Sunteți pe pagina 1din 17

` Restaurantul este o unitate de alimentatie publica, care imbina activitatea de producere a produselor de alimentatie publica cu cea de servire, oferind

clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de patiserie-cofetarie, bauturi alcoolice si nealcoolice. Pot exista 7 tipuri de restaurante: clasic, specializat, cu specific national sau local, cu program artistic, braserie, berarie, terasa de vara: restaurant clasic - unitate de alimentatie publica cu un larg sortiment de preparate culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, mincari, produse de cofetarie, patiserie, inghetata, fructe, bauturi nealcoolice si alcoolice, produse din tutun), iar pentru crearea unei atmosfere distractive poate avea si o formatie muzicala. Presteaza servicii suplimentare de organizare a banchetelor, receptiilor etc. Categorii de clasificare: 1,2,3,4,5 stele; restaurant specializat - unitate de alimentatie publica cu un sortiment specific permanent aflat in meniu, amenajat si dotat adecvat. Pot exista 7 tipuri de restaurante specializate: pescaresc, vinatoresc, dietetic, lacto-vegetarian, rotiserie, zahana, familial sau pensiune: restaurant pescaresc - unitate de alimentatie publica ce propune un sortiment larg din preparate culinare din peste, salate, bauturi, decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit. Categorii de clasificare: 2,3,4,5 stele; restaurant vinatoresc - unitate de alimentatie publica ce propune un sortiment larg din preparate culinare din vinat (iepure, caprioara, mistret, giste, rate salbatice etc.), salate, bauturi, decorat cu elemente specifice de vinatoare, inclusiv prezentarea personalului. Categorii de clasificare: 2,3,4,5 stele; restaurant dietetic - unitate de alimentatie publica ce ofera clientilor sortimente de preparate culinare dietetice, pregatite sub indrumarea unui specialist medical, si bauturi nealcoolice. Categorii de clasificare: 1,2,3,4 stele; restaurant lacto-vegetarian - unitate de alimentatie publica ce ofera sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si produse lactate, oua, paste fainoase, orez, salate din legume, dulciuri, lactate proaspete, produse de patiserie, inghetate, bauturi nealcoolice calde si reci. Categorii de clasificare: 1,2,3,4 stele; restaurant-rotiserie - unitate de alimentatie publica de mica capacitate, care propune carne la frigarerotisor (pui, muschi de vaca si de porc etc.), gustari reci, salate, bauturi racoritoare, cafea, vin si un sortiment redus de bauturi alcoolice. Spatiul de productie se afla in interiorul salii de consumatie. Categorii de clasificare: 1,2,3,4 stele; restaurant-zahana - unitate de alimentatie publica care serveste, la comanda, produse (carne de porc, vaca, miel) si subproduse de carne (ficat, rinichi, splina etc.), mici, cirnati pregatite la gratar si alese de client din vitrine. Mai poate oferi ciorba, friptura, salate, muraturi, dulciuri etc. Categorii de clasificare: 1,2,3,4 stele; restaurant familial sau pensiune - unitate de alimentatie publica ce ofera mai multe variante de meniuri complete la pret accesibil. Poate functiona pe baza de abonament. Categorii de clasificare: 1,2,3,4 stele; restaurant cu specific local sau national - unitate de alimentatie publica care ofera sortimente de preparate culinare din obiceiurile gastronomice locale (crama, coliba) sau nationale (chinezesc, arabesc, mexican etc.), traditionale sau specifice unor anumite zone. Categorii de clasificare: 2,3,4,5 stele; restaurant cu program artistic - unitate de alimentatie publica care, prin dotare si amenajare, asigura derularea unor programe de divertisment (muzica, balet, circ etc.). Categorii de clasificare: 3,4,5 stele; braserie - unitate de alimentatie publica ce ofera pe parcursul zilei preparate reci, sortiment restrins

de bucate, cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice de calitate, bere. Categorii de clasificare: 3,4,5 stele; berarie - unitate de alimentatie publica specifica pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, in recipiente specifice, si a unor produse si preparate culinare care se asociaza cu berea. Categorii de clasificare: 3,4,5 stele; gradina de vara (terasa) - unitate de alimentatie publica in aer liber, amenajata, dotata si decorata cu specific de "gradina" si care ofera un sortiment diversificat de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice, cafea, fructe etc. Restaurante cu specific italian Quadri Ristorante : se defineste prin savoare ,fascinatie si eleganta. Quadri este un restaurant ce ofera placerile unui rafinament culinary, cu imbinari intre traditie , gratie si eleganta , special create pentru clientii ce cauta servicii de cea mai buna calitate.Terasa Quadri este linistita , aranjata simplu si cu gust , interiorul rafinat si linistitor.Denumirea restaurantului provine din caracteristicul locului.Din sensul italienescului Quadri(rame), veti fi intampinati doar de rame goale de tablou- ce permit oricarui vizitator sa-si dea frau liber imaginatiei. Meniul este specific bucatariei de provenienta venetiana , o imbinare perfecta intre bucate bine alese si o prezentare spectaculoasa.La acestea contribuie din plin si bucatarul sef , pasionat de arta culinara si posesor al unui talent artistic folosit din plin la prezentarea preparatelor. In cadrul select al Quadri Ristorante , cu un numar de locuri de pana la 220(inclusiv terasa) se pot organiza nunti ,botezuri si petreceri . Tehnologia comerciala a unitatilor de alimentatie p 343e46d ublica Activitatea de alimentatie p 343e46d ublica se ncadreaza n sfera serviciilor comerciale prestate populatiei si consta n productia si (sau) comercializarea preparatelor culinare si a bauturilor. Serviciile de alimentatie publica sunt activitati destinate satisfacerii nevoii de hrana a clientilor care apeleaza la unitatile specializate n acest sens. n ultimul timp aceste servicii au rolul de a asigura si nevoia de divertisment si socializare a clientilor prin ambianta specifica care se creaza cu aceste ocazii. 6.2 Serviciile de alimentatie publica se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - activitati imateriale si intangibile. Serviciile nu au existenta de sine statatoare (fizica) deci nu pot fi apreciate, examinate cu ajutorul organelor de simt. Acest aspect va determina o permanenta nencredere a clientului n legatura cu nivelul calitativ al prestatiei de care va beneficia si pe care de regula o plateste n avans; - serviciile nu pot fi depozitate n vederea unui consum ulterior; oferta odata facuta si neutilizata reprezinta o pierdere din punctul de veedre al prestatorului, - oferta de servicii este rigida n raport cu cererea, adica nu se poate adapta la oscilatiile nivelului cererii; - productia si consumul acestor servicii coincid; - serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului; calitatea serviciilor depinde caracteristicile prestatorului: profesionalism, amabilitate, disponibilitate, bun simt, bun gust, etc; - prestatiile sunt unice, adica nu se repeta niciodata n acelasi mod desi n aparenta conditiile spatio - temporale sunt aceleeasi; - serviciile sunt eterogene; - pretul serviciilor este un pret al cererii.

