Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IR - India-Religie Si Filosofie
IR - India-Religie Si Filosofie
,.
EDITURA TEHNOPRESS
Str. Zimbruluinr.17
~ --
700047I a ~ i
1;e1./Fax: 0232260092
t
f:
'.1 '
ISBN: 973-8048-38-9
INDIA
RELIGIE51 FIL050FIE
/\/Ie il LA Coolei7
.......
f!;';Ui I v f tf $/Oe;9- t. d.
1editura
Tebiiopress
I A ~ I
w - L
L
o
~
~
.
.
.
=
-
-
L
L
u
a
_
c
(
Z
t
/
)
#
t
~
"
0
_
,
-
w
U
C
J
-
-
-
/
'
-
:
:
:
i
:
z
w
a
:
CUPRlNS
I I
INTRODUCERE....................................................................................... 9
LINDIA:oSCURTAISTORIEAUNUI
SPA'fIUMULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL
MULTIRELIGIOS.............................................................................................13
II.VEDISMUL POSlVEDISMUL...................................................................20
1.Literaturasacri............................: ....................................................20
2.Divinititi,i semnificatii..................................................................24
3.Cosmogonia........................................................................................37
3.1.Cos11UJgonlargvedlc4.....................................................37
3.2.Cosmogonlabra/I1tIIlJllc4..............................................40
3.3.Cosmogonilzupanqadlcii......................................; .......43
4.ProblemededoctrinA.........................................................................46
II I
4.1.OmuLElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe...............46
4.2.Mllntuireacae1lberare.lntrekarmanfIsalllSD.ra....52
4.3.MisticaupanqadiclJ.U,JireacuAbsolutul...............57
4.3.1.Atman-Brahman.AbsolutulnediferenFiat....59
4.3.2.Coincidenlacontrariilor................................61
4.3.3. Contemp/arealuiAtman-Brallman
caluminainterioara........................................65
5.Cultul...................................................................................................68
5.1.LocurJdecult..................................................................68
5.2.SacrljicUJe11sacerdo(iul.............................................. 71
5.3.RiturHe...............................................................................75
5.3.1.Rituriledomestice(grihya)............................75
5.3.2.RituriJeso/emne(srauta)................................78
6.Eshatologia.Cultulmortilor............................................................84
6.1.Esllatologia......................................................................84
6.2.Rituri./ilnerare................................................................87
III.HINDUISMULSAU"COMPLEXULOPOZI'fIILOR"...........................89
1.Ceestehinduismul?................................................................1..........89
2.Literaturasacri......................................................................: ...........92
3.Divinititi,Isemnificatii.................... ..............................................97
3.1.Divinltil(imasculine......................................................98
3.2.DiviniliJtlfemlnine.........................................................108
3.3.Fiin(e1lfoT(esupranamrale.......................................109
3.4.Fitolatria,zooiatria ...;cultul"vacii"......................110
3.5.Politeism,t'panteism"1;t'monoteismIllternatJv"..113
,'!
6 7 India. ReUgie i ftlosofie Cuprins
4.HinduismulcJasic.................................................................................118 6.Sincretismhinduisto-islamic.Sikhismul....................................236
.4.1. ............................................119
6.1.intlilnlreadlntreIIlndulsm811s1a';'...........................236
4.2.LegeakannJc4 saJflSllra...........................................126
6.2.Slkilismul.......................................................................238
4.2.1.SaJIlfiiracosmicli.............. .......................... 134
6.2.1.NlInal'lisuccesoriistlJ...................................238
4.3.Dltanna mokfa.........................................................141
6.2.2.Doctrinasikhistli..............................................240
4.4.Celepatrustadiialevie(iJ(Jqrama).................: ........148
6.2.3.Cultul................................................................241
4.5.Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl!(darianas)....................157
6.2.4. Sikhismu/intretrecut# vii/or.
4.5.1. VedAnta............................................................158
.... ......................................243
- _.." 4.5.1.1. VedAntapreSankarianli.......................158
7.Sincretismul No.mi,cArireformatoare......244
4.5.1.2. VedAntasankarianli............................ 161
7.1.Brlll,ma-SamJlJ................................................................245
4.5.2.Miinlirpsii.........................................................167
7.2.Arya-SamIl]........................................................................247
4.5.3.SiIqJkhya...........................................................171
7.3.Rllmakrisl,na-Mission....................................................249
4.5.4. Yoga..................................................................182
7.4.oS: Radl,akrlsl,nan.........................................................251
4.5.4.1.Origini$1tipuriYoga...........................182
8.Situatiaactuall.Perspective..........................................................252
4.5.4.2. Trepte/eYoga......................................185
IV.JAINISMUL....................................................................................................256
4.5.4.3. Eliberareaflnalli#
1.lstoriajainismului:Piriva$iMahivira.......................................256
"puterilemiraculoase"(siddhij ....... 197 2.DoctrinAJimoralA.............................................................................260
4.5.5. Vaiseshika....................................................202 2.1.Perioadelecosmlce......................................................260
4.5.6.Nyliya................................................................206 2.2.Compozlllauniversului..............................................261
4.6.Mlsdcabhakti.................................................................211
23.SufleteleIndivlduale substan(akarmlcli..............263
2.4.Eliberarea.....................................................................266
5.Hinduismulpost-ciasic.Secte hinduiste...................218
2.5.Ascezll moralli..........................................................268
5.1.Saldlsm-tantrlsm.............................................................218
3.Situatiaactuall................................................................................271
5.2. Vislmulsmul siva/smul .............................................223
V.BUDISMUL......................................................................................................275
5.2.1.Sectevishnuiste...............................................224
I.LiteraturasacrA................................................................................276
5.2.1.1.Bhligavata.................................................224
I.I.CanonulliinaylJnist......................................................276
5.2.1.2.Piiiicariitra................................................225
1.2.Canonulma/'Ilyltnist......................................................280
5.2.1.3.RiilnAnuja................................................226
1.3.Literaturavajrayllnlstli...............................................1. 282
5.2.1.4.Miidhva......................................................228
2.Buddha:istorie legendii..............................................................282
5.2.1.5.NimblJrka#Vallabha............................229 3.Budismulindian. !
5.2.1.6.Ramailii#krishnailii............................230 Sectarizareacomuniti:filtntemeiatedeBuddha.........................289
5.2.2.Sectesivaiste...................................................231 4.Viata existentatnacceptiunealuiBuddha...............................295
5.2.2.1.P/iSupata....................................................232 4.1.Existen(acasuferin(li:pesiJnlsmsaurealism?.......295
5.2.2.2.Scoa/adinKO$mir...................................233
4.2.Efemeritatealucrurilor..........................................!...299
4.3.NOIl-eul(anattiJ)............................................................302
5.2.2.3.Saivasiddhiinta........................................234
4.4.COIldiponismulabsolut(pa(iccasamuppll.da)..........307
5.2.2.4. Vi'aJaiva-#isoulingliyat-ii..................235
"I
8 India. Religie i filosofte
5.lIinayina............................................................................................311
5.1. Non-teJsllUlll,inayllllist ................................................. 311
I ' 5.2.Cosmologio ................... ; .............................................. 313
5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea .................................. 316
5.4.Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi ............. 321
INTRODUCERE
6.Mahayana..............................................................................................325
6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:'
S-aremarcatfaptulcaAsiaareprezentattotdeaunapentru
ontologleII antlontologle........................................... 325
6.2. Credin(illl experlentiJ ................................................ 328 Europaunfeldemit,incareOrientul"devineunecrancomod,pe
6.3.Omul desiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 331 care proiecteazaimagineapropriilorsaleneajunsuri"
6.4. NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut? .............. 335
careaexercitat0 marefoqadeatracpeasupmconcepteloreuropene.
7.ComunitateamonahaUl$1 laicatul...............................................342
Dacadorimsa rea1menteOrientultrebuiesa ill
8. Morall$iascezi...............................................................................347
primulrandacest"Orientmisteriosalvechiuluimitoccidental"?
9.Vajrayina..........................................................................'...............353
10.Situatiaaetuall.Budismultransfrontalier................................356
acestlucrunuestesimplu,fiindca"miturilenupotfi con1:racafc1teprin
11.Budismul inOccident...................................................................358 fapte",iaratunci"cfuldrea1itateaameninlBsa devorezemitul,neag!fAm
BmLIOGRAFIE.....................................................................................361
cu maimultailldfujiredemit".
3
DeprinsecolulalXVI-lea panaastazi,multieuropenide
lnaltatinut.aspiritualr",inillCercareadeaintrailldialogcuunii ganditori
dinIndia dinExtremulOrient,autraitdefiecaredata0
experienfAfoarteciudata,avndsentimentulca,pur simplu,Ie"fuge
I I
pamantul de sub picioare", capatrund intr-un spatiu absolut
necunoscut.Depild!,un care reprezentantal
budismului rea1menteacelsentimentchinuitor incomoddea
pluti'cumvauntimpintr-unspatiuvacullIIl,aresenzatia- aacum
subliniacineva- ca''toatenotiunileprincares-ardoriexprimarea
unorcunonlesauexperienlesepulverizeaza dispar,casecade
defaptintr-unabis 0 incertitudinetotmaiprofunda.lncetseajunge
dinnoulaliman.,sedescoperainfaptstraturimai profunde, mai adanciale
realitapi.Catdeaproapesuntemi.nsasaunudeadevarataexistentanuse
poateincaspune,intrucat apar noibanuieli,noiabisuri,noiprofunzimi".4
I, I
1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher
Religiosittlt,Stuttgart,Berlin,1978,p. 124.
2.Ibidem,p.185.
3.lbidem,p.190.
4.K.Koistennaier,Hinduismus,K5Jn, 1965,p. 17.
10
11
India. ReUgie fUosofie
Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este
pregatlt sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este
rea1mente disponibila sarecunoasca curentele de gfuldire orientala ca
filosofie in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a
filosofiei universale. L. a:finnfuId:
"Filosofii manifesta aceatendinta fireasca, anume de a identifica
mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cuexistentaumanain
sine de a condamna toate celelalte culturi ca apartin.nd treptei
subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un
regres. De pitda, Hegel Marx s-au aratat chlar interesa!i de
descoperirea altor civiIi.zatii. incazul filosofilorcu tentapolitica,
indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi,
nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii pune H. Rombach lui
Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta
singurulloc al implinirii existentei
6
Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi
consemneaza: Heidegger de metafizicii
occidentale, darfac.e acest lucru doarpentru faptul ca de1a
premisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu
acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte
occidentala cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientala (m principal
budistA) ar trebui sa deschida0 noua perspectiva, respectiv 0 extensie
filosofica, sa pomeasca dinspre trecut spre viitor",
7
Referitor la intrebarea legatli de ceeace impiedicape filosofii
Q9Cidentali sarecunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume
Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exista inca un raspuns
convingator. 0 ipoteza arputea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz
ar constaIn aceea cit, in Orient Occident, relatia dintre filosofie
5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21
6. Cr., H. Rombach, Phanomen%gie des gegenwartigen Bewusstsefns,
1980,p.153.
7. Y. Tacheuchi, The Hearl ofBuddhism. In search ofthe Timless Spirit of
Primitive Buddhism, New York, 1983, p.77
'"
Introducere
religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale,
filosofia occidentala s-a separat de religie abandonat rolul sau
de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un
statut strict In dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat
niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca0 "cale a transcendentei
de sine a omului". Pentru "filosof', iubitorul de intelepciune, se pune
intelepciuneaorierttalaarvizamai pulinrealitatea
sauadevarul ultimo .. -- .'--
Deosebirea profundaintre modul oriental de gandire cel
occidental se eviden-p,azl1mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna
ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit ca al
oricarei existente, ar reprezenta unconcept traditional indispensaqil
pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra
europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in
schlmb, el este un principiu comun. Daca ideea de ''Nimic
absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibili pentru pentru
budist eaeste, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri.
in Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca
existentiia tuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva,
de existenta nueste nimic altceva decat ''Nimic-ul absolut"
este ridicat inmod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa
fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta
Primind, prin unnare, aceasta functie metafizica de a fi izvor al
intregii existente, ''N'rrnicul apsolut" devine, infapt, antiteza la invatatura
care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu.
T oti partenerii de dialog occidentali, in general, in
special, constatii ca inbudism in Orient ingeneral "adevarul" nu are
din punct de vedere valoric nici unpret. Existii 0 aversiune evidenta
8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und
Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und
christlicher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80.
Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.
12
" .....
:.
India.Religiei f"lIosoOe
:;:
. 'M'
fatadesuccesiunilelogice,secontest!principiulevidenta1con1:r8tlicp.ei,
exista 0 opozitiefatadegandireadiscursiva distinctie.
Indiaincearca,ingenere,sa-Itranspunapeomintr-unspatiu
Incareacestaseail! inIupt!permanqntAcurealitateauniversului. ..
I.INDIA: 0 SCURTAISTORIE
Aceast! mentalitate propunesadescopereomuluifalsailuziepe
AUNUISPATIDMULTIETNIC,
caresinguri-ofacedesprelumeainconjuratoare,detenninandu-l,in
MULTILINGVISTIC,MULTICULTURAL
timp,saIupteprogresivchiarcuel panaceva
adevarata"realitate"care-Iguvemeaza.Dinacestpunctdevedere, _SIMULTIRELIGIOS,
,
existentaingeneralseprezintAcauncampdelupt!,incareomul
lupta,pede0 parte,cucaracterul fundamentalde suferintaaintregului
inconjuratadintreipfu1ideOceanulJndian,iarlanordlimitata
cosmos, iarpedealtapartecusine caparteintegranta forma delantulMuntilorHimalaya,Indiaseconstituieintr-unadevm-at
specifica demanifestareaacesteilumisuferinde,incareesteobligat continent,deosebitde restulAsieiamtdinpunct devederegeografic,
satraiascadatoritacic1uluireincarnarilor. cat economic,cultural religios.PopulatiiIeautohtonedinacest
spapu,inaintede venireaindo-europenilordinsprenordulMariiNegre,
numeauTaraJambudvipa ("insulafructuluijambu", unfruct
j'
.. asemanatormaslineiuscate).Actualadenumirevinedelatluviul Sindhu,
devenitinlimbavecheiranianaHindhu ingreacalndos.
Inciudaeforturilordepusedecercetatori,nuse incanimic
sigurlegatdepopulatiacea maivechecare alocuitacestspaliu.Se
presupune, camembriipopulatiilortribalecontemporane
cunoscutesubnumeledemunda, caretraiescastaziinJndiacentrala
inCeylon(SriLanka),arfi populatieiceleimaivechidin
aceastapartealumii.Pesteaceasta populatieauvenitdravidienii,
careerau inI.ndiaincade prinmileniulalIV-leai.d.Hr.
erauposesoriiuneicivili.zatiicareacunoscut0 marelnflorire
intreanii2500-1500td.Hr.Dedeparte, celemaireprezentative
exempleinacest Ieconstituieruinelecelebrelorcentreurbane
religioase deculture.descoperiteinurma cercetarilorarheologice
efectuateinValea Indusuluiincepandcuanul1922;Esteyorbade
Harappli, vechecetate dinteritoriulnumit Punjab, de
Mohenjo-daro, situatla400kmdeguraIndusului,careaurmatun
I I
modelcultural!iireligiosidentic.Inplus,separecaacestedouacentre
14 15 India. ReUgie i fllosofle
trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri
urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta
9
Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa,
ziduri; un sistem de salubritate avansat printre alte multe binefaceri
ale unei vie? civilizate, un sistemde bai perfecponat Existau constructii
din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple
propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se sA
vad! temple invechile cetap.
