Omul

1. Omul ,chiar din cele mai indepartate timpuri ale evolutiei sale,nu a reusit sa produca toate cele necesare si a cautat sa stabileasca relatii cu semenii sai din alte comunitati,prin intermediul schimburilor comerciale.Calatoriile si pelerinajele la marile catedrale si ansambluri monarhale ale invatatilor timpului sau ale negustorilor de apa tamaduitoare,atesta faptul ca au aparut primele forme de turism. In Romania ,turismul apare sub forme isolate cu multi ani in urma,dar primele inceputuri de organizare a activitatii turistice apar spre sfarsitul sec.al XIX-lea,prin infiintarea unor asociatii cu obiect de activitate constructia de cabane,amenajarea de traseuri montane.In nul 1!"# apare legea pentru organizarea $Oficiului %ational de &urism,care devine organizatie de stat subordonata 'inisterului de Interne. &ermenul de (restaurant) a aparut pentru prima data in secolul 1#, insemnand un tip de supa foarte savuros. &ermenul a fost folosit pentru a desemna un local care servsete mancare in jurul anului 1*#+, referindu-se la un local fondat de un parizian care vindea supe, pe nume ,oulanger. Restaurantele au devenit faimoase in -ranta dupa Revolutia -ranceza, atunci cand, dupa fuga aristocratilor, in spate au fost lasati foarte multi servitori care stiau cum sa pregateasca feluri de mancare e.celente. In acelasi timp, foarte multi provinciali au sosit in /aris, fara familii care sa le gateasca. stfel, cele doua clase sociale au fost unite 0 si reataurantele le-au oferit provincialilor ceea ce aveau nevoie. Restaurantele s-au imprastiat rapid in lume, cu primul restaurant din 1tatele 2nite, deshis in 1*!3, in ,oston. &ipurile de servire in restaurant difereau, de la servirea franceza 4in care felurile de mancare erau asezate la comun, pe o masa, de unde oamenii se puteau servi5, la cea ruseasca 4mai formala, in care servitorii duceau cu ei tavi pline de mancare, iar mesenii alegeau5 la chiar servirea americana 4tipul cel mai faimos, in care ospatarii aduceau mesenilor farfurii pline cu mancare chiar la masa5. 6. 2n restaurant este o activitate alimentara pro-profit a carei prima etapa comerciala implica vanzarea de produse alimentare,bauturi nonalcoolice catre populatie sau catre mici grupuri de oaspeti.1eria de activitati a restaurantelor este foarte diversa,si e.ista numeroase tipuri de restaurante care sa satisfaca gusturile tuturor. Ca regula generala, unitatea de alimentatie publica reprezinta localul public in care se servesc preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi, caracterizandu-se prin aceea ca in cadrul lui se imbina activitatea de pregatire7preparare cu activitatea de comercializare, insotita de servicii specifice care asigura consumul acestora pe loc. ". &ipuri de restaurante a. Restaurant clasic- unitate de alimentatie publica in care consumatorii sunt serviti cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetarie-patiserie, cafea, bauturi etc. /entru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distractie. /ersonalul de productie si de servire are o calificare de profil. b. Restaurant cu specific - unitate de alimentatie publica care prin amenajari, dotari, tinuta lucratorilor s8i pr9paratele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, national 4restaurant :romanesc:, :moldovenesc:, :dobrogean:, :banatean: etc.5 sau reprezinta unitati traditionale - han, crama, coliba, sura etc. c. Restaurant specializat - unitate de alimentatie publica in care consumatorilor li se