6.3 Tipologia unitatilor de alimentatie p 343e46d ublica (UAP) 1. Dupa caracterul activitatii: unitati permanente unitati sezoniere unitati de categoria "lux"; unitati de categoria I; unitati de categoria a ll-a; 3. Dupa locul de amplasare:

2. Dupa gradul de confort:

- unitati n localuri fixe situate n proximitatea punctelor de mare atractie, magazine, hoteluri, piete, gari, porturi, teatre, cinematografe, scoli, ntreprinderi si institutii, zone de agrement; - unitati mobile, organizate n: tonete, furgonete, vagoane de cale ferata, nave fluviale si maritime, nave aeriene, etc 4. Dupa forma de vnzare: unitati cu vnzare clasica (vnzatori, ospatari); unitati cu autoservire; automate comerciale. 5. Dupa profilul activitatii: a) - restaurant clasic; restaurant specializat: pescaresc, vnatoresc, lacto-vegetarian, braserie, dietetic, rotiserie, zahana, pensiune (familial) ; gradina de vara; berarie; restaurant cu specific local, regional, national (crama, sura, coliba, han); baruri (de zi, de noapte, snack - bar, disco-bar) unitati fast - food (restaurant cu autoservire, bufet tip expres, bistro, pizzerie); cafetarie, cofetarie; patiserie, placintarie, simigerie.

b) unitati de alimentatie publica cu servire preponderenta a preparatelor culinare: restaurante, unitati fast - food, etc c) unitati pentru desfacerea unor preparate culinare n completarea meniului de baza: berarie, braserie, etc. 6.4 Clientii unitatii de alimentatie publica Clientii unei unitati de alimentatie p 343e46d ublica sunt persoane care cumpara serviciile oferite de acestea n scopul satisfacerii n principal nevoii de hrana. Calitatea serviciilor oferite si satisfactia personala este obiectivul fiecarui client . Satisfactia rezulta din coincidenta dintre asteptarile clientilor n legatura cu serviciile prestate si realitatile constatate n mod real n timpul consumului acestor servicii. Calitatea serviciilor de alimentatie este determinata de un ansamblu de factori: - calitatea dotarilor

- calitatea preparatelor culinare servire - calitatea personalului. n functie decerintele manifestate se poate stabili o tipologie a clientilor unitatilor de alimentatie si turism: clientul exigent care manifesta cerinte ridicate n ceeace priveste calitatea serviciilor si se informeaza atent n prealabil. Aprecierile acestui client vor fi cu att mai severe cu ct serviciile prestate nu va fi n conformitate cu satisfactiile promise. n fata unui asemenea client, ospatarul va trebui sa faca dovada unui real profesionalism. -clientul credul este persoana care apreciaza n primul rnd bunele relatii pe care le stabileste cu personalul unitatii. Un asemenea client trebuie tratat cu gentilete si curtoazie. pentru ca daca se va simti lezat, (furat) el va replica puternic. - clientul indiferent este persoana care se limiteaza la nevoia de a mnca si bea n cadrul bugetului de care dispune. El evita pe ct posibil contactul cu personalul unitatii. Acest tip de client este obisnuitul restaurantelor cu autoservire sau al unitatilor fast-food. 6.4.1 Elemente ale comunicarii profesionale n unitatile de alimentatie publica

n relatiile personalului cu clientii comunicarea poate fi verbala sau nonverbala. Comunicarea verbala se realizeaza prin mesaje transmise cu ajutorului limbajului articulat. Comunicarea nonverbala vehiculeaza mesaje exprimate cu ajutorul limbajului trupului (pozitia corpului, privire, mimica, gesturi). Cercetarile n acest domeniu au demonstrat ca majoritatea mesajelor sunt transmise prin intermediul comunicarii nonverbale. Principalele mijloace de comunicare client - personalul de servire: Sursul este cel mai eficient mod de ntmpinare a clientului. Se creaza automat un climat de buna dispozitie si ncredere. Binenteles ca "sursul comercial" fortat, crispat nu da acelasi rezultat. Sursul trebuie fie natural si spontan pentru a fi perceput ca atare Privirea este un canal de comunicare care stabileste contactul ntre persoane nca din primul moment. A privi un client nseamna a-l recunoaste si de a-i transmite un mesaj de genul: "v-am vazut, voi face tot posibilul pentru a va servi n cel i scurt timp". Gesturile traduc si ntaresc mesajele pe care o persoana vrea sa le exprime; ele trebuie sa fie naturale, spontane, pentru a convinge. n prezenta clientilor trebuie sa se evite bratele ncrucisate care marcheaza o atitudine rezervata sau pumnii strnsi care denota iritare, mnie. Sunt preferate gesturile largi cum sunt bratele deschise, usor ntinse, semnificnd disponibilitatea de a face un serviciu. Vocea este caracterizata prin: timbru care trebuie sa se adapteze circumstantelor pentru primirea clientului; vocea trebuie sa fie calda, amicala, naturala; se utilizeaza un ton pentru a crea un climat de ncredere, pentru a convinge; debit care conditioneaza buna ntelegere a mesajului; el trebuie de asemenea adaptat circumstantelor si clientilor; o persoana n vrsta va aprecia un debit mai lent permitndu-i sa nteleaga mai bine: articularea cuvintelor permite o pronuntie corecta a cuvintelor. Vocabularul. Limbajul uzual va fi combinat cu cel profesional, sobru, tehnic, scopul nefiind

acela de a soca clientul ci de a se face nteles n mod clar. Se recomanda evitarea anumitor cuvinte: - cuvintele negative: "Nu..."; "Este imposibil..."; "Nici o data n viata...". Ele creaza un climat tensionat si negativ pentru client. Este preferabil de a pune ntrebari suplimentare pentru a ntelege mai bine clientul si a-l face sa spuna "da": "Va gnditi ca ar fi posibil...?"; "Preferati aceasta masa...?". - cuvintele agresive pentru a se evita disputele. Formule de adresare cu efect pozitiv: "Personal eu estimez ca..."; "Credeti n experie mea..."; "Eu va voi demonstra ca...". - cuvintele diminutive sau fara valoare: "Un mic aperitiv..."; "O mica masa"; "Scuzati-m ca va deranjez pentru a lua comanda...". -cuvintele exagerat tehnice. Clientul va ntelege greu si se va simti neajutorat n alegerea sa. De retinut: Cele sase cuvinte cele mai importante: "Ce pot sa fac pentru dumneavoastra?" Cele cinci cuvinte cele mai importante: "Am facut eu o eroare?" Cele patru cuvinte cele mai importante: "Care este parerea dumneavoastra?"

