselator se va folosi de stramtorarile sale prin toate caile cu putinta. Vrajmasul poate fi flamand, dar va arunca soldatului o bucata de paine, pentru a-i arata acestuia indestularea sa. Vrajmasul poate fi infrigurat, zdrentuit si dezbracat, dar va arunca soldatului o hainuta, ca si cum el ar fi indestulat si bine imbracat. El va trimite soldatului ziceri, in care se lauda ca este in intregime sigur de biruinta sa, si il va minti pe sarmanul soldat, ca si cum ar avea regimente de prieteni de-ai soldatului la stanga si la dreapta lui, care s-au predat, ori generalul aceluia fusese ucis in chip dovedit, ori imparatul aceluia ceruse incheierea armistitiului! El va fagadui soldatului intoarcerea grabnica la vatra si o slujba buna si bani si tot ceea ce omul poate doar sa viseze, atunci cand se afla in mare stramtorare. eneralul arata toate aceste curse si capcane ale vrajmasului, inca dinainte, si atentioneaza soldatii sa nu aiba incredere in ei cu nici un pret, ci sa se pazeasca pe ei, sa nu se predea, ci sa-si pastreze steagul cu credinta, chiar cu pretul vietii.

Pentru soldatii lui !ristos este o regula de insemnatate intreaga, ca sa nu se dea pe ei vrajmasului, in lupta cu duhul cel rau, al acestei lumi. Si !ristos, ca "mparat si Capetenie a noastra in aceasta lupta, ne arata aceasta si ne atentioneaza despre aceasta. #"ata, v-am spus de mai inainte.$ %&atei '()'*+ cf. "oan ,()'-., spune El ucenicilor Sai. Primejdia este mare si vrajmasul oamenilor este mai cumplit si mai inselator decat oricare alt vrajmas pe care vi-l puteti inchipui. /omnul a grait despre aceasta si in alt loc) #iata satana v-a cerut sa va cearna ca pe grau.$ %0uca '')1,.. Satan cerceteaza oamenii fara incetare, chiar din ziua in care l-a inselat pe omul cel dintai - din ziua in care a pus stapanire pe libertatea oamenilor, si i-a indepartat de /umnezeu, punandu-i in slujba lui. El il atrage la sine pe soldatul lui !ristos, prin oricare inselare cu putinta, ademenindu-l cu fagaduieli mincinoase si aratandu-i o bogatie care nu e2ista. 3imeni nu este mai flamand decat el, dar el le arata paine celor flamanzi, chemandu-i sa se predea. 3imeni nu este mai dezbracat decat el, dar el ii atrage pe oameni spre culorile imbracamintii sale mincinoase si inchipuite. 3imeni nu este mai sarac decat el, dar el, ca un vrajitor de balci, freaca doua monede una de cealalta si arata privitorilor ca el pare sa aiba milioane. 3imeni nu a cazut mai jos decat el, dar el nu se opreste niciodata din spusul minciunilor, ca sa para ca este biruitor si ca soldatii lui !ristos sunt invinsi, ca si cum !ristos a fugit de pe campul de lupta si se ascunde. #El este mincinos si tatal minciunii$ %"oan 4)((., si toata puterea lui si toate averile lui nu e2ista cu adevarat. 0amurindu-i pe urmatorii 0ui, de toate inselarile si de armele diavolului, /omnul "isus le-a aratat, prin cuvant si prin fapta, cum sa reziste si cu care arme sa lupte.

"nsusi !ristos este cea mai insemnata arma a noastra, a celor care "i urmam 0ui) venirea 0ui printre noi si puterea 0ui din noi, sunt armele noastre cele mai tari. 5ltimele Sale cuvinte pe care ni le arata Evanghelia sunt) #"ata, Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului$ %&atei '4)'6.. Si El s-a aratat cu adevarat de-a lungul veacurilor, in milioanele de luptatori neinfricati - apostoli, mucenici, marturisitori, Parinti purtatori-de-/umnezeu, fecioare evlavioase si sfinti barbati si femei+ si toate astea nu s-au aratat numai in vremurile trecute, ci in chip lamurit si sigur si in zilele noastre, pentru toti cei care nu s-au supus duhului celui rau. El nu numai ca Se arata astazi, dar Se va arata si la sfarsitul veacurilor, pentru ca El a proorocit ca la sfarsitul veacurilor se vor arata martori insemnati %7pocalipsa ,,)1.. &ai este si puterea, care se vede limpede si neindoios, a 8rupului si Sangelui Sau, Patima 0ui, Cuvintele 0ui, Crucea Sa mult iubita si datatoare-deviata, "nvierea Sa si slava Sa fara de moarte. Voi, cei care sunteti lamuriti de puterea cea de nebiruit a lui !ristos, care curge neincetat %precum curentul electric. prin credinciosii Sai, aratati aceasta si altora! Si voi, cei care nu sunteti lamuriti, dar doriti sa va lamuriti, faceti tot ceea ce va cere Evanghelia si va veti lamuri. 0asati-i pe cei care se indoiesc cu rautate, sa ramana in indoiala lor. Ei nu0 lovesc pe /umnezeu, ci pe ei insisi+ ei nu pun la indoiala pierzarea 0ui /umnezeu, ci chiar a lor. Va veni indata vremea cand nu se vor mai putea indoi, dar credinta nu li se va da lor.

/ar, pe langa e2istenta si puterea lui !ristos, care sunt armele noastre de cel mai mare pret, in lupta impotriva duhului rau, /omnul "isus ne-a mai daruit si alte feluri de arme, pe care sa le folosim, cu ajutorul 0ui. 7ceste arme sunt) pocainta neschimbata, milostenia necurmata, rugaciunea neincetata, bucuria vesnica intru /omnul "isus si frica de 9udecata si de moarte a sufletelor noastre, apoi, primind cu rabdare suferinta pentru !ristos, cu credinta si nadejde, si iertand ocarile, apoi privind aceasta lume ca si cum nici nu s-ar afla, luand parte la Sfintele Sale 8aine, la privegheri si la postiri. Pomenim postirea la sfarsit, nu pentru ca postirea este arma cea mai neinsemnata - /oamne, sa nu ingadui aceasta! - ci pentru ca

Evanghelia de astazi vorbeste despre postire si scopul nostru este sa vorbim despre aceasta Evanghelie.

#Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, iarta-va si voua 8atal vostru cel ceresc+ iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici 8atal vostru nu va va ierta gresealele voastre.$ 7cesta este inceputul Evangheliei de astazi. /e ce incepe astfel: Puteti spune) ce legatura are aceasta cu postirea: Se leaga foarte strans, tot asa cum este o legatura foarte stransa intre postire si sfarsitul acestei Evanghelii, unde nu se vorbeste despre postire, ci despre adunarea bogatiilor, dar nu a celor de pe pamant, ci a celor din ceruri, unde molia si rugina nu le strica si unde furii nu le fura. Caci atunci cand postirea este inteleasa cu inteles adevarat, crestin, si nu in chipul legii, in chipul fariseilor, atunci iertarea ocarilor si infranarea de la lacomie inseamna post si acesta este postul cel mai insemnat, ori, daca vreti, cel mai bogat rod al postirii. Pentru ca, intr-adevar, are putina insemnatate infranarea de la mancare, daca nu e2ista infranare de la intoarcerea ocarii pentru ocara primita si de la inselarea cu bogatiile cele pamantesti.

/omnul nu ne porunceste cu taria puterii Sale) iertati oaemnilor pacatele lor! El ne lasa alegerea noastra libera, ca sa iertam sau nu. El nu va calca peste libertatea noastra, ca sa ne forteze sa facem ceva, caci in imprejurarea aceea, fapta noastra nu ar mai fi a noastra, ci a 0ui, si nu ar mai avea aceeasi insemnatate ca atunci cand am fi facut-o in chip liber si cu voia noastra. Este adevarat ca El nu ne porunceste cu taria puterii 0ui, dar El ne arata ce ni se va intampla daca nu facem voia 0ui) #3ici 8atal vostru nu va va ierta gresealele voastre.$ Si cine ne va ierta noua pacatele noastre, daca nu /umnezeu: 3imeni, fie in cer sau pe pamant+ absolut nimeni. ;amenii nu ne vor ierta, pentru ca noi nu ii iertam pe ei, si /umnezeu nu ne va ierta pe noi, pentru ca oamenii nu ne iarta pe noi. 7tunci, unde ne aflam si unde ne vom afla noi: 3e vom sfarsi zilele sub un munte de pacate si, in viata viitoare, povara greutatii acelui munte va spori si mai mult in toata vesnicia. /e aceea, sa ne obisnuim sa nu intoarcem ocara la ocara, raul pentru rau, ori razbunand pacatul prin pacat. Cand vezi un om beat tolanit in noroi, te vei tolani in noroi langa el: Sau vei incerca sa il ridici si sal scoti afara din noroi: <iecare pacat este noroi si fiecare patima este betie. /aca fratele tau si-a rostogolit sufletul in noroiul pacatului, de ce sa-ti arunci sufletul tau sa zaca in acelasi noroi: 7sadar, infraneaza-te de la ceea ce face fratele tau si grabeste-te sa-l ridici si sa-l curati, pentru ca tatal tau din ceruri sa te ridice pe tine si sa te curate de toate pacatele tale si sa te aseze intre ingerii Sai la "nfricosatoarea 9udecata.

#Cand postiti$, spune /omnul, #nu fiti tristi ca fatarnicii+ ca ei isi smolesc fetele ca sa se arate oamenilor ca postesc. 7devarat graiesc voua) Sa-au luat plata lor.$ <atarnicii sunt cei care postesc, dar nu pentru /umnezeu, nici pentru sufletele lor, ci din pricina oamenilor, ca oamenii sa-i vada postind si sa-i laude pentru aceasta. /ar, intrucat nu toti oamenii ii pot vedea in fiecare zi, ce mananca si ce beau, atunci ei se straduiesc sa-si faca fetele lor ca sa arate ca postesc, ca ceilalti sa poata citi aceasta pe fetele lor. "si smolesc fetele, facandu-le sa arate palide si triste, slabanoage si adancite. Ei nu-si ung fetele lor cu uleiuri inmiresmate si nu-si spala fetele lor. Si oamenii se uita la ei si se minuneaza si ii lauda. ;amenii ii rasplatesc minunandu-se+ oamenii le dau lor rasplata postirii lor, laudandu-i. Ce mai pot astepta ei de la /umnezeu: Ei nu au postit pentru /umnezeu, ci pentru oameni. Ce fel de plata sa mai caute ei pentru sufletele lor: Ei nu au postit pentru sufletele lor. Ei au postit pentru oameni si oamenii i-au laudat pentru aceasta. Cu

adevarat ca ei si-au primit plata lor. Si /umnezeu nu le mai datoreaza nimic, nici nu le va da nimic pentru postirea lor in viata ce va sa vina.

#8u insa, cand postesti$, spune /omnul, #unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci 8atalui tau, Care este in ascuns, si 8atal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.$ 7ceasta este cea mai buna alcatuire ce o primim pentru postire. "ar intelesul de suprafata este deslusit. Cand postesti, fa aceasta pentru /umnezeu si pentru mantuirea sufletului tau, nu pentru oameni. 3u este catusi de putin important ca oamenii sa vada si sa stie ca tu postesti - cu adevarat, este mai bine pentru tine ca ei sa nu vada si sa nu stie. Pentru aceasta tu nu astepti de la oameni nici o rasplata. Si ce-ti pot da ei, care, ca si tine, se bizuie pe /umnezeu pentru toate lucrurile: Este important ca /umnezeu sa vada si sa stie. Si /umnezeu va vedea oricum+ nu poti sa ascunzi nimic de /umnezeu. 7sadar, nu arata postirea ta prin nici un semn vazut+ El citeste aceasta in launtru, chiar in inima ta. 7sa cum ti-ai uns capul inainte de a posti, fa aceasta si cand postesti+ si asa cum ti-ai spalat fata ta inainte de a posti, fa aceasta si cand postesti. <ie ca faci aceasta sau te infranezi de la aceasta - nici una dintre aceste alegeri pe care le faci, nu-ti va spori meritul tau+ daca faci aceasta sau te infranezi de la aceasta nici nu te va mantui, nici nu te va duce la pierzare.

/ar aceste cuvinte ale lui !ristos) #unge capul tau si fata ta o spala$ rostite atat de hotarat, au intelesul lor launtric profund. /eoarece, daca /omnul S-ar fi gandit numai la capul cel trupesc si la fata cea trupeasca, cu siguranta ca El nu ne-ar fi poruncit sa ne ungem capul si sa ne spalam fata atunci cand posim. El ar fi spus ca este un lucru de mica importanta si lipsit de sens, unde se amesteca roadele postirii, sa-ti ungi sau sa nu-ti ungi capul, sa-ti speli sau sa nu-ti speli fata. Este limpede faptul ca, in adancul acestor cuvinte se ascunde un inteles tainic. /e altfel, cel care intelege aceasta porunca a lui !ristos sub infatisarea ei de suprafata si incepe, mai ales atunci cand posteste, sa-si unga capul si sa-si spele fata, va cadea in chipul celalalt al fatarniciei. El va pune iarati in priveliste, inaintea oamenilor postirea sa, insa intr-un chip diferit. /ar /omnul tocmai aceasta a cautat sa ne invete in chip lamurit, ca sa nu facem. 7tunci, nu mai e2ista nici o indoiala ca aceasta porunca si are intelesul sau launtric. Care este acela: Este asemenea celui pe care l-a dat 7postolul Pavel taierii imprejur, intregind taierea imprejur a inimii ca mijloc mantuitor, si socontind ca infatisarea de la suprafata a taierii imprejur ca nefiind mai importanta ca nesavarsirea acestei taieri % alateni =),*+ >omani ')'-.. 7tunci, #unge capul tau$ inseamna) unge mintea ta cu /uhul Sfant. <iindca #capul$ semnifica #mintea$ si intregul suflet, si uleiul inmiresmat cu care se unge capul semnifica /uhul Sfant. Si aceasta inseamna) posteste de toate gandurile cele rele si infraneaza-te de la toate cuvintele nerusinate si fara de folos. /impotriva) umple-ti mintea cu gandurile lui /umnezeu, ale lucrurilor Sale sfinte, ale curatiei, ale credintei si dragostei si cu toate cele ce sunt vrednice de /uhul Sfant. <a la fel si cu limba ta pentru ca vorbirea si mintea una sunt - fie ca te infranezi in intregime de la vorbire, ori, daca vorbesti, spune numai ceea ce este spre slava lui /umnezeu si spre mantuirea sufletului. <a la fel si cu inima ta) posteste de toata ura si de tot raul, zavistia si mandria, hula impotriva lui /umnezeu si a omului, de orice pacat si poftire pacatoasa, patima si dorinta - infraneaza-te de la toate astea si lasa /uhul Sfant liber, ca sa semene in inima ta fiecare fel de planta sfanta si bineplacuta lui /umnezeu, floare cereasca. <a la fel cu voia sufletului tau) posteste de la fiecare scop pacatos si de la fapta pacatoasa, infraneaza-te de la tot raul si lasa /uhul Sfant liber, ca sa unga sufleul tau invartosat, cu uleiul inmiresmat al lui, sa-i vindece ranile si sa-l intoarca inspre /umnezeu, sa-l indemne catre lucrarile cele bune si sa-l umple cu setea pentru fiecare buna lucrare care se afla in /umnezeu.

7cesta este intelesul cuvintelor) #unge capul tau$. 7ltfel spus) infraneaza si stapaneste omul tau launtric, care este de cea mai mare insemnatate, opreste-l de la fiecare rau si indeamna-l catre tot ceea ce este bun.

Ce inteles au cuvintele) #si spala fata ta$: fata semnifica omul pe dinafara, omul trupesc, simtitor - trupul omului. Sufletul se arata lumii acesteia, prin mijlocirea trupului. Pentru /umnezeu, sufletul este fata omului, dar pentru lume, sufletul este trupul omului. Prin simtirile si madularele trupului aratam lumii ce gandim, ce simtim si ce vrem. 0imba transmite gandurile mintii, ochii arata simtamintele inimii si picioarele duc la bun sfarsit scopul sufletului.

#Spala fata ta$ inseamna) curateste-ti trupul tau de savarsirea oricarui pacat, oricarei necuratii si oricarui rau. "nfraneaza-ti simturile de la tot ceea ce este de prisos si primejdios+ pazeste-ti ochii ca sa nu zaboveasca prin amestecarile acestei lumi+ pazeste-ti urechile de la toate cele care nu slujesc mantuirii sufletului+ pazeste-ti nasul, pentru ca sufletul tau sa nu inspire mirosul acestei lumi, care degraba se schimba in duhoare+ infraneaza-ti limba si stomacul de poftirea de multa mancare si bautura+ infraneaza-ti intregul tau trup, ca sa nu se faca peste masura de delicat, si sa nu-ti ceara mai mult decat ii are nevoie pentru vietuire. Pe langa toate acestea, infraneaza-ti mainile, ca sa nu bata si sa nu chinuiasca oamenii si animalele+ infraneaza-ti picioarele ca sa nu te duca in pacat, sa nu te duca la petreceri prostesti, la distractii fara de /umnezeu, la lupte si furturi. Si, impotriva tutturor acestora, fa din trupul tau o adevarata biserica pentru sufletul tau+ nu fa din el o carciuma de la marginea drumului, unde se aduna talharii ca sa-si imparta prada si sa-si faca planuri pentru noi atacuri, ci biserica a /umnezeului Celui viu.

7cesta este intelesul cuvintelor) #si spala fata ta$. 7ceasta este postirea care duce la mantuire. 7cesta este postul pe care il propovaduieste !ristos, post fara fatarnicie, post care scoate duhurile cele rele, si aduce omului biruinta slavita si roade bogate, atat in aceasta viata, cat si in cea urmatoare.

Este important sa observam aici, ca !ristos vorbeste mai intai despre cap si apoi despre fata - mai intai despre suflet si apoi despre trup. <atarnicii posteau numai in trup si aratau oamenilor postirea lor prin mijloace trupesti. "n contrast cu aceasta, !ristos aseaza postirea launtrica pe primul loc si apoi postirea din afara, trupeasca, nu pentru a socoti postirea trupeasca mai neinsemnata - caci El "nsusi obisnuieste sa posteasca trupeste - dar sa incepem cu inceputul) mai intai se curateste izvorul si apoi raul+ mai intai se curateste sufletul si apoi oglinda sufletului. ;mul trebuie mai intai sa se straduiasca sa faca postirea in minte, inima si in voia lui, si apoi sa intregeasca postul cu bunavoire si bucurie in trupul sau, asa cum pictorul face mai intai privelistea in sufletul sau si apoi degraba si cu veselie, zugraveste privelistea cu mana. 7sadar, postirea trupeasca trebuie sa fie cu veselie si nu cu tristete. /e aceea /omnul foloseste cuvintele #unge$ si #spala$+ pentru ca, asa cum acestea aduc buna placere si bucurie omului celui trupesc, tot asa postirea - atat a sufletului, cat si a trupului - trebuie sa aduca veselie si bucurie sufletului omului. Caci postirea este o arma, o arma foarte

puternica impotriva duhului rau. Soldatul care se afla pe campul de lupta, este aruncat la pamant atunci cand isi pierde armele, fiindca omul neinarmat este silit ori sa fuga, ori sa se predea. Si atunci cand i se dau arme, el se bucura din nou, pentru ca atunci isi poate pastra locul si poate rezista dusmanului. Cum ar putea crestinul sa nu se bucure, atunci cand el se inarmeaza cu postirea impotriva vrajmasilor celor mai infricosatori ai sufletului sau: Cum ar putea inima lui sa nu se bucure din nou si cum s-ar putea ca fata sa sa nu-i fie stralucitoare, atunci cand el vede in mainile sale o arma de care vrajmasul fuge cu mare tulburare:

0acomia il face pe om posomorat si temator, dar postirea il face vesel si curajos. Si cum lacomia se lateste tot mai tare si mai tare, tot asa si postirea indeamna la rabdare tot mai mare. "mparatul /avid obisnuia sa posteasca vreme atat de indelungata, incat el singur spunea) #genunchii mei au slabit de post$ %Psalm ,64)'1.. Cand omul isi da seama de harul care vine prin postire, dorirea lui creste ca sa posteasca tot mai mult.si harurile care vin prin postire sunt fara de numar. Prin postire, omul isi usureaza ata trupul, cat si sufletul de povara intunecimii si a invartosarii. 8rupul sau se face usor si putergic si sufletul sau se face stralucitor si curat.

Prin postire, omul isi inalta sufletul deasupra temnitei pamantesti si patrunde prin intunecimea vietii trupesti catre lumina "mparatiei lui /umnezeu, catre adevaratul sau salas.

Postirea il face pe om puternic, hotarat si curajos, atat inaintea oamenilor, cat si inaintea dracilor.

Postirea il mai face pe om darnic, bland, milostiv si ascultator.

Prin postire, &oise a fost invrednicit de primirea 8ablelor 0egii din mainile lui /umnezeu.

Prin postire, "lie a inchis cerurile, asa ca nu a mai fost ploaie timp de trei ani de zile+ prin postire, el a chemat foc din cer peste jertfelnicul cel idolesc, si prin postire s-a curatit si a putut el sa mearga pana la !oreb ca sa vorbeasca cu /umnezeu.

Prin postire, /aniel a fost izbavit din groapa cu lei si cei 8rei Copii, din cuptorul cu foc.

Prin postire, "mparatul /avid si-a inaltat inima la /umnezeu si harul lui /umnezeu a pogorat peste dansul si el a cantat rugaciunile cele mai dulci si mai minunate pe care le inaltase cineva vreodata lui /umnezeu, inainte de venirea lui !ristos.

Prin postire, imparatul "osafat i-a starpit pe vrajmasii sai, pe amoniti si pe moabiti %"" Cronici '6)'1..

Prin postire, iudeii au fost izbaviti de osandirea lui 7man, cel care era al doilea dupa imparat %Estera ()1..

Prin postire, cetatea 3inive a fost izbavita de la naruirea pe care o proorocise proorocul "ona.

Prin postire, "oan ?otezatorul a ajuns cel mai mare dintre cei nascuti din femeie.

"narmat cu postirea, Sfantul 7ntonie a biruit toate cetele dracilor si le-a alungat de la el. Ce: 3umai Sfantul 7ntonie: ; armata fara de numar de sfinti crestini, atat barbati, cat si femei, s-au curatit prin postire si au ajuns cei mai mari eroi din istoria omenirii. "ntrucat ei au cucerit ceea ce este cel mai greu de biruit - pe ei insisi. Si biruindu-se pe ei, ei au biruit lumea si pe Satan.

%Sfantul Vasile spune) #Postirea intareste mintea.$

Sfantul /iodor) #Postitorii adevarati se infraneaza de la mancare nu pentru ca ei socotesc ca lucrul aceasta este rau in sine, ci pentru ca, prin infranare, sa-si pazeasca partile zburdalnice ale trupului.$

Si fericitul "eronim) #/umnezeu, @iditorul si /omnul universului, nu are nevoie de chioraitul intestinelor din burta, dar fara aceasta nu poate e2ista fapta buna) aliter pudicitia tuta esse non possit.$.

Si in cele din urma, nu /omnul "isus "nsusi Si-a inceput preotia dumnezeiasca a mantuirii lumii cu un post lung de patruzeci de zile: Si, in felul acesta, nu El a fost 7cela care ne-a aratat in chip lamurit, ca trebuie sa punem inceput bun vietii noastre de crestini cu ajutorul postirii: &ai intai postul si apoi tot restul vine dimpreuna cu postirea si prin postire. Prin e2emplul Sau personal, /omnul ne-a

aratat ce arma puternica este postirea. Cu aceasta arma, El l-a biruit pe Satan in pustiu, cu ea a iesit biruitor asupra celor trei patimi satanice principale, cu care 0a ispitit Satan) iubirea de lenevire, iubirea de marire si iubirea de arginti. 7cestea sunt trei patimi pierzatoare, cele mai mari capcane in care vrajmasul diavol ademeneste pe soldatii lui !ristos.

"ubirea de arginti descide usa altor patimi+ dupa cum spune 7postolul, #radacina tuturor relelor$ %" 8imotei =),6.. /e aceea /omnul "si incheie invatatura despre postire atentionandu-ne sa nu avem iubire de arginti, sa ne infranam de la bunatatile cele care se ingramadesc sa ne piarda sufletul, care sucesc inimile de la /umnezeu si ascund sufletul in pamant) #3u va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura, ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.$ Cel care aduna comori pamantesti aduna pentru sine chin si teama. 5nul ca acesta se pierde in comorile sale si inima lui este acoperita de tarana. %Petru /amaschinul spune) #Este adevarat ca multi sfinti din vremurile de odinioara aveau bogatii mari, ca 7vraam, "ov, /avid si multi altii, dar ei nu aveau patima iubirii de averi, pentru ca ei priveau toate lucrurile ca apartinand lui /umnezeu.$.

"ntotdeauna avem cu noi comorile care sunt ale noastre, fie pe pamant, fie in cer. andurile noastre insotesc comorile noastre, inimile noastre sunt alaturi de comorile noastre, tot la fel este si cu voia noastra - fie pe pamant sau in cer. 3oi suntem legati de comorile noastre asa cum raul este legat de albia sa - fie pe pamant sau in cer. /aca ne adunam comori pe pamant, vom fi bogati o vreme, dar vom fi saraci intreaga vesnicie+ iar daca ne adunam comori in cer, vom fi saraci o vreme, dar vom fi bogati intreaga vesnicie. Si una si cealalta sunt lasate, ca noi sa alegem dupa voia noastra. "n aceasta libertate de alegere se afla slava noastra, dar si chinuirea noastra. /aca alegem comorile cele vesnice care nu pot fi atinse de molii, de rugina sau de furi, slava noastra va fi vesnica. /aca, totusi, noi alegem celelalte comori, pe care trebuie sa le pazim de molii si de rugina si de furi, chinuirea noastra va fi vesnica.

Semnificatia launtrica a comorilor pamantesti are in sine, desigur, intreaga invatatura pamanteasca, cultura pamanteasca si rangurile pamantesti, in masura in care sunt despartite de /umnezeu si de Evanghelie. 5itarea roade aceasta comoara ca si molia, necazurile si suferintele o macina precum rugina roade fierul, si duhul rau o slabeste si o fura ca un hot. 7legerea comorilor ceresti, potrivit acestui inteles launtric, inseamna imbogatirea mintilor noastre cu cunostinte despre e2istenta lui /umnezeu si despre voia 0ui, si imbogatirea inimilor si sufletelor noastre cu cunoasterea Evangheliei, pentru ca numai aceste comori singure nu cad prada vremelniciei, vatamarii si furtului. 7legand asemenea comori, indata le dam lui /umnezeu spre pastrare. Si ceea ce este dat lui /umnezeu in grija spre buna pastrare, nu mai este atins de molii, de rugina sau de furi. /umnezeu va trimite aceste comori sa ne astepte, cand, dupa moartea noastra, vom merge sa-0 intalnim. 7ceste comori ne vor fi aduse inaintea fetei lui /umnezeu. /ar toate celelalte comori care, aici, pe pamant, ne-au despartit si neau indepartat de /umnezeu, ne vor desparti si ne vor indeparta de El in cer in vecii vecilor. Pentru ca, daca ne-am lipit inimile de comorile pamantesti, ne-am daruit sufletele lui Satan. Si atunci vom fi ca soldatii care au fost necredinciosi si s-au dat dusmanului lor infricosator si uneltitor.

7sadar, sa deschidem bine ochii cat mai este vreme. Sa fim ferm hotarati ca biruinta cea de pe urma nu va fi a diavolului si a slujitorilor lui, ci a lui !ristos, "mparatul si Stapanul nostru. 7tunci, sa ne grabim sa luam arma cea biruitoare pe care ne-a daruit-o El pentru lupta - postul cel drag - arma care se afla in mainile noastre este pentru noi stralucitoare si purtata cu maretie, dar pentru vrajmasul nostru, ea este infricosatoare si aducatoare de moarte.

Sa ne infranam de la mancare si bautura multa, pentru ca inimile noastre sa nu cada %0uca ',)'=. si sa nu pierim in stricaciune si intunecime.

Sa ne pazim sa de la alegerea comorilor celor pamantesti, pentru ca Satan sa nu ne desparta de !ristos si sa ne dea in gand sa ne predam.

Si cand postim, sa nu postim ca sa fim laudati de oameni, ci pentru mantuirea sufletelor noastre si slava /omnului si &antuitorului nostru "isus !ristos, pe Care "l maresc ingerii si sfintii din cer si dreptii pe pamant, impreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min.

Predica la Duminica Vamesului si a Fariseului

Evanghelia despre rugaciunea vamesului si fariseului

0uca ,4)--,(

Catre unii care se credeau ca sunt drepti si priveau cu dispret pe ceilalti, a zis pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames; postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. ar vamesul, departe stand, nu voia nici oc!ii sa-si ridice catre cer, ci-si "atea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. #ic voua ca acesta s-a co"orat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta.

5n om a mers in padure ca sa aleaga un copac din care sa faca grinzi pentru acoperis. Si a vazut doi copaci, unul langa altul. 5nul era neted si inalt, dar era putred pe dinauntru, si celalalt era cu damburi si urat pe dinafara, dar era sanatos pe dinauntru. ;mul a oftat si si-a zis) #0a ce-mi foloseste mie acest copac inalt, necioturos, daca este putred pe dinauntru si din care nu pot sa fac barne: Celalalt, chiar daca este cioturos si urat, cel putin este sanatos pe dinauntru si astfel, daca muncesc putin mai mult, pot sa-l folosesc la barne de acoperis pentru casa mea.$ Si, fara sa se gandeasca mai mult, a ales acel copac.

8ot la fel va alege si /umnezeu intre doi oameni pentru casa Sa si nu va alege pe cel care pare bun pe dinafara, ci pe cel a carui inima este plina de dreptatea sanatoasa a lui /umnezeu.

Cei mandri, ai caror ochi sunt intr-una ridicati spre cer, in vreme ce inimile lor sunt lipite de pamant, nu sunt placuti lui /umnezeu+ sunt bineplacuti lui /umnezeu numai cei smeriti si blanzi cu inima, ai caror ochi sunt plecati spre pamant, in vreme ce inimile lor sunt bogate intru cele ceresti. @iditorul lumii alege oamenii care cauta la pacatele lor inaintea lui /umnezeu, mai mult decat la faptele lor cele bune. Caci /umnezeu este doctorul care vine la patul pe care sta fiecare dintre noi si intreaba) #5nde te doare:$ ;mul care foloseste de venirea doctorului, ca sa-i spuna despre toate durerile si slabiciunile sale, este intelept, dar omul care isi ascunde durerea si se lauda cu sanatatea sa, este nebun. Ca si cum doctorul viziteaza oamenii pentru sanatatea lor si nu pentru starea lor de boala! &arele "oan ura de 7ur spune ca #Este rau sa pacatuiesti, desi aici se poate da ajutor+ dar sa pacatuiesti si sa nu ingadui pacatul - aici nu se mai poate nici un ajutor.$

/eci sa avem intelepciune si sa stam la rugaciune inaintea lui /umnezeu, sa simtim ca ne aflam inaintea doctorilor celor mai buni si mai milostivi, care ne intreaba pe fiecare dintre noi, cu purtare de grija si cu dragoste) #5nde te doare:$ Sa nu ne lenevim in nici un chip, sa-" spunem toata boala noastra, ranile noastre si pacatele noastre.

/omnul "isus ne spune despre aceasta in pilda vamesului din pericopa Evanghelica de astazi. "n Evanghelie se spune ca /omnul a spus aceasta pilda celor care se credeau ca sunt drepti si priveau cu dispret pe ceilalti. 3u cadem si noi printre cei carora /omnul le spune aceasta pilda: 3u va razvratiti, ci marturisiti-va boala, rusinati-va de ea si luati leacul pe care vi-l daruieste /octorul cel mai bun si mai milostiv. "ntr-un spital erau multi bolnavi. 5nii aveau febra si nu mai puteau astepta pana la venirea doctorului+ altii umblau de colo colo, crezandu-se sanatosi si nu voiau sa-i vada doctorul. "ntr-o dimineata, doctorul a intrat sa-i viziteze pe bolnavi. /octorul era impreuna cu un prieten, care era plin de daruri pentru bolnavi. Prietenul doctorului a vazut ca bolnavii aveau febra si ii parea rau pentru ei. #Se pot vindeca:$ l-a intrebat pe doctor. /octorul i-a soptit la ureche) #Si acestia cu febra si cei care se afla in pat se pot vindeca, dar cei care umbla nu se pot A aceia sufera de boli care nu se pot vindeca si sunt putrezi pe dinauntru.$ Prietenul doctorului a fost foarte uimit si uimirea sa statea in doua lucruri) tainele bolilor oamenilor si inselaciunea ochilor oamenilor.

"nchipuiti-va acum ca suntem bolnavi in acest spital al lumii. ?oala de care sufera fiecare dintre noi poarta acelasi nume - nedreptatea. "n acest cuvant se afla toate patimile, toate poftele, toate pacatele - toate slabiciunile si molesirea sufletelor, a inimilor si a mintilor noastre. Cei bolnavi se afla intr-o stare, la inceputul bolii, in alta stare, la vremea cea mai grea a bolii si in alta stare, la vindecare. /ar acestea sunt chipurile bolilor din launtrul omului+ numai cei care se vindeca se fac constienti de greutatea bolii de care suferisera. Cei mai bolnavi sunt cei mai putin constienti de boala lor. "n boala trupeasca, omul care are febra mare, nu este constient de sine nici de boala sa, nici nebunul nu spune despre el ca este nebun. "ncepatorii nedreptatii se simt rusinati de boala lor o vreme, dar repetarea pacatului duce la obiceiul de a pacatui si aceasta se intampla pana la ameteala si starea de inconstienta a nedreptatii, pana intr-o stare in care sufletul nu mai are nici un sens in sine, si nici boala sa. Si inchipuiti-va numai, un doctor care intra in spital si intreaba) #Ce-ati patit:$ Cei a caror boala se afla intr-o stare de inceput, se simt rusinati sa se arate ca sunt bolnavi si vor raspunde) #3imic!$ Cei a caror boala a ajuns in starea cea mai grea, se vor mania la o asemenea intrebare si nu vor raspunde numai #3u-i nici o problema cu noi!$, ci vor incerca sa se mandreasca cu sanatatea lor. 3umai cei care sunt pe cale de vindecare vor ofta si vor raspunde doctorului) #E foarte rau! 7i mila si ne ajuta!$ 8ertulian spune intr-o omilie despre pocainta) #/aca iti este frica sa-ti marturisesti pacatele, priveste focul iadului, pe care numai marturisirea il poate stinge.$

7tunci, cugeta la toate acestea+ asculta pilda lui !ristos si hotaraste tu cat este de potrivit. /aca spui cu uimire #7ceasta pilda nu mi se potriveste$, atunci inseamna ca suferi de boala cunoscuta ca nedreptate. /aca te impotrivesti #Eu sunt drept+ aceasta este pentru pacatosii din jurul meu$, aceasta inseamna ca boala ta a ajuns a ajuns sa fie foarte grea. /ar daca te bati cu pumnul in piept si spui #Este adevarat+ sunt bolnav si am nevoie de doctor$, aceasta inseamna ca esti pe calea vindecarii. 7tunci, nu te teme+ te vei vindeca.

/oi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage) unul fariseu si celalalt vames. /oi oameni, doi pacatosi, cu deosebirea ca fariseul nu se vedea pe sine ca pacatos, in vreme ce vamesul se vedea pacatos. <ariseul facea parte din clasa de sus din societatea vremii, iar vamesul facea parte din clasa cea mai batjocorita.

<ariseul, stand asa, se ruga in sine) /umnezeule, "ti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. <ariseul statea in partea de dinainte a bisericii, chiar in fata altarului, asa cum era obiceiul fariseilor sa se duca in fata. Ca fariseul statea chiar in fata, se vede din zicerea ca vamesul statea departe. <ariseul era atat de mandru si desigur, se vedea pe sine intru toata dreptatea %adica in sanatatea lui duhovniceasca., ca el nu cauta locul din fata, numai in privelistea oamenilor, ci si in privelistea lui /umnezeu si nu cauta aceasta numai la mese si la intalniri cu oamenii, ci si la rugaciune. 7cest lucru este destul pentru a arata cat de bolnav era fariseul de nedreptate si cum il invartosa pe el aceasta.

/e ce se zice) se ruga in sine: /e ce nu cu glas: Pentru ca /umnezeu asculta mai atent ce vorbeste inima decat ce graiesc buzele. Ceea ce crede si simte omul

atunci cand se roaga lui /umnezeu este mai important pentru /umnezeu decat cuvintele rostite doar cu limba. 0imba poate fi inselatoare, dar inima nu inseala) ea arata omul asa cum este el - alb ori negru.

#/umnezeule, "ti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni.$ 5n pacatos cuteaza sa spuna aceasta, in biserica, inaintea lui /umnezeu! Ce este ?iserica, daca nu un loc unde bolnavii se intalnesc cu doctorul lor: Cei bolnavi din pricina pacatului vin sa-si marturiseasca boala, lui /umnezeu /octorul, si sa afle leacuri si vindecare de la El, care este adevaratul vindecator de toata durerea si slabiciunea omului si Care este /atator a toate lucrurile cele bune. &erg cei sanatosi la spital ca sa se laude doctorului cu sanatatea lor: /ar acest fariseu nu a venit la biserica cu sufletul intreg si sanatos, ca sa se laude cu sanatatea sa, ci ca un grav bolnav de nedreptate care, in delirul bolii sale, nici nu mai stie ca este bolnav. ;dinioara, pe cand vizitam un spital de boli de minte, doctorul m-a dus in fata unui gard de sarma, care imprejmuia cladirea cu bolnavii cei mai primejdiosi. #Cum te simti:$, l-am intrebat. El mi-a raspuns indata) #Cum crezi ca ma simt printre toti nebunii astia:$

"ata ce spune fariseul) #/umnezeule, "ti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni.$ /e fapt, el nu multumeste lui /umnezeu pentru aceasta, recunoscand ca este lucrarea lui /umnezeu faptul ca el nu este ca ceilalti oameni. 3u, cuvintele) #/umnezeule, "ti multumesc A$ nu sunt nimic mai mult decat o graire, o zicere lingusitoare catre /umnezeu, ca /umnezeu sa-i asculte laudarosenia lui. Caci, din tot ceea ce spune, el nu multumeste lui /umnezeu pentru nimic+ dimpotriva, el huleste impotriva lui /umnezeu, hulind impotriva intregii zidiri a lui /umnezeu. El nu-" multumeste lui /umnezeu pentru nimic. 8ot ceea ce spune el despre sine, este aratat ca fiind numai lucrarile lui, dobandite fara ajutorul lui /umnezeu. El nu spune ca nu este profitor, nedrept, desfranat ori vames, pentru ca /umnezeu l-a pazit de aceasta cu puterea Sa si cu mila Sa+ ci spune numai ca el este ceea ce este, dupa propria sa judecata) un om cu totul aparte, si atat de vrednic, ca nu are pereche in toata lumea. Ca si aceasta - vietuirea sa cu cu totul aparte - el se osteneste si se nevoieste ca sa ramana pe aceasta treapta inalta, deasupra tuturor celorlalti oameni. 7ltfel spus) el posteste de doua ori pe saptamana si da zeciuiala din toate cate castiga. 7h, ce cale usoara de mantuire si-a ales acest fariseu, mai usoara decat cea mai usoara cale de pierzare! /intre toate poruncile pe care le-a dat /umnezeu oamenilor prin &oise, el alege numai doua dintre cele mai usoare. /ar el nici macar pe acestea doua nu le-a implinit cu adevarat, caci /umnezeu nu a dat aceste doua porunci pentru ca avea El nevoie ca oamenii sa posteasca si sa dea zeciuiala din toate cate castiga. 7sta nu-" trebuie lui /umnezeu catusi de putin. /umnezeu nu a dat aceste porunci oamenilor nici ca sa fie un scop in sine, ci - privind toate celelalte porunci - ca sa aduca roada de smerenie inaintea lui /umnezeu, ascultare fata de /umnezeu si dragoste pentru /umnezeu si pentru om. Pe scurt) sa destepte, sa inmoaie si sa lumineze inimile oamenilor. 8otusi, fariseul a implinit aceste doua porunci fara sa aiba un scop. El postea si dadea zeciuiala din toate cate castiga, dar ii ura si ii dispretuia pe altii si era mandru inaintea lui /umnezeu. Si astfel el a ramas pom fara roada. >oada nu sta in postire, ci in inima+ roada nu sta intr-o porunca, ci in inima. 8oate poruncile si toate legile se afla in slujba inimii) ele incalzesc inima, lumineaza inima, uda inima, imprejmuiesc inima, o prasesc si o planteaza - numai ca rodul din campul inimii sa se prinda, sa creasca si sa se coaca. 8oate lucrarile cele bune sunt un mijloc si nu un scop, metoda si nu rodul. Scopul este inima, unde se afla rodul.

Si astfel, fariseul, prin rugaciunea sa, nu a dobandit scopul dorit) el nu si-a dat la iveala frumusetea sufletului sau, ci uraciunea lui+ el nu si-a dat la iveala sanatatea, ci boala sa. !ristos a dorit sa arate aceasta, prin aceasta pilda+ nu numai in ceea ce-l priveste pe acest fariseu, ci privitor la toti fariseii, care erau la vremea aceea puterea stapanitoare peste poporul iudeu. Prin aceasta pilda, /omnul a cautat sa arate cucernicia rasucita si fariseismul mincinos, pentru care va aflati in stare de cadere de-a lungul tuturor neamurilor de crestini, pana in zilele noastre. 3u se afla si astazi printre noi, oameni, care se roaga lui /umnezeu intocmai ca acest fariseu: 3u sunt multi dintre cei care isi incep rugaciunea cu hula si cu carteala impotriva aproapelui si sfarsesc cu marire de sine: 3u sunt multi care stau in fata lui /umnezeu ca si cum ne-ar fi noua datornic: 3u sunt multi dintre noi care spun) #/umnezeule, eu postesc, merg la biserica, imi platesc toate darile si dau bani la biserica+ eu nu sunt ca alti oameni, ca profitorii si defaimatorii, ca necredinciosii si desfranatii, care ma supara pe mine rau: Ce faci 8u, /umnezeule: /e ce nu-i ucizi pe ei si de ce nu ma rasplatesti pe mine pentru tot ceea ce fac eu pentru 8ine: 3u vezi 8u, /oamne, curatia inimii mele si sanatatea sufletului meu:$ Cu toate acestea, stiti ca #/umnezeu nu va poate insela, si nici voi pe El$, asa cum a spus <ericitul &a2im. El a mai spus #<iecare isi face cruce, dar nu fiecare se roaga.$ <ariseul este ca #7vraam prin barba sa, si ca !am prin fapte.$

7stfel, ei vorbesc, si /umnezeu ii asculta si ii trimite acasa goi, spunandu-le) #Eu nu recunosc chipul pe care il aratati voi, despre voi.$ Si, la 9udecata de 7poi, El le va spune) #Eu nu va cunosc pe voi$, caci /umnezeu nu-Si recunoaste prietenii dupa vorbele lor, ci dupa inimile lor+ asa dupa cum nu pretuieste smochinul pentru frunzele lui, ci pentru roada.

/ar iata cum ar trebui sa se roage un om al rugaciunii) "ar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul zicand) /umnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. El statea departe! 7devaratul om al rugaciunii nu se repede in fata, in locul cel mai de vaza din biserica. 0a ce ti-ar folosi aceasta: /umnezeu il vede la fel de bine daca sta in spatele bisericii, ca si atunci cand ar sta in fata. 5n adevarat om al rugaciunii se pocaieste intotdeauna cu adevarat. #Pocainta omului este sarbatorirea lui /umnezeu$, spune Sfantul Efrem Sirul. El sta departe. El isi simte nimicnicia in fata lui /umnezeu si este plin de smerenie inaintea maretiei lui /umnezeu. "oan ?otezatorul, cel mai mare dintre barbatii nascuti din femeie, era plin de frica la venirea lui !ristos, spunand) #Eu nu sunt vrednic sa-" dezleg cureaua incaltamintelor.$ %cf. &arcu ,)B.. <emeia pacatoasa "-a spalat picioarele lui !ristos, udandu-le cu lacrimile ei. "ata, deci, ca un om adevarat al rugaciunii are smerenie adanca si este plin de bucurie daca /umnezeu ii ingaduie sa se apropie de picioarele Sale.

El nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer. /e ce: ;chii sunt oglinda sufletului. Pacatele sufletesti se pot citi in ochi. 3u vedeti ca in fiecare zi, atunci cand un om pacatuieste, coboara privirea inaintea oamenilor: Cum pot ochii pacatosului sa nu se coboare inaintea lui /umnezeu 7totvazatorul: /oamne, fiecare pacat savarsit inaintea oamenilor este savarsit inaintea lui /umnezeu si nu e2ista nici un pacat pe fata pamantului care sa nu-0 supere pe /umnezeu. 5n adevarat om al rugaciunii este constient de aceasta si pe langa smerenie, mai are si multa rusine inaintea lui /umnezeu. /e aceea spune) el nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer.

Ci isi lovea pieptul. /e ce: Ca sa arate in felul acesta ca trupul este madularul pacatuirii omului. Poftele trupesti duc omul la pacatele cele mai grele. 0acomia da nastere patimii) patima da nastere maniei si mania uciderii. andurile repetate asupra celor ale trupului, desparte pe om de /umnezeu, il vlaguieste si ucide biruinta dumnezeiasca care se afla in om. /e aceea vamesul se bate in piept la rugaciune, fiind constient de pacatul sau, de umilirea sa si de rusinea sa inaintea lui /umnezeu. /ar de ce isi bate mai ales pieptul, si nu capul sau mainile: Pentru ca inima se afla in piept si inima este izvorul atat al pacatului, cat si al faptelor celor bune. Chiar /omnul a spus) #/ar zicea ca ceea ce iese din om, aceea spurca pe om. Caci dinauntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile, adulterul, lacomiile, vicleniile, inselaciunea, nerusinarea, ochiul pizmas, hula, trufia, usuratatea.$ %&arcu B)'6-'1.. /e aceea vamesul se bate in piept.

Si a spus el) #/umnezeule, fii milostiv mie, pacatosului!$ El nu a pomenit nici de faptele sale cele bune, nici de cele rele. /umnezeu le stie pe toate. Si /umnezeu nu voieste insiruire de fapte, ci pocainta smerita pentru toate. #/umnezeule, fii milostiv mie, pacatosului!$ 7ceste cuvinte spun totul. 8u, /umnezeule, esti /octorul si eu sunt bolnavul. 3umai intru puterile 8ale sta vindecarea si numai singur 8ie "ti apartin eu. 8u esti /octorul si milostivirea este leacul tau. "n zicerea) #/umnezeule, fii milostiv mie, pacatosului!$ e ca si cum el spune cu pocainta) #/octore, da-mi leacul mie, celui bolnav! 3imeni din toata lumea asta nu ma poate vindeca, decat numai 8u, ;, /umnezeule.$ #8ie 5nuia am gresit si rau inaintea 8a am facut$ %Psalm *6)*.. 3u este nadejde pentru mine de la oameni, oricat de drepti ar fi ei, daca nu ma ajuti 8u pe mine. 3imic nu ma mai poate ajuta pe mine) postirea mea, darea de zeciuiala, sau toate faptele mele cele bune, daca milostivirea ta nu-mi unge rana ca o alifie. 0auda oamenilor nu-mi vindeca rana, ci mai rau se face. 8u, numai 8u singur imi stii boala mea si numai 8u singur ai leacul ce-mi este mie de folos. 0a nimeni altul nu-mi este de folos sa merg sau sa ma rog. /aca 8u ma indepartezi pe mine, lumea intreaga nu ma poate sprijini de la caderea in prapastie. 8u, numai 8u singur poti, /oamne, daca 8u vrei. ; /umnezeule, iarta-ma si mantuieste-ma! #/umnezeule, fii milostiv mie, pacatosului!$

Ce spune /omnul "isus despre acest fel de rugaciune: #@ic voua ca acesta - a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela.$ Cui spune /omnul aceasta: 3oua tuturor, care credem despre noi ca suntem drepti. Vamesul este cel care coboara la casa sa mai indreptat, nu fariseul. ;mul care isi marturiseste pacatele sale cu smerenie, merge acasa mai indreptat si nu cartitorul cel mandru. Cel care se pocaieste si se rusineaza este mai indreptat iar nu omul cel infumurat, mandru, obraznic. /octorul are milostivire si vindeca pe omul bolnav care isi recunoaste boala si cauta vindecare, si il trimite gol pe cel care vine la /octor ca sa se faleasca cu sanatatea sa. 7poi /omnul sfarseste minunata Sa pilda cu aceasta invatatura) #<iindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta$ Cine se inalta pe sine si cine se smereste pe sine: 3imeni nu se poate inalta singur nici macar un pic, daca /umnezeu nu-l ridica. /ar aici se vorbeste despre cel care crede ca se inalta, napustindu-se catre locul cel dintai, atat inaintea oamenilor, cat si a lui /umnezeu+ despre cel care se lauda cu lucrarile sale cele bune+ cel care se semeteste inaintea lui /umnezeu si care, hulind si defaimand, ii umileste pe altii, ca el sa para mai mare. "n felul acesta, cei care cred ca se inalta pe sine, de fapt, se injosesc. <iindca, oricat de mare s-ar vedea in ochii sai si chiar in ochii oamenilor, el este cu mult mai mic in ochii lui

/umnezeu. /umnezeu va rusina un asemenea om si il va face sa simta intr-o zi umilirea pe care a pricinuit-o altora. #Pana cand omul nu se smereste, el nu va primi nici o rasplata pentru faptele sale. >asplata nu se da pentru fapte, ci pentru smerenie$, spune "saac Sirul %8ratat mistic, 1(.. /ar cine se umileste pe sine: 7ceasta nu face omul care incearca sa para mai mic decat este, ci cel care nu-si vede micimea din pricina pacatului. Cu adevarat, chiar daca vrea, omul nu se poate cobori pe sine mai jos decat il coboara pacatul. /umnezeu nu cauta la noi alta umilire decat sensul si recunoasterea pacatoseniei. Pentru omul care isi da seama si recunoaste prapastia in care l-a aruncat pacatul, nu este cu putinta sa coboare mai jos. Pacatul, intotdeauna ne poate arunca in prapastia pieirii, care este mai adanca decat ne putem inchipui. Sfantul &acarie cel &are spune) #;mul smerit nu cade niciodata. 7flandu-se deja mai jos decat ceilalti, unde mai poate cadea: Semetia este mare umilire, dar umilirea este o mare inaltare, cinste si demnitate.$ %;milia ,-..

Pe scurt) omul care face precum vamesul, este inaltat. Cel dintai %fariseul. nu se poate vindeca, pentru ca el nu poate vedea ca este bolnav+ cel de al doilea %vamesul. este bolnavul care se afla pe calea vindecarii, pentru ca el si-a recunoscut boala, s-a asezat sub ascultarea /omnului si a luat leacul. Cel dintai este ca si copacul acela neted, inalt, care este putred pe dinauntru si nu este de folos gospodarului+ cel de-al doilea este ca si copacul acela cioturos si urat, pe care il prelucreaza gospodarul, face barna pentru acoperis si il duce in casa.

Sa Se milostiveasca /umnezeu de toti pacatosii care-si plang pacatele si sa-i vindece de boala cea pacatoasa pe toti cei care se roaga 0ui cu frica si cu cutremur, slavindu-0 ca pe 8atal cel milostiv si pe 5nul-3ascut <iul Sau si pe Sfantul /uh - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la Duminica I din Postul Mare

Evanghelia despre Domnul atotstiutor si omul fara viclesug

"oan ,)(1-*,

A doua zi voia sa plece in $alileea si a gasit pe Filip. Si i-a zis isus: %rmeaza-&i. ar Filip era din 'etsaida, din cetatea lui Andrei si a lui (etru. Filip a gasit pe Natanael si i-a zis: Am aflat pe Acela despre care au scris &oise in )ege si proorocii, pe isus, fiul lui osif din Nazaret. Si i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva "un* Filip i-a zis: +ino si vezi. isus a vazut pe Natanael venind catre ,l si a zis despre el: ata, cu adevarat, israelit in care nu este viclesug. Natanael -a zis: De unde ma cunosti* A raspuns isus si i-a zis: &ai inainte de a te c!ema Filip team vazut cand erai su" smoc!in. -aspunsu- -a Natanael: -a"i, Tu esti Fiul lui Dumnezeu; Tu esti regele lui srael. -aspunsu-i-a isus si i-a zis: (entru ca ti-am spus ca te-am vazut su" smoc!in, crezi* &ai mari decat acestea vei vedea. Si i-a zis: Adevarat, adevarat zic voua, de acum veti vedea cerul desc!izandu-se si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si co"orandu-se peste Fiul .mului.