Singurele documente de care dispunem privind viatareligioasA
preindo-europeana sau ariana invaleaIndusului sunt oferite de diferitele
reprezentari artistice. De pildA, figurinele de 0 femeie
aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele
de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al
fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului,
un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu dupA
vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oamenii
imaginau fiinte supranaturale care locuiau inplante arbori un
panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umanegravatepesigilli alMuri
de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe
zeul indian demai tfuziuSivainpostumde sta.pan al animalelor.
Jar faptul ca pe unele sigilli apare infruntarea rituala a taurului, ca in
Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat aicL
multe dintre aceste elemente aveau safie absorbite mai
tfuziu de1raditiile religioase indienepropriu-zise10. Sepresupune chiarca
religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente
hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene
11
9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior religioase, volumul I,
Editura $tiinpficA 1981. p. 132.
10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino,
Dickenson, 1971, p. 9.
11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press.
1954, p. 25.
India: 0 scurtl istorie
PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce
faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre
'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in
jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii
Mohenjo-daro, au tar! a IAsa vreo deosebitA
tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. '
Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya
..- in iimba veche iranian! iirya in sanscritA), au venit, dup! toate
probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din
nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica,
cultural! religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt a fi fost
oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, viata ca agricultori
crescatori de animale. De asemenea, ei foarte bine
prelucrarea metalelor, roata carul. Unele dintre aceste triburi au
migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar
altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDdu-
se inpapeanordica a Indiei de astAzi. cum subliniaza indologii 12,
societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana
in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti,
rAzboinici agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se
reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar in
divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra
VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra Marut sunt venerate de
nlzboinici, iar zeiiAivini Sarasvatisunt cinstiti de agricultori.
NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta
in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat
pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului
budismului, autoritatea Vedelor a ramas constanta in India.
Momentul acesta coincide cu extinderea dominapei persane asupra
I I p. Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indo-
europeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie
tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.
16
17
India. Religie l.fflosofie
Punjabului, nu insa asupra regiunii nord-estice a Dat
fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a
devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut
cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum inregiunea
Gangelui, mai precis inregatul Magadha. Aici, noul
va deveni varamane vreme de peste secole capitala imperiilor
indiene cevorunna.
Dupa0 perioadamai datoratAconducerii unei dinastii
1acame compte, dar dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de
catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucitaera a pritnului mare
imperiuindian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe
cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka
(272-232 i.dRr.). eel mai ilustrureprezentant al dinastiei Mawya.
Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism a devenit un aparator
energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari in misiuni
filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in
tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia din nordul
Africii in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era
calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca
reprezinta pentru budism ceea ce pentru cre;;tinism
Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna
abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca
exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de
meritele noH sale po litici astfel, sa devina un conducator moral al
intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnacael
ambitiile sale impetiale, darle-aadaptat eticii umanitare a budismului 13.
Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se
destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala
13. Cf. A. L. Basham, op. cit. p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui
Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's
t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956.
I'
India: 0 scurta istorie
Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni
de catreregii greci din Bactriana
14
, de scip, parti, huni altepopulatii
nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB.
perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural,
concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste
cat in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr.
sauI d.Hr.), care a extindadominatia asupra
iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul
sall, cunoscut sub numele de ImperiulKUlIn, s-a sub atacurile
sassanizi.
in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea
mare imperiu indian, dupaMawya KU!fq.n, care se va numi Imperiul
Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta in cursul catorva
secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori,
comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este
cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", avnd ca fundament
aceea ce numesc sinteza brahmanica cristalizata. religie-
ul
... ..x din I' . 16
C LW (1- socletate- or e po ltica .
14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre aceti regi s-au convertit la
budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th.
W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist cli a r!mas in amintire pentru
celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys
Davids, trad., The Questions ofKing Milinda, I-II, New York, 1936. Louis
Finot, in propria sa traducere a aceleiai lucrui. nu plirerea acestuia,
ca alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad.
rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, 1993, p. 21.
15. Noul stil creat in arta budistli li are numele de la acela al regiunii din nord-
vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud anumite p!rti din
Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!,
atingandu-i apogeul lntre anii I 30-150 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA
prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se
remarcli printr-o spiritualizare progresiv! printr-o abstractizare formalli. Vezi
Franz-Karl Ehrhard Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des
ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98.
16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.
.J:.
t
..
18 India. ReUgie i' fllosofie
..
India: 0 scurtaistorie 19
incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva
musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain Eanuapututdevenireligiaintreguluispatiuindian.AbiadupaceaavuOoc
India nord,,,taramsa ... . dinm: arlenecu non-.m;iene,a
celedin lntreguI subcontinentac8zut subconducereamusulmana ! hinduisinul, 0religlecapabilisasatisfucA necestt!tilereligloasealecelel
adinastieiMogul (1526-1761).Practic,domniaacesteidinastiia ' mai marlp8rtiapopulap.ei Indiei.Ulteriorauaparutceledouamarl
tnceputdupadebarcarealuiVascodaGamapeCoastaMalabar religioase cuuncaracterreformator,avandcarezu1tatconstituireaaltor
(1498) Ii continuatdupafondareacompanillorengleze olandeze douareligii Iafeldesemnificative:jainismul budismul.
(injurulanului1600)saufranceze(1668);Dinastiaaveasa .:-: inprezent,inIndia,al!turi deadeptfireligiilorap!ruteinspatiul
abiadupaceIndiaadevenitdominionbritanic(1761).Dupaeelde- indian,trtiesc adeppaiunorcomunitat:ireligioasestraine,intrecare
aldoileamboimonilial,inanul194 7,India obpnutindependenta, musu1mani, mozaici, zOroastrieni. Deasemenea,mai unii
astazi fiind0 republicafederativafonnatadin21destate. indieniapartinatorireligiilor''primitive''(injurde40demilioanedeadepp.).
Astazi,India se prezintaca 0 tara multietnica,multilingvisticii
multireligioasa.Populatiaei,carenumara injur deunmillardde
Iocuitori,estedeoriginefoartediferita,cuprinzAnd,intrealtele,etnii
deculoareneagra,albasaumongoli,carevorbesc0 multimedelimbi
dialecte:munda, dialecte tibeto-birmane, indo-
ariene. Ceamaimarepartealocuitorilorareca limbamaternafie0
,"
limbadravidiana fieunaindo-ariana. Limbiledravidiene(telugu,
tami!, malayalam etc.)suntvorbite,inprincipal,inparteadesuda
Indiei.Ceamaivechelimbaindo-arianacunoscutaestesanscrita, in
careapareconsemnata0 foartebogataliteraturareligioasa laica.
Incepandcusecolu1alill-lea td.Hr.suntfolosite,deasemenea,ca
.limbiliterare limbiindo-centrale,pali prakp. Elenu
sunt 0 evolutieulterioarli asanscritei, ci iauorigineainanumitestructuri
lingvisticemaivechi,apropiatedesanscrita,dezvoltandu-separalel
cusanscritaDinlimbileindo-cen1nlle
dintrecarecelemaiimportantesunt:hindi; bengali, marathi; paiijab i;
I ,
gujarlitf, oriya.
Dinpunctdevederereligios,!liastazi,Indiaesteunadevarat
caleidoscop.Tocmaideaceeanuputemvorbidesprereligia
cidesprereligiile Indiei,intrucatfiecareetapadinevolutiareligiei
acestoras-atransfonnatintr-oalta cudiferiteleeisisteme
21 Vedismul i postvedismul
I I
II. VEDISMUL POSTVEDISMUL
1. Literatura sacra
--..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri
IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna
sacra" i este utilizata ca denumire genJnua
pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico-
istoric, Veda poate fi descrisa ca0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0
parte, conceptille i trairile religioase ale primilor invadatori arieni inIndia
i, pede altaparte,pe cele profesate de cAtre aceainveacurilel.llD.18toare.
a fost scrisa in limba sanscritii i cuprinde
Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita):
$.gveda, Samaveda. Yajurveda i Atharvaveda; in sensul strict al
cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b)
Briihmana; c) Aranyaka; d) e) textele Siitra.
Ceamai veche i ceamai importantA din1re cele patru Vede este
socotita.8gveda("Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028deimnuriredactate
in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea
i.d.Hr. limba in care a fost scrisa faranici lU1 fel de dubiu ca
textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem.
LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singur autor,
ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp
una de alta apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA
culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea
i cunoatereamitologiei religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda
("Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din
$.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in
acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor
sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite cuprlnde fonnulele
ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catresacerdopi
respectivi. In fine, Atharvaveda ("Veda vrlijilor") contine descantece,
CuIegerea
cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditrebrahman, preotul
care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind
doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice.
Brahmana(1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica
acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste
sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya i
Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda
sunt: Satapatha i Taittiriya. infond, elenusuntaltcevadecatsirnple
anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede.
Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600
i.d.Hr. i conlin instructiuni medita:p.i pentru eremiti, pentru cei
in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput inBriihmana,
insensu! de actul ritual exterior i interiorizlhii sacrificiului.
Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de
teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a
exista intre ritual, macrocosmos microcosmos.
Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a
(800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit
misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului
i se categoric de ritualismul acestuia, avand - cum 0
arma i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data
astfel")17 - un caracter mistico-ezoteric. qintotalul de 108 'doar 14
17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul ar putea
fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre
componentele personalitafii umane, elementele structurile
universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch.
Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I 51; serrmificafia in sine a cuvantului
este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad.
rom., Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:
".4
t
t
t
22 India. Religie i mosofie
::;.
,
sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechi mai importante dintre
,;,
,
acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-,
"
Blhadiirawaka- Taittnya-Upanishad.
..
"<
t
a treia patraSiimaveda, iar ultimeledoUa aparpn Y qjurveda 8.
Literatura Siitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie
dinmanuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli
scurte legate de rituahni viata morala. Practic, existA doll! grope de
izvoare siitra, anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice
privindderulareamarilorsacrificii, Grihya-SiUa, careprezintaprescrippi
referitoare la ceremonialurile private,
Cele patru Veda, Brlihmana, Aranyaka
adica Veda insensullarg al cuvantului, au ap8rut-inconceppaindienilor
-Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie
divrna. sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). literatura
Siitra este de origine umana, ea este considerata. ca 0 traditie
cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice
Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul
erei se deosebesc de Vede prin faptul cA fonnulele sacre
cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. inplus, in
vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare,
dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati,
inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra.
Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa
Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara
Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat:
"Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din mintea Ior!,,19. De
18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat
un grup de Briihmana,Aranyaka $i Upani$ade.
19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu
niciodat!". "In India de nord nu se aft! nici un rnanuscris pe care s!-l pot
copia". Vezi Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H.
Nakamura, Orient *i Occident: 0 istorie comparatli a Ideilor, trad. rom.,
Humanitas, 1997, p.33.
''fr'ismul i postvedlsmul 23
asernenea, cand savanp.i occidentali au inceput sa. publice pentru prirrk
oarn editH critice din Vede, ei au consuItat "manuscrisele vii", adicA pe
brahmani, a caror rnemorie era mult mm exact! dedit manuscrisele
propriu-zise. to convingerea brahmanilor, scrierea copierea textelor
ar fi putut da mai la erori dec!t pastrarea reproducerea
acestora din memOlie. Chiar cea mai mica de asimilare a
scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime
0 situape similara in Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu
Ceza?-, druizii "socotesc ca religia nu permite consemnarea in scris a
I ,
Invataturii lor ...", pentru ca, inire altele, "cei mai multi, bizuindu-se pe
scris, suntfu. general mai ininvatareape numai
acoma atenpe mernoriei' I. tot la feI, in vecheaJaponie, miturile
ritualmile erautransmise generapiIor1.l11D8toareprinintennediul mernoriei
de ciitre gruparile sacerdotale ereditare de pe langacurtea imperiala
22
Astazi, Vedele nu mai prezinta decdt 0 importantA
"arheologica". Scrise intr-o sanscrita. mai mult sau mai puPn arhaica,
ceea ce Ie face accesibiIe doarunui numar limitat de brahmani erudip,
elen-aufost niciodatatraduse Invreuna dintre limbile curente ale Indiei.
Transmiterea lor traditionala oraIa, de la maestru la discipol sau din
tata In fiu, se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani
cu precAdere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul
sacrificiu vedic pierdut mult din semnificapa sa de odinioara, ba
chiar a capatat 0 nota desueta, iarmarile divinit!p vedice au intrat intr-
un con de umbra. La drept vorbind, doar literatura
vie actua1a, mai ales datorita comentariilor celebrului fiIosofSa:r;tkara
(sec. al VIII-lea)23, intemeietorul sistemului Vedlmta. I
20. De Bello Gal/ico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul
galic. Riizboiul civil, Ed. 1964, p.219. I
21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in
Philosophy Presented in Honour ofHis Sixtieth Birthday, London, George
Allen and Unwin, 1951, p. 155.
22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. I
23. Vezi M. Hulin!j:i L. Kapani, Hinduismul. in: J. DeJurneau, Religiile lumii.
Hurnanitas, 1996, p. 336.
25 India. Rellgie i fiJ,?sofie
I 2. Divinitati semnificatii
J.
..,'
,,;'
of
Dupa cum aratAtextele vedice, experientareligioasa a omului
din acea vreme era centrata pe lumea de aici. ExistA 0 stransa corelare
Intre lumea naturii, cosmos viatacomunita.raa omului. Fenomenele
natutale emueleinsele fie divinizate, fie st:rans legate, aproape Infiecare
aspect, de, sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici,
vantul, soarele, stelele erau realitati vii, ele alcatWau 0 parte
a vietii spirituale. Multe dintre imnurile vedice nu erau
adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii sau unui zeu al
focului etc., ci soarele, luna, focul sau chiar fulgerul
cobonInd dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, ale numinosului.
Pe de alta parte, in l].gveda. de piida, descoperim 0
reprezentarc.'? antropomorfica a zeilor. similara altor divinitati indo-
europene, cum ar fi cele Ii se atribuie cap, fata, ochi, brate,
maini, picioare alte parp ale corpului omenesc. F ormele zeilor sunt
insadeseori neclare, iar anurnite membre saup&j:i ale lor sunt concepute
I I
strict figurativ, pentru a Ie descrie actiunile. De exemplu, limba
membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva declt fliicmile sale;
bnqelezeului soarelui suntrazelesale, iarochiul saureprezintadiscul sola?4.
Intre zeii care reprezintii. diferite fenomene ale naturii amintim,
In primul rand, pe Dyauspitar, panntele cerului
25
, nurnit de multe ori
parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr-o
relatie foarte stransa cu zeitaPrthivimatar ("Mama-Parnant").
Dupa cum aramMircea E/iadi6, este cert ca atat zeul vedic
Dyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, cat zeul germanic Tyr-zio
no sunt altceva dedit fOlme istorice evoluate ale unei divinitati uranie.p,e
I I
24. A. A. Macdonell, A History ofSanskrit Literature, New York, D. Apleton
and Co., pp. 71n2.
25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ"Dyaus
pita.{i' ("0, Tata Cer!"); vezi Sweda, VI, 51, 5 etc. .
26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, 79.
Vedismul ,I postvedismul
priIiiordiale, DiBis, comunetuturortriburilor arlene, caele dezviUuie,
prin chiar numele lor, binomul originar "lumina (zi)"- "sacru,.27.