Cele trei cuvinte cele mai importante: "Ce doriti dumneavoastra?" Cele doua cuvinte cele mai importante: "Multumesc mult!" Cuvntul cel mai important: "Dumneavoastra!" Cuvntul cel mai putin important: "Eu". inuta vestimentara si corporala a personalului face parte din primele impresii ale clientului atunci cnd intra ntr-o unitate de alimentatie publica. n acest sens, se recomanda: mbracaminte adaptata functiei si stilului unitatii; mbracaminte functionala agreabila de purtat si de servit;

mbracaminte usoara de ntretinut si totodata curata; ncaltaminte n buna stare si curata; minile si unghiile curate si ngrijite; prul cu aspect curat si aranjat pe toata perioada serviciului; pentru barbati, obrazul ras proaspat; barba este incompatibila cu meseria de ospatar ntr-un restaurant; un machiaj foarte discret, punnd n valoare persoana; partile vizibile ale picioarelor epilate, dresuri discrete; purtarea bijuteriilor n limita decentei (verigheta, ceas). Organizarea interioara a unitatilor de alimentatie publica Planul de organizare interioara a unitatilor de alimentatie publica se diferentiaza n functie de profilul si capacitatea unitatilor, gradul de confort asigurat, preturile practicate. Organizarea interioara moderna si eficienta a unitatilor de alimentatie publica are n vedere comasarea pe ct posibil a functiilor n spatii unice n scopul reducerii compartimentarilor, a suprafetelor si volumelor construite, respectarea unor prescriptii de ordin general referitoare la structura pe destinatii, dimensionarea spatiilor comerciale, organizarea circuitelor (fluxurilor) de circulatie, formelor si sistemelor de servire, dotarea cu mobilier si utilaje, etalarea gamei de preparat culinare si a bauturilor. Structurarea pe destinatii a suprafetei comerciale a) Spatii pentru consumatori:

- spatii pentru primirea consumatorilor (vestibul, hol, garderoba); spatii pentru servire (sala de consumatie, terase); grupuri sanitare pentru consumatori.

b) Spatii pentru productie: spatiul pentru prelucrarea primara a materiilor prime (curatare, spalare, transare etc.); spatiul pentru prepararea la cald (bucataria calda); spatiul pentru pregatirea preparatelor ce se servesc reci (bucataria rece); spatiul pentru prepararea produselor pentru cofetarie si patiserie. c) Spatii pentru sectii de distributie: d) bar; bufet. Spatii de depozitare:

spatii pentru primirea si receptia marfurilor; spatiul pentru pastrarea articolelor de bacanie (faina, zahar, paste fainoase etc.); spatiul pentru pastrarea alimentelor perisabile (carne, peste, produse lactate proaspete etc), dotate cu utilaje frigorifice; spatiul pentru pastrarea legumelor si fructelor proaspete si conservate; spatiul pentru pastrarea bauturilor; spatiul pentru depozitarea ambalajelor; spatiul pentru pastrarea obiectelor de inventar de rezerva si a hainelor de protectie; spatiul pentru pastrarea utilajelor si a mobilierului de rezerva; alte spatii de pastrare (depozitare), ca de exemplu: pentru combustibil, pentru deseuri alimentare etc. e) Spatii pentru acces: oficiul de legatura ntre sala de consumatie si bufet, bar, spalator de vesela, bucatarie. f) Spatii pentru personalul unitatii: biroul sefului de unitate; vestiare; grup sanitar (WC-uri, dusuri, lavoare). g) Spatii tehnice: tabloul electric general; centrala pentru producerea aburului tehnologic; camera hidroforului si a pompelor; camera agregatelor frigorifice; turnul pentru lift; instalatia de aer conditionat s.a.. h) Spatii auxiliare: spalatorie; garaje si atelier pentru autovehiculele unitatii; ateliere pentru ntretinerea si repararea utilajelor, instalatiilor, mobilierului, obiectelor de inventar si ambalajelor. Amplasarea acestor spatii n cadrul suprafetei comerciale trebuie sa urmareasca satisfacerea ntr-o masura ct mai mare a necesitatilor tehnologice si functionale, caracteristice fiecarui tip de unitate. Organizarea spatiilor se va realiza tinnd seama de: - necesitatea utilizarii integrale a suprafetei comerciale; - pastrarea diferentiata a materiilor prime, a semipreparatelor, a unor produse finite, dupa natura si