Cat de mare si insufletitoare de temere este aratarea lui /umnezeu - ;, cat de mare si insufletitoare de temere este /umnezeul Cel viu!

Puterile ingeresti stau inaintea 0ui cu cutremur+ serafimii isi ascund fetele sub aripioarele lor inaintea luminii stralucitoare si a frumusetii de negrait prin cuvant, a 0ui.

Cat de stralucitor este soarele! Cat de frumos este cerul instelat! Cat de intins este oceanul involburat! Cat de mareti sunt muntii uriasi! Cat de infricosatori sunt norii purtatori de tunete si vulcanii aruncatori de lava! Cat de minunate sunt pajistile acoperite cu flori, cu miile lor de izvoare si cu turmele lor albe! /ar toate acestea sunt lucrarea mainilor lui /umnezeu+ acestea sunt lucrurile cele trecatoare, facute de catre @iditorul Cel fara de moarte. @idirea sa fiind atat de minunata, atunci cum trebuie sa fie @iditorul:

/aca in inima omului se afla frica, sau bucurie, sau lacrimi inaintea zidirii lui /umnezeu, atunci ce se afla in inima omului cand se afla inaintea @iditorului Celui atotputernic si viu:

Ce lucru trecator poate sta alaturi de Cel <ara-de-moarte, fara sa se topeasca in intregime, pana sa nu mai ramana nimic din el: Care om muritor poate privi fata lui /umnezeu si sa ramana viu: "ata, este lucrul cel mai infricosator sa privesti fata unui inger al lui /umnezeu+ atunci cum sa te uiti la fata lui /umnezeu: /escriind vedenia pe care a avut-o dspre ingerul lui /umnezeu, Proorocul /aniel spune) #A si n-a mai ramas in mine putere, fata mea si-a schimbat infatisarea, stricandu-se$ %/aniel ,6)4.. Chiar si omul cel mai puternic isi imputineaza puterea, si omul cel mai frumos isi pare siesi urat inaintea ingerului lui /umnezeu si este #trupul lui ca si crisolitul si fata lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flacarile de foc$ %/aniel ,6)=.. "n dimineata aceea minunata, cand /omnul "isus S-a sculat din morti, iata, s-a facut cutremur mare, ca ingerul /omnului, coborand din cer,A. Si infatisarea lui era ca fulgerul si imbracamintea sa alba ca zapada. Si de frica lui sau cutremurat cei ce pazeau si s-au facut ca morti %&atei '4)'-(.. 7ceasta este infatisarea slujitorului "mparatului+ ce se poate spune atunci, despre "mparatul:

;, oamenii trebuie sa stie, sa stie fara incetare) niciodata, nici macar pentru o clipa sa nu piarda aceasta cunoastere, ca asemenea ingeri minunati sunt foarte aproape de ei! 7ceasta cunoastere, care li s-a dat poroorocilor si vazatorilor cu duhul, ca viziune, i-a facut intotdeauna blanzi si smeriti inaintea salasluitorilor lumii ceresti, dar i-a facut hotarati si infricosatori fata de pacatosii cei orbi si nepocaiti. Proorocul Elisei s-a rugat odinioara lui /umnezeu ca El sa-i deschida ochii slujitorului omului lui /umnezeu, ca si aceasta sa vada cele ce numai proorocul era in stare sa vada. /umnezeu a ascultat rugaciunea acestui mare prooroc si a deschis ochii slujitorului si acesta a vazut ca tot muntele era plin de cai si care de foc imprejurul lui Elisei %"V >egi =),B..

Si atunci, cum va fi vedenia "mparatului cetelor ceresti - vedenia minunata si infricosatoare a "mparatului Cetelor Ceresti: Cand marele prooroc "saia s-a invrednicit de aceasta vedenie, el a strigat cu frica si cu uimire) #Vai mie, ca sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate si locuiesc in mijlocul unui popor cu buze necurate. Si pe /omnul Savaot 0-am vazut cu ochii mei!$ %"saia =)*.

;, oamenii ar trebui sa stie ca "mparatul, /omnul, ii are mereu in priveliste acelasi /omn /umnezeu de care "saia se simtea indestulat de frica si de uimire! &intea omului nu ar mai fi atunci deschisa nici unui fel de pacat sau necuratie. <ie ca omul "l vede sau nu pe /umnezeu, /umnezeu il vede pe om. 7sta nu-l face pe hulitor sa se cutremure: 7sta nu este mangaierea crestinului in suferinta sa:

3u numai /umnezeu, Cei 8rei intr-5nul, ne vede, cercetandu-ne viata in fiecare clipa, ci si toate cetele ceresti ale ingerilor si sfintilor care se afla intru slava. &ilioane de ochi ne vad ca si cum ar fi unul singur. &ilioane de bune doriri ne insotesc pe calea noastra prin viata, care este intunecata si spinoasa+ si milioane de maini se intind spre ajutorul nostru ca si cum ar fi una singura. ;carmuita de /uhul Sfant, ?iserica lui /umnezeu de pe pamant s-a straduit sa arate credinciosilor acest adevar maret, infricosator si mult iubit, cu ajutorul multor icoane si iconostase, care infatiseaza lumea nevazuta a puterilor ceresti si care le amintesc credinciosilor de e2istenta acestor puteri in lume. "nchinandu-ne la icoane, noi nu ne inchinam lemnului, ori vopselii de pe lemn, ci ne inchinam puterilor ceresti care sunt vii si se afla de fata. "nchinandu-ne cu frica /umnezeiasca inaintea icoanelor, noi de fapt simtim aceasta fata de aceste puteri. Simtind o stare de bine si de bucurie atunci cand ne aflam in fata icoanelor, noi, de fapt, simtim aceasta stare de bine si bucurie de la aceste puteri ceresti, care sunt infatisate pe icoane. 3umai nebunii si cei care sunt plini de duhuri necurate vad inchinaciunea la icoane ca pe idolatrie. Cine a purtat razboi impotriva idolatriei de-a lungul vremurilor, daca nu ?iserica ;rtodo2a: &ilioane de credinciosi s-au jertfit in aceasta lupta biruitoare! Cine altcineva a nimicit idolatria: 7sadar, cum ar putea fi idolatra ?iserica, tocmai cea care a nimicit idolatria: 7ceasta este batjocura aruncata asupra ?isericii ;rtodo2e de catre necuratii eretici, ale caror ganduri erau legate de cele materialnice si nu de cele duhovnicesti. Pe parcursul speculatiilor pe care le-au facut, acestia nu au fost in stare sa vada deosebirea dintre inchinarea la icoane si idolatrie. 3efiind in stare sa reuseasca cu argumentele lor slabe, ereticii au pornit lupta impotriva icoanelor si inchinatorilor la icoane. 7u dat foc la icoane si au taiat cu sabia pe adevaratii credinciosi. /ar puterea lui /umnezeu fiind mai mare decat focul si sabia, in cele din urma, acesti eretici au cazut si au ajuns la pieire, in timp ce icoanele au ramas pentru a aminti credinciosilor de taria mareata si infricosatoare a lui /umnezeu si a puterilor ceresti in vietile oamenilor de pe pamant. Ca o pomenire a biruintei asupra iconoclastilor si asezarea randuielii inchinarii la icoane, pe vremea Patriarhului &etodiu, evlavioasa "mparateasa 8eodora dimpreuna cu fiul ei &ihail, Parintii nostri sfinti si purtatori-de-/umnezeu, au rinduit ca aceasta prima duminica a Postului &are sa fie inchinata praznuirii acestei jertfe istorice. 7ceasta duminica este cunoscuta ca /uminica ;rtodo2iei, spre pomenirea biruintei credintei ;rtodo2e asupra ereticilor, care au cautat sa le puna oprelisti, si a barbatilor intelepti ai acestei lumi. "n legatura cu aceasta, s-a ales a se citi astazi pericopa Evanghelica despre 3atanael, despre sovaielile sale cu privire la !ristos, de pe vremea cand acesta se afla departe de El si de schimbarea care s-a savarsit in el, de indata ce s-a apropiat de El - pentru a arata cat este de trebuincios /umnezeu in aducerea sovaielnicului la Credinta, cat si puterea minunata a 0ui.

0a vremea aceea, "isus voia sa plece in alileea si a gasit pe <ilip. Si i-a zis "isus) 5rmeaza-&i. "ar <ilip era din ?etsaida, din cetatea lui 7ndrei si a lui Petru. /upa botezul 0ui in apa "ordanului, /omnul "isus a mers in alileea, unde urma sa-Si inceapa lucrarea. &intile stricacioase ale iudeilor nu erau vrednice ca /omnul saSi inceapa lucrarea cu ei. "udeea, in care se afla "erusalimul, dimpreuna cu firea lui frumoasa si lumeasca, cazuse mai jos decat proviniciile pagane. alileea era pagana, paganismul fiind introdus mai ales de catre greci, romani si sirieni si raspandit numai partial de catre evrei. "udeii din "udeea socoteau alileea ca pe un pamant pagan, pamant al intunecimii si al necunoasterii. 8ocmai pe acest pamant s-a aratat lumina mare, potrivit cuvintelor proorocului) #"n alileea neamurilor A. Poporul care locuia intru intuneric va vedea lumina mare si voi cei ce locuiati in latura umbrei mortii lumina va straluci peste voi$ %"saia -),-'.. /eschizand mai intai gura Sa sfanta in aceasta alilee, locuita de oameni de neamuri diferite, /omnul a lamurit deja ca Evanghelia Sa se adresa omenirii intregi. /ezvaluindu-Se mai intai in acest colt intunecat si necunoscut al Palestinei, El Si-a aratat atat smerenia, cat si osandirea Sa, de catre trufia fara de minte a "erusalimului intunecat si stricacios.

7ndrei a fost cel dintai care 0-a urmat pe /omnul, intaiul chemat, care l-a adus pe fratele sau Simon Petru %"oan ,)1* s.u.., in vreme ce /omnul i-a spus lui <ilip) #5rmeaza-&i!$. <aptul ca <ilip a raspuns la aceasta chemare de indata si fara sovaire, se lamureste din faptul ca acesta, fiind aprins cu dragoste pentru !ristos, a inceput degraba sa adune si pe altii si sa-i aduca la /omnul sau. !otararea grabnica de a-0 urma pe /omnul fara amanare, se poate deslusi din faptul ca, probabil, auzise despre !ristos mai dinainte, de la apropiatii sai, 7ndrei si Petru, ca veneau cu totii din ?etsaida - si poate ca si de la altii+ dar cel mai probabil este faptul ca insusirile fara de asemanare ale /omnului, l-au indemnat sa lase de indata totul, sa uite totul si sa-0 urmeze pe El. "nsusirile puternice ale lui !ristos lau atras pe <ilip, pentru ca, asa cum am mai spus, nu numai el a fost acela care la urmat pe !ristos, ci indata si-a inceput misiunea apostolica, aducand si pe altii la !ristos, dupa cum urmeaza)

<ilip a gasit pe 3atanael si i-a zis) 7m aflat pe 7cela despre Care au scris &oise in 0ege si proorocii, pe "isus, fiul lui "osif din 3azaret. Cat de simplu vorbeste <ilip! 7ceste doua suflete - <ilip si 3atanael - vorbesc impreuna. <ilip nu zice) #l-am gasit pe &esia cel fagaduit$ ori #<iul lui /avid$ ori #>egele lui "srael$ ori #/omnul !ristos$+ el doar ii arata lui 3atanael ca 0-a gasit pe Cel 5nul despre Care au scris &oise si proorocii. 7ici vorbeste un suflet plin de uimire si de bucurie. Simtamintele cele mai adanci nu bajbaie dupa cuvinte, ci graiesc cu simplitate, uneori peste masura de simplu, ca si cum ei ar fi cu totul lamuritii ca puterea lor se va simti tocmai prin cele mai simple cuvinte. Simtamintele lipsite de tarie si mincinoase, se fac trambite poleite ale cuvintelor foarte sunatoare, zgomotoase, pentru a parea mai putermice si mai adevarate decat sunt. <ilip si 3atanael trebuie sa fi vorbit deja impreuna despre Cel 5nul <agaduit, despre El, despre care s-a proorocit si care a fost indelung asteptat. 7cesta era un subiect de discutie obisnuit printre iudeii cei adevarati, printre toate sufletele curate insetate. #7m aflat pe 7cela$, spune <ilip. 7ltfel spus) El nu S-a dezvaluit ca fulger care sfasie norii si aduce cutremur de pamant, nici n-a cazut pe neasteptate ca un meteorit si nici nu a urcat pe tronul imparatesc in "erusalim, spre care erau indreptati ochii nevazatori ai fariseilor si ai carturarilor, lipsiti de intelegere, si ai altora care 0-au asteptat pe &esia. El a crescut si a trait aici in alileea, printre noi, vreme de treizeci de ani, si noi nu 0-am cunoscut+ El a crescut ca o vita cultivata in mijlocul

butucilor salbatici si El era greu de recunoscut pana ce crescuse si incepuse sa aduca roade. El era precum comoara ingropata in pamant) pamantul a fost sapat adanc si comoara a stralucit departe. El nu S-a pus in valoare, nici nu S-a impus+ noi 0-am vazut si 0-am cunoscut) bland ca un miel, limpede ca soarele, frumos ca primavara si puternic ca /umnezeu. El este din 3azaret, fiul lui "osif. Cine poate sti in ce chip 0-a descris <ilip pe !ristos lui 3atanael: Cine poate repeta toata vorbirea dintre ei: Evanghelistul povesteste pe scurt doar elementele cele mai insemnate. Si tot ceea ce a auzit 3atanael de la <ilip, nu i-a putut aduce altceva, decat bucurie. /ar un lucru l-a tulburat pe el si i-a slabit credinta) cum putea veni &esia din 3azaret: <ilip 0-a numit pe "isus fiul lui "osif, poate ca nici el nu cunostea inca marea taina a zamislirii 0ui de catre &aica /omnului si Sfantul /uh, si poate ca a fost asa, ca infatisarea Sa sa fie cat se poate de scurta si pe inteles pentru omul care era calauzit pas cu pas in taina intruparii lui /umnezeu. Poate ca <ilip era deja misionar lucrator pe calea apostolica descrisa mai tarziu de Sfantul 7postol Pavel) #Cu cei slabi m-am facut slab, ca pe cei slabi sa-i dobandesc+ tuturor toate m-am facut, ca, in orice chip, sa mantuiesc pe unii.$ %" Corinteni -)''.. 3atanael era inca slab, neinvatat, neluminat si 7postolul il trata ca pe unul dintre cei slabi.

Si i-a zis 3atanael) /in 3azaret poate fi ceva bun: <ilip i-a zis) #Vino si vezi$. "ntrebarea lui 3atanael nu trebuie inteleasa ca o remarca rautacioasa, a unei inimi invartosate si neincrezatoare, ci ca un chip al unei inimi sincere, ca sa nu fie amagit de prietenul sau. Sara a ras in sine, cand /umnezeu i-a dezvaluit ca ea va naste fiu asa batrana cum este %<acerea ,4),'.. 7ceasta este o bucurie care cauta adeverirea prin intrebari. Si 3atanael, niciodata in viata sa, nu auzise asemenea vesti fericite ca acelea pe care i le adusese <ilip. /ar, cum fiecare bucurie poate intampina impiedicari si intristari, asa s-a intamplat si cu bucuria aceasta a lui 3atanael. ?ucuria lui 3atanael a fost indata potolita de cuvantul #3azaret$. Cum ar putea sa vina &esia din 3azaret: 3u spusesesera proorocii ca locul nasterii Sale va fi ?etleem: 3u urmarise neam dupa neam, din cetatea lui /avid, cu nadejde, sa-l vada pe mostenitorul si imparatul cel asteptat: 8rebuie sa fi gresit <ilip. /ar <ilip nu-si va retrage lamuririle si dovezile, si nici nu doreste sa aduca lamuriri lui 3atanael, ca raspuns la cele spuse de acela. El doar ii spune) #Vino si vezi!$. Cat de biruitor suna aceste cuvinte) #Vino si vezi$! 3umai vino si vezi, 3atanael+ nu pot sa-ti aduc dovezi, dar vederea 0ui iti va aduce toate dovezile. 3u-ti pot da un raspuns nici la aceasta intrebare, nici la alte intrebari pe care le poti pune, dar tocmai vederea 0ui este raspunsul caruia nu i te poti impotrivi. Vino cu mine chiar acum inaintea 0ui - #Vino si vezi!$. 3atanael este de acord si porneste impreuna cu <ilip.

Si "isus a vazut pe 3atanael venind catre El si a zis despre el) "ata, cu adevarat, israelit in care nu este viclesug. Ce lauda mare! Si, mai mult decat atat, din gura cui! /ar ce inseamna aceasta) #israelit in care nu este viclesug$: 7ceasta inseamna) omul care este indestulat cu cele ce se impotrivesc viclesugului - cu /umnezeu) ganduri despre /umnezeu, arderea de nerabdare dupa /umnezeu, cautarea lui /umnezeu, asteptarea lui /umnezeu, nadajduirea in /umnezeu. Este omul care se daruise /omnului si Stapanului - lui /umnezeu, si nici nu va cunoaste un altul+ omul in care miezul raului nu a gasit nici o cale pentru a prinde radacini. /ar cand !ristos a aratat ca 3atanael este un adevarat israelit, a mai aratat in acelasi timp si un fapt trist - acela ca mai ramasesera putini israeliti adevarati. /e aceea, chiar /omnul a strigat cu bucurie) #"ata, cu adevarat, israelit!$ "ata un om adevarat printre oameni mincinosi! "ata omul care nu numai ca este israelit cu numele, ci este unul desavarsit! /esi /omnul era in stare sa cunoasca de departe sovaielile despre El, spuse de 3atanael catre <ilip, totusi El l-

a laudat pe 3atanael, ca fiind israelit adevarat si fara viclesug. 0-a laudat /omnul pentru a-l aduce pe 3atanael la El: 3u+ pentru ca El, care vede inima, nu socoteste cuvintele, ci inima. 3oi nu putem vedea in nici un chip, nici nu putem rasfoi Evanghelia ca sa citim ca 3atanael era un om fara viclesug, dar /omnul a vazut in inima lui si a citit aceasta acolo. Ceilalti 7postoli care s-au adunat in jurul lui !ristos, poate ar fi ramas uimiti la auzul acestor cuvinte de lauda, pe care le-a rostit !ristos, dar !ristos a lasat ca timpul sa le descopere 7postolilor, adevarul despre lauda adusa de El.

Chiar 3atanael a fost uimit de aceasta lauda neasteptata, pentru ca) #3atanael "-a zis) /e unde ma cunosti: 7 raspuns "isus si i-a zis) mai inainte de a te chema <ilip te-am vazut cand erai sub smochin. Vedeti cum 3atanael se arata deodata a fi om fara viclesug. ;mul bogat in viclesug se preocupa de sine si nu-i pasa de altii. Pentru omul cu viclesug, lauda si lingusirea sunt dulci. /aca 3atanael ar fi fost om cu viclesug, el s-ar fi imbatat cu aceasta lauda venita de la !ristos si ar fi inceput sa-0 laude, ori, intr-o aparenta de smerenie, nu ar fi primit lauda. /ar pe 3atanael il preocupa mai mult !ristos decat propria lui persoana. Si astfel, 3atanael nici nu a primit, nici nu a respins lauda, ci a pus o intrebare in chip deschis, dorind sa dea la iveala adevarul despre !ristos) #/e unde ma cunosti:$ 3e vedem pentru prima oara in viata. /aca m-ai fi chemat pe nume, as fi fost mai putin uimit, pentru ca un nume se poate cunoaste si folosi mai usor+ dar ma uimeste faptul ca 8u ai ajuns degraba sa cunosti ce se afla in inima si in constiinta mea - ceva ce este foarte bine ascuns de oameni si pe care omul il dezvaluie cu foarte multa grija prietenilor sai apropiati. #/e unde ma cunosti:$

/omnul i-a dat raspuns, descoperindu-i pentru o clipa taina materialnica, vazuta) #&ai inainte de a te chema <ilip te-am vazut cand erai sub smochin.$ Cel care cunoaste tainele inimii, poate sa cunoasca cu usurinta pe cele ale trupului. Si cel care vede framantarea gandurilor si aude soapta lor ascunsa in om, va vedea cu mai mare usuratate miscarea trupului si va auzi cuvintele care ies din gura omului. "nainte de a ajunge <ilip la 3atanael, /omnul l-a vazut stand sub smochin+ si inainte ca <ilip sa se gandeasca si sa-l alature si pe 3atanael, /omnul vazuse si cunoscuse inima lui 3atanael. Prin Voia 0ui, <ilip a mers la 3atanael si l-a chemat sa vina si sa vada. Cum se poate ascunde omul de ochii lui /umnezeu: E2ista vreo cale prin care omul sa se poata ascunde de /umnezeul Cel puternic si infricosator: Cugetand asupra /umnezeului Celui puternic si infricosator, psalmistul se indreapta catre 7totcunoscatorul /umnezeu si spune) #8u ai cunoscut sederea mea si scularea mea+ 8u ai priceput gandurile mele de departeA Ca inca nu este cuvantul pe limba mea. Si, iata, /oamne, 8u le-ai cunoscut pe toate, si pe cele din urma, si pe cele de demult+ 8u m-ai zidit si ai pus peste mine mana 8a.. 5nde ma voi duce de la /uhul 8au, si de la fata ta unde voi fugi:$ %Psalm ,14)'-B..

!ristos este minunea istoriei pe acest pamant, nu numai pentru minunile pe care le-a lucrat si pentru "nvierea Sa, dar si pentru puterea atotcuprinzatoare a /uhului Sau si pentru cunoasterea Sa. <iind pe pamant, El se afla in acelasi timp in cer. 5itandu-Se la oameni, El vedea in acelasi timp pe Satan, cum a cazut din cer. "ntalnind oamenii, El le vedea trecutul si viitorul. El citea gandurile oamenilor ca intr-o carte deschisa. Pe cand Se afla in mijlocul oamenilor care-0 slaveau si-0 laudau, El le vorbea ucenicilor Sai despre patima Sa+ in miezul Patimii Sale, El vorbea despre biruinta si despre slava Sa, ce aveau sa vina. Vazand templul de marmura din "erusalim, El a vazut ruinarea lui. El vorbeste cu &oise si cu "lie, la fel

ca si cei din vremea 0ui, care erau in viata. Pe cand "si ducea viata in trup, El a vazut tot ceea ce urma sa se intample in cer si a auzit vorbirea intre bogatul cel pacatos care se afla in iad, cu 7vraam, care se afla in rai. El a vazut de departe unde era priponit asinul dimpreuna cu puiul sau, si Si-a trimis ucenicii ca sa-i aduca la El. El a vazut de departe omul din cetate carand ulciorul cu apa si Si-a trimis ucenicii la acel om, cu porunca de a pregati Pastile pentru El. 8impul si locul nu puteau ascunde nimic vederii 0ui duhovnicesti. El vedea tot ce se intamplase si tot ceea ce urma sa se intample, ca si cum totul s-ar fi petrecut inaintea ochilor Sai. Spatiul nu avea pentru El nici un fel de masura. El vedea tot ceea ce se intampla oriunde in lume, ca si cum ar fi avut loc inaintea ochilor Sai trupesti. 8ot ceea ce se intampla intr-un locas inchis, era ca si cum ar fi fost intr-un camp deschis. Si inca, tot ceea ce se intampla in locurile cele mai ascunse - in inimile oamenilor - era dezvaluit si deschis privelistii Sale.

7ceasta aflare a /omnului "isus in toate locurile si atotcunoasterea Sa, l-au uluit pe 3atanael, asa cum s-a intamplat cu Petru, cand a fost pescuirea minunata pe mare si cum s-a intamplat si cu alti ucenici ai Sai, cand 0-au vazut mergand pe apa si potolind vantul si furtuna. Cunoscand inimile oamenilor, /omnul stia care dintre puterile Sale /umnezeiesti vor fi mai puternic lucratoare asupra fiecarui ucenic in parte. /aca pe Petru il uimea cel mai mult puterea Sa asupra naturii, pe 3atanael il uimea cel mai mult, dupa cum vedem, puterea Sa de intelegere si atotcunoasterea Sa. Cunoscand toate lucrurile, /omnul a folosit aceasta pentru a face lucratoare iconomia Sa /umnezeiasca pentru mantuirea oamenilor. Este posibil ca <ilip sa fi inteles aceasta in perioada de inceput a apostolatului sau, atunci cand i-a spus lui 3atanael) #Vino si vezi!$ <ilip era incredintat ca /omnul atotintelept si atotputernic Se va descoperi lui 3atanel in vreun chip care sa fie cel mai potrivit duhului si caracterului lui 3atanel. Poate ca el a avut numai o cunoastere mai dinainte nedeslusita, despre ceea ce a cunoscut mai tarziu in chip lamurit - tainele nenumarate si minunate care erau ascunse in pieptul slab, omenesc, al "nvatatorului sau. Cu adevarat, taine mai mari decit cerurile si mai intinse decat veacurile, erau ascunse in pieptul Celui care era ;m si /umnezeu! Si-a descoperit si Si-a aratat /omnul !ristos a mia parte din tainele si puterile Sale care erau ascunse in El: /esigur ca nu. Cea mai mare parte a tainelor Sale a ramas nedescoperita si nevazuta, pentru a fi descoperita si aratata sfintilor in "mparatia Sa cea cereasca. "n El se afla asemenea putere, ca nu-" trebuia nici o osteneala ca sa faca minuni+ El mai degraba Se ascundea, ca sa nu faca minuni. El a vorbit, S-a descoperit si a facut numai atat cat era nevoie pentru mantuirea noastra, fara silire sau apasare asupra vointei noastre, ci prin libera noastra alegere si hotararea noastra libera.

/ar sa mai zabovim asupra lui 3atanael, cum se minuneaza, raspunzand /omnului) >aspunsu-"-a 3atanael) >abi, 8u esti <iul lui /umnezeu. 8u esti regele lui "srael. 7cestea au fost rostite de catre cel care ii spusese lui <ilip doar cu putin timp mai inainte) #/in 3azaret poate fi ceva bun:$ Ce schimbare minunata! Ce val neasteptat de bucurie! ;, fratii mei, cat de maret si minunat este /umnezeu! 3u e2ista cuvinte care sa poata spune aceasta, sau maini care sa poata scrie despre aceasta, dar e2ista inimi care pot simti aceasta si, simtind aceasta, se bucura ca roua diminetii cand este mangaiata de razele de soare. 3u este aceasta intamplare o pricina destul de lamuritoare pentru ca /omnul sa Se imbrace in trup de carne si sa se arate ca om slab pentru mantuirea oamenilor: Cine 0-ar fi putut indura ca pe un inger infricosator: Si mai mult decat atat, daca S-ar fi aratat ca /umnezeu, in puterea si slava Sa cea vesnica, fara sa fie imbracat sau ascuns sub haina de carne, cine ar fi fost in stare sa-0 priveasca si sa ramana viu: Cine "-ar fi putut auzi glasul si sa nu se schimbe in tarana: 3u s-ar fi schimbat intregul

pamant in negura, in preajma suflarii 0ui: Vezi ce putere tacuta are aratarea 0ui+ cum se schimba intr-o clipa inima si gandurile omului! Cine si-ar fi putut inchipui, numai cu citeva clipe mai inainte de vorbirea pe care !ristos a avut-o cu 3atanael, ca acesta va marturisi ca acest #fiu al lui "osif$ era >abi, <iul lui /umnezeu si imparat al lui "srael: Si daca, in acea clipa, 3atanael se poate sa fi gandit ca "mparatul lui "srael era un imparat pamantesc, s-ar fi putut asemana cu credinta tuturor asupra timpului venirii lui &esia, ceea ce era mai mult decat destul, pentru un incepator in marturisirea lui !ristos si urmator al 0ui. Pe langa aceasta, 3atanael 0-a mai numit <iu al lui /umnezeu, prin care a asezat Persoana lui !ristos cu mult deasupra treptei obisnuite de a-0 intelege ca imparat obisnuit, pamantesc, pe tronul lui /avid.

>aspunsu-i-a "isus si i-a zis) Pentru ca ti-am spus ca te-am vazut sub smochin, crezi: &ai mari decit acestea vei vedea. Si i-a zis) 7devarat, adevarat zic voua) de acum veti vedea cerul deschizandu-se si ingerii lui /umnezeu suindu-se si coborandu-se peste <iul ;mului. /omnul ii descoperise atunci lui 3atanael numai o mica taina despre Sine, spunand ca El il vazuse sub smochin. 9udecata Sa limpede la aceasta mica departare pe pamant, este ca o raza a atotcuprinderii Sale, judecata limpede ca lumina soarelui. "n curatia sufletului sau, 3atanael a socotit ca acest #putin$ era destul pentru credinta. <ariseii si carturarii necurati si plini de viclesug ai "erusalimului, au vazut cum /omnul a vindecat leprosii, cum a dat vedere orbilor, cum a inviat mortii si nu puteau crede. /ar 3atanael care era israelit adevarat - vezi cum crede si marturiseste cand i se arata doar o mica minune! #&ai mari decat acestea vei vedea.$, fagaduieste /omnul. Ce va vedea el: #Cerul deschizandu-se si pe ingerii lui /umnezeu suindu-se si coborandu-se peste <iul ;mului.$ /omnul adreseaza aceste cuvinte lui 3atanael, dar face aceasta fagaduinta tuturor, caci spune) #7devarat, adevarat zic voua$ %$voua$, nu #tie$.. Si pentru ca nu e2ista nici o indoiala ca aceasta fagaduinta se va implini, se vede din repetitia pe care o foloseste) #7devarat, adevaratA$. Chiar de la inceput, ingerii au slujit &antuitorului, coborand din cer si intorcandu-se inapoi acolo. 5n inger s-a aratat lui @aharia, ca sa-i spuna despre nasterea marelui "naintemergator al lui !ristos. 5n inger s-a aratat Preacuratei <ecioare, ca sa-i spuna despre marea taina a nasterii /omnului. Cerurile erau deschise pastorilor din ?etleem si ingerii au coborat, cantand lauda de bucurie a pacii lui /umnezeu catre oameni. "ngerii au coborat pentru a vesti si a-l calauzi pe "osif si pe craii de la rasarit. Cand /omnul biruise toate ispitele lui Satan din pustiu, ingerii au venit si "-au slujit 0ui. "n Patima Sa, inainte de a muri, in radina hetsimani, " S-a aratat un inger, intarindu-0. 0a vremea "nvierii Sale, ingerii au coborat la mormantul Sau. 0a inaltarea Sa de la pamant la cer, doi ingeri invesmantati in alb au coborat si s-au aratat ucenicilor. /upa "naltarea Sa, ingerii s-au aratat adesea 7postolilor Sai si, mai tarziu, foarte multor oameni drepti, mucenici si sfinti. "ntaiul mucenic Stefan, nu a vazut cerurile deschizandu-se %<apte B)*=.: 7postolul Pavel nu s-a ridicat pana la al treilea cer: 3u s-au descoperit 7postolului si Evanghelistului "oan, nenumarate minuni ceresti, intr-un ragaz de timp ori in vesnicie: Pana in zilele noastre, ingerii s-au aratat multor oameni cu inima curata si cu sufletele purtatoare de /umnezeu+ si multi pacatosi, carora li s-au iertat pacatele, au vazut cerurile deschise. ;, de cate si de cate ori pana in prezent, sau dovedit adevarate cuvintele /omnului "isus despre cerurile deschise si despre coborarea si inaltarea ingerilor! /omnul a coborat pe pamant pentru a arata oamenilor cerurile deschise. "nainte de !ristos, numai un numar mic de prooroci si de oameni placuti lui /umnezeu s-au invrednicit sa vada cerurile deschise, dar dupa venirea 0ui, o intreaga ceata de proororci, prin simtirea lor duhovniceasca, sau ridicat in inaltimile cerului si au coborat dimpreuna cu multimea cea cereasca a ingerilor. Cerul este mereu deschis oamenilor, dar oamenii sunt inchisi cerului) #ca vazand, nu vad si auzind, nu aud$ %&atei ,1),1.. !ristos a redat vederea nu numai catorva care erau orbi trupeste, ci milioane de orbi duhovnicesti si-au recapatat vederea. Si orbii si-au primit vederea si au vazut cerurile deschise. Si ce

inseamna cerurile deschise, decat aratarea /umnezeului Celui viu si a cetei Sale fara de numar: 7tunci, ce inseamna simtirea lui !ristos, decat frica si groaza pentru cei necurati si pacatosi, si viata si bucurie pentru cei curati si drepti: 7ceasta simtire mareata si infricotatoare ne este ascunsa prin vesmantul nostru trupesc. /ar curand, foarte curand, acest vesmant va fi sfasiat si lepadat si ne vom afla cu totul in cerurile deschise. 7ceia dintre noi, care sunt pocaiti si curati, se vor afla inaintea /umnezeului Celui viu, Care este vesnic si de viata datator, dar cei nepocaiti, hulitorii si necuratii, se vor afla vesnic fara de /umnezeu, in chinuirea si intunericul fara de sfarsit.

/e aceea, sa ne apropiem de /omnul "isus, Care iubeste oamenii, si, cat inca mai avem zile, sa marturisim numele 0ui ca singurul nume mantuitor, si sa strigam dupa ajutor - singurul ajutor care este neschimbat si care aduce mantuirea. /oamne, "isuse !ristoase, <iul lui /umnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii si ne mantuieste! Slava 8ie, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la Duminica lasatului sec de carne - a Infricosatei Judecati

Evanghelia despre infricosata judecata

&atei '*)1,-(=

Cand va veni Fiul .mului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu ,l, atunci va sedea pe tronul slavei Sale. Si se vor aduna inaintea )ui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga. Atunci va zice imparatul celor de-a dreapta )ui: +eniti, "inecuvantatii tatalui &eu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost si &i-ati dat sa mananc; insetat am fost si &i-ati dat sa "eau; strain am fost si &-ati primit; gol am fost si &-ati im"racat; "olnav am fost si &-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la &ine. Atunci dreptii i vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Team !ranit* Sau insetat si Ti-am dat sa "ei* Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am im"racat* Sau cand Te-am vazut "olnav sau in temnita si am venit la Tine* ar mparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintre-acesti frati ai &ei, prea mici, &ie &i-ati facut. Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la &ine, "lestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui. Caci flamand am fost si nu &i-ati dat sa minanc; insetat am fost si nu &i-ati dat sa "eau; strain am fost si nu &-ati primit; gol si nu &-ati im"racat; "olnav si in temnita, si nu &-ati cercetat. Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau "olnav, sau in temnita si nu Ti-am slu/it* ,l insa le va raspunde zicand: Adevarat zic voua: ntrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici &ie nu &i-ati facut. Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica.

Statisticienii socotesc ca pe fata pamantului e2ista un milion si jumatate de locuitori. /intre toti acestia nu e2ista nici macar o singura persoana care, folosindu-si insusirile mintii, sa va poata spune ce se va intampla cu lumea la sfarsitul veacurilor si ce se va intampla cu noi cand vom muri. Si toate miile de milioane de oameni care au trait pe pamant inaintea noastra nu ne puteau spune in nici un chip, prin insusirile mintii lor, cu hotarare si fara tagada, despre sfarsitul lumii, si ce ne asteapta dupa moarte - ceva ce sa putem pricepe cu adevarat, cu mintile si cu inimile noastre. Viata noastra este scurta si zilele noastre sunt numarate, dar veacurile sunte lungi- socotite in sute si sute de ani. Care dintre noi poate sa imbratiseze veacurile de la hotarele lor pana la sfarsitul lor, si sa vada lucrurile cele de pe urma si sa ne povesteasca tuturor celorlalti, spunand) #0a sfarsitul veacurilor va fi asa si asa+ cu lumea va fi asa si asa si cu oamenii va fi asa si asa.$: 3imeni. Cu adevarat, nimeni dintre toti oamenii care au e2istat, numai daca s-ar fi aflat vreunul care sa ne lamureasca, fiindca patrunsese in mintea @iditorului lumii si al omenirii, si ar fi vazut intregul plan al facerii, si ca acela ar fi fost viu si constient inainte de inceputul lumii, si a avut o viziune limpede a sfarsitului veacurilor si al intamplarilor care vor hotari sfarsitul. E2ista vreun asemenea om printre miliardele care au trait in tot acest timp: 7 e2istat vreunul din acesta, de la inceputul lumii si pana acum: 3u+ nici nu este si nici nu va fi. 7u fost vazatori cu duhul si prooroci care, nu din mintile lor, ci din descoperirea lui /umnezeu, au spus ceva - pe scurt si nedesavarsit - despre ceea ce va fi la sfarsit, nu cu scopul prea mare, de a da o descriere amanuntita a sfarsitului lumii astfel ca, prin Voia lui /umnezeu, sa atentioneze oamenii prin viziunile lor pentru, a parasi calea cea fara de lege si sa se pocaiasca si sa cugete mai mult la vremea cea hotaratoare care urmeaza sa vina, decat la lucrurile cele marunte si trecatoare care ascund precum un nor, intamlarea infricosatoare si cumplita, prin care se va sfarsi viata intregii lumi si tot ceea ce inseamna e2istenta a lumii acesteia, si stelele in mersul lor si ziua nu va mai urma dupa noapte si nici noaptea dupa zi.

5nul, numai 5nul singur ne-a vorbit limpede si desavarsit despre tot ceea ce se va intampla la sfarsitul veacurilor) /omnul nostru "isus !ristos. /aca cineva ar spune ceea ce a spus El despre sfarsitul lumii, nu l-am crede, chiar daca ar fi cel mai mare intelept. /aca ar vorbi din intelegerea sa omeneasca si nu din descoperirea dovedita a lui /umnezeu, nu l-am crede. Pentru intelegerea si socotinta omeneasca, oricat de inalta ar fi aceasta treapta, noi suntem prea mici ca sa ajungem la inceputul si sfarsitul lumii. "ntelegerea nu-si gaseste rostul acolo unde trebuie viziune. 7vem nevoie de un vazator cu duhul, tot asa de limpede cum vedem soarele - pentru a vedea lumea intreaga de la inceputuri pana la sfarsitul ei, cat si inceputul si sfarsitul veacurilor. 7 fost numai unul singur in stare sa faca aceasta) /omnul "isus !ristos. 3umai in El putem si trebuie sa credem, atunci cand ne spune ce se va intampla la sfarsit. Pentru ca tot ceea ce a proorocit El a ajuns sa se intample atat persoanelor ca Petru si "uda si altor 7postoli, anumitor popoare, cum ar fi evreii, si anumitor locuri, cum ar fi "erusalim, Capernaum, ?etsaida si Corazin, si ?isericii lui /umnezeu, intemeiata pe sangele 0ui. 3umai proorocia 0ui asupra intamplarilor ce vor avea loc la sfarsitul lumii, despre sfarsitul ei si 9udecata de 7poi nu s-a implinit inca. /ar cel ce are ochi sa vada poate sa vada limpede ca, in zilele noastre, au inceput deja sa se arate in lume acele intamplari despre care ne-a vorbit El, ca vor fi semne ale apropierii sfarsitului lumii. 3-a aparut o multime de fabricanti de fericire, cautand sa-0 inlocuiasca pe !ristos si invatatura 0ui, prin ei dimpreuna cu teoriile lor: 3u s-a ridicat neam peste neam si imparatie peste imparatie: 3u se cutremura pamantul, si inimile noastre dimpreuna cu el, de multe razboaie si revolutii care ne cuprind planeta: 3u-0 tradeaza multi pe !ristos si nu sunt multi, cei care pleaca din ?iserica 0ui: 3u s-a inmultit faradelegea si dragostea multora s-a racit: Si nu s-a propovaduit in lume Evanghelia lui !ristos, spre marturie la toate neamurile %&atei '()1-,(.: Este adevarat ca vine toata rautatea, si ea vine cu graba si fara intarziere. Este

adevarat ca 7ntihrist inca nu a venit, dar fiecare neam are inaintemergatori si prooroci de-ai lui. Este adevarat ca de la inceputul lumii si pana acum inca nu ne-a cuprins cea mai mare stramtorare, nici horcaitul mortii de neindurat, dar se poate vedea limpede nenorocirea adusa de toti oamenii spirituali, care asteapta venirea lui !ristos. Este adevarat ca soarele inca nu s-a intunecat, nici luna nu a ramas fara lumina, nici stelele nu au cazut de pe cer - dar, cand toate acestea se vor dezlantui, nu se va mai scrie nici nu se va mai vorbi nimic despre aceasta. "nimile oamenilor se vor umple de frica si cutremur, limbile oamenilor vor ingheta si ochii oamenilor vor privi, cu privirea adunata, stiind acum ca nu mai au nici o scapare, intunericul infricosator de pe pamant, fara sa mai e2iste zi si cerul fiind lepadat de stele. /intr-odata, in acest intuneric, se va arata semnul <iului ;mului, o Cruce stralucitoare se va intinde de la rasarit pana la apus si de la miazanoapte pana la miazazi, de o stralucire pe care soarele de deasupra capetelor noastre nu a dobandit-o niciodata. Si atunci, toti oamenii de pe pamant "l vor vedea pe /omnul "isus venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si multimile de ingeri vor suna din trambita si toate neamurile de pe pamant se vor strange inaintea 0ui+ trambitele vor suna pentru o adunare, asa cum nu a mai fost niciodata de la intemeierea lumii si va vesti 9udecata cea de 7poi.

8oate aceste semne si intamplari, care vor avea loc la sfarsitul lumii si al veacurilor, sunt povestite si in alt loc din Sfanta Evanghelie. Cu toate acestea, Evanghelia de astazi arata asezarea cea din urma a raporturilor dintre timp si vesnicie, intre cer si pamant, intre /umnezeu si omenire. Ea descrie 9udecata de 7poi si in ce chip se va arata aprinderea maniei /omnului %Sofonie ')'.. 7ceasta ne arata noua clipa cea infricosatoare - cea mai plina de bucurie pentru cei drepti - cand mila lui /umnezeu va lasa locul judecatii lui /umnezeu. 7tunci va fi prea tarziu pentru fapte bune si prea tarziu pentru pocainta. Cand plangerea nu va mai primi nici un raspuns si cand lacrimile noastre nu vor mai cadea in mainile ingerilor.

Cand va veni <iul ;mului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale. 7sa cum in pilda <iului risipitor, /umnezeu Se arata cu chip de om, aici !ristos este numit <iul ;mului. El este si nimeni altcineva decat El. Cand El va veni in lume a doua oara, atunci nu va mai veni necunoscut si umil, asa cum a facut de data cea dintai, ci va veni pe fata si intru slava mare. Prin aceasta slava se intelege, mai intai, slava pe care !ristos a avut-o din vesnicie, mai inainte de a fi lumea %"oan ,B)*. si, in al doilea rand, slava biruintei asupra lui Satan, asupra lumii celei vechi, si asupra mortii. El nu va veni singur, ci insotit de toti sfintii ingeri, al carui numar este de necuprins, si El va veni impreuna cu ei pentru ca ei, ca slujitori si razboinici ai lui /umnezeu, au luat parte atat la lupta impotriva diavolului, cat si la biruinta asupra lui. /e aceea El are bucuria de a impartasi cu ei slava. Si, pentru a intregi chipul minunat al acestei intamplari, se arata lamurit faptul ca, toti ingerii vor veni cu /omnul. 3u se mai spune ca ingerii lui /umnezeu au fost de fata si la alte intamplari. Ei s-au aratat intotdeauna in numar mai mare sau mai mic, dar la 9udecata de 7poi vor fi prezenti cu totii, stransi in jurul "mparatului slavei.

&ulti vazatori cu duhul au vazut tronul slavei atat in zilele cele dintai, cat si in zilele cele de pe urma %"saia =),+ /aniel B)-+ 7pocalipsa ()', '6)(.. 7cest tron semnifica puterile ceresti peste care stapaneste /omnul. Este tronul slavei si al biruintei, pe care sade 8atal ceresc si pe care S-a asezat /omnul !ristos dupa biruinta Sa %7pocalipsa 1)',.. ;, ce mareata va fi venirea /omnului, insotita de

asemenea intamplari nestiute si infricosatoare! "n judecata sa limpede, proorocul "saia a proorocit) #Caci /omnul vine in vapaie si carele 0ui sunt ca o vijelie$ %"saia ==),*.+ la venirea 0ui, /aniel a vazut ca un rau de foc se varsa si iesea din El+ mii de mii "i slujeau si miriade de miriade stateau inaintea 0ui! 9udecatorul S-a asezat si cartile au fost deschise. %/aniel B),6.

Si cand /omnul va veni intru slava si va sedea pe tronul Sau, atunci se vor aduna inaintea 0ui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga. &ulti Parinti au pus intrebari despre locul in care !ristos va judeca toate neamurile. Citind pe Proorocul "oil, ei au socotit ca 9udecata va avea loc in valea "osafat, unde "mparatul "osafat, fara nici un fel de lupta sau folosire de arme, a avut o biruinta intreaga asupra moabitilor si amonitilor, ca nu a ramas viu nici un vrajmas %"" Cronici '6.. Si proorocul "oil a spus) #Sa se trezeasca toate neamurile si sa vina in valea lui "osafat, caci acolo voi aseza scaun de judecata pentru toate popoarele din jur$ %"oil 1),'.. Poate ca tronul /omnului se va aseza in acea vale, dar nu e2ista in toata lumea nici o vale in care sa se poata aduna toate neamurile si popoarele, viii si mortii de al inceputul pana la sfarsitul lumii, care vor ajunge pana la multe bilioane. "ntreaga suprafata a pamantului, impreuna cu toate oceanele, nu au spatiu destul pentru toti oamenii care au trait vreodata pe pamant, ca sa poata sta laolalta. /aca aceasta ar fi doar o adunare a sufletelor, atunci este posibil ca valea lui "osafat sa-i poata cuprinde pe toti la un loc, dar cum adunarea oamenilor va fi in trup - deoarece mortii vor invia in trupurile lor atunci cuvintele proorocului trebuie intelese in sens figurat. Valea lui "osafat este lumea intreaga, de la rasaritul cel mai indepartat pana la apusul cel mai indepartat+ si, precum /umnezeu "si aratase odinioara puterea si judecata Sa in valea lui "osafat, tot asa "si va arata si in ziua cea de pe urma, aceeasi putere si judecata asupra intregii omeniri.

Si-i va desparti pe unii de altii. "ntr-o clipa vor fi despartiti toti cei adunati laolalta asa cum pastorul, cu glasul sau, isi trimite oile intr-o parte si caprele in cealalta unii la stanga si altii la dreapta, ca printr-o forta magnetica fara putere de impotrivire, in asemenea chip ca nimeni nu se va putea muta de la stanga la dreapta sau de la drepta la stanga.

7tunci va zice "mparatul celor de-a dreapta 0ui) Veniti, binecuvantatii 8atalui &eu, mosteniti "mparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. 0a inceput, !ristos Se numeste <iul ;mului - adica <iul lui /umnezeu - si aici El Se numeste "mparat, intrucat 0ui "i sunt date imparatia si puterea si slava. #Veniti, binecuvantatii 8atalui &eu$. Ei sunt cu adevarat binecuvantati, pe care !ristos ii numeste binecuvantati, caci binecuvantarea lui /umnezeu are in sine toate lucrurile bune si toata bucuria si harul cerului. /e ce nu spune /omnul #?inecuvantatii &ei$, ci #?inecuvantatii 8atalui &eu$: Pentru ca El este numai <iul Cel 5nul 3ascut si nefacut, din vesnicie si pentru vesnicie, si dreptii sunt, prin binecuvantarea lui /umnezeu, adoptati, si se fac astfel ca frati ai lui !ristos. /umnezeu cheama pe cei drepti sa primeasca imparatia pe care le-a pregatit-o El de la intemeierea lumii. 7ceasta inseamna ca /umnezeu, chiar inainte de intemeierea lumii, pregatise imparatia pentru acestia. "nainte de a-l face pe 7dam, /umnezeu pregatise pentru el totul in >ai. ; imparatie intreaga, stralucind in lumina, care doar isi astepta imparatul. 7tunci /umnezeu l-a dus pe 7dam in aceasta imparatie si imparatia era desavarsita. 7sadar, /umnezeu a pregatit imparatia pentru cei drepti chiar de la inceput. 7ceasta isi astepta stapanitorii, avandu-0 in frunte chiar pe "mparatul !ristos.

Chemand dreptii in imparatie, 9udecatorul i-a lamurit de indata, de ce El le dadea imparatia lor)

#Caci flamand am fost si &i-ati dat sa minanc+ insetat am fost si &i-ati dat sa beau+ strain am fost si &-ati primit+ gol am fost si &-ati imbracat+ bolnav am fost si &-ati cercetat+ in temnita am fost si ati venit la &ine.$ 0a aceasta lamurire minunata, dreptii au intrebat sovaielnic si cu sfiala, cand 0-au vazut pe "mparatul flamand si insetat, gol si bolnav, si cand au facut ei toate astea pentru El. 0a acestea, "mparatul a dat inca un raspuns minunat) #7devarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintre-acesti frati ai &ei, prea mici, &ie &i-ati facut.$

8oata aceasta lamurire are doua intelesuri) unul de suprafata si unul de adancime. "ntelesul de suprafata este limpede pentru toti. Cel care hraneste pe cel flamand, da sa bea celui insetat, imbraca pe cel gol si da adapost celui strain, a facut aceasta /omnului. Cel care cerceteaza pe cei bolnavi sau pe cei din inchisoare, a facut aceasta /omnului. Pentru ca se spune in Vechiul 8estament) #Cel ce are mila de sarman imprumuta /omnului si El ii va rasplati fapta lui cea buna.$ %Pilde ,-),B.. /omnul ne incearca inimile noastre prin cei care cauta ajutorul nostru. /omnul nu foloseste nimic pentru El de la noi) El nu are nevoie de nimic. Cel care a facut painea nu poate flamanzi, nici Cel care a facut apa nu poate inseta. Cel care imbraca intreaga Sa zidire nu poate fi gol, nici Cel care este izvorul sanatatii nu poate fi bolnav, nici Cel care este /omnul domnilor nu poate fi lipsit de libertate. /ar El cauta ca noi sa facem milostenie, pentru ca, in felul acesta, sa ne inmuiem si sa ne innobilam inimile. "n atotputernicia Sa, /umnezeu poate intr-o clipa sa-i faca pe toti oamenii bogati si indestulati, imbracati si multumiti. /ar El ii lasa pe oameni sa cunoasca foamea si setea, boala, suferinta si saracia pentru doua pricini) mai intai, pentru ca cei care rabda aceste lucruri, isi inmoaie si isi innobileaza inimile si se vor intoarce la /umnezeu, slavindu-0 cu credinta si rugaciune+ si in al doilea rand, pentru ca omul poate suferi pentru altii, se poate smeri pentru altii si poate ajunge la intelegerea fratietatii si unitatii tuturor oamenilor de pe pamant, prin /umnezeul Cel viu, @iditorul si <acatorul a toate cate se afla pe pamant. /omnul doreste sa avem mila - mila mai presus de orice. /eoarece El stie ca mila este calea prin care se poate reface credinta in /umnezeu, nadejdea in /umnezeu si dragostea pentru /umnezeu.