Dyaus s-abucmat, desigur, c8ndva, deautonomia unei divinitap.
reale, anumite urme in acest sens fiind consemnate in textele vedice:
perechea "Cerul Pamantul" (Dyavaprthivl)28, invocatia adresata
"Cerului Tata'.29, catre "Ceru1 care totul,,3o. De altfel, bierogamia,
atotinta, creativitatea sunt atributele specifice unei autentice divinitap
uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "natural.izea.za", elInceteazasamai
exprime sacrul ceresc, de acum el nu va mai Indeplini functia unui zeu
suprem ceresco
oalta divinitatl:1 a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora,
care a inspirat careiaIi sunt consacrate multe frumoase imne din
.8gveda. Imbracatain lumina, ea apare la rasarit, descopera gratiile
alunga noaptea. Ea este 0 dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina
ei tot ceea ce este viu la viat8., pasarlle zboara din cuiburile
lor, iar oamenii 0 pomesc dupa mancare. De asemenea, zeul Sirya,
zeul soarelui, emprivit cao divinitate care treze$e oamenii,
spre activitate. EI spioneaza intreaga umanitate observa toate faptele
bune rele ale oamenilor, tot lafel, alunga bolile visele rele. Soarele
moo enl; invocat sub numele Savitar ("Cel care imbarbateaza"). EI
In carele sale de aur observa toate creaturile. Asemenea
lui Suya, el dimineata toate vietii.tile, iar seara 1rimite la oc:lihna
toate animalele pe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el
este implorat sa izgoneasca toate duhurile rele. Luna despre care se
in anuniite imnuri ca despre unfenomen al naturii, nu Bpare in
.8gveda ca0 divinitate de sine stii.tatoare. Desigur, anumiti cercetatori
au Incercat sa identifice diferite divinitati vedice cu zeullunii,
unadintre teoriile lansatepanaacum n-a fostsuficient de conving8.toare.
27. Cf. in sanscritll div. - "a striiluci", "ri"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios, dies,
deivos, divus; apud ibidem.
2&,. flgveda, T, 160.
2fhAJharvaveda, VI, 4, 3.
30. Ibidem, T,32,4.
27
<t
t
26 India. Rellgie p fUosofle
t
"
..
Prinaceasta,elsim1x>lizanudoarfertilitateaingeneral,insensulcAsim1x>liza
l
s8n.'lan1ap1antelor, ci constituiachiar"embrionul"vacilor, femeilor. :
.i.
e."-,,," .- Dupacum spuneam, diferiteIe fenomene ale naturii apar uneori
t
ca fenomene flzice iar alteori ca divinitap. Nu arareori, este dificil de
facut distincpe cand acestea sunt concepute ca fenomene ale
naturii G8nd caintruchipari divine alerespectivelorfenomenenaturale.
....
-.-.-. Acest lucru este valabil, de pHd!, pentru vant, care apare desemnat in
!
imnurile vedice sub dona denumiri: Viila i Viiyu31. Cele dona nume
sunt folosite atilt pen1ruvant ca divinitate cat pentrufenomenul natural
in sine; totuJ?i, denurnirea de Viita este utilizata eel mai frecvent pentru
a desemna vfuJ.tul ca fenomenal naturii. Chipul sau nu poate:fi descris,
it auzim doar cum sufHi. Viita este numit respirap,a (iitman) zeilof3
2
,
iar despre Viiyu se sptme intr-un imn
33
caarproveni din suflul (priina)
omului primordial. Viiyu pare safi avut 0 anumita semnificape cultica;
el este invitat deseori sa bea soma este primul din randul zeilor care
0 inghititura din aeeastA bautum sacra.
Doua divinitati foarte semnificative prinrolul pe careiljoaca in
sacri:ficiilorvediee care reprezinta totodatapersonificari
aleunorfenomene fiziee emuAgni ("focul") al unei plante
al bauturii sacre ex:tmse din aceasta).
Zeul vedic a1 focului, Agni
34
, este cu precadere un zeu a1
sacrificiilor. Focul poartAjertfeIe de pe pamant la zeii cereti35. De
asemenea, arienii vedici credeau caAgniii conduce pe ceilalti zei spre
31. Cf. latini1: ventus; gennani1: wehen - "a sufla" Wind - "vant".
32 . .8gveda, X, 168.
33. Ibidem, X, 90.
34. Cf. latinA: ignis; engleza.: ignition.
35. Arienii vedici "privesc focul care aruncA flAcArile in sus drept 0
vie care inghite oblatiile, actionand In acel3.$i timp ca mesager cAtre zeii
Ei nu se roagi unui spirit al focuJui, ci chiar focului conceput in manierA
religioasA, dar inc! fenomenal, ca 0 creaturA divinli, pUnA de putere".. W.
Hopkins, Origin and Evolution ofReligion, New York, Yale University Press,
1923,p.50.
VedismuJ i postvedismul
locu1 unde seaduceausacrificii1e, mtrucat eI atat drumurile spre
zei cat pe eele sprep1Un8nt. PrinunnBre, el erasocotit un fel de caIauza
a zeilor oamenilor. Brabmanii il considerau drept arhetipul ceresc al
sacerdotiului. el eSteSacerdotU1Sacrificiat .ba1Orit!rolului
sanprincipalinconducereasacrificii1or,Agnileptezentaverigade 1eg8ttu:a
dintre zei oameni. Deasemenea, erazeul careprotejacasele oameni1or,
altulg3ndbeznele, indepart8nddiavolii, aparand de1x>li Tocmai
relapile luiAgni cuoamenii eraumai stranse dec4teelecualp
zei, fiindtotdeauna invocat cu foarte mareincredere
37
Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura intre
cele trei lumi; el apare in cer, inatmosfera. i pe pamant Zeul se
zilnic pe pamBnt, anume atunci cand omul aprindefocul prin fi'eq3rea
a douR bucali de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal
sau, iar cea de jos mama sa De asemenea, Agni este numit apiiln
napiit ("zeul apei"), intrucdt el se aprinde in apele atmosferice, adica
in norii furtunii, coborand pe pamant sub fonna fulgerulues.In cer, ..
zeul se Il.a$e in fiecare dimineatA sub cbipul soarelui. ,
Dupa cum aminteam, ca i Agni, zeul Somajuca el un rol
deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.lnsa, este dificil de
stabilit candSoma reprezintA divinitatea propriu-zisa in sine cand
aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma, extrasa
din aceasta: 9. despre aceasta a doua semnificape a tennenului
36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacrificiului, preotul, inchinAtorul, care ne
umple de daruri";.(?gveda, I, Sa 2.
37. "Du-ne, Agni, spre pe drumul eel bun... crutA-ne de care ne
... cruta-ne de bolL AplW-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pm.. Nu ne plWsi
inmniacelui viclean. .."; ibidem,I, 187,115.
38, "Cind te asupra arborilor ca un taur fla.mflnd, in unna ta 0 elM
neagra.....; ibidem, J, 58,4. .
39. Este cert cli mai tarziu, planta aceasta folositli in primele secole de c!tre
indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuitA de alte specii botanice. Soma-
haoma este fonnula indo-iranianA a bAuturii "nemuririi" (amrita); este probabil
ca ea sii se fi substituit bAuturii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M.
EIiade, Istoria credintelor I, p. 221.
.'""''''
--..-",-, V-edismul 29
28
f
,
"
vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor
ritualurilor vedice legate de acestea.
Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor
conferitemai tu1:t:rrorzeilorin general: esteatotvazator, inte1ept, victorios,
generos etc. EI este considerat prietenul ocrotitorul altor zei, dar
mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu
precadere datorita. importantei sale rituale. Inliteratura brahmanica,
Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica nopunea
de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna".
Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii
sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans corelate
cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar dacain
Iasemenea cazuri este reahnente de primordiale ale
acestor divinitap.
,
j Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii
sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, alti zei
apar purtfuld nume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni -
adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati caaslO'ClS. Mai muItdecat
atat, mai tarziu aceasta denumire este consacrataexcIusiv demonilor42.
VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii
ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul
pamantuI, este omniprezent aparatorul intregului univers, suportuI
cerului pamantului
43
. Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a ii
40. Vezi, de pi IdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc.
41. Ibidem, VI, 83, 3.
42. Te>..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictul zei (cleva) amri. Acest
conflict apare pe larg prezentat comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana.
Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe
din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest
conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale
sau, intenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epocaac:tuam, la 0
"stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoriacrwn/elor
#,.. ,I,p.209. .
43. Cf. J.?gveda, V, 85.
cu pe cei De asemenea, el este un zeu
poate gandi sall vreo faptA taraa:fi observat de ciitre acest zeu.
Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legeacosmica
(pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar
oamenii, dar chiar zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat
44
: ea este
garantul intregii ordini cosmice, morale liturgice. Cmle urmate in
....
vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru
vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect
46
.
Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI
de maya
47
Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in
cazuI acestui zeu care este garantul ordinii cosmice. In
$.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii
existente, schimbarea demonica iluzorie, dar in timp
"stricareastricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima
restabilirii unei ordini alterate schimbBrii in bine. De wei se poate
trage 0 concluzie foarte simpl!: ex.istli mayarele miiya bune. Primele
vizeazain mai ales cele detransfonnare
demonica, ca in cazul V{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin
excelenta, cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. 0
44. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira i cu cel
chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a
incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul
de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte
notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin
and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism,
editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289.
45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5.
46. coneepfie era de altfel, de vechii greci; vezi Platon,
Opere I, Editura !Stiintificli, 1974, p. 371.
47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti din
rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or I, p. 211.
I I
4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques
de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.
I
... ..&.
t
1.
30 -"':'-<-- . ..y-edism.ulipostvedismul 31
.India; 'ReJ1g1tfJrmos6fie ..
..
asemeneamaya distruge ordinea cosmica, lmpiedicade pildAmersul
soarelui sau tine apele legate, provocand seceta etc. Maya bune. insa,
dimpotriva, restabilesc ordinea cosmica, sunt tocmai un fel de
"anti-maya", sunt maya de lupta impotriva fort:elor demonice, sunt
I
"
maya creatoare de forme !iii fiinte, pe care zeul Varu.pa Ie
dinplin. Maya cosmologica poate fi considerata ca un echivaIent pentru
/fa. Astfel, descoperim multe pasaje prezentand altemanta zilei cu
noaptea, mersul soarelui, ca.derea ploii aIte fenomene care tin de
/fa, ca rezultate ale acestei maya cosmologice. creatoare 49.
Zeul Mitra nu apare inVede portretizat cu prea multe trasaturi
i
care sa-i apartffiain exc1usivitate care sa-I individualizeze pregnant
r
fatA de ceilalti zei. De cele mai multe on, el apare in compania zeului
j
I
VaruJ)a. De altfel, lui i-a fost dedicat un singur imn, in care apare
independent de ceilalti zei vedici. EI este zeul prietenos, care
intrucbipeaza eel mai bine annonia intelegerea intre oameni. Acest
lucru 11 ilustreaza etimologia numelui sau - "pact", "acord",
"prietenie". Soarele este ocbiul sa.u
50
; de aceea, el vede totuI, nu-i
scapa Irimic. .
Inepoca vedica tfu-zie, Mitra este identificat cu ziuaiar Varu.{D
cu noaptea. aceasta. opozitie dintre cei doi zei - dupa cum
subliniaza multi cercetatori
51
- nu este unade ostilitate sau de rivalitate,
ci exc1usiv de solidaritate complementaritate, omologate in varianta
"soare divin - soare noctum". Cele douA divinitati, cu ideile conduitele
lor, sunt la fel de utile vietii oamenilor cosmosului. <:and sunt opuse,
ele nu se plaseaza automat una de partea "buna", cea1alta de partea
'rea". Mai mult decat amt, in imnuri, nu numai ca opera lor comuna
este in general atribuita, cu toate aspectele ei, cuplului ca intreg, dar se
intfunpla. uneori ca lmul dintre cei doi zei, nurnit singur, sa apara ca
49. M. Eliade, lstoriacredinlelor $1..., I, p. 211 sq.
50. Taittfriya-Brahmana, III, t,5, 1.
St. Vezi mai pe larg, G. Dumezil, Zeii suverani ai indo-europenilor, ed. Ii III-a,
trad. rom., Univers Enciclopedic, 1997, p. 55 sq.
fiind delegatul cuplului asume modalitaple de
exprimare ale amandorora, chiar acelea care sunt atribuite in mod
diferenpat celuilalt atunci cand se face distincpa intre ei.
Binomul Mitra-Varu.{D;care, inca din cele mai vechi timpuri,
juca un rol considerabil ca expresie prin excelent4a Suveranitapi divine,
a fost, tocmai de aceea, folosit mai tBrziu ca formula exemplarli pentru
toate cuplurile antagonice, opozitiile complementare.
Mama VaruQa Mitra esie zeita Aditi, care este
mama altor divinitati. Fiii ei constituie laolalta 0 grupa speciala de
divinitati: adityas. In afara de VaruQa Mitra, mai trebuie amintit
Aryaman, ocrotitoruI arienilor; el patroneaza toate problemele legate
de ospitalitate incheierea casatoriilor.
Fat:aindoiala, celmai semnificativzeudin vecbiulpanteon vedica
fost Indra. Acesta este invocat in aproape un sfert dintre celepeste 0 mie
de inmuri din-8gveda. Imira estereprezentantul divin al marelui ideal a1
acestei epoci; mai precis, el viteaz, care a condus poporul
sanvictoriosspreh1dia, sprenoualuitara, incontinuare,
in:fiecarezi, 0 deosebitlvitejiein timpulluptelorin care sunt cucerlte
roditoare regiuni. De aceea, Indra este considerat divinitatea cea mai
vedici. EI esteunrazboinic agresiv,
caru1 saudinaur, tras depatrucai de culoarernaro-gaIbui. Inrnfuladreapta
tine anna sa temuta, vajra ("tunetul"i
2
Intimpulluptei, el ii biruie pe
adversarii zeilor captureazao mare pradade razboi. Indra
este descris ca un de 0 marime 0 fort4inimaginabila.
setea care il caracterizeaza. sunt pe masura dimensiunilor sale; el poate
consuma cantitap enorme de came !iii poate bea lacuri intregi de soma.
Bautura aceasta sacra era foarte importanta pentruIndra, fiindca, dupa
ce 0 consuma, capata fo:qa necesara pentru a faptele de vitejie
amintite. Inimnurilevedice, el estedeseori invitat saparticipe lasacrificiul
soma; c.nd se consuma aceastii baut:ura, pentru a primi noi forte, pentru
a-i birui pe in a captumpradade r3zb0i pentru adeptii sai.
(,2.llgveda, I, 32.