ofera, in principal, un sortiment specializat de preparate culinare si bauturi, aflat in permanenta in lista-meniu a unitatii, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale 4vanatoresc, pescaresc etc.5 care formeaza obiectul specializarii. c.1.Restaurant-zahana- unitate de alimentatie publica in care se servesc, in special la comanda, in tot timpul zilei, produse si subproduse din carne neportionate 4organe5, pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de e.punere sau de pe platou, o data cu luarea comenzii. 1ortimentul oferit mai poate cuprinde8 ciorbe, borsuri, tuslama, tochitura, salate, dulciuri de bucatarie si bauturi. c.6.Restaurant lacto-vegetarian, dietetic- unitate de alimentatie publica in care se desfac in e.clusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, carne de pasare sau de vaca, paste fainoase, orez, salate din legume, precum si dulciuri de bucatarie, inghetata si bauturi nealcoolice. c.".Restaurant-pensiune - unitate de alimentatie publica care ofera mai multe variante de meniuri complete cu baremuri fi.e. ,auturile cuprinse in meniu sunt limitate la sortimentele de racoritoare si ape minerale. /oate functiona si pe baza de abonament. In aceste unitati se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate si bauturi, inclusiv alcoolice, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice. d. ,raserie - unitate de alimentatie publica care asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor cu un sortiment mai restrans de preparate culinare 4preparate reci, minuturi, 1-6 feluri de mancare5, produse de cofetarie-patiserie si bauturi. e. /izzerie - unitate specializata care ofera, cu preponderenta, sortimente de pizza si de paste fainoase. 1uplimentar se pot oferi gustari, salate, produse de patiserie si sortiment variat de bauturi, cu preponderenta slab alcoolizate. f. ,erarie- unitate de alimentatie publica caracterizata prin vanzarea cu preponderenta a berii de diverse sortimente, oferita consumatorilor in recipiente specifice 4tap, halba, cana, sonde5 de diferite capacitati, alaturi de produse si preparate care se asociaza in consum cu aceasta, precum8 gustari calde si reci, minuturi 4din oua, legume etc.5, specialitati de zahana 41-6 preparate5. 1e mai poate oferi un sortiment restrans de bauturi alcoolice, precum si bauturi nealcoolice. g. ,ar- unitate de alimentatie publica cu program de zi sau de noapte in care se desfac bauturi alcoolice si nealcoolice, un sortiment restrans de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, auditii muzicale, jocuri electronice si video. g.1.,ar de zi- unitate care poate functiona ca subunitate distincta in cadrul restaurantelor, precum si ca unitate independenta. Ofera consumatorilor o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice, simple sau in amestec, cafea, gustari in sortiment restrans, specialitati de cofetarie. g.6.,ar de noapte - unitate de alimentatie publica cu caracter distractiv, avand orar de functionare pe timpul noptii. /rezinta un program variat de divertisment, de music-hall si dans, iar consumatorilor li se ofera o gama variata de bauturi, mai ales de cocteiluri, gustari, sortiment restrans de preparate la gratar, specialitati de cofetarie-patiserie. g.".Cafe-bar, cafenea - unitati specifice desfacerii, cu prioritate, a sortimentelor variate de cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, produse de cofetarie-patiserie. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru pregatirea cafelei si, in primul rand, a cafelei e.presso. g.3.;isco-bar, <ideo-bar, ;iscoteci - unitati cu profil de divertisment pentru tineret,

divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii si al dansului, in acest sens unitatea fiind dotata si amenajata corespunzator. 1ortimentele oferite sunt asemanatoare celor din baruri, cu deosebirea ca bauturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, avand 9n vedere ca majoritatea clientelei o reprezinta tineretul. g.+.,ar biliard- unitate cu profil preponderent recreativ, realizat prin posibilitatea practicarii biliardului, unde se servesc bauturi si un sortiment restrans de sandvisuri, produse de patiserie-cofetarie. g.#.1nac=-bar - unitate de alimentatie publica care asigura clientilor o servire rapida pe tot parcursul zilei, cu sortiment restrans de minuturi, preparate la gratar, produse de cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice, ceaiuri, cafele si un sortiment restrans de bauturi alcoolice. 