De cele mai multe ori administratia s- a confruntat cu un lant de teori electrogene care aveau drept obiect administratia publica

sau privata.Analizand diversele teze privind Stiinta Administratiei apare o contradictie intre a pretinde autonomia acesteia si in acelasi timp afirma ca interdisciplinaritatea constituie o conditiesine qua nonin cercetarea administratiei. Autonomia unei stiinte si in consecinta aceea a stiintei administrative implica specificitatea obiectului sau si a modelelor sale. Interdisciplinaritatea se opune monodisciplinaritaii in ceea ce priveste reculegerea la mai multe discipline stiintifice pentru a cunoaste acelasi obiect in acelasi timp, ea se distinge pe de o parte de pluridisciplinaritate-in acest caz se numeste multidisciplinaritate-prin faptul ca in timp ce caracterul multidisciplinar este asigurat de simplul fapt al varietatii eforturilor disciplinare ,cerecetarea este disciplinara in masura in care imprumuta de la mai multe disciplineinstrumente si tehnici cu atat mai mult atunci cand ea foloseste scheme conceptuale si anlizeaza care se regasesc in mai multe domenii ale stiintei cu scopul de a le face sa convearga dupa ce le a comparat si udecat. Administratia publica face loc reprezentantilor alesi ai populatiei folosind au!iliari, agenti temporari,dar ea foloseste mai ales functionarii permanenti,cu multiplele sale specialitati,trebuie,sa se foloseasca tehnicieni,ingineri, uristi,economisti,psihologi. Interdisciplinaritatea presupune deci e!istenta stiinteleor economice dispunand de a de propriile lor metode si de propriile lor concepte,constituind o depasire, o integrare a acestor stiinte pentru e!plorarea regiunilor de granita.Autonomia stiintei administrative a metodelor sale si a conceptelor sale este deci conditionata de interdisciplinaritate. Sociologii in "ranta, specialistii in stiinta politica in #area $ritanie,economisti, istorici si psihologi in egala masura au abordat si inceput e!plorarea fenomenului administrativ, la aceasta trebuie adaugata si cerecetarea efectuata in interiorul administratiei de catre practicieni.De remarcat si numarul si forta de influenta a revistelor administratiei publice sau de stiinta administrativa care constituie tribuna de

popularizare a cerecetari administrative.%onsecinta consta in raritatea cercetarilor interdisciplinare in aceasta materie.Se pare ,in plus ca dincolo chiar de acesta constatare e!ista sentimentul mai difuz ca stiinta administrativa nu a a uns inca in &uropa la e!presia sa definitiva.Astfel'ves %hepel,in iunie ()*+ facea aprecieri asupraabsentei fundamentatle a unei stiinte administrative belgiene,iar ,ucien Sfez pleda pentru construirea uneialte stiinte administrativepentru "ranta. In procesul de maturizare al unei stiinte asistam mai intai la u!tapunerea si apoi la integrarea disciplinelor iar cerecetarea administrative reflecta starea acestui proces. In prezent cercetarea in acest domeniu este caracterizata u!tapunerea disciplinelor pe care le-a mostenit stiinta administrativa si este doar in stadiul pluridisciplinaritati iar integrarea disciplinelor deci interdisciplinaritatea va deveni posibila si se va generealiza pe masura ce stiinta administrativa va a unge la maturizare. -u!tapunerea disciplinelor este o etapa necesara in cresterea unei stinte. "actorii pluridisciplinaritatii trebuie analizati din doua puncte de vedere si anume.pe de o parte ratiunile pentru care in cercetarea administrativa trebuie sa recurgem la pluridisciplinaritate iar pe de alta parte motivatia faptului ca inca nu s-a apelat masiv la pluridisciplinaritate. In prima categorie figureaza in principal un factor de constiinta si anume acela ca studiul administratiei publice nu se poate reduce la acela al dreptului care trebuie sa-i guverneze organizarea si functionarea./eferindu-ne la o a doua categorie de factori ai pluridisciplinaritatii trebuie sa observam ca un anumit numarr de fapte e!plica nerecurgerea la pluridisciplinaritate. In primul rand impre urarea ca diferitele discipline preocupate de cercetarea fenomenului administratiei publice nu au epuizat inca toate posibilitatile lor in descoperirea administratiei. %aracterul recent al utilizarii si in &uropa a unui numarr de stiinte in cercetare administrativa e!plica faptul ca pentru moment nu s-au e!plorat inaca toate caile deschise a unei mai bune intelegeri a fenomenului administrativ. -u!tapunerea diferitelor discipline necesare cercetarii administrative trebuie permanent promovata mai ales pentru ca si-a facut aparitia un anumit snobism care