1,
...,,_.-....:c...
f
;r;
32Iudia.... R-elipeHiloS6fie .... .d''- .. , .. -edismul 'Ii postv.edismul 33
Ceamai mare fapta de vitejiea luiJndi-a este luptasaimpotrivalulflfra, Zeul care sepreocupade bunastareapoporului esteP iirhan. El
lilarpe1c:sau dragonul pe munte, unde "leaga" apele, prov6&nd esteinvocatcaeel carecunOO$edrummile toate carari1e,.ffindprotectoru1
Intimpul acestei lupte cerullilip3mantul secutremlJI'lt Stapanul drumurilor. Topcalatorii dinperioadavedican cereauproteqie
Incele din Indra, fortele, dupacea consumat"'--"W pentru a putea evitatoate pi:imejdiile careii pandeau cand se deplasau
soma, reteazAcapul monstrului cu vajra sa elibereazaapele
53
intr-o anumita directie. De asemenea, cu ajutorul sau, oricine putea
lndra nu ucide msa0 singura data dragonul, ci inmod repetat, descoperi 0 b1ll1A, zeul protejandu-l perespectivul tunnele sale
viitor, caSaderdnnnul .. devite.
apelor. Dmaceastaperspectiv!,Jertfireadmgonului constitui w", (paSupii). Deseon, PiBhan estecoreIat
pe,ntru 0 continuitatea viepi, pentru biruintaviep.i asupramortii tocmai : cusoarele, iarcomentatorii indieniil identificachiarcusoarele.
prinmoarte, prin sacrificiu, darnuprintr-unoarecare sacri:ficiu, ci printr- Vishnu, care este invoeat doar in cateva imnuri vedice, pare
unsacrificiuviolent sa fi indeplinit 0 funcpe de reglementare a ordinii cosmice. Trasatura
sa esentiala 0 reprezinta cei trei prin care masoara
(Maruts), 0 oaste de luptatori tineri, de vrsta Marl puternici, pamAntul
55
Doi dintre sunt vizibili pentru om, msa cel de-al
inannati cuIanci scanteietoare, ei zboaraprinaerin care din aur. CAnd treilea, eel mai inalt, 1:rmlscendeinmodabsolutspatiul uman. El instituie
aparei, totulsecutremura;tunetuJ.,ploaialili vntul unneazadnunul lor. In "anul" (constAnd din patru anotimpuri - fiecare a cate 90 de zile
timpulluptei, ei cnta, pentrua transmiteputeri suplimentarezeuluiIndra. ... ,.;.. .. nopti), similar unei roti care se pune in rnil?care. in lupta impotriva
Cei doi zei Aivim
S4
sunt invocap deseori in .IJgveda. Ei sunt dragonului V,Jtra, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra
56
Prin
frati gemeni, nedespaqip ca cei doi oclli, cacele dowmaini sau caeei marl tacup de el, Vishnu creeazaspatiu pentru Indra intimpulluptei
doi sam. Cu toate acestea, se spune desRre ei cas-au nascut separat. acestuia. Astfel, se afiona despre Vishnu Indra ca ei ar fi cei care
Aivinii poarta grija de fertilitate sanatate, ei sunt aceiacare daruiesc ar fi extins in comun spatiul atmosferic cosmic. In literatura
copii sotiei unui bw-bat steril, ei fae ca laptele vaeii sa curgadin nou brahmanica, cei trei ai lui Vishnu sunt corelap. evident Cll pWnfultul,
tot ei se preocupa ca fecioarele sa se casatoreasca. In timp, ei atmosfera cerul, zeul fiind identificat cusacri:ficiul
57
Preotul careaduce
sunt medici care Ii ajuta pe cei boinavi .pe cei suferinzi. Ei sacrificiul i1 imitapezeul Vzshnu, flkand eei trei ai lui Vzshnu pe locul
pot vindecachiar orbi 1?i ologi. unde se Prinaceastaidentificarecu Vzshnu, sacerdotul .
53. S-a propus chiar 0 teorie In acest sens, confonn cru-eia tennenul vrita ar cuprindeaintreguniversu1:pamantul,spapulatmosfericliliceruL
insemna "dig" ca mitul acesta reprezinta faptul istoric al distrugerii digurilor 0 divinitate mai aparteinpanteonul vedic 0 reprezintaRudra,
consttuite de. autohtonii din Valea Indusului de cltre invadatorii arieni. Cf. care apare lafel de neprietenos amt in relat
iiIe
cu ceilalp zei cat Cll
D.D.Kosambl, An Introduction to the Study ofIndian History, Bombay, Popular oamenii. El ii terorizeazape oameni prin furia sa demonica ii ucide
Book Depot, 1956, f.p.; apud H. Nakamura, op. cit., nota 21, p. 39. . . . ... . 58
aceast! teorie pare pupn plauzibill. P.t1Il W
t
felul de boh catastrofe naturale. Avea un par nnpletit , brun
p4. Cei doi A.svini (literal "ciUru-etii") sunt comparabili cu dioskouroi greci sau
castorii din religia vechilor romani; Cf. N. Achimescu, Istorta oft filosofia 56. Ibidem, V, 5.
religiilor la popoarele anlice, Ia$i, Editura Junimea, 1998, p. 306. Mai sunt 57. Satapatha Briihmana, 1,9,3,9 sq.
cunoscuti sub numele de Niisatyas. 58 . .8.gveda I, 114, 1,5.
34 India. Rd.lg1e-iHilosofie
S9
inchis , pantecul sau era spatele Totdeauna mnbla
inarmat cu arc sageti, imbrlicat in piei de animale, bfultuia prin
,
mun-p.i, cei mai izolati
, Caracterul malefic al acestui zeu apare ilustrat mai evident iri""" "
literatum postvedica. InpMuri srobatice,
peste toate fiarele sIDbatice
60
pesteto-p. cei izolati de societateaaria.na.
Dacli ceila111 zei locuiesc undeva inrlisarit, innord, inmtmPi
..-
",-"
,,edlsmulfi ,postv.edismul 35
apele, iipas, apar ocazional personificate in J.?gveda. Arienii vedici
vorbesc despre ele ca despre fecioare sauzeite Ie invitA uneori sA ia
' parte la sacrificii. Ele au puteri taumaturgice purificatoare. Se crede
to-p.cei ce intiau in apa se' purificau. I
Apsaras ' Gandharvasreprezintadouagrupede fiinte divine,
corelate deseori cu procreerea. Apsaras', care sunt pomenite doar
arareori in .8gveda, erau lainceput, in conceptiaanumitor cercetatori,
Himalaya. Fiind 0 divinitate de tip contrar, Rudra nupoate participa nimfe cere acvatice. Inliteratura vedica de mai tarziu, Ie intalnim
la sacrificiul soma, la care participa ceilalti zei, ci are parte doar de
anumiteofrandealimentareanmcatepepamant,deresturilecareram8neau
delatmelesacrificiisaudediferiteo:frandedinsacri.ficiilevrumnate
61
Ingeneral, Rudra simbol:izeazaatdtin Vede edt inBrahmane
tot ceea ce este haotic, nociv, imprevizibil. Cutoate acestea, el are
o lattri. mai "prietenoasif', fiind denumit Siva ("binevoitorul",
"prietenosul"). Este evident caun zeu care aduce at:!tea prejudicii, se
poate, de asemenea, abpne de la ralllui. De aceea,
, de multe ori, el este invocat crute familia animalele acesteia. In
anumite cazuri sunt elogiate calitlitile sale taumaturgice: el este eel mai
cunoscut dintre medici, mii de mij loace de vindecare a
animalelor.
Diviniliifile feminine par, In general, sanu fi jucat un rol prea
importantinviatareligioasa din perioada vedica. Am amintitdeja despre
P rthiv i, Aditi despre Ushas, cea mai importanta din1re divinitatile
feminine. De asemenea, poepi vedici personificau diferite muri, intre
care locul principal il ocupa SarasvatJ. Aceasta zeita era invocata
lmPreuna cusurorile ei, respectiv celelalte ruri din partea nord-vestica
a Indiei, fiind socotita mama tuturor durilor. Ea era cea care daruia
putere de viata In literaturabrahmanica, eaeste identificata
cu vac (HCuv.ntul"), care apare reprezentata uneori ca 0 zeitii. Chiar
59. Ibidem, II, 33,5.
60. Satapatha Briihmana, XII, 7, 3,20.
61. Ibidem, I, 7, 4,9.
atAt Incer cat pe pamant (in lacuri,rdtni in arbori). Ele erau so1iile
C.nd treceau pe l.nga asemenea arbori, Apsaras
Gandharvas erau invocali de catre aceapentru a asigura 0 cftsnicie
fericita pentru mireasa. De cele mai multe ori, ele sunt considerate
drept fiinte prietenoase, dar alteori erau percepute caforte adverse,
care-i pot transforma pe oameni In posedati. Tinerele necasatorite
:-0,,,,,:' erau privite ca apartinnd acelor Gandharvas. In primele zile ale
casatoriei, in timp ce sotii trebuiau sa traiascA in totala pudoare
. sexuala, Gandharva era socotit rivalul sotului abia casatorit
ilhplorat sa se indeparteze de sopa proaspat casatoritA sa meargf\
la sOfia sa, Apsaras '.
Tabloul pe care ni-l ofera. textele vedice despre divinitaple din
aceasta perioada este unul foarte variat N u poate fi afirmat despre
nici tmul dintre zei ca ar domina cu absoluta autoritate consecventa
panteonul vedic. Este, insa, foarte adevarat caanumite divinitati din
literatura vedicadomina in anmnite privinte circumstante acest
panteon. Daca, am incerca sa tragem concluzia ca un anurne
zeu este absolut suveran, pe baza modului in care apare invocat In
anumite imnuri vedice, tot la fel de bine putem constata ca in alte
t I asemenea imnuri vedice este invocat un alt zeu, avand semnificatii
atribute diferite. Am putea chlar cita imnuri, incare 0 anume divinitate,
aparent primordiala predominantain alte imnuri, se a fi
dependenta de divinitap absolut nesemnificative.
37
.J.
I 1
In perioadaBra.hmanelor, religia vedica s-aindreptat
spre un zeu prinCipal, un creator, Prajapati, :tara caaceasta tendinfA sA
se concretizezev:reodatainmonoteism. 'Pomind delaidentificarea.initialA
adivinitAPlorunaeucealalta, religiavedicaacondusmai degrabA laideea
deprincipiu unic al lumii, cum aparein litera tum .
S-a ajuns, astfel, la convingerea ca exista 0 realitate ultima,
comparativCll care multitudinea de diviniti.\1i nureprezi.ntadecat simple
tonne saunume. Aceastarealitate absolutanu este una de,tip ...
ci un principiu unic, impersonal, sti.\panind totul
62
Cercetatorh
ajuns la concluzia catoti zen nusunt altceva deedt 0 emanatie a Unului
ca orice pluralitate este imaginara. Intr-una din cand
filosofului YajPiava/kya i s-a cerut sA aprecieze nurnarul zeilor, el aredus
ce1e 3306 divinitati la un singurprincipiutmiversal, Unu/-Totul, Brahman
63
''Numai drept unul trebuie privit cacel netrecator trainic,64.
Vechlle divinitati n-au fost niciodata eliminate complet, ele au
fost mai degraba incorporate in acest principiu unic, ca fonne de '
manifestare a Absolutului indivizibil. amcI ideeade aparip.e a lucnni10r
dintr-un principiu unic primordial a fost confirmata de catre
ganditori, incepfuld sa se infiltreze in mentalitatea poporului, zeii au
ajuns sa fie considerap. ca manifestari ale acelui principiu unic. Oricum,
nu s-a ajuns niciodata pana acolo ineat safie contestataexistc,mta
a zeilor. semnificalia prestigiullor s-au diminuat, ei pastrat
at;lumite funcp.i in perioadele unnatoare.
62. .lJgveda, Ill, 54; 8.
63. Etimologic, tennenul brahman provine din rad!cina brh - "a fi puternic",
avand semnificatia de "putere", "fortA
n
prezenta in cantarea magici1, fonnula
sacrificial! rugaciune (cf. vechea nopune islandeza bragr-"poezie, melodie''),
dar in preotul sacrificator, care posed! acest brahman. Brahman este similar
unui fluid magic, unei potente magice, cum ar fi, de pilda, mana de la melanezieni
sau orenda de Ia populatiile tribale indiene din America. Vezi Fr. Heiler, Die
Religionen der Menschheit, hrsg. von K. Goldammer, 5. Auflage, Philipp Reclam
jun., Stuttgart, 1991,p. 144.
64. B,nadarawaka - Upaniiad, trad. de Radu Bercea, Editura $tiintifica,
1993, p. 86.
Vedismul"il>OStvedismul
, Tocmai de aceea, monoteismul in sensul de credintA intr-un
Dumnezeu personal transcendent, care creeaza lumea 0 proniaza
pamla veacurilor, este prezenta doarin acele tradip.i religioase
influentate de vechea credinfArevelata de Dlllnnezeul Israelului, adici1
inmozaism, i islam.
3. Cosmogonia
3.1. Cosmogonia rgvedica
Imaginea arienilor vedici despre lume este simpla. In viziunea
lor, lumea ar consta fie din dona parp: cerulliii pamantul, fie din trei
componente: cerul, spapulatmosferic pamantul. Uneori, ei imaginau
ca fiecare dintre aceste trei pi.\rf.i s-ar imparti la randullor in alte trei
parp componente. Pamantul era inchlpuit ca 0 suprafala tetragonal a,
iar mai tfuziu ca 0 inconjurata de mare. In acest univers acponau,
in credinta1or, cere divinizati ceilalli zei.
Inplirtile mai vechl ale ]Jgvedei nu gasim nici un fel de mituri
cosmogonice propriu-zise. Diferitele divinitali nu prezinta nici un fel
de atribute privind ordinea cosmica cosmogonica. Antropogonia
este prezentata in diferite feluri. Uneori, se spune ca oamenii ar fi opera
zeilor, alteori ca avea originea intr-un parinte primordial, in Manu,
cum este numit primul barbat, sau in Yama, intaiul muritor, care
mai tfuziu va deveni stapanul impar8.tiei moqilor.
Abia in anumite Parti mai noi dinl.,8gveda, in cartea aX-a,
descoperim diferite imnuri cu un caracter profund speculativ, care prin
ideile continutullor fac aluzie la preocuparile cosmogonice ale
ganditorilor din veacurile urmatoare, respectiv cei din perioadele
brahmanica upaniadica. Astfel, in Imnul creatiei65, universul in
intregul sau apare dintr-un singur individ, din omulprimordial, din
Purusha. primordial, Purusha, este reprezentat atat ca
65. $gveda, X, 90.
38 39
,.t.
t
Iama.> .Religielftlos9fie
totalitatecosmicA
66
, cat caFiin;AandroginA.AceastainseamnacA
,
Purusha Energiacreatoare sauPrincipiulcreatorfeminin,
67
Viraj, apoiestewcutdeea Creapapropriu-zisaesteprodusul
unuisacri.ficiucosmic.Zeiiil sacri:ficApePurilshii, "Omul":din ...c
sautWatinbucap.senascanimale,elementeliturgice,claselesociale, >
pamantul,cerul,zeii.Celepatrucastesuperioarecarevorsupravietui
inIndiapanaastazinusuntaltcevadecatc1aselesocialenascutedin
trupulluiPunlsha: dingumsasenascbrahmanii, preotii,dinbratele
salese castaluptiitoruor,kshatriya, dincoapsele
vaiSya, iardinpicioareleluicastasclavilor,slujitorilor,sii:ira
6
.'
Cosmogoniarigvedicaculmineaza,ins!,inprofundulpoem
desprecrealiadatorataunuiprincipiuprimordial nici existent, nici
non-existent
69
Caatare,potrivitacesteiteorii,lalnceputnueraunici I ,
existentul nicinon-existentul.Deunanumeexistent,subaspectul
saumanifest,nupoatefivorba.Daraceastanuinseam.naca-lputem
numinon-existent,fiindcAdinfiintapozitivaderivatotceeaceexista. .
Realitateaultima absoluta,cafundamentalintregUlumi existente,
nupoatefi defmitiinicicaexistenti,nicicanon-existenti,pentrucaIe
transcendepeambele pentrucanusepoatespunecAnuaexistat
66. Ibidem, X,90, 1-4.
67.Ibidem, X,90,5;Viriij, caprincipiucreatorfeminin,esteunfel deSakt;,
partenerulzeuluiSiva dinhinduism.In IV,2,3,ea
se eu Purusha.
68.VezilJgveda, X,90, 12:"GurasaadevenitBrahman, dinbrateleluis-a
coapselesaleau"clat din picioarele
luis-anascutSlujitorul".
69.Cf.ibidem, X,129:
"Atuncinueranicinefiintll,niciflinta;nuerav!zduhul,nicicerulcel
dep!rtat.Ceacoperea?
Unde?Subacuiocrotireerauapele?