1pecific acestui tip de unitate este prezenta unei tejghele-bar, in spatele careia preparatele se pregatesc la vederea clientilor, cu un front de desfacere care sa permita si servirea directa a consumatorilor. h. -ast--ood- unitate care propune clientelei sale, in principal tineri, o servire rapida de produse, la preturi unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat si standardizat, de regula bazat pe un singur produs de baza, si este prezentata de obicei pe panouri luminoase. /reparatele sunt preluate de clienti la casa in momentul platii si consumate pe loc sau in afara unitatii. /rodusele sunt oferite in inventar de servire de unica folosinta. i. 2nitati tip bufet, bodega, birt, rotiserie. i.1.,ufet - unitate de alimentatie publica care functioneaza de obicei independent sau in incinta unor institutii. 1e ofera, in general, un sortiment restrans de preparate culinare, calde si reci, pregatite in bucataria proprie sau aduse din afara, si de bauturi. i.6.,odega - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, de larga accesibilitate, care ofera un sortiment restrans de gustari si preparate la gratarl bauturi alcoolice, servite de regula la pahar, si nealcoolice, cafea. 1ervirea se face de regula la tejghea-bar. i.".,irt- unitate de alimentatie publica asemanatoare cu bodega, amplasata de regula in piete, gari, autogari. i.3.Rotiserie- unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, care ofera clientilor, in principal, produse preparate la rotisor, salate, sortiment restrans de bauturi alcoolice, produse de patiserie-cofetarie, cafea. 'obilierul caeracteristic il constituie rotisorul amplasat in interiorul spatiului de servire si vitrina frigorifica in care sunt e.pusi pui si alte specialitati din carne pentru preparat in prezenta clientilor. j. 2nitati tip pub si bistro 1unt unitati de alimentatie publica de influenta englezeasca, respectiv frantuzeasca, care ofera sortimente de bauturi si preparate culinare specifice zonelor de influenta. =. Cabaret- unitate de alimentatie publica cu caracter de recreere si divertisment in care se desfasoara spectacole comple.e cu valoare artistica deosebita. 1e ofera cosumatorilor preparate culinare de cofetarie-patiserie, diverse bauturi alcoolice si nealcoolice. ;e obicei, suprafata de servire este realizata in amfiteatru, pentru ca programul artistic muzical sa poata fi vizionat de la toate mesele. l. 2nitati tip cofetarie, patiserie 1unt unitati de alimentatie publica care ofera consumatorilor preparate de cofetariepatiserie produse in laboratoarele proprii sau in laboratoarele altor unitati de profil, biscuiti si produse zaharoase ale producatorilor specializati, bauturi nealcoolice, cafea,

ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum si diferite sortimente de bauturi fine pentru consum la domiciliu. 'ajoritatea unitatilor de acest tip, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc, vinde si produse pentru consum la domiciliu. In aceasta tipologie se incadreaza8 l.1.Cofetariile si bomboneriile - unitati specializate in vanzarea de produse de cofetariepatiserie, sortimente de bomboane. l.6./atiserie-placintarie - unitati care vand, in general, produse de patiserie in stare calda, in acest scop fiind preferabil ca produsele sa fie realizate in laboratoarele proprii. >a vanzarea acestor produse se poate oferi si bere. l.".1imigerie-covrigarie-gogoserie - unitati cu spatiu restrans de servire sau chiosc, amplasate in zone de trafic pietonal intens, care se pot organiza fie ca spatii ce reunesc cele trei specialitati, fie ca unitati profilate pe o singura specialitate. /rodusele acestor unitati se vand, de regula, in stare calda. m. Ceainarie- unitate de alimentatie publica, specializata in pregatirea si servirea unei game largi de ceaiuri, alaturi de care se ofera sandvisuri si produse de cofetarie patiserie. n. Restaurantele cu caracter social ceste unitati sunt restaurante pentru colectivitati si sunt amplasate in