7cesta este intelesul de suprafata. "ntelesul de adancime priveste spre !ristos, care se afla in launtrul nostru. "n fiecare gand curat din mintea noastra, in fiecare simtire aleasa din inima noastra si in fiecare nazuinta inalta a sufletului nostru spre implinirea lucrurilor celor bune, !ristos Se dezvaluie in noi prin puterea /uhului Sfant. El numeste toate aceste ganduri curate, simtiri alese si nazuinte inalte, fratii Sai mici, sau cei mai mici frati ai Sai. El ii numeste astfel, pentru ca acestia se afla in noi intr-o masura foarte mica, fata de masura mare de spurcaciuni lumesti, si de rau care se afla in noi. /aca mintea noastra flamanzeste dupa /umnezeu si noi o hranim, noi 0-am hranit pe !ristos din launtrul nostru+ daca inima noastra este lipsita de orice lucru bun si de orice lucru ales, adica este lipsita de /umnezeu, si noi o imbracam, pe !ristos 0-am imbracat, Cel care se afla in noi+ daca sufletul nostru este bolnav si incatusat de fiinta noastra cea rea, de faptele noastre cele rele, si suntem constienti de aceasta, si il cercetam, noi 0-am cercetat pe !ristos care se afla in noi. Pe scurt, daca cealalta fiinta care se afla in

noi, care odinioara se mandrea ca se salasluieste acolo, si care este omul cel drept din noi, este stapanit si umilit de diavol, si de omul pacatos din noi, si il ocrotim pe omul cel drept, noi "l ocrotim pe !ristos care se afla in noi. ;mul acesta drept care se afla in noi este mic, mic de tot, iar pacatosul din noi este un adevarat oliat. /ar acest om drept din launtrul nostru este fratele mai mic al lui !ristos, iar pacatosul din noi este vrajmasul lui !ristos, ca un urias, precum oliat. 7tunci, daca noi il ocrotim pe omul cel drept din noi, daca il slobozim, il intarim si il aducem la lumina+ daca il ridicam deasupra celui pacatos, asa incat sa-l stapaneasca in chip desavarsit pe cel pacatos, si am putea spune impreuna cu 7postolul Pavel) #Si eu nu mai traiesc, ci !ristos traieste in mine$ % alateni ')'6. atunci ne vom numi binecuvantati si vom auzi cuvintele "mparatului la 9udecata de 7poi) #Veniti, binecuvantatii tatalui &eu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii.$

/ar celor de la stanga, 9udecatorul le va zice) #/uceti-va de la &ine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui.$ 9udecata este infricosatoare, dar este dreapta. Si astfel "mparatul cheama pe cei drepti la El, si lor le da "mparatia, pe cand pe pacatosi ii izgoneste de la El si ii trimite in focul cel vesnic, in tovarasia rea a diavolului si a slujitorilor sai. %Sfantul Vasile cel &are, in lucrarea sa /espre 9udecata de 7poi Cnr. ,(D, spune) #/aca chinul cel vesnic are vreun sfarsit, atunci inseamna ca viata vesnica are sfarsit. /ar, cum nu este cu putinta de inchipuit ca viata vesnica ar avea un sfarsit, atunci cum se poate inchipui un sfarsit al chinurilor celor vesnice:$. Ceea ce nu spune /omnul este foarte important) faptul ca focul cel vesnic este pregatit pentru cei pacatosi de la intemeierea lumii, tot asa cum si "mparatia este pregatita pentru cei drepti. Ce inseamna aceasta: Este foarte limpede faptul ca /omnul a pregatit focul cel vesnic numai pentru diavol si ingerii aceluia, si ca El a pregatit "mparatia pentru toti oamenii de la intemeierea lumii. Pentru ca /umnezeu voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca %" 8imotei ')(+ cf. &atei ,4),(+ "oan 1),=+ "" Petru 1)-+ "saia (*)''. si pentru ca nici macar unul sa nu piara. /e aceea, /umnezeu nu i-a sortit pe oameni sa piara, ci sa se mantuiasca+ /umnezeu nici nu a pregatit pentru ei dinainte focul diavolului, ci, El Si-a pregatit "mparatia Sa, si numai pe aceasta a pregatit-o. /e aici este limpede faptul ca gandesc gresit, cei care spun despre pacatos) #el este sortit sa fie pacatos$. /aca omul ar avea o astfel de sortire, aceasta nu ar fi de la /umnezeu, ci numai de la omul insusi. <aptul ca nu este sortire de la /umnezeu, se vede din faptul ca /umnezeu nu a pregatit dinainte nici un loc anume pentru chinurile oamenilor, ci numai pentru diavol. /e aceea, la 9udecata de 7poi, 9udecatorul cel drept nu va avea nici un loc anume unde sa-i trimita pe pacatosi, decat numai imparatia intunecata a diavolului. Si faptul ca aceasta este dreptatea 0ui, ca 9udecatorul sa-i trimita acolo, este limpede din faptul ca acestia, in timpul vietii lor pamantesti, au cazut de la /umnezeu si s-au pus in slujba diavolului.

>ostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa, "mparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic) #Caci flamand am fost si nu &i-ati dat sa mananc+ insetat am fost si nu &i-ati dat sa beau+ strain am fost si nu &-ati primit+ gol si nu &-ati imbracat+ bolnav si in temnita, si nu &-ati cercetat.$ Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri, pe care le-au facut dreptii, de la dreapta Sa. 7uzind aceste cuvinte ale "mparatului, pacatosii au intrebat, intocmai ca si cei drepti) #/oamne, cand 8e-am vazut flamand sau insetatA$ /omnul a raspuns) #"ntrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici &ie nu &i-ati facut.$

8oata aceasta lamurire pe care a dat-o "mparatul pacatosilor, are de asemenea doua intelesuri - unul de suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie, cand era vorba de cei drepti. Pacatosii si-au intunecat mintea, si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant, care erau flamanzi si insetati, goi, bolnavi si lipsiti de libertate. Cu mintile lor greoaie, ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca !ristos ii chema la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta. "nimile lor invartosate nu se puteau inmuia de lacrimile altora. 3ici e2emplul lui !ristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele rele, in suflete cu scopurile cele bune, si sa savarseasca binele. Si astfel, fiind nemilostivi fata de !ristos prin fratii lor, ei erau nemilostivi fata de !ristos. Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau, inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare+ ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor, de indata ce se infiripau, inlocuindu-le cu nemilostivire, patima si iubirea de sine+ cu graba si cu hotarare ei si-au inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun, care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui /umnezeu - si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor, si de a pacatui spre manierea lui /umnezeu. Si astfel fratele cel mai mic al lui !ristos, care se afla in ei - cu alte cuvinte, omul cel drept din ei - a fost rastignit, omorat si ingropat si oliat cel intunecat la culoare, pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei, sau chiar diavolul insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta. Ce poate face /umnezeu cu unii ca acestia: "i poate primi in "mparatia Sa pe unii ca acestia, care au izgonit cu totul aceasta "mparatie din ei: "i poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu /umnezeu si care s-au aratat, atat in ascuns in inimile lor, cat si deschis in fata lumii, a fi vrajmasii lui /umnezeu si slugile diavolului: 3u+ prin libera lor alegere, ei s-au facut supusii diavolului si, la 9udecata de 7poi, 9udecatorul ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care, in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic, pregatit pentru diavol si slujitorii sai. "ndata dupa aceasta, acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai scurta din istoria lumii zidite, va ajunge la capat. Si vor merge acestia %pacatosii. la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica. Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte. 7colo unde se afla viata nu se afla chinuire+ acolo unde se afla chinuire nu se afla viata. Cu adevarat, implinirea vietii inlatura chinuirea. "mparatia cea cereasca da implinire vietii,in timp ce e2istenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire, fara viata, care vine de la /umnezeu. Vedem in aceasta viata pamanteasca, cum sufletul omului celui pacatos, care are in el putina viata %adica putina /umnezeire., este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept, care are mai multa viata in el %adica mai multa /umnezeire.. /upa cum s-a spus bine in vremuri stravechi) #3elegiuitul se chinuieste in toate zilele vietii saleA glasuri ingrozitoare fac larma in urechile luiA el nu mai nadajduieste sa iasa din intuneric si isi simte capul mereu sub sabieA zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata de impresurare, fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui /umnezeu.$ %"ov ,*)'6-'*.. 7sadar, la vremea aceea, va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos. Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai mica din viata aceasta, fata de omul cel drept, caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea, poate nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume, si se poate bucura. Viata si bucuria nu se pot desparti. Chiar "isus !ristos spune celor drepti, pe care lumea ii osandeste, ii prigoneste si le aduce ocari) #?ucurati-va si va veseliti!$ %&atei *),'..

8oata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate, a vietii intregi - in "mparatia lui /umnezeu, tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii ingrozitoare a pacatosilor din iad. %"n 7pophtegmata Patrum Ccolectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor PustieiD, am citit) Ei au intrebat pe un oarecare batran mare) #Parinte, cum rabdati asemenea munci cu atata rabdare:$ ?atranul a raspuns) #8oata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire.$. Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta, pentru ca aici nu e2ista nici o implinire a vietii+ intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata. /ar, la "nfricosatoarea 9udecata, viata va fi separata de chinuire. Si una si cealalta vor fi vesnice. "ntelegerea noastra omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie. Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata lui /umnezeu, i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani+ si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad, i se va parea ca sunt mii de ani. Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care /omnul singur o stie %@aharia ,()B+ cf. 7pocalipsa ''.*.. 3u va mai fi nici un alt soare decat numai /umnezeu, si acest soare nu va rasari si nu va apune, ca vesnicia sa se numere in zile, asa cum se socoteste timpul acum. ?inecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor.

Prin urmare, /omnul nostru "isus !ristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care urmeaza sa aiba loc in timp, la capatul veacurilor si in vesnicie.si noi credem ca toate acestea se vor intampla intocmai, mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut !ristos s-au intamplat intocmai si, in al doilea rand, pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat "ubitor al omenirii - si in iubirea desavarsita nu e2ista falsitate sau eroare. "ubirea desavarsita contine adevarul desavarsit. /aca toate acestea nu urmau sa se intample, El nu ne-ar fi spus despre acestea. /ar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor. 3u+ El nu a cautat marire la oameni %"oan *)(,.. El a spus totul pentru mantuirea noastra. Cel ce are intelegere si care "l marturiseste pe /omnul !ristos isi poate da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui. Pentru ca /omnul nu a facut nimic, nici nu a rostit vreun cuvant, nici nu a ingaduit sa " se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea noastra.

/e aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala, pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul "nfricosatoarei 9udecati. 7cest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii. Vremea noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai e2ista pocainta. "n acest timp scurt, prin viata noastra, noi trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie) vom fi asezati la dreapta, sau la stanga "mparatului slavei: /umnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla, dar rasplata si pedeapsa sunt imense, mergand dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte.

7tunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi, pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare+ fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile @ilei celei indelung asteptate. %Sfantul rigorie /ialogul spune) #Sta scris) E3u stiti, oare, ca prietenia lumii este dusmanie fata de /umnezeuF:$ C"acov ()(D. "nseamna ca cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii, arata ca el este prietenul acesteia, si de aceea el este vrajmasul lui /umnezeu. /ar aceste ganduri sunt departe de credinciosi, de cei ce stiu prin credinta ca mai e2ista si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat.$ C;milii la Evanghelie, Cartea ", ;milia ,) /espre semnele sfarsitului lumiiD.. Poate ca nu ne vom rusina in @iua &aniei /omnului+ inaintea /omnului si inaintea multimilor de ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti. Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de /omnul si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri, care se vor afla de-a dreapta. /ar, impreuna cu multimile nenumarate si stralucitoare de ingeri si de

oameni drepti, sa cantam laude de bucurie si de biruinta) #Sfant, Sfant, Sfant /omnul Savaot! 7liluia!$ /impreuna cu toate cetele ceresti sa-0 slavim pe /omnul si &antuitorul nostru, <iul, Cel 5nul nascut, impreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant 8reimea cea deofiinta si nedespartita, in vecii vecilor. 7min. Predica la Duminca a II-a din Post

Evanghelia despre vindecarea slabanogului

&arcu '),-,'

Si intrand iarasi in Capernaum, dupa cateva zile, s-a auzit ca este in casa. Si indata s-au adunat multi, incat nu mai era loc,nici inaintea usii, si le graia lor cuvantul. Si au venit la ,l, aducand un sla"anog, pe care-l purtau patru insi. Si neputand ei, din pricina multimii, sa se apropie de ,l, au desfacut acoperisul casei unde era isus si, prin spartura, au lasat /os patul in care zacea sla"anogul. Si vazand isus credinta lor, i-a zis sla"anogului: Fiule, iertate iti sunt pacatele tale. Si erau acolo unii dintre carturari, care sedeau si cugetau in inimile lor: (entru ce vor"este Acesta astfel* ,l !uleste. Cine poate sa ierte pacatele, fara numai Dumnezeu* Si indata cunoscand isus cu du!ul )ui ca asa cugetau ei in sine, le-a zis lor: De ce cugetati acestea in inimle voastre* Ce este mai usor a zice sla"anogului: ertate iti sunt pacatele, sau a zice: Scoala-te, ia-ti patul tau si um"la* Dar, ca sa stiti ca putere are Fiul .mului a ierta pacatele pe pamant, a zis sla"anogului: #ic tie: Scoala-te, ia-ti patul tau si mergi la casa ta. Si s-a sculat indata si, luandu-si patul, a iesit inaintea tuturor, incat erau toti uimiti si slaveau pe Dumnezeu, zicand: Asemenea lucruri n-am vazut niciodata.

/uminica trecuta am ascultat pericopa Evanghelica despre taria minunata a aratarii marete si puternice a lui !ristos. 3atanael, care a pus la indoiala cuvintele 7postolului <ilip, ca indelung asteptatul &esia S-ar fi aratat in lume, si aceasta in persoana lui "isus din 3azaret - tot 3atanael, de indata ce a ajuns inaintea /omnului, 0-a recunoscut indata, si 0-a marturisit atat ca <iu al lui /umnezeu, cat si ca "mparat al lui "srael. Evanghelia de astazi vorbeste despre ostenelile mari si luptele oamenilor cu credinta adevarata, pentru a veni inaintea /omnului !ristos.

Patru oameni purtau pe o rudenie de-a lor sau pe un prieten, care era bolnav de paralizie - ducandu-l pe patul sau, el fiind foarte slab si lipsit de ajutor. Ei au incercat fara sa izbuteasca, sa strabata prin multimea deasa de oameni, pentru a ajunge langa /omnul si, neizbutind, s-au urcat pe acoperisul casei, l-au desfacut si, cu osteneala multa, au lasat in jos patul in care zacea slabanogul si l-au asezat la picioarele Vindecatorului facator de minuni. 7ceasta era masura credintei lor in !ristos.

Si vazand "isus credinta lor, i-a zis slabanogului) <iule, iertate iti sunt pacatele tale! /omnul nu a auzit credinta lor spusa in cuvinte, dar El a vazut aceasta. ;chii 0ui duhovnicesti au patruns pana in adancurile cele mai ascunse ale inimii

omenesti si, privind aceste adancuri, a vazut aceasta credinta. Cu ochii Sai trupesti, El vazuse si cunoscuse ostenelile si stradaniile lor, pentru a aduce omul bolnav inaintea 0ui. 7tunci, credinta lor era vadita atat vederii duhovnicesti a /omnului, cat si ochilor 0ui trupesti.

3ecredinta carturarilor care erau de fata la aceasta intamplare, era de asemenea vadita pentru /omnul. Ei cugetau in inimile lor) Pentru ce vorbeste 7cesta astfel el huleste. Cine poate sa ierte pacatele, fara numai /umnezeu: Si indata cunoscand "isus cu duhul 0ui ca asa cugetau ei in sine, a inceput sa-i mustre cu blandete pentru aceasta) #/e ce cugetati acestea in inimile voastre:$ /omnul, in judecata Sa limpede, citeste inimile necurate cu aceeasi lesniciune cu care le citeste pe cele curate. 7sa cum a vazut de indata inima curata a lui 3atanael, in care nu se afla viclesug, tot la fel si aici, El vede de indata si cu limpezime inimile carturarilor, care erau pline de viclesug. Pentru a le arata ca El are putere atat asupra trupurilor, cat si asupra sufletelor oamenilor, atat ca sa ierte pacatele, cat si ca sa vindece trupul cel slabanog, /omnul spune paraliticului) #@ic tie) Scoalate, ia-ti patul tau si mergi la casa ta.$ 0a o porunca atat de hotarata, slabangul s-a sculat indata si, luandu-si patul, a iesit inaintea tuturor, incat erau toti uimiti si slaveau pe /umnezeu, zicand) 7semenea lucruri n-am vazut niciodata.

"ata cat de multe puteri minunate arata /omnul deodata)

El vede in inimile oamenilor si deluseste credinta in unii si viclesugul in altii.

El iarta sufletului pacatul sau, facandu-l sanatos si curat de boala si de slabiciunea sa.

El reda sanatatea trupului slabanog si paralizat prin puterea cuvintelor Sale.

;, cat de mareata si infricosatoare, minunata si datatoare de sanatate este aratarea /umnezeului Celui viu!

/ar noi trebuie sa venim si sa stam inaintea /umnezeului Celui viu. 7cesta este lucrul de cea mai mare insemnatate pe calea mantuirii) sa venim cu credinta inaintea /omnului si sa-0 simtim pe El. 5neori, /omnul "nsusi vine si "si descopera harul inaintea noastra, cand El a venit la &arta si &aria in ?etania, cand S-a aratat pe neasteptate 7postolului Pavel, pe drum sau altor 7postoli pe &area alileii si pe drumul spre Emaus, in launtrul usilor incuiate, ori &ariei &agdalena in gradina, ori multor sfinti in vise si vedenii. 5neori, oamenii au fost adusi inaintea /omnului de catre 7postoli, asa cum 7ndrei l-a adus pe Simon Petru si <ilip l-a adus pe 3atanael si asa cum urmasii 7postolilor si misionarii au adus mii si milioane de

credinciosi la /omnul si tot asa cum un credincios a adus pe un altul. "n sfarsit, uneori chiar oamenii se ostenesc din toate puterile lor, ca sa ajunga inaintea /omnului, asa cum s-a intamplat cu acesti patru oameni, care au desfacut acoperisul casei pentru a aduce inaintea /omnului pe slabanog. "n aceste trei chipuri oamenii se pot simti inaintea /omnului. 3oi trebuie sa ne silim si sa staruim ca sa ajungem inaintea /omnului si pentru ca /umnezeu sa ne primeasca in preajma Sa si sa ne lumineze. /e aceea, noi trebuie sa luam aceste trei cai in ordine inversa, adica noi trebuie, cu credinta si cu osardie, sa facem tot ceea ce ne sta in putinta pentru a ajunge la /umnezeu+ apoi trebuie sa urmam chemarea si indrumarile Sfintei ?iserici apostolice si ale Parintilor si "nvatatorilor ?isericii+ si, in cele din urma, numai dupa implinirea primelor doua conditii, trebuie, cu rugaciune si nadejde, sa asteptam ca /umnezeu sa ne aduca la El si, prin /uhul Sau, sa ne lumineze, sa ne intareasca, sa ne vindece si sa ne mantuiasca.

Cat de mari trebuie sa fie stradaniile noastre pentru a deschide calea catre /uhul lui /umnezeu, ni se arata in chipul cel mai lamurit, in e2emplul acestor patru oameni, care nu s-au dat inapoi de la urcarea pe acoperis, nu i-a oprit nici rusinea, nici frica, pentru a-l aduce pe prietenul lor bolnav inaintea /umnezeului Celui viu, pe deasupra, prin acoperis. 7cest e2emplu de osardie este asemanator - daca nu cumva mai mare - aceluia al vaduvei care s-a rugat staruitor, de judecatorul cel nedrept, ca sa-i faca dreptate fata de potrivnicul ei %0uca ,4),-*.. 7ceasta inseamna implinirea poruncii /omnului, ca sa strige la /umnezeu ziua si noaptea si /umnezeu ii va auzi pe ei. 7ceasta este o dovada a adevarului altei porunci a lui /umnezeu) #?ateti si vi se va deschide$ %&atei B)B.. "n sfarsit, aceasta este deslusirea cuvintelor uimitoare ale lui !ristos) #"mparatia cerurilor se ia prin staruinta si cei ce se silesc pun mana pe ea.$ %&atei ,,),'.. 7tunci, /omnul le cere urmatorilor Sai credinciosi, ca ei sa faca tot ceea ce le sta in putinta, ca ei sa se sileasca cu toata puterea lor, sa fie lucratori cata vreme au lumina, sa se roage fara incetare, sa ceara, sa caute, sa bata, sa posteasca si sa faca fapte de milostenie fara de numar - toate acestea sa le faca pentru ca sa li se deschida lor "mparatia cerurilor - prin simtirea lui /umnezeu cea mareata, infricosatoare si datatoare de viata. /omnul spune) #Privegheati, dar, in toata vremea, rugandu-va, ca sa va intariti A si sa stati inaintea <iului ;mului$ %0uca ',)1=.. Sa fiti cu trezvie si cu mare purtare de grija fata de inima voastra, ca sa nu se deschida aceasta fata de pamant+ privegheati asupra gandurilor voastre, ca acestea sa nu va indeparteze de /umnezeu+ fiti cu purtare de grija fata de lucrarile voastre, ca sa va inmultiti talantul si ca acesta sa nu se imputineze sau sa piara cu totul+ aveti grija de zilele voastre, ca sa nu vina moartea asupra voastra pe nestiute si sa nu va prinda nepocaiti de pacatele voastre. 7ceasta este credinta noastra ;rtodo2a) lucratoare, rugatoare si pazitoare, patrunsa pana in adancuri de lacrimi si osardie. 3ici o alta credinta nu cere atata osardie din partea credinciosilor sai, ca sa se invredniceasca sa stea inaintea <iului lui /umnezeu. 7ceasta spune despre aceste staruinte lumii intregi, dar /omnul si &antuitorul nostru "nsusi le-a cerut pe acestea credinciosilor si ?iserica le repeta intr-una, de-a lungul veacurilor, din neam in neam, aratand credinciosilor numarul tot mai mare de luptatori duhovnicesti, care au implinit legea lui !ristos si li s-a dat slava si putere de negrait prin cuvant, atat in cer, cat si pe pamant.

/ar, pe de alta parte, trebuie sa nu ne inselam pe noi insine, crezand ca toate nevointele si osardia omului aduc in sine mantuirea. 3u trebuie sa ne inchipuim ca numai prin nevointele si osardia sa, omul va fi in stare sa ajunga inaintea /umnezeului Celui viu. /aca nu este dupa Voia lui /umnezeu, nici un om muritor nu poate sa ajunga vreodata sa stea inaintea fetei lui /umnezeu. Pentru ca /omnul "nsusi, care a menit aceasta intreaga osardie si nevointe, spune in alta

parte) #Cand veti face toate cele poruncite voua. Sa ziceti) Suntem slugi netrebnice, pentru ca am facut ceea ce eram datori sa facem$ %0uca ,B),6.. Si in alt loc) #3imeni nu poate sa vina la &ine, daca nu-l va trage 8atal$ %"oan =)((.. Si iarasi) #<ara &ine nu puteti face nimic$ %"oan ,*)*.. Si iarasi, in alt loc) #Prin har sunteti mantuiti$ %Efeseni ')*.. Ce mai putem spune dupa toate astea: Sa spunem ca toata sarguinta noastra pentru mantuire este in zadar: Sa stam nemiscati si sa asteptam ca /omnul "nsusi sa ne aseze, prin puterea Sa, inaintea fetei Sale: 3u spune chiar Proorocul "saia) #8oate faptele dreptatii noastre ca un vesmant intinat$ %"saia =()=.: Sa lepadam, atunci, toata stradania si nevointele noastre: 7tunci n-am ajunge si noi intocmai ca si sluga care a sapat si a ascuns in pamant talantul domnului si, pentru aceasta, stapanul sau i-a strigat) #Sluga vicleana si lenesa!$ %&atei '*)'=.. 3oi trebuie sa ne pastram mintea limpede si sa ne straduim sa implinim poruncile lamurite ale /omnului. 3oi trebuie sa ne straduim din toate puterile noastre, dar sta numai in puterea lui /umnezeu sa ne binecuvanteze stradaniile si sa ne aduca inaintea Sa. 7postolul Pavel a venit aici cu o lamurire minunata, cand a zis) #Eu am sadit, 7pollo a udat, dar /umnezeu a facut sa creasca. 7stfel, nici cel ce sadeste nu e ceva, nici cel ce uda, ci numai /umnezeu, Care face sa creasca.$ %" Corinteni 1)=-B.. 7tunci, totul depinde de /umnezeu - de puterea, intelepciunea si milostivirea 0ui. Cu toate acestea, noi trebuie sa plantam si sa udam si nu trebuie sa cutezam sa ne lepadam de datoria noastra fara sa fim in primejdia pierzarii vesnice.

Este de datoria agricultorului sa planteze si sa ude, dar depinde de puterea, intelepciunea si mila lui /umnezeu daca semintele vor incolti, vor creste si vor da roada.

Este de datoria omului de stiinta sa e2amineze si sa cerceteze, dar depinde de puterea, intelepciunea si mila lui /umnezeu daca cunoasterea i se va descoperi lui, sau nu.

Este de datoria parintilor sa-si creasca si sa-si educe copiii in frica lui /umnezeu, dar depinde de puterea, intelepciunea si milostivirea lui /umnezeu daca acesti copii vor trai mai mult sau mai putin.

Este de datoria preotilor sa-i invete, sa le dea cunostinte, si sa-i indrume pe credinciosi, dar depinde de puterea, intelepciunea si mila lui /umnezeu daca stradanile preotilor vor aduce roada sau nu.

Este de datoria noastra, a tuturor, sa ne straduim si sa ne silim, ca sa ne invrednicim sa stam inaintea <iului lui /umnezeu, dar depinde de puterea, intelepciunea si mila lui /umnezeu daca vom fi primiti sau nu de /omnul.

/ar noi nu trebuie sa ne straduim fara sa avem nadejde in milostivirea lui /umnezeu. 8oata silinta noastra sa ne fie luminata de nadejdea ca /omnul este

cu noi si ca El ne va primi in lumina infatisarii Sale. 3u se afla nici un izvor mai adanc si mai nesecat, decat izvorul milostivirii lui /umnezeu. Cand fiul ratacitor sa pocait dupa caderea lui ingrozitoare pana la treapta porcilor, tatal sau cel milostiv a mers sa-l intampine, l-a imbratisat si l-a iertat. /umnezeu este neobosit in alergarea 0ui, ca sa-i intampine pe copiii Sai cei pocaiti. El "si intinde mana catre toti cei care se intorc cu fata catre /umnezeu. #8ins-am mainile &ele in toata vremea catre un popor razvratit.$ %isaia =*)'., a spus /omnul catre evrei. 7sadar, cand /omnul "si intinde mana Sa catre cei razvratiti, cum sa nu fie El ascultator: 7scultatorul prooroc /avid spune) #Vazut-am mai inainte pe /omnul inaintea mea pururea, ca de-a dreapta mea este, ca sa nu ma clatin.$ %Psalm ,*)4.. 7tunci, /omnul nu tagaduieste sa se arate inaintea celor care se straduiesc pentru mantuirea lor.

/e aceea, sa nu socotim stradaniile noastre ca sunt in desert, asa cum fac cei lipsiti de /umnezeu si cei care se afla in deznadejde, ci, atunci cand ne ostenim si facem cele mai mari osteneli cu putinta, nadajduim in mila lui /umnezeu. Sa ne sporim ostenelile in timpul Postului &are, asa cum ne invata Sfanta ?iserica. Pe calea aceasta a noastra, sa ne lumineze e2emplul celor patru credinciosi care s-au urcat pe acoperis si l-au desfacut si au lasat in jos, inaintea /omnului, patul in care zacea slabanogul cel paralitic. /aca o cincime din sufletul nostru este paralizata sau bolnava, sa ne grabim dimpreuna cu celelalte patru cincimi sanatoase inaintea /omnului si El va da sanatate partii din launtrul nostru, care este bolnava. /aca unul dintre simturile noastre s-a smintit de lumea aceasta si sa imbolnavit din pricina tulburarii prea mari, sa ne repezim cu celelalte patru simturi inaintea /omnului, pentru ca El sa se milostiveasca de simtul nostru bolnav si sa-l vindece. Cand o portiune a trupului se imbolnaveste, doctorul recomanda doua feluri de ingrijire) purtare de grija si hranirea restului trupului, astfel incat portiunea sanatoasa sa ajunga mai puternica si mai sanatoasa, si sa poata rezista astfel bolii din portiunea care este bolnava. 0a fel este si cu sufletele noastre. /aca in mintile noastre se afla indoiala, sa luptam cu osardie in inima si in suflet, pentru a ne intari credinta si, cu ajutorul /omnului, sa se vindece si sa se intareasca mintea noastra bolnava. /aca am pacatuit uitand de rugaciune, sa ne grabim sa facem fapte de milostenie, sa ne restabilim cucernicia pierduta - si de la capat.

Si /omnul va vedea credinta noastra, si ostenelile, si stradania noastra si ne va milui pe noi. Si El, in milostivirea 0ui nesfarsita, ne va primi la El, in duhul acela fara de moarte si de viata datator, prin care cete nemumarate de ingeri si armate intregi de sfinti primesc viata, primesc putere si bucurie. Slavit si laudat fie /omnul si &antuitorul nostru "isus !ristos, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la Duminica a III-a din Post - a fintei !ruci

Evanghelia despre cruce si mantuirea sufletului

&arcu 4)1(-14+ -),

isus le-a zis: .ricine voieste sa vina dupa &ine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-&i urmeze &ie. Caci cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde, iar cine va pierde sufletul sau pentru &ine si pentru ,vang!elie, acela il va scapa. Caci ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca-si pierde sufletul* Sau ce ar putea sa dea omul, in sc!im", pentru sufletul sau* Caci de cel ce se va rusina de &ine si de cuvintele &ele, in neamul acesta desfranat si pacatos, si Fiul .mului se va rusina de el, cand va veni intru slava Tatalui Sau cu sfintii ingeri. Si le zicea lor: Adevarat graiesc voua ca sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea pana ce nu vor vedea mpratia lui Dumnezeu venind intru putere.

&are este puterea adevarului si nimic in lume nu poate sa-i ia puterea.

&are este puterea tamaduitoare a adevarului si nu e2ista nici o suferinta ori slabiciune in lume pe care adevarul sa nu o poata vindeca.

"n suferinta si slabicunea lor, bolnavii cauta un doctor care le va da un leac pentru aceste lucruri. 3imeni nu va cauta un doctor care sa le dea leacurile cele mai dulci, ci fiecare va voi ca cineva sa le dea unul tamaduitor, fie el dulce, amar ori lipsit de gust. Cu cat leacul dat este mai amar si cu cat lucrarea de vindecare este mai complicata, cu atat se pare ca bolnavul are incredere mai mare in doctor.

/e ce nu primesc oamenii leacul cel amar, numai atunci cand il ofera mana lui /umnezeu: /e ce se cauta si se asteapta numai bomboane din mana lui /umnezeu: Pentru ca oamenii nu simt cat de primejdioasa este boala pacatului lor si cred ca se pot vindeca numai cu bomboane.

;, daca oamenii s-ar intreba de ce toate doctoriile pentru bolile trupesti sunt atat de amare! /uhul Sfant le-ar raspunde) pentru a se gandi la amaraciunea leacurilor duhovnicesti. Caci, asa cum boala trupeasca da o inchipuire asupra bolii duhovnicesti, tot la fel leacurile pentru bolile trupesti au aceeasi lucrare, prin asemanare cu boala duhovniceasca.

3u sunt bolile sufletului, aceste boli principale si pricinuitoare de urmari, cu mult mai grele decat bolile trupului: 7tunci, cum sa nu fie leacurile duhovnicesti cu mult mai amare decat acelea pentru trup:

;amenii au mare grija de trupurile lor+ si atunci cand trupurile lor se imbolnavesc, nu se dau in laturi de la nici un fel de osteneala, timp sau bani pentru a-si restabili sanatatea. "n acest caz, nici un doctor nu este prea scump, nici o statiune balneoclimaterica nu este prea departe, nici o doctorie nu este prea amara, mai ales cand ei sunt constienti ca se apropie moartea trupeasca. ;, de-ar fi oamenii la fel

de preocupati pentru sufletele lor! ;, de-ar fi ei la fel de staruitori, cautand vindecarea si un vindecator pentru sufletele lor!

Este greu de mers cu picioarele goale printre spini, dar daca omul care este descult moare de sete si e2ista un izvor de apa dincolo de spini, nu se va hotari mai degraba sa mearga prin spini si sa-si raneasca picioarele in drum spre apa, decat sa ramana pe iarba moale, de partea aceasta a spinilor, si sa moara de sete:

#3u putem lua o doctorie atat de amara$, spun multi dintre cei slabanogiti de pacat. 8ot la fel si /octorul, care iubeste oamenii, a luat El mai intai doctoria, cea mai amara doctorie, chiar daca El era sanatos, doar pentru a arata celor bolnavi ca nu este cu neputinta. ;, este cu mult mai greu pentru cel sanatos sa ia si sa inghita doctoria omului bolnav decat este pentru cel bolnav! /ar El a luat-o, astfel incat si oamenii cei muritori sa fie incurajati si ei sa o ia.

#3u putem trece prin campul cu spini cu picioarele goale, oricat de sete ne-ar fi si oricat de multa si de proaspata ar fi apa de dincolo de spini$, spun cei vlaguiti de pacat. Si asa /omnul, care iubeste oamenii, El "nsusi a trecut campul cu spini cu picioarele goale si acum, din partea cealalta, cheama insetatii la izvorul cu apa vie. #Se poate$ - ne striga El - #Eu am trecut prin spinii cei mai ascutiti si, calcand peste ei, i-am batatorit. 7tunci, haideti!$

#/aca Crucea este leacul, noi nu-l putem lua+ si daca Crucea este Calea, noi nu putem porni pe aceasta cale$, spun cei pe care pacatul i-a imbolnavit. Si asa /omnul, care iubeste oamenii, a luat Crucea cea mai grea asupra Sa, ca sa arate ca se poate.

"n pericopa Evanghelica de astazi, /omnul da Crucea, acest mijloc amar de vindecare, tuturor celor care doresc sa fie mantuiti de la moarte.

/omnul spune) #;ricine voieste sa vina dupa &ine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-&i urmeze &ie.$ /omnul nu-i impinge pe oameni spre Cruce, inaintea 0ui, ci ii cheama sa-0 urmeze pe El - fiindca El a purtat Crucea. "nainte de a da glas acestei chemari, El a proorocit suferintele Sale) #<iul ;mului trebuie sa patimeasca multe A si sa fie omorat, iar dupa trei zile sa invieze$ %&arcu 4)1,.. /e aceea El este Calea. El a fost Cel dintai intru suferinta si Cel dintai intru slava+ El a venit sa arate ca tot ceea ce oamenii cred ca este cu neputinta, este cu putinta, si pentru ca sa faca acest lucru cu putinta.

El nu-i sileste pe oameni, nici nu aduce stramtorare asupra lor, ci propune si ofera. #;ricine voiesteA$! ;amenii au cazut in boala pacatului prin propria lor vointa, si numai prin vointa lor libera, oamenii trebuie sa se vindece de pacat. El nu ascunde faptul ca leacul este amar, foarte amar, dar El l-a facut pentru oameni mai usor de luat, luandu-l El "nsusi mai intai, chiar daca El era sanatos, si ne-a aratat lucrarea lui minunata.

#Sa se lepede de sine$. "ntaiul om, 7dam, la fel s-a lepadat de sine atunci cand a cazut in pacat, dar el s-a lepadat de sinele cel real, adevarat. Cunoscand de la oameni ca ei se leapada de sine, /omnul stie ca ei se leapada de sinele cel mincinos. &ai simplu) 7dam a lepadat 7devarul si s-a indreptat spre o minciuna+ acum /omnul ii cerceteaza pe urmasii lui 7dam, ca acestia sa se lepede de minciuna si sa se lipeasca mai mult de 7devar, de la care au cazut. /e aceea, a se lepada de sine inseamna a se lepada de firea cea inselatoare care s-a salasluit in noi, in locul firii noastre care ne-a fost data de catre /umnezeu. 3oi trebuie sa ne lepadam de cele ce sunt pamantesti, care au luat locul duhovniciei din launtrul nostru, si de patimile, care au luat locul faptelor celor bune+ frica slugarnica care a intunecat in noi calitatea de fiu al lui /umnezeu si nemultumirea pe care o aratam impotriva lui /umnezeu, care a ucis in noi duhul ascultarii fata de El. 3oi trebuie sa ne lepadam de gandurile cele rele, de doririle cele rele si de faptele cele rele. 8rebuie sa ne lepadam de slavirea idoleasca a celor ale naturii, si a trupului nostru. Pe scurt) trebuie sa ne lepadam de tot ceea ce credem ca inseamna #eu$, dar care in realitate nu tine de noi, ci este diavolul si pacatul, stricaciunea, inselarea si moartea. ;, sa ne lepadam de obiceiurile cele rele, care au ajuns a doua fire pentru noi+ sa ne lepadam de aceasta #a doua fire$, caci nu este firea noastra, asa cum a facut-o /umnezeu, ci o amagire adunata si invartosata, si propria inselare din noi insine - o minciuna fatarnica care merge impreuna cu numele nostru si noi impreuna cu aceasta.

Ce inseamna aceasta) sa-ti iei crucea: 7ceasta inseamna primirea de bunavoie a fiecarui mijloc de vindecare care ni se da din mana lui /umnezeu, oricat de amar ar putea fi. Cad nenorociri mari asupra ta: <a ascultare fata de Voia lui /umnezeu, asa cum a facut 3oe. 8i se cere jertfa: 7seaza-te in mainile lui /umnezeu cu aceeasi credinta pe care a avut-o 7vraam, atunci cand a mers ca sa-si jertfeasca fiul. 8i s-a naruit gospodaria: 8i-au murit copiii dintr-odata: "ndura toate cu rabdare, lipindu-te de /umnezeu in inima ta, asa cum a facut "ov. 8e parasesc prietenii si te-au impresurat dusmanii: >abda toate fara carteala si cu credinta ca ajutorul lui /umnezeu este aproape, asa cum au facut 7postolii. Esti trimis la moarte pentru !ristos: &ultumeste-" lui /umnezeu pentru asemena cinste, ca miile de mucenici crestini. 3u se va cere de la tine nimic ce nu a mai fost inainte, ci tu vei urma mai degraba e2emplul multora - apostoli, sfinti, marturisitori si mucenici - care au facut Voia lui !ristos. &ai mult decat atat, trebuie sa stim ca umbland dupa rastignirea noastra, /omnul vrea rastignirea omului celui vechi, a omului alcatuit din obiceiurile cele rele si din slujirea pacatului. Caci, prin aceasta rastignire, omul cel vechi, deopotriva cu animalul, este trimis la moarte, iar omul cel nou, alcatuit dupa asemanarea si nemurirea lui /umnezeu, se inalta la viata. /upa cum spune 7postolul) #;mul cel vechi a fost rastignit$ si lamureste de indata de ce) #pentru a nu mai fi robi ai pacatului$ %>omani =)=.. Crucea este grea pentru omul cel vechi, trupesc, grea pentru un trup cu patimi si cu pofte % alateni *)'(., dar nu este grea pentru omul cel duhovnicesc. Crucea pentru cei ce pier, este nebunie+ iar pentru cei ce ne mantuim, este puterea lui /umnezeu %" Corinteni ,),4.. /e aceea noi ne laudam in Crucea lui !ristos si in crucea pe care o purtam pentru El. /omnul nu cauta ca noi sa luam Crucea 0ui, ci pe a noastra. Crucea 0ui este cea mai grea. El nu a fost rastignit pentru pacatele 0ui, ci pentru

ale noastre si, de aceea Crucea lui este cea mai grea. 3oi suntem rastigniti pentru propriile noastre pacate) de aceea crucea noastra este mai usoara. Si, cand suferintele noastre sunt cele mai mari, nu trebuie sa spunem ca sunt prea mari, ca depasesc toate limitele. /umnezeu este viu si El cunoaste masura suferintei noastre si nu ne va lasa sa suferim mai mult decat ne sta in putinta sa rabdam. &asura suferintei noastre nu este mai putin randuita si socotita, decat este randuita si socotita masura zilei si a noptii, sau decat sunt masurile stelelor in mersul lor. Sporeste suferinta noastra: Se face mai grea crucea noastra: Puterea lui /umnezeu este cea mai mare, dupa cum spune 7postolul) #Ca precum prisosesc patimirile lui !ristos intru noi, asa prisoseste prin !ristos si mangaierea noastra.$ %"" Corinteni ,)*..

&ai presus de toate, mangaierea noastra este mare, prin faptul ca /omnul ne cheama sa-0 urmam. #Sa vina dupa &ine$, spune /omnul. /e ce rosteste /omnul aceasta chemare celor care isi iau crucea: &ai intai, ca sa nu cada si sa fie striviti sub ea. ;amenii sunt atat de slabi, incat crucea cea mai usoara este grea pentru omul cel mai puternic, daca acesta nu o cara cu ajutor din cer. Vedem cum se deznadajduiesc credinciosii la cea mai usoara suflare+ cum striga impotriva cerului si a pamantului la un necaz mic! Cum se clatina neputinciosi dintr-o parte intralta, cautand vreun sprijin si ajutor in desertaciunea acestei lumi si socotesc, ca daca aceasta lume nu le poate aduce sprijin si ajutor, atunci intreaga lume este un pustiu al deznadejdii. /e aceea /omnul ne cheama sa-0 urmam, pentru ca numai urmandu-0 pe El vom putea rabda greutatea crucii. "n El vom afla putere, curaj si mangaiere. El ne va fi noua lumina pe calea cea intunecata, sanatate acolo unde este boala, tovarasie ne va fi in singuratate, bucurie in suferinta si bogatii in lipsuri. "n camera in care se afla un om bolnav, se lasa noaptea o lumina aprinsa si, in noaptea acestei vieti, este nevoie de lumina cea vesnica a lui !ristos, pentru a ne usura durerea si pentru a ne pastra vie nadejdea in zorii zilei.

Cea de a doua pricina pentru care ne cheama /omnul sa-0 urmam, are aceeasi insemnatate ca si cea dintai, si are legatura cu lepadarea de sine de buna voie si cu luarea crucii noastre. &ulti s-au aratat lumii ca s-au lepadat de sine, pentru a afla inaltare mai mare in lumea aceasta. &ulti si-au adunat incercari si suferinte fara numar, pentru a castiga uimirea si lauda oamenilor. &ulti au facut astfel, si mai fac asa si astazi, mai ales printre pagani, pentru a aduna o oarecare putere si, prin aceasta, sa castige putere asupra celorlalti, ca sa le faca rau oamenilor, sau ca sa-i ajute pe cei pe care vor ei, totul numai din invidie si pentru iubirea de putere.

7semenea lepadare de sine nu este adevarata, ci maritoare de sine si o asemenea cruce nu duce nici pe departe la inviere si mantuire, ci la pieire si la lasarea sinelui in mainile diavolului. Cu toate acestea, cel care isi ia crucea si "l urmeaza pe !ristos, se slobozeste de toata mandria, de toata slavirea de sine, care se dobandeste cu jertfirea celorlalti, si se mai lipseste de toata dorirea pentru slava si profiturile lumesti. 7sa cum omul cel bolnav ia doctoria cea amara, nu pentru a arata ca ii sta in putinta sa o inghita, ci pentru a-si restabili starea de sanatate, tot asa se leapada de sine un adevarat crestin) adica, omul este nemultumit de starea sa de boala, isi ia crucea ca un leac amar, dar mantuitor, si "l urmeaza pe !ristos, /octorul si &antuitorul sau, nu pentru marire si lauda din partea oamenilor, ci pentru a-si mantui sufletul de prostia din viata noastra, care aduce moartea, si de viermele si de focul din viata ce va sa vina.

#Caci cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde, iar cine va pierde sufletul pentru &ine si pentru Evanghelie, acela il va scapa.$ 7ceste cuvinte sunt patrunzatoare si neiertatoare! 7cesta este focul care cauta sa arda omul cel vechi, chiar pana la radacina si cu tot cu radacina! /omnul nostru "isus !ristos nu a venit numai pentru a indrepta lumea, ci si pentru a o restabili, pentru a o aduce la viata noua+ pentru a arunca metalul vechi in foc si pentru a-l topi in chip nou. El nu este reformator, ci @iditor+ El nu este carpaci, ci tesator. Cine vrea sa pastreze copacul cel batran, mancat de cari, il va pierde. 8ot ce poate face omul se restrange numai la aspectul cel dinafara - sa-l ude, sa-l imprejmuiasca si sa-l ingrijeasca - viermele il va manca pe dinauntru si copacul putrezeste si cade. Cel care taie copacul mancat de vierme si il arunca in foc cu tot cu viermi si apoi isi indreapta atentia spre vlastarele tinere, ocrotindu-le de viermi, va pastra noul copac. Cel care incearca sa pastreze sufletul cel vechi, asemenea sufletului lui 7dam, mancat si putrezit de pacat, il va pierde, pentru ca /umnezeu nu va primi un asemenea suflet alaturi de El si tot ceea ce nu se afla inaintea fetei lui /umnezeu este ca si cum nu are viata. 7tunci, cel ce isi pierde sufletul sau cel vechi, acela isi va scapa sufletul cel nou, nascut din /uh %"oan 1)=. si se va logodi cu !ristos. /e fapt, sufletul inseamna viata si in unele traduceri chiar citim) #cine va voi sa-si scape viata$ si #cine isi va pierde viata pentru &ine acela o va scapa$. "n acest caz, ambele traduceri au acelasi inteles. Caci cine va voi cu orice pret sa-si scape viata sa supusa mortii, acela isi va pierde ambele vieti) cea muritoare si cea nemuritoare - cea supusa mortii pentru ca, oricat de mult s-ar stradui sa-si prelungeasca aceasta viata pe pamant, el trebuie sa o piarda in cele din urma prin moarte+ si isi va pierde viata sa fara de moarte, pentru ca nu a facut nimic pentru aceasta, nu a suferit nimic ca sa o pastreze. Cine se va stradui sa castige viata sa cea fara de moarte prin !ristos, o va primi si o va pastra in vesnicie, cu toate ca isi va pierde viata sa cea vremelnica, supusa mortii. ;mul isi poate pierde viata sa cea vremelnica, supusa mortii, pentru !ristos si pentru Evanghelie, fie atunci cand este nevoie sa se jertfeasca pe sine si sa moara ca mucenic pentru !ristos si pentru sfanta Sa Evanghelie, fie atunci cand socoteste aceasta viata ca pacatoasa si nevrednica si se da pe sine cu toata inima sa, cu sufletul si puterea sa pentru !ristos, intrand in slujba 0ui, dandu-" 0ui toate si nadajduind de la El toate lucrurile. ;mul poate sa-si piarda sufletul, viata, sinucigandu-se sau printr-o jertfa, pentru o cauza nevrednica - intr-o cearta sau vrajba. 5nuia ca acesta nu i se fagaduieste ca isi va scapa sufletul sau - viata sa, pentru ca se spune) #pentru &ine si pentru Evanghelie$. !ristos si Evanghelia sunt neasemuit mai mari decat sufletul nostru. 7cestea sunt cele mai mari bogatii din e2istenta vremelnica si din vesnicie si nici un om nu ar trebui sa sovaie ca sa jertfeasca totul pentru acele bogatii trainice.

/e ce adauga /omnul) #si Evanghelia$: 3u este destul sa spuna doar) #pentru &ine$: 3u este. /omnul spune) #pentru &ine si pentru Evanghelie$ pentru a spori pricinele de a muri pentru sine, si de a trai pentru /umnezeu si, prin aceasta, pentru a spori numarul celor care sunt mantuiti. 7tunci, se mantuieste cel a carui viata si-o pierde pentru !ristos Cel viu si fara de moarte. Si se mai mantuieste cel care isi pierde viata pentru lucrarile cel din lume ale lui !ristos si pentru invatatura 0ui. "n cele din urma, se mantuieste cel care isi pierde viata sa doar pentru o singura porunca a lui !ristos sau pentru un singur cuvant al 0ui. /omnul este /atatorul-de-lege al vietii+ cine se jertfeste pe sine pentru /atatorul-de-lege, s-a jertfit pentru legile 0ui si, tot asa) cine se jertfeste pentru legile 0ui s-a jertfit pe sine pentru El. <iind intocmai acelasi lucru, El cu lucrarile 0ui si cu invatatura 0ui, /omnul deschide in acest chip multora prilejul de a se mantui.

#Caci ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga daca-si pierde sufletul: Sau ce ar putea sa dea omul, in schimb, pentru sufletul sau:$ 7ceste cuvinte arunca multa lumina si asupra celor de dinainte, ducand la intelegerea lor. /e aici se vede ca /omnul socoteste sufletul omului ca fiind de pret mai mare decat lumea intreaga. /in aceste cuvinte se mai vede ce fel de suflet trebuie sa piarda omul, pentru a-si scapa sufletul sau) unul stricacios, un suflet inghitit de lume, plecat in fata lumii, inrobit lumii. /aca omul pierde un asa numit #suflet$, el isi va scapa sufletul sau cel adevarat+ daca el se leapada de viata cea fatarnica, el va primi viata cea adevarata.

0a ce foloseste sa cuceresti lumea intreaga cand lumea este sortita stricaciunii si sa-ti pierzi sufletul cand acesta este sortit nemuririi: 0umea se apropie de sfarsit si la urma va fi aruncata ca o haina veche. Sufletele adevarate, sufletele care "l iubesc pe !ristos, se vor inalta atunci spre imparatia vietii vesnice. Sfarsitul lumii este inceputul vietii celei noi pentru suflet. 7tunci, la ce foloseste omului intreaga lume, cand indata el trebuie sa se desparta de ea si cand intreaga lume, intr-un viitor nu prea indepartat, trebuie sa se sfarseasca si sa dispara ca un vis care apartine trecutului: 0a ce-i va folosi un les lipsit de ajutor: Si ce ii va da el in schimb pentru sufletul sau: "ata, daca lumea intreaga ar fi a lui, /umnezeu nu ar primi-o in locul sufletului sau. Cu toate acestea, lumea nu este a omului, ci a lui /umnezeu) /umnezeu a facut-o si a dat-o omului ca sa se foloseasca de ea, pentru un bun mai mare, mai mare si de mai mare pret decat lumea. Cel mai mare dar pe care l-a dat /umnezeu omului, a fost sufletul dupa asemanarea 0ui. Si, la vremea potrivita, /umnezeu va cauta sa ia inapoi acest dar foarte mare. ;mul nu poate da lui /umnezeu nimic in locul sufletului sau. Sufletul este imparatul si tot restul este rob. /umnezeu nu va primi un rob in locul imparatului, nu va primi nimic vremelnic in locul a ceea ce este vesnic. ;, ce va da pacatosul in locul sufletului sau: "n vreme ce omul se mai afla in trup in aceasta lume, el se supune foarte multor lucruri, pe care lumea le socoteste de mare pret+ dar atunci cand el se desparte de trup, abia atunci isi da seama - o, sa nu fie prea tarziu! - ca departe de /umnezeu si de suflet, nimic nu are nici un pret. 7tunci nu-i va mai sta lui in putinta sa dea nimic in schimb pentru sufletul sau. ;, in ce stare anevoioasa se afla sufletul pacatos, atunci cand afla ca toate legaturile sale cu /umnezeu si cu lumea sunt rupte si ca el se gaseste gol si in lipsuri in lumea duhovniceasca! 0a cine sa strige pentru ajutor: 3umele cui sa-l cheme: /e vesmantul cui sa se apuce in caderea sa, in prapastia fara de sfarsit pentru toata vesnicia: ?inecuvantati sunt cei care, in viata aceasta, au ajuns sa-0 iubeasca pe !ristos si au invatat sa-" cheme numele ziua si noaptea, o data cu respiratia si cu bataia inimii. /easupra prapastiei, ei vor sti la cine sa strige pentru ajutor. Ei vor sti ce nume sa cheme. Ei vor sti de al cui vesmant sa se apuce. Cu adevarat, ei vor fi paziti de primejdii sub aripa /omnului lor cel iubit.