EraoareunadAnc fund?Atuncinueramoarte,nicinernurire;
Semnulnoptii alzilei(inc!)nuera.
LibersufIa sufIareacestUnuI;
maipresusdeelnurnaieranimicaltceva".
"Vedismuli'
Diciunfeldeentitatefenomenalasaunici0 acp.une70.Aiciestevorba
acelUnu Totul, maipresusdeorice,acelnici-existent -
nfai-non-existent, care neaduceaminte de"motorul
, .
(movens immobilis) alluiAristotelsaudeacelprincipiudinfilosofia
chinezAaluiLao zi, careeste tuturorlucrurilordinlume,,71,
careeste"faradeformadardeplin,careaexistatinaintedeCer
Pamant,...:tarasubstanti,...nesupusschililbarii,pestetotpatrun.znd",
acel.LNenumit",dincare"s-aunascutCerul Pm.nantul"n.
Incontinuare,poemulvedicdesprecreape ca, la
inceput, exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric",caacel''Toteraointindere
deape",.icaGermenulasctmSinhaos,''Unul'',"s-anascut
prinputereacildurii (tapas)"73.NopuneatX1S' mai inseaJ.nna "ascez!"
reflectamareaconsideratiepecare indieniidinvecbime paniastazi0
acoroaautoritap.i disciplineireligioase. iron,stamitide
cilduraprimordiala,aapirut"Dorintfl"(kama), careafost"ceadintai
emanapeaspiritului(manasa retas),,74. Tennenulkama aredeseoriin
sanscritiisemnificatiade"dorinmsexuala" "dragoste"
,
insi aicieaeste
't" ,
privitaintr-oacceppunemetafizica,caunprincipiufimdamentalinevolutie,
ca0 emanapeaspiritului,caceadintai smnantaaConintei(manas).
"Samantaceadintai",caemanap.easpiritului,aConintei,s-adivizat
75
apoiIn"sus" ')OS",intr-unprincipiumasculin unulfeminin .Dar
creap.asecuncIara,adica creatiafenomenala,ramfule0 enigma.Zelis-au
nascutdupii aceea
76
, decieinupotfi socotip.autoriicreatieilumii.
Dupaces-aavantatinastfeldespeculap.iasupraoriginiilumii,
autorulacestuifrumosPoemalcreapeidainapoi,speriatparcade
70.cr. Satapatha-Briihmana, X,5,3,1.
71.Dao DeJ;ng, 4;A.Waley,The WayandItsPower. A Study ofthe Tao TeChing
andIts Place in Chinese Thought, NewYork,GrovePressInc.,1958,p.146.
72. Dao De Jing, 25;ibidem, p.174,141.
73. $gveda, X,129,3.
74.Ibidem, X, 129,4.
75.Cf.ibidem, X,72,4.
76. Ibidem, X,72,6.
41
,.01.
I'
:I
.
.
4{}India;'Religie"j- filosofle
propriasaindraznea1lL Nici zeii, spuneeLnucunosc originealumii, i:nt:n.lcat
ei suntposteriori creatiei i probabil clin-o zeul celmai
mare,carevegb.eazAdininaltulceruluiasupmintreguluiunivers. .
,._-,.,-..._ . '. ,,,,., Intr-un alt iron al creapei n, poetul 11 caut! 11 invoca pe zeul
primordial, pe creatorullumii: "La inceput, el a apmut ca Embrionul
de aur (hiranyagarbha). Ciind s-a nascut, el singur era stapiinullumii.
El tinea pamantul i acest cer acolo sus. Cine este zeul pe care 1l'ebuie
xl' . . 'fi . ?" 9.. 1 .
__ ___,,_,_ Sa:,;,cmsttm. pnn sacn lClU ',._ ill urmatoare e versun sunt enumerate
meritele acestui zeu, fiecare vers incheindu-se cu intrebarea: Cine este
zeul? in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0
data mai t8rzie, in fine, raspunsul: zeul cautat este: Prajizpati.
3.2. Cosmogonia brahmanicli
Zeul Prajiipati este, dupa cum am amintit, 0 divinitate specificA
epocii brahmanice. Mai mult, el este figura cen1l'ala a literaturii
brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate supre.m3.
Specu1atiile perioadei vedicevorevolua
mai departe in perioada brahmanica. Figurile principiile cosmogonice
revendicate in perioadele anterioare vor fi acum core1ate identificatecu
Prqjizpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitateaprimordiala"
sau Purusha, "Omul" primordial. 1n1l'-un imn citat mai inainte din
weda
78
, am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca principiu
dosmogonic. DinBrizhmane a.flamcAPrqjiipati, care
a creat cele trei lwni prin asceza (tapas). Un alt exemplu care ilustre82-A
puterea ascezei il gasim intr-un mit cosmogonic din Satapatha-
B
:.1_ 79 fundam . ul .. din Dr.." da
80
Ai .
rUrtmana , entatpeImn amintit clsespune
ca, laincepUt, acestpamantnu emnici ''fiinta'' (sat), nici ''nefiinta'' (asat);
exista doar (manas), dorea Sa se manifeste ca ceva
77. Ibidem, X, 121.
78. J.?gveda, X, 129.
79. Satapatha-Briihmana, X, 5, 3.
80. J.?gveda, X, 129.
,,;.",. .. ,,,,',
" ......'-
..edfsmul'fi'postvedismul
concret, care cliutaun sine (atman) propriu, l!ji doreasaseindividualizeze.
Astfel, a apelat la exercipul ascezei a cfipMat 0 fonnii din
potenpalitate a devenitrealitate.
Tot inSatapatha-Briihmana
81
descoperim o reluarea conceppei
rigvedice despre Embrionul de aur (hiranyagarbha). Potrivit textului
brahmanic, 1ainceput,nu existadecit 0 masiihaoticlideape. Ele doreau
un singurlucru: sase inmulteasca. AureU$it indeplineascaaceasta
doifufaprfuasceia(tapas), inUnna cArehi aapanit unou de aur. Anul nu
exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste
ape, dupa care din el s-a nascut'un om, Prajizpati. EI a destacut oul de
aur, msa atunci nu existaincAnici 0 portiune de uscatpe care sase
Dupfi un an, Prajapati a cautat sa vorbeasca a spus:
"bhiih", prin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah ",
j I
aparand vazduhul, spapul atmosferic; in cele dinunna, a spus: "suvar",
dupa care a aparut cerul
82
Aceste trei cuvinte rostite de ca1l'e
Prajiipati, afinna.mai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci
silabe. Din ele a Iacut Prajizpati cele cinci anotimpuri ale anului:
primavara, vara, anotimpul ploios, toamna iama.
Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut cA
astazi, infoarte multe locuri, oul esteadaugat la simbolurile emblemele
reinnoirii naturii vegetatiei
83
, pentru ca toate aceste embleme ale
vegetapei mai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un feI, mitul creapei
periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri mitico-rituaIe, ideea
8] . Satapatha-Brahmana, XI, ].6.
82. Motivul oului eosmogonie nu reprezintli 0 caraeteristiea exclusivl1 a
spiritualitlipi indiene, el fiind prezent in Polinezia, lndonezia, Iran, Grecia,
Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, laanumite populatii din Africa Occidental a.,
in America Central! pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune
a aeestui mit trebuie cAutat, probabil, in India sau Indonezia. Vezi M. Eliade,
Tratat de istorie a religiilor, p. 378.
83."J:)e pildli, brazii de Anul Nou sunt impodobiti, intre altele, eu oua sau eoji
de.oul1. Vezi mai pe largibidem,
.
p. 378-379.
43
. t ,r
42
....
India.'ReHgie,iftlosofie
de bazanu este '':n.ru?terea'' ca in cosmogonia brahmanica., cirepetarea
ntl$terii exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei
84
Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale oului t
care ihlstreaza faptUlca oul ganmteazaposibilitatea de a se repeta
i
actul cosmogonic primordial, crealia Amintim, mai intai, rolullui in
ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pildli,
pentru a facilita incollirea seminlelor plantelor, laranul
,...:.
)
finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului,
sau sa un ou sub brazda. Estonienii ei ouain perioada
aratului, iar suedezii arunca oua pe cfunpurile arate. D1nd seamana
inul, germanii ii adauga uneori oua sau a!}eaza un ou pe camp, sau
consuma oua cat line semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a
pune in aratura oua sfinpte de la biserica
8S
Interesul pentru inlelegerea procesului crealiei in literatura
brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa,
autorii din aceasta perioada preiau dezvolta. mm departe, in general,
speculatille cosmogonice rigvedice. Ei cautAunitateaexistentei, unitatea
Cosmosului manifesm tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept
principiul primordial unic. Cutoate acestea, linia aceasta nu devine
predominanta Pentru foarte mulp autori, preponderentaramanejerifa:
jertfa caforlo. creatoare, j erifa cafactor ce dinamizeazii fntreaga
existen!ii, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu,
desigur, Prajiipati este acel "Unul", prezent inca de la inceput chiar
inainte de creape; dupa creape, el se identifica cu intregul univers cu
viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in ace1a!i'i timp
creatorul creapa, intr-o manier! absolut panteista sau panenteista.
Totodata, dupa cum am vazut, el se identifica cu "anul", respectiv cu
timpul (kala). cutrecutul, eu prezentul, dar cu viitorul. insa, in opinia
autori brahmanici. el este identic in acela!i'i timp cusacrificiul.
Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacrificiul adusregulat, Prqjiipati
redobandete unitatea poate continua, astfel, acpuneacreatoare.
84. Ibidem, p.379.
!
85. Ibidem, p. 380.
i
1
I
Vedlsmul fipostvedismul
Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade
86
.remarca excelent
faptul camitul imaginilesaletraduccosmogoniabmhmanicamtermeni
biologici; in genere, dat fiind modullor propriu de a exista, lumea
viala se epuizeaza, au un prin chiar durata lor. in caZul de
Satapatha-Briihmana
87
vizeaza tocmai epuizarea lui Prajiipati:
"Dupa ce Prajiipati dase la iveala vietuitoarele, is-au destacut
incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul, incheieturile sale
suntcele doua ilnbinari ale zilei cu noaptea (adica aurora amurgul),
luna plina luna noua,precum inceputurile anotimpurilor. EI nu
putea sta in picioare cu incheieturile destacute". in aceasta situalie,
reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupul'ui sau cosmic, se va
rea1iza prin sacrificiu, adicainalf.9,nd un altar sacrificial, pentru ca el
se identificacuacest altar cu sacrificiul in sine
88
Preopj 11 realcatuiesc
pe Prajiipati, il "aduna" (saIJlSki) tocmai prin faptul cazidesc stratLp:ile
de caramizi care constituie aharul. Concluziaeste foarte evidenta:
fiecare sacrificiu repeto. actul cosmogonic primordial h
garanteaza continuitatea lumii pentru anul viitor. Prin altarul
reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, lumea pastreaza viat
a
,
armonia fertilitatea, cum le-a dobandit prin actul creapei. ,
3.3. Cosmogonia upaniadica
Speculaliile cosmogonice, incepute in J.?gveda continuate
in Briihmane, gasesc forma finala in inaceste texte se
ca expresie pentru princi piul suprem al existentei nopunea
de Brahman
89
Am intalnit acest termen in cosmogonia rigvedica cu
semnificatia de forta misticpa care da putere cuvantului sacru, care
eficientizeaza formula sacrificial!. inBriihmane, nopunea 0
86. M. Eliade, Istoria credinlelor # ideilor ... , I, p. 240-241.
87. Satapatha-Briihmana, I, 6, 3.
88. Ibidem, X, 4, 2. /
89. Cf. Bradiiraqyaka-Upanifad, II, I, 20: cum dep!na
firul, cum din foc se tllspfuldesc scfultei m!.runte, la fel din Sine (Brahman,
n.n.) se tllspl:lndesc toate sufletele; toate Iwnile, top zeii toate fiintele"; vezi
ibidem, N, 1-2; Chiindogya-Upani'ad, ill, 18, 1-6; VIT, 1; 1bitti'iya-Upani{lad, II, 6.
I
45
...&.
44 Indfa';'Reiigie"1i-i'UR$()fte
.
semnificalie maiimportanta:princijpiuldesemnatdeeadevine
perecheaimpersonaHla unuiPrajiipati personal.In
Brahman estefO$creatoare purt:atoaredeexistenta.:"Elesteeel
dincareapartoateacestefiinte;celprincareeletraiescdupaceau
aparut;cellncareeleintrAcandmor;peacestatrebuiesaincercisa-l
acestaesteBrahman,,9o. Prinurmare,BrahmanesteTotul,
elestetotceeace sauamputea dupacumtotel
__,_este:acelacaretranscendeoriceformade celcarese
plaseazAdincolodelimitelecuno*riinoastre
91
Totin
notiuneadelitman, avandsemnificapade"Sine" reprezentandatat
Sineleuniversalcat sineleindividual.Cua1tecuvinte, existaunprincipiu
unpicatoruniversal,caredaviatACosmosuluiinansamblulsau,dar un
sinealomului,altuturor lucnuilordinaceast:alume,emanatdin
litman-ul universalasemeneascfulteilordinfoe.
."'''<.-" __ ._ . Atman-Brahman manifestaprezentainintregulunivers:
"Elesteeelcare miroasetotul,gusta
totul,cuprindeuniversul,tacut,nepasator,,92."Alman estesus
invest inest,insud innord;litman esteaceastaintreagalume,,93.
Dinelrasaresoarele totinelapune
94
,toateregiunileeeruluisunt
organelesale
95
,eelepatruregiunialelumii(est,vest,sud,nord),eele
patruparpalelumii(pamant,attnosfera,cer,ocean),celepatruluminiale
lumii(focul,soarele,luna,fulgerul) eelepatrusuflurivitale
ochi,urechi,manas sunteele parpalesale
9
.
90. III, 1.
9I.Cf.BthadiiralJYaka-Upani$Od, II,3.
92. Chtindogya-Upaniiad, III,14,2.
93. Ibidem, VII,25,2.
94. 1,5,23.
95. Ibidem, IV,2,4.
96. Chiindogya-Upaniiad, IV,4-9;cf.Mundaka-Upani$Od, II,1,4:
"Capulsiiuestefocul,ochii- luna soarele,
Regiunilecerului- urechile,
VoceasaesterevelatiaVedei,
VantulestesufluIsAu, inimasa-Iumea,picioarelesale- pihnAntul,
EIesteSineleIAuntricdintoatefiintele".
.... ,'.
?
.: ;;.;;-- -
.
*
-T"_ .."Vedismulfipostvedfsmul
..
..
!
1
i
1
i
.
i
I
.:
f
;
f
j I
Pominddelaetimologiatermenuluisanscrit, creapa
trebuie ca0 eliberare,0 revarsare,deci,ca0 aparitiea
lumiidinlitmcm-Bruhman. Aparent,acestlucruintraincontradicpe
cuinvataturaftmdamentaladesprerealitateaunica absolu1Aalui
Brahman. Deaceea,doctrinadesprecreatialumii,pentrucalumea
sanuaparacafiindopusaluiBrahman caaltceva,sustineca
Brahman, dupaceacreatlumea,aintratineacasuflet,caSineal
acesteia
97
; el aintratIneacaun"Sineviu" (jiva litman,sufletul
individual) "a nume forme,,98. B,hadlirawaka-
Upani{lad afirmacaBrahman aplasmuitorganismelecape
"cetali"(puras) aintratapoiinelecacetatean(purusha, adicaca
suflet)99.Asemenea incareelaintratcasufletindividual,
suntdeacumtoatefiintevii, toateplantele,toateanimalele,top
... 100
oameml top.zen .
oprezentaremiticAagenezeineamuluiomenesc aspecillor
animale0 regasimlimpededescrlsainBthadiirawaka-Upani{ladlOl.