incinta institutiilor sau se pot organiza ca unitati independente care livreaza, pe baze contractuale, preparate culinare la sediul7domiciliul persoanelor juridice7fizice. /rincipalele tipuri de restaurante pentru colectivitati sunt8 n.1.Cantina-restaurant- unitate de alimentatie publica in care mesele sunt servite in general pe baza de abonamente pentru meniuri unice? dotarea acestor unitati se face cu mobilier si inventar simplu. n.6.Restaurant cu autoservire 4self-service5 - unitate de alimentatie publica cu desfacere rapida, in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu preparate culinare, de cofetarie-patiserie, cu bauturi, e.puse in linii de autoservire cu flu. dirijat. Consumul produselor are loc la mese. o. &erasa-gradina de vara - functioneaza in sezonul cald fie in structura unei unitati de alimentatie publica, fie ca unitate independenta, de sine statatoare, oferind un sortiment de bauturi si7sau de preparate specific tipologiei anterior prezentate. In cazul in care terasa7gradina de vara functioneaza ca unitate de sine statatoare, agentul economic este obligat sa inscrie pe firma denumirea :&@R 1 :, urmata de tipul unitatii respective 4&erasa-bar, terasa-bufet, terasa-restaurant etc.5. /entru unitatile de alimentatie publica cu activitate comple.a, care cumuleaza caracteristici specifice mai multor tipuri, tipul unitatii va fi declarat in functie de activitatea predominanta. 3. Conform prezentelor norme metodologice, An RomBnia pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie8 a5 Restaurant? b5 ,ar? c5 -ast-food Restaurantele se clasifica astfel8 - restaurant +, 3, ", 6, 1 stele? Criterii obligatorii privind clasificarea restaurantelor de " stele8 ;escrierea cladirii8-firma

-insemne distinctive privind tipul si categoria unitatilor -acces pentru aprovizionare cu marfuri,circulatia personaluluiseparat de intrarea principala -detinerea avizului de specialitate emis de autoritatea adm.publice centrale responsabila in domeniul turismului Organizarea spatiilor8-1." mp7loc masa -oficiu pentru ospatari -acces intre oficiu si salon prin usi batante -grup sanitar cu apa rece si calda -bucataria echipata si compartimentata in functie de specificul preparatelor calde sau reci realizate si a structurii materiilor prime cu respectarea normelor sanitar-veterinar -sectie-bar -spalator de vesela -spalator de vase -spalator de pahare -depozit pentru alimente si bauturi -grup social pentru personal,vestiare,dusuri ,CC -spatiu pentru depozitarea resturilor menajere Instalatii8-instalatie de aer conditionat in spatii de servire si productie -incalzire centrala sau alte surse admise -instalatie de apa rece si calda -iluminat in toate spatiile 2tilaje,mobilier tehnologic,aparatura de control,aparate dispozitive necesare in sectiile de productie ale bucatariei menajari si dotari interioare in saloane8-pardoseala ceramica sau alta de calitate -zugraveli si vopsitorii obisnuite -plase de protectie impotriva insectelor -mobilier uniform ca stil -fete de masa sau alte mijloace igienice -fete de masa pentru festivitati -servetele de masa din hartie -lista meniu in limba romana si in 6 limbi de circulatie internationala -lista meniu pentru bauturi ;otarea cu inventar de servire8-cupe de sampanie,carafe,sonde,cani,halbe -presaratori -oliviere -mustariera -compotiera -doze pentru mujdei -scrumire la unitatile unde se fumeaza -fructiera -cesti si farfurioara pentru cafea -cesti pentru ceai -cesti,boluri,farfurii pentru preparate calde