caracteristicile de conservare ale fiecaruia, asigurndu-se temperaturile corespunzatoare de pastrare, ca si respectarea conditiilor igienico-sanitare n vigoare; - prelucrarea materiilor prime n spatii separate, tinnd seama de vecinatatile admise, dotarea cu instalatiile necesare prelucrarilor respective (carne, pasare, peste, legume si fructe, oua,etc); - realizarea productiei de preparate culinare n sectii distincte (bucatarie calda, bucatarie rece, produse de cofetarie si patiserie) cu respectarea urmatoarelor principii: a. vecinatatea activitatilor care au o relatie comuna, viznd realizarea de drumuri scurte; b. neinterferarea circuitelor; c.gestiune unica si posibilitatea de cuprindere n aria vizuala a bucatarului sef a ntregii activitati ce se desfasoara n bucutrie; d.verificarea marfurilor si a personalului; - organizarea n spatii separate a prepararii produselor de cofetarie si patiserie, asigurndu-se prepararea, coacerea si finisarea produselor, pastrarea corespunzatoare a acestora, dotarea separata cu utilaje si mobilier a laboratorului; - asigurarea de fronturi catre oficiu, pentru bucataria calda, bufetul rece, barul de bauturi si spalatorul de vesela; n cazul unitatilor cu autoservire, aprovizionarea liniilor de autoservire se face direct din bucatarie, lipsind oficiul; - spatiile pentru spalarea veselei si a vaselor pot fi organizate separat sau nglobate n sectiile pe care le servesc; - dotarea fiecarui spatiu afectat procesului de preparare a produselor culinare - cu instalatii de spalare cu apa calda si rece; - colectarea deseurilor rezultate din prelucrarea materiilor prime, n pubele amplasate ntr-un spatiu cu acces din exterior si cu ventilatie directa; - accesul catre grupurile sanitare n folosinta consumatorilor, ct si catre cele ale personalului unitatii, nu este admis direct din sala de consumatie si respectiv din spatiile de lucru; grupurile sanitare pentru consumatori se vor amplasa n apropierea spatiilor de primire a publicului si retrase fata de fluxul principal de circulatie a acestuia, - dimensionarea garderobei (1 m tejghea la 75 locuri la mese) n functie de profilul, categoria si marimea unitatii, aceasta fiind obligatorie numai n cazul unitatilor cu peste 80 de locuri la mese; garderoba se amplaseaza n afara fluxului principal de intrare si iesire din local. 6.5.2 Organizarea fluxurilor de activitati Organizarea interioara a unitatii de alimentatie p 343e46d ublica presupune stabilirea unor fluxuri tehnologice optime, astfel nct activitatea sa se poata desfasura n bune conditii si n spatii minime. Pentru aceasta se vor organiza cel putin urmatoarele circuite: - al materiilor prime de la receptie si depozite la sectiile de preparare; - al servirii preparatelor culinare si debarasarii meselor; - al evacuarii deseurilor; - al personalului de servire (oficiu - sala de consumatie; sala de consumatie - oficiu si spre grupul sanitar); - al consumatorilor (acces n unitate - garderoba - sala de consumatie - grup sanitar). n stabilirea acestor circuite se urmareste:

flux continuu si unisens; neinterferarea diferitelor circuite; trasee scurte si directe; respectarea circulatiei pe dreapta.

n acest scop se vor respecta unele reguli: - comunicarea directa (prin oficiul ospatarilor) ntre sala de consumatie si spatiile de productie; - organizarea circuitului de servire si debarasare n jurul oficiului, astfel nct distanta de parcurs pentru un ospatar sa nu depaseasca 30 m (n mod exceptional, 40 m); - dimensionarea corespunzatoare a spatiilor de circulatie: culoar principal ntre mese de 1,50-2,00 m; culoare secundare ntre mese de 0,90-1,10 m;

usi late de cel putin 1,50 m, ndeosebi n spatiile de productie si batante n locurile cu o circulatie foarte mare; - accesul ospatarilor n sala de consumatie sa se faca din directia opusa accesului consumatorilor; - asigurarea de accese separat pentru intrarea si iesirea ospatarilor, n procesul de servire a consumatorilor; - n circuitul materiilor prime de la locul de pastrare si de la acesta la sectia de pregatire si preparare, ca si n circuitul semipreparatelor si de evacuare a deseurilor, trebuie sa se evite ncrucisarile, asigurndu-se cele mai scurte trasee; - pentru grupurile sanitare n folosinta personalului nu se admite accesul direct din spatiile de lucru; - circulatia la garderoba, ca si la grupul sanitar n folosinta consumatorilor, trebuie sa se faca din holul de primire, pe un traseu retras fata de fluxul principal de intrare si iesire; - circulatia consumatorilor n sala de consumatie spre mese trebuie sa se faca evitnd traversarea salii de consumatie; - n cadrul unitatilor cu autoservire, accesul consumatorilor la linia de distributie sa se faca fara traversarea salii de consumatie, ct mai direct, iar mesele sa fie amplasate n zone ct mai retrase. Circuitele de debarasare sa fie stabilite la capatul opus zonei de acces al consumatorilor la linia de autoservire 6.5.3 Sisteme de servire Forma de servire practicata n unitatile de alimentatie p 343e46d ublica trebuie sa asigure buna servire a consumatorilor si obtinerea rentabilitatii dorite. Autoservirea se practica n restaurante cu autoservire, cofetarii (cu autoservire totala sau partiala), unitatile tip bufet - expres, cantine-restaurant, bufetele din incinta unitatilor, prin intermediul liniei de autoservire, cu plata anticipata sau ulterioara consumatiei. Servirea de catre ospatari se utilizeaza n mod deosebit n restaurantele clasice. Practicarea acestei forme de servire presupune profesionalism din partea personalului de servire. n mod concret se practica sistemul de servire direct (ospatarul efectueaza toate operatiile procesului servire, direct la masa consumatorilor), sistemul de servire indirect (produsele portionate se aduc la masa de catre ospatari, iar consumatorii se autoservesc), servirea la bol, la platou sau servirea la gheridon (respectiv cu realizarea pe o masa speciala n fata consumatorilor a unor open finale de pregatire a preparatelor comandate). Servirea prin vnzator se utilizeaza n cofetarii, patiserii cu posibilitatea consumului pe loc