Laorigine,litman esteFiintaandrogina,DicibarbatDicifemeie,ci
unitateainseparabi1aaambilor,caresescindeazaulterior,iarprin
procreereajungedinnoulaunificare.Dupaaceasta,femeiafuge se
ascunderandperandindiversespeciideanimale. insaiitman 0
97.Cf. I,4,7:"Acel(iitman) aintratmea(mIwne)
pAnl1invArfulunghiilor";vezi II,6:"Dupiiceacreat-o,
elaintratinea".
98. Chiindogya-Upani$Od, VI,3,3.
99.Vezi II,5,18:
"Cape cetl1tiela bipezii
patrupedelelafel cape cetati;
Iarmcetatiela intratcapasiireamzbor,
inceta.ti ela intratcacetAtean".
100. Mundaka-Upanifad, II, 1,7:
"Dinelnascutu-s-audemulteori zeii
raposatii,oameni,vite pasl1ritotdinel..."
Cf,maipelargAitareya-Upani$Od, III,3.
101. Btf;,adiiralJYaka-Upani$Od, I,4,3-4.
,
.. . ....
1
.'
J
..
46 India;- Religie1i-rIlosolie
-"';'--_..-- ...-Vedismul 47
1 ..
printoateacestea astfelindiviziifiecareispecii
f capitolseconstituieinepilogul instruirii religioase d.iscipolului
deanimale.Dincolodeoricespeculatiicares-aut3.cutpeaceasta
!
mitul propunesanesugerezecatoatefonneledeanimaleau0
I
.., -;;'na1:tlraidenticacuceaaomului ca el,sunt in1rupmialeluilitman.
J
..
,
Conc1uziafinalacaresepoatedesprindeeste ca in
cazulcosmogoniiloranterioare: fieeliseraporteazala0entitate
i
.
personala.(PurushasauPrajlipati), fielaunaimpersonala(Oulde i
.4
Aur,Vnu-l,Brahman saulitman), toate cosmogoniile vedice sau
i
post-vedice sus/in existen/a unei stari primordiale unitare ca sursa
J
a p/uralitli/ii. Creatia nu este altceva decat 0 transformare, 0
manifestareaunitatiiprimordiale.
4.Problemededoctrina
4.1. OmuL Elemente dejiziologie #psihologie
Inliteratura actulprocreariiapare,ingeneral,ca
oIndatorirereligioasa,fiindprescrisalaturide predarea
T/' -1 .102 D . 1 d . al' . 'fi 'al
i:1
xl03
yeUez . eseon,e este escns egonc,ca0 acp.unesacn Cl
Discipolulcare incheiatstagiuldeuceniciepelangaunmaestro!]i
pleac,esteIndnnnatsapoartedegrijacagenealogianeamuluisausa
nuseintrerupa104.DupamoarteatataIui,fiulnunumaicava
lucr8rilesacreinloculaceshlia
lOS
,civafiacelaprincareparintelesau
vacontinuasaexisteinaceastalumeI06.Inplus,unintregcapitoldin
B,hadliralJYaka-Upani{lad
l
07neoferainstrucpuniclareprivindmodul
incarecinevapoateprocreaunfiusau0 acest
102. Taittiriya-Upani{)ad, I,9.
103.Cf,Chiindogya-Upani{)ad, III,17,5;V,8-9;Bihadarawaka-Upani$ad,
VI,2,13;VI,4,3.
104. Taittiriya -Upani$C1d, I, 11.
105. Aitareya-Upani$C1d, II,4.
106. Bihadiirawaka-Upani{)ad, 1,5,17.
107,Ibidem, VI,4.
inaintedeasedesparpdeucenicie amtminviatadefamilie.
Desigur,ulterior,incontrastcuacesteconceptiicarepreScriu
procreereainrandulindatOririlorreligioase;-apare-o'tendiiifiiascetica
pronuntata, potrivnica acesteia. De pilda, In B,nadaraQYaka-
Upani{lad. sespunecabrahmaniicareI-aucunoscutpeAtmCln renunf!
ladorintadecopii,avere lume,einuaunevoiede pentruca
sme1elor seidentificacuaceastalume:"CevomfB.cecuodmslele,cand'"
ale noastre suntSinele(litman) acesta.. ,Desprinzandu-sede dorul
feciorilor,dedorulaveri10r kledorullumii,eiduceauviatAde
cacidoruldefucioriestedordeaveri doruldeaveriestedordelume,,108.
Textele insist!inclusivasupraperioadeide
gestatie.Aceastaesteevaluatala"zeceluni(lunare)",darpoatefila
feldebinemaiscurtasaumai 109.Niseoferlichiardeta1iiprivind
1
, b' ullIOA......c.I" S!. d "d
evoU!laem non Ul J"'\1)Ue ,munnaJ.ecun atlel, upa0 noapte,
apareun"nodule!"(0celula). nopp0"vezica",inintervalul
dedonasap.tam8.n.iun"bulgare"(adicauncorpdedimensiunileunei
portoca1e),dupatreilunisecontureazamembreleinferioare,inlunaa
patragIeznele,abdomenul coapseIe,inlunaacinceacoloana
vertebrala,inlunaa!]aseagura,nasul,urechile,inlunaa fa1Jul
"sufletul"(jiva), inaoptaorganogenezadejasMaincheiat.
Deasemtnea,textulneofemdateprivindconditiilecaredetennina
sexul,integritateacoxporaIa nUID3rulfetilor:dacapredomina"samanta
paterna",viitorultatvafidesexmasculin,dacapredomina"samanta
materna"unuldesexfeminin,iardacaexistaunechilibruintreambele
gene,atuncifatuivaaveacaracterhennafrodit,bisexuat;daca"sufletul
estetoropit,iaufiinta orbi,oIogi, pitici".Dacacelula
embrionalasedivideindoua,apargemenii.Textulmaiadaugaca,
dejainlunaadoua,fatuidevine l!]i deexistentele
108.Ibidem, IV,4,22;cf.ibidem. III,5,1.
109. Chiindogya-Upani$ad. V,9.1.
110. Garbha-UpanitJd, II-IV.
I
.....
..
......Vedismulfipostvedismul
49
48
i
saleanterioare,defaptelesalebune releIII,eutoate in
cazulunei nonnale, lapoartaparpIorsexuale,chlnuit
prinstransoare abianascutcumarldureri",fatuIinWintr-o.stare
deanamnezAtotala,elnu-:]imaiaduceamintede demorple
sale numaiare defaptelesalebunp rele.
Dinmomentulincareesteconceput se trupulnoului-
tiAscutestemuritor,devine0virtualapradaamorPi.In timp,insa,
eleste Sinelui(iitman)celuinemuritor neintrupat.Intrupat
(gandindcaacesttrupsunteu caeusuntacesttrup),Sineleestecu
adevaratpradApIacerii nepIacerii.Fiindintrupat,nupoateevitapl8cerea
neplacerea;dacAesteinsaneintrupat(candecaestedistinctde
acestaramaneimunlaOlicesentimentdesatisfacpesaninsatisfacpeII ,
Corpul omului consta el dintrei elemente, asemenea
corpurilormaterialedinlumeaexterioara(h:rana,apa,foe)113.Hrana,
potrivittextuluiupani-adic,odataconsumata,sedescompuneintrei
parti.Parteaceamaigroasadevineexcremente,parteamijIociese
transfonnaincarneaomului,iarpartea sematerializeaza
inganduri(manas).Totlafelapa,odatii. sedivide eaintrei
parp.Parteamaigrosieradevineurina,ceamijlociedevinesange,iar
ceamaifinasetransfonnainsuflu(priina).Infine,foculsedesface el in
treiparp:parteasamaigroasadevineoase,ceamijIociemMuva cea
maisubpreglas(viic).
Confonn textelor inima este centrul vietH
sediul (manas)114,ininimaramanorganele
sufletuluiintimpulsomnului
ll
S totacoloseregrupeazainmomentul
moqii116;deasemenea,prininimasecunoscfonnele117,se
III.Cf. II,4.
112.VeziChlmdogya-UpaniiQd,VIII,12,1,4-6.
1113.Veziibidem,VI,6-6.
1,2,4.
115.B;hadaraQYaka-Upanifad,II,1, 17.
I16.Ibidem,IV,4,1.
117.lbidem,III,9.20.
l
1;
I
'f
.
i
1,
i
.....
j
1
I
!
..
j
credtnta.seprocreeazafiul,se adevarul,mea
logos-ul(vac)118.Infine,inimareprezintasediulempiricalSinelui
(iiJ;(nan) implicitalluiBrahman:"Inspatiuld.inlauntrulinimii
eI,carmuitorulTotului,stApfululTotuluiidomnulTotului,,119..
sediulluiBrahman-atmanseaflaintrup,respectivin
inim8., ulteriordescoperimdescrierifoartepesimistealetrupului
componentelorsale;indiferitetexte,trupulesteprezentat fiind
latavaloare, efemer, supus momi, simplu_ridiculizat i
tnip tritmirositor,dinoase,
piele,tendoane,maduva,came,srunantA,sange,mucozitap.,lacrimi,
urdori,excremente,urina,fiere flegmaaruncatelaunIoc- cums-ar
puteasavuradoarbucurie!"120.
Deobicei,seconsideracaomulinviataseconstituiedincinci
organe functiunisenzoriale,respectivdinochi,urechi,ganduri,voce
(cuvant) respiratie.Acesteasuntdesemnateca"suflurivitale"
(prima) 121.Acestecinciorganesaufunqiicentralesuntamintite,
frecvent impreunacualtele, cum arfi limba, pielea, gustul sau
.sentimentul.Descoperimintextele chiar0 disputaprivind
ierarhizareaacestororganeinfimctiedeimportantapecareele0 auin
viataomului.Depilda,inBlhadiiraQjlaka-Upani!jaaI
22
, "suflurile
118.Ibidem,III,9.21-25.
119.Ibidem,IV,4,22.
120. Maitriiyani-UpanifCId, I. 3.Cf. I:"AcelSine,in care
SWltpiele,oase,carne,mliduva,par,degete,policar, spinarii,Wlghii,glezne,
burta,ombilic,orgEmegenitale, coapse,obraji,sprancene,fronte,bra{e,
coaste, cap, vene, ochi urechi, care se moare, acesta se
Sineleexterior".
Maitriiyani-UpanifCId, 111,4:"Acesttrup, generat, prin impreunare,
crescutin (trupulmamei) pepoartaurinei,este0 ingrl:lmadirede
oase,unsepedeasupracucarne,inconjuratadepiele,cufecale,urina,flegml:l,
mliduva,griisime slMinli wnplutcumultebolica0 trezoreriecucomori".
121.Cf.B{hadiira.r;yaka-UpaniiQd,1,3,2-6;1,4,7;II,2,3;
1,2,;:-'P;II,7,1;II, 11,I;III,18, 1-6;VTII, 12, I,4-8.
fi2.B,nadaroQYaka-UpaniiQd,VI,1.
50
51
'f"
..
I
,lndia.,"R-eHgiefi-filosofie
vitale" (pr[ma) int:ra in conflict,fiecare dintre ele revendicandu-i in
fata lui BrcihmcJn primulloc inaceast! ierarhie. Brahman decide ca
eel maiimportant dintre ele este eel care, prinabsenta, poate provoca
moartea trupului. in final, se ajunge laconcluziaca sUflu1, respiratia
I
(pra1JCl) este organul vital central, el fiind identic cu viafa.
prana a fost identificat ca cea mai importanta funcpe
senzoriaHi a trupului, se pune mai departe intrebarea, daca nu
cumva in spatele acesteia se mai afta 0 alta funcpe, un principiu
fundamental, care domina toate funcpile senzoriale organice: "Cine
sunt ell, oare, atunci cfu1d vocea cand se respira prin suflll,
cand cu ajutorul urechilor se percep sunete, cand cu ajutorul pielii
aparsenzap.ile..,?,,123.IncapitoIulalID-leadinKaushilaki-Upani:;ad,
ni se relateazA ce se intfunpUi cu fiecare dintre funcp.ile senzoriale in
momentul in care omul are un somnfara vise saudupamoarte. Gandmile
I-au parasit, el nu mai aude, nu mai vede, nu mai nu mai
rap.oneazA. EI a devenit una, s-a contopit cu "suflul vietii" (prana).
Cuvantul, vazui, auzul rapuneaimprelUl8.cu fimctille lor se contopesc
cu prana. Acest lucru demonstrea.za. faptul ca un anume "ceva"
momentului in care fimctille senzorialeintrainaotivitate
sau inceteazaaceast! activitate. Pe de alta parte, vechii ganditori
releva semnificapa somnului predominat de vise. In sorno, mintea se
simte ca cum s-ar bucura de mai multa libertate demonstreaza
evident fortele de perceptie actiune. in starea de veghe, vointa
protejeaza legatma strfulsadintre nervi creier, darintimpul
somnului vointa trece instare latent! iar organele sale se
izoleaza unul de celaIalt acp.oneaza liber
124
123. I, 3, 11.
124. Vezi Prasna-Upani$O.d. IV, 5: "Colo, invis, acea divinitate (mintea),
plitrunde (anubhavatl) Mru-etia. Ea vede din nou tot ce-a fost aude din
nou tot ce-a fost auzit. $i ce-a fost ce n-a fost vazut, $i ce-a fost auzit $i
ce n-a fost auzit, ce-a fost cunoscut intuitiv $i ce n-a fost, ce e bine ce e
rau, orice-a fost trait pe orice taram orice vl1zduh, ea riie:te din nou :i
din nou; ea vede tot, vede tot".
j
;a
:,
In capitol al ill-lea din se
subliniaza ca fiecare dintre functiile senzoriale ale omului este absolut
. dependent! de sau de (prajFia). Ele nu pot
,I
niciodat! finicpona iri BfaraaceStiriprniCipi1l. inacest c6ntext,prana
prajFia sunt identice. Prin unnare, eele douanopuni reprezint! cele
1 doua dimensiuni ale fenomen, respectiv un principiu
t
fundamcrntal, aflat latemeliafiecru-eia dintre fimctille senzoriale, pe care
,....ot.".
I::.arn: pUtea .. Acest capitol profund din Kaushilaki-
j
Upani{!ad vizeazA tocmai aspectul amintit: "Acest suflu al viep.i este
j
Sinele care consta din este fericirea, el nu este vechi, ci
nemuritor ... , este propriul meu Sine (atman)".
Tennenul atman are aici semnificapa de "sine" sau al i
,
!
individului. "Sinele" sau "sufletul"omului este:fuctorul caresta1atemelia
funqiunilor senzoriale cel care intennedia.za.legatura intre aceste
functiuni, el ramaneinvizibil
125
Ca in cazulluiprana, atman
este corelat cu el const! din (vijiiana), el
este Fiintareprezentand luminainterioara a inimii. Ca purtator i suport
al atman poate toate lucrurile, dar ra.mane in
timp incognoscibill
26
, Totodata, atman este cu mult mai mult decat Sinele sau
"JMIetul"individual; el este fundamentul existentei, Sineletmiversal
12
;.
125. Bthadiira.pyaka-UpaniifJd, I, 4, 7: ''Nimeni nu-I vede, clici el este neintreg:
rAsuflfuld, numele,sau este suflu (prlina); vorbind, glas (viic); vl!.zAnd,
vw>; auzind, aUD>; gfuldind, gand (manas). Acestea nu sunt decat nurnele
actiunilor (karman) sale. Cel care mediteaza la unul cate unul din ele, acela nu
Ci1d el este neintreg prin unul cate unul din ele. Sli mediteze la el ca "Sine"
(iitman), cad to ate devin aid unul. Ceea ce trebuie unnarit in Totul este Sinele,
caci prin el se Totul",
126. Ibidem, III, 4, 2: "El este Sinele tau atotlauntric ... Nu-I poti vedea pe
va.zatorul vederii; nu-I poti auzi pe auzitorul auzirii; nu-l poti gfuldi pe sanditorul
gatldirii; nu-I poti pe cunoscatorul
I, I.