7vem acum toate pricinile sa ne temem pentru toti cei care, in viata aceasta, nu au frica de pacat. /omnul spune)

#Caci de cel ce se va rusina de &ine si de cuvintele &ele, in neamul acesta desfranat si pacatos, si <iul ;mului Se va rusina de el, cand va veni intru slava 8atalui Sau cu sfintii ingeri.$ 7scultati acestea, toti credinciosii, si nu va bizuiti prea mult pe milostivirea lui /umnezeu! Cu adevarat, milostivirea lui /umnezeu se va revarsa asupra hulitorilor nepocaiti numai in aceasta viata, pentru ca, la "nfricosatoarea 9udecata, dreptatea va sta in locul milostivirii. 7scultati acestea, toti credinciosii, in fiecare zi, apropiindu-va de moartea fara de scapare) ascultati

si puneti acestea in inima si in sufletul vostru. 7ceste cuvinte nu au fost rostite de catre vrajmasul vostru, ci de catre Prietenul vostru Cel mai mare. 7celeasi buze care i-au iertat pe vrajmasii Sai, cand Se afla pe Cruce, au rostit si aceste cuvinte infricosatoare, dar drepte. /e cel ce se rusineaza de !ristos in lumea aceasta, si !ristos Se va rusina la sfarsitul lumii. /e cel ce se rusineaza de !ristos inaintea pacatosilor, si !ristos Se va rusina inaintea sfintilor ingeri. /e ce te vei mandri, o, omule, daca !ristos se rusineaza de voi: /aca voi va rusinati de viata, aceasta inseamna ca veti primi stralucire in moarte+ daca va rusinati de adevar, va mandriti cu minciunile+ daca voi va rusinati de milostivire, aflati mandrie in facerea de rau+ daca voi va rusinati de dreptate, aflati mandrie in nedreptate. /aca voi va rusinati sa suferiti pe cruce, aceasta inseamna ca aflati mandrie in blasfemia idoleasca+ daca va rusinati de viata fara de moarte, aflati mandrie in stricaciunea mortii si putreziciunea mormantului! "n aceasta situatie, inaintea cui va puteti rusina de !ristos: Este mai bine inaintea omului decat inaintea lui !ristos: 3u+ pentru ca nu este nimeni mai bun decat !ristos. 7ceasta inseamna ca voi va rusinati de !ristos inaintea cuiva mai mic decat !ristos. 8e rusinezi de tatal tau inaintea unui urs, sau se rusineaza o fiica de mama ei inaintea vulpii: 7tunci, de ce sa te rusinezi de Cel mai bun inaintea celui rau, de Preacuratul inaintea celui necurat, de 7totputernicul inaintea celui fara de putere, de Preainteleptul inaintea celui prost: /e ce sa te rusinezi de /omnul cel maret inaintea neamului desfranat si pacatos: Se intampla aceasta pentru ca neamul acesta joaca intr-una inaintea ochilor tai: "nca putin, numai putin, si /omnul va veni intru slava pe nori de ingeri si neamul acesta va pieri dinaintea talpilor Sale, intocmai ca pulberea inaintea vantului puternic. 8e vei rusina atunci in fata adevarului, nu de "mparatul slavei, ci de tine insuti, dar atunci rusinea ta nu-ti va fi de nici un folos. Este mai bine sa te rusinezi acum, cand rusinea te mai poate ajuta, sa te rusinezi de fiecare lucru inaintea lui !ristos, iar nu de !ristos inaintea fiecarui lucru.

/e ce spune /omnul) #de &ine si de cuvintele &ele$: Cine se rusineaza de &ine inseamna) cine pune la indoiala /umnezeirea &ea, si intruparea &ea /umnezeiasca, de catre Preasfanta <ecioara, si suferintele &ele pe Cruce, si "nvierea &ea, si cine se rusineaza de saracia &ea pe pamant si de dragostea &ea pentru pacatosi. Cine se rusineaza de #cuvintele &ele$ inseamna) cine pune la indoiala Evanghelia ori nu primeste invatatura &ea, sau cine rasuceste cuvintele &ele si, prin erezie, aduce neodihna si vrajba printre credinciosi, sau cine este infumurat in fata descoperirii si invataturii &ele, inlocuindu-le cu alte teorii personale, sau cine se ascunde dinadins si pastreaza tacerea despre cuvintele &ele, inaintea tariei mari si puternice a acestei lumi, se va rusina de &ine si se va infricosa pentru el. Cuvintele lui /umnezeu sunt testamentul de-viata-datator pentru lume, asa cum sunt si suferintele 0ui, 8rupul si Sangele 0ui. /omnul nu desparte de Sine cuvintele Sale, nici nu da o pretuire mai mare acestora decat Persoanei Sale. Cuvantul Sau este de nedespartit de El. Cuvantul 0ui are aceeasi tarie ca si Persoana 0ui si de aceea El spune ucenicilor Sai) #7cum voi sunteti curati, pentru cuvantul pe care vi l-am spus$ %"oan ,*)1.. Prin cuvantul Sau, El a curatit sufletele, a vindecat bolnavii, a alungat duhurile rele si a inviat mortii. Cuvantul 0ui este lucrator, curatitor si de-viata-datator. 7tunci, cum poate fi acesta strain, cand ni se spune in Evanghelie) #si cuvantul era la /umnezeu$ %"oan ,),.:

/omnul numeste acest neam desfranat in sensul mai larg al cuvantului, ca si vechii prooroci care au nimit marirea zeilor desfranare %"ezechiel '1)1B.. Cine leapada pe femeia sa si merge dupa femeia altuia savarseste adulter si cine se leapada de /umnezeul Cel viu si se aprinde de iubire pentru lumea zidita

savarseste de asemenea adulter. Cine se leapada de credinta in /omnul, pentru a se increde in oameni si cine lasa dragostea pentru /umnezeu si o indreapta catre oameni si lucruri, acesta savarseste adulter. Pe scurt, toate pacatele care despart sufletul vostru de /umnezeu si il leaga de ceva sau cineva, care este departe de /umnezeu, se poate numi printr-un termen general - adulter, intrucat toti poarta semnele barbatului sau femeii adultere. 7tunci, cine se rusineaza de /omnul !ristos, &irele sufletului omului, inaintea unui asemenea neam adulter, este intocmai ca mirele care se rusineaza de mireasa sa inaintea oamenilor desfranati. /omnul nu vorbeste despre neam ca fiind numai pacatos, ci adulter si pacatos. /e ce: Pentru a-l vadi mai ales ca adulter. Sub cuvintul #adulter$ se inteleg aici pacatele cele mai grele, cele mai otravitoare si pacatele cele de moarte, care adesea intorc omul de pe calea urmarii lui !ristos, a tagaduirii de sine, a crucii sale, a nasterii sale celei din nou.

/ar cercetati sfarsitul neobisnuit al pericopei Evanghelice de astazi) #7devarat graiesc voua ca sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea pana nu vor vedea imparatia lui /umnezeu venind intru putere.$ S-ar zice la prima vedere ca aceste cuvinte nu au nici o legatura cu cele dinainte. 8otusi legatura este limpede si acesta este un sfarsit minunat. /omnul nu-i va lasa pe credinciosii Sai fara sprijin. Chemandu-i sa-si ia crucea, sa se lepede de sine si de sufletele lor, si instiintandu-i de pedepsele infricosatoare daca se rusineaza de El si de cuvintele Sale, /omnul le pune acum in priveliste un curcubeu pe cerurile dupa furtuna. El se grabeste sa vorbeasca despre rasplata pentru cei care "l asculta si "l urmeaza purtandu-si crucea. 7ceasta rasplata li se va da unora inainte de sfarsitul lumii si de "nfricosatoarea 9udecata, chiar inainte de sfarsitul vietii lor aici pe pamant. Ei nu vor gusta moartea pana ce nu vor vedea imparatia lui /umnezeu venind intru putere. Cat de intelept este /omnul in propovaduirea Sa! El nu vorbeste niciodata de pedeapsa fara sa pomeneasca de rasplata, nici nu aduce osandire fara laudare, nici nu duce omul pe calea spinoasa, fara sa pomeneasca de bucuria de la sfarsitul calatoriei, nici nu rosteste amenintari fara sa dea mangaiere. El nu lasa cerurile sa ramana acoperite cu nori intunecati, fara sa arate stralucirea luminoasa a soarelui si frumusetea curcubeului.

Cine sunt cei care nu vor gusta moartea pana ce nu vor vedea "mparatia lui /umnezeu venind intru putere: Vorbind ucenicilor Sai si unei mari multimi de oameni, /omnul spune) #Sunt unii, din cei ce stau aici$. 7tunci, la cine Se gandeste /omnul: &ai intai la cei care au implinit poruncile 0ui, lepadandu-se de sine si luandu-si crucea. 7flandu-se inca in lumea aceasta, ei vor simti in ei puterea "mparatiei lui /umnezeu. /uhul lui /umnezeu va pogori peste ei, pentru a-i curati si a-i sfinti si pentru a le deschide usile tainelor ceresti, asa cum s-a intamplat mai tarziu cu 7postolii si cu 7rhidiaconul Stefan. "n ziua de >usalii, nu au vazut 7postoli "mparatia lui /umnezeu intru putere, in clipa in care li s-a dat putere de sus: "ar Stefan, fiind plin de /uh Sfant si privind la cer, a vazut slava lui /umnezeu %<apte B)**.. Si nu a vazut "oan Evanghelisutl "mparatia lui /umnezeu inaintea mortii trupesti: Si 7postolul Pavel nu a fost ridicat in al treilea cer, inainte de a gusta moartea: /ar sa lasam 7postolii deoparte. Cine stie cati dintre cei care stateau si ascultau cuvantul lui !ristos au simtit puterea /uhului Sfant si au vazut "mparatia lui /umnezeu, venind inainte ca ei sa paraseasca lumea aceasta:

Pe langa aceasta talmacire, unele comentarii asupra Evangheliei, dau acestor cuvinte ale lui !ristos, care s-au citit mai sus, un alt inteles. Ele socotesc ca aceste cuvinte ale &intuitorului vorbesc despre cei trei ucenici) Petru, "acov si

"oan, care 0-au vazut pe /omnul schimbandu-Se la fata pe muntele 8aborului, indata dupa aceasta, cand El a vorbit cu &oise si cu "lie. <ara indoiala ca aceasta este o intelegere corecta, dar nici nu o inlatura pe cealalta. Cei trei 7postoli au vazut cu adevarat "mparatia lui /umnezeu intru putere, pe muntele 8abor, cand /omnul "isus S-a aratat intru slava cea cereasca, iar &oise si "lie s-au aratat din lumea cealalta, fiecare stand de o parte a /omnului Slavei. /ar nu trebuie sa credem ca acesta a fost singurul prilej in care oameni muritori au vazut "mparatia lui /umnezeu venind intru putere. 7ceasta imprejurare de pe 8abor a fost cu adevarat mareata, dar ea nu inlatura nenumarate alte situatii, cand oameni muritori au vazut, in aceasta viata %desi intr-un alt chip., "mparatia lui /umnezeu intru putere si slava.

/aca dorim cu adevarat, putem si noi vedea "mparatia lui /umnezeu venind intru putere si slava, inainte de a gusta moartea. "mprejurarile in care aceasta ni se va descoperi, sunt aratate cu limpezime in Evanghelia de astazi. Sa ne ostenim sa ne pierdem sufletul nostru cel vechi, viata noastra pacatoasa, si sa invatam ca este mai mare pret pentru om sa-si scape sufletul sau, decat sa castige lumea intreaga. 7sa ne vom invrednici prin mila lui /umnezeu, sa vedem "mparatia lui /umnezeu, intru putere mare si fara de asemanare intru slava, unde ingerii, dimpreuna cu sfintii, dau slava /umnezeului Celui viu, zi si noapte) 8atalui si <iului si Sfantului /uh - 8reimii celei deofiinta si nedespartite, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la Duminica a V-a din Post - a Floriilor

Evanghelia despre impartirea turmei inaintea pastorului

"oan ,'),-,4

Deci, cu sase zile inainte de (asti, isus a venit in 'etania, unde era )azar, pe care il inviase din morti. Si -au facut acolo cina, si &arta slu/ea. ar )azar era unul dintre cei ce sedeau cu ,l la masa. Deci &aria, luand o litra cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioarele lui isus si le-a sters cu parul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. ar uda scarioteanul, unul dintre ucenicii )ui, care avea sa-) vanda, a zis: (entru ce nu s-a vandut mirul acesta cu trei sute de dinari si sa-i fi dat saracilor* Dar el a zis aceasta nu pentru ca ii era gri/a de saraci, ci pentru ca era fur si, avand punga, lua din ce se punea in ea. A zis deci isus: )aso, ca pentru ziua ingroparii &ele l-a pastrat. Ca pe saraci intotdeauna ii aveti cu voi, dar pe &ine nu &a aveti totdeauna.

Deci multime mare de iudei a aflat ca este acolo si a venit nu numai pentru isus, ci sa vada si pe )azar, pe care-l inviase din morti. Si s-au sfatuit ar!iereii ca si pe )azar sa-l omoare. Caci, din cauza lui, multi dintre iudei mergeau si credeau in isus.

A doua zi, multime multa, care venise la sar"atoare, auzind ca isus vine in erusalim, au luat ramuri de finic si au iesit in intampinarea )ui si strigau: .sana0 'inecuvantat este cel ce vine intru numele Domnului, mparatul lui srael0 Si isus, gasind un asin tanar, a sezut pe el, precum este scris: 1Nu te teme, fiica Sionului0 ata mparatul tau vine, sezand pe manzul asinei.2 Acestea nu le-au inteles ucenicii )ui la inceput, dar cand S-a preaslavit isus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise pentru ,l si ca acestea le-au facut )ui.

Deci da marturie multimea care era cu ,l, cand l-a strigat pe )azar din mormant si l-a inviat din morti. De aceea )-a si intampinat multimea, pentru ca auzise ca ,l a facut minunea aceasta.

Cine aduce bucurie casei: ;aspetele binevenit.

Cine aduce si mai mare bucurie casei: 5n prieten al casei.

Cine aduce cea mai mare bucurie casei: o lipsa indelungata.

ospodarul care se intoarce acasa, dupa

<ericite mainile care 0-au primit pe /omnul nostru "isus ca pe ;aspetele binevenit!

<ericite buzele care 0-au intampinat pe El ca pe un Prieten!

<ericite sufletele care s-au inchinat 0ui ca

ospodar, cu o cantare de bun venit!

/ar unii nu-0 cunosteau pe El, nici nu-0 primeau pe El, fie ca oaspete, prieten ori gospodar, ci au luat pietre in mainile lor ca sa le arunce in El si cu sufletele lor cele muritoare au pus la cale moartea trupului 0ui.

7ceasta era firea /umnezeiasca a /omnului !ristos, ca, oriunde Se arata El /umnezeu in trup omenesc - oamenii se desparteau de-a dreapta si de-a stanga 0ui, asa cum se vor desparti ei cand va veni El in ziua cea de pe urma a istoriei lumii acesteia. Si pana in ziua de astazi, cand vorbirea dintre oamenii din lume se indreapta catre /omnul nostru "isus, acestia se despart la stanga si la dreapta.

Cat de bine deslusita trebuie sa fi fost aceasta despartire in zilele vietii Sale intrupate pe pamant!

Pericopa Evanghelica de astazi arata doua imprejurari in care se spune lamurit despre aceasta despartire a oamenilor privitor la simtamintele lor fata de /omnul. &ai intai, la cina din satul ?etania, se aflau, pe de o parte, 7postolii, impreuna cu 0azar care fusese inviat din morti, si se mai aflau surorile acestuia, &arta si &aria, care "l aveau pe /omnul ca oaspete+ si, pe de alta parte, se afla vanzatorul "uda care s-a razvratit atunci cand &aria a uns capul /omnului cu mir. "n cea de-a doua imprejurare, se aflau, pe de o parte, oamenii care "-au facut o primire triumfatoare la intrarea /omnului in "erusalim+ si, pe de alta parte, se aflau fariseii, carturarii si inaltii preoti, care au pus la cale nu numai uciderea lui !ristos, ci si a prietenului Sau, 0azar.

/eci, cu sase zile inainte de Pasti, "isus a venit in ?etania, unde era 0azar, pe care il inviase din morti. 5nde fusese /omnul inainte de aceasta: /in Evanghelia care se afla inaintea acestei pericope, vedem ca indata dupa invierea lui 0azar, /omnul S-a retras in pustie, intr-o cetate numita Efraim. El S-a mers acolo pentru a nu fi prins si ucis de catre batranii iudei, fiindca invierea lui 0azar ridicase mania acestor batrani mai mult decat oricare dintre minunile Sale. 3i se arata lamurit faptul ca 0azar era un om foarte cunoscut si ales. 7ceasta se marturiseste de catre mult popor care se afla la casa sa, atat la vremea mortii sale, cat si dupa invierea sa) Si multi dintre iudei venisera la &arta si &aria ca sa le mangaie pentru fratele lor %"oan ,,),-., si pentru el, multi iudei au venit sa vada minunea pe care /omnul o facuse cu el. Si astfel, intrucat nu sosise vremea Sa, /omnul a plecat mai departe de "erusalim si S-a ascuns de vrajmasii cei rai. Si El a facut aceasta pentru noi. &ai intai, pentru ca moartea 0ui sa nu aiba loc in chip nestiut, ci in fata miilor si miilor de oameni care se vor aduna in "erusalim pentru Pastile %evreilor.+ pentru ca lumea intreaga sa poata cunoaste ca El a murit cu adevarat si pentru ca "nvierea 0ui sa fie dupa aceea, o minune limpede si de netagaduit. "n al doilea rand, ca sa ne invete ascultarea desavarsita fata de Voia lui /umnezeu pentru ca noi sa nu ne repezim sa murim din vreo pricina sau alta, dupa hotararea noastra, ci sa facem Voia lui /umnezeu si sa fim gata sa suferim atunci cand /umnezeu hotaraste si "si descopera Voia 0ui. Pentru ca, daca noi ne lasam cu totul in Voia lui /umnezeu, si par din capul vostru nu va pieri %0uca ',)4., si totul ni se va intampla noua la vremea potrivita, nici mai devreme, nici mai tarziu. /aca suntem vrednici sa murim cu moarte duhovniceasca pentru /omnul !ristos si daca in acelasi timp, facem ascultare desavarsita fata de Voia lui /umnezeu, cautand in aceasta slava lui /umnezeu si nu pe a noastra, atunci moartea noastra muceniceasca va veni la vremea potrivita si in acel chip, care va aduce cel mai mare ajutor atat noua, cat si celor apropiati noua. /e aceea, noi nu trebuie sa credem ca /omnul "isus fugea de moarte ascunzandu-Se de calaii Sai+ El nu fugea, ci numai "si amana moartea pana la vremea hotarata de catre 8atal Sau, vremea cand moartea Sa va fi de cel mai mare pret pentru omenire. /in cele ce relateaza Evanghelia, este cu totul lamurit faptul ca /umnezeu nu Se infricosa de suferinta si de moarte in nici un chip. ;data, pe cand spunea mai dinainte despre suferinta si moartea Sa si Petru si-a facut gandul sau ca aceasta nu se va intampla niciodata, /omnul l-a certat pe Petru si i-a zis) #&ergi inapoia &ea, satano! Caci tu nu cugeti cele ale lui /umnezeu, ci cele ale oamenilor!$ %&arcu 4)1,-11..

Cu sase zile inaintea Pastilor, /omnul S-a intors in ?etania, unde locuia prietenul Sau 0azar - cel pe care /omnul il inviase din morti. 7colo "l astepta cina) Si "-au

facut acolo cina, si &arta slujea. "ar 0azar era unul dintre cei ce sedeau cu El la masa. %Evanghelistul "oan nu ne spune in casa cui se servea cina aceea. 0a prima vedere, se pare ca cina era chiar in casa lui 0azar. /ar, potrivit lui &atei %'=)=. si lui &arcu %,()1. - care, de asemenea, relateaza aceasta intamplare - se vede lamurit ca cina era in casa lui Simon, leprosul. 7ltfel, s-ar intelege ca aceeasi intamplare a avut loc de doua ori in ?etania, intr-un timp foarte scurt) o data in casa lui 0azar si o data in casa lui Simon leprosul, ceea ce este greu de crezut. Este neindoios faptul ca acest Simon 0-a intampinat cu bucurie pe /omnul, fiindca /omnul il vindecase de lepra, asa cum era de neinchipuit ca un lepros sa pregateasca cina si sa cheme oaspeti, cind neamurile cele mai apropiate nu cutezau sa intre in legatura cu el, gandindu-ne la asprimea legii lui &oise..

"ar 0azar era unul dintre cei ce sedeau cu El la masa. Evanghelistul intareste aceasta dinadins, pentru a arata adevarul invierii lui 0azar. ?arbatul inviat din morti ducea o viata normala, umbla de colo colo, mergea pe la oameni acasa, manca si bea. 3u era o umbra nematerialnica care, prin inchipuire, sa se arate inaintea oamenilor si apoi degraba sa dispara, ci un om viu, sanatos, normal, asa cum fusese inainte de boala si moartea sa. /omnul il adusese iarasi la viata si apoi a plecat pentru cateva zile din ?etania in cetatea Efraim. 0azar a ramas cu viata atat cand !ristos era de fata, cat si atunci cand El nu era+ de aceea, nu se poate spune ca 0azar doar parea ca este viu pentru altii, atunci cand !ristos era de fata si il stapanea. "ata, acum, cand /omnul Se intoarce in ?etania, 0azar sade la masa cu /omnul, langa care sedea si oaspetele Simon - probabil ca acesta era si rudenie cu 0azar. Ce priveliste minunata! /omnul sade la masa cu doi barbati carora El le daduse mai mult decat ceea ce ar fi putut face lumea intreaga) El il inviase pe unul din morti si il vindecase pe celalalt de lepra. 8rupul celor doi incepuse sa putrezeasca - al unuia in mormant si al celuilalt de lepra. Prin puterea 0ui minunata, El a readus viata in unul si starea de sanatate in celalalt. Si acum, chiar inainte de a porni pe drumul Crucii, El S-a abatut ca sa-i vada si a aflat in ei prieteni plini de recunostinta. ;, daca ne-am da seama cu totii cum !ristos, in fiecare zi, ne izbaveste de stricaciunea acestui pamant si de lepra vietii acesteia stapanite de patimi, 0-am intampina si 0-am primi in inimile noastre si nu 0-am lasa niciodata sa plece de sub acoperisul sufletului nostru!

/eci &aria, luand o litra cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioarele lui "isus si le-a sters cu parul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. Primii doi Evanghelisti povestesc faptul ca femeia a turnat mir pe capul lui !ristos, Sfantul &arcu a mai adaugat ca ea, spargand vasul, a turnat mir pe capul lui "isus %&arcu ,()1.. 5leiurile de cel mai mare pret erau pastrate in vase bine facute si pecetluite cu mare grija. <emeia a spart vasul s a turnat mir mai intai pe capul 0ui si apoi - ca semn de mare respect si smerenie fata de El - pe picioarele 0ui. Ea nu a mai zabovit ca sa deschida vasul cu grija, ci l-a spart cu scopul de a turna peste /omnul tot mirul si sa nu mai ramana nimic. Si astfel, in vreme ce &arta slujea in casa si la masa, asa cum obisnuia ea, &aria, in felul ei, si-a aratat si ea evlavia fata de "nvatatorul facator de minuni. <iecare dintre cele doua surori si-a aratat evlavia fata de /omnul in chipul sau. Cu un alt prilej, cand &arta iarasi slujea si &aria sedea la picioarele lui !ristos si asculta cuvintele 0ui cele sfinte, "isus a adus lauda mai inalta &ariei decat &artei, spunand) &aria partea cea buna si-a ales %0uca ,6)('., dorind sa intareasca prin aceasta insemnatatea mai mare a ravnei duhovnicesti fata de ravna muncii. 7cum, &aria dobandise mirul cel de nard de mult pret si, dupa un obicei rasaritean, il turnase pe capul si pe picioarele Celui 5nuia Care, prin curatia Sa mai presus de fire, a spalat si a uns sufletul ei. Cei ce erau de fata la acestea, au avut raspuns diferit+ cei mai multi dintre ei au ramas tacuti si tacerea aceasta era raspunsul lor la fapta &ariei, dar unul dintre ei - chiar

singurul dintre ei - nici nu a pastrat tacerea, nici nu a incuviintat fapta. Evanghelistul, care era si el de fata, descrie nemultumirea aceluia singur, in chipul acesta)

"ar "uda "scarioteanul, unul dintre ucenicii 0ui, care avea sa-0 vanda, a zis) Pentru ce nu s-a vandut mirul acesta cu trei sute de dinari si sa-i fi dat saracilor: /ar el a zis aceasta nu pentru ca ii era grija de saraci, ci pentru ca era fur, si, avand punga, lua din ce se punea in ea. Potrivit primilor doi Evanghelisti, nu numai "uda a fost cel care s-a impotrivit, ci si ceilalti ucenici %&atei. si altii dintre cei care erau de fata %&arcu.. <aptul ca s-au impotrivit mai multi, fie in taina in sufletele lor, fie pe soptite, se face lamurit din raspunsul lui !ristos din Evanghelia de astazi) #0asoA ca pe saraci intotdeauna ii aveti cu voi, dar pe &ine nu &a aveti intotdeauna.$ /omnul a raspuns la plural. /ar oricat de multi s-au impotrivit si oricat de limpede era nemultumirea lor, este semnificativ faptul ca "uda era cel mai manios, nemultumirea lui s-a aratat cu glas, cu glas mare. /e ce Evanghelistul il pomeneste numai pe el, intarind aceasta in chip deosebit, dand numele sau intreg si faptul ca urma sa-0 vanda pe /omnul: Pentru ca cititorul sa nu-l ia drept celalalt 7postol "uda. 7tunci, "uda s-a impotrivit pentru ca acest mir de mult pret a fost turnat fara pricina si nu a fost vandut pe bani care sa fie dati la saraci. El a mai aratat si pretul ridicat al acestui mir bine mirositor) trei sute de dinari. 7cesta era intr-adevar un pret ridicat pentru un vas cu mir, care era pretuit in general la cativa banuti de aur. /ar aceasta arata adanca evlavie pe care o avea &aria fata de /omnul "isus. Cine stie cata vreme stransese ea, ca sa aiba atat de multi bani, ca sa-i dea pe toti deodata si sa dea o astfel de semnificatie vesnica acestei clipe fara de asemanare: "uda s-a simtit foarte indurerat ca acesti bani de aur nu ajunsesera in punga lui. Evanghelistul spune deschis ca el era fur. /omnul trebuie sa fi stiut ca "uda fura din punga in care se tineau banutii adunati pentru saraci. /ar, chiar daca era asa, El niciodata nu l-a dat pe "uda pe fata pentru furt, poate pentru ca El nu pretuia de loc banii si nu voia sa vorbeasca despre ei, sau poate pentru ca El astepta clipa potrivita ca sa poata spune totul despre "uda, in cateva cuvinte. "ata cuvintele cumplite pe care le-a rostit /omnul ucenicilor Sai despre "uda) #;are nu v-.am ales Eu pe voi, cei doisprezece: Si unul dintre voi este diavol!$ 7tunci, de ce sa fie numit "uda fur, cand el merita sa fie numit diavol:

0a impotrivirea lui "uda, /omnul a raspuns astfel) 0as-o, ca pentru ziua ingroparii &ele l-a pastrat. Ca pe saraci intotdeauna ii aveti cu voi, dar pe &ine nu &a aveti totdeauna. ;, ce raspuns minunat si cu simtire este acesta! 7celeasi buze care spusesera) #&ila voiesc, iar nu jertfa$ si care spusesera tanarului bogat) #Vinde averea ta si da-o saracilor$ - aceleasi buze indreptatesc acum varsarea mirului de mult pret de catre &aria. 3u cumva este aici vreo impotrivire: 3u+ nici un fel de impotrivire, caci #omul nu traieste numai cu paine$ si fapta aceasta a &ariei este atat jertfa, cat si milostenie - fata de cel mai mare Sarac care a calcat vreodata pe acest pamant. El nu este cel care a fost intotdeauna sarac - ai carui bunici si strabunici au fost saraci - care este prea sarac, ci "mparatul care se aseaza deopotriva cu saracii, care este cu adevarat sarac+ asadar, ce sa spunem despre "mparatul imparatilor care, stapanind peste cetele de ingeri fara de moarte, din cel dintai ceas al facerii, Se intrupeaza din dragoste pentru oameni, nascandu-Se intr-o pestera si fiind sluga tuturor: Vacile si oile au dat ieslea lor 3oului-3ascut, dar dupa moartea 0ui cine va unge trupul Sau cu mir, asa cum era obiceiul si pentru cei saraci atunci cand mureau: "ata cine va face aceasta - &aria. "nvatata de /uhul Sfant, ea savarseste mai dinainte ritualul ungerii trupului lui !ristos, pregatindu-l astfel pentru inmormantare. Pentru ea, aceasta este o cina de taina la care ea pecetluieste o taina, nu asupra trupului celui viu al /omnului, ci asupra lesului Sau. Ca si cum ea ar fi stiut ca <acatorul de minuni, Cel cu tarie, care il

adusese pe fratele ei mort printre cei vii si il adusese printre cei sanatosi pe oaspetele cel lepros, va cadea in doua-trei zile in mainile oamenilor celor rai, cine "l va da pe El la moartea calaului. 7sadar - #0as-o$+ las-o sa implineasca aceasta pregatire pentru inmormantare asupra trupului &eu. Pe saraci ii veti avea intotdeauna cu voi si voi trebuie sa va osteniti sa indepliniti poruncile &ele despre milostenie. 8ot ceea ce faceti pentru cei saraci, pentru &ine faceti+ si, de asemenea, tot ceea ce &ie "mi faceti, voi faceti pentru saraci. 8ot ceea ce faceti pentru &ine, Eu va voi intoarce insutit voua si saracilor vostri.

/omnul a mai spus) #7devarat zic voua) ;riunde se va propovadui Evanghelia, in toata lumea, se va spune si ce a facut aceasta, spre pomenirea ei$ %&arcu ,()-.. Vedeti cum /omnul nostru cel imparatesc rasplateste imparateste slujirea facuta 0ui: El rasplateste dragostea cu dragoste insutita si, pentru cei trei sute de dinari pentru care s-a plans "uda, a rasplatit pe &aria cu viata vesnica. Cu cei trei sute de dinari pe care furul "uda i-ar fi ascuns in intuneric impreuna cu numele &ariei, &aria a cumparat un margaritar fara de pret) o invatatura de folos pentru milioane si milioane de crestini+ o invatatura despre felul in care /omnul da rasplata imparateasca celor care "i slujesc.

/eci multime mare de iudei a aflat ca este acolo si a venit nu numai pentru "isus, ci sa vada si pe 0azar, pe care-l inviase din morti. Si s-au sfatuit cu arhiereii ca si pe 0azar sa-l omoare. Caci, din cauza lui, multi dintre iudei mergeau si credeau in "isus. Si aici, iarasi oamenii au fost despartiti de puterea lui !ristos. 5nii merg sa vada pe <acatorul de minuni si pe 0azar, minunea <acatorului de minuni+ altii uneltesc sa-i ucida pe amandoi - nu numai pe !ristos, ci si pe 0azar. /e ce pe 0azar: Ca sa nu mai fie martorul viu al lucrarilor minunate ale lui !ristos. 7tunci, de ce nu au pus ei la cale sa ucida pe toti barbatii, femeile si copiii asupra carora "si aratase /omnul puterea 0ui /umnezeiasca - toti orbii care au vazut, surzii care au auzit, mutii care au vorbit, posedatii de diavol care s-au insanatosit, mortii care au fost adusi iarasi la viata, leprosii care s-au curatit si paraliticii, ologii si smintitii care au fost vindecati A si toti cei care au fost insanatositi in chip minunat: &arturisitorii puterii facatoare de minuni a lui !ristos erau de gasit in orasele si satele de pe toata intinderea "sraelului. /e ce nu se sfatuiau arhiereii sa-i ucida pe toti si nu numai pe 0azar: 3u pentru ca acestor oameni rai le era frica sa verse sange si sa-i porneasca pe oameni impotriva lor, ci pentru ca le-ar fi fost cu neputinta sa implineasca aceasta si ar fi fost primejdios pentru ei. /ar ei voiau sal ucida pe 0azar, mai ales pentru ca invierea lui a adus mai multa neliniste printre iudei, decat oricare alte minuni ale &antuitorului+ si pentru ca multi oameni, mergand sa-l vada pe 0azar, vazandu-l, au inceput sa creada in /omnul "isus+ si poate pentru ca erau foarte aproape si ei se temeau ca toti oamenii care erau adunati in "erusalim pentru Sarbatoare vor merge in ?etania sa-l vada pe cel care fusese inviat din morti si vor ajunge sa creada in !ristos. Si astfel, in vreme ce oamenii isi cautau mantuirea, capeteniile lor duhovnicesti se sileau sa-i ingradeasca si sa-i impiedice pe calea mantuirii. /ar toate ostenelile acestor carmuitori rai de oameni care voiau sa puna capat lucrarilor lui /umnezeu au fost desarte. Cu cat s-au impotrivit acestia mai mult lucrarilor lui /umnezeu, cu atat mai deslusit se vedeau aceste lucrari. 7cest lucru s-a facut mai lamurit mai tarziu in istoria ?isericii lui !ristos, chiar pana in zilele noastre) o intreaga armata a impotrivitorilor ?iserici lui !ristos au lovit-o dinafara si dinauntru, dar toate aceste loviri nu numai ca nu au izbandit, ci, dimpotriva, au dus la raspandirea si statornicirea ei in lume. &ainile neputincioase ale omului nu ar fi putut sa aiba izbanda impotriva 7totputernicului @iditor si a lucrarilor Sale. Se face numai Voia 0ui cu toate puterile impotrivitoare, fie din iad ori de pe pamant.

5rmatoarea intamplare din Evanghelia de astazi arata faptul ca oamenii erau cu mult mai deschisi adevarului decat capeteniile lor - aceia aveau inima mult mai mare si mai plina de recunostinta. 7ceasta intamplare este intrarea triumfatoare a lui !ristos in "erusalim.

7 doua zi, multimea multa, care venise la sarbatoare, auzind ca "isus vine in "erusalim, au luat ramuri de finic si au iesit in intampinarea 0ui si strigau) ;sana! ?inecuvantat este cel ce vine intru numele /omnului, "mparatul lui "srael! "n ziua care a urmat dupa cina din ?etania, /omnul a pornit spre "erusalim, spre cetatea care ucidea proorocii. /ar "erusalimul nu era numai salasul fariseilor stramtorati la minte, al carturarilor mandri si al inaltilor preoti uratori de /umnezeu, ci mai erau si multimi mari de oameni, o multime de pelerini si evlaviosi, barbati si femei. "n timpul Pastilor, "erusalimul avea aproape tot atat de multi locuitori ca si >oma, capitala de atunci a lumii. 7ceasta multime nenumarata de oameni - o mare multime de oameni cu o judecata patrunzatoare si libera - era adunata la "erusalim, pentru a se apropia de /umnezeu. "n felul acesta, in aceasta zi, ei au avut cu adevarat o simtire a apropierii tainice a lui /umnezeu si au vazut in /omnul "isus pe indelung asteptatul "mparat din casa lui /avid. /e aceea, cand cobora /omnul de pe &untele &aslinilor, acesti oameni suiau ca sa-0 intampine. 5nii isi asterneau vesmintele pe cale, inaintea 0ui, alti taiau ramuri de finic si impodobeau cu ele drumul si cu totii strigau cu bucurie intampinandu-0) #;sana! ;sana <iului lui /avid! ;sana intru cei de sus!$ ?inecuvantat fie "mparatul lui "srael, care vine intru numele /omnului! "mpotrivindu-se amenintarii >omei, impotrivindu-se stricaciunii si micimii neschimbate a batranilor lor, sufletele oamenilor credeau in puterea unei minuni de la /umnezeu, care va schimba intreaga imprejurare, cu neputinta de rabdat. Si sufletele oamenilor simteau ca izvorul acestei minuni era /omnul "isus si de aceea 0-au intampinat cu atata bucurie. ;amenii nu au cunoscut cum a savarsit El aceasta schimbare hotaratoare de-a lungul intamplarilor+ ei fusesera povatuiti sa astepte sa se infaptuiasca numai intr-un anumit chip si acela era cu ajutorul imparatului din Casa lui /avid, care va stapani in "erusalim pe tronul lui /avid. Pentru aceasta pricina, oamenii 0au vazut pe "isus ca pe un imparat si 0-au intampinat cu bucurie si cu nadejdea ca El va imparati acum in "erusalim, cu totul altfel decat in >oma si in "erusalimul zilelor lor. /ar credinta oamenilor starnea frica fariseilor+ si aceasta bucurie le-a adus lor manie. /e aceea unii farisei "-au spus lui !ristos ca sa-i stapaneasca pe ei ca sa nu mai strige in felul acela. /ar blandul !ristos, care era "si cunostea puterea Sa fara margini, le-a raspuns) #@ic voua) /aca vor tacea acestia, pietrele vor striga$ %0uca ,-)(6.. 7cesta este raspunsul "mparatului imparatilor, imbracat precum omul cel sarac si calarind pe un asin, caci Evanghelistul povesteste cum calarea /omnul pe un asin in aceasta intrare biruitoare)

Si "isus, gasind un asin tanar, a sezut pe el, precum este scris) #3u te teme, fiica Sionului! "ata "mparatul tau vine sezand pe manzul asinei.$ Ceilalti Evanghelisti povestesc in amanunt cum /omnul, fiind atat de sarac ca nu avea nimic al Sau, a ajuns sa aiba un asin. /e aceea, Sfantul "oan trece peste aceasta, socotind un lucru deja cunoscut si spune doar atat) El a gasit un asin. 0uca, Evanghelistul care da cele mai multe amanunte, povesteste despre puterea si mai dinainte cunoasterea minunata a lui !ristos, prin care a gasit asinul) #&ergeti in satul dinaintea voastra si, intrand in el, veti gasi un manz legat pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodata. Si, dezlegandu-l, aduceti-l.$ %0uca ,-)16.. 0a porunca 0ui, ucenicii au pornit si l-au gasit intocmai cum spusese El. &anzul era cu mama lui. /e ce nu a mers /omnul calare pe asina, ci pe manzul pe care nu calarise inca

nimeni: Pentru ca asina nu se lasa nici calarita, nici condusa. 7sina semnifica poporul iudeu si manzul semnifica neamurile pagane. 7ceasta este talmacirea data de Parinti si este neindoios ca talmacirea lor este dreapta. "sraelul "l va prigoni pe !ristos si paganii "l vor primi. Cei mai multi dintre pagani vor fi purtatori de !ristos de-a lungul istoriei si vor intra cu El in "erusalimul de sus, in "mparatia cerurilor.

7cestea nu le-au inteles ucenicii 0ui la inceput, dar cand S-a preaslavit "isus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise pentru El si " le-au facut 0ui. "n general, ucenicii au inteles foarte putin din ceea ce s-a intamplat cu "nvatatorul lor pana cand El le-a sporit intelegerea %0uca '()(*. si /uhul lui /umnezeu i-a luminat cu limbi de foc. 3umai atunci au priceput ei toate lucrurile, aducandu-si-le aminte.

/eci da marturie multimea care era cu El, cand l-a strigat pe 0azar din mormant si l-a inviat din morti. /e aceea 0-a si intampinat multimea, pentru ca auzise ca El a facut minunea aceasta. 7ici se vorbeste despre doua categorii de oameni) unii care au fost de fata la invierea lui 0azar in ?etania, si altii care erau oaspeti ai "erusalimului si care auzisera de la primii despre lucrarea minunata asupra lui 0azar. Cei din primul grup erau marturisitori, ca vazusera cu ochii lor, si cei din al doilea grup au venit sa-0 intalneasca din pricina acestei marturii. Si in vreme ce fumul jertfelor se ridica deasupra 8emplului lui Solomon+ in vreme ce carturarii se sfadeau cu putere, cu privire la tablele 0egii celei vechi a lui &oise+ in vreme ce preotii nepasatori, marindu-se, faceau pregatiri pentru sarbatoare+ in vreme ce batranii poporului isi crispau buzele ca sa-i lamureasca mai bine pe oameni ca aceasta multime se stransese acolo pentru folosul acelora+ in vreme ce levitii faceau impartire limpede, care sa-i multumeasca, a jertfelor care le apartineau lor - oamenii umblau ravnitori dupa minuni si dupa Savarsitorul acelor minuni. Si valuri mari de oameni isi intorsesera spatele catre 8emplul lui Solomon din "erusalim, aducatorilor de jertfe si preotilor si intregii acestei lucraturi a societatii de piata pe care o facusera+ poporul intorsese spatele tuturor acestora si isi indreptase fata catre &untele &aslinilor, de unde venea <acatorul de &inuni. Ce folos le puteau aduce turnurile moarte ale "erusalimului, cu mortii cei vii din ele, sufletelor flamande si insetate ale oamenilor, care cautau o spartura in cerurile inchise si privelistea /umnezeului Celui viu: Cele doua chipuri ale mandriei aceea a romanilor si aceea a fariseilor- care au umplut "erusalimul, nu erau in stare sa plasmuiasca nici macar un singur fir de par, fie alb sau negru. Si iata, coborand de pe &untele &aslinilor, era Cel 5nul care, cu glasul Sau, a chemat din mormant pe mortul cel de a Patra @i, inviindu-l din morti si slobozindu-l din stricaciunea mormantului!

;, oare cand ne vom indeparta duhurile de lucraturile infumurate dar neputincioase ale lumii acesteia si le vom intoarce catre &untele cel ceresc, catre "mparatul !ristos: ;, cand ne vom pune toata nadejdea noastra in El: Sufletul nostru "l cauta pe "zbavitorul pacatului si al mortii, pe care lumea intreaga nu-l poate intrece prin propriile osteneli. !ristos este acest "zbavitor. Sufletele noastre sunt flamande si insetate de "mparatul smerit dar intru putere mare) smerit intru puterea Sa, dar puteric intru smerenia Sa, sufletele noastre "l cauta pe "mparatul care este prietenul fiecaruia dintre noi, pe "mparatul a carui imparatie nu are margini si a carui dragoste pentru oameni nu se poate masura. 7cesta este "mparatul, /omnul nostru "isus !ristos. /e aceea, noi toti strigam catre El) #;sana! ;sana!$ 0ui sa-" aducem slava si lauda, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul

Sfant - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la Vinerea Mare

Evanghelia despre Dumnezeu printre ucigatori

!ristos pe olgota! &antuitorul pe Cruce! Cel 5nul drept in chinuire mare! "ubitorul de oameni ucis de oameni! Sa se rusineze cel care are constiinta! Sa planga cel care are inima! Sa priceapa cel care are minte!

Cu ce putem asemui aceasta intamplare - tainica precum nesfarsitul, vartos precum pamantul si infricosator precum iadul: /intre milioanele de intamplari care au loc in fiecare zi in intreaga lume, care se pot afla intru privelistea ochilor nostri si intru auzul urechilor noastre, cu care fapta putem asemui aceasta lucrare, care nu s-a mai pomenit, a raufacatorilor de pe olgota: Cu un miel printre lupii rapitori: Sau cu un prunc neprihanit in falcile unui imparat precum sarpele: Sau cu o mama inconjurata de fiii si fiicele sale nebune: Sau cu caderea mestesugarului in masinaria pe care el insusi a facut-o, ca sa fie facut bucati bucatele de rotile masinariei: Cu 7bel, care a fost ucis de fratele sau: /ar atunci, pacatosul cel mai mare l-a ucis pe pacatosul cel mai mic, pe cand aici, oamenii cei rai se napustesc asupra celui fara de pacat. Cu "osif, ai carui frati l-au vandut in Egipt: /ar acesta era un pacat impotriva fratelui lor, nu impotriva unui binefacator, pe cand aici pacatul este impotriva ?inefacatorului. Cu dreptul "ov, pe care Satan cel trupesc l-a dat spre stricaciune si putrezire cu duhoare grea, ajungand hrana viermilor: /ar atunci Satan s-a ridicat impotriva plasmuirii lui /umnezeu, pe cand aici plasmuirea se ridica impotriva Plasmuitorului. Cu /avid cel minunat, impotriva caruia fiul sau 7bsalom a ridicat razvratire: /ar aceea era o mica pedeapsa pentru un mare pacat al lui /avid, pe cand aici cel 5nul fara de pacat, Preadreptul sufera chinuire asa de ingrozitoare!

Samariteanul cel milostiv, care a mantuit lumea de stricaciunea furilor, a cazut chiar El in mainile furilor. Sapte feluri de talhari "l inconjura pe El. Cel dintai este infatisat de Satan, cel de al doilea, de batrani si capeteniile poporului evreu, cel de al treilea de "uda, cel de al patrulea de Pilat, al cincilea de ?araba, al saselea de talharul nepocait de pe cruce si al saptelea de talharul pocait. Sa zabovim o clipa si sa ne uitam la ucigatorii cei din jur, in mijlocul carora <iul lui /umnezeu atarna rastignit pe cruce, insangerat si plin de rani.

&ai intai vine Satan, cel care doreste cel mai mare rau oamenilor. El este tatal minciunilor si ucigatorul ucigatorilor. "spitele prin care atrage el oamenii spre a-i duce la pierzare sunt indoite) el ispiteste prin lenevire si prin suferinta. 0a inceput, el 0-a ispitit pe /omnul pe &untele "spitirii cu lenevire, putere si bogatii+ acum, la sfarsit, el il ispiteste prin suferinta. Cand fusese biruit si rusinat la prima ispitire, el 0-a lasat pe /omnul si a fugit de la El. Cu toate acestea, el nu 0-a last cu totul, ci numai pentru o vreme. /upa cum spune Evanghelia) /iavolul s-a indepartat de la El, pana la o vreme %0uca (),1.. 7cum vremea aceasta a trecut si el se arata din nou. /e data aceasta,el nu mai are nevoie sa se arate deschis si in chip vazut+ de data aceasta, el lucreaza prin oameni, prin fiii intunericului, care fusesera orbiti de

marea lumina a lui !ristos si, in orbirea lor, ei s-au asezat in mainile lui Satan, ca sa-i slujeasca lui ca arma impotriva /omnului nostru "isus !ristos. /ar diavolul se afla aici, pe limba fiecaruia dintre cei care "l hulesc pe !ristos, in gura fiecaruia care scuipa fata Precuratului !ristos, in inima fiecaruia care arde de focul pizmei si al urii impotriva 0ui.

Cel de-al doilea ucigas sau grup de ucigasi este reprezentat de capeteniile si batranii poporului evreu in domeniul politic, religios si carturaresc. 7cestia sint carturarii, fariseii, saducheii si preotii, impreuna cu imparatul "rod care se afla in fruntea lor. Pizma si teama le-au sucit mintea lor catre uciderea /omnului - pizma fata de Cel 5nul mai puternic, mai intelept si mai bun decat ei+ si teama de a nu-si pierde locul, puterea, cinstea si bogatia, daca oamenii "l sprijina pe !ristos. #Vedeti ca nimic nu folositi! "ata, lumea s-a dus dupa El$ %"oan ,'),-. a fost strigatul slabiciunii, pizmei si al fricii lor. Care este cea mai mare facere de rau a lor impotriva /omnului: <ara nici o judecata dreapta sau osandire dupa lege, ei 0au prins si 0-au ucis. Este scris in Evanghelie) 7tunci arhiereii si batranii poporului s-au adunat in curtea arhiereului, care se numea Caiafa, si impreuna s-au sfatuit ca sa prinda pe "isus, cu viclesug, si sa-0 ucida %&atei '=)1-(.. "ata ca ei nu aseaza sfat cum sa-0 invinuiasca si sa-0 duca pe El la judecata, ci sa prinda pe "isusA si sa-0 ucida, si aceasta cu viclesug! Cand sustinatorul de lege 3icodim spune ca /omnul trebuie mai intai sa fie ascultat de catre curte, ca aceasta sa cunoasca ceea ce a facut El, ei inlatura aceasta sfatuire cu nemultumire si cu zambete batjocoritoare %"oan B)*6-*'..

Cel de-al treilea ucigas este "uda, apostolul cel fatarnic, rusinat. Satan a fost partas la varsarea de sange a lui !ristos, din ura fata de /umnezeu si fata de om+ batranii si capeteniile poporului au fost si ei partasi la aceasta, din pizma si din teama+ "uda se alatura lui Satan si batranilor poporului, din lacomie. 5ciderea lui sta in vinderea "nvatatorului si ?inefacatorului lui pentru treizeci de arginti. &ai tarziu, "uda recunoaste uciderea savarsita de el, in fata acelorasi batrani, care il naimisera pentru vinderea de sange nevinovat) #7m gresit vanzand sange nevinovat.$A S" el, aruncand argintii in templu, a plecat si, ducandu-se, s-a spanzurat %&atei 'B)(-*.. Chiar moartea sa cumplita marturiseste impotriva lui, pentru ca se scrie despre el) si, cazand cu capul inainte, a crapat pe la mijloc si i s-au varsat toate maruntaiele %<apte ,),4..

Cel de-al patrulea ucigator este Pilat, din partea Cezarului, la "erusalim si, intr-un fel ascuns, acesta era in numele lumii pagane, fara de /umnezeu, la osandirea <iului lui /umnezeu. El nesocoteste iudeii, tot asa cum fac si iudeii cu el. 0a inceput, el nu are nici un gand de a se face partas la osandirea lui !ristos) #0uati-0 voi si judecati-0 voi dupa legea voastra$ %"oan ,4)1,. sunt cuvintele lui la invinuirile aduse lui !ristos. &ai tarziu, el este de partea lui !ristos si, dupa o anume judecata, acesta spune iudeilor) #Eu nu gasesc in El nici o vina.$ %v.14.. "n cele din urma, a fost infricosat cu amenintari) #/aca "l eliberezi pe 7cesta, nu esti prieten al Cezarului$ %"oan ,-),'., Pilat hotaraste ca sa se implineasca cererea lor %0uca '1)'(. si porunceste ca !ristos sa fie batut si rastignit pe cruce. Pilat se face ucigator, fiindca statea intru puterea lui sa nu-0 dea pe El la ucidere, ci sa-0 ocroteasca pe Cel 5nul /rept si nu a facut aceasta. Chiar El spune /omnului) #3u stii ca am putere sa 8e eliberez si putere am sa te rastignesc:$ %"oan ,-),6.. Cu spusa aceasta, Pilat isi asuma partasia intru vesnicie asupra mortii lui !ristos. Ce il impinge pe Pilat sa savarseasca aceasta ucidere si ce il aseaza pe el impreuna

cu ceilalti ucigatori: Slabiciunea mintii si teama+ slabiciunea mintii in apararea dreptatii si teama pentru locul sau si mila Cezarului.

Cel de-al cincilea ucigator este ?araba. El se afla in temnita pentru o rascoalaA si pentru omor %0uca '1),-.. Pentru asemenea nelegiuiri, lui i se cuvine moartea, atat dupa legea evreiasca, cat si dupa cea romana. 3icidecum el nu a pacatuit impotriva lui !ristos in chip nemijlocit sau constient. Este pacatul acelora care l-au asezat pe el deasupra lui !ristos. Pilat s-a gandit sa-l foloseasca pe ?araba ca mijloc de izbavire a lui !ristos de la moarte+ cu toate acestea, iudeii se folosesc de Preacuratul !ristos pentru a-l slobozi pe ?araba, Pilat asezand inaintea iudeilor alegerea libera) !ristos ori ?araba - si cine se aseamana se aduna. /umnezeu sau un ucigas: Si ucigasii aleg ucigasul.

5cigatorul al saselea si cel de-al saptelea sunt cei care atarna, fiecare pe crucea lui, pe olgota, unul de-a dreapta si celalalt de-a stanga lui !ristos, asa cum Proorocul "saia a vazut si a spus mai dinainte) #Cu cei facatori de rele a fost numarat$ %"saia *1),'.. 5nul dintre acesti ucigatori huleste, chiar si atunci cand este dat la moarte, dar celalalt se roaga. "ata doi barbati in aceeasi situatie grea) amandoi rastigniti pe cate o cruce, amandoi aflati la marginea vietii acesteia si nemaiasteptand nimic de la ea. /ar ce deosebire mare intre acestia! "ata raspunsul pentru toti cei care spun) aseaza oamenii in aceleasi imprejurari materialnice, da-le aceeasi cinste si aceleasi stapaniri si ei vor fi cu totii in acelasi duh. 5n ucigator, inainte de ultima sa suflare, aduce batjocura <iului lui /umnezeu) #3u esti 8u !ristosul: &antuieste-8e pe 8ine "nsuti si pe noi.$ %0uca '1)1-., dar celalalt se roaga /omnului) #Pomeneste-ma, /oamne, cand vei veni, in "mparatia 8a$ %'1)('.. /urerea rastignirii pe cruce il ucide pe unul in trup si in suflet, dar, cu toate ca aceeasi imprejurare ucide trupul celuilalt, in acelasi timp, ii mantuieste sufletul sau. Crucea lui !ristos este fapta de rusine pentru unul, dar este mantuire pentru celalalt.

7ceste feluri de ucigatori se aflau in jurul lui !ristos. /ar, o, /oamne mult milostive, ajuta-ne ca sa ne cercetam vietile noastre, mai inainte de a osandi pe acesti ucigatori care au rastignit pe Cruce pe /omnul iubirii si sa ne intrebam daca nu cumva facem si noi parte din ceata aceasta. ;, da-ne /oamne putere ca sa fim precum cel de-al saptelea dintre ucigatori, care s-a pocait pe cruce si, in miezul durerii sale celei trupesti, a cautat si a aflat mantuire pentru sufletul sau cel pacatos.