-ceainice -supiere -castroane -farfurii desert -farfurii intinse mari -farfurii adanci -osiere -salatiere -sosiere -suport pentru scobitori -lingurite ceai -lingurite cafea -lingurite pentru inghetata -lingura,furculita,cutit mare -furculite si cutite pentru peste -cutite si furculite pentru gustari -furculite lingurite si cutite pentru desert di fructe -galetusa si cleste pentru gheata -paleta pentru tort -frapiera pentru sampanie -dotarea cu inventar de servire sa va face in functie de specificul unitatii,de sortimentele de preparate si bauturi servite lte criterii8-servirea se efectueaza prin ospatari -personal ingrijit,curat -ospatarii sa cunoasca cel putin o limba straina -echipamente pentru ospatari si ajutor de ospatari,barmani -efectuarea zilnica sau de cate ori este nevoie a curateniei in grupurile sanitare pentru turisti,spatiile de servire,productie,depozite -spatiile de productie vor fi astfel realizate si ventilate incat san u patrunda mirosul din bucatarie in salile de servire si in spatiile de cazare -ecuson cu numele si functia personalului cu atributii de servire 1ervicii oferite clientilor,cu sau fara plata,astfel8-organizarea de banchete sau mese festive -plata serviciilor sa poata fi efectuata cu cardul -comenzi pentru inchirieri de ta.imeter -la solicitare se rezerva locuri la mese -asigurarea pazei pentru autovehiculele parcate +./rincipalele functii si meserii pe care le intalnim in restaurant -;irector restaurant -,ucatarul sef -,ucatarii -1ef de sala -Ospatari - jutor de ospatar

-,arman ;irectorul restaurantului8 realizeaza selectia personalului,participa laangajarea personalului,asigura conditiile necesare perfectionarii personale asalariatilor,organizeaza si verifica activitatea intregii echipe de personal dinsubordine, asigura respectarea legilor aplicabile. ,ucatarul sef8 intocmeste comenzile in vederea aprovizionarii materiilor prime,planifica si organizeaza activitatea echipei din bucatarie,creeazaretetele zilei si urmareste prepararea acestora etc. ,ucatarii8 solicita comenzi pentru materii prime, realizeaza preparate sisemipreparate conform listei de meniu. 1eful de sala8 verifica tinuta si prezenta personalului,organizeaza sicontroleaza activitatea formatiei de servire,asigura respectarea normelor deigiena, se ocupa de mesele rezervate si comenzi oferite etc. Ospatarii8 ofera meniu clientilor,ajuta la decizia mancarurilor,debaraseazamasa etc. ,armanul8 serveste bauturi in bar,prepara bauturile in amestec, pregatesteaperitive pentru diferite evenimente . #. Regulamentul de organizare si functionare Reprezinta un act intern elaborat cu aportul tuturor compartimentelor siaprobat de organele de conducere, in cadrul caruia sunt prevazute8structuraorganizatorica, atributiile si competentele elementelor de structura,competent colectiva si numerica a personalului necesar.Regulamentul de organizare si functionare a intreprinderii turistice esteconsiderat pe drept cuvant)cartea deschisa) a acestuia, unde sunt precizatemodul de organiare si functionare, reprezentarea grafica a pozitiilor sirelatiilor e.istente.Organigrama, regulamentul de organizare si functionare si fisa postuluiasigura conditiile necesare pentru orientarea si coordonarea personaluluisocietatii comerciale catre realizarea unor obiective.Rezulta ca structuraorganizatorica corespunde organizarii formale si are la baza doua principiiformale8-principiul unitatii obiectivului care presupune ca o structura organizatoricaeste buna daca asigura contributia salariatilor la realizarea obiectivelor stabilite?-principiul eficientei consta in faptul ca o structura organizatorica duce larezultate bune numai daca asigura indeplinirea obiectivelor stabilite cu unminim de consecinte negative?2nele grupuri informale, ca urmare a unei activitai positive, pe parcurs seformalizeaza colaborand cu grupul formal pentru realizarea obiectivelor societatii comerciale.Cunoasterea acestor fenomene de catre conducatori asigura un continutconcret managementului resurselor umane cu influente favorabile asupraevolutiei viitoare a societatii comerciale. *. %orme igienico-sanitare /rezentele norme de igiena se aplica tuturor unitatilor alimentare care produc,prelucreaza, servesc,depoziteaza , transporta si desfac alimente.&oate unitatile alimentare care produc,prelucreaza,servesc,depoziteaza,transporta si desfac alimente functioneaza pe baza deautorizatie sanitara. utorizatia sanitara se vizeaza annual4la 16 luni calrndaristice5. mplasarea , constructia si reamenajarea unitatilor alimentare de orice fel sefac cu avizul sanitar al dierctiilor de sanatate publica judetene si amunicipiului ,ucuresti.Colectarea rezidurilor solide precum si a resturilor alimentare lichide se vaface in recipiente etanse cu capac confectionate din material rezistent,usor despalat si de dezinfectat. cestea vor fi depozitate in spatii4incaperi,bo.e cu platform acoperite5 special