sau la domiciliu. Servirea pe baza de comanda prealabila cu aducerea preparatelor (de regula fast - food-uri) la domiciliul consumatorilor. Sistemul poate fi practicat de mai multe unitati, preparatele fiind destinate servirii individuale sau colective (organizarea de mese n afara unitatii). 6.5.4 Dotarea cu mobilier si utilaje a unitatii de alimentaie publica UAP sunt dotate cu mobilier comercial, utilaje sau alte obiecte de inventar n functie de profil, categorie, volumul desfacerilor, structura si caracteristicile operatiilor pe care le desfasoara. Aceste echipamente sunt destinate n principal productiei si desfacerii - consumului preparatelor. Aspecte generale n legatura cu particularitatile constructive si functionale ale mobilierului: A) Mobilierul din sala de consumatie si de pe terase: sa se armonizeze cu elementele constructive si decorative ale salii de servire; sa asigure folosirea ct mai rationala a suprafetei ce se mobileaza; prin dimensiuni si dispunere sa permita o circulatie lesnicioasa att a consumatorilor ct si a personalului de serviciu; sa fie adaptat sistemului de vnzare practicat n unitatea respectiva, caracterul unitatii si frecventei consumatorilor; sa fie confectionat din materiale rezistente care sa-i asigure o durabilitate ndelungata; sa fie usor de ntretinut si igienic, sa fie usor de exploatat; sa corespunda conceptiei moderne despre confort. Mobilierul salilor de consumatie si al teraselor este alcatuit din mese, scaune, canapele, taburete, scaune de bar, mese de serviciu (console), gheridoane, cuiere, umbrele (pentru terase). Mesele pentru servit se diferentiaza n ceea ce priveste forma, dimensiunile si aranjarea lor n sala de servire, n raport de profilul unitatii. Materialul din care se confectioneaza poate fi lemn, metal sau combinatie lemn-metal-material plastic. Forma poate fi patrata, dreptunghiulara, rotunda sau ovala. Dimensiunile diferitelor tipuri de mese pot fi urmatoarele; naltimea 75 cm sau 115-125 cm (tip bar); marimea blatului; la mese patrate, 50 x 50 cm, 55 x 55 cm, 60 x 60 cm, 70 x 70 cm, 90 x 90 cm sau 100 x 100 cm; la mesele dreptunghiulare, 175 x 100 cm (pentru 6-8 persoane), 250 x 100 cm (pentru 8-10 persoane), 300 x 100 cm (pentru 10-12 persoane); la mesele rotunde, diametrul 100 cm (pentru 4 persoane), 175 cm (pentru 10 persoane) si 200 cm (pentru 12 persoane). Pentru unele tipuri de unitati (bar de zi, discoteci) se pot utiliza mese cu naltimea mai mica. Amplasarea meselor se face n functie de marimea, forma si pozitia salii de servire, urmarindu-se o aliniere perfecta si o combinatie estetica si functionala. ntre mese se creeaza culoare principale, de 1,50-2,00 m pentru fluxul consumatorilor si al lucratorilor din procesul servirii si culoare secundare, de 0,90-1,20 m destinate trecerii consumatorilor si lucratorilor printre mese. Se va evita apropierea de usile de acces n sala si la grupurile sanitare. Scaunele, canapelele, taburetele, fotoliile se aleg n functie de tipul si categoria unitatii. Scheletul trebuie sa fie din acelasi material precum cel de la structura meselor, iar la tapiterie, n general, se folosesc tesaturi din fibre textile sau materiale sintetice. Dimensiuni indicate: naltimea propriu-zisa 45-46 cm, 42-45 cm (taburete), 75-85 cm (bar), naltimea spatarului 80-90 cm; nclinatia spatarului 10-15. Mesele de serviciu (console) destinate pastrarii inventarului de servire pot fi sub forma de dulapuri nchise prevazute cu rafturi si casete pentru tacmuri, sub forma de vitrine. Dimensiunile

uzuale sunt: naltimea pna la 1,20 m, latimea cea 80 cm (prevazuta cu doua usite de cte 40 cm). Numarul consolelor este conditionat de numarul meselor de servire si de categoria unitatii. n general pentru o servire rapida se prevede la 20-25 mese o masa consola, plus o consola mai mare pentru ntreg salonul si nca una la dispozitia sefului de unitate. Amplasarea consolelor se face la ndemna ospatarilor, pe lnga stlpii de rezistenta ai salii sau pe marginea peretilor, astfel nct sa nu incomodeze consumatorii la mesele de servire. Mesele gheridon destinate operatiunilor de prezentare, preparare, transare si servire la masa consumatorilor, n special n unitatile reprezentative si de categoria I, au dimensiunile unei jumatati de masa obisnuita. Numarul lor este stabilit n functie de compartimentarea sectoarelor de mese, n general fiecare lucrator trebuie sa aiba n raion cel putin o masa gheridon. Amplasarea gheridoanelor se face ct mai estetic, aliniate pe culoarele principale, la colturile meselor. B) Dotarea cu utilaje se realizeaza tinnd seama de: - tipul de unitate; - numarul de locuri la mese; - sortimentul si volumul de preparate ce urmeaza sa desfaca unitatea; - asigurarea nevoilor de productie si desfacere ale unitatii; - necesitatea de a se amortiza ntr-un termen ct mai scurt; - realizarea unor consumuri scazute de energie, combustibil, apa etc; - obtinerea unor produse de calitate superioara; - usurinta n manipulare, demontare si montare zilnica pentru ntretinere; - silentiozitate; - ntretinere usoara, revizii si reparatii necostisitoare; - durata mare de serviciu. Felul, caracteristicile si numarul utilajelor se determina n functie de tipul, caracterul, marimea si amplasamentul unitatii, preparatele si bauturile ce se desfac, orarul de functionare etc. Lista utilajelor necesare se ntocmeste numai dupa stabilirea amanuntita a ntregii tehnologii a fabricarii produselor si cunoasterea exacta a caracteristicilor si performantelor utilajelor. Cele doua mari grupe de utilaje necesare n alimentatia publica (de productie si de servire) se pot diviza astfel: 1) Utilaje de productie pentru prelucrarea materiilor prime: masina de curatat cartofi; masina de tocat carne; malaxor pentru coca si carne; fierastrau electric pentru taiat oase; masina de spritat crnati; cuter; laminor pentru coca; masina de fabricat fondant; masina menajera universala de bucatarie (robot). 2) Utilaje tehnice (de pregatire la cald): masina de gatit; friteuza; tigaie basculanta; marmita;

cazanele basculante; cotlon pentru cazan; cuptor gratar; rotisor. 3) Utilaje frigorifice: vitrina frigorifica (adaptata tipului de unitate); bar de bere; bar de racit sticle; dulap frigorific pentru carne; camera frigorica demontabil; masina de fabricat si distribuit nghetata moale; conservatoare de nghetata. 4) Mobilier tehnologic: mese de lucru (de diferite tipuri); spalatoare (pentru alimente, vase, vesela eto); dulapuri (calde si neutre); cuier pentru carne; butuc de transat carne; etajera. 5) Mijloace manuale de transport:

mijloace de transport n interiorul unitatii (liza, carucior cu patru roti, carucior pentru transportul preparatelor n unitate, carucior pentru debarasat, carucior pentru servit, carucior pentru flambat etc); utilaje pentru comertul mobil (carucior pentru vnzarea diferitelor preparate de bucatarie si cofetarie, carucior pentru desfacerea nghetatei, carucior cu autosaturatoare pentru debitarea siropului); utilaje pentru transportul preparatelor de la locul de productie la unitatea de desfacere (capsuri pentru prajituri, tavi pentru transportul carnii, containere izoterme, cutii pentru mititei, casolete izoterme). 6)Utilaje auxiliare: 7) linii de autoservire; utilaje de desfacere rapida tip carusel; masina de taiat mezeluri; masina de taiat pine; masina de portionat unt; cntare; masina de spalat vesela; masina de spalat pahare; boiler (la unitatile fara apa calda din instalatii centrale sau pentru rezerva); dezintegrator de deseuri. Utilaje de desfacere:

linie de desfacere tip snack-bar; - linie de bar; vitrina frigorifica.