!
I
I ,
1
1
"
i
52 India.--R-eligie",i'rBosofie ..Ved.ismuJ. i,postvedismul 53
,:.. , i
Acest lucrupresupunecaiitmanfjiBrahmansuntidentici.At1i1Un..ul I similara,C1UllVa,conservariienergieifizice.Nusepoatepierdeabsolut
pecare il poartaomulesteidenticcuprincipiulsupremaleXisten"tei,,' nirnicdinceeaceneasu.rnamprintr-unactsavSrfjit;nuni seatribuie
CllBrahman:"Sinele(iitman)meudinlauntrulinimii esteBrahman., nimicfma sa fifacut flm':i sameritmn131.
Cuelrna voicontopidupamoarte,,128. ",."., Ceicare mai multpe legeakanneisunt,indiscutabil,
1 autorii Candafostintrebatdespredestinulmortilor,
4.2.Mlintuireacaeliberare.intrekarman$isa1flSIlra" Yajiiavalkyaaraspunsinterlocutoruluisau:ia-rnademana,draga
, II I.J ' noi,doi;nuaiciIn faJalumii.
,Datoritailuziei(maya),ornulconferavaloarelumii celdQlaustatdeYorba.De-augrmtdespreceva,
inpermanentaschimbare(anicca),inIocsa-fjiconcentrezeatentia !
asupraSineluivefjnic nepieritor.EI intr-ostaredeignoranta
derivata din necunoafjtere (avidya) face caatman saramana
prizonieriniluziaexperienteimateriale
1
9.Ca0 consecintdaignorantei
aparein planspiritualunprocessimilarlegiiacpuniil]ireactiuniiin
lumeafizica,procesnumit karman. 1
InBriihmana,tennenulkarma("fapta")semnificliactivitatea J
nurnaidesprefapta(karman)augrait;l;ide-auprea.maritceva,n1Ullai
faptaauEreamarit-o. deviibunprinfaptabun! rauprin
cearea"32.Ornuleste,inviziunea produsulpropriilor
salefapte.Existentasasereflectaintocmaiincalitateaacestora:"Se
maispune:<<Omul(purusha) esteroduldorin!eD>:prec1Ull Ii estedorinta,
astfelIi este stradania;precumiiestestradania,astfelfji faEtace
faptaceraptuiefjteeste ceadin careseinfrupta,,1 3.
rituala consecinteleeibenefice,avandinvedereca,dupa FapteleomuluisuntunfeldefoI1e autonome,caredupa
sacrificatorulareaccesinlumeazeilor.Trebuieretinut,insa,caorice .
actiune,prinsimplulfaptca un rezultat,se integreazaintr - .
o serie nelimitata de cauze fji efecte
l30
Afja cumjertfeleaduc
sacrificatoruluirezultatebune(bunastare,accesinlumeazeUoretc.),
totlafelcelelaltefaptealesalecer0 :fructificare,unrezultat,produc
consecinte,care-limpiedicasaintreinlumeazeilorsaulirniteaza
existentasaacolo,0bligandu-lsa se intr-onollAexperienta .1
de:iata.spreaculegeroadeleacelor In orlce !
actlUneareautomatunefectasuprasublectulwsavarfjltor.Legea i
karmeinufacealtcevadecatsaaplicelegeacauzeil]iefectului,sau
principiulconservarliinplanmoral.Conservareavalorilormoraleeste
128.Chandogya-UpanifC/.d,III, 14,4.
129.Ibidem,VIII,3,2: cumnupotgasi0 comoaradeaUfingropatacei !
carenu-icunosca!?ezarea. umblamereupedeasupra,lafelnug!sesctoate
!
fllpturile lumea lui Brahman, ajung zi de zi la ea, caci ii impiedica
I
!
I'
130.Cf.Satapatha-Brahmana,VI,2,2,27;ibidem,XII,9, 11;II,6.
moarteatrupuluiacponeazamaideparre,detenn.in8nddestinulacestuia.
Nu este yorbaatatdelumeade dincolo,de"lumeaparinplor" (pitpoka)
Incarerespectivulintra,catdeinfluentafaptelorasuprauneinoi
existent
e
pamantefjti. Upaniadele invata ca fiecare individ
transmigreazadela0 existenta1aalta(salpSiira)fjicafonna existentei
saleimediatunnatoareestedeterrninatade sumafaptelorsalesaV'Srfjite
Inexistentaanterioara134.InChiindogya-Up'ani.ffiCld135 apardescrleri
131.T.M.P.Mahadevan,OutlinesofHinduism,Chetana,Bombay,1960,p.59.
132.Brhadiirawaka-UpanifC/.d,1ll,2,14;
133.Ibidem,IV,4,5;cf.Ibidemrv, 4,6:
Acol0mergeinllintuitul0 datAcufapta(karman),
UndeSemnul("corpulsubti1"),gandul(manas)ii estetintuit.
Dandu-idecap::itfaptei,
Oripecare0 iaptuie!?teelaici,
DinaceaIwneseinapoiazii
inastalume,intrufaptb.
134.Katha-Upanifad,II,5,7;cf.Mundaka-Upan1fad,1,2,9-10.
135.Vezj Chandogya-UpanifC/.d,V,10.
54 55
.t.
1
India. Rellgie fmosofie
detaliate ale saIPSiira-ei. Prezentand periplul celui decedat, in func1ie
de faptele sale, autorul aratli caeei ee inaceastAviafS. au avut 0
vrednicavor nimeri intr-o madvrednicA: de brahman (deci,
in castapreotilor), de kshatriya (castarazbOinici1or)saiide
c
V'ciliYa Ceasta-
r
negustorilor), Iarcei care au aici 0 purtare sc8rbavnica vornimeri
intr-o matca scarbavnica: de caine, de porc sau de candlila (subcasta
margina1iza.ta, careiali aparpneau cei socotiti spurcati)"136.
..
......,. , , Vedismlil ,I postvedismul
Mij10cul prin care omul poate realiza acest lucru este
.El trebuie sa inteleaga calumeain care este 0 lume
! a a diferentierilor amultituctinii. Atata timp c.tvaIBmane
t"",_"Ja acestei 'se vareincama cicllc. De aceea, el treblJie
. sa necondillonat caBrahman, etem infailibll, este unitatea
1.UllVerSUhll, inintregul ei. Cel sainte1eaga
. este pnnclplUl suprem casinele individual Brahman
Din perspectiva destinul omului numai are ()unitate, acela intra inBrahman nu se mai
de-a face cu zeii, ca in perioada de inceput a Vedelor, ci doar cu
legea impersonal a a karmei. Zeii nu pot in nici un fel anula efectul
karmei asupra calitatii viitoarei existente a omului. fn acest, context,
omul se aila singur in fata propriului sau destin, marcat doar de
necesitatea de a se sustrage cndva ciclului determinat format de
succesiunea avidyii-karman-salpsiira,
efemeritatea existent
ei
, marcata de 0 atare succesiune
I reincarneaza Darnici
sens. ce sase contopeascacuBrahmantrebuie sase
de once_ Daca 0 .singura .dorinta face simpta prezenta in .
preocuparue cwva, atuncuespectivul vareveni, sevareincarna intr-o
eel
msa, Brahman, el se cuBrahman. Acela care
t' devme ascet se lZOleazapoate indeplini, desigur, mai acest lUC114
genereaza de cele mai multe ori un anume pesimism, care conduce Hotmatorestedacael
o asumata de tot ceea ce ne inconjoara, inclusiv de noi
De pilda, inlvfaitr1-Upani:;ad, ni se relateaza despre un rege care a
renunta
t
laregatul sau tocmai din motivul amintit, el viata
mai departe in izolare totala, ca ascet. El a ajuns 1a concluzia catotul
In aceasta lume este efemer, Iara valoare caintr-o atare
situatie este imposibil sate simp fericit "Ceimportanta saaiba p1aceri1e
senzoriale in acest trup puturos tara valoare care este constituit din
o. _'
oase plele dormte maduva came sperm'S sange a m d _ Ce
, , , , , ..., yo 0 '.
importanta saaiba placerile senzoriale intr-un asemenea 1rupimp6varat
de patimi, marne, pofie, amagire, teama, disperare, invidie, care este
separat de ceea ce cineva unit Cll ceea ce
cu foame, sete, batranet
e
, moarte, boala griji,,137
r' ".
Idealul rehglOs al consta m nazumta dupa
': _ d 1 I' h' . .
l.encrrea suprema, upB. umea U1 Bra man, 1arscopul final este umrea
cu acesta, respectiv contopirea individului dupa moarte cu acesta.
136 Ib'd V 10 7
137' '.' d I 3
Ql 1- 'Pam$a , , .
viafB., dacase dedicaexclusiv
cuacesta.
Ehberarea lUI atman dm clclul al reincarnarilor se
mok!ja (sau mukn) corespunde intoarcerii individului spre
spre Brahman. 0 contopire impersonala a
1U1 Cll Brahman, ripillaraplcaturii de apa care cade in ocean
devme el , asemenea sarli care, 0 data dizolvata In
apa, deVIne lDldentificabill:i dar simultan 'd fi'fi bOl-' tu1
. ..., 1 en ca 1 a pnn gus pe
care ihmpre eaza' . 139
gn. apel respective .
138'lv!undaka.u.
pani
$ad, III 2, 8-9: "DupA cwn rdurile curg se in
numele tot inte1eptul eliberat de nwne
se mdreapUi spre sufletul dlVUl, mai mare deeM (tot) ee-i mare.
eel care pe Brahman suprem deVine Brahman".
139. Chiindogya-u'panisad VI 13 1-2'" Ad . A
. ... u sarea pe care al aruncat-o ill A ..".
aJ?li asearA! Dand s-o apuce, nu a mai gAsit-o, intrucat se topise. Ei bine,
dmtr-o Pru:t
e
! Cum e? - Sllla>.- Soarbe de la mijloe! Cum e? - Sllla> _
pa:t
ea
(cealaltA)! Cum e? - Sllla>. - DupA ce mai din ea,l
unA seaml!i, dragul meu I tu nu Fiinta (sat) de aiei, este ehiar aici".
rF'
).
56 57
Din perspectiva UpaniadeZor, identitatea dintre'slnele i
individual(iltmlm) Sineleuniversal(Brahman)presupuneconsecinte
extraordinareinplanulmom!,inrelatiadintrefiecareomlii semeniisai.
Mareatafonnula tvamasi("tu acesta"),ellreferire
specialalaidentitateaexistentaintresinelefieclUuiomliieelalsemenilor
sm aluniversuluiingenem!,postuleaza0 reJ.at:ie deiubire
!ntre aproapele tu sa-ti capetine .. 1__ ....
j
defapt,''tu'' intr-unpunctdiferitdinspapu timpliiintr-ungraddiferit
deexistentaCndrealizezifaptulcatoatefiintele,inclusivanimalele,
nusuntdecAtsinele(iltmaiva-bhrit) tau,atuncitoateacteletalesunt
deorieeegoism,eletintescexclusivbinelelor
l40
I I
Pedealtaparte,spunautorii utile,faptele
bunenuconducdecatlanoireinC8l1lIDi.
unicului Sine
seafirmadeseorica pentrUeliberirreafinalaesteabsolut
necesararenuntarealaorlcefapt!,fieeabunasaurea 141.
Desigur,In1:1'-oatareipost:aza,sepune0 intrebarelegitirna:0
asemeneadoctr.inanuconducecumvalaodecaderemoraIa.?UpaniadeZe
sugereazaca, prin deorieeacte,sineleindividualseelibereaza
deegoism tYungelaadevaratalibertatespirituaIa;inmodspontan,el se
\lIlifica selasacoordonatdevointauniversala,deordineacosmica,
morala,aleciireilegiseimpundelasine,dincolodeeforturilenoaStJr.
Aceste legi acp.oneazaautomat impersonal.EleSlDltuninstnnnentpasiv
al Absolutului,el lipsitdevreoinip.ativaegoista
l42
Pea.ceastatreapta,eelaflat inextazmisticexperiazaRealitatea
ultima, desprecarenupoateexc1amadecatatdt: "exist!"(asti).
Disparandmicedistinctiidegei1Uleu-ttl,subiect-object,dispar oriee
distinctiivalorice,pentrucaacesteaapartotdeaunainrelatiaeu-tu.
saadevenitnelimitata infinitii, extinsaladimensiuni
cosmice,cosmicizata:"Sinele(iitman) meudinlauntrulinimii estemai
micdecat(hobul) de orez, de orz, de demei saudecat
sambureledemeLSinelemeudinUiuntrulinimiiestemai maredecat
pamantul.mai maredecat mai mare decatceruI,mai mare
decatlumile"I59Vacuurn-ul infinitdevinepen1rumistic0plinatateinfinita.
EI iniitmanintreagalume, intregul univers,elpercepetotulca
peSinelesau exc1ama:"EusuntacestTot".Unitateasacuaceastii
Realitateultima0exprimatotdeaunaprintr-oserledefonnuledeidentitate:
"acestaesteAeela"(tad etad'), "atman esteBrahman", "inimaeste
supremul Brahman", "eusuntBrahman"{brahmiisml), "ceeaeetue,
aceeasunteu".Darceamai importantiidintreacesteformule,''marele
cuvant"(mahiivakyam), ramanetat tvam asi ("acestaetuinsuti'')160.
4.3.2. Coincidenfa contrariilor
Pentruautorii dupacums-apututobserva,
unitateaSineluinutinemtr-omasurapreamarederationamente,de
al'gunlente explicite, pentru caeste mai degraba un obiect al
157.Cf. I,2,18-19;Taittiriya-Upanifjad, III, 1.
158.Cf.H.Nakamura,op. cit,p. 121;H.Zimmer,op. cit.,pp. 243-244.
159. III, 14,3;cf.Mundaka-Upanifjad, III, 1,7.
160.Fr.Heiler,op. cit., p. 150.
62 India. Religie
experientei, a1 gnozei, al intuipei. Admiri cosmosul multitudinea de
fonne vii prin care acestase exprima, se iarapoi nu-p ramBne
sa despre unitar: "este Unul"; la aceasta te
Dupa cum rezultii din textele Brahman ca Sine
Absolut suprem este simultan maximum minimum, in sensul ca
este extrem de mare extrem de mic: "El e mare, divin, cuneputinta
de imaginat;mai subtil decat ceea ce este subtil; el se afia infinit de
departe aici aproape (in trup); el pentru cei care-I
contempleazA, aici, in cavitatea (inimii),,162.
Misticul Uddalaka aprecia catoate lucrurile fenomenale nu
sunt decat simple forme de exprimare a Sinelui universal, a Realitapi
ultime, in vreme ce aceasta Realitate ram.ne una, indestructibila,
inexprimabila: "N}a cum printr-un singur bulgare de lut,
dragul meu, se poate tot ce e de lut, iar feluritele prefaceri
''''''''''''sunf'cevace''atmna de'vorbfre: ii denumire, numai <dutul rea1itatea
(satya); cum printr-un singur bot de arama, dragul meu, se poate
tot ce e de arama, iar feluritele prefaceri sunt ceva ce atarna
de vorbire, 0 denumire, numai arama realitatea; cum printr-
un simplu de unghii, dragul meu, se poate tot ce e de
fier, iar feluritele prefaaeri sunt ceva ce atarnA de vorbire, 0 denumire,
numai <dierul rea1itatea, lafel este, dragul meu, cuaceainvatatura,,163.