/aca omul scoate din launtrul sau ura fata de /umnezeu si fata de om, la fel se face cel mai apropiat prieten al lui Satan si arma lui cea mai ascutita.

/aca omul se afla imbelsugat de pizma fata de oamenii bine placuti lui /umnezeu si fata de slujitorii lui !ristos, atunci omul acesta este ucigator si omorator de /umnezeu, precum 7na si Caiafa si precum toate celelalte capetenii si batrani ai iudeilor.

/aca omul este lacom, el nu este prea departe de a-0 vinde pe /umnezeu si pe cel mai apropiat prieten al sau, dimpreuna cu ucigatorul din lumea aceasta, care este "uda.

/aca omul este cuprins de slabiciunea mintii in apararea celui drept, si se afla in mare teama pentru ocupatia si usuratatea vietii sale, si acesta va ingadui uciderea celui drept, este si acesta ucigator, precum si Pilat a fost.

/aca omul starneste razvratire si varsare de sange de om, si un altul indura suferinta in locul lui, fie prin judecare gresita, ori slabiciune omeneasca, el este ucigator precum si ?araba a fost.

/aca omul huleste impotriva lui /umnezeu intreaga lui viata, fie prin cuvant sau prin fapta, si aceasta hula se afla pe buzele sale chiar si in clipa mortii sale - el este cu adevarat frate de suflet al ucigatorului hulitor de pe cruce.

8otusi, fericit este acela care, suferind pentru pacatele sale, nici nu huleste impotriva nici unui om, nici nu judeca pe nici unul, ci isi aduce aminte de pacatele sale si striga catre /umnezeu, ca sa-i dea iertare si mantuire. <ericit este cel de-al saptelea ucigator, care a priceput ca durerile sale de pe cruce erau binemeritate pentru pacatele sale si a priceput ca durerile Preacuratului &antuitor erau suferinta nemeritata pentru pacatele altora si acela s-a pocait, a cerut mila lui /umnezeu si s-a aflat cel dintai in >aiul vietii vesnice, dimpreuna cu &antuitorul! 7ceste descoperiri vin la noi prin el) pocainta mantuitoare, chiar in clipa mortii, chipul mantuitor al rugaciunii catre /umnezeu si grabnica milostivire a lui /umnezeu. El ne-a lasat noua tuturor o pilda minunata, oricare fel de pacat am savarsit noi, in oricare chip ne-am indepartat de /umnezeu si ne-am numarat printre ucigatori. <iecare pacat este ucidere impotriva lui /umnezeu si cel care savarseste macar un singur pacat, se numara la un loc cu ucigatorii) cu alte cuvinte, ei sunt slujitorii lui Satan. /e aceea, nimeni sa nu carteasca, zicand ca suferinta lui il duce mai degraba la pieire decat la mantuire, ci fie ca intunericul suferintei sale sa se lumineze prin cugetarea asupra pacatului sau si prin pocainta si rugaciune. 3umai in felul acesta, suferinta ii va fi lui spre mintuire, iar nu spre pieire.

Si acum, cand i-am cercetat pe toti ucigasii care se stransesera imprejurul /omnului !ristos, sa zabovim o clipa si inaintea /omnului "nsusi si sa observam cum arata El printre ucigatori. &ai presus de toate, sa zabovim o clipa cu mare grija in radina hetsimani, unde dormeau ucenicii obositi, in timp ce /omnul se ruga in genunchi si era in chinuire mare)

#Parinte, de voiesti, sa treaca de la &ine acest pahar. /ar nu voia &ea, ci voia 8a sa se faca.$ %0uca '')('.. Si sudoarea 0ui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant %0uca '')((.. /umnezeirea lui !ristos este nedespartita de omenitatea Sa, desi uneori este mai deslusita pentru ochii nostri o latura, alteori cealalta. "n Pruncul slab din pestera, "l vedem ca om. "n fuga in Egipt sau in anii lucrarii ascunse in 3azaret, "l vedem iarasi ca om. <iind flamand si insetat, obosit de calatoriile Sale, "l vedem ca om. /ar cand "l vedem inviind morti, inmultind painea, vindecand indracitii si leprosii, potolind furtuna, oprind vantul si umbland pe apa ca pe pamint uscat - atunci, cu adevarat noi nu vedem un om, ci pe /umnezeu. "n radina hetsimani "l vedem atat ca /umnezeu, cat si ca om. Ca /umnezeu - fiindca in vreme ce trei dintre cei mai mari barbati din lume, primii trei 7postoli ai Sai, dorm de oboseala, El privegheaza neostenit, rugandu-Se in genunchi. Ca /umnezeu - caci cine ar fi fost vreodata in stare sau ar fi cutezat sa se adreseze lui /umnezeu folosind cuvantul #Parinte$ in afara de Cel 5nul 3ascut <iu al Sau, care, ca <iu, cunostea unitatea care e2ista intre El ca <iu si8atal Sau. Ca /umnezeu - caci, care dintre muritori ar fi cutezat sa spuna ca, la cuvintul sau vor zbura la el pe pamant #douasprezece legiuni de ingeri$ %&atei '=)*1.: Ca om pentru ca El, ca om, ingenuncheaza pe pamantul murdar+ ca om, El transpira sub chinuire+ ca om, El Se lupta cu Sine "nsusi+ ca om, El se micsoreaza din pricina suferintei si a mortii+ ca om, Se roaga sa treaca de la El paharul amar al suferintei.

Cine poate sa povesteasca si sa pretuiasca cu dreptate suferintele lui !ristos din noaptea aceea cumplita, dinainte de rastignirea pe Cruce, suferinta sufletului si a trupului: /aca durerea trupeasca a fost mai mare pe Cruce, aici durerea din suflet "-a fost mai mare. Pentru ca se spune ca era in chinurile mortii. 7ceasta este chinuirea launtrica, chinuirea sufletului+ firea 0ui omeneasca este aceea care cauta mangaiere de la 8atal+ este vorbirea tainica a omului cu /umnezeirea cea nevazuta, despre ceva de care depinde intreaga lume zidita, de la inceputuri pana la sfarsit. Pe de o parte se afla chinurile ingrozitoare ale ;mului a carui sudoare curge precum picaturile de sange in racoarea noptii+ si pe de alta parte se afla planul lui /umnezeu pentru mantuirea omului. 7cestea doua se aflau in razboi si trebuiau sa fie asezate in pace. ;mul a spus) #Parinte, de voiesti, treaca de la &ine acest pahar.$ ;mul-/umnezeu %<iul cel ascultator. a adaugat) #dar nu voia &ea, ci voia 8a sa se faca$ %0uca '')('.. Si /umnezeu a hotarat ca paharul trebuie sa fie baut. Si atunci cand ;mul a primit hotararea lui /umnezeu, sufletul Sau a aflat iarasi pace, o pace necunoscuta pe pamant, care nu poate fi tulburata prin vindere, scuipare, batjocorire, loviri sau cununa de spini, nici prin minciuni, defaimare, nerecunostinta ori strigate fara de judecata, ori chiar durerea rastignirii. /omnul nostru "isus !ristos a castigat cea mai mare izbanda asupra lui Satan in radina hetsimani si a facut aceasta intru ascultarea Sa fata de /umnezeu 8atal. Prin neascultarea de /umnezeu, 7dam a fost invins de catre Satan+ prin ascultare fata de /umnezeu, !ristos l-a invins pe Satan, dand mantuire lui 7dam si urmasilor sai. "n radina Edenului, Satan a invins omul+ in radina hetsimani, ;mul l-a invins pe Satan. 7cesta este razboiul pe care il relateaza Evanghelia. Era trebuincios ca omul sa fie biruitor - omul, nu /umnezeu, asa incat toti oamenii sa poata avea inaintea lor acest pilda a razboiului si a biruintei - o pilda omeneasca, care sa poata fi urmata. 7sadar, /umnezeu 0-a lasat pe ;mul "isus sa lupte cu Satan si cu toate puterile aceluia. /e aici chinurile ingrozitoare ale ;mului+ de aici strigatul) #treaca de la mine acest pahar!$ /e aici sudoarea 0ui s-a facut ca picaturi de sange care picurau de pe fata 0ui. /ar, daca trupul este neputincios, duhul este intru tarie. Si duhul a fost biruitor, mai intai asupra trupului si apoi asupra lui Satan. Poate ca Satan nu a fost in stare sa priceapa ca el a fost cu totul biruit in radina hetsimani si a continuat sa se veseleasca de batjocorirea, rastignirea si moartea /omnului. /ar atunci cand /omnul, prin moarte si ingropare, a coborat ca un trasnet in imparatia lui Satan, atunci Satan si-a dat seama ca izbanda sa aparenta de pe olgota a fost pur si simplu culminarea infrangerii sale din radina hetsimani.

"n acelasi chip in care /omnul "isus a flamanzit si a insetat ca om+ in acelasi chip in care El era obosit ca om, ca El manca si dormea ca om, umbla si vorbea, plangea si se bucura, tot asa a si suferit ca om. 7tunci nimeni dintre noi sa nu spuna) era usor pentru El sa sufere - El era /umnezeu! - dar cum sa inving eu suferinta: 7semenea cuvinte sunt vorbe goale, care se impiedica din necunoastere si din moleseala duhului. !ristos nu a aflat suferinta usoara, caci El nu a suferit ca /umnezeu, ci ca om. Si, mai mult decat atat, suferinta a fost cu mult mai grea pentru El, Cel 5nul curat si <ara de Pacat, decat pentru noi, care ne facem vinovati si plini de pacat. Cind suferim, sa nu uitam niciodata ca noi suferim pentru pacatele noastre. /omnul nostru "isus !ristos nu a suferit din pricina 0ui, nici pentru El, ci din pricina oamenilor si pentru oameni, pentru multi oameni si pentru pacatele tuturor oamenilor. Si cand un singur pacat a adus moartea lui 7dam+ cand un singur pacat a asezat semnul vesnic al rusinii pe fruntea lui Cain+ cand, pentru doua sau trei pacate, /avid a suferit atat de mult+ cand pentru multe pacate, "erusalimul a fost distrus si "sraelul a fost luat in robie - va puteti inchipul suferinta pe care a indurat-o El, cand apasau asupra 0ui munti uriasi de pacate, ale tuturor oamenilor din toate vremurile! 7cestea erau pacate grele) pacate datorita carora s-a deschis pamantul si a inghitit oameni si animale+ pacate datorita carora au pierit cetati si popoare intregi+ pacate datorita carora a venit Potopul si foametea si seceta si ciuma si lacustele si omizile+ pacate care au adus razboaie intre popoare, pierderi si distrugeri+ pacate care au deschis portile sufletului omenesc spre napustirea duhurilor celor rele+ pacate din pricina carora s-a intunecat soarele, s-a involburat marea si raurile au secat. Ce rost are sa le numaram pe toate: Se poate numara nisipul marii sau iarba plaiurilor: 8oate aceste pacate, fiecare dintre ele fiind la fel de aducatoare de moarte, precum otrava celui mai veninos sarpe - pentru ca plata pacatului este moartea %>omani =)'1. - fiecare pacat a apasat asupra neprihanitului ;m "isus !ristos. El a luat pacatele noastre asupra 0ui. 7tunci, ni se mai pare noua de nepriceput faptul ca sudoarea "i curge de pe frunte ca picaturi de sange: Este de nepriceput cererea 0ui) #treaca de la &ine acest pahar$: "ata, #cu greu va muri cineva pentru un dreptA darA pentru noi, !ristos a murit cand noi eram inca pacatosi$ %>omani *)B-4.. "nchipuieste-te pe tine sa fii dus la esafod pentru un om drept si gandestete ce greu ar fi. Si mai inchipuieste-ti ca te afli pe esafod pentru un ucigas - si acel ucigas este tocmai unul care a savarsit ucidere impotriva ta. andeste-te ca esti osandit la moarte pentru izbavirea lui! 3umai la gandul acesta va curge sudoare pe tot trupul tau! Si numai atunci iti sta in putinta sa pricepi sudoarea de sange a lui !ristos. Si atunci vei striga cu glas mare, plin de infricosare, uimire si dus pana la marginea rabdarii sufletesti) "ata ;mul care este /umnezeu!

#"ata ;mul!$ a strigat Pilat multimii de iudei, aducandu-le pe !ristos purtand pe cap cununa de spini si hlamida rosie avea pe El. /e ce a zis Pilat aceasta: 7 fost din uimire fata de cinstea, pacea si tacerea lui !ristos, sau cu scopul de a starni simpatia iudeilor: Poate ca a fost si una si alta. Sa strigam cu uimire) #"ata ;mul!$ "ata ;mul viu, adevarat si biruitor, omul asa cum l-a alcatuit /umnezeu, atunci cind l-a facut pe 7dam. "ata ;mul - bland, smerit si ascultator fata de Voia lui /umnezeu, asa cum a fost 7dam in >ai inainte de a pacatui si de a fi izgonit. "ata ;mul lipsit de ura sau rau, cu linistea de nezdruncinat in mijlocul vijeliei de ura si de rautate, din partea oamenilor si a dracilor! 0upta 0ui a fost purtata in radina hetsimani. "n clipa cand El a strigat, pentru a treia si ultima oara, #<aca-se voia 8a$, pacea s-a salasluit in sufletul Sau. 7ceasta pace 0-a sporit pe El in cinste, ceea ce i-a suparat pe iudei si l-a facut pe Pilat sa se minuneze. El Si-a dat trupul in Voia 8atalui Sau, tot asa cum, putin mai tarziu, Si-a dat sufletul in mainile 8atalui Sau. El Si-a supus in intregime voia Sa omeneasca Voii /umnezeiesti a 8atalui Sau ceresc. 3edorind rau nici unui om, &ielul cel cu intelepciunea intreaga, a cazut in

genunchi sub greutatea Crucii pe drumul spre olgota. 3u lemnul Crucii era atat de greu, ci pacatele lumii+ pacatele care, impreuna cu trupul Sau, urmau sa fie rastignite pe lemnul Crucii.

/ar ce spunem noi atunci cand vorbim despre faptul ca !ristos nu voia raul nici unui om la aceasta vreme cumplita: 3oi am spus lucrurile numai pe jumatate. El voia binele pentru toti oamenii si pentru toate lucrurile. Si chiar si acum nu am spus totul. El nu numai ca a dorit binele, dar a si lucrat pentru binele tuturor pana in clipa mortii Sale. Chiar si de pe Cruce, El a lucrat pentru binele tuturor, chiar si pentru binele celor care 0-au rastignit pe Cruce. El a facut tot ceea ce putea sa faca pentru ei, in durerile rastignirii) El le-a iertat pacatele.

#Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac!$ %0uca '1)1(.. 7ceasta nu este numai o dorinta buna, ci o lucrare buna - cea mai mare buna lucrare, pe care o pot cere pacatosii de la /umnezeu. Pe Cruce, sub apasarea mortii, toti erau chinuiti de durere, /omnul era preocupat de mantuirea oamenilor. El le iarta oamenilor nestiinta lor. El Se roaga pentru ucigatorii care 0-au rastignit pe Cruce si 0-au strapuns cu sulita. 0a vremea rastignirii Sale, El a implinit marile porunci pe care le daduse oamenilor) poruncile despre neincetata rugaciune, despre milostenie, despre iertare, despre dragoste. Cine s-a rugat vreodata pentru ucigatori, cazand in mainile ucigatorilor - s-a rugat pentru mantuirea lor, s-a nelinistit pentru ei, le-a iertat faptele lor, cele pline cu rautate: Chiar si oamenii cei mai buni, cazand in mainile ucigatorilor, s-au rugat lui /umnezeu numai pentru ocrotirea lor, s-au gandit la binele lor personal, isi faceau griji pentru ei si isi aduceau indreptatiri. ;amenii cei preadrepti, inainte de venirea lui !ristos, aveau neputinta de a inalta rugaciune pentru cei ce le-au gresit. Cu totii cereau lui /umnezeu si omului, razbunare impotriva celor care le facusera rau. /ar iata, /omnul "si iarta vrajmasii si "si face griji pentru ei+ El ii iarta si Se roaga pentru ei. Ce lucruri marunte le tinem in noi si le tot pomenim de rau! Pentru ce lucruri marunte ne pornim spre razbunare manioasa! Si noi facem aceasta, noi, care in fiecare zi ne atragem mania lui /umnezeu, incalcand poruncile Sale sfinte cu ganduri necurate, doriri necurate si fapte nedrepte. 3imeni dintre noi nu se poate numi om, daca nu-si iubeste aproapele. "ubirea de aproapele, aceasta singura ne poate face oameni oameni vii, adevarati. "n desert ne uitam la /omnul nostru rastignit pe Cruce, in desert ascultam ultima 0ui rugaciune pentru pacatosi, daca noi nu avem pic de dragoste pentru aproapele si facem parte din ceata aceea de ucigasi, care 0-au osandit pe nedrept si 0-au dus pe El la moarte. /e aceea, sa nu ne imbogatim de uimire si minunare, vazand dragostea lui "isus !ristos pentru oameni, ci sa ne rusinam de minunarea noastra - sa ne rusinam, caci aceasta rugaciune a Sa de pe Cruce, pentru noi este.

#Cu cat mai mare este dragostea, cu atat mai mare este suferinta$, spune Sfantul 8eodor Studitul. 8otusi, daca neputinciosi suntem ca sa masuram cat de mare este dragostea /omnului "isus pentru noi, sa ne ostenim cu osardie mare sa masuram cat de mari sunt suferintele 0ui pentru noi. 7cestea au fost atat de mari si atat de cumplite, ca le-a simtit chiar si pamantul, si s-a cutremurat+ soarele le-a simtit si s-a intunecat+ pietrele s-au despicat+ catapeteasma templului s-a sfasiat in doua de sus pana jos+ mormintele s-au deschis+ mortii au iesit din morminte+ sutasul de sub Cruce 0-a marturisit pe <iul lui /umnezeu+ talharul de pe cruce s-a pocait. <ie atunci ca inimile noastre sa nu fie mai oarbe decat pamantul, mai invartosate decat pietrele, mai lipsit de simtire decat mormintele si mai moarte decat mortii. Ci sa ne pocaim ca talharul de pe cruce si sa-0 slavim pe <iul lui /umnezeu,

precum sutasul lui Pilat, de sub Cruce+ si fiecare, dimpreuna cu sfintii nostri frati si surori, sa fim izbaviti de la moarte prin suferintele lui !ristos, curatiti prin Preacuratul Sau sange, sa fim imbratisati de mainile Sale sfinte, intinse, si sa ne invrednicim de "mparatia 0ui fara de moarte. Pentru ca cei ce vor fi fara bagare de seama fata de acestea, vor ramane in aceasta viata in ceata ucigatorilor lui 7ntihrist si, in lumea ce va sa vina, se vor salaslui dimpreuna cu talharul nepocait, departe, departe de tot de fata lui /umnezeu. Pentru ca, desi /umnezeu S-a aflat odinioara dimpreuna cu ucigatorii pe pamint, El nu Se va mai afla niciodata impreuna cu ei in ceruri.

7tunci, sa ne plecam intru marire inaintea suferintelor /omnului, inaintea Celui rastignit pe Cruce pentru noi, pacatosii. Sa marturisim si sa slavim 3umele Sau cel sfant. Slava si lauda 0ui) ;mului adevarat si /umnezeului adevarat, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea sin vecii vecilor. 7min. Predica la Invierea Domnului fintele Pasti

Evanghelia despre biruinta asupra mortii

Cei inghetati se strang in jurul focului, ce flamanzi se strang in jurul mesei+ cei care au rabdat suferinta mare in noaptea cea lunga se bucura la venirea zorilor+ cei sleiti de lupte aprige se veselesc la venirea biruintei neasteptate. ;, /oamne, prin "nvierea ta, 8u 8e-ai facut toate lucrurile pentru toti oamenii! ;, Preabogatule "mparate, cu un dar, 8u ai umplut toate mainile noastre intinse catre cer! ?ucurativa, o, tu, cerule si, o, tu, pamantule, bucurati-va! ?ucura-te, o, tu, cerule, precum se bucura mama care isi hraneste copiii cei flamanzi+ bucura-te, o, tu, pamantule, precum se bucura copiii la primirea hranei din mainile mamei lor!

?iruinta lui !ristos este singura biruinta intru care se poate bucura intreaga lume, chiar de la inceputuri pana la sfarsit. ;ricare alta biruinta de pe pamant a deosebit si inca ii deosebeste pe oameni, unii de altii. 7tunci cand un imparat pamantesc castiga o victorie asupra altui imparat, unul dintre ei se bucura, iar celalalt se plange. 7tunci cand omul iese biruitor asupra vecinului sau, sub un acoperis este cantare, iar sub celalalt este plangere. 3ici o izbanda de bucurie de pe pamant nu este lipsita de otrava rautatii) biruitorul obisnuit, de pe pamint, se bucura atat prin rasul sau, cat si prin lacrimile dusmanului sau biruit. El nici nu vede cum loveste raul prin mijlocirea bucuriei.

Cand 8amberlan l-a biruit pe sultanul ?aiazid, biruitorul l-a pus pe biruit intr-o cusca de fier in fata careia a mancat un ospat al biruintei. >autatea lui i-a fost intreaga sa bucurie+ ticalosia lui a fost hrana veseliei lui. ;, fratii mei, ce scurta bucurie este rautatea! ;, raul este hrana prea otravitoare pentru veselie! Cind regele Stefan /usan l-a biruit pe regele bulgar, el nu a intrat in pamantul bulgar, nici nu a luat poporul bulgar ca prizonier, ci, cu durere adanca, a plecat la o manastire ca sa posteasca si sa se roage. 7cest biruitor a fost mai nobil decat cel dintai. /ar aceasta biruinta, ca fiecare biruinta, nu era lipsita de taisul pregatit pentru cel care a biruit. /ar chiar si cea mai inflacarata istorie a lumii este ca un soare, ale carui raze sunt pe jumatate luminoase, pe jumatate intunecate.

3umai biruinta lui !ristos este ca soarele care revarsa raze stralucitoare peste toti cei care se afla sub el. 3umai biruinta lui !ristos umple toate sufletele oamenilor cu bucurie de neinvins. 3umai aceasta singura este fara de rautate sau pizma.

Vei spune ca aceasta este o biruinta plina de taine: Este+ dar in acelasi timp este descoperita si intregii omeniri, celor vii si celor morti.

Vei spune ca aceasta este o biruinta plina de dar: Este, si mai mult decat atat. 3u este mama mai plina de dar cand, nu o data sau de doua ori isi izbaveste copiii de serpi, dar pentru a-i izbavi pe ei pentru todeauna, aceasta merge cu curaj chiar la cuibul serpilor si ii arde in intregime:

Vei spune ca aceasta este o biruinta tamaduitoare: Este, tamaduitoare si mantuitoare pentru vecii vecilor. 7ceasta biruinta aleasa mantuieste oamenii de rau si ii face fara de pacat si fara de moarte. 3emurirea fara lipsirea de pacat ar insemna doar largirea puterii raului, si a rautatii si a pizmei, dar nemuriea dimpreuna cu lipsa de pacat aduce bucuria fara de margini si ii face pe oameni fratii ingerilor minunati ai lui /umnezeu.

Cine nu s-ar bucura intru biruinta /omnului nostru "isus !ristos: El nu a fost biruitor pentru El, ci pentru noi. ?iruinta 0ui nu 0-a facut pe El mai mare sau mai viu, sau mai bogat, ci pe noi ne-a facut astfel. ?iruinta 0ui nu este egoism, ci dragoste, nu este insfacare, ci daruire. Cuceritorii pamantesti iau biruinta asupra lor+ !ristos este singurul Cuceritor care o aduce. 3ici macar un singur cuceritor pamantesc, imparat sau capetenie, nu doreste ca biruinta lui sa-i fie luata si data altcuiva+ numai /omnul Cel "nviat daruieste biruinta 0ui cu amandoua mainile, fiecaruia dintre noi si nu este suparat, ci mai mult Se bucura atunci cand noi, prin biruinta 0ui, ne facem biruitori - cu alte cuvinte) mai mari, mai vii si mai bogati decat am fost.

?iruintele pamintesti arata mai bine cand sunt privite de departe, dar sunt mai urate si mai respingatoare cand sunt privite de aproape+ in vreme ce, in ceea ce priveste biruinta lui !ristos, nu se poate spune de unde arata mai bine, de departe sau de aproape. Privind aceasta biruinta de departe, ne minunam de aceasta, ca fiind fara de asemanare in stralucirea, curatia si harul ei mantuitor. Privind aceasta biruinta de aproape, ne minunam de aceasta, pentru ca sunt invinsi vrajmasii cumpliti si pentru ca au fost sloboziti robi fara de numar ai lor. 7stazi este ziua cea mai presus dintre toate zilele anului, inchinata sarbatoririi acestei biruinte a lui !ristos si de aceea se cade sa privim aceasta biruinta de aproape, atat pentru mai buna noastra cunoastere, cat si pentru mai marea noastra bucurie.

7tunci sa ne apropiem de /omnul nostru inviat si biruitor si sa ne intrebam)

&ai intai) asupra cui a fost biruitor !ristos prin "nvierea Sa :

"n al doilea rand) pe cine a slobozit !ristos prin biruinta Sa :

"

Prin "nvierea Sa, /omnul a biruit pe cei doi dintre cei mai aprigi vrajmasi ai vietii si ai cinstei omenesti) moartea si pacatul. 7cesti doi vrajmasi ai oamenilor s-au nascut atunci cand primul om s-a despartit de /umnezeu, calcand peste poruncile despre ascultare, fata de <acatorul sau. "n >ai, ;mul nu a cunoscut nici moartea nici pacatul, nici frica nici rusinea. Pentru ca, despartindu-se de /umnezeul Cel viu, omul nu a putut cunoaste nimic despre moarte si traind in ascultare desavarsita fata de /umnezeu, el nu putut cunoaste nimic despre pacat. 7colo unde nu se cunoaste moartea nu e2ista frica+ si acolo unde nu se cunoaste pacatul, nu s-a nascut nici rusinea din pacat. /e indata ce omul a pacatuit impotriva ascultarii mantuitoare fata de /umnezeu, atat frica, cat si rusinea, au venit impreuna cu pacatul) omul s-a simtit la o departare nemarginita fata de /umnezeu, si a simtit dinainte secerea mortii asupra lui. /e aceea, atunci cand /umnezeu l-a chemat pe 7dam si a intrebat) #7dame, unde esti:$, el a spus) #7m auzit glasul 8au in rai si m-am temut caci sunt gol, si m-am ascuns$ %<acerea 1)-,6.. Pana atunci, glasul lui /umnezeu il incurajase, il bucurase si il insufletise pe 7dam, dar atunci, cand se savarsise pacatul, acelasi glas aducea slabiciune, groaza, moarte. Pana atunci 7dam se stia invesmantat in acoperamantul fara de moarte al ingerilor, dar atunci el s-a stiut stricat de pacat, jefuit, pangarit si coborat pana la treapta animalelor si coborat pana la masura unui pitic. 7sadar, fratii mei, vedeti cat de ingrozitor este cel mai mic pacat al neascultarii fata de /umnezeu. Capatand frica fata de /umnezeu, 7dam s-a ascuns printre pomii raiului - ca o pisica de casa care, atunci cand se salbaticeste, o porneste pe dealuri si incepe sa se ascunda de stapanul ei si de mana care a hranit-o! 7dam a inceput sa caute ocrotire in afara ;crotitorului sau, de la animalele lipsite de judecata, pe care le stapanise pe deplin pana atunci. 5n pacat a atras cu viteza luminii fulgerului pe cel de al doilea, pe al treilea, al sutalea, al miilea, pana cand omul s-a facut in cele din urma ca animalul intre animale si ca pamantul intre cele pamantesti, atat in trup cat si in suflet. Calea pacatoasa pe care a pornit-o 7dam l-a dus catre pamant si in pamant. Si astfel /umnezeu a spus) #Pamant esti si in pamant te vei intoarce$ %<acerea 1),-., aratand nu numai judecata lui /umnezeu ci si o socotinta mai mare asupra celor pamantesti si a risipirii omului, care, odata inceput, a crescut grabnic.

5rmasii lui 7dam, neam dupa neam, s-au legat din ce in ce mai mult de pamant si s-au tot faramitat, si s-au imprastiat, pacatuind cu rusine si murind cu frica si groaza. ;amenii se ascundeau de /umnezeu printre pomi, pietre, aur si tarana+ dar, cu cat se ascundeau mai mult, cu atat se lepadau mai mult de adevaratul /umnezeu si cu atat 0-au uitat mai mult. 3atura, care se intindea odinioara la

picioarele oamenilor, treptat a crescut pana deasupra capului lor, astfel ca in cele din urma, aceasta a ascuns cu totul fata lui /umnezeu de la ei si a luat locul 0ui. Si omul a inceput sa-si faca un dumnezeu din natura) ascultand de ea, purtanduse potrivit cu ea, rugandu-se ei si aducandu-i jertfe. /ar inchinarea la natura nu a fost in stare sa o izbaveasca nici pe aceasta nici pe om de la moarte si stricaciune. Calea cumplita pe care o urma omenirea era calea pacatului+ si aceasta cale pierzatoare ducea neinduplecat catre cetatea cea una intunecata si numai una) cetatea mortii. "mparatii pamantului au carmuit oamenii+ pacatul si moartea au carmuit atat oamenii cat si imparatii. Cu cat calea ducea mai departe, cu atat sporea greutatea pacatului, precum bulgarul de zapada care se rostogoleste la vale. ;menirea ajunsese in adancurile deznadejdii cand a aparut ?iruitorul cel ceresc ca sa-i mantuiasca.

?iruitorul era /omnul "isus !ristos. Vesnic fara de pacat si vesnic fara de moarte, El a trecut prin mormintele oamenilor, presarand florile nemuririi odata cu venirea 0ui. Suflarea 0ui a spulberat duhoarea pacatului si mortii au inviat la cuvantul 0ui. /ar El, din iubirea Sa pentru oameni, a luat muntele de pacate asupra 0ui, in acelasi chip in care, din iubirea Sa pentru oameni, S-a imbracat in vesmant de om, muritor. /ar pacatul omenesc era atat de greu si de cumplit ca, sub povara lui, <iul lui /umnezeu a pogorat in mormant. "nsutit fie binecuvantat acel mormant din care a tasnit rau intreg de nemurire pentru intreaga omenire! ?iruitorul a pogorat dincolo de morminte, pana in iad, unde a rasturnat tronul lui Satan si a stricat pamantul roditor al tuturor uneltirilor impotriva oamenilor. /in adancimea mormantului, ?iruitorul S-a inaltat in cerurile cele mai inalte, deschizand o cale noua - catre cetatea vietii. El a stricat iadul intru toata taria 0ui si, intru taria 0ui, a slavit trupul Sau si S-a inaltat din mormant - intru puterea 0ui, care este nedespartita de aceea a 8atalui si a /uhului Sfant. ?land ca un miel, bunul /omn "isus a mers la suferinta si la moarte, si puternic fiind ca /umnezeu, El a rabdat suferinta si a biruit moartea. "nvierea Sa este adevarata si este in acelasi timp proorocirea si chipul invierii noastre - caci trambita va suna si mortii vor invia nestricaciosi %" Corinteni ,*)*'..

5nii se vor intreba) cum se poate spune ca /omnul Cel inviat a biruit moartea, cand oamenii inca mor: Cei care vin in aceasta lume prin pantecele mamei lor o vor parasi prin moarte si mormant. 7ceasta este regula. 3umai ca, pentru noi, cei care murim intru !ristos, moartea nu mai este o prapastie adanca intunecata, ci nasterea la viata noua si intoarcere in patria noastra. Pentru noi mormantul nu mai este un intuneric vesnic, ci poarta la care ne asteapta ingerii minunati ai lui /umnezeu. Pentru toti cei care sunt indestulati de dragoste pentru Preafrumosul si "ubitorul /omn "isus !ristos, mormantul s-a facut doar ultima impiedicare pana a ajunge inaintea fetei 0ui - si aceasta impiedicare este neputincioasa, ca panza de paianjen. Si astfel slavitul 7postol Pavel striga) #Pentru mine viata este !ristos si moartea, un castig$ %<ilipeni ,)',.. Cum sa nu fi biruit /omnul moartea, cand moartea nu se face vazuta inaintea 0ui: &ormantul nu mai este o prapastie adanca, pentru ca El a umplut-o cu Sine+ nici mormantul nu mai este intuneric pentru ca El l-a luminat+ nici frica si groaza nu mai este pentru ca El arata inceputul, nu sfarsitul+ nici nu este patria noastra vesnica, ci numai usa catre patrie. /eosebirea dintre moartea dinainte de "nvierea lui !ristos si de dupa, este ca si deosebirea dintre un incendiu foarte intins si flacara unei lumanari. ?iruinta lui !ristos este esentiala, si de aceea, prin El, moartea a fost inghitita de biruinta %" Corinteni ,*)*(..

7ltii se vor intreba) cum se poate spune ca /omnul Cel "nviat a biruit pacatul, cand oamenii inca pacatuiesc: /omnul a biruit pacatul cu adevarat. El a biruit pacatul prin zamislirea si nasterea Sa fara de pacat+ apoi prin viata curata si fara de pacat de pe pamant+ apoi prin suferinta Sa pe Cruce, El fiind Cel /rept+ si in cele din urma El a incununat aceasta biruinta prin "nvierea Sa cea slavita. El S-a facut leacul, leacul potrivit si de netagaduit, impotriva pacatului. Cel care este lovit de pacat numai de !ristos poate fi tamaduit. Cel care nu doreste sa cada in pacat, numai cu ajutorul lui !ristos poate schimba aceasta dorire in realitate. Cand oamenii au descoperit vindecarea variolei, ei au spus) am biruit aceasta boala! Ei au spus acelasi lucru cand au descoperit vindecarea pentru amigdalita, durere de dinti, guta si alte boli asemanatoare) le-am biruit! 7tunci, descoperirea vindecarii unei boli inseamna biruirea ei. !ristos este pe departe Cel mai mare /octor din istoria omenirii, pentru ca El a adus oamenilor vindecarea pentru boala care se afla dincolo de toate bolile - pentru pacat, din care s-au nascut toate celelalte boli si toate celelalte suferinte ale omului, atat trupesti cat si sufletesti. 7cest leac este El "nsusi, /omnul Cel inviat si viu. El este singurul 0eac bine lucrator impotriva pacatului. /aca oamenii, chiar si astazi, pacatuiesc, si pacatuind ajung la pieire, aceasta nu inseamna ca !ristos nu a biruit pacatul, ci numai faptul ca acei oameni nu au luat acel leac, unul si numai unul, impotriva bolii lor aducatoare de moarte+ aceasta inseamna, fie ca nu "l cunosc destul pe !ristos ca leac, ori, daca "l cunosc pe /omnul, ei nu iau folos de la El, dintr-o pricina sau alta. /ar istoria arata, prin mii si mii de glasuri, ca cei care folosesc acest leac pentru sufletele lor si il iau in trupurile lor, se tamaduiesc si se fac intregi. Cunoscand slabiciunea fiintei noastre, /omnul nostru "isus !ristos a pregatit leacul pentru cei credinciosi, ca acestia sa "l ia ca hrana si bautura sub chipul vazut al painii si al vinului. 7ceasta a facut "ubitorul de ;ameni din dragostea 0ui nemasurata pentru oameni, pur si simplu pentru a le usura apropierea de leacul de viata datator impotriva pacatului si a stricaciunii aduse de pacat. Cel ce mananca trupul &eu si bea sangele &eu ramane intru &ine si Eu intru el A si va trai prin &ine. %"oan =)*=-*B.. Cei care pacatuiesc hranesc pacatul si viata care se afla in ei se pierde prin pacat. 8otusi, cei care se hranesc cu /omnul Cel viu, se hranesc cu viata si viata din ei sporeste tot mai mult si moartea se imputineaza. Si cu cat viata sporeste, cu atat pacatul se micsoreaza. /ulceata neroada si intunecata a pacatului se inlocuieste in ei cu dulceata plina de bucurie si de viata datatoare a ?iruitorului !ristos.

?inecuvantati sunt cei care au incercat si au simtit aceasta taina in viata lor. Ei se pot numi fii ai luminii si copii ai harului. Cand vor trece din viata aceasta, ei vor parasi spitalul fara sa mai fie bolnavi, ci oameni sanatosi.

""

3e intrebam acum) pe cine a slobozit /omnul Cel inviat prin biruinta 0ui asupra pacatului si a mortii : ;amenii unui singur popor sau ai unui neam: ;amenii unei clase sau pozitii sociale: 3u+ in nici un chip. ; asemenea slobozire ar fi, in esenta, biruinta rautacioasa a cuceritorilor pamantesti. /omnul nu Se numeste #"ubitorul iudeilor$ sau #"ubitorul grecilor$ sau #"ubitorul saracilor$ sau #"ubitorul aristocratilor$ ci #"ubitorul oamenilor$. El a pregatit biruinta Sa pentru toti oamenii, fara nici un fel de deosebire intre oameni, pe care numai ei singuri le nascocesc si le socotesc. El a dobandit biruinta pentru totdeauna si pentru ajutorul tuturor oamenilor ziditi si le-a daruit-o tuturor. Celor care primesc aceasta biruinta si aceasta se face si biruinta lor, El le-a fagaduit viata vesnica si

salasluirea dimpreuna cu El in "mparatia cea cereasca. El nu sileste pe nimeni sa primeasca aceasta biruinta, cu toate ca are un pret atat de scump, ci lasa oamenilor libertatea de a alege daca o primesc sau nu. 7sa cum omul in >ai a ales in chip liber caderea, moartea si pacatul din mainile lui Satan, tot la fel omul este liber si acum sa aleaga viata si mantuirea din mainile /omnului Celui ?iruitor. ?iruinta lui !ristos este un balsam, balsam de viata datator, pentru toti oamenii, toti cei care au capatat lepra din pacat si din moarte.

7cest balsam ii face pe bolnavi sanatosi si pe cei sanatosi si mai sanatosi.

7cest balsam inviaza mortii si da mai mare tarie vietii celor ce sunt in viata.

7cest balsam intelepteste omul, il innobileaza si il indumnezeieste+ ii sporeste puterea insutit, inmiit si ii inalta cinstirea cu mult deasupra intregii celeilalte naturi, in starea ei de slabiciune, pana la stralucirea si frumusetea ingerilor si arhanghelilor lui /umnezeu .

;, balsam preafrumos si datator de viata! Ce mana nu te-ar lua pe tine: Ce inima nu te-ar pune pe ranile ei: Care gura nu ti-ar canta cantari de lauda: Care pana nu ar scrie minunile pe care tu le-ai lucrat: Care abac nu ar socoti toate vindecarile pe care tu le-ai facut celor bolnavi si invierile din morti savarsite de tine pana acum: Care lacrimi nu ar curge spre recunostinta fata de tine:

7tunci, veniti toti fratii mei, care va temeti de moarte. Veniti mai aproape de !ristos Cel "nviat si Cel care "nviaza, si El va va slobozi pe voi din moarte si din frica de moarte.

Veniti, toti cei care traiti sub rusinea pacatelor voastre savarsite in chip deschis sau in ascuns. 7propiati-va de "zvorul de apa vie, care va spala si va curateste si care poate sa faca din vasul cel mai murdar vasul mai alb decat zapada.

Veniti, toti cei care cautati sanatatea, puterea, frumusetea si bucuria. "ata, !ristos Cel inviat este "zvorul tuturor acestora. El va asteapta cu mila si cu dragoste aprinsa, voind ca nici unul sa nu se piarda.

"nchinati-va inaintea 0ui, in trup si in suflet. 5niti-va cu El cu toata mintea si cu gandurile voastre. "mbratisati-0 din toata inima voastra. 3u aduceti slava inrobitorului, ci Eliberatorului+ nu va uniti cu pierzatorul ci cu &antuitorul+ nu

imbratisati pe cel strain ci pe >udenia voastra cea mai apropiata si pe Prietenul vostru cel mai drag.

/omnul cel "nviat este &inunea minunilor, dar in timp ce este &inunea minunilor, El este de aceeasi fire ca si voi - de fire omeneasca adevarata, firea cea dintai, asa cum era a lui 7dam in >ai. <irea omeneasca adevarata nu a fost zidita pentru a fi inrobita firii lipsite de judecata, care o inconjoara, ci ca sa stapaneasca firea prin puterea ei. 7devarata fire a omului nu sta nici in nevrednicie, nici in boala, nici in moarte si nici in pacatosenie, ci in slava si sanatate, nepacatosenie si viata vesnica.

/omnul Cel "nviat a sfasiat catapeteasma care despartea /umnezeirea de omenirea cea adevarata si ne-a aratat in El maretia si frumusetea si a unuia si a celuilalt. 3ici un om nu poate sa cunoasca pe /umnezeu adevarat decat numai prin /omnul nostru "isus !ristos Cel "nviat+ si nimeni nu poate sa cunoasca omul adevarat decat numai prin El.

!ristos a inviat, fratii mei !

Prin "nvierea 0ui, !ristos a biruit pacatul si moartea, a stricat imparatia intunericului lui Satan, a slobozit pe oamenii cei inrobiti si a rupt pecetea asupra celor mai mari taine ale lui /umnezeu si ale omului. Slava si lauda sa "i aducem 0ui, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la Duminica a III-a dupa Pasti

Evanghelia despre minunea de la scaldatoarea Vitezda

"oan *),-,=

Dupa acestea era o sar"atoare a iudeilor si isus S-a suit la erusalim. ar in erusalim, langa (oarta .ilor, era o scaldatoare, care se numea pe evreieste +itezda, avand cinci pridvoare. n acestea zacea multime de "olnavi: or"i, sc!iopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al Domnului se co"ora la vreme in scaldatoare si tul"ura apa si cine intra intai, dupa tul"urarea apei, se facea sanatos, de orice "oala era tinut.

Si era acolo un om, care era "olnav de treizeci si opt de ani. isus, vazandu-l pe acesta zacand si stiind ca este asa inca de multa vreme, i-a zis: +oiesti sa te faci sanatos* 'olnavul -a raspuns: Doamne, nu am om ca sa ma arunce in

scaldatoare, cand se tul"ura apa; ca, pana cand vin eu, altul se co"oara inaintea mea. isus i-a zis: Scoala-te, ia-ti patul tau si um"la. Si indata omul s-a facut sanatos si si-a luat patul si um"la. Dar in ziua aceea era sam"ata.

Deci ziceau iudeii catre cel vindecat: ,ste zi de sam"ata si nu-ti este ingaduit sa-ti iei patul. ,l le-a raspuns: Cel ce m-a facut sanatos, Acela mi-a zis: a-ti patul si um"la. ,i l-au intre"at: Cine este omul care ti-a zis: a-ti patul tau si um"la* ar cel vindecat nu stia cine este, caci isus Se daduse la o parte din multimea care era in acel loc. Dupa aceasta isus l-a aflat in templu si i-a zis: ata ca te-ai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau. Atunci omul a plecat si a spus iudeilor ca isus este Cel ce l-a facut sanatos. (entru aceasta iudeii prigoneau pe isus si cautau sa-) omoare, ca facea aceasta sam"ata.

?inecuvantat este omul care, cu rabdare si nadejde in /umnezeu, indura toata suferinta din viata aceasta. Pentru el, fiecare zi se intinde pana la masura unei luni in ceruri si pana la un an pentru necredinciosul care se veseleste fara sa aiba suferinta ori sufera fara sa aiba rabdare si nadejde in /umnezeu. ?inecuvantat este omul care nu cleveteste cand se afla in suferinta, ci cerceteaza pricinele suferintei cu rabdare si nadejde in /umnezeu. 5nde va gasi pricinele suferintei sale, cel care se afla in suferinta: 0e va gasi in sine, sau in parinti sau in cei din preajma lui - aici va afla pricinele suferintei cel care este in suferinta. "mparatul /avid a suferit pentru pacatele sale+ "eroboam a suferit pentru pacatele tatalui sau, imparatul Solomon+ proorocii au suferit pentru pacatele celor din preajma lor.

/aca cel ce se afla in suferinta ar cauta mai departe si mai adanc pricinele suferintei sale, unde le-ar gasi: El le va gasi in necredinta cea dintai a omului fata de /umnezeu sau in duhul raului celui intunecat si rau, intr-un intuneric otravit fara zi, sau in iubirea lui /umnezeu si tanduiala lui /umnezeu, cea tamaduitoare aici va gasi pricinele suferintei sale, cel care se afla in suferinta. 7dam si Eva au suferit pentru lipsa lor de credinta fata de /umnezeu+ dreptul "ov a suferit din pricina duhului celui rau intunecat si pizmas+ si barbatul nascut orb, ai carui ochi au fost deschisi de /omnul Cel milostiv, a suferit spre slava lui /umnezeu si rasplata sa vesnica.

Pentru omul cu dreapta judecata, este intotdeauna firesc sa caute pricinele suferintei sale mai intai in sine, iar pentru cel nebun sa osandeasca mereu pe altii. ;mul cu dreapta judecata isi aminteste toate pacatele sale din copilarie pana in prezent+ el si le aminteste cu frica de /umnezeu si se asteapta sa sufere pentru pacatele sale+ si astfel, cand cade asupra lui suferinta, care vine fie prin prietenii sau prin dusmanii sai, de la oameni sau de la duhurile rele, fie mai curand fie mai tarziu, el cunoaste de indata pricinele suferintei sale, fiindca el isi cunoaste si isi aminteste pacatele pe care le-a facut. Cu toate acestea, omul cel nebun uita, si isi uita toate nedreptatile sale+ asadar, atunci cand cade asupra lui suferinta, el se zvarcoleste in chinuire mare si se intreaba cu uimire de ce il doare capul, de ce trebuie sa-si piarda toti banii sau de ce trebuie sa-i moara copiii. Si, in nebunia si mania sa, el va arata cu degetul spre fiecare fiinta de pe pamant si din cer, ca fiind responsabila pentru suferinta sa, inainte de a arata cu degetul spre sine singurul responsabil pentru suferinta sa in chip adevarat.

?inecuvantat este omul care foloseste suferintele sale pentru folosul si ajutorul oamenilor, cunoscand ca toata suferinta sa din aceasta viata scurta este ingaduita de /umnezeu din iubirea Sa pentru oameni. "n marea Sa mila, /umnezeu ingaduie suferinta asupra oamenilor pentru pacatele lor - prin mila Sa iar nu prin dreptatea Sa. "ntrucat, daca ar fi prin dreptatea Sa, atunci fiecare pacat ar aduce moartea in chip de netagaduit, dupa cum spune 7postolul) #Pacatul, odata savarsit, aduce moarte$ %"acov ,),*.. "n locul mortii, /umnezeu da tamaduire prin suferinta. Suferinta este calea prin care /umnezeu vindeca sufletul de lepra pacatului si de moarte.

3umai nebunul crede ca suferinta este rea. ;mul cu dreapta judecata stie ca suferinta nu este rea, ci este numai lucrarea raului si vindecare de rau. 3umai pacatul din om este raul cel adevarat, si nu se afla nici un rau in afara pacatului. ;rice altceva ce omul numeste in general rau, nu este asa, ci este un leac amar pentru tamaduirea raului. Cu cat omul este mai bolnav, cu atat leacul pe care-l prescrie medicul este mai amar. 5neori, chiar, bolnavului i se pare ca leacul este mai rau si mai amar decat boala insasi! Si uneori asa i se pare pacatosului) suferinta este mai grea si mai amara decat pacatul savarsit. /ar aceasta este numai o inselare - o inselare de sine foarte puternica. "n lume nu e2ista nici o suferinta nicaieri care sa fie atat de grea si atat de pierzatoare asa cum este pacatul. 8oata suferinta indurata de oameni si de popoare nu este nimic altceva decat tamaduirea bogata pe care o da Vesnica &ilostivire oamenilor si popoarelor pentru a-i mantui de moartea vesnica. <iecare pacat, chiar daca este mic, va aduce fara chip de tagada moartea, daca &ilostivirea nu ar ingadui suferinta pentru oameni cinstiti pentru a-i ridica din betia pacatului+ fiindca vindecarea care vine prin suferinta este adusa prin puterea harica a /uhului Sfant si de Viatadatator.

Puteti spune) #;mul se teme de suferinta pentru ca el se teme de moarte, si poate suferinta sa inlature moartea:$ Ce duce omul la moarte) boala sau leacul: <ara indoiala ca este boala, nu leacul. 0a fel, nu suferinta va duce sufletul la moarte ci pacatul, care aduce boala oamenilor si moartea sufletului. Pacatul este samanta mortii, o samanta groaznica care, daca nu este smulsa din radacina la timp prin suferinta si arsa prin focul /uhului Sfant, va creste si va umple tot sufletul, facandu-l vas al mortii, nu al vietii.

/e aceea, ne este lamurit faptul ca suferinta trebuie indurata cu rabdare si nadejde in /umnezeu, cu recunostinta fata de /umnezeu si cu bucurie. #&ulte necazuri si rele ai trimis asupra mea,$ spune imparatul /avid lui /umnezeu, #dar intorcandu-8e mi-ai dat viata si din adancurile pamantului iarasi m-ai scos A. Ca eu voi lauda cu instrumente de cantare adevarul 8au, /umnezeule, canta-voi 8ie din alauta, Sfantul lui "srael. ?ucurase-vor buzele mele cand voi canta 8ie si sufletul meu pe care l-ai mantuit$ %Psalm B6)'1-'=.. 7postolul Petru ii povatuieste pe credinciosi) #"ntrucat sunteti partasi la suferintele lui !ristos, bucurati-va$ %" Petru (),1.+ #lui !ristos$ - asta inseamna in mod constient si cu deplina intelegere, cu blandete si cu rabdare, pentru curatirea de pacatele noastre, pentru viata cea noua, pentru sporirea lui !ristos care traieste in noi si imprejurul nostru. Cand marele "oan ura de 7ur murea in e2il, chinuit si dispretuit de oameni, ultimele sale cuvinte au fost) #Slava lui /umnezeu pentru toate!$

Sfintele Scripturi si istoria ?isericii dau cele mai mari pilde de rabdare in suferinta care au fost cunoscute vreodata de catre oameni. Pericopa Evanghelica de astazi povesteste o asemenea pilda de mare si indelunga rabdare in suferinta. Si nu numai aceasta+ in povestirea omului celui slabanogit de paralizia sa care tinea de treizeci si opt de ani, indurand-o cu rabdare si nadejde, Evanghelia de astazi ne mai arata - sau mai degraba intareste - doua mari taine. Prima, ca omul acesta, care fusese bolnav vreme indelungata, purta pricina bolii sale, si suferinta sa, in sine, in pacatul sau. 7 doua, ca 7totputernicul /omn "isus !ristos l-a tamaduit pe suferind prin puterea Sa /umnezeiasca cu cuvintele) #"a-ti patul tau si umbla!$ "n aceasta, iubirea Sa /umnezeiasca pentru oameni si puterea Sa /umnezeiasca, care fusese ascunsa din priveliste de catre invelisul subtire, in suferinta, al trupului omenesc, era dat la iveala inca o data.