n desfasurarea procesului de productie un rol nsemnat l au ustensilele, dispozitivele, vasele de gatit care trebuie sa faca parte din dotarea bucatariilor si a laboratoarelor de productie, respectndu-se numarul si structura impuse de operatiunile ce urmeaza a fi executate, potrivit tipului si categoriei unitatii. Obiectele de inventar (vesela, articole de sticla, tacmuri etc.) necesare n salile de consumatie contribuie la asigurarea unei bune desfasurari a procesului de servire. Alegerea lor se va face n functie de tipul, categoria de pret a unitatii si forma de servire. 6.6 Particularitati ale tehnologiei comerciale n unele tipuri de unitatide alimentatie p 343e46d ublica Experienta practica a determinat validarea unor modele de organizare interioara a unitatilor de alimentatie publica. Aceste solutii sunt adaptabile si perfectibile tuturor tipuri de unitati n functie de particularitatile constructive si natura clientelei de servit. 6.6.1 Amenajarea restaurantului clasic Amplasarea acestor unitati se face n zonele centrale a localitatilor urbane, n cadrul centrelor comerciale pentru mai multe ansambluri de locuinte sau n zonele de agrement. Restaurantul clasic dispune de baza proprie de productie pentru consumul n unitate dar exista si posibilitatea livrarii de preparate pentru alte unitati. Elementul constructiv de baza este sala (salonul) de servire cu o capacitate de cca 80 - 200 locuri la mese. Sala de servire prin modul de conceptie, dotare, decorare si ambient trebuie sa corespunda celor mai nalte cerinte de calitate formulate de catre clienti. Calitatea serviciului depinde de calitatea preparatelor culinare, a echipamentelor utilizate si profesionalismul personalului. Calitatea echipamentelor folosite este n concordanta cu caracteristicile tehnico - functionale, ergonomice, estetice pe care le poseda. Piesele de mobilier din sala de servire sunt realizate din materiale de calitate superioara si sunt preferate de regula cele apartinnd stilului clasic, caracterizat prin eleganta si sobrietate. Tipuri de mobilier: mese pentru servire, de preferat de forma patrata (90 x 90 cm) sau/si dreptunghiulara (80 x 120 cm); pentru restaurantele de categorie superioara se pot folosi si mese rotunde sau ovale. ntre mese se creaza culoare principale de 1,50-2,00 m si culoare secundare de 0,90-1,10 m; scaune de dimensiuni uzuale, cu finisaje diferite, n functie de categoria unitatii; n restaurantele de categorie superioara se folosesc fotolii sau semifotolii; n unitatile cu frecventa mai mare a clientilor si de categoria a Il-a si a lll-a se pot utiliza si tabureti executati din materiale care sa se armonizeze cu restul mobilierului; mese de serviciu (console), pentru rezerva de obiecte de inventar. n restaurantele de categorie superioara trebuie sa existe o consola la 2-3 raioane. Numarul acestor mese nu trebuie sa fie prea mare, pentru a nu diminua estetica salonului. Se interzice utilizarea meselor de serviciu pentru depunerea vaselor utilizate;

- gheridoane care se utilizeaza ndeosebi, n restaurantele de categorie superioara pentru cazul n care unele preparate solicitate de consumatori necesita pregatirea, transarea, portionarea, filetarea, flambarea n fata acestora. n restaurantele n care se practica servirea la gheridon se recomanda ca n fiecare raion sa existe 1-2 gheridoane de rezerva; fiecare ospatar trebuie sa aiba la dispozitie n raionul sau o masa gheridon. Restaurantul clasic ofera clientilor un serviciu de nalta tinuta prin intermediul unui personal extrem de bine pregatit. Meniul este format dintr-un sortiment foarte variat de preparate care reflecta bucataria nationala si internationala, ct si dintr-o mare varietate de bauturi indigene si straine. 6.6.2 Amenajarea barului Suprafata comerciala a unui bar are ca elemente constructive principale oficiul, tejgheaua-bar, sala de consumatie, terasa (n functie de posibilitati), dependinte. Tejgheaua-bar - caracteristici - forme diferite - lineara, curbata, n forma de L; - naltime de cca 1,50 m si lungime variabila, amplasata paralel cu un perete al ncaperii; - functioneaza ca loc de consumatie pentru clientii grabiti fiind dotata cu scaune nalte; - interiorul tejghelei (poate) contine urmatoarele dispozitive: distribuitor de bauturi, instalatie de apa rece si calda, spatiu adaptat pentru sticle si vesela, cuptor cu microunde, masina de cafea-expresso, masina de fabricat gheata, mixer electric, storcator de fructe pentru prepararea sucurilor naturale, masina de spalat pahare, etajere si sertare, casa de marcat. Pe peretele din spatele tejghelei sunt amenajate vitrine frigorifice deasupra carora sunt ridicate rafturi pentru prezentarea bauturilor destinate vnzarii. Oficiul (n situatia n care este prezent) este o ncapere adiacenta destinata pentru amplasarea congelatorului, frigiderului, depozitarea unor produse, pastrarea veselei si a altor obiecte de inventar Sala de consumatie. Decorarea si amenajarea salii trebuie sa dea impresia de confort si intimitate. Se recomanda a se acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente: alegerea culorilor, iluminatului, ncalzirea si climatizarea, acustica salii, ambianta muzicala. Figurile urmatoare prezinta dimensiunile recomandate de catre specialisti pentru amenajarea localurilor destinate functionarii unui bar.

6.6.3 Amenajarea restaurantelor canntina Restaurantele - cantina sunt unitati care asigura desfacerea unui numar relativ redus de preparate culinare si bauturi nealcoolice la preturi accesibile n sistem autoservire. Se considera ca rentabilitatea nu poate sa fie asigurata daca numarul de consumatori este sub 500 pe zi.