tinde sa determine abandonarea sau negli area dreptului in special a dreptului administrativ,singura dintre disciplinele esentiale cercetarii administrative care si a cucerit deplina autonomie pana la punctul ca el sa poarte numele de administratie si sa faca obiectul uni invatamant perfect individulalizat. Limitele pluridisciplinaritatii 0rima limita tine de formele pluridisciplinaritatii asa cum se practica astazi in &uropa,in cercetarea administrativa,se analizeaza cel mai adesea in ceea ce /oger $astide numesteo coe!istenta egalitara in sensul ca nu e!ista echipe pluridisciplinare constituite si organizate in urul temelor de studiu economic. %eea ce e!ista mai degraba si prin care se realizeaza aceasta coe!istenta egalitarasunt locurile de intalnire adica institutiile in sanul carora coe!ista universitati si administratori sociologi, uristi, istorici reuniti prin interesul lor comun in ceea ce priveste administrarea. Se observa insa fragilitatea acestui tip de pluridisciplinaritate.&!plicatiile si analizele fenomenului administrativ se u!tapun sau succed fara a se realiza o sinteza.In acest model de colaborare a diferitelor discipline in cadrul cerecetarii administrative regasim gradul zero al pluridisciplinarismului.Acest tip de u!tapunere se realizeaza de regula in administratie in institutii situate la frontiera 1niversitatii cu Administratia.%and cercetarea administratiei se face in interiorul acesteia ne aflam in stadiul in care se realizeaza pluridisciplinarism, u!tapunere diciplinara iar directorul de echipa prezinta numai o sinteza relevand relatia de ansamblu a rezultatelor cercetarii. In prezent,cam aici se situaza limita superioara a pluridisciplinaritatii iar limita informationala consta in faplul ca practic nu e!ista monodisciplinaritati absolute in cerecetarea administratiei. 2 alta limita a pluridisciplinaritatii tine de domeniile pluritatii deoarece cercetarea administrativa nu permite pluridisciplinaritatii de cat o definire in domeniul cunoasterii empirice ale administratiei cum ar fi in studiul administratiilor centrale, locale ale functionarii publice unde specialistii in diferite discipline au fost adusi sa lucreze impreuna in paralel schimband informatii si chiar concepte de analiza.Avand

in vedere insa ca fenomenele sociale pot face obiectul unei duble lecturi astfel cum remarca -ean Duvignaudo lectura e!perimentala sau empirica care furnizeaza datele unei constructii empirice.o lectura teoretica ce propune un decupa al realului dupa anumite concepte operatorii-trebuie sa constatam ca domeniul pluridisciplinaritatii se limiteaza de regula la aceasta prima lectura empirica si ca rareori sunt abordate in mod real pluridisciplinar problemele cercetarii fundamentale a fenomenului administrativ. definitii,metode, finalitate si mai ales construirea unei taceri a administratiei si a sistemului administrativ public care sa fi fost intreprinsa de uristi,sociologi s.a. 0e plan teoretic cercetarea administratiilor nu poate fi realizata decat prin integrarea disciplinelor.&ste necesar, deci sa intelegem care sunt impedimentele care stau in calea cercetarii integrale a fenomenului administrativ si de ce este necesara interdisciplinaritatea, care sunt obiectivele sale. (. Impedimentele epsitologice - sunt acelea carora ,in mod obisnuit nu li se acorda importanta dar sunt de natura sa e!plice incomprehensiunea fundamentala ,e!istenta dintre diferitele stiiinte administrative si dificultatile integrarii lor in cercetarea administrativa. 3. Impedimentele institutionale - tin mai intai de ceea ce #ac4enzie numeste 5organizarea universitara si pe care -ean 0iaget o clarifica denumind 5tragica repartitie a invatamantuluiin facultatile universitare din ce in ce mai separate sau chiar in sectiile interioare ale acestor facultati totusi etanse. Interdisciplinaritatea in cercetarea administrativa are doua obiective.in primul rand e!plorarea zonelor de frontiera, a acelor zone in care o stiinta singura este neputinciaosa sa faca lumina, iar in al doile rand trebuie sa permita sa se dezghete ceea ce -ean 0iaget numeste ohibernare a cunosterii in materie de administratie. 6onele de frontiera unde cercetarea administratiei poate cel mai bine sa beneficieze de interdisciplinaritate sunt numeroase.0rin traditie ele fac obiectul cercetarilor monodiciplinare autonome ,dar zonele de frontiera raman in mare masura nee!plorate.

Interdisciplinaritatea realizand hibridarea stiintei are un rod determinant in cercetarea administratiei si fiind esentiala in stiinta administratiei deoarece doar prin integrarea disciplinelor se practica aceasta hibridare a stiintei.