Pe atunci, "isus S-a suit la "erusalim. "ar in "erusalim, langa Poarta ;ilor, era o scaldatoare, care se numea pe evreieste Vitezda, avand cinci pridvoare. "nainte de aceasta, /omnul fusese in alileea, de unde venise in "erusalim pentru Sarbatoare. 3u-i usor de spus ce sarbatoare era aceasta) 8recerea, sau Cincizecimea, sau Curatarea+ dar nu este nevoie sa stim asta. /aca ar fi fost important, Evanghelistul ar fi facut aceasta lamurit. Scaldatoarea ;ilor, ori Vitezda, si-a luat numele de la Poarta ;ilor din apropiere %vezi 3ehemiah 1),, 1'+ ,')1-., prin care erau duse oile care erau randuite pentru jertfa+ si pentru ca oile pentru jertfa erau mai intai spalate in aceasta scaldatoare. Scaldatoarea e2ista pana astazi in "erusalim, dar este aproape o ruina si nu se mai foloseste acum. /ar pe vremea Evanghelistului, aceasta scaldatoare se folosea, dupa cum vedem ca se foloseste timpul prezent) "ar in "erusalim, langa Poarta ;ilor, este o scaldatoare. Cinci pridvoare acoperite care se aflau imprejurul scaldatoarei erau folosite ca adapost de catre bolnavii cei multi care isi cautau vindecarea in scaldatoare, asa cum se vede in urmatoarele cuvinte) "n acestea zacea multimea de bolnavi) orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al /omnului se cobora la vreme in scaldatoare si tulbura apa si cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea sanatos, de orice boala era tinut. &ulti bolnavi de pretutindeni, care sufereau de tot felul de boli, se adunau in locul acesta tainuit, ca sa-si gaseasca tamaduirea pe care o cautasera in desert de la oameni sau de la natura prin alte locuri. <aptul ca acea apa nu avea nici un fel de insusiri vindecatoare, in compozitia ei naturala sau in amestecul de minerale, ci era tamaduitoare prin puterea cea cereasca, este foarte limpede din faptul ca aceasta primea puteri vindecatoare din timp in timp, si aceasta numai atunci cand, prin Voia lui /umnezeu, un inger cobora si tulbura apa. Ce priveliste uimitoare si dramatica! "nchipuiti-va cele cinci pridvoare pline tare cu oameni din tot poporul, aflati in mare disperare, in suferinta! "nchipuiti-va case cu cinci etaje in care se aflau dureri si suferinte omenesti, lacrimi si vaicareli! "n preajma scaldatoarei se afla o cetate cu oameni multi, care cauta lenevirea, se tin cu toata puterea de bogatii si se zbat sa dobandeasca cinste si putere, care joaca o comedie atat cu trupurile cat si cu sufletele lor+ cu toate astea, lupta crancena a apropierii mortii, o moarte inceata, de durata, si singurul loc catre care se indreapta toti ochii) apa+ toti cei bolnavi aveau o singura asteptare - ingerul+ cu totii aveau o singura dorinta) vindecarea. #0a ce va foloseste sanatatea:$ - ii intrebati. Pentru acea comedie intreaga a trupului si a sufletului care se joaca in jurul vostru: 3u sunt prea multi cei care fac acestea pretutindeni, fara sa mai sporesti si tu numarul lor: Sau pentru a sluji lui /umnezeu: /ar nu este /umnezeu bine slujit si de catre cei care sufera intru El cu rabdare si nadejde: ;ri tu doresti sanatate pentru sanatatea in sine, si viata pentru viata in sine: /ar mijlocul nu se poate face scop. Cand /umnezeu te-a trimis in lume, El te-a trimis cu un scop+ cand El iti da sanatate, El are in minte un anumit scop. #;are omul pe pamant nu este ca intr-o

slujba ostaseasca si zilele lui nu sunt ca zilele unui simbrias:$, spune "ov %B),.. /aca omul este in armata, el se afla acolo pentru instructie, lupta si biruinta+ daca zilele lui sunt ale unui simbrias, atunci il asteapta plata la apusul zilelor sale. /ar viata pentru ea insasi - si pentru ca viata pamanteasca sa fie traita pentru viata pamanteasca, si sanatatea de dragul sanatatii - toate astea inseamna viata lipsita de scop si sanatate lipsita de scop. /e fapt, viata si sanatatea - pentru a implini comedia pacatului) nu inseamna un cutit ascutit pus la gat: Cinci pridvoare inghesuite de bolnavi de multa vreme - ce uimitoare invatatura pamanteasca pentru rabdare si nadejde in /umnezeu! Ce priveliste uimitoare si plina de viata, ce aducere aminte uimitoare si adevarata a acelei stari in care toti cei din cetatea din preajma scaldatoarei isi irosesc viata si sanatatea - si pentru care scop: Pentru a cumpara pacatul+ pentru a ingramadi pacate!

/ar daca cele cinci pridvoare de la Scaldatoarea Vitezda au ajuns o ruina cu multa, multa vreme in urma, nu va ganditi ca povestea supararii si saraciei omenesti care zac sub ei in gramezi mari se sfarseste pentru totdeauna. 3u va ganditi ca povestea aceasta este departe de voi si nu are nici o legatura cu viata voastra. "n cele cinci simturi, ca si sub cele cinci pridvoare, nu este strans un intreg depozit cu durere, suparare, lacrimi si vaicareli, pacat si faradelege, ganduri bolnave, pofte si patimi oarbe, incercari schiloade si nadejdi naruite: ;, Vitezda, Vitezda, cat esti de adevarata pretutindeni! "n tine ingerul lui /umnezeu implinea atunci lucrarea pastorului si izbavea oile cele pierdute una cate una, pana cand Sa aratat Pastorul tuturor - atat al ingerilor cat si al oamenilor. 5n inger tacut, slujitorul @iditorului sau, se foloseste de apa ta, pentru a spala oile cele bolnave de stricaciunea plina de pacat+ si cand Pastorul cel ?un a coborat in tine Cuvantul lui /umnezeu Cel ziditor, in trup si in fapta lucratoare - El, prin cuvantul Sau cel ziditor, au dus departe stricaciunea pacatului, si prin aceasta te-a lasat gol de pacat. Pastorul cel ?un. /in aceasta pricina, tu ai primit numele proorocesc Scaldatoarea ;ilor. #Si oile asculta de glasul 0ui A si oile merg dupa El caci cunosc glasul 0ui %"oan ,6)1-(. - glasul Pastorului celui ?un.

Si era acolo un om, care era bolnav de treizeci si opt de ani. "isus, vazandu-l pe acesta zacand si stiind ca este asa inca de multa vreme, i-a zis) Voiesti sa te faci sanatos: ?olnavul i-a raspuns) /oamne, nu am om ca sa ma arunce in scaldatoare, cand se tulbura apa+ ca pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea. /omnul cel intelept a vazut mai dinainte si de departe unde era nevoie de El. 7sta nu era din intamplare, de e2emplu, ca El a mers pe apa si a strabatut drumul pana in tara gadarenilor - chiar daca insotitorilor Sai li se parea ca este adevarat - dar El a vazut mai dinainte in duhul Sau ca erau in tara aceea doi oameni indraciti pe care El trebuia sa-i vindece. 3u era intamplator nici faptul ca El Se afla la poarta cetatii 3ain tocmai atunci cand il scoteau afara pe fiul mort al vaduvei, ci El iarasi a vazut mai dinainte ca "l astepta lucrare mare in locul acela si la vremea aceea. 0a fel, nu din intamplare S-a aflat El in "erusalim la aceasta Sarbatoare, oricare sarbatoare ar fi fost ea, nici nu a fost intamplator sau neobisnuit faptul ca El a vizitat acest adapost al durerii, Scaldatoarea ;ilor, dar totul s-a ispravit prin inainte cunoasterea si inainte vederea 0ui a timpului si a locului. Este limpede ca El nu venise in "erusalim pentru Sarbatoare, asa cum credeau cei care "l insoteau, ci pentru acest om bolnav si pentru lucrarea pe care trebuia El sa o savarseasca asupra lui.

7cesta era un om foarte, foarte bolnav. ?oala care tine treizeci si opt de zile li se pare oamenilor ca nu are sfarsit, atunci ce se poate spune despre o boala care

tine de treizeci si opt de ani: Cat de grabnic sau cat de incet trece timpul depinde de starea si firea noastra. Ceasurile de fericire au aripi, pe cand ceasurile de suferinta au aripile taiate, si adesea nu au nici picioare. 5nui paralitic timpul i se pare oprit pe loc+ lui i se pare ca timpul este la fel de nemiscator precum este si el. /aca inmultesti aceasta vreme de treizeci si opt de ani de boala de cel putin trei ori, vei obtine cu apro2imatie adevarata durata a timpului pentru omul care este sanatos, miscator, plin de viata si cu bucurie multa. 7cest paralitic a petrecut ceea ce ar insemna un veac intreg pentru omul sanatos, zacand in patul sau si impingand mai degraba timpul inaintea lui decat sa fie el impins de timp. Ce rabdare biruitoare avea acest om! Ce osteneli peste puterile omului, ca sa se tarasca pana la scaldatoare atunci cand ingerul /omnului tulbura apa! Ce nadejde neclintita in tamaduirea lui - de la zi la zi, de la an la an+ dar si de la deceniu la deceniu! Chiar daca acest bolnav suferea atat de mult pentru pacatele sale, noi nu putem decat sa ne minunam de el+ si, gandindu-ne la el, nu putem sa nu ne gandim la multimea de oameni slabi - barbati si femei, tineri si tinere - din zilele noastre care, sub o apasare cu mult mai mica si de o lungime mai mica, isi ridica mainile impotriva vietilor lor, plecand in lumea cealalta ca sinucigasi.

#Voiesti sa te faci sanatos:$ este intrebarea singurului Prieten care S-a plecat vreodata asupra patului sau de-a lungul acestor treizeci si opt de ani. #/oamne, nu am om!$ ;rbii au calauza, ologii au rudenii, neputinciosii au prieteni, dar eu nu am pe nimeni nicaieri in lumea asta mare, care sa simta mila fata de mine si sa ma duca la apa atunci cand primeste putere vindecatoare. Cand eu ma ostenesc sa ajung in apa, altul a fost ajutat inaintea mea sa intre in apa si a fost vindecat, si eu trebuie sa ma intorc in patul meu miscandu-ma cu dureri mari. Si asta se tot intampla de treizeci si opt de ani! #3u am om$, si nu am bani sa platesc un slujitor. "ntre atat de multi oameni din "erusalim - de la oameni fara lucru, pana la bogati si saraci - nu se afla nici macar un singur om care sa-ti intinda mana ca sa te ajute numai pentru sufletul lui, sau cel putin sa-si trimita sluga sa te ajute: 8rebuia cu adevarat ca ;mul sa vina tocmai din alileea, ostenindu-Se intr-o calatorie de trei zile, cand sunt atatia oameni fara de lucru in Cetatea Sfanta care umbla aiurea zi si noapte, doar la cativa metri de patul tau: /oamne, atat de multi umbla prin preajma, dar #Eu nu am om$. 7tat de multi preoti. "ata, 8emplul este doar peste drum! Preoti fara de numar citesc 0egea lui /umnezeu si invata pe oameni sa faca milostenii - dar nu-i nimeni care sa vina, sau sa trimita pe cineva care sa te ajute: 7sa este, /oamne+ se afla multi preoti in 8emplu, dar #Eu nu am om$. Sunt multi iudei, mii si mii de iudei, care s-au adunat in "erusalim pentru sarbatoare. /ar pe ei nu-i intereseaza un suferind trist si fara glas+ pe ei ii preocupa sambata. 7u venit mii si mii, numai ca sa aduca slava sambetei, asa cum stramosii lor preamareau vitelul de aur din pustiu. &ii si mii de iudei pot spune, #Eu nu am om$.

"ata un om - singurul om! Este /omnul - mai milostiv decat o rudenie sau un prieten, mai lucrator decat o sluga. El nu S-a pornit pe aceasta cale lunga si ostenitoare din alileea pana la "erusalim pentru ziua de sambata si de sarbatoare, ci pentru acest om in suferinta. El a venit astfel ca, prin fapte iar nu prin vorbe, sa puna intru aratare lipsa de mila a oamenilor ale caror simtaminte sunt invartosate. Si ;mul a venit pentru om.

"isus i-a zis) Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla. Si indata omul s-a facut sanatos si si-a luat patul si umbla. /in clipa aceea, probabil pentru totdeauna, ingerul lui /umnezeu a incetat sa coboare in Scaldatoarea ;ilor si sa tulbure apa+ ca iata,

&esia Se aratase, /omnul ingerilor, care tamaduieste fara nici un mijlocitor. "n vreme ce oamenii se aflau sub 0ege, fiind slujitori ai 0egii, /omnul S-a folosit de slujitorii 0ui. /ar acum ca harul a pogorat, si 0egea a fost data la o parte, atunci /omnul "nsusi Se apropie de oameni, precum tatal de fiii sai, si chiar El, cu mainile Sale, le daruieste lor daruri in chip nemijlocit.

Se poate pune intrebarea) de ce /omnul nu i-a pus acestui bolnav obisnuita intrebare) #Crezi tu asta:$ /e ce nu a cautat in el credinta, asa cum a facut El cu multi altii: /ar credinta acestui suferind nu este mai mult decat lamurita: El a zacut vreme de treizeci si opt de ani cu rabdare in locul acesta, cu nadejdea de a primi ajutor din cer. 7sta inseamna nu numai ca el crede in lucrarea minunata a ingerului lui /umnezeu+ intr-un fel, el crede si in /omnul "isus, desi nu-0 numeste /omn. /a, /oamne, eu vreau sa ma vindec, dar #Eu nu am om$. 8rebuie amintit, in trecere, ca /omnul a vindecat multi indraciti, surzi si muti, la care El nu a cautat credinta) El i-a vindecat din mila curata. "ar in acest caz, la Vitezda, /omnul savarseste lucrare, pe de o parte, din mila curata fata de omul care a suferit ani indelungati, care a suferit atat de mult printre oameni lipsiti de mila+ pe de alta parte, El savarseste lucrare dinadins, pentru ca aceasta lucrare de mila din partea 0ui, sa dea la iveala lipsa acesteia nu numai din partea cetatenilor "erusalimului, ci din partea tuturor oamenilor tuturor vremurilor care il vad pe aproapele lor in durere mare si nu ridica un deget ca sa-l ajute. "n sfarsit, /omnul dinadins il vindeca pe acest om in zi de sambata - desi putea foarte bine sa faca aceasta in zi de vineri, daca El ar fi dorit aceasta. El procedeaza astfel ca sa dea la iveala slava idoleasca a iudeilor fata de ziua de sambata, si pentru a arata ca omul este mai de pret decat ziua de sambata, si ca mila este mai de pret decat oricare fel de punere in lege pe dinafara. Si aceasta lucrare a lui !ristos are un semn unic al caii de lucrare a lui /umnezeu) sa se savarseasca mai multe scopuri in acelasi timp.

/ar in ziua aceea era sambata. /eci ziceau iudeii catre cel vindecat) Este zi de sambata si nu-ti este ingaduit sa-ti iei patul. ;, ce suflete nesimtitoare! ;, ce inimi invartosate! "n loc sa se veseleasca ca un vierme care se tara s-a facut iarasi om+ in loc sa-l felicite pentru refacerea sanatatii+ in loc sa se ridice intreaga cetate si sa se adune laolalta ca sa-0 slaveasca pe /umnezeul Cel viu si plin de iubire - in loc de toate astea, ei sunt maniosi ca omul a fost impins de pe pat si indreptat spre casa! /aca, in zi de sambata, un om mort ar fi fost inviat din morti in fata ochilor lor, ei nu s-ar fi minunat la invierea sa, ci l-ar fi certat, intreband) #/e ce esti om de nimic in zi de sambata:$

El le-a raspuns) Cel ce m-a facut sanatos, 7cela mi-a zis) "a-ti patul si umbla. Ei lau intrebat) Cine este omul care ti-a zis) "a-ti patul tau si umbla: "ata inca o dovada a celei mai mari orbiri a iudeilor si a fanatismului lor fata de ziua de sambata! ;mul care a fost vindecat vorbeste mai intai despre vindecarea sa, ca despre lucrul cel mai de pret, si apoi despre ducerea patului sau ca fiind de pret mai mic+ in vreme ce pe iudei nu-i intereseaza de loc vindecarea sa, viata sa. 7r fi fost firesc, dupa auzirea raspunsului, sa-l intrebe) #Cine este omul care te-a vindecat:$ /ar nu+ ei intreaba numai despre cealalta problema, mai mica si marunta) Ei l-au intrebat) Cine este omul care ti-a zis) "a-ti patul tau si umbla: Vedeti cum a ajuns in stricaciune Poporul 7les: Vedeti balariile care au crescut pe campul unde s-au nascut odinioara &oise, "saia si /avid: Vedeti cum, cucernicia iudeilor cea inflacarata de odinioara s-a schimbat in pandirea celor care tin sambata, si cum slujba preoteasca a /umnezeului Celui viu au sucit-o schimbando intr-o supraveghere politieneasca imprejurul statuii zeitei numita #sambata$:

"ar cel vindecat nu stia cine este, caci "isus Se daduse la o parte din multimea care era in acel loc. ;mul care fusese tamaduit privise din patul sau drept in ochii /omnului+ el "-a simtit suflarea datatoare de viata, el "-a cunoscut puterea facatoare de minuni - dar, cu toate acestea, el nu a putut spune numele 8amaduitorului sau, nici sa spuna de unde venise El. /ar /omnul, care savarsise aceasta, se retrage de indata din multime si lasa lucrurile sa-si urmeze cursul lor. El este Semanatorul care seamana samanta cea buna si o lasa sa creasca, si, la vremea potrivita sa aduca roada buna in pamantul in care a cazut. Savarsind buna lucrare, fapta /umnezeiasca, atat in puterea cat si in mila ei, El, /omnul, se retrage dintre oameni ca sa fuga de laudele lor, asa cum spune putin mai tarziu) #Slava de la oameni nu primesc$ %"oan *)(,.. El fuge de oameni ca acestia sa nu-0 pizmuiasca pe El, asa cum se intampla adesea. "n sfarsit, El fuge de oameni ca o pilda pentru noi toti, cei care ne numim Crestini. ; lucrare buna este desavarsita atunci cand aceasta se implineste din iubire curata pentru oameni, spre slava lui /umnezeu. 8oti cei care doresc sa savarseasca lucrari bune, sa nu le faca din mandrie sau din dorinta de a primi laude de la oameni. Pentru ca cel care aduce in privelistea oamenilor faptele sale cele bune este ca omul care isi duce oile sale intre lupi. 7tunci, noi trebuie sa avem paza buna asupra lucrarilor noastre celor bune, ca sa ne ferim sa starnim fie lauda fie pizma din partea altora. Cel care in chip voit cauta sa-si atraga lauda si pizma, impreuna cu lucrarea lui cea buna, va savarsi doua rele) lauda ii va aduce vatamare lui, iar pizma va aduce vatamare altora.

/upa aceasta "isus l-a aflat in templu si i-a zis) "ata ca te-ai facut sanatos. /e acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau. Vindecandu-i trupul, /omnul duce acum fapta spre treapta ei duhovniceasca cea mai inalta, aratandu-i ca pacatul a fost pricina bolii sale cumplite, si il povatuieste ca sa nu mai pacatuiasca din nou, #ca sa nu-ti fie ceva mai rau$. 3u se stie ce fel de pacat savarsise omul acesta, nici nu este nevoie sa stim aceasta, pentru ca se stie ca orice pacat aduce mania lui /umnezeu si inseamna o intoarcere de la /umnezeu, si de asemenea ca fiecare pacat, daca nu este urmat de pocainta adanca, trebuie sa aduca suferinta si durere mai curand sau mai tarziu. #/e acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau.$ 7cum /umnezeu ti-a aratat tie mila, si pacatul tau este iertat+ de aceea, nu-0 mai ispiti pe /umnezeu, caci ai putea sa simti asprimea dreptatii 0ui in locul milei. /aca ai putea sa-ti indreptatesti pacatul tau de mai inainte prin necunoasterea indestulata a lui /umnezeu si a puterii Sale, dupa ce ti s-a intamplat tie aceasta, nu vei mai putea gasi nici o indreptatire. 7ceasta reprezinta o atentionare minunata si cumplita pentru noi toti ca, atunci cand am simtit odata mila lui /umnezeu fata de noi, sa nu mai pacatuim, ca sa nu ne fie noua mai rau decat raul acela de care ne-a slobozit mila lui /umnezeu.

7tunci omul a plecat si a spus iudeilor ca "isus este Cel ce l-a facut sanatos. El spune aceasta cu buna credinta si scopul cel mai bun. El a fost intrebat despre "isus, si crede ca trebuie sa raspunda la intrebare. "n acelasi timp, el simte ca ii este dator cu aceasta ?inefacatorului sau, si astfel el crede ca trebuie sa-" faca cunoscut numele fiecarui om, mai ales celor care au intrebat despre El. @acand treizeci si opt de ani si gandindu-se numai la durerea sa, sarmanul om nici macar nu putea visa cat de rele erau inimile celor care se iscodeau cele despre "isus. Cum ar fi putut el banui ca intrebau de El, nu ca sa-" aduca slava, ca unui facator de minuni ci ca sa-0 ucida ca pe un stricator al legii sambetei:

;bservati aceasta) el merge si spune iudeilor ca "isus l-a facut pe el sanatos. El este stapanit de gandul vindecarii sale si de Vindecatorul sau, pe cand iudeii erau stapaniti de ziua de sambata si de incalcarea legii sambetei. Poate ca, in aceste clipe neobisnuite, el nu face deosebirea intre ceea ce gandeste el despre "isus si ceea ce gandesc iudeii despre El. El socoteste ca gandurile lui sunt si ale lor, gandurile sale marete si inflacarate despre venirea lui /umnezeu si minunea pe care a lucrat-o in el, si de aceea nu poate deslusi gandurile lor stramte si rautacioase, ca ei se ascund ca serpii sub frunze. andurile lui sunt de slavire a /omnului "isus, ?inefacatorul sau, si cele ale iudeilor sunt de ucidere a 0ui, caci se spune) iudeii A cautau sa-0 omoare %"oan *),=.. /e ce vor ei sa-0 omoare: Pentru ca El este singurul om pe care 0-a vazut bolnavul de la Vitezda in acesti treizeci si opt de ani: /a+ din aceasta pricina, si de asemenea pentru ca El este singurul ;m care pune pret mai mare pe viata unui om decat pe statuia moarta care este zeita iudeilor, adica ziua de sambata.

/ar /omnul a trecut nevatamat prin toate murdariile si lovirile rautatii iudeilor, raspandind prin cuvant si fapta Evanghelia Sa a iubirii de oameni, pana in clipa cand El a stiut ca trebuia sa se dea in mainile iudeilor+ pentru a arata adevarata Sa maretie prin umilire si, prin moarte, pentru a birui moartea. 7sadar slava si lauda 0ui, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant - 8reimea Cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea, si-n vecii vecilor. 7min.

Predica la Inaltarea Domnului

Evanghelia despre Inaltarea Domnului

uca 4C!5D-65 K ;apte B!5-BC

Si pe cand vor"eau ei acestea, ,l a stat in mi/locul lor si le-a zis: (ace voua. ar ei, inspaimantandu-se si infricosandu-se, credeau ca vad du!. Si isus le-a zis: De ce sunteti tul"urati si pentru ce se ridica astfel de ganduri in inima voastra* +edeti mainile &ele si picioarele &ele, ca ,u nsumi sunt; pipaiti-&a si vedeti ca du!ul nu are carne si oase, precum &a vedeti pe &ine ca am. Si zicand acestea, le-a aratat mainile si picioarele Sale. ar ei inca necrezand de "ucurie si minunandu-se, ,l lea zis: Aveti aici ceva de mancare* ar ei i-au dat o "ucata de peste fript si dintr-un fagure de miere. Si luand, a mancat inaintea lor. Si le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grait catre voi, fiind inca impreuna cu voi, ca tre"uie sa se implineasca toate cele scrise despre &ine in )egea lui &oise, in prooroci si in psalmi. Atunci le-a desc!is mintea ca sa priceapa Scripturile. Si le-a spus ca asa este scris si asa tre"uie sa patimeasca 3ristos si sa invieze din morti a treia zi, si sa se propovaduiasca in numele Sau pocainta spre iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la erusalim. +oi sunteti martorii acestora. Si iata, ,u trimit peste voi fagaduinta Tatalui &eu; voi insa sedeti in cetate, pana ce va veti im"raca cu putere de sus.

Si i-a dus afara pana spre 'etania si, ridicandu-Si mainile, i-a "inecuvantat. Si pe cand ii "inecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. ar ei, inc!inandu-se )ui, s-au intors in erusalim cu "ucurie mare. Si erau in toata vremea in templu, laudand si "inecuvantand pe Dumnezeu. Amin.

Carora S-a si infatisat pe Sine viu, dupa patima Sa, prin multe semne doveditoare, aratandu-li-Se timp de patruzeci de zile si vor"ind cele despre imparatia lui Dumnezeu. Si cu ei petrecand, le-a poruncit sa nu se departeze de erusalim, ci sa astepte fagaduinta Tatalui, pe care 4a zis ,l5 ati auzit-o de la &ine: Ca oan a "otezat cu apa, iar voi veti fi "otezati cu Du!ul Sfant, nu mult dupa aceste zile. ar ei, adunandu-se, l intre"au, zicand: Doamne, oare in acest timp vei aseza Tu, la loc, imparatia lui srael* ,l a zis catre ei: Nu este al vostru a sti anii sau vremile pe care Tatal le-a pus in stapanirea Sa. Ci veti lua putere, venind Du!ul Sfant peste voi, si mi veti fi &ie martori in erusalim si in toata udeea si in Samaria si pana la marginea pamantului. Si acestea zicand, pe cand ei priveau, S-a inaltat si un nor )-a luat de la oc!ii lor. Si privind ei, pe cand ,l mergea la cer, iata doi "ar"ati au stat langa ei, im"racati in !aine al"e, care au si zis: 'ar"ati galileeni, de ce stati privind la cer* Acest isus care S-a inaltat de la voi la cer, astfel va si veni, precum )-ati vazut mergand la cer.

Atunci ei s-au intors la erusalim de la muntele ce se c!eama al &aslinilor, care este aproape de erusalim, cale de o sam"ata. Si cand au intrat, s-au suit in incaperea de sus, unde se adunau de o"icei: (etru si oan si acov si Andrei, Filip si Toma, 'artolomeu si &atei, acov al lui Alfeu si Simon #elotul si uda al lui acov. Toti acestia, intr-un cuget, staruiau in rugaciune impreuna cu femeile si cu &aria, mama lui isus, si cu fratii )ui.

Cand randunelele nu prea mai au mancare si vine vremea rece, ele se duc in tarile calde, unde este mult soare si multa hrana. ; randunica zboara pe sus, cercetand aerul si aratand calea, si restul stolului o urmeaza.

Cand sufletele noastre nu prea mai au hrana in lumea materialnica, si cand se apropie frigul mortii - o, se afla vreo randunica ca aceea, ca sa ne duca intr-un loc cald, unde sa fie multa caldura duhovniceasca si hrana duhovniceasca: E2ista vreun asemenea loc: ;, e2ista vreo astfel de randunica:

"n afara ?isericii Crestine, nu se afla nimeni care sa ne poata da la aceasta, nici un fel de raspuns demn de incredere. ?iserica singura cunoaste aceasta, si cunoaste cu adevarat. Ea a vazut acea parte a >aiului dupa care tanjesc sufletele noastre in amurgul inghetat al acestei vieti pamantesti. Ea a vazut si aceasta randunica binecuvantata, cea dintai care sa zboare catre acel loc mult dorit, risipind intunericul, croind drum prin vazduhul greoi dintre pamant si cer, cu aripile ei puternice, deschizand calea pentru stolul din spatele ei. "n afara de aceasta, ?iserica de pe pamant iti poate marturisi despre stoluri de randunele fara de numar care au urmat prima >andunea, si au plecat impreuna cu ea spre tara

binecuvantata, tara imbelsugata de toate lucrurile cele bune - tara primaverii celei vesnice.

Veti vedea de aici ca, prin aceasta >andunica mantuitoare, ma gandesc la /omnul nostru "isus !ristos Cel inaltat. 3u a spus El "nsusi ca El este Calea: 3u a spus El "nsusi 7postolilor) #&a duc sa va gatesc loc A si va voi A lua la &ine$ %"oan ,()'1.: Si nu le-a spus El inainte de aceasta) #"ar Eu, cand &a voi inalta de pe pamant, ii voi trage pe toti la &ine$ %"oan ,')1'.: Ceea ce a spus El "nsusi a inceput sa se implineasca cateva saptamani mai tarziu, si a continuat sa se implineasca pana in zilele noastre, si se va implini pana la sfarsitul veacurilor. 7dica) fiind incepatorul primei zidiri a lumii, El este si incepatorul celei de a doua zidiri, sau reinnoirea binecuvantata a celei vechi. Pacatul a taiat aripile lui 7dam si cele ale tuturor urmasilor sai, si toti s-au indepartat de /umnezeu, au slabit in credinta si au fost orbiti de tarana din care au fost zidite trupurile lor. !ristos, ca 7dam cel 3ou, primul ;m, "ntaiul 3ascut intre oameni, a fost cel dintai care sa Se inalte la cer pe aripi duhovnicesti, catre tronul slavei si puterii vesnice, despicand calea spre cer si deschizand toate portile cerului urmatorilor 0ui cu aripile lor duhovnicesti - asa cum vulturul deschide calea puilor sai+ precum randunica merge inainte, aratand stolului calea si taind rezistenta mare a aerului.

#Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca sa zbor si sa ma odihnesc$ %Psalm *()=., a strigat psalmistul la necaz inaintea venirii lui !ristos. /e ce: El insusi e2plica) #"nima mea s-a tulburat intru mine si frica mortii a cazut peste mine+ teama si cutremur au venit asupra mea si m-a acoperit intunericul$ %Psalm *()(*.. 5n asemenea inteles cumplit al fricii de moarte si groaza de e2istenta in pustiurile vietii acesteia trebuie, ca un cosmar greu, sa apese intreaga lume care are judecata, lumea cinstita inaintea lui !ristos. #Cine-mi va da mie aripi de porumbel ca sa zbor din viata aceasta:$ - aceasta trebuie sa fie intrebarea pusa de multe suflete nobile si sensibile. /ar incotro vei zbura, o, suflete pacatos: &ai poti, ca intr-un vis, sa mai simti locul acela de caldura si lumina de unde ai fost izgonit: "ata, portile s-au inchis dupa plecarea voastra, si acolo au fost asezati heruvimi cu sabii de foc, ca sa va opreasca venirea voastra. "ata, pacatul v-a taiat aripile voastre - nu aripile de pasare ci aripile /umnezeiasti - si v-a trimis cu hotarare spre pamant. Este nevoie de cineva, care mai intai sa va slobozeasca de greutatea pacatului, sa va spele si sa va faca sa stati drept. Si apoi cineva trebuie sa va sadeasca si sa va hraneasca aripi noi in voi, ca sa puteti zbura. 7poi aveti nevoie de cineva, de cineva foarte puternic, care sa-i tina deoparte pe ingerii cu sabii de foc, ca sa va lase pe voi sa treceti spre tara voastra slavita. "n cele din urma, aveti nevoie de cineva care sa afle mila pentru voi de la @iditorul vostru indurerat, pentru ca El sa va primeasca din nou in pamanturile tarii Sale fara de moarte. 7cest #cineva$ nu era cunoscut lumii pre-crestine. El S-a aratat ca /omnul si &antuitorul nostru "isus !ristos, <iul /umnezeului Celui viu. /in iubire pentru voi, El S-a pogorat din cer si a venit pe pamant, luand haina trupeasca, a fost prins de dragul vostru, intemnitatilor, a suferit sudoare si inghet, a indurat foame si sete, Si-a dat fata ca sa fie scuipata si trupul Sau ca sa fie batut in cuie pe Cruce, S-a asezat in mormant ca les, a coborat in iad ca sa strice o inchisoare mai rea decat viata aceasta, care va astepta pe voi dupa plecarea din trup - si toate astea pentru a va mantui pe voi din mrdaria pacatului, si v-a asezat pe picioarele voastre. El a inviat din morti, ca prin aceasta sa va dea aripi pentru zborul la cer, si in cele din urma S-a inaltat la cer pentru a va deschide calea si a va duce in locasul ingerilor. 3u trebuie acum sa oftati cu, cutremur si groaza ca "mparatul /avid, nici nu trebuie sa doriti aripi de porumbel, caci a venit Vulturul, si a aratat si despartit drumul in doua. Voi trebuie numai sa cresteti aripile duhovnicesti care vi s-au dat la botez intru numele 0ui, si sa doriti cu toata taria

sa va urcati acolo unde S-a urcat El. El a facut nouazeci si noua la suta din tot ceea ce va trebuie pentru mantuirea voastra+ nu va veti osteni sa faceti unu la suta cat a ramas pentru mantuirea voastra+ si aceasta cand, pentru voi, vi se va da cu bogatie intrarea in vesnica imparatie a /omnului nostru si &antuitorului "isus !ristos %"" Petru ,),,.:

"naltarea /omnului de la pamant la cer este la fel de neasteptata pentru oameni ca si pogorarea 0ui din cer pe pamant si nasterea 0ui in trup care s-a savarsit spre a Se intoarce la ingeri. Care intamplare din viata Sa nu reprezinta ceva fara de asemanare si neasteptat de neasemuit pentru lume: 7sa cum ingerii urmareau cu uimire cum /umnezeu, la prima zidire, a despartit lumina de intuneric si apa de uscat, cum El a asezat stelele pe taria cerului, si cum a facut plantele si animalele din tarana si la urma a facut omul, dandu-i suflet viu, tot asa fiecare dintre noi trebuie sa privim cu uimire faptele vietii &antuitorului, incepand cu minunata ?unavestire a Preasfintei <ecioare de catre 7rhanghelul avriil in 3azaret, si pana la capat, cu scopul "naltarii Sale minunate pe &untele &aslinilor. 0a prima vedere, totul este neasteptat, dar, cand se fac constienti de planul pentru randuirea mantuirii noastre, toti oamenii cu judecata trebuie sa strige de bucurie si sa aduca slava puterii lui /umnezeu, intelepciunii Sale si iubirii Sale pentru oameni. 3u poti desprinde nici macar o singura intamplare mare din viata lui !ristos fara sa strice intregul, asa cum nu poti taia bratul sau piciorul omului fara sa-l mutilezi, sau sa muti luna de pe bolta cereasca sau sa distrugi o parte a miriadelor de stele, fara sa aduci stricaciune randuielii si frumusetii cerurilor. 7sa ca nu te gandi sa spui) #3u era necesar ca /omnul sa Se inalte la cer!$ Cand unii dintre iudei au fost siliti sa recunoasca adevarul si sa strige) #8oate le-a facut bine!$ %&arcu B)1B., cum putem noi, care suntem botezati in numele 0ui, sa nu credem ca tot ceea ce a facut El, a facut bine) planuind si randuind cu mare intelepciune. Si "naltarea 0ui este de asemenea buna, a planuit si a randuit cu mare intelepciune, asa cum sunt si "ntruparea 0ui, ?otezul, Schimbarea la <ata si "nvierea. #Va este de folos ca sa &a duc Eu$ %"oan ,=)B., a spus /omnul ucenicilor Sai. Vedeti cum El randuieste si face tot ce este cel mai bine pentru oameni: <iecare cuvant si lucrare a 0ui are ca scop binele nostru. "naltarea 0ui este bunul nemarginit pentru noi toti. /aca nu ar fi asa, El nu S-ar fi inaltat. /ar sa ne oprim asupra "naltarii insasi, asa cum o istoriseste Evanghelistul 0uca in cele doua carti) Evanghelia sa si <aptele 7postolilor.

/omnul a spus ucenicilor Sai) #7sa este scris si asa trebuie sa patimeasca !ristos si sa invieze din morti a treia zi.$ Cine a scris aceasta: /uhul Sfant a scris aceasta, in sfatuirea din launtrul Sfintei 8reimi si prin prooroci si inainte vazatori, in 0egea lui &oise, si in prooroci, si in psalmi. /omnul socoteste ca aceste carti sunt de pret in masura in care acestea spusesera mai dinainte ce urma sa " se intample 0ui. 7colo s-a proorocit si aici s-a implinit. 7colo erau duhuri si lucruri de mare pret+ aici e viata si adevar. 7poi El le-a deschis mintea ca sa poata pricepe Scripturile. /eschiderea mintii lor este o minune la fel ca si invierea din morti, caci sub valul gros al pacatului intelegerea omeneasca se afla in intunericul mormantului) citeste si nu intelege+ se uita dar nu vede+ aude dar nu intelege. Cine se uitase si citise cuvintele Scripturii mai mult decat carturarii din "erusalim dar cine a vazut cel mai putin in cuvintele pe care le citeau: /e aceea, de ce nu a ridicat /omnul valul gros de pe mintile lor, ca sa inteleaga si ei ca si 7postolii: /e ce acestia doreau aceasta pe cand aceia nu: Pentru ca, in timp ce carturarii si batranii spuneau despre El) #;mul acesta este pacatos$, si asteptau un prilej ca sa-0 omoare, 7postolii au spus) #/oamne la cine ne vom duce: 8u ai cuvintele vietii celei vesnice$ %"oan =)=4.. /omnul deschide mintea pentru intelegere numai

acelora care doresc aceasta+ El da apa vietii numai celor insetati, si El Se arata numai celor care "l cauta cu dorinta arzatoare.

#7sa este scris si asa trebuie sa patimeasca A$ /aca Scripturile ar fi fost scrise de oameni obisnuiti, din intelegerea lor omeneasca, nu s-ar fi facut referiri la <iul lui /umnezeu in aceste scrieri, nici nu s-ar fi grabit sa se implineasca. /ar scrierile proorocilor au fost lucrarea /uhului Sfant, si /umnezeu, credincios lui "nsusi si fagaduintelor Sale, 0-a trimis pe <iul Sau, Cel 5nul 3ascut sa implineasca aceste fagaduinte. #7sa trebuie sa patimeasca$, a spus Cel Care vede intreaga lume zidita de la un capat la celalalt, tot asa cum omul vede o pagina scrisa, care se afla in fata lui. 7poi, cand "nteleptul spune ca trebuia sa se intample, nu sunt orbii de ras cand ei spun ca nu era nevoie sa se intample: 8rebuia sa se intample) /omnul trebuia sa sufere in vremelnicie, ca sa se bucure in vesnicie. Si El a trebuit sa invie din nou, pentru ca noi sa inviem prin El la viata cea vesnica.

#Si sa se propovaduiasca in numele Sau pocainta spre iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la "erusalim.$ %Sf. &arcu, in Evanghelia sa, spune aceasta cu alte cuvinte) #Propovaduiti Evanghelia la toata faptura.$ #8oata faptura$ inseamna #toti oamenii$. rigorie /ialogul spune intr-o omilie %GG"G, despre &arcu ,=),(-'6.) #;mul are ceva asemenea cu toata zidirea. Cu piatra el are aceeasi fiinta+ cu lemnul, viata+ cu animalele, simturile+ cu ingerii, priceperea A 7sadar, prin #8oata faptura$ noi trebuie sa intelegem #omul$.. /aca /omnul "isus nu ar fi suferit si nu ar fi murit pentru pacatele noastre, cine dintre noi ar fi stiut ca pacatul este o otrava aducatoare de moarte: Si daca El nu ar fi inviat, cine dintre noi, ar mai avea nadejde, descoperind cat de cumplit este pacatul: Pocainta nu ar fi de nici un folos, nici iertarea nu ar fi cu putinta. Caci pocainta este legata de suferinta, si iertarea cu invierea prin puterea /umnezeiasca. Prin pocainta, omul cel vechi, imbolnavit de pacat moare si coboara in mormant, si prin iertare, omul cel nou se naste la viata noua. "ata, cele mai minunate vesti pentru toate popoarele pamantului, incep la "erusalim. Ceea ce 7rhanghelul avriil, slujitorul 7totvazatorului, a spus dreptului "osif in cuvintele proorocului) #El va mantui poporul Sau de pacatele lor$ %&atei ,)',., este intarit de catre Stapanul "nsusi, cu e2perienta celui in suferinta si dreptatea biruitorului. /ar de ce se spune) #incepand de la "erusalim$: Pentru ca marea 9ertfa a fost adusa in "erusalim pentru intreaga omenire, si pentru ca acolo a stralucit lumina "nvierii deasupra mormantului. 7tunci, in sens tainic - daca "erusalimul reprezinta mintea omului este limpede ca pocainta si smerenia trebuie sa inceapa cu intelegerea, si de aici sa cuprinda launtrul omului in intregime. &andria mintii l-a aruncat pe Satan in iad+ mandria mintii i-a indepartat pe 7dam si Eva de /umnezeu+ mandria mintii i-a impins pe farisei si pe carturari sa-0 ucida pe /omnul. &andria mintii este cel mai mare camp al pacatului pana in ziua de astazi. /aca mintea omului nu ingenuncheaza inaintea lui !ristos, atunci genunchii lui nu se vor pleca. Cel care a inceput sa-si linisteasca mintea cu pocainta, a inceput sa-si tamaduiasca si rana cea mai adanca.

#Voi sunteti martorii acestora.$ &artorii caror lucruri: &artorii suferintelor /omnului, martorii slavitei Sale "nvieri, martorii trebuintei pocaintei, martorii adevarului iertarii pacatelor. /omnul a spus 7postolului Pavel, cand acesta il schimbase din prigonitor in 7postolul Sau) #Caci spre aceasta &-am aratat tie) ca sa te randuiesc slujitor si martor, si al celor ce ai vazut$ %<apte '=),=.. Si 7postolul Petru spune oamenilor, in prima sa predica, dupa pogorarea /uhului Sfant) #/umnezeu a inviat pe 7cest "isus, Caruia noi toti suntem martori$ %<apte ')1'..

7postolul "oan spune de asemenea) #Ce A am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si mainile noastre au pipait A va vestim si voua$ %" "oan ,),,1.. 7postolii au fost atunci, martori cu ochii lor ai predicilor insufletite ale lui !ristos, ai minunilor Sale si a toate cele ce s-au intamplat in timpul vietii Sale pamantesti ale tuturor acestora pe care se intemeiaza mantuirea noastra. Ei au auzit si au vazut si au impartasit 7devarul. 7cestia au fost cei dintai care au fost luati in vasul mantuirii din potopul pacatului, astfel incat si acestia sa ia si pe altii la bord si sa se mantuiasca. &intile lor au fost scuturate de mandrie, si inimile lor au fost curatate de patimi. /omnul "nsusi le-a aratat aceasta) #7cum voi sunteti curati, pentru cuvantul pe care vi l-am spus$ %"oan ,*)1.. /eci, ei nu au fost numai martori ai tuturor faptelor celor ce puteau fi vazute, auzite, cercetate si pipaite, referitor la Cuvantul lui /umnezeu, ci au fost si martorii regenerarii si reinnoirii omului prin pocainta si curatirii de pacat. Evanghelia s-a desfasurat nu numai inaintea ochilor si urechilor lor, ci si in launtrul lor, in inimile si mintile lor. ; intreaga revolutie a inimii si a mintii s-a infaptuit in ei in vremea celor trei ani de ucenicie pe langa !ristos. 7ceasta revolutie statea in moartea dureroasa a omului celui vechi din ei, si nasterea si mai dureroasa a omului celui nou. Cate dureri de moarte au rabdat sufletele lor pana cand in sfarsit, regenerate si stralucitoare de lumina, au putut striga) #Stim ca am trecut de la moarte la viata$ %" "oan 1),(.: Cata vreme a trebuit, cata osteneala, sovaiala, frica, chinuire, ratacire, cugetare si cercetare - pana ce ei s-au facut marturisitori credinciosi ai suferintei mortii si "nvierii trupesti ai /omnului "isus, ca si ai suferintei, mortii si invierii lor duhovnicesti: 8otusi, la vremea aceea, 7postolii nu erau destul de sporiti si statorniciti duhovniceste. Si asa /omnul continua sa-i indrume ca ucenici, incurajandu-i in clipa plecarii cu cuvintele) #3u va voi lasa orfani$ %"oan ,(),4.. /e aceea El a ramas cu ei vreme de patruzeci de zile dupa "nvierea Sa, aratandu-Se viu prin multe semne doveditoare A si vorbind cele despre imparatia lui /umnezeu. Si de aceea, El a fagaduit in cele din urma sa trimita pe /uhul Sfant, taria din cer.

Si i-a dus afara pana spre ?etania si, ridicandu-Si mainile, i-a binecuvantat. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. Ce despartire de pamant mareata si emotionanta! /e pe &untele &aslinilor, de sub care fusese adus iarasi la viata aceasta vremelnica, /omnul cel "nviat S-a inaltat spre inaltimile nesfarsite ale vietii vesnice. El nu S-a inaltat la stele, ci deasupra lor+ El nu S-a inaltat la ingeri, ci deasupra lor+ nu la puterile ceresti, ci deasupra lor+ deasupra tuturor cetelor nemuritoare, ceresti, deasupra tuturor salasurilor ceresti ale ingerilor si ale celor drepti+ sus, mult mai sus de ochii heruvimilor, chiar catre tronul 8atalui ceresc, catre altarul tainic al Sfintei si de Viata /atatoarei 8reimi. &asura acestor inaltimi nu e2ista in lumea zidita+ poate ca singurul lucru cu care se poate asemana in directia opusa, sta in adancurile in care l-a aruncat mandria pe 0ucifer, cel lepadat de /umnezeu+ sunt adancimile in care 0ucifer a dorit sa arunce intreaga omenire. /omnul "isus ne-a mantuit din aceasta stricaciune fara de sfarsit si, in locul adancimilor acestei prapastii, El ne-a ne-a ridicat pe noi la inaltimile /umnezeiesti ale cerului. El ne-a inviat pe noi pentru doua pricini ) mai intai, pentru ca El a inviat ca om in trup, asa cum suntem noi+ si in al doilea rand, pentru ca El nu a inviat pentru El ci pentru noi, ca sa ne deschida calea spre pacea cu /umnezeu. "naltandu-Se in trupul Sau cel inviat, pe care oamenii l-au ucis si l-au ingropat in mormant, El a binecuvantat cu mainile care purtau ranile cuielor. ; /oamne prea binecuvantate, cat de mare este mila 8a! "storia venirii 8ale in lume a inceput cu binecuvantare, si se sfarseste cu binecuvantare. Vestind venirea 8a in lume, 7rhanghelul avriil a intrat la Preasfanta 3ascatoare de /umnezeu cu cuvintele) #?ucura-ta, ceea ce esti plina de har A ?inecuvantata esti tu intre femei!$ %0uca ,)'4.. Si acum, cand 8u "ti iei ramas bun de la cei care 8e-au primit pe 8ine, 8u "ti intinzi mainile binecuvantandu-i imbelsugat. ;, Preabinecuvantatule intre oameni! ; "zvorule haric de binecuvantari! ?inecuvanteaza-ne si pe noi, asa cum i-ai binecuvantat pe 7postolii 8ai!

Si privind ei, pe cand El mergea la cer, iata doi barbati au stat langa ei, imbracati in haine albe, care au si zis) #?arbati galileieni, de ce stati privind la cer: 7cest "isus care S-a inaltat de la voi la cer, astfel va si veni, precum 0-ati vazut mergand la cer.$ Cei doi barbati in vesminte albe sunt doi din cetele ingerilor nevazuti care 0-au insotit pe /omnul lor de la pamant la cer, asa cum odinioara 0-au insotit din cer pe pamant la zamislirea Sa in 3azaret si la nasterea Sa in ?etleem. 0a "naltarea Sa, doi dintre ei, dupa randuiala lui /umnezeu, s-au fact vazuti privirii omenesti, ca sa dea vestire ucenicilor. 7ceasta vestire era foarte trebuincioasa pentru ei, caci acestia s-ar fi putut simti singuri si parasiti dupa plecarea &antuitorului. #7cest "isus care S-a inaltat de la noi la cer, astfel va si veni.$ 7ceasta este vestirea lui !ristos prin cei doi ingeri ai Sai. Vedeti largimea iubirii /omnului pentru oameni: Chiar la vremea "naltarii Sale la cer, catre tronul slavei /umnezeului Celui in 8reime, El nu Se gandeste la Sine, nici la slava Sa dupa toata umilirea, nici la odihna dupa muncile Sale cele grele de pe pamant, ci la ucenicii Sai care au ramas in urma pe pamant. /esi El "nsusi le-a dat lor sfatuire si incurajare imbelsugata, El le trimite ingerii 0ui, ca sa le dea lor mai multa mangaiere si bucurie. /esi El fagaduise sa trimita /uhul, &angaietorul, si desi El "nsusi le spusese) #3u va voi lasa orfani+ voi veni la voi$ %"oan ,(),4.. /e fapt El face mai mult decat fagaduise) El le arata ingeri din cer, vestitorii si slujitorii Sai, mai intai ca sa-i lamureasca de puterea Sa si, apoi, ca sa reinnoiasca, prin buzele ingerilor, fagaduinta ca El va veni din nou la ei. El face tot ce este cu putinta ca sa ia de la ei frica si durerea, si ca sa-i sporeasca cu indrazneala si bucurie.

7tunci ei s-au inchinat 0ui si s-au intors la "erusalim cu bucurie mare. Ei s-au inchinat /omnului 7totputernic cu duhul si cu trupul, ca semn al smereniei si ascultarii lor. 7ceasta inchinaciune a lor inseamna) <aca-se voia 8a, ; /oamne 7totputernic! Si ei s-au intors de la &unrele &aslinilor la "erusalim, asa cum li se poruncise. Ei nu s-au intors cu tristete, ci cu bucurie mare. Ei ar fi fost mahniti daca /omnul ar fi plecat de la ei in vreun alt chip. /ar aceasta plecare era o noua si mareata aratare pentru ei. El nu a disparut din privelistea lor in oricare chip, ca sa mearga oriunde, ci S-a inaltat la cer intru slava si putere. 7stfel s-au implinit in chip deslusit cuvintele Sale proorocesti despre aceasta intamplare, tot asa cum sau implinit acelea despre patimirea si "nvierea Sa. Si mintea 7postolilor s-a deschis, ca sa priceapa ceea ce spusese El) #Si nimeni nu s-a suit in cer, decat Cel ce S-a coborat din cer, <iul ;mului, Care este in cer$ %"oan 1),1.+ si inca ceva ce spusese El ucenicilor in chip de intrebare %cand se mirasera ei de cuvintele 0ui despre painea care va veni din cer.) #/aca veti vedea pe <iul ;mului suindu-Se acolo unde era mai inainte:$ %"oan =)='.. - si iarasi) #"esit-am de la 8atal si am venit in lume+ iarasi las lumea si &a duc la 8atal$ %"oan ,=)'4.. "ntunericul nestiintei toarna frica si tulburare in suflet, dar lumina cunoasterii adevarului toarna in suflet bucurie, si da putere si incredere. 5cenicii se aflasera in frica si tulburare cand /omnul le-a vorbit despre moartea si "nvierea Sa. /ar cand ei 0-au vazut inviat si viu, s-au bucurat. 5cenicii trebuie sa fi fost iarasi cu frica si tulburare cand /omnul le-a vorbit despre "naltarea Sa la cer si despartirea de ei. /ar cand aceasta se petrecea inaintea ochilor lor, dupa cum fusese proorocit, ei sau umplut de bucurie mare. <rica lor s-a destramat, sovaiala lor a disparut, tulburarea lor a zburat de la ei, si in locul acestora toate s-a aflat adeverirea - o adeverire frumoasa, luminoasa+ si din adeverire au capatat putere si bucurie. 7cum ei stiau precis ca /omnul si "nvatatorul lor Se pogorase din cer, pentru ca acum El Se inaltase la cer+ si ca El a fost trimis de catre 8atal, pentru ca El Se intorsese acum la 8atal+ si ca El este 7totputernic in cer asa cum a fost si pe pamant, caci ingerii "l inconjoara si fac Voia 0ui. /e aceasta cunoastere sigura era acum legata credinta sigura ca El va veni din nou, nu oricum, ci intru putere si slava, asa cum le spusese El de multe ori, si ingerii 0ui repetau acum fagaduinta.

/eci, pentru ei nu ramasese nimic altceva decat sa-" implineasca poruncile cu ravna. El le poruncise sa ramana in "erusalim si sa astepte putere de sus.Cu bucurie mare si deplin indreptatita, si cu credinta mare ca aceasta putere de sus va cobori peste ei, acestia s-au intors in "erusalim.

Si erau toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe /umnezeu. "n alta parte se spune ca toti acestia, intr-un cuget, staruiau in rugaciune %<apte ,),(.. "n cele din urma ei vazusera si aflasera ca nu-si puteau abate inimile si mintile de la /omnul care se departase din privelistea lor, dar care era, din pricina aceasta, sadit cu si mai multa hotarare in sufletele lor. El s-a salasluit in inimile lor cu putere si slava, si strigau laudandu-0 si binecuvantandu-0 pe /omnul. Si asa El a fost din nou cu ei mai degraba decat se asteptasera ei. El nu S-a intors in chip vazut ochilor lor, ci ca sa Se salasluiasca in sufletele lor. El nu a venit singur in sufletele lor, ci a venit impreuna cu 8atal, caci spusese celor care "l iubeau pe El) #Eu si 8atal &eu A vom veni la el si vom face locas la el$ %"oan ,()'1.. 3umai /uhul Sfant trebuia sa Se pogoare si sa-Si faca locas in ei, ca ei sa fie barbati desavarsiti, in care sa fie reinnoit chipul si asemanarea /umnezeului Celui in 8reime. 7ceasta trebuiau astepte ei in "erusalim. Si au asteptat pana a venit. @ece zile mai tarziu, /uhul Sfant S-a pogorat, putere de sus, peste aceasta cea dintai biserica Crestina, ca sa nu plece din ?iserica lui !ristos pana in zilele noastre, si pana la sfarsitul veacurilor.