Numarul acestor unitati de alimentatie a nregistrat o crestere continua odata cu extinderea obiceiului unei parti a populatiei de a lua masa n afara caminului, chiar n cadrul locului de munca. Programul de functionare a acestor unitati este adaptat n functie de specificul activitatii desfasurate de categoria principala de clienti (elevi, studenti, muncitori, etc) cu posibilitatea de a se servi 2 sau chiar 3 mese pe zi. Programul de lucru poate fi continuu pe durata unei zile de lucru sau fractionat n anumite intervale orare (de exemplu 11,45 - 14,00 si de aici necesitatea de a pregati si servi masa ntr-un interval foarte scurt de timp; timpul mediu de care dispune un client pentru a -si alege meniul si a lua masa cca 30 de minute). Suprafata totala a salii de consumatie se determina urmarindu-se respectarea numarul de mp care revin la un loc de masa. Se are n vedere suprafata ocupata de: scaune, mese, acces la masa, culoare de circulatie principale, degajamente. Se recomanda alocarea a 1,00 mp % loc pentru un confort minim, 1,20 mp / loc pentru confort mediu, 1.30 mp / loc pentru confort normal si 1,40 mp / loc pentru confort adecvat. Culoarele de circulatie. Circulatia clientilor trebuie sa se efectueze, tinnd seama de urmatoarele cerinte: a evita aglomerarile: se prevad alei de circulatie de 1,50 m latime; a nu deranja consumatorii asezati: aleile secundare vor avea 1 m latine;

directiile de circulatie ale clientilor trebuie sa tina seama de circuitele de debarasare; n aceste unitati se practica frecvent varianta n care clientii debaraseaza ei nsisi platoul la sfrsitul mesei. Pentru rapiditatea serviciului, este indispensabil ca traseul de intrare n sala de consumatie sa se deschida ct mai rapid posibil spre linia de autoservire, iesirea trebuie sa se situeze ct mai aproape posibil de circuitul de debarasare a platourilor. Mobilierul se alege n functie de natura materialului, forma, colorit, rezistenta la uzura, confort, talie, posibilitati de ntretinere. Dimensiunile unei mese pentru 4 persoane trebuie sa fie calculate n functie de suprafata a 4 platouri si de nevoia de a avea un spatiu liber n mijloc pentru a pastra o carafa cu apa si alte accesorii. Utilizarea meselor pentru 2, 4 sau 6 persoane se efectueaza n functie de cerintele clientelei. Totusi, pentru o mai buna rotatie a locurilor la mese este recomandat a fi utilizat raportul: 80% mese cu 4 locuri si 20% mese cu 2 locuri. Exista posibiitatea de a obtine mese de 8 locuri apropiind 2 mese de 4 locuri. Mesele rotunde pot fi utilizate, dar ocupa mai mult loc dect cele rectangulare. Alegerea scaunelor va tine seama de modul de manipulare (usor si fara zgomot cnd clientul si apropie scaunul de masa), rezistenta la utilizare ndelugata. Acustica unei sali care va primi cca 250 de persoane la masa n acelasi timp trebuie abordata cu multa atentie mai ales cu ct n unitatile moderne destinate clientilor tineri se prefera folosirea unui fond muzical pentru crearea unui ambient placut n timpul servirii. Astfel, trebuie redus la minim nivelul sonor datorat circulatiei persoanelor, zgomotelor de pasi pe sol, zgomotelor liniei de autoservire, a veselei, a conversatiei etc. n acest scop se pot utiliza diverse solutii constructive: pereti izolanti, nvelisuri absorbante de zgomot, paravane de separare a locurilor dintre sala de consumatie si spatiile tehnice. Asigurarea temperaturii optime si a ventilatiei sunt probleme care determina n mod direct functionalitatea salii. Acestea sunt aspecte foarte importante n special pentru perioadele calduroase ale anului n intervalele orare aglomerate. Acesti parametrii d emicroclimat se asigura att prin metode naturale (deschiderea geamurilor, usilor) ct si cu ajutorul instalatiilor de climatizare. Temperatura optima n cadrul salii este de cca 18 -22 grade Celsius iar viteza de circulatie a aerului de 0,3 - 0,5 m/s.

Model de determinare a capacitatii salii de consumatie Se va lua ca exemplu o cantina - restaurant care trebuie sa asigure hrana zilnica pentru 600 persoane ntre orele 12,00-14,00. O linie de autoservire poate sa asigure un debit de 7-8 clienti pe minut; durata mesei de 30 minute. Calcului numarului de locuri la mese: numar de consumatori: 600; timpul de ocupare pe un client n sala de consumatie: 30 de minute; numarul de clienti prevazuti a fi serviti n 30 minute: 7 x 30 = 210 clienti;

- rotatia maxima = 90 /30 = 3 (ultimii clienti sunt serviti la 1330 deci amplitudinea serviciului este de 90 minute). - rotatia prevazuta a unui loc la masa este de 600 /210 = 2,85 Concluzie: este nevoie de 210 locuri la mese pentru a satisface cererea manifestata din partea consumatorilor. Determinarea suprafetei de consumatie: suprafata acceptata pe un loc la masa: 1,30 mp; suprafata obtinuta: 210 x 1,30 = 273 mp. Concluzie: pentru a spori confortul si pentru o eventuala crestere a numarului de consumatori se poate prevede o suprafata a salii de consumatie de 300 mp. Linia de autoservire include vitrina de prezentare (uneori de autoservire) a preparatelor, gratarul suport pentru platourile de servire si tacmuri, culoarul delimitat pentru circulatia clientilor spre casa. Pe o lungime de 9-15 m vitrina prezinta preparatele n ordinea urmatoare: gustari si salate, preparate reci, preparate calde prezentate pe dispozitiv de ncalzire, brnzeturi, fructe si deserturi, bauturi mbuteliate plasate n vitrine frigorifice, pine si biscuiti, servetele de hrtie. Din punct de vedere tehnologic exista trei solutii de organizare a fluxului de autoservire: flux linear; fluxuri disociate; fluxuri tip "carusel".