destinate si amenajate in acest scop, prevazute cumijloace pentru prevenirea accesului mustelor si a rozatoarelor, cu pavementimpermeabilizat,amenajat in panta spre o gura de scurgere, si dotate cu posibilitati de spalare.Recipientele de colectare si spatiile de depozitare vor fi mentinute in permanenta stare de curatenie.@vacuarea rezidurilor solide se va face inainteca aceasta sa depaseasca acpacitatea de depozitare sau sa intre indescompunere.2tilajele si mobilierul tehnologic trebuie construite cu suprafete netede,faralocuri de retinere a rezidurilor alimentre sau greu accesibile astfel incat sa poata fi demontate si curatate cu usurinta./entru pastrarea materiilor prime, a semifabricatelor si produselor finite usor alterabile vor fi dotate cu spatii frigorifice, compartimente4separate produselor crude de cele care au suferit prepararea termica,separate cele careemana mirosuri specific, de cele care imprumuta mirosuri5,cu volum stabilitin functie de natura,durata de pastrare si cantitatea produselor destinate a fidepozitate si prevazute cu posibilitati de control si inregistrarea temperaturii.-unctionarea instalatiilor frigorifice trebuie asigurata in permanenta,iar temperature realizata in interior va fi inregistrata.&oate unitatile sunt obligate sa efectueze periodic in functie de necesitateasau la recomandarea organelor sanitare,lucrarilor de igienizare si derevizuire a instalatiilor si utilajelor,operatiuni care se e.ecuta numai in afara perioadei de activitate a unitatii./entru sectoarele cu risc pentru consumatori in unitatile de productie sialimentative publica este obligatorie angajarea de personal calificat in profilul in care lucreaza. D. /rotectia consumatorului 1tatul prin mijloacele prevazute de lege, protejeaza cetetenii in calitatea lor de consumatori,asigurand cadrul necesar accesului neingaduit la produse siservicii,informarii lor complete despre caracteristicile esentiale aleacestora,apararii si asigurarii drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice impotriva unor practici incorecte,participarii acestora lafundamentarea si luarea deciziilor ce ii intereseaza in calitate deconsumatori./rincipalele drepturi ale consumatorilor sunt8-de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata,sanatatea sausecuritatea ori sa le afecteze drepturile si interesele legitime?-de a fi informati complect, corect si precis asupra caracteristicilor esentialeale produselor si serviciilor,astfel incat decizia pe care o adopta in legaturacu aceasta sa corespunda cat mai bine nevoilor lor,precum si de a fi educatiin calitatea lor de consumatori?-de a avea acces la piete care la asigura o gama variata de produse si serviciide calitate?-de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoarea produselor si serviciilor,folosind in acest scop mijloace prevazute de lege?-de a se organiza in asociatii de consumatori,in scopul apararii interselor lor?1e interzice utilizarea de produse c sau prestarea de servicii, care utilizate inconditii normale pot pune in pericol,viata,sanatatea sau securitateaconsumatorilor.Operatorii economici sunt obligati8-sa puna pe piata numai produse sigure, si daca actele normative in vigoare prevad ,acesta sa fie testate si7sau certificate?-sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise saudeclarate?-sa opreasca livrarile,respective sa retraga de pe piata si7sau de laconsumatori produsele la care organelle abailitate ori specialistii proprii auconstatat neindeplinirea caracteristicilor prescrise,declarate sau care ar puteaafecta viata,sanatatea,securitatea ori interesul economic al consumatorilor,daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective?-sa asigure