"l laudam si-0 binecuvantam pe /omnul care, prin "naltarea Sa, ne-a deschis mintea ca sa pricepem si sa vedem calea si scopul vietii noastre. 0audam si binecuvantam pe 8atal, care raspunde iubirii noastre pentru <iul cu iubirea 0ui, si "si face locasul sau, impreuna cu <iul, intru toti cei care tin si marturisesc poruncile /omnului. Si in toata vremea "l pastram in minte pe 8atal si pe <iul, laudandu-" si binecuvantandu-" - intocmai ca 7postolii din cetatea "erusalimului - asteptand putere de sus) /uhul, &angaietorul - ca sa vina peste noi) Cel Care vine peste noi toti la ?otezul nostru, dar care pleaca de la noi pentru pacatele noastre. <ie ca sa se reinnoiasca in noi omul cel intreg, cel ceresc+ sa ne invrednicim, intocmai ca 7postolii, sa primim binecuvantarea /omnului nostru "isus !ristos Cel slavit si inaltat, caruia " Se cuvine slava si lauda, dimpreuna cu 8atal si cu /uhul Sfant 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min. Predica la "usalii

Evanghelia despre pogorarea Duhului

fant

Ioan E!CE-65+ @!B-4 K ;apte 4!B-B

"n ziua cea din urma - ziua cea mare a sarbatorii - "isus a stat intre ei si a strigat, zicand) /aca inseteaza cineva, sa vina la &ine si sa bea. Cel ce crede in &ine, precum a zis Scriptura) rauri de apa vie vor curge din pantecele lui. "ar aceasta a zis-o despre /uhul pe Care aveau sa-0 primeasca acei ce cred in El. Caci inca nu era %dat. /uhul, pentru ca "isus inca nu fusese preaslavit.

/eci din multime, auzind cuvintele acestea, ziceau) Cu adevarat, 7cesta este Proorocul. "ar altii ziceau) 7cesta este !ristosul. "ar altii ziceau) 3u cumva din alileea va sa vina !ristos: 3-a zis, oare, Scriptura ca !ristos va sa vina din samanta lui /avid si din ?etleem, cetatea lui /avid: Si s-a facut dezbinare in multime pentru El. Si unii dintre ei voiau sa-0 prinda, dar nimeni n-a pus mainile pe El. /eci slugile au venit la arhierei si farisei, si le-au zis aceia) /e ce nu 0-ati adus: Slugile au raspuns) 3iciodata n-a vorbit un om asa cum vorbeste 7cest ;m.

Si le-au raspuns deci fariseii) 3u cumva ati fost si voi amagiti: 3u cumva a crezut in El cineva dintre capetenii sau dintre farisei: /ar multimea aceasta, care nu cunostea 0egea, este blestemata! 7 zis catre ei 3icodim, cel ce venise mai inainte la El, noaptea, fiind unul dintre ei) 3u cumva 0egea noastra judeca pe om, daca nu-l asculta mai intai si nu stie ce a facut: Ei au raspuns si i-au zis) 3u cumva si tu esti din alileea: Cerceteaza si vezi ca din alileea nu s-a ridicat prooroc. "ar "isus S-a dus la &untele &aslinilor. /ar dimineata iarasi a venit la templu, si tot poporul venea la El+ si El, sezand, ii invata.

Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc. Si din cer, fara de veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si li s-au aratat, impartite, limbi de foc si au sezut pe fiecare dintre ei. Si s-au umplut toti de /uhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor /uhul a grai. Si erau in "erusalim locuitorii iudei, barbati cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Si iscandu-se vuietul acela, s-a adunat multimea si s-a tulburat, caci fiecare ii auzea pe ei vorbind in limba sa. Si erau uimiti toti si se minunau, zicand) "ata, nu sunt acestia care vorbesc toti galileieni: Si cum auzim noi fiecare limba noastra in care ne-am nascut: Parti si mezi si elamiti si cei ce locuiesc in &esopotamia, in "udeea si in Capadocia, in Pont si in 7sia, in <rigia si in Pamfilia, in Egipt si in partile 0ibiei cea de langa Cirene, si romanii in treacat, iudei si prozeliti, cretani si arabi, ii auzim pe ei vorbind in limbile noastre despre faptele minunate ale lui /umnezeu!

Cand se seamana samanta, puterea caldurii si a luminii trebuie sa patrunda inauntru ca s-o faca creasca.

Cand se planteaza pomul, puterea vantului trebuie sa vina ca sa-l faca puternic si sa-si intareasca radacina.

Cand gospodarul isi construieste casa, el cauta puterea rugaciunii, ca sa-i sfinteasca casa.

/omnul nostru "isus !ristos a semanat samanta de cel mai mare pret in campul lumii acesteia. 8rebuia sa vina puterea Sfantului /uh, ca sa-i dea caldura si lumina, si sa o faca sa creasca.

/umnezeu <iul a semanat Pomul Vietii in campurile deserte si necultivate ale mortii. 8rebuia ca vartejul puternic al /uhului sa respire in el, ca sa intemeieze Pomul Vietii.

"ntelepciunea lui /umnezeu de dinaintea vesniciei se facuse salasuri de suflete alese ale oamenilor. Puterea si intelepciunea /uhului lui /umnezeu trebuia sa pogoare in acest salas si sa-l sfinteasca.

&irele /umnezeiesc "si alesese &ireasa Sa, ?iserica sufletelor curate, si /uhul bucuriei vesnice trebuia sa pogoare ca sa uneasca cerul si pamantul cu un inel, si sa invesmanteze &ireasa in haina de nunta.

8oate urmau sa se intample asa cum au fost proorocite. /uhul Sfant a fost fagaduit si /uhul Sfant a venit. Cine putea sa fagaduiasca venirea pe pamant a /uhului 7totputernic afara numai de Cel care stia ca /uhul va face ascultare si va veni: Si cui va putea sa dea asemenea ascultare grabnica daca nu Celui 5nuia fata de care El are iubire desavarsita:

;, cat de desavarsita este iubirea binevoitoare, ca sa arate ascultare desavarsita! 7ceasta iubire desavarsita nu se poate arata desavarsit in nici un alt chip decat numai in ascultare desavarsita. "ubirea este cu grija mare in toata vremea si in tot ceasul, si cu dorinta si graba de a asculta pe cel iubit. Si din ascultare desavarsita vine, ca un izvor de lapte si miere, bucurie desavarsita, care face iubirea un lucru frumos.

8atal are iubire desavarsita pentru <iul si /uhul Sfant+ <iul are iubire desavarsita pentru 8atal si pentru /uhul+ si /uhul are iubire desavarsita pentru 8atal si pentru <iul. /atorita acestei iubiri desavarsite, 8atal este Slujitorul grabnic al <iului si al /uhului, tot asa cum este <iul fata de 8atal si de /uhul, si /uhul fata de 8atal si de <iul. "ubirea desavarsita "l face pe 8atal slujitor desavarsit al <iului si al /uhului+ asa cum face <iul 8atalui si /uhului, si /uhul 8atalui si <iului. Precum nici un fel de iubire din lumea zidita nu se poate asemana cu iubirea impartasita de catre fiecare dintre Persoanele /umnezeiesti, tot asa nici o ascultare nu poate fi asemenea ascultarii lor, 5na de Cealalta Persoana.

#0ucrul pe care &i 0-ai dat sa-l fac, l-am savarsit$ %"oan ,B)(.+ #<aca-se voia 8a$ %&atei =),6.. 3u arata aceste cuvinte ascultarea desavarsita a <iului fata de 8atal:

#Parinte A Eu stiam ca intotdeauna &a asculti$ %"oan ,,)(,-('., a spus /omnul cand l-a inviat pe 0azar+ si mai tarziu, El a strigat cu un prilej oarecare) #Parinte, preaslaveste-8i numele!$ 7tunci a venit glas din cer) #Si 0-am preaslavit si iarasi "l voi preaslavi$ %"oan ,')'4.. 3u arata toate astea ascultarea desavarsita a 8atalui fata de <iul:

#Si Eu voi ruga pe 8atal si alt &angaietor va va da voua, ca sa fie cu voi in veac$ %"oan ,(),=.+ #"ar cand va veni &angaietorul, A Care de la 8atal purcede, 7cela va marturisi despre &ine$ %,*)'=.. Si intr-adevar, in a cincizecea zi dupa "nviere, &angaietorul, /uhul adevarului, S-a pogorat peste cei carora El le fagaduise. 3u arata aceasta, ascultare desavarsita fata de <iul:

Porunca mantuitoare pe care 7postolul Pavel o randuieste tuturor credinciosilor) #in cinste, unii altora dati-va intaietate$ %>omani ,'),6., se savarseste intru desavarsirea ei intre Persoanele Sfintei 8reimi. <iecare Persoana Se sarguieste sa dea cinste mai mare celorlalte doua decat Siesi+ asa cum fiecare doreste, prin ascultare, sa Se faca pe Sine mai mic decat celelalte doua. Si daca nu s-ar arata aceasta nazuinta dulce si sfanta prin fiecare dintre aceste Persoane /umnezeiasti cinstind pe celelalte doua si micsorandu-Se pe Sine prin ascultare, pornind din iubirea nemarginita pe care o are fiecare Persoana fata de celelalte doua, atunci /umnezeirea 8reimica ar ajunge o Persoana fara identitate.

/eci, din iubirea nemarginita pe care /uhul Sfant o are pentru <iul, /uhul S-a grabit sa pogoare la vremea potrivita peste 7postoli. <iul stia cu siguranta ca Sfantul /uh "l va asculta pe El, si de aceea El a facut fagaduinta sigura de pogorare a /uhului peste 7postoli. #Voi insa sedeti in cetate, pana ce va veti imbraca cu putere de sus$ %0uca '()(-., a poruncit /omnul 7postolilor Sai. Sa nu intrebati cum a cunoscut /omnul nostru "isus !ristos de mai inainte ca aceasta putere de sus, /uhul Sfant, voia sa Se pogoare peste ucenicii Sai. /omnul nu numai ca stia de mai inainte aceasta, dar El stie toate celelalte care urmeaza sa se intample pana la sfarsitul veacurilor si dupa acest sfarsit. /ar daca patrunzi mai adanc cu osebire in launtrul acestei intamplari, veti vedea ca aceasta cunoastere mai dinainte si proorocire a /omnului despre pogorarea /uhului Sfant este o cunoastere mai dinainte si o proorocire numai in masura in care se refera la fapta din afara a acelei pogorari) nu se refera la acceptarea si vointa /uhului de a face Voia <iului, si de a Se pogori. Caci inainte de a vorbi /omnul de pogorarea /uhului, El deja avea invoirea grabnica si de buna voie a /uhului la aceasta. /e fapt, /uhul Sfant vorbise prin /omnul despre pogorarea Sa. Caci nu se spune in Evanghelie ca "isus era plin de /uh Sfant %0uca (),.: "ar in 3azaret, /omnul nostru "isus !ristos nu a adeverit ca se implinise in El proorocia lui "saia) #/uhul /omnului este peste &ine, pentru care &-a uns sa binevestesc saracilor$ %0uca (),4.: "ata ca este lamurit ca <iul se afla in unime nedespartita cu /uhul Sfant si cu 8atal, in impartasire desavarsita de iubire, ascultare si bucurie. 5ngerea cu mir de catre /uhul dovedeste prezenta reala si vie a /uhului intr-o persoana. 7tunci, de unde putea Cel 5ns cu &ir sa spuna ceva despre /uhul "nsusi, si /uhul sa nu stie+ sau sa fagaduiasca impreuna lucrare cu acest /uh, si /uhul sa nu fie de acord dinainte: Evanghelia de astazi arata si faptul ca /uhul Sfant se afla in /omnul "isus, precum si faptul ca El se afla in impartasire desavarsita cu /omnul "isus, referitor la fiecare cuvant, fiecare lucrare si fiecare fagaduinta a /omnului.

"ar in ziua cea din urma - ziua cea mare a sarbatorii - "isus a stat intre ei si a strigat zicand) /aca inseteaza cineva, sa vina la &ine si sa bea. 7ceasta sarbatoare este Sarbatoarea Cortului, care se sarbatoreste toamna spre pomenirea zidirii corturilor din pustie din timpul calatoriei iudeilor prin pustiu. 7ceasta sarbatoare era sarbatorita in luna a saptea potrivit socotelii iudaice, corespunzator lunii noastre septembrie, si era sarbatoare a bucuriei %0evitic '1)'(+ /euteronom ,=),1-,(.. S-a sarbatorit vreme de sapte zile, si ultima zi trebuie sa fi fost cu totul mareata, fiind numita #mare$. #/aca inseteaza cineva$, a strigat /omnul, #sa vina la &ine si sa bea$. "n "erusalimul cel desert, era greu sa gasesti apa pentru multimile de oameni obisnuiti. Sacagiii carau apa de la fantana Siloamului de la care gospodarii luau apa in vasele lor. Ce 0-a indemnat pe /omnul sa vorbeasca despre sete si apa: Probabil ca oamenii se plangeau de sete+ probabil ca El Se uita la sacagiii care carau cu mare osteneala cobilitele lor grele cu apa din dealul Siloamului pana pe dealul &oriah, unde se afla 8emplul+ sau probabil situatia ca era ziua cea din urma, si /omnul a vrut sa foloseasca timpul ca sa aduca ideea setei duhovnicesti oamenilor cu inimi invartosate, si ca sa le dea lor bautura duhovniceasca. /omnul spusese femeii samarinence) #/ar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va inseta in veac$ %"oan (),(.. Si El Se gandeste acum la aceeasi apa datatoare de viata, duhovniceasca, intrucat El cheama pe fiecare om insetat) #sa vina la &ine si sa bea!$

#Cel care crede in &ine, precum a zis Scriptura, rauri de apa vie vor curge din pantecele lui.$ %"ar aceasta a zis-o despre /uhul pe Care aveau sa-0 primeasca acei ce cred in El. Caci inca nu era %dat. /uhul, pentru ca "isus inca nu fusese preaslavit.. &ai presus de toate /omnul arata nevoia credintei in El. El a fagaduit rasplata numai celor care au o credinta in El, si asta inseamna numai precum a scris Scriptura. ;amenii nu vor crede in El ca intr-unul dintre prooroci+ caci iata, toti proorocii au proorocit despre El. 3ici nu va fi privit ca un al doilea "lie sau "oan ?otezatorul. "lie si "oan ?otezatorul au fost numai slujitori ai lui /umnezeu si inaintemergatori ai /omnului. Sfanta Scriptura vorbeste despre El ca <iu al lui /umnezeu, nascut din 8atal din vesnicie si din Preasfanta <ecioara &aria in vremelnicie. Cand 7postolul Petru a marturisit o asemenea credinta in El, spunand) #8u esti !ristosul, <iul lui /umnezeu celui viu$ %&atei ,=),=., El a laudat asemenea credinta. Cand carmuitorii si carturarii au incercat sa-0 puna pe El in incurcatura prin felurite intrebari fara limpezime, El i-a pus pe ei in incurcatura si le-a povestit citand din Sfanta Scriptura ca &esia cel asteptat nu era numai <iul lui /avid ci si <iul lui /umnezeu %&atei '')('-(*.. Voia lui este sa se creada in El ca in cea mai mare descoperire a lui /umnezeu, prin care toate celelalte descoperiri au fost inlaturate, de la prima la ultima. "n afara de El, credinta este desarta, nadejdea este desarta si iubirea este fara de folos. /ar credinta adevarata in El duce la mantuire - fapt ce poate fi adeverit de catre cei care au credinta adevarata. Cum se poate intari aceasta: /in trupurile lor rauri de apa vie vor curge. Prin #apa vie$ se intelege aici /uhul Sfant, dupa cum e2plica Evanghelistul) 7ceasta a zis-o despre /uhul. /eci, cel care crede in <iul lui /umnezeu va primi /uhul lui /umnezeu, care va veni sa se salasluiasca in el, si raul duhovnicesc, de viata datator va curge din trupul lui. /ar de ce din pantecele %trupul. lui: Pentru ca trupul este salasul /uhului Sfant, in sfinti, dupa cum spune 7postolul) #Sau nu stiti ca trupul vostru este templu al /uhului Sfant, Care este in voi$ %" Corinteni =),-.: 7stfel 7postolul Pavel vorbeste credinciosilor, peste care /uhul Sfant Se pogorase deja prin credinta in <iul lui /umnezeu. Prin #trup$ in sens mai restrans, se intelege inima omului ca centru al vietii, atat trupesti cat si duhovnicesti. #<iul meu$, spune inteleptul imparat, #pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea tasneste viata$ %Pilde ()'6,'1.. "ar proorocul /avid s-a rugat lui /umnezeu) #"nima curata zideste intru mine, /umnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinauntru ale mele$ %Psalm *6),,.. Si iarasi spune 7postolul Pavel) #7 trimis /umnezeu pe /uhul <iului Sau in inimile voastre$ % alateni ()=.. Si astfel din inima, ca din cel mai mare altar al /uhului Sfant, curge curent de viata datator

prin omul, in tot intregul lui, atat trupeste cat si duhovniceste. 5rmeaza de aici faptul ca trupul credinciosului se va face o arma pentru duhul omului, si duhul omului o arma pentru /uhul Sfant. ;mul intreg va fi curatit, luminat, intarit si va fi facut fara de moarte prin acesti curenti ai /uhului, asa incat toate gandurile sale, intreaga iubire si lucrare se vor indrepta catre viata vesnica. Curentul vietii sale va curge in vesnicie, si acela al vesniciei in viata sa.

/ar la vremea cand /omnul "isus spunea aceasta, inca nu era %dat. /uhul, pentru ca "isus inca nu fusese preaslavit. 7dica) /uhul Sfant inca nu fusese dat credinciosilor, cu toate ca El era cu "isus. /uhul Sfant inca nu-Si incepuse lucrarea Sa in lume, intru toata plinatatea Sa si intru toata puterea Sa. Caci /omnul "isus inca nu fusese preaslavit) jertfa 0ui pentru omenire inca nu se sfarsise, si lucrarea 0ui ca &antuitor al oamenilor inca nu se sfarsise. "n randuiala mantuirii omului, 8atal este pe deplin lucrator in lume cand El "si trimite <iul pentru lucrarea mantuirii oamenilor+ <iul este pe deplin lucrator in savarsirea mantuirii ca ;m/umnezeu, si /uhul Sfant este pe deplin lucrator in intemeierea, sfintirea si continuarea lucrarii <iului. /ar aceasta nu inseamna ca, atunci cand 8atal este lucrator, <iul si /uhul nu sunt+ ca atunci cand <iul este lucrator, 8atal si /uhul nu sunt+ si atunci cand /uhul este lucrator, 8atal si <iul nu sunt. "n vreme ce <iul se afla in toata plinatatea lucrarii Sale pe pamant, 8atal si /uhul erau impreuna lucratori cu El, asa cum se vede la ?otezul din apa "ordanului, si asa cum spunea /omnul "nsusi) #8atal &eu lucreaza A si Eu lucrez$ %"oan *),B.. 8atal si <iul lucreaza impreuna si in acelasi timp. /uhul Sfant face la fel, asa cum se vede din fagaduinta /omnului "isus ca El va trimite /uhul, &angaietorul ucenicilor Sai, si ca El "nsusi va ramane cu ei #in toata vremea pana la sfarsitul lumii$. /umnezeirea 8reimica este deofiinta si nedespartita dar, in raport cu lumea zidita, /umnezeirea "si savarseste lucrarea Sa uneori in chip mai remarcabil printr-o "postaza /umnezeiasca si alteori printr-o alta. /eci, atunci cand /omnul "isus a fagaduit pogorarea /uhului Sfant peste 7postoli, /uhul Sfant se afla in El, asa incat se poate spune ca fagaduinta a venit atat de la /uhul Sfant cat si de la <iul.

Sa vedem acum in ce chip s-a implinit aceasta fagaduinta, si cum a avut loc pogorarea /uhului Sfant, caruia "i inchinam noi astazi aceasta sarbatoare sfanta.

Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc. 0a porunca /omnului lor, 7postolii au ramas in "erusalim, si au asteptat putere de sus care sa le spuna ce vor urma sa faca. Ei erau uniti in suflet si in rugaciune, toti ca un singur om, ca un singur suflet. Chipul in care este multumit sufletul ii deosebeste sau ii face pe oameni asemanatori+ si multumirea sufletelor tuturor 7postolilor la vremea aceea era una si aceeasi lucrare+ sufletele lor erau pline de lauda a lui /umnezeu pentru toate cele ce se intamplasera, si cu asteptarea celor ce urmau sa se intample.

Si din cer, fara de veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si li s-au aratat, impartite, limbi de foc si au sezut pe fiecare dintre ei. Si s-au umplut toti de /uhul Sfant. Ce zgomot este acesta: 3u este zgomotul cetelor ingeresti: 3u este vuietul aripilor heruvimilor, pe care l-a auzit proorocul "ezechiel %,)'(.: ;ricare ar fi el, nu vine de pe pamant, ci din cer+ nu din vanturile pamantesti ci de la puterile ceresti. 7cest zgomot arata

pogorarea "mparatului ceresc, Sfantul /uh &angaietorul. /uhul nu este foc, dupa cum nici porumbel nu este. El S-a aratat la "ordan in chip de porumbel, si acum Se arata ca un foc+ in primul caz pentru a semnifica intreaga intelepciune si curatia /omnului "isus, peste care S-a pogorat, si aici pentru a semnifica putere ca de foc, caldura si lumina) o putere care arde pacatul, o caldura care aprinde inima si o lumina care lumineaza mintea. /uhul nu are trup, si nu primeste nici un fel de trup, ci Se arata, potrivit trebuintei, in chip materialnic, care simbolizeaza cel mai bine sensul momentului. /e ce, in aceasta imprejurare, /uhul Sfant S-a descoperitt in chipul limbilor de foc, astfel ca s-a asezat cate o limba de foc pe fiecare dintre 7postoli, se face lesne lamurit din ceea ce urmeaza)

Si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor /uhul a grai. "ata cum se lamureste faptul ca /uhul S-a descoperit in limbi ca de foc. Prima Sa lucrare a fost sa dea 7postolilor putere de a vorbi in limbi. /e aici este limpede faptul ca, de la intemeierea ?isericii lui !ristos, Evanghelia mantuirii se adresa tuturor popoarelor pamantului, asa cum a aratat lamurit /omnul dupa "nvierea Sa, poruncind ucenicilor Sai) #&ergand, invatati toate neamurile$ %&atei '4),-.. Pentru ca iudeii, poporul ales, "l prigonise pe /omnul si "l rastignise pe Cruce, /omnul cel biruitor "nsusi a facut o noua alegere dintre toate popoarele de pe pamant, zidind un nou popor ales, nu care sa aiba o singura limba ci un singur duh, un popor sfant, ?iserica lui /umnezeu. Cum ar fi putut 7postolii lui !ristos sa fi mers sa invete toate neamurile daca nu ar fi cunoscut limbile lor: /eci, acesti misionari ai Evangheliei, au folosit la inceputul misiunii lor prima putere, aceea de a intelege si vorbi in limbi straine. Ca oameni simpli, ei cunosteau numai limba aramaica, limba lor materna, si nici o alta limba. /aca acestia ar fi invatat multe alte limbi in chip obisnuit, cand le-ar fi invatat: 3u le-ar fi trebuit viata intreaga ca sa invete atat de multe limbi cate i-a invatat pe ei intr-o clipa /uhul Sfant: Caci iata cat de multe popoare diferite erau atunci adunate in "erusalim) Parti si mezi si elamiti si cei ce locuiesc in &esopotamia, in "udeea si in Capadocia, in Pont si in 7sia, in <rigia si in Pamfilia, in Egipt si in partile 0ibiei cea de langa Cirene, si romanii in treacat, iudei si prozeliti, cretani si arabi!

"i auzim pe ei vorbind in limbile noastre despre faptele minunate ale lui /umnezeu! Si toti erau uimiti si nu se dumireau. Vedeau inaintea lor oameni simpli, oameni cu purtare simpla, cu cautatura simpla si cu haine simple, si fiecare "l auzea pe /umnezeu slavit in limba sa! Cum puteau sa nu se minuneze: Cum puteau sa nu fie uimiti: 5nii dintre ei, nestiind cum sa desluseasca ceea ce se intampla, au inceput sa spuna ca 7postolii erau beti. /ar, asa cum se intampla adesea, oamenii cinstiti par beti celor beti, si oamenii cu gandire dreapta par nebuni celor nebuni. 0egati de pamant si beti cu de-ale pamantului - cum ar putea judeca ei altfel pe oamenii care fusesera umpluti de /uh Sfant, si care, ca purtatori de /uh, au spus ceea ce le-a dat lor /uhul sa spuna: ;amenilor obisnuiti nu le plac surprizele, si atunci cand vin surprizele acestia le intampina fie cu manie fie cu batjocura. /ar /uhul Sfant nu este ca omul cel razboinic, care da buzna in casa altui om. El intra in casa a carei usa se deschide de bunavoie, si acolo unde El este asteptat ca ;aspete drag si indelung asteptat. 7postolii 0-au asteptat cu mult dor, si 7cesta S-a pogorat peste ei si Si-a facut salas in ei. El nu S-a pogorat peste ei cu racnet de amenintare, ci cu strigat de bucurie.

;, fratii mei, cat Se bucura de tare /uhul Sfant, cu bucurie de negrait prin cuvant, cand afla suflete curate care sunt deschise 0ui si ard de dorul 0ui! Cu strigat de bucurie, El Se salasluieste in ei si le da lor darurile 0ui cele bogate. El intra in ei ca

un foc, ca sa arda de tot ultimele ramasite ale semintei pacatului+ pentru ca lumina sa-i lumineze pe ei cu lumina cea cereasca care nu apune niciodata+ pentru ca fierbinteala sa-i incalzeasca pe ei cu caldura sfanta a iubirii, cu care se incalzesc cetele ingerilor in "mparatia lui /umnezeu. Sf. Simeon 3oul 8eolog spune) #Precum lampa, desi este plina cu ulei si are fitil, ramane in intuneric daca nu este aprinsa cu foc, tot asa si sufletul este stins si intunecat pana cand este atins de lumina si de harul /uhului Sfant$ %8ratate mistice *-.. El a dat 7postolilor darul limbilor ca cel dintai dar al 0ui, acesta fiindu-le lor de cea mai mare trebuinta la vremea aceea. /ar mai tarziu, tot ca raspuns la nevoile misionare ale 7postolilor, El a turnat in ei si alte daruri) darul facerii de minuni, darul proorocirii, darul intelepciunii, darul vorbirii, darul indurarii, darul pacii launtrice, darul statorniciei in credinta si in nadejde, darul iubirii de /umnezeu si de aproapele. /uhul Sfant a dat aceste daruri cu imbelsugare si cu bucurie mare, nu numai 7postolilor ci si urmasilor lor si tuturor sfintilor din ?iserica lui !ristos pana in ziua de astazi, toate astea dupa nevoia si curatia oamenilor. Prin lucrarile Sale pe pamant, /omnul "isus a adus bucurie mare atat 8atalui cat si /uhului Sfant. /e la primele zile ale vietuirii lui 7dam in >ai, /uhul Sfant nu mai cunoscuse aceasta bucurie pe care a simtit-o in ziua Cincizecimii, cand /umnezeu <iul a facut pentru 7cesta prilejul de a fi lucrator printre oameni in toata plinatatea puterii Sale. Cu adevarat, El era lucrator in toata vremea si in tot ceasul asupra oamenilor, care erau incatusati de pacat de la caderea lui 7dam in pacat pana la "nvierea lui !ristos. /ar lucrarea 0ui era atunci stavilita si stingherita de pacatele oamenilor. El urma o cale stramta printre oameni, turnand ulei din destul in lampa vietii pentru ca acesta sa nu se ispraveasca cu totul. El a lucrat si prin legile firii, si prin legile oamenilor, prin prooroci si imparati, prin artisti si intelepti - in masura in care puteau, si voiau, ca sa se lepede de ei pentru lucrarea 0ui. ;riunde cadeau lacrimi de dor pentru dreptatea lui /umnezeu in tarana pamantului, aceasta era din caldura cu care El inflacara inimile oamenilor. ;ricand un om intelept avea o strafulgerare a cunoasterii Celuia 5nul, /umnezeu Cel <ara de &oarte, aceasta era scanteia 0ui in sufletul omului. ;ricand un artist canta, ori cioplea ori picta, vreo alegorie a vietii care, in vreun chip, deschidea ochii omenirii oarbe ca sa vada adevarul /umnezeiesc, acolo El atingea duhul omului cu suflarea 0ui datatoare de viata. ;ri de cate ori omul care este cu adevarat demn, cu credinta in /umnezeu si jertfelnic, a aparat dreptatea si adevarul prigonit, acolo El a turnat puterea Sa in inima omului. /ar aceasta se intampla fara insufletire ori bucurie mare. 7cestea fusesera numai faramituri aruncate intemnitatilor celor flamanzi. Cu toate acestea, atunci cand /omnul "isus a nimicit iadul pacatului si al mortii, si a adus pe cei doisprezece 7postoli ai Sai inaintea /uhului Sfant ca doisprezece slujitori minunati, imparatesti, atunci /umnezeu /uhul, cu un strigat de bucurie si in plinatatea puterii Sale, Si-a facut salas in ei. /uhul Sfant, care era inca mahnit de pacatul lui 7dam, a inceput inca o data lucrarea 0ui nestramtorata a puterii si insufletirii intre oameni.

Pentru o mai buna intelegere, va poate ajuta aceasta asemanare) soarele straluceste iarna si primavara, dar lumina si caldura lui nu poate face sa creasca nimic prin zapada iernii. Cu toate acestea, acelasi soare, care trimite aceeasi caldura si lumina, face sa incolteasca si sa creasca toate semintele semanate. ;amenii de stiinta ne spun ca partea pamantului, acolo unde este iarna, se indeparteaza de soare, ca zonele acoperite cu zapada sunt asezate mai departe de soare, si ca acestea primesc lumina soarelui in plan inclinat, si razele nu ajung nemijlocit. Primavara, acea parte a pamantului se intoarce inspre soare, zonele acoperite cu zapada se apropie de soare, si lumina si caldura soarelui ajung ca raze directe. /e la 7dam pana la !ristos, sufletele oamenilor erau ca pamantul iarna. /uhul Sfant dadea lumina si caldura dar, din pricina rasucirii pacatoase a sufletului omului, si a indepartarii lui de /umnezeu, acesta a ramas inghetat, si nici un fel de roada nu putea inmuguri si creste din acesta. /omnul "isus a indreptat sufletul omului si l-a adus aproape de /umnezeu, a curatit gheata si

zapada de pe el, l-a arat si a semanat in el samanta sfanta. Si atunci /uhul Sfant a inceput, precum soarele primavara, sa nasca si sa puna in priveliste, prin puterea 0ui, roade dulci si minunate in campul sufletului omenesc. "arna nu poate niciodata sa faca minunile cu care primavara impodobeste pamantul. Si in acelasi chip, oamenii se sucesc dinspre /uhul Sfant, vietuind cu sufletele pacalite de gheata si zapada inselarii de sine, nu pot crede niciodata darurile minunate cu care /uhul Sfant impodobeste pe cei care se apropie de El, si se aseaza sub razele nemijlocite ale luminii si caldurii 0ui /umnezeiesti. Cum ar putea un eschimos, care s-a nascut si a trait toata viata in gheata si zapada, sa creada calatorul din pamanturile sudice, cand acesta ii vorbeste despre copaci si pomi in floare, si pajisti acoperite cu flori multicolore, si despre coline verzi:

8ot la fel nici oamenii dintr-o tara indepartata de /umnezeu, inghetata si intunecata de pacat, nu-i credeau pe 7postoli atunci cand acestia incepeau sa anunte vestile de bucurie despre /umnezeul Cel viu din cer) despre 8atal care cheama la El pe toti cei care vor sa se numeasca fiii 0ui+ despre <iul lui /umnezeu, care a venit in lume ca om, a trait printre oameni, a suferit pentru oameni, a inviat din morti intru putere si S-a inaltat intru slava+ despre /uhul Sfant, care S-a pogorat peste ei, si le-a dat lor daruri ceresti+ despre tara plina de lumina, fara de moarte, din cer, de care ne desparte numai pacatul+ despre curatia vietii care este cautata la noi pentru ca sa ne putem intoarce in tara noastra cea cereasca si sa ne facem insotitori si frati ai ingerilor in viata vesnica. 5nii credeau in aceste vesti pline de bucurie+ altii nu. /e la sfintii 7postoli au curs rauri de apa vie prin toata lumea. 5nii s-au apropiat si au baut din destul din aceasta apa vie+ altii nu au baut. 7postolii umblau printre oameni ca niste dumnezei, facand minuni, alinand fiecare intristare si tamaduind fiecare slabiciune, propovaduind pocainta si iertarea de pacate. 5nii i-au primit cu bucurie, dar altii i-au prigonit cu manie si batjocura. Cei care i-au primit au simtit impartasirea lor cu /uhul Sfant, si lucrarea 0ui in ei. Si asa Poporul Sfant sporea ca numar, si ?iserica lui /umnezeu se latea si se intemeia in lume. 7sadar samanta a incoltit si a dat roada. 7sadar casa adevarului, a carei piatra de temelie era /omnul "isus, a fost sfintita de catre /uhul Sfant, si s-a intins in toate cele patru colturi ale pamantului, turnurile sale ajungand pana la cele mai mari inaltimi ale cerului.

Sarbatorind astazi Praznicul Sfantului /uh, care, din iubire nesfarsita pentru /umnezeu <iul, cu bucurie si ascultare nesfarsita, dorea sa coboare pe pamant si sa ia in mainile Sale atotputernice lucrarea mantuirii omului, sa pomenim in laude de inaltare pe Preasfanta <ecioara &aria, peste care /uhul Sfant S-a pogorat mai devreme decat S-a pogorat peste 7postoli. /uhul S-a pogorat peste 7postoli ca ?iserica, ca si impartasirea de un singur gand, a sfintilor, in vreme ce /uhul S-a pogorat peste &aica /omnului ca prea-aleasa. #/uhul Sfant se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri$ %0uca ,)1*., 7rhanghelul avriil a vestit-o pe Preasfanta <ecioara. Si ea, prin puterea /uhului Sfant, a dat nastere >odului Celui Preaslavit, mireasma caruia strabate cerul si pamantul, si prin care toti credinciosii sunt hraniti de la primul pana la ultimul. ;, Preasfanta si Preacurata &aica /omnului, tu, zorii si leaganul mantuirii noastre, chipul nostru de smerenie si ascultare, ocrotitoarea si mijlocitoarea noastra inaintea tronului lui /umnezeu, roaga-te neincetat pentru noi, dimpreuna cu sfintii 7postoli!

"mparate ceresc, &angaietorule, /uhul adevarului, vino peste noi, si 8e salasluieste intru noi, si vietuieste intru noi ca putere, lumina si caldura, ca viata a noastra si bucurie a noastra! Curateste-ne pe noi de toata intinaciunea, si ?unule,

mantuieste sufletele noastre! 5mple inimile noastre de bucurie si gurile noastre de laude, ca sa 8e slavim dimpreuna cu 8atal si cu <iul - 8reimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si-n vecii vecilor. 7min.

Pre,i a la Na-terea D*mnului % la A/unul Cra iunului -i Utrenia Zilei ,e Cra iun
Predica la #asterea Domnului

Evanghelia Intaiului #ascut

$la %junul !raciunului si &trenia 'ilei de !raciun(

&atei ,),4-'*

ar nasterea lui isus 3ristos asa a fost: &aria, mama )ui, fiind logodita cu osif, fara sa fi fost ei inainte impreuna, s-a aflat avand in pantece de la Du!ul Sfant. osif, logodnicul ei, drept fiind si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns. Si cugetand el acestea, iata ingerul Domnului i s-a aratat in vis, graind: osife, fiul lui David, nu te teme a lua pe &aria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este de la Du!ul Sfant. ,a va naste Fiu si vei c!ema numele )ui isus caci ,l va mantui poporul Sau de pacatele lor. Acestea toate s-au facut ca sa se implineasca ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: 1 ata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu si vor c!ema numele lui ,manuel, care se talcuieste: Cu noi este Dumnezeu.2 Si desteptandu-se din somn, osif a facut asa precum i-a poruncit ingerul Domnului si a luat la el pe logodnica sa. Si fara sa fi cunoscut-o pe ea osif, &aria a nascut pe Fiul sau Cel %nul-Nascut, Caruia -a pus numele isus.

Cel care, in ascultare si smerenie, se apropie de /omnul "isus !ristos nu va mai dori niciodata sa se desparta de El.

Prima incercare pentru un ostas din oastea lui !ristos este lucrarea in ascultare si smerenie.

0umea cea noua, zidirea cea noua, omul cel nou) toate au inceput cu ascultare si smerenie. 0umea cea veche a calcat peste ascultarea fata de /umnezeu, si peste smerenia fata de El si prin aceasta a stricat podul care lega pamantul de cer. &aterialele duhovnicesti pentru reconstruirea acestui pod sunt, inainte de toate, ascultarea si smerenia.

Cat timp 7dam era bogat in ascultare si smerenie, nu era cu putinta sa faci deosebirea intre duhul sau si /uhul lui /umnezeu, intre voia si gandurile sale si cele ale lui /umnezeu. El simtea, dorea si gandea nimic altceva decat intru /umnezeu si spre /umnezeu. 7sa cum ingerii lui /umnezeu se aflau pururea inaintea lui /umnezeu, tot asa era si 7dam %intr-o apropiere directa. si din aceasta apropiere se vedea "zvorul luminii, al intelepciunii si al iubirii. El nu avea nevoie sa aprinda o lumanare, vietuind chiar in Soarele "nsusi. 0umanarea sa nici nu ar fi ars, nici nu ar fi dat lumina in lumina acelui Soare.

/ar atunci cand 7dam a nesocotit ascultarea si a pierdut smerenia - si acestea doua se castiga sau se pierd intotdeauna impreuna - atunci comunicarea sa directa cu /umnezeu s-a rupt, podul s-a prabusit si el a cazut intr-o intunecime infricosatoare, nemiscata, in care el singur a trebuit sa se lumineze, cu propria sa lumanare - lumanarea pe care i-o daduse /umnezeu atunci cand dreptatea 0ui l-a scos din >ai. 7tunci el a inceput sa faca o deosebire intre el si /umnezeu, intre voia lui si voia lui /umnezeu, simtamintele lui si cele ale lui /umnezeu - el nu numai ca a inceput sa faca si sa vada o deosebire, dar nu a mai fost in stare %decat numai uneori, in clipele de iluminare. sa-si dea seama de asemanarea sa cu /umnezeu.

/oamne, in ce stare, nenorocita si necuprinsa, se afla din pricina neascultarii si a mandriei, cel care a fost facut la inceput dupa chipul si asemanarea Sfintei 8reimi! %Spune <ilaret al &oscovei in ;milia sa la "ntrarea &aicii /omnului in ?iserica) #"n omul care se afla in starea fara de pacat #chipul lui /umnezeu$ era izvorul binecuvantarii+ in omul cazut, era CnumaiD nadejdea binecuvantarii.$. /oamne, suntem cu totii urmasii lui 7dam, toate mladite mici din tulpina cedrului cazut care se ridicase odinioara maret deasupra fapturilor lui /umnezeu din >ai+ mladite mici zdrobite de buruieni mari ale naturii nemiloase, salbatice, care crescuse ca un zid intre el si "zvorul iubirii fara de moarte.

Vedeti numai cum, intr-o singura clipa, neascultarea si mandria stramosului omului schimba pe data intreaga zidire din jurul sau si el se inconjoara de o ostire de neascultatori si mandri!

Pe cand 7dam era ascultator si smerit inaintea @iditorului sau, totul in jurul sau respira ascultare si smerenie. /ar ce schimbare a venit cat ai clipi din ochi! "n momentul caderii lui 7dam, el a fost inconjurat de neascultare. 0anga el se afla neascultatoarea Eva. Se afla mai-marele care raspandea neascultarea si mandria,

duhul neascultarii - Satan. Se afla intreaga natura - neascultatoare, razvratita si plina de manie. <ructul, care se topise pana atunci cu dulceata in gura omului, a inceput sa-i surada cu amaraciune. "arba, care se infasurase in jurul picioarelor lui ca matasea, a incepuit sa-l intepe ca acele. <lorile, care se bucurasera daruindu-i mireasma lui sa o respire pentru /omnul, au inceput sa se sufoce cu buruienile, ca sa-l indeparteze pe om de ele. <iarele salbatice, care s-au gudurat mai inainte in jurul lui ca mieluseii, au inceput sa sara la el cu dintii ascutiti si cu ochii aprinsi de furie. 8otul s-a salbaticit si s-a impotrivit lui 7dam. Si cea mai bogata dintre toate fapturile s-a simtit ca fiind cea mai saraca. "nvesmantat mai intii in slava ingereasca, s-a simtit acum umilit, insingurat si gol) atat de gol, ca a fost silit sa ia din natura invelitori ca sa-si acopere goliciunea, atat cea trupeasca, cat si cea sufleteasca. 7 inceput sa ia piei de la animale si frunze de copaci ca sa-si acopere trupul+ si pentru sufletul sau a inceput sa ia de la toate fapturile - de la fapturi! cunostinte si indemanari. Cel care la inceput bause din "zvorul imbelsugat al vietii era acum silit sa umble cu animalele, sa se plece in noroi ca sa bea din adancitura pentru a-si potoli setea trupeasca si sufleteasca.

Priviti acum la /omnul !ristos. Este ascultare si smerenie desavarsita. 7rhanghelul avriil, cel ce este ascultarea si smerenia ingereasca+ <ecioara &aria - ascultare si smerenie+ "osif - ascultare si smerenie+ pastorii - ascultare si smerenie+ craii de la rasarit - ascultare si smerenie. <urtuni ascultatoare, vanturi ascultatoare, soarele si luna ascultatoare, oameni ascultatori, fiare ascultatoare, mormantul insusi ascultator. 8otul este ascultare pentru Soarele lui /umnezeu, 3oul 7dam si totul este smerit inaintea 0ui, caci si El este ascultator fata de 8atal Sau, in chip desavarsit, si este smerit inaintea 0ui.

Se stie ca, laolalta cu tot ceea ce omul seamana si cultiva in pamant, rasar indata si alte plante si ierburi, care nu au fost niciodata semanate, nici cultivate. 8ot la fel este si cu faptele cele bune) poti semana si cultiva ascultarea si smerenia cu mare grija in sufletul tau si vei vedea ca un intreg buchet de alte fapte bune vor rasari indata langa ele. Printre primele vor fi simplitatea, atat in launtru, cat si in afara. 7scultatoarea si smerita <ecioara &aria era impodobita in acelasi timp si cu simplitate ca de copil. 7cest lucru este la fel de adevarat si pentru dreptul "osif, si pentru 7postoli si Evanghelisti. Priviti doar la simplitatea fara de asemanare cu care povestesc Evanghelistii marile intamplari din istoria mantuirii omului, din istoria lumii! Va puteti inchipui cu ce amanunte si cu ce infumurare ar fi scris un scriitor din lume, de e2emplu, despre invierea din morti a lui 0azar, daca ar fi fost de fata la acel intamplare: Sau ce fel de drama prozaica si infumurata ar fi scris despre tot ceea ce urma sa se petreaca in sufletul lui "osif cel ascultator, smerit si simplu, in clipa in care a descoperit ca fecioara care se afla sub ocrotirea logodnei cu el, era insarcinata: 7ceasta se relateaza in cateva propozitii simple de catre evanghelist in Evanghelia de astazi) "ar nasterea lui "isus asa a fost) &aria, mama 0ui, fiind logodita cu "osif, fara sa fi fost ei inainte impreuna, s-a aflat avand in pantece de la /uhul Sfant. "nainte de aceasta, evanghelistul daduse genealogia /omnului "isus, sau mai precis, aceea a dreptului "osif, de la tribul lui "uda si casa lui /avid. "n aceasta genealogie, evanghelistul a insirat oameni, nascuti din barbati in chip firesc, asa cum se nasc pe pamant toti oamenii muritori. 7poi el incepe indata sa vorbeasca despre nasterea /omnului si zice) "ar nasterea lui "isus !ristos asa a fost:, ca si cum, cu acest #iar$, el vrea sa arate chipul neobisnuit si minunat al nasterii 0ui, cu totul fara de asemanare cu chipul nasterii tuturor stramosilor marturisiti ai lui "osif. &aria, mama 0ui, era logodita cu "osif. "n ochii lumii, aceasta logodna era vazuta ca o introducere in viata unui cuplu casatorit+ dar in ochii &ariei si ai lui "osif nu era acelasi lucru. Ceruta cu lacrimi de la /umnezeu, <ecioara &aria a fost fagaduita lui /umnezeu prin juramantul

parintilor sai. Cat despre ea, aceasta a primit cu voia ei juramantul facut de catre parintii ei, dupa cum se vede in anii cei multi de slujire in 8emplul din "erusalim. /aca si-ar fi urmat chemarea, fara indoiala ca si-ar fi petrecut tot restul zilelor vietii ei in templu, intocmai ca 7na, fiica lui <anuel %0uca ') 1=-1B., dar legea a hotarat altceva si asa a trebuit sa fie. Ea a fost logodita cu "osif nu ca sa vietuiasca in casatorie cu el, ci pentru a scapa de casatorie. 8oate amanuntele acestei logodne si intelesul ei se afla in Predania ?isericii. Si daca oamenii ar aprecia traditia cu privire la &aica /omnului, la dreptul "osif si la toti oamenii impreuna lucratori cu acestia, si care sunt pomeniti in Evanghelie, atat de mult cat apreciaza ei traditiile - unele dintre ele dintre cele mai crunte - despre capeteniile, conducatorii si inteleptii acestei lumi, sensul logodnei Preasfintei <ecioare &aria cu "osif ar fi deslusit tuturor.

%Sfantul "gnatie spune ca <ecioara ar fi fost logodita #ca nasterea 0ui sa fie tainuita in fata diavolului+ ca diavolul sa creada ca El S-a nascut dintr-o femeie casatorita si nu dintr-o fecioara.$ Si aceasta se afla in Comentariu la &atei al lui "eronim si in 7 doua omilie la ?unavestire al Sfantului rigorie al 3eocezareei..

<ara sa fi fost ei inainte impreuna:7ceste cuvinte nu inseamna ca dupa aceea cei doi au fost impreuna ca barbat si femeie, ori ca aceasta a fost in mintea Evanghelistului. "n acest caz, Evanghelistul este interesat doar de nasterea /omnului "isus si nimic altceva si el scrie cuvintele de mai sus pentru a arata ca nasterea 0ui a avut loc fara sa fi fost ei impreuna ca barbat si femeie. /e aceea intelegeti cuvintele intelepte ale Evanghelistului ca si cum el ar fi scris) #si fara sa fi fost ei inainte impreuna s-a aflat avand in pantece de la /uhul Sfant$. 3umai de la /uhul Sfant putea fi zamislit Cel care, in mijlocul imparatiei intunericului si raului, urma sa afle "mparatia /uhului luminii si dragostei. Cum ar fi fost cu putinta sa-Si indeplineasca menirea /umnezeiasca pe pamant, daca El ar fi venit pe pamant prin toate caile pamantesti obisnuite, impiedicat de pacat ca ei, si simtind duhoarea uracioasa a stricaciunii care aduce moartea, asa cum se intampla cu toti: "n cazul acesta, vinul nou ar fi avut mirosul burdufurilor vechi de vin si Cel care venise sa mantuiasca lumea ar fi avut nevoie de mantuire. 0umea s-ar putea mantui numai printr-o minune a lui /umnezeu+ aceasta era credinta tuturor oamenilor de pe pamant. Si atunci cand se lucreaza minunea lui /umnezeu, ea nu trebuie pusa la indoiala, ci primita, si trebuie cautat in ea leac si mantuire.

Cum a raspuns "osif cand a aflat despre sarcina <ecioarei &aria: "osif, logodnicul ei, drept fiind si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns. Vedem ca el a fost in ascultare de legea lui /umnezeu. El a implinit voia lui /umnezeu caci pana atunci aceasta fusese revelata iudeilor. Si el a fost smerit inaintea lui /umnezeu. #3u te face drept$, atentioneaza inteleptul Solomon %Sirah B)*.. Cu alte cuvinte) nu sili la prea multa dreptate pe cei care pacatuiesc. Ci cauta sa simti slabiciunea ta si propriile tale pacate si sarguieste-te cu milostivire sa usurezi judecarea pacatosilor. "nsuflat cu acest duh, "osif nu a vrut sa o vadeasca pe <ecioara &aria spre judecata pentru presupusul pacat) si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns. 7cest plan al sau ne arata ce fel de om era "osif, chip de dreptate si milostivire desavarsita, cum putea sa ne arate vechea 0ege. 0a el totul era simplu si lamurit, asa cum putea fi in sufletul unui om cu frica de /umnezeu.

/reptul "osif aflase doar o cale potrivita cand a venit cerul in planul sau cu o porunca neasteptata)

Si cugetand el acestea, iata ingerul /omnului i s-a aratat in vis graind) #"osife, fiul lui /avid, nu te teme a lua pe &aria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este de la /uhul Sfant.$ "ngerul /omnului, care mai inainte vestise Preacuratei <ecioare venirea in lume a /umnezeului-;m, vine acum sa lumineze calea inaintea 0ui si sa o batatoreasca sub picioarele 0ui. "ndoiala lui "osif era o piedica in calea 0ui - o piedica foarte grea si primejdioasa care trebuia indepartata. Pentru a arata cat de lesne le este puterilor ceresti sa faca lucruri care sunt cu neputinta pentru oameni, ingerul nu i-a aparut lui "osif intr-o viziune, ci intr-un vis. Cu aceste cuvinte catre "osif fiul lui /avid, ingerul a vrut sa-l rasplateasca si sa-l atentioneze in acelasi timp. Ca urmas al "mparatului /avid, tu trebuie sa te veselesti de aceasta taina sfanta si sa o intelegi mai bine decat altii.

/ar cum este aceasta ca ingerul se refera la <ecioara ca logodnica lui) #3u te teme a lua pe &aria, logodnica ta$: 0a fel a spus /omnul de pe Cruce mamei Sale) #<emeie, iata fiul tau!$ si catre ucenicul Sau) #"ata mama ta!$ %"oan ,-)'='B.. Cu adevarat, cerul se lipseste de cuvinte si nu spune nimic de prisos. /aca nu ar fi fost necesar sa se spuna aceasta, de ce a spus-o ingerul: /aca numind-o pe &aria logodnica lui "osif este pentru unii necredinciosi un motiv de poticneala, aceasta este tocmai ocrotirea curatiei impotriva puterilor necurate. "ntrucat cuvintele lui /umnezeu nu sunt ascultate numai de catre oameni, ci de catre toate lumile, atat bune, cat si rele. Cel care doreste sa patrunda in inima tuturor tainelor lui /umnezeu, trebuie de asemenea sa primeasca planurile lui /umnezeu pentru toate lucrurile cele vazute si nevazute.

#Ca ce s-a zamislit intr-insa este de la /uhul Sfant.$ 7ceasta este lucrarea lui /umnezeu si nu a omului. 3u te uita la firea, nici sa nu te infricoseze legea. 7ceasta este lucrarea Celui care este mai mare decat firea si mai puternic decat legea, fara de care firea ar fi lipsita de viata si nici nu ar avea taria legii.