Autoservirea lineara - clientul deplaseaza platoul pe o glisiera si trecnd prin fata vitrinelor si procura paharele si tacmurile de care are nevoie si apoi preparatele pe care le va consuma; la sfrsitul traseului parcurs plati la casa meniul ales. Avantaje: permite servirea unui numar mare de clienti, care si aleg singuri produsele; asigura o reducere a numarului de personal, de servire, comparativ cu serviciul clasic de alimentatie publica; viteza medie de servire este de 7-8 clienti pe minut. Dezavantaje: sortiment de preparate limitat; n caz contrar (posibilitati mari de alegere) ar creste timpul de asteptare si s-ar dezorganiza sistemul datorita ezitarilor si indeciziei consumatorilor. posibile inconveniente de ordin psihologic; consumatorul se teme de reactia persoanelor care l urmeaza n legatura cu alegerea facuta; timp redus de gndire asupra alegerii de preparate. Linia de autoservire disociata (tip scramble sau free flow) - lantul de distributie se prezinta sub forma de linii ntrerupte datorita dispunerii mobilierului de prezentare (mese) n mod separat,

fiecare piesa oferind (ntr-o anumita ordine si n mod grupat) anumite tipuri de preparate: aperitive, preparate reci, nghetata, bauturi, brnzeturi, patiserie, fructe, preparate calde pe plite ncalzite, etc. Astfel, clientul poate sa efectueze alegerea n toata libertatea, n ordinea care-i onvine, fara sa fie mpiedicat de catre altii. Avantaje: - prezentare optima a preparatelor; libertate totala de alegere a clientilor; - libertate totala de circulatie a clientilor; - posibilitatea de a se oferi o mai larga varietate de preparate, ntruct se reduce riscul aparatiei blocajelor clientelei; - evitarea aglomeratiei si a timpilor de asteptare. Dezavantaje: necesita un personal de servire mai numeros dect n alte sisteme; ocupa o suprafata mai mare, deci necesita investitii mai mari. Linia de autoservire rotativa tip carusel - clientul nu se deplaseaza n lungul unei linii de autoservire ntruct se amenajeaza galerii de prezentare a preparatelor care defileaza prin rotatie n fata clientilor asezati n dreptul a 6 ghisee de distributie. Avantaje: o suprafata redusa cu cca. 35-50% fata de suprafata ceruta n sistemul de autoservire lineara; un carusel cu 2 m diametru echivaleaza n desfasurare cu o linie de autoservire de 6,28 m pe 4 nivele de expunere; clientul nu trebuie sa circule pentru alegerea preparatelor, acestea fiindu-i prezentate prin rotirea caruselului; ezitarea clientului nu stopeaza debitul de desfacere. Dezavantaje: necesita o educatie a clientelei si mare disciplina; suprafata de prezentare permitnd vizualizarea ansamblului preparatelor nu este foarte satisfacatoare din cauza fenomenului de rotatie; formula nu permite sa se observe nemultumirea sau satisfactia clientelei.

6.6.4 Amenajarea unui fast - food Unitatatile fast-food asigura servicii rapide n sistem autoservire sau clasic fiecare fel comandat trebuind sa fie livrat ntr-un timp de asteptare nedepasind, n medie, un minut (exceptnd pizzeria). Durata medie a timpului de consumatie pe loc este de 20 de minute, ceea ce reprezinta o rotatie medie orara a unui loc la masa de 3. Produsele pot fi oferite si la pachet, timpul petrecut de un client n unitate fiind de 3 minute. ntr-un fast-food clasic suprafata comerciala se repartizeaza astfel:sala de consumatie - cca 50,0 %, bucatarie - cca 20,0 %, spatii anexe - cca 30,0 % (tarifele ridicate pentru nchiriierea spatiilor n care se amenajeaza acest tip de unitate limiteaza suprafata destinata stocarii. Cu exceptia ctorva produse de lunga conservare - lapte praf, cartofi congelati si a bauturilor, aprovizionarea cu materii prime de baza se efectueaza zilnic). Dotari comerciale si amenajarile specifice: Bucataria va fi dotata cu echipamente de calitate si ntr-un numar suficient afluxului de clienti: durabile, automatizate, multifunctionale, performante, fiabile si usor de igienizat. Utilajele

de bucatarie cu posibilitati de programare si control electronic garanteaza timpii de preparare (coacere, prajire, fierbere). Vesela utilizata este n general de folosinta unica, adaptata alimentelor consumate n mare parte cu ajutorul degetelor (hamburgeri, sandvisuri); Relatia client / personal de servire se deruleaza n exclusivitate la tejghea n sistemul autoservire: luarea comenzii, oferirea platourilor cu preparate, plata consumatiei. Luarea comenzii este asigurata de un vnzator care este n acelasi timp si casier; comanda este transmisa bucatariei cu ajutorul unui sistem informatic ncorporat n casa de marcat, ceea ce determina flueta fluxului de fabricatie a preparatelor. Distributia platourilor se face de aceeasi persoana care se aprovizioneaza din locuri special amenajate, situate n spatele tejghelei. Plata se efectueaza la predarea platoului. n zona tejghelei se gasesc elementele accesorii specifice fiecarui tip de restaurant: distribuitor de platouri, de servetele, de naproane, a sucului de fructe, bauturi carbogazoase, sos, aparate pentru mentinerea temperaturii preparatelor, ncalzitor. Sala de consumatie asigura cadrul n care se deruleaza serviciul propriu - zis. Ambianta specifica salii este determinata de modul de mobilare, nivelul iluminarii, decorurile si ornamentele, fondul muzical. Mobilarea salii se face n functia suprafata disponibila: ntr-un spatiu redus se poate organiza servirea n picioare la mese de 1,20 - 1,50 m naltime, fixate pe un picior central; daca suprafata permite se utilizeaza mese mici (0,50 x 0,70), instalate n spatii compartimentate; Gradul de iluminare asigura o buna vizibilitate deci un confort sporit pentru clienti. Pentru iluminatul de fond se pot utiliza becuri cu incandescenta, tuburi cu neon. Se pot folosi cu moderatie si efecte de lumini pentru a crea o atmosfera mai speciala mai ales pe perioada de seara. Sala de consumatie se decoreaza si se ornamenteaza cu bun gust, evitndu-se ncarcarea excesiva cu obiecte, desene, picturi, etc care ar putea crea senzatia de supraaglomerare. Se poate folosi si varianta salilor decorate minimal, dat fiind timpul scurt pe care l petrec clientii n unitate. Pentru completarea ntr-un mod adecvat a ambiantei se recomanda un fond muzical discret, n concordanta cu preferintele clientelei preponderent tinere. Asigurarea parametrilor de microclimat se face ntr-un mod asemanator celorlalte unitati de alimentatie p 343e46d ublica. Sala de consumatie va fi dotata cu pubele pentru colectarea resturile lichide si deseurile solide. Pe naltime, deasupra acestor pubele sunt amplasate etajere pentru depunerea platourilor goale.