atat pe durata de fabricatie cat,si dupa scoaterea din programul defabricatie,pentru perioada cel putin egala cu durata medie deutilizare,calculate de la data vanzarii ultimelor produse,direct sau prin tertiabilitati,piesele de schimb aferente si service-ul necesar produselor defolosinta indelungata.<anzatorii si prestatorii de servicii trebuie sa informeze consumatorii despre pretul final al produsului sau despre tariful serviciului prestart,pe care ilsuporta consumatorul,care sa cuprinda toate costurile,inclusiv ta.a pevaloarea adaugata si toate costurile suplimentare, si sa le ofere acestora toateinformatiile si documentele tehnice,dupa caz, care trebuie sa insoteasca produsul sau serviciul./returile si tafifele trebuie indicate in mod vizibil si intr-o formaneechivoca,usor de citit.1unt obligatorii afisarea in mod vizibil, a denumirii unitatii, a codului unicde inregistrare la registrul comertului,din care sa rezulte obiectul7obiectelede activitate al7ale societatii pentru care este autorizata safunctioneze,precum si afisarea si respectarea orarului de functionare.Orarele de functionare vor fi stabilite,dupa caz in conformitate cu hotararileadministratiei publice locale. !. na Eotel este un hotel cu design in stil vienez ,situat la jumatatea distantei dintre doua mari capitale europene ,ucuresti si <iena. Eotelul ofera servicii de inalta calitate prin cele 1# camere dotate cu tv lcd ,minibar,baie cu cabina de dus. ccesul in camera se face pe baza de cartela magnetica. Camerele sunt impartite in double ,single,tFin bed,double e.clusive si un apartament. Eotelul are parcare proprie supravegheata video. na hotel dispune de un restaurant de #G de locuri si de o terasa de "G de locuri . In restaurant se pot servi mancaruri din bucataria traditionala si internationala,deasemenea se pot organiza cu succes diferite evenimente. 1ervicii gratuite -apel trezire -pastrarea obiectelor de valoare4la receptie5 -transmiterea de mesaje -pastrarea bagajelor -pastrarea obiectelor uitate si anuntarea persoanelor in cauza -comenzi ta.i -rezervari locuri restaurant propriu cat si alte restaurante -trusa prim ajutor la receptie -posibilitate de plata cu carduri bancare -parcare proprie supravegheata video -acces internet Cireless -room service 1ervicii cu plata -convorbiri telefonice -transmitere fa.4serviciu disponibil in cadrul receptiei hotelului5. -calcat lenjerie -inchirieri sala pentru receptii4festivitati5 -organizare evenimente na Eotel este bine pozitionata si este foarte cocheta,la fel si restaurantul.Clientii sunt de transit,business,dar cel mai important este ca sunt fideli datorita serviciilor de calitate oferite@ste afacere de familie,hotelul si restaurantul este conceput si decorat in stil

<ienez ,cu aer elegant./roprietarii sunt indragostiti de capitala ustriei si acesta este motivul pentru care au conceput asa.Restaurantul este eleganta si finisajele si mobilierul inclusiv si meniurile sunt de inalta calitate . In restaurant sunt angajati " ospatari7barmani,un sef bucatar si doi ajutori de bucatari. dministratorii 4" la numar5inlocuiesc postul de director de restaurant respective sef de sala. /entru o buna organizare a unitHIii se presupune Ji sestabileste un flu. tehnologic optim, astfel AncBt activitatea sa se poatH desfaJura An bune condiIii. /entru aceasta trebuie avutH An vedere organizarea cel puIin a urmatoarelor circuite8 -a materiilor prime de la recepIie Ji depozite la secIiile de pregHtire Ji preparare? -a servirii si debarasarii -a-l evacuarii deseurilor -a personalului,in sensul oficiu-sala de consumatie -oficiu sis pre grupul sanitar provizionarea se face prin firme colaboratoare pentru alimentele de baza,pentru alimentele perisabile se ocupa unul dintre administratori. ,ucataria este foarte dotata la standarde chiar de 3 stele,cu ane.ele