/in ceea ce i-a spus ingerul lui "osif, se vede lamurit faptul ca <ecioara &aria nu-i spusese nimic despre intalnirea ei de mai inainte cu marele arhanghel, cum este la fel de lamurit faptul ca acum, cand "osif avea de gand sa o izgoneasca, ea nu sa aparat in nici un chip. Vestea ingerului, la fel cu toate tainele ceresti care i-au fost dezvaluite treptat, ea le pastra punandu-le:in inima sa %0uca '),-+ cf. ')*,.. "n credinta si ascultarea fata de /umnezeu, ea nu s-a dat inapoi de la nici o umilire fata de oameni. #/aca indurarile mele sunt placute lui /umnezeu, de ce nu le-as indura:$ au spus mai tarziu mucenicii crestini. Vietuind in rugaciune necurmata si cugetand la /umnezeu, Precurata putea spune si ea) #/aca umilirea mea este bine-placuta lui /umnezeu, de ce nu as indura-o: numai sa fiu dreapta inaintea lui /umnezeu, cine cunoaste inima si lumea poate face ce vrea cu mine.$ Ea stia bine ca oamenii nu-i puteau face nimic daca /umnezeu nu ingaduia. Ce smerenie aleasa este aceasta inaintea /umnezeului celui viu si ce dragoste minunata fata de voia 0ui! Si mai mult - ce duh viteaz se vede in aceasta fecioara aleasa) #Cine este omul cel ce se teme de /omnul$ %Psalm '(H'*),1.. Pe cand cei pacatosi din zilele noastre ca si in toate vremurile aduc marturisitori mincinosi ca sa marturiseasca pentru ei, <ecioara &aria, care nu a avut barbat care sa

marturiseasca pentru ea, ci numai pe /umnezeu Cel 7totputernic, ea nu s-a aparat+ nu s-a tulburat, ci a ramas linistita - si a asteptat ca /umnezeu, la vremea 0ui cea buna sa o lamureasca. Si /umnezeu S-a grabit sa lamureasca alegerea 0ui. 7celasi inger care ii descoperise marea taina a zamislirii ei s-a grabit sa vorbeasca acum in locul <ecioarei celei tacute. 7poi i-a talmacit lui "osif ceea ce deja se intamplase si ingerul a mers mai departe si i-a spus ceea ce urma sa fie)

#Ea va naste fiu si vei chema numele lui "isus caci El va mantui poporul Sau de pacatele lor.$ !risostom spune) #El nu spune) :ea iti va naste fiu:, ci pur si simplu :va naste:, pentru ca ea nu naste numai pentru el, ci pentru lumea intreaga$. "ngerul i-a spus lui "osif sa se poarte cu 3oul-3ascut ca si cum ar fi tatal 0ui adevarat si de aceea el spune) #si vei chema numele 0ui$. #"isus$ inseamna #&antuitor$ si de aceea urmatoarea vorbire incepe cu #caci$, insemnand) "l vei numi #&antuitor$, #caci El va mantui poporul Sau de pacatele lor.$

7rhanghelul este vestitorul curat al lui /umnezeu. El vorbeste ceea ce afla de la /umnezeu+ el vede adevarul in /umnezeu. Pentru el, firea, cu toate legile ei, este ca si cum nu ar e2ista. El cunoaste numai atotputernicia /umnezeului Celui viu, asa cum si 7dam o cunostea odinioara. Spunand) #El va mantui poporul Sau de pacatele lor$, 7rhanghelul a prevestit cele mai mari lucrari ale lui !ristos. !ristos urma sa vina si sa mantuie oamenii, nu de vreun rau din afara, ci de cel mai mare rau, de pacat, care este pricina tuturor relelor din lume. El trebuie sa mantuiasca pomul omenirii nu de o multime de omizi care tabarasc asupra lui intr-un an, ci de viermele de la radacina, de la care se ofileste copacul intreg. El nu vine ca sa mantuiasca omul de oameni, ori de popoare, ci ca sa mantuiasca toti oamenii si toate popoarele de Satan, semanatorul si stapanul pacatului. El nu vine ca fratii &acabei, ori ?araba, ori ?ar-Iohba, pentru a starni razvratire impotriva romanilor, care navalisera ca o multime de omizi asupra poporului iudeu ca sa-l pustiasca, ci ca un doctor fara de moarte, si al lumii intregi, inaintea venirii caruia israelitenii si romanii, grecii si egiptenii si toate popoarele de pe pamant, bolnavi si mai mult decat bolnavi, se slabanogeau datorita unuia si aceluiasi microb - pacatul. !ristos urma mai tarziu sa implineasca desavarsit prevestirea 7rhanghelului. #"ertate iti sunt pacatele$ a fost rostirea biruitoare peste intreaga Sa preotime pamanteasca din randul oamenilor. 7ceste cuvinte cuprindeau atat numirea bolii, cat si leacul izbavitor. Pacat) numirea bolii+ iertarea pacatelor) leacul izbavitor. "osif a fost cel dintai muritor din 3oua @idire, care a fost vrednic sa cunoasca scopul adevarat al venirii >ascumparatorului si esenta adevarata a preotiei 0ui.

Ceea ce i-a spus 7rhanghelul lui "osif pana acum este indeajuns pentru acesta, care asculta de aceasta porunca noua si directa de la /umnezeu, pentru a pune capat gandurilor si planului sau de a o alunga pe &aria. Cerul porunceste - "osif asculta. /ar nu este calea obisnuita a cerului de a porunci oamenilor fara chemarea de a intelege si a raspunde liber. Voia lui /umnezeu a fost dintru inceput ca omul sa fie liber in lucrarile sale. "n libertate, in alegerea libera a omului, se salasluieste toata frumusetea fiintei omenesti. <ara libertate, omul ar fi doar un lucru nefiresc, inrobit al zidirii lui /umnezeu, stapanit si pus in miscare doar de catre voia si puterea 0ui. "n natura se afla multe lucruri de acest fel facute de /umnezeu, dar El a sortit omului un loc aparte, dandu-i libertatea de a hotari pentru /umnezeu sau impotriva 0ui, pentru viata ori pentru moarte. ; salasluire plina de cinste si in acelasi timp de primejdie. /e aceea porunca pe care /umnezeu o da lui 7dam nu este deloc simpla) #/in toti pomii din rai poti sa mananci, iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci$, si /umnezeu

adauga indata) #caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit$ %<acerea '),=-,B.. "n aceasta ultima parte a poruncii, /umnezeu da omului mintea pentru a intelege si o pricina pentru voia lui, ca sa nu manance din pomul oprit - #caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit$. "ngerul face acum la fel ca si "osif. Primind porunca de a o lua pe &aria si de a nu o alunga si afland el ca rodul pantecelui ei feciorelnic era de la /uhul Sfant, 7rhanghelul ii aminteste lui "osif de proorocirea deslusita a marelui prooroc) #"ata, fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel$ %"saia B),(. si &atei adauga aceasta lamurire mai limpede) #care se talcuieste) #Cu noi este /umnezeu$J.

Ceea ce s-a spus deja) #si vei chema numele lui "isus$ nu se impotriveste cu ceea ce se spune aici) #si vor chema numele lui Emanuel, care se talcuieste #Cu noi este /umnezeu$ #. "n primul caz. lui "osif i se spune sa dea numele 0ui "isus %&antuitor. si in cel de-al doilea caz se lamureste faptul ca pruncul se va numi de catre popoare si neamuri Emanuel %cu noi este /umnezeu.. 7tat un nume cat si celalalt, fiecare in felul sau, vadeste scopului pentru care !ristos vine in lume si rostului Sau in aceasta venire. El va veni ca sa ierte pacatele, sa-i miluiasca pe oameni si sa-i mantuiasca de pacat si astfel se va numi &antuitor - "isus. #Cine poate sa ierte pacatele fara numai unul /umnezeu:$ %&arcu ')B.. 3imeni in lume+ nimeni in cer, nici pe pamant nu are dreptul sa ierte pacatele si sa mantuiasca de pacat decat numai /umnezeu "nsusi, deoarece pacatul este viermele din inima bolii acestei lumi. 3imeni nu cunoaste grozavia nemarginita a pacatului mai mult ca /umnezeu, care este fara de pacat+ si nimeni nu poate scoate afara viermele pacatului decat numai /umnezeu. 7stfel, asa a iertat "isus pacatul si astfel i-a facut pe oameni intregi. El este /umnezeu in mijlocul oamenilor. /aca cineva ar randui numele in ordine fireasca, numele #Emauel$ ar veni inaintea numelui #"isus$. Pentru ca 3oul-nascut sa poata implini lucrarea de mantuire, El trebuie sa fie Emanuel - sa vina ca /umnezeu in mijlocul nostru. /ar, oricum ar fi, aceste nume au acelasi sens) Emanuel este &antuitorul si &antuitorul este Emanuel. "n orice caz, un lucru este mai lamurit decat toate celalate din lume si anume ca nu e2ista nici un fel de mantuire in lumea aceasta daca /umnezeu nu vine in aceasta lume si ca nu e2ista nici vindecare, nici mantuire pentru noi oamenii daca /umnezeu nu este cu noi, nu ca o idee oarecare sau ca un vis frumos, ci cu noi asa cum suntem noi - cu un suflet asa cum avem noi, un trup asa cum avem noi, in saracie si suferinta ca noi si, in cele din urma, in aceea ca suntem noi cei mai deosebiti de /umnezeu - in moarte asa ca noi. /e aceea, fiecare credinta care arata ca /umnezeu nu a venit in trup si ca El nu poate sa vina in trup este neadevarata, intrucat o asemenea credinta "l prezinta ca o mama vitrega si nu ca o mama. "l prezinta ca fiind slab, deoarece "l tine intotdeauna in spatele celei mai mari lupte - lupta cu Satan, pacatul si moartea. Satan trebuie sa fie legat+ prima crestere a pacatului trebuie smulsa din sufletul omului+ limba sarpelui mortii trebuie sa fie zdrobita - trebuie sa se faca o lucrare mai mare si mai grea decat aceea a lui 7tlas purtand lumea pe umerii sai. /umnezeul nostru a purtat aceasta lupta si a dus-o biruitor. ;amenilor de alte credinte le este teama, chiar si in gandurile lor, sa permita zeilor lor o asemenea lupta, in care impotrivitorii lor ar putea iesi biruitori. Ce fel de mama ar fi aceea care nu s-ar indrepta spre pamant din iubire pentru copilul ei, sa-l mangaie, sa-l legene si sa-i murmure incet un cantec: Si cu atat mai mult daca pruncul ar fi in primejdie de foc sau de fiare salbatice: ; /oamne, iarta-ne noua intrebarile acestea! Cum ai putea sa fii 8u @iditorul milostiv al lumii si sa nu 8e cobori peste noi in milostivirea 8a: Cum ai putea 8u, numai de la o departate innegurata si neindurerata, sa fi privit catre ticalosia noastra si sa nu ne fi racorit pe noi in focul nostru si nici sa ne fi asezat in adapostul in care suntem atacati de fiare salbatice: Cu adevarat, 8u ai coborat printre noi, si 8e-ai smerit chiar mai jos decat o cere oricare fel de dragoste pamanteasca. 8u 8e-ai nascut in trup, pentru a trai si a mantui pe cei care se afla in trup+ 8u ai baut din paharul suferintei tuturor fapturilor 8ale, neimpartasind cu nimeni acest pahar al partasiei amare, ci numai 8u singur ai golit-o. /e aceea 8u

esti &antuitorul nostru, pentru ca 8u ai venit /umnezeu printre noi+ 8u ai venit /umnezeu printre noi pentru ca 8ie 8i-a stat in putinta sa fii &antuitorul nostru. Slava 8ie, ; "isuse Emanuel al nostru!

Sa ne intoarcem la "osif) cu frica si cu cutremur el a vazut tot mai deslusit ca se tesea in jurul lui o tesatura mai patrunzatoare decat lumina soarelui si mai atotcuprinzatoare decat aerul+ o tesatura a carei panza este 7totputernicul si ingerii si intreaga zidire sunt firele de matase. 7u cazut sortii omului ca sa slujeasca drept unealta a lui /umnezeu in mijlocul acestei tesaturi a 3oii @idiri. "n acelasi timp omul nu este constient ca /umnezeu lucreaza prin el, omul este slab si neputincios, sovaielnic si cu bagare de seama. /ar atunci cand un om simte ca /umnezeu l-a luat in mainile Sale, asa cum fierarul ia fierul ca sa faca o potcoava, el se simte in acelasi timp si puternic si smerit, hotarat in lucrarile sale si sprijinit de catre /umnezeul lui.

Cand "osif s-a trezit din somn, el a facut precum i-a poruncit lui ingerul si a luat-o pe <ecioara &aria din nou la el si nu a cunoscut-o pe ea pana ce ea nascuse pe <iul ei cel unul-nascut si a chemat numele 0ui "isus. 7tunci cand citim Evangheliile, trebuie sa intram in mintea evaghelistului si sa nu asezam mintea noastra in Evanghelie. Evanghelistul insusi se minuneaza cand vorbeste despre minunea nasterii &antuitorului. "ntaia lui lucrare este de a arata ca aceasta nastere s-a savarsit in chip minunat. Ceea ce intareste Evanghelistul &atei in Evanghelia de astazi este deja cea de-a patra dovada. &ai intai el spune ca <ecioara &aria era numai logodita cu "osif+ in al doilea rand, ca ea s-a aflat insarcinata de la /uhul Sfant+ in al treilea, ca ingerul, intr-un vis, a aratat ca rodul pantecelui ei era minunat si nepatruns si in al patrulea rand, vedem aici ca ingerul repeta acum acelasi gand si spune ca "osif nu a cunoscut-o pe ea pana ce ea nascuse pe <iul ei cel 5nul-nascut. /e aceea, este limpede ca lumina zilei faptul ca evanghelistul nu se gandeste sa spuna ca, dupa aceasta nastere, "osif a avut relatii trupesti cu &aria. Ceea ce nu s-a petrecut pana a dat nastere <iului ei, nu s-a intamplat nici dupa aceea, cand ea "l nascuse pe El. /aca spunem despre cineva ca, in timpul slujirii 0iturghiei in biserica, acesta nu a fost deloc atent la cuvintele preotului, nu vrem sa spunem ca, indata ce slujba s-a terminat, omul a fost atent la cuvintele preotului. Sau, cand spunem ca un pastor canta in timp ce oile pasc, noi nu credem ca el se opreste din cantat cand oile se opresc din pascut. 8eofilact spune) #/upa cum s-a spus la vremea Potopului ca nu s-a intors corbul pe corabie pana ce a secat apa pe pamant, acesta in mod firesc nu s-a intors nici dupa aceea, sau cum a spus !ristos) #Eu intotdeauna sunt cu voi, chiar pana la sfarsitul lumii$, nu inseamna ca El nu va fi dupa aceea!$. /e aceea cuvantul #intaiul-nascut$ se foloseste numai pentru /omnul "isus %Psalm 44H4-)'4+ cf. "" Samuel B),'-,=+ Evrei ,)*-=+ >omani 4)'-., care este primul dintre toti regii si intai nascut intre multi frati >omani 4)'-., care inseamna) intre toti barbatii mantuiti si primiti ca fii ai Sai. /aca cuvantul #intai nascut$ ar fi scris cu litere mari, ca un titlu special, nu ar mai fi nici o indoiala asupra sensului sau. Sau, daca s-ar pune o virgula inainte de cuvantul !intaiul nascut$, nu ar fi nici o indoiala sau neintelegere. "ata cum trebuie sa se citeasca) ca si cum #"ntaiul nascut$ ar fi un titlu, cu o virgula inaintea lui) si a dat nastere <iului ei, intaiul nascut. /omnul "isus este "ntaiul nascut ca un @iditor al 3oii "mparatii, ca 3oul 7dam.

Se spune despre Sfantul 7mon %a carui sarbatoare este la ( octombrie. ca a petrecut optsprezece ani casatorit fara sa fi avut legaturi trupesti cu femeia lui. Sfanta &are &ucenita 7nastasia %'' decembrie. a petrecut si ea un numar de ani

casatorita cu Pubius, senator roman, fara sa-si implineasca casatoria. /am aici doar doua e2emple dintre altele mii. Prin cea mai curata feciorie a ei, inainte, in timpul si dupa nastere, <ecioara &aria a indreptat mii de fecioare si tineri spre o viata a fecioriei de-a lungul istoriei ?isericii. andindu-se la fecioria ei, multe femei casatorite si-au desfacut casatoria daruindu-se curatiei fecioresti. Privind la ea, multi care au dus o viata cu totul desfranata, s-au lepadat de desfranare, curatindu-si sufletele murdare cu lacrimi si rugaciune. Cum, atunci, s-ar putea inchipui ca Preacurata <ecioara, stalpul si insuflarea curatiei si fecioriei Crestine de-a lungul veacurilor, se afla pe o treapta a fecioriei mai joasa decat aceea a fecioarelor 7nastasia, 8ecla, Varvara, Parascheva si toate celelalte fara de numar: Sau, cum ne-am putea inchipui ca, cea care 0-a nascut in trup pe /omnul ei cel fara de patima, ar fi putut cunoaste vreodata umbra patimii trupesti: Cea care 0-a purtat si a dat nastere lui /umnezeu a fost fecioara nu numai in trup, ci si in duh, asa cum spune Sfantul 7mbrozie. Si !risostom compara /uhul Sfant cu o albina zicand) #asa cum o albina nu va intra intr-un vas urat mirositor, tot la fel nici /uhul Sfant nu va intra intr-un suflet necurat.$

Sa nu mai vorbim despre aceasta, despre care ar trebui sa vorbim mai putin si sa ne minunam mai mult. 7colo unde se salasluieste ascultarea si smerenia fata de /umnezeu, acolo este curatie. /omnul vindeca slujitorii Sai ascultatori si smeriti de toata patima pamanteasca si de pofta. Sa ne curatim constiintele, sufletele, inimile si mintile, ca sa ne invrednicim de puterea binecuvintata a Sfantului /uh+ ca pamantul sa nu-si mai semene samanta in adancul nostru, pentru ca Sfantul /uh sa inceapa in noi o viata noua si un om nou, ca cea a /omnului si &antuitorului nostru "isus !ristos. Slava si lauda sa-" inaltam 0ui, impreuna cu tatal si cu Sfantul /uh - 8reimea cea de o fiinta si nedespartita, acum si pururea si in vecii vecilor. 7min. Predica la )otezul Domnului Evanghelia despre )otezul Domnului

#atei 5!B5-BE In acest timp a venit Iisus din 8alileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa -e boteze de catre el. Ioan insa Il oprea, zicand! Eu am trebuinta sa fiu botezat de 'ine, si 'u vii la mine$ -i raspunzand, Iisus a zis catre el! asa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea. )tunci -a lasat. Iar botezandu--e Iisus, cand iesea din apa, indata cerurile s-au deschis si %uhul lui %umnezeu --a vazut pogorandu--e ca un porumbel si venind peste El. -i iata glas din ceruri zicand! L)cesta este ;iul #eu cel iubit intru "are am binevoit.L L-i se va arata slava %omnului si tot trupul o va vedea caci gura %omnului a grait.L 3Isaia CI!67. In vremurile de odinioara, %omnul a fagaduit sa vina si sa -e arate intru slava mare. 9amenii au auzit aceasta dar au uitat ce se spusese. %ar %umnezeu nu -i-a uitat cuvantul -au, pentru ca cuvintele %omnului sunt ca stalpii de piatra care nu se pot narui. %omnul a fagaduit ca vine+ si iata, El nu a venit la vremea cand noi aveam cel mai putin nevoie de El, ci cand nevoia noastra era cea mai mare. %umnezeu a trimis un prooroc sau un inger in locul -au, la vremea potrivita. %ar cand raul s-a inmultit in lume atat de mult, ca nici macar un inger nu mai era in stare sa-l arda cu lumina sa,

nici un prooroc nu mai avea putinta sa-l stramtoreze prin cuvintele sale, atunci %umnezeu -i-a implinit vechea fagaduinta si --a aratat pe pamant. %ar cum a venit %umnezeu in plina slava$ In smerenie si ascultare de negrait. Intr-un asemenea chip in care ingerii -ai aratau mai stralucitori si proorocii -ai mai mareti decat El. "and sau aratat la Iordan proorocul si -tapanul, proorocul a atras atentia mai mult decat -tapanul. Ioan Inaintemergatorul parea mai tainic si mai mare decat %omnul 0ristos. %omnul 0ristos Isi ascundea slava -a si maretia sub doua invelisuri groase! unul era trupul omenesc si celalalt era smerenia. )sa incat oamenii nici nu -au bagat in seama, nici nu -au recunoscut, in timp ce ochii tuturor puterilor ceresti erau asezati pe El mai mult decat pe intreaga lume zidita. Invesmantat in trup adevarat si in smerenie curata, %omnul 0ristos a venit din 8alileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa se boteze de catre el. 3#atei 5!B57. #inunat este %umnezeu intru lucrarile ui, &rin toate lucrarile -ale, El ne invata smerenia si ascultarea. El -e ascunde in spatele lucrarilor -ale, tot asa cum soarele se ascunde noaptea in spatele stralucirii stelelor, tot asa cum o privighetoare se ascunde in tufe in spatele cantecului sau. El da lumina soarelui si soarele straluceste de parca ar avea lumina de la sine, pe cand faptul este ca lumina lui %umnezeu se trece cu vederea. El da glas tunetului -au si vanturilor -ale si acestea se aud+ dar El nu se aude. El da frumusete muntilor -ai si pa>istilor -ale si ele stralucesc de frumusete, ca si cum ar fi de la ele, pe cand frumusetea lui %umnezeu ramane ascunsa ca o taina. El da frumusete si mireasma florilor campului si acestea o raspandesc in >urul lor ca si cum ar fi de la ele+ nebagandu-se in seama ca aceasta mireasma este a lui %umnezeu. El da putere fiecarei fapturi si fiecare faptura se impodobeste in fata celorlalte, falindu-se cu puterea, ca si cum ar fi a sa+ pe cand puterea nemasurata a lui %umnezeu nici nu se impodobeste, nici nu cauta a fi bagata in seama. El da minte din mintea -a oamenilor si oamenii cugeta si gandesc ca si cum ar fi cu mintile lor+ pe cand mintea lui %umnezeu ramane in pace desavarsita, intorcand spatele laudei lumii. )stfel ne invata %umnezeu smerenia. 'ot ceea ce face El, face atat potrivit firii -ale, cat si pentru oameni, ca omul sa se rusineze si sa se faca constient de mandria sa prosteasca+ ca omul sa nu se dea mare, neavand nici o lucrare buna a sa+ ci sa lase faptele sa vorbeasca pentru sine si el sa se ascunda in spatele lor, asa cum %umnezeu sta tainuit in spatele lucrarilor -ale, fara sa fie vazut ori auzit, asa cum merge un pastor in spatele turmei sale mari. #inunat este %umnezeu, "are ne invata astfel smerenia, El este minunat si atunci cand ne invata ascultarea. 9mul niciodata nu poate sa fie ascultator ca %umnezeu. 9mul seamana samanta in pamant si apoi o lasa in gri>a lui %umnezeu. 9mul seamana intr-o zi, dar %umnezeu -e ingri>este de samanta vreme de o suta de zile, pazind-o, incalzind-o, dandu-i viata si ridicand-o incetisor din pamant ca un firicel, impodobind firicelul cu mugurasi si apoi o coace, pana cand omul merge din nou la

camp, petrecand o zi sau doua ca sa stranga granele si sa le transporte cu caruta la hambarul sau. "orbul isi cloceste puii si apoi ii paraseste, nemaiingri>indu-se de ei. %ar %umnezeu ia asupra ui pe acesti pui nestiutori, slu>indu-le si purtandu-le de gri>a cu ascultare, ziua si noaptea. &estele isi depune icrele si pleaca, dar %umnezeu ramane, ca sa scoata pestisori din icre si ca sa le supravegheze hranirea si cresterea lor. 9rfani fara de numar, atat de la oameni, cat si de la animale, nu ar ramane in viata daca %umnezeu nu ar avea gri>a de acestia. %umnezeu Isi supravegheaza intreaga -a zidire zi si noapte, ascultandu-le cererile si dandu-le ceea ce le este de folos. %umnezeu asculta doririle si rugaciunile oamenilor si le implineste+ El le implineste intotdeauna cu ascultare, atata vreme cat nu e/ista nici un pacat in cererile si rugaciunile lor. 'otusi, rugaciunile care cauta sa- traga pe %umnezeu in pacat si safaca partas la pacatul omului - %umnezeu nu asculta aceste rugaciuni+ %umnezeu nu primeste aceste rugaciuni. %intre toate rugaciunile, %umnezeu asculta cel mai grabnic rugaciunile celui smerit, care se pocaieste, care se roaga pentru iertarea pacatelor sale si pentru dezlegarea de ele. In felul acesta, omul se face zidire noua, punand inceput bun - pentru viata de fiu in locul celei de rob. %e aceea, toti proorocii, din vremuri stravechi, au cautat pocainta oamenilor. %e aceea -fantul Ioan Inaintemergatorul nu numai ca propovaduieste pocainta, dar savarseste botezul pocaintei, pentru ca oamenii sa puna pecete vazuta pe pocainta lor. "u cat este mai mare pocainta unui om, cu atat mai deplin se slobozeste de cele ale lumii si se intareste cu ravna pentru %umnezeu+ %umnezeu degraba ia aminte si in ascultare raspunde rugaciunilor oamenilor. )sadar, omul nu poate sa fie niciodata la fel de smerit ca %umnezeu, nici ascultator ca El. In intreaga -a zidire, in cer si pe pamant, %umnezeu ii invata pe oameni smerenia si ascultarea. %umnezeu trimite aceasta veste lumii din marea -a dragoste pentru oameni si din dorinta -a arzatoare ca toti oamenii sa se mantuiasca si nici unul sa nu se piarda. %ar %umnezeu a dat oamenilor aceasta invatatura despre smerenie si ascultare in chip mi>locit, fie prin firea zidita de El, fie prin proorocii -ai, oameni alesi si ingeri. *umai prin &ersoana %omnului Iisus, %umnezeu da aceasta invatatura in chip nemi>locit, prin -ine Insusi imbracat in trup. In fiecare clipa a vietii -ale pamantesti, de la nasterea -a in pestera pana la moartea -a pe "ruce, %omnul Iisus traia invatand oamenii despre smerenie si ascultare. El a dat aceasta invatatura vie si prin botezul -au in apa Iordanului. Ioan era cel mai insemnat om al zilei. 0ristos nu era cunoscut nimanui si, chiar atunci cand -au cunoscut, oamenii pacatosi Il socoteau pe Ioan mai mare decat El. 9amenii se adunau in >urul lui Ioan din toate categoriile, simpli si invatati, saraci si bogati. Ioan atragea atentia atat prin infatisarea sa din afara, cat si prin viata sa pustniceasca din pustie si prin cuvintele sale cu inteles tainic. *u se strangeau multi in >urul lui Ioan din pricina pacatoseniei lor ori din dorinta de pocainta, cat din iscodire, ca sa vada si sa auda un om care nu era obisnuit. %esarta iscodire, "at timp de mare pret ne fura aceasta, dandu-ne in schimb nimic altceva decat o dulceata bolnavicioasa trecatoare, care se schimba indata in ceva amar, "um ne prinde in capcana si cum ne scapa pocainta si impreuna cu aceasta mantuirea noastra,

0ristos nu a starnit iscodire. In mi>locul multimii, El mergea fara graba catre Iordan. El nu avea nimic care sa atraga privirea oamenilor si nimeni nu-I dadea nici o atentie. Infatisarea -a nu avea ceva aparte, ca aceea a lui Ioan, nici vietuirea -a nu era atat de bogata in osteneli pustnicesti. El era deopotriva cu multimea si cu totii mergeau impreuna din 8alileea la Iordan, mancand si band cu El si vorbind cu El ca si cu oricare alt om din multime. #arele Isaia a vazut si a proorocit aceasta dinainte, zicand! Lsi cand -am vazut, nu avea frumusete ca sa ne fie dragL 3Isaia 65!47. %ar, in multimea aceea intreaga de oameni de langa Iordan, se afla un om, si numai unul singur, care Il cunostea cu adevarat. )cesta era chiar Ioan Aotezatorul. 9chii sihastrului desavarsit straluceau si tunetul glasului sau a amutit pentru o clipa. Ioan a uitat cu totul de restul multimii stranse in >urul apei si in apa si, aratand catre Iisus, a spus linistit! LIata #ielul lui %umnezeu,L 3Ioan B!4?7. L#ielul lui %umnezeu,L "u aceste cateva cuvinte a vadit Inaintemergatorul smerenia si ascultarea %omnului 0ristos. El este smerit ca un miel, si ascultator ca un miel atat smerenia cat si ascultarea fiind indreptate spre %umnezeu. %e aceea spune el! L#ielul lui %umnezeuL. El merge cu sfiala si smerenie ca un miel si, tot ca un miel, merge la pascut si moarte cu aceeasi incredere in pastorul sau, asa incat 0ristos merge oriunde Il indruma 'atal -au din cer! catre nasterea intr-o pestera, catre botezul din Iordan, catre moartea pe "ruce - toate cu aceeasi consimtire si incredere. %ar, la cuvintele L#ielul lui %umnezeuL, Ioan le adauga pe acestea! L"el ce ridica pacatul lumiiL. "um ridica 0ristos pacatul lumii asupra ui$ &rin dragostea -a si >ertfa -a, una fiind nedespartita de cealalta+ caci nu e/ista dragoste adevarata fara >ertfa, si nici o >ertfa adevarata fara dragoste. In dragostea -a, 0ristos a coborat in aceasta lume materialnica si --a imbracat in trup de carne supus ispitei. )ceasta lume nu este curata si frumoasa si minunata asa cum era inainte de pacatul lui )dam. "a urmare a pacatului, aceasta lume a luat chip materialnic intunecos, ascuns si il poarta asa pana in zilele noastre. umea aceea luminoasa s-a schimbat intr-o lume a prostiei si intunecimii+ lumea curata s-a facut necurata+ lumea frumoasa s-a facut strambacioasa si urata+ lumea linistita s-a facut razboinica. In aceasta lume a venit &realuminatul, &reacuratul, &reaminunatul si &readulcele. &rin aceasta lucrare, El a luat de>a asupra ui pacatul lumii - de indata ce El --a aratat in lume in trup stricacios, care se hraneste cu hrana stricacioasa. El a facut aceasta, mai intai, luandu-si trup asa cum se facuse acesta dupa primul pacat al omului+ in al doilea rand, prin venirea -a pe pamant din dragoste, ca sa implineasca toate legile care fusesera date omului dupa pacat. "u toate ca El nu trebuia sa dea ascultare acestor legi, El a venit pe pamant pentru a le implini pe toate! atat legile date firii, cat si legile date omului. -i astfel, El a suferit foame si sete, istovire si dureri de tot felul, asa cum li se intampla si altor muritori+ si El a crescut incet, asa cum li se intampla tuturor celor care se nasc, de-a lungul a treizeci de ani, pana cand -i-a inceput lucrarea ui in lume. %in aceasta pricina, El a fost taiat impre>ur si botezat, El a mers la sinagoga ca sa -e roage si a platit darile lui "ezar. El a primit toate legile facute pana la pacatul cel dintai si le-a implinit. %e aceea se spune ca El a preluat pacatele lumii asupra -a. "u alte cuvinte! El a preluat asupra ui implinirea tuturor legilor si a facut aceasta cu ascultare si lesniciune, in aceeasi

masura in care oamenii implineau aceste legi in neascultare si cu greutate. In cele din urma, in al treilea rand, El a facut aceasta, dandu--e pe -ine ca >ertfa pentru pacatele lumii+ prin rastignirea -a de bunavoie pe "ruce, moartea -a ca un miel si varsarea sangelul -au nevinovat pentru pacatele multora. "u adevarat, intreaga -a viata pamanteasca a fost o >ertfa, tot asa cum intreaga -a viata a fost dragoste. ) fost o >ertfa pentru El ca sa -e imbrace in trup omenesc+ a fost o >ertfa pentru El ca sa dea ascultare legii. %ar, pe "ruce, El, cu sangele -au a pus pecetea >ertfei -ale si a sters toate socotelile pacatelor noastre. &e "ruce, El ne-a aratat toata apasarea pacatului omenesc si plinatatea dragostei lui %umnezeu, o dragoste care nu inceteaza din pricina >ertfei de sine. -i astfel, 0ristos ia pacatele lumii asupra -a in trei chipuri! mai intai, prin luarea de trup+ in al doilea rand, supunandu--e legii+ in al treilea rand, dandu-se >ertfa pe -ine. "and %omnul a venit in lume, intrupat, implinind legea, aceasta intamplare a fost insotita de fenomene minunate firesti! steaua de la rasarit, ingerii coborand pe pamant si veselirea pastorilor din Aetleem, slavirea ui, a &runcului sfant, de catre pastorii cei simpli si de catre crai. %ar aceasta intamplare a fost urmata de uciderea pruncilor de catre Irod si de fuga #antuitorului in intunecimea Egiptului, dintr-o intunecime si mai mare! aceea a Ierusalimului. )poi, cand %omnul a implinit in chip lamurit, in fata lumii, legea oamenilor, primind botezul in apele Iordanului, si aceasta intamplare a fost insotita de un fenomen firesc minunat - potrivit &redaniei - se spune ca apele Iordanului si-au oprit curgerea cea fireasca intorcandu-se inapoi. L#area a vazut si a fugit, Iordanul s-a intors inapoi.L 3&salm BB5!57. )tunci s-au deschis cerurile, s-a auzit glasul 'atalui din ceruri si s-a vazut %uhul -fant in chip de porumbel. umea a simtit aceasta si a vazut totul prin -fantul Ioan Aotezatorul. %ar aceasta intamplare a fost urmata de postirea cea de patruzeci de zile a lui 0ristos in intunecimea si groaza ispitei satanice. -i dupa aceea, s-au aratat ingerii si I-au purtat ui de gri>a. "and %omnul a pus pecetea pe toata suferinta -a din trupul -au pamantesc, prin chinurile -ale si prin varsarea sangelui -au pe "ruce, natura a insotit aceasta intamplare de lucrari infricosatoare! soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat si mormintele s-au deschis. 1iii si mortii au simtit isemnatatea infricosatoare a sfintei >ertfe de pe 8olgota+ talharii si paganii au venit sa creada in ;iul lui %umnezeu si mortii s-au aratat pe strazile Ierusalimului. -i aceasta intamplare a fost urmat de intuneric! intuneric in afara si inlauntrul mormantului, dupa care au venit zorile, biruinta cea de la urma - si Invierea cea de la urma. -i, iarasi, ingerii au fost de fata, )sadar, aceste trei intamplari din viata lui 0ristos, ne dau invatatura cea mai luminata si mai nemi>locita despre smerenia si ascultarea %umnezeiasca. 1eselia cereasca si firea minunata a fiecareia dintre acestea se imbina cu infricosarea uciderii omului si cu stricaciunea satanica. %ar, in toate cele trei intamplari, 0ristos a iesit Airuitor

slavit! asupra omului Irod dupa nasterea -a, asupra lui -atan dupa botezul -au si asupra intelegerii dintre oameni si -atan dupa moartea -a. -fantul #atei descrie Aotezul in apele Iordanului in acest chip! In acest timp a venit Iisus din 8alileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa -e boteze de catre el. Ioan insa Il oprea, zicand! LEu am trebuinta sa fiu botezat de 'ine si 'u vii la mine$L Ioan Il recunoaste pe 0ristos, dar nu cunoaste planul -au de mantuire. )cum se desfasoara o intamplare fara de asemanare din istoria omenirii! %umnezeu se intrece cu omul in smerenie, Ioan boteza pacatosi spre pocainta. 'otusi, "el fara de pacat, "are nu avea pentru ce sa -e pocaiasca, a venit la el si i-a cerut ca el sa- boteze. Ioan, care era mai intarit duhovniceste decat toti pacatosii din >urul sau, indata a recunoscut in 0ristos pe .nul mai puternic decat el. Inainte de a- vedea, Ioan stia de>a ca El venise pe pamant si vietuia printre oameni! LIn mi>locul vostru se afla )cela pe "are voi nu- stitiL 3Ioan B!4D7. *umai atunci cand s-a aflat fata catre fata cu El, -a cunoscut pe El si, aratand catre El, a spus! LIata #ielul lui %umnezeu,L. %e indata ce Ioan -a vazut, se poate ca el sa fi crezut ca menirea lui ca Inaintemergator a luat sfarsit si sa fi spus ca dreptul -imeon mai inainte! L)cum slobozeste pe robul 'au, -tapane, dupa cuvantul 'au, in paceL 3 uca 4!4?7, sau asa cum a spus Ioan mai tarziu intr-o impre>urare! L)cela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorezL 3Ioan 5!5I7. %ar nu+ in loc sa se intample precum a gandit si s-a asteptat Ioan, 0ristos i-a dat porunca neasteptata. )flat in mi>locul oamenilor pacatosi, 0ristos "el fara de pacat a cautat la Ioan ca acesta sa faca pentru El ceea ce el facuse pentru altii! sa Il boteze in rau asa precum botezase pe altii. Impotrivirea lui Ioan la aceasta este cu totul de inteles pentru oamenii muritori. )h, fratii mei, este un lucru infricosator sa aduci in apa pe "el mai curat decat apa, Este cel mai infricosator pentru zidire ca sa-si puna mana pe capul Jiditorului, "um poate omul, care este facut din tarana si cenusa, sa cuteze sa-si puna mana pe El, "are sade pe heruvimi$ %ar 0ristos termina indata vorba cu Ioan cu o zicere scurta, dar hotarata! L asa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea.L 3#atei 5!B67. )tunci -a lasat. Este ca si cum %omnul ar spune aici! asa acum orice cuvinte despre vrednicia #ea si despre care este mai mare sau mai puternic. Jiua aceasta nu are aceasta menire, ci alta. 1a veni vremea cand ceea ce spui acum se va face lamurit. *u putem invata pe oameni ceea ce nu am facut noi insine. %aca nu vom face asa, cine ne va crede$ "um ne vom deosebi, altfel, de fariseii si carturarii Ierusalimului care invata si ei nu fac$ *oi trebuie sa implinim toata legea pentru a da legii intregi un inteles mai inalt, duhovnicesc. Eu trebuie sa fiu mai intai botezat cu apa, ca dupa aceea sa botez cu %uh -fant si cu foc. &lanul mantuirii este dat la iveala prin implinirea sa. "eea ce acum nu este lamurit se va lamuri in curand. "erurile se vor deschide si vor lamuri ceea ce va cer Eu voua. In masura in care Ioan s-a temut in prima clipa sa- boteze pe 0ristos, in aceeasi masura el asculta acum porunca lui #esia. -i cerul cu adevarat s-a grabit sa adevereasca si sa binecuvanteze lucrarea mainii Inaintemergatorului. 3Ieronim spune! E/ista o pricina intreita pentru a primi botezul de catre Ioan. #ai intai, fiind nascut om, pentru a implini toata dreptatea si smerenia pe care o cerea legea. In al doilea rand, prin botezare, sa incuviinteze sensul botezului lui Ioan. In al treilea rand, sfintind apele Iordanului, sa arate, prin pogorarea porumbelului, ca %uhul -fant era de fata la botezul credinciosilor.7

0ristos a intrat in apa nu ca sa -e curateasca pe -ine, ci ca sa inece simbolic pe omul cel vechi. &rin supunerea -a, El a reintregit in chip simbolic &otopul care a inecat lumea de pe vremea lui *oe si, de asemenea, inecarea lui ;araon si a armatei sale egiptene, in #area Gosie. In &otopul care a cuprins intreaga lume, omenirea pacatoasa a fost inecata. In #area Gosie, ;araon, vra>masul %umnezeului "elui viu, a fost inecat. 0ristos a luat asupra ui pacatele lumii. El a primit de bunavoie sa -e inece in locul omenirii pacatoase+ El de bunavoie a luat asupra ui soarta lui ;araon cel inecat, vra>masul %umnezeului "elui viu. El a ingaduit apei sa-I inghita trupul ca si cum ar fi fost ingropat in mormant. El a lasat apa sa curga o clipa peste El si apoi --a ridicat si a iesit din apa. &rin aceasta, El a repetat acea lectie inspaimantatoare pe care a dat-o %umnezeu oamenilor prin inecarea pacatosilor in vremea lui *oe si aceea a lui ;araon in #area Gosie. &rin aceasta El, in chip vazut, dar tainuit, a spus ceea ce zice El mai tarziu in cuvinte catre fariseul *icodim! L%e nu se va naste cineva din nou, nu va putea sa vada Imparatia lui %umnezeuL 3Ioan 5!57. %ar numai acela se poate naste din nou in aceasta viata care a murit pentru omul cel vechi+ sau, cu alte cuvinte, cel in care omul cel vechi, pacatos, a murit. "el care se cufunda cu pacatele sale in apa iese afara curatit de pacat. "el care isi osandeste trupul, om trupesc fiind, se ridica prin %uhul ca om duhovnicesc. "el care se ingroapa cu 0ristos prin botez, ca in mormant, se ridica cu 0ristos in Invierea -a 3cf. "oloseni 4!B47. "el care isi ineaca mandria, neascultarea, zavistia si toata necuratia omului celui vechi, pacatos, va iesi din apa cu smerenie, umilinta, ascultare si dragoste. "el care moare pentru sine va vietui impreuna cu %umnezeu 3cf. Gomani D!5-@7. &e scurt, cel care a murit ca pacatos si se naste din nou ca om drept, isi va repeta si el e/emplul dat de 0ristos prin botezul -au in Iordan. LInainte de a se pune inceput nou vietii, trebuie sa se puna capat celei vechi.L, spune -fantul 1asile cel #are. 9, ce insemnatate adanca si plina de invataminte are botezul lui 0ristos, prin scufundarea in apa a sfantului -au trup, *umai intelepciunea nemarginita a lui %umnezeu era in stare sa dezlege oamenii in chip atat de povatuitor, si cu folos, prin botezarea in Iordan. *umai aceasta intelepciune nemarginita, care vede trecutul si viitorul intocmai ca si prezentul, a fost in stare sa lege inceputul istoriei omenesti de sfarsitul acesteia, si sa puna la un loc potopul care a inecat omenirea cea pacatoasa, cu scufundarea lui 0ristos in apa. *umai aceasta intelepciune de negrait prin cuvant poate, cu o singura priveliste, un singur semn, sa spuna mai mult decat toate limbile omenesti de pe pamant. &entru ca intreaga cale a mantuirii noastre a fost aratata in lucrarea botezului lui 0ristos in Iordan. Iar botezandu--e Iisus, cand iesea din apa, indata cerurile s-au deschis si %uhul lui %umnezeu --a vazut pogorandu--e ca un porumbel si venind peste El. -i iata glas din ceruri zicand! L)cesta este ;iul meu cel iubit intru "are am binevoit.L %uhul nu a pogorat asupra lui 0ristos pe cand -e afla in apa, ci atunci cand El a iesit din apa. &rin aceasta, intelepciunea lui %umnezeu cauta sa ne arate ca %uhul lui %umnezeu nu pogoara peste omul cel vechi, care este viu pacatului si mort pentru %umnezeu, ci numai asupra omului nascut din nou duhovniceste, care a murit pacatului si a inviat intru %umnezeu. %uhul a pogorat asupra lui 0ristos in chip de porumbel, nu intrupat ca porumbel, asa cum este 0ristos intrupat ca om, ci numai in chip de porumbel, ca porumbel. 3Ieronim spune! L&orumbelul a pogorat asupra capului lui Iisus asa incat nimeni sa nu creada ca glasul 'atalui a fost indreptat catre Ioan, si nu catre %omnul.L7 )ceasta aratare in chip de porumbel inseamna ca %uhul poate sa -e infatiseze in oricare alt chip si, cu

adevarat s-a aratat mai tarziu )postolilor in chip de limbi de foc si ca o suflare de vant ce vine repede 3;apte 4!47. In "artea ;acerea, se spune despre %uhul! -i %uhul lui %umnezeu -e purta pe deasupra apelor 3B!47. )tunci, %uhul lui %umnezeu -e infatiseaza in chipuri diferite, potrivit intamplaeilor pe care le sfinteste sau le pune in lucrare. %ar fiecare chip pe care il ia, Il arata in lucrare, indreptatit si curat, aducand odata cu -ine caldura, lucrare si curatie. a botezul in apele Iordanului, %uhul --a aratat in chip de porumbel bland+ botezul )postolilor a fost cu %uhul -fant si cu foc, de Gusalii, %uhul --a infatisat in chip de vant puternic si de foc. &rin aceasta, se face lamurita deosebirea dintre botezul lui Ioan si cel al lui 0ristos. Aotezul lui Ioan, sau botezul cu apa, ii face pe oameni blanzi si curati ca porumbeii, dar botezul lui 0ristos, sau botezul prin %uh, ii face pe oameni puternici si inflacarati. 3-fantul "hiril al Ierusalimului spune, in Invatatura lumii, "artea III! L)sa cum omul este alcatuit din doua parti! suflet si trup, e/ista si o curatire indoita! netrupeasca pentru ceea ce nu este a trupului si trupeasca pentru trup. )pa curateste trupul, si %uhul curateste si intareste sufletul.L7 &ogorarea %uhului in chip de porumbel - asa cum deslusesc aceasta -fintii &arinti - ne aminteste de porumbelul pe care l-a trimis *oe de trei ori de pe arca sa, ca sa vada daca pamantul se uscase. -i porumbelul s-a intors cu o ramura de maslin in cioc. Gamura de maslin este simbolul pacii! pacea dintre %umnezeu si om. -i acum, dupa iesirea lui 0ristos din apa, dupa inecarea simbolica in apa a omului celui vechi, --a aratat %uhul deasupra capului lui 0ristos in chip de porumbel, ca sa arate ca potopul s-a sfarsit si ca domnea pacea intre %umnezeu si omul cel nou. %e ce nu tinea acest porumbel o ramura de maslin in cioc, ca semn al pacii$ &entru ca aici, in locul ramurii de maslin se afla chiar %omnul 0ristos, cel mai desavarsit simbol al pacii intre %umnezeu si om, intre cer si pamant. El este ramura de maslin a *oii Jidiri. -i astfel porumbelul, poposind deasupra lui 0ristos, nu avea nevoie sa tina o alta ramura de maslin ca semn al pacii. 0ristos este sfarsitul potopului si inceputul pacii. -i iata glas in ceruri, "erurile deschise, %uhul in chip de porumbel si, mai mult, glas din ceruri, )stfel botezul lui 0ristos este bogat in inteles, caci nu au venit doar ingeri, ci -fanta 'reime Insasi! 'atal, ;iul si %uhul -fant! 'atal prin glasul din cer, %uhul in chip de porumbel si ;iul ca om nou si desavarsit, %umnezeu-9m. L)cesta este ;iul #eu cel iubit, intru "are am binevoit.L "u aceste cuvinte, %umnezeu 'atal Il vadeste pe Iisus ;iul -au, ca si in cuvintele #arelui )rhanghel 8avriil catre &reasfanta ;ecioara #aria! Lsi ;iul "elui &reainalt -e va chemaL 3 uca B!547 si iarasi! L3si El7 ;iul lui %umnezeu -e va chemaL 3 uca B!567. )cum %umnezeu 'atal Il numeste cu adevarat ;iul -au, ;iul -au cel iubit. "aci 0ristos este singurul ;iu al lui %umnezeu prin e/istenta -a din vesnicie si singurul ;iu al lui %umnezeu prin nasterea sa in timp. %umnezeu 'atal nu ii numeste pe toti oamenii fiii -ai, ci numai pe 0ristos. ;iindca alti oameni pot fi numiti fii ai lui %umnezeu prin adoptie, numai prin 0ristos si in numele -au. "and 0ristos a spus mai tarziu oamenilor! L.nul este 'atal vostru in cerL, El nu vrea sa spuna prin aceasta altceva decat faptul ca oamenii sunt fiii lui %umnezeu prin adoptie. %umnezeu poate numi zidirile sale fii, in marea lui iubire. %ar 0ristos este singurul, adevaratul ;iu al lui %umnezeu atat in iubire, cat si in fiinta. -i de aceea! L;iul #eu iubit intru "are am binevoitL se spune. In aceste doua grairi, se dau la iveala aratarea iubirii 'atalui si bunavoirea 'atalui fata de ;iul -au. egatura pe care o are 'atal cu ;iul nu a slabit, nici dragostea lor, a .nuia fata de "elalalt, nu s-a

racit prin pogorarea ;iului in lumea aceasta pacatoasa, El fiind imbracat in trup omenesc supus ispitei. -i astfel, botezul lui 0ristos in Iordan se leaga de descoperirea -fintei 'reimi oamenilor. *u e/ista nici o descoperire mai mare ca aceasta, fiindca prin aceasta ni se arata fiinta trinitara a lui %umnezeu. a Iordan, #antuitorul a pus pecetea pe aceasta taina preaminunata atat in cer, cat si pe pamant. -punem dinadins Lcat si pe pamantL, pentru ca firea trinitara a fiintei lui %umnezeu desluseste si tainele cele mai adanci ale omului, firea intreita a omului, caci se spune chiar la inceputul -fintei -cripturi ca %umnezeu a facut omul dupa chipul -au 3;acerea B!4D7. -i astfel sarbatoarea botezului lui 0ristos se numeste Aoboteaza - %escoperirea lui %umnezeu - caci %umnezeu --a descoperit in Iordan, asa cum este El, atat cat aceasta descoperire poate fi inteleasa de omul cel trupesc. )ceasta sarbatoare se mai numeste Iluminare, caci prin aceasta duhul omului este iluminat cu cunoasterea celor mai adanci taine %umnezeiesti. -e mai numeste Iluminare pentru ca botezul lui 0ristos prin scufundarea -a in apa, ne lumineaza mintile, ne curateste inimile si ne inalta sufletele cu cunoasterea caii mantuirii noastre, care sta in ingroparea omului celui vechi si nasterea celui nou+ sau, altfel spus, aceasta se afla in moartea pacatului nostru, fiind muritor, si aducerea la viata a omului fara de pacat si fara de moarte. 'ot ceea ce s-a intamplat la botezul lui 0ristos, se intampla la botezul fiecaruia dintre noi. 3-criind despre botez, -fantul 1asile cel #are spune! L%omnul, care indruma vietile noastre, a intemeiat pentru noi legamantul botezului, care are chipul mortii si al vietii : apa este chipul mortii, a ducerii trupului la ingropaciune, si %uhul insufleteste cu putere datatoare de viata, care innoieste viata sufletelor noastre, ducand-o de la moartea pacatului la viata cea dintai.L7 &rin scufundarea in apa, noi murim cu 0ristos, si prin iesirea din apa, noi suntem uniti cu 0ristos "el viu. %ulcele %uh al lui %umnezeu poposeste deasupra noastra ca un porumbel, insufletindu-ne cu harul -au atotputernic. -i 'atal, prin iubirea lui Iisus 0ristos, ne adopta ca fii si anunta aceasta adoptie cu glasul -au. "ine poate sti, in clipa botezului, ce se intampla in inima fiecarui prunc$ Intunecati si descura>ati de pacatele de mai tarziu, noi uitam cea mai mare dintre tainele ceresti care ni se descopera la botez. ;iindca prin botez noi suntem curatiti de tot pacatul, desi, dupa ce ne botezam, dam peste ispite dracesti, carora 0ristos nu le-a cazut prada, asa cum facem noi. %ar aceia dintre noi care cugeta la mantuirea noastra zi si noapte, cu smerenie si ascultare necurmata fata de %umnezeu, se pot invrednici de descoperirea de taine mari, sfinte, asa cum au fost descoperirile de la Iordan, tot asa cum s-au invrednicit multi sfinti si mucenici pentru 0ristos de aceasta viziune. #ucenicia pentru 0ristos se socoteste ca fiind al treilea botez! primul fiind botezul lui Ioan cu apa+ al doilea, botezul lui 0ristos cu %uhul -fant si cu foc. "el de-al treilea botez, botezul muceniciei, se numeste Lbotezul cu sangeL. #ucenicii lui 0ristos care au fost botezati prin varsarea sangelui lor pentru 0ristos, au vazut foarte adesea multe dintre tainele Iordanului, care s-au descoperit la botezul lui 0ristos. "el mai cunoscut e/emplu al acestui botez minunat, prin sange, este moartea intaiului mucenic al lui 0ristos, )rhidiaconul -tefan, care este descris in felul acesta! Iar -tefan, fiind plin de %uh -fant si privind la cer, a vazut slava lui %umnezeu si pe Iisus stand de-a dreapta lui %umnezeu. )cum se arata 'atal, ;iul si %uhul -fant. Iar -tefan a strigat! LIata vad cerurile deschise si pe ;iul 9mului stand de-a dreapta lui %umnezeu.L -i iudeii il bateau cu pietre 3;apte E!66-6?7.

-a ne mai ostenim, cu credinta neschimbata, cu fapte bune si cu impartasirea frateasca a bucuriei si a suferintei celor care ne sunt apropiati, intregi in smerenie si ascultare fata de %umnezeul "el viu, sa ne intoarcem la curatia fara de pacat in care ne-am imbracat la botez. )sa ne vom invrednici de slava, bucuria si frumusetea vesnica a sfintilor si mucenicilor lui %umnezeu. )sa ne vom lumina din nou, cerul se va deschide pentru noi si %umnezeu -e va descoperi pentru noi - 'atal, ;iul si -fantul %uh, 'reimea cea deofiinta si nedespartita, "areia Ii aducem slava acum si pururea sin vecii vecilor. )min.