aferente. ;otarea spaIiilor de prelucrare primarH cu utilaje Ji ustensile 4 maJinH de curHIat cartofi Ji rHdHcinoase, maJinH de tocat carne,robotul de bucHtHrie, spHlHtoare prevHzute cu baterii speciale pentru apa caldH Ji rece, mese de lucru prevHzute cu sertarespeciale din ino. acoperite cu tablH din ino., butucul pentrutranJat carne, maJinH de tocat electricH, mala.oare pentru carne,dulapuri Ji camere frigorifice5. ;otarea bucHtHriei cu ustensile Ji utilaje este format din utilaje termice 4 maJinH de gHtit cu gaze, friteuzH, tigaia basculantH, marmita, cuptor grHtar, rotisor5vase de gHtit 4 oale, clHtite, caserole, tHviIe, tHvi pentru cuptor,ceanice, pBlnii, strecurHtori5 ustensile de bucHtHrie 4 moI,furcheta, coJ de prajit cartofi, tel, lingurH pentru sos, paletHmetalicH din lemn, sitH, batJniIel, sucitor, pBlnie, lingurH pentrugogoJi5 Instrumente tHietoare 4 cuIit de tranJat, pentru zarzavat, pentrumezeluri, pentru pBine, pentru pBine, pentru caJcaval, sBtar,foarfece de tranJat pHsHri5. 'eniul restaurantului este foarte diversificat,se gasesc preparate din bucataria romaneasca,italiana si austriaca. Clientii revin pentru gustul mancarii,pretul platit,ambientul si discretia unitatii.'esele festive,banchetele,cununiile,onomasticile sunt in mare frecventa,desii capacitatea restaurantului nu este mare,dar ambientul este punctul lor forte. /rin activitatea sa Ji prin locul pe care Al deIine An circuitul economic al bunurilor, alimentaIia publicH AnglobeazH Ji parcurge cele trei etape bine cunoscute ale circuitului economic8 aprovizionare-producIie-desfacere. ceastH afirmaIie este confirmatH de regulile de organizare a preparHrii Ji comercializHrii produselor Ji prestHrii serviciilor An alimentaIia publicH conform cHrora unitatea de alimentaIie publicH trebuie sH fie An stare sH organizeze ,, activitatea de pregHtire, preparare, prezentare Ji servire a produselor Ji a bHuturilor pentru consumul acestora An unitHIile specializate sau la domiciliul7locul de muncH al consumatorului.) &oate aceste caracteristici determinH o serie de particularitHIi de care trebuie sH se IinH cont An dimensionarea Ji organizarea activitHIii unitHIilor respective. Kn conformitate cu funcIiile sale de producIie alimentaIia publicH este AnruditH cu industria

alimentarH. ;e remarcat cH pe lBngH asemHnHri evidente e.istH Ji o mulIime de deosebiri. /rincipalele funcIii comune acestor douH ramuri sunt8 15. prelucrarea primarH a produselor alimentare? 65.producerea semifabricatelor An Antreprinderile industriale7 a semipreparatelor An cele de alimentaIie publicH? "5.producerea 7 prepararea produselor alimentare. limentaIia publicH are AnsH unele particularitHIi prin care se deosebeJte de industria alimentarH8 - An unitHIile de alimentaIie publicH se elibereazH seturi speciale pentru consum 4feluri5 care asigurH prin comple.itatea lor o raIie deplinH de alimentare zilnicH 4 dejun, prBnz, cinH5 Ji sunt destinate fiecHrui consumator An parte? - An alimentaIia publicH se AnregistreazH o pondere neAnsemnatH a cheltuielilor de combustibil, energie, uzurH a mijloacelor fi.e. &otodatH, este impunHtoare ponderea altor cheltuieli 4 de e.emplu, plata serviciilor prestate unitHIilor de alimentaIie publicH de cHtre alte ramuri, cheltuieli de transport, arendH, de AntreIinere a AncHperilor5, cheltuieli de utilizare a obiectelor de micH valoare Ji scurtH duratH. /e lBngH acestea, este caracteristicH o AnaltH capacitate materialH Ji, deci, o pondere AnsemnatH o ocupH cheltuielile ce Iin de remunerarea personalului, care de cBteva ori depHJesc mHrimea celor din industria alimentarH.

1G.Concluzii

11.,ibliografie I.-lorin Isac,1ergiu Rusu-'anagementul si mar=etingul serviciilor hoteliere si de restauratie,@ditura 2niversitatii urel <laicu 6GGD II.Olga Irina 'a.im-@conomia turismului,@ditura 'itron 6GG# III.Constantin -lorea-Lhidul chelnerului,@ditura Rai ,ucuresti 1!!D I<.Ramona >ile,@va ,ara,'onica ,ija-&ehnologie hoteliera,@ditura 2niversitatii urel <laicu 6GGD