"Lulul", "arama", "fierul" reprezintainacest text Sinele aflat totdeauna
dincolo delumeafenomena1a, simultan
identificabila prin fenomenele in care se non-obiectuala in
timp obiectivizata prinlucrurileprin care se exprima.
Ylijfiavalkya ne inacelWi1i sens, identitatea existenta
intre microcosmos macrocosmos, intre sinele individual (iitman)
161. Cf. J. Royce, The World and the Individual, I, New York-London,
Macmillan Co., 1927, pp. 156-157.
162. Mundaka-Upaniiad, III, 1, 7.
163. VI, 1,4-6.
a
t
V-edismul ,1 postvedismul
.' 63
Absolutul impersonal (Brahman), intre Unul esenpal multitudinba
lumii fenomenale. Folosindu-se de metafore, ca Uddalaka, el arata
ca experienta mistica a Sinelui intuitiva a acestuia
presupune Totului: nueinstaresaprinda
sunetele dintr-o toba in care se bate, darprinzand toba stau pe
este prins sunetul; cum nimeni nu e in stare sa prinda
sunetele dintr-o scoica in care se sufla, dar prinzand scoica sau
pe suflatorul inscoica, este prins SWletul; cum nimeni nu e in stare
sa prinda sunetele lauta la care se c.nta, dar prinzand
lauta sau pe cantarepIl din lauta, este prins sunetul"l64.
Amt Uddiilaka cat Yiijfiavalkya plaseaza, in contextul de
mai sus, adevarata "Fiinta"i(sat) Realitatea ultima dincolo de orice
nume, dincolo de fonne definitii. De altfel, etimologic vorbind,
nopunea de "definitie" este incompatibila cu ceea ce este AbsolutuI,
Rea1itatea ultima, indiferent daca aceastaare un caracter personal sau
impersonal. Fiindcli.ckrfinire("adefini'j lnseamna"amBrgini", "alimita",
"arestrange". Or, Absolutul, indiferent de naturalui, nu poate fi limitat,
, definit, pentru ca in acest fel ar fi relativizat, n-ar mai fi Absolut, ar fi
coborat la nivelul creaturalului.
Dintr-o atare perspectiva, toate conceptele ideile definite
circumscrise de cli.tre intelect trebuie privite casimple semne auxiliare,
facand aluzie la ceea ce mmane indefinibil inexprimabil prin nume.
Tot ceea ce este tangibil conceptual, tot ceea ce tine de domeniul
(rflpa) al numelor (niiman) nu reprezintiinimic
altcevadecitsimplereflexe. Fonnesausimplenume,ele1rebuiepercepute
doar ca expresii a "ceva" care Ie transcende, a ceva inexprimabil in sine,
a "ceva" infinit care ramane dincolo de orlce definipe.
Upani"adele ne arata ca AbsolutuI se constituie intr-o fort
a
primordial a, intr-un principiu suprem, din care provine totul, ca 0
manifestare fenomenaia purtemporala. Acest principiu universal, unic,
dar in timp subzistent la nivelul intregii creatH in toate
164. JI,4, 7-9.
64
componenteleei,transcendedeopotrivasferele
conceptuaIe,eleste,a:;;adar,ned,neti,"rucia:;;a,rucia:;;a".Esteceva
"deundecuvinteleseintorcinapoi,impreuna cumintea,fl\ra fi
atinslinta"165Inpofidaacestuifapt,aieinupoatefivorba deruci0
di1:lotomie, nici unantagonismin1re''real'' "ireal",intre "existent"
''non-existent'',deniciundualism,pentrucaAbsolutultranscendent
expresiilesalesensibile,concrete sunt inesenta
. . adi x' I "defini..,,166
una C'" SIIIlPe 1ll.
Toateacesteaneamintescintr-unfeldeteorialuiNicolaus
Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire la
coincidentiaoppositorum,"coincidentacontrariiIor".Potrivitacestei
teorii,individualulesteidenticcuuniversalul,lumeaesteidenticacu
Dumnezeu;inDumnezeu, Fiinla absolutA,careinlumese
prezintainfoone finite,estecontinutainfinit.Infinitulesteunitateavie
aaceluiacareinfinitapareca extinsa.Dumnezeu
::('1'.
este, prin urmare, unitateatuturor contrariilor, coincidentia
oppositorum. CaRealitateabsoluta, inEItoateposibiliUitilese
realizeaza conciliazadelasine.Contrariilenumaisuntdouaesente,
ciunasinguraJ67.
Absolutul ramane trebuiesaram.ana, deci,
inefabil,indescriptibil,inexprimabil.Elnuestealtcevadeditceeace
suntemnoi ilcuprindetocmaiinmasuraincare
este atuncicand incercam s8.-1
exprimam,cuvintelenoastretrebuiesasereducala: netl",''nici
nici "Brahmaniispuncanuesterucigros,nicisubtire,nici
s/cmi,nicilung...niciumbra,nicibeZIlA,niciaer,nicispatiu, fiiraatingere,
:tara'gust,raramiros,:taraV8.z, taraauz,taraglas(vac), taragand
165.Taittiriya-UpaniiOd,II4.
166.Cf.H.Zimmer,op.cit.,p.133.
167.VeziDevis. Dei.9. II;cf. W. Windelband,AHistoryofPhilosophywith
Special Reference to the Formation andDevelopment ofIts and
Conceptions,NewYorlc,1921,pp.145-146;apud.H.Nakamura,op.cit.,pp.103-104.
.....
!'-
,.
i: :::::iina),tamchip,tamnmum,tamJAuna:
fadiafara"168.
"
1
'I
't
Pentruprimaoarainistoriag8ndirii universale,descoperimaiei
unAbsolutperceputapofatic,negativ.Elnupoateficunoscutinfiintasa,
nupoatefivizualizat, elsemani:festadoarininteriorulnostru,in"iniml"l69;
"lael...nusepoateajungecuvorbasaucumintea saucuOeM.Cumar
putea safiecunoscutde altuldecat deacelacarespunecaexist!?,,170
":eutoateacestea,negapain genul nett.:e'cici ruci_
cuprivirela Realitateaultimanueste0 simplanegape,:tacutiide
drL\;,oulnegapei,ci0 afirmafieprinnegafie171.Pentrucanegandorice
atributcarei-arputeaficonferitAbsolutului,infaptafinnamdespre
acesta caemaipresusdecatele,caIetranscende,caramanedincolo
deele.Cuajutorulafinnatieiprinnegape,realitateaultima poate
conserva statutuldeAbsolut, dincapcanarelativizarii.
4.3.3. Contemplarealui '
caluminainterioara
J\1.isticiidinperioadaupaniadicliauajunslaconcluziacaSinele
cosmic,Brahman,poateficunoscutdirectsubfonnaLumiciipure.
Estevorbade0 experienta nemijlocitaaLuminiisupranaturale.In
timp,aceastaLuminatranscosmicaesteidenticliculumina
168.BrhadarQJ,1yaka-UpaniiOd,III,8,8;cf. rv,4,12:
"Pe-acestapercepandu-I,intelept,
(prajna)sl1vareasc-o brahrriamiJ.
Sl1nucugetelavorbemulte,
Cl1ci suntistovireCuva.ntu1ui(vac)".
169. II,6,9.
170.Ibidem,II,6,12.
171.Yajiiavalkyaspune:"...acestaeSineletau,...vazatorulnevazut,auzitorul
neauzit,ganditorul negandit,cunoscatorulnecunoscut.Nuexist!altvazAtor,
nucrxist!altauzitor,nuexist!altganditor,nuexist!altcunoscl1torinafar!de
el.Ac6StaeSinele(atman)tau,randuitorulll1untric(antar-yiimin),nemuritorul.
Oricealtcevaestedurere";vezi III,7,23.
64 65 India.' ReUgie'i,ftlosofie
componentele ei, transcende deopotriva sferele sensibile pe cele
conceptuale, eI 'este, neti, netl, "nici nici qa". Este ceva
"de unde cuvintele se intorc inapoi, impreuna cu rnintea, :tara fi
atins tinta" 165. Inpofida acestui fapt, aici nu poate :fi vorba de nici 0
dihotomie, nici un antagonism intre "real" "ireaI", intre "existent"
'non-existent", de nici vn dualism, pentru caAbsolutul transcendent
expresiile. sale sensibile, concrete verbal-conceptuale sunt in esenta
una$i aceea11i, adicasimple "definipi"
1
66.
Toate acestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus
Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire la
coincidentia oppositorum, "coincidentacontrariilor". Potrivit acestei
teorii, individualu1 este identic cu universaIu1, Iumea este identica cu
Dwnnezeu; in Dumnezeu, Fiin!! absoIutA, care in Iume se
prezinta in fonne finite, este continuta infinit Infinitul este unitatea vie
a aceluia care in finit apare ca pluralitate extinsa. Dumnezeu
este, prin urmare, unitatea tuturor contrariilor, coincidentia
oppositorum. Ca Realitate absolutli, in EI toate posibilitatile se
reaIizeaza conciliaza de la sine. Contrariile nu mai sunt douB. esente,
Cl una smgura .
AbsolutuI ramane trebuie sa ramana, deci,
inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este aItceva decat ceea ce
suntem noi 11 cuprinde tocmaiin masura in care
este atunci candincercam sa-l
expri.ma:m, cuvintele noastre trebuie sa se reduca Ia: "nell, netl"', "nici
nici "Brahmanii spun ca nu este nici gros, nici subtire, nici
scutt, nici lung ... nici umbra, nici bezna, nici aer, nici spapu, :Biraatingere,
tara gust, tara tara vaz, tara auz, tara glas (vac),:tara gand
165. II 4.
166. Cf. H. Zimmer, op. cit., p. 133.
167. Vezi Devis. Dei, 9. 11; cf. W. Windelband, A History ofPhilosophy with
Special Reference to the Formation and Development of Its Problems and
Conceptions, New York, 1921, pp. 145-146; apud H. Nakamura, op. cit., pp. 103-104.
r-
'-,-,.... --vedismw""i postvedismul
;J (manas) ... , tara sut1u (priina), tara chip, rara masura,:tara launtru,
"' tara afara"168.
Pentruprimaoarainistoriag&tdiriiuniversale,descoperimaici
unAbsolutperceput apofutic, negativ. El nupoSie fi cl.inoSciitinfiintasa,
nupoatefivizuaHzat,elsemanifestadoarininterioruloostru,in"inim!'"I69;
... "I..a. el ... nu se poate ajunge cuvorba sau cu rnintea sau cuochii. Cum. ar
j.
, . puteasa fie cunoscut de aItul decat de acela: care spune ca exista?,,170,
i . . . -. ... .. .... Cu toate acestea, negapa in genul netl"} qa, nici
1 cu Ifivire la Realitatea ultima nu este 0 simpIanegap.e, tacuta de
d.rae,oul negapei, ei 0 afirmafie prln negafie
111
Pentru ca negand orlce
atribut care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afirrnAm despre
acesta ca e mai presus dedit ele, ca Ie transcende, ca ramane dincolo
de ele. Cu ajutorul afinnapei prin negape, rea1itatea ultima poate
conserva statutul de Absolut, din capcana relativizarii.
4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahman ,H'.,...,,' ... .,,,.
ca lumina interioara
Misticii dinperioada ajuns laconcluziaca Sinele
cosmic, Brahman, poate fi cunoscut direct sub fonna Luminii pure.
Este vorba de 0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale.1n
timp, aeeasta Lumina transcosmica este identica eu lumina
't
168. III, 8, 8; cf. ibidem, IV,4, 12:
"Pe-acesta perceplindu-l, inlelept, .
(prajna) slivarfeasc-o brahmanul.
Sli nu cugete la vorbe multe,
Clici sunt istovire CuvIDltului (vac)".
169. Katha-UpaniiOd, II, 6, 9.
170. Ibidem, II, 6, 12.
171. Yajnavalkya spune: " ... acesta e Sinele tll.u, ... viizAtorul nevlizut, auzitorul
neauzit, ganditorul negandit, cunosclitorul necunoscut. Nu existli alt viizAtor,
nu existll. alt auzitor, nu existli alt ganditor, nu exist! alt cunosclitor in afarli de
el. Acesta e SineJe (aim an) ta.u, rfulduitorul lliuntric (antar-yamin), nemuritorul.
I Orice altcevaeste durere"; vezi B,nadiiranyaka-Upani!fOd, III, 7, 23.
I
_______________ 66 IDd_i_a.. .....::.j:.,..i,_fil_6S0_ft_e
interioara, pereeputA de catre ascet inauntrul sauintimpul exeroiliului
mistic: "iar lumina din cer care acolosus, deasupra fiecliruia,
deasupra tuturor, in Jumi mai inalte decat eele mai inalte, aceast:l este
Feea ceeste luminadinlauntrul omului (puruia),,172. . .:..
Misticul nu face altceva decat sa
identitate, mai ales ca aceasta experienta noua este secondata de b
progresiva a temperaturii corpului depercepereaunor sunete
cu caracter mistic: "Ease vede atunei dind simp caldum la atingerea
trupului. Ea se aude atunci cand, astupandu-ti urechile, auzi parc4 un
zgomot, unui foc care arde. Sa se mediteze la ea cafiind cea
vAzuta auzita"173. Acest lucrune demonstreaza ca, in cazul de fata,
perceptia Sinelui (Atman-Brahman) caLuminanureprezinta0 simpla
ci 0 experienti3, multmai profunda, 0 experientadetip extatic,
ascet, dupA cumse aratain B,nadilranyaka-Upani{lad: "De lanefiinta
(asat) condu-malafiinta(sat), delaintuneric condu-malalumina (tamaso
ma jyotir gamaya), de lamoarte condu-ma lanemurire,,174.
Chandogya-Upani{lCldciteazadoua versuri in care
este de contemplarea Luminii "ee se aprinde dincolo tie eer",
adauga: "Desprinsa din intuneric, privind lumina ce se-nalta, privind
lucirea ee lazeul intre zei, laSoare ajunseram, lumina inaltata
-luminainaltatli"J75. B,hadaranyaka-Upani{lCld
I76
identifica insa,
dupa cum am vazut, pe atman cu fiinta aflata in inima omului, sub
chipul unei "lumini in inima". "Aceasta fiinta senina, ridicandu-se din
trupul sau atingand ceamai inaltA lumina, apare in forma saproprie.
Ea este atman. Este nemuritorul, eel ce nu se teme, este Brahman,,}77.
172. III, 13,7
173. Ibidem, III, 13,8.
174. I, 3, 28; M. Eliade, Me/lStofel i androginul,
trad. rom., Humanitas, 1995, p. 19.
175. III, 17,6. I
176. IV, 3, 7.
177. vrn, 3, 4; M. Eliade, Istoria credinleior # idei/or...,
I, p. 256; idem, Mefistofel # androginul, p. 19.
.... i
!
... .. _edis__m_nl________________67
AveIl;.!. aiei inca 0 confumare aidentitapi dintre Luminasupranaturala
lumina interioara experiatadeascetul mistic, intreBrahman iitman,
intre.Sinele suprem sinele individual.
Inmomentul deceSului; sufletul individual accede spreinaltimi
prio intennediul razelor solare. EI se apropie de Soare, considemt de
autorul "poartalumii". Cei intelepti auaccesulliber, invreme
ce cei' neutori nu au aceastA "iar cind trupul, pe
Gnoza dupa cum subliniaza Mircea E/iade 179,
este 0 de natura transcendentala initiatica, pentru faptul ca eel
initiat nu a dobandit doar un mod de ci un nou mod de
existenta, mult superior eelui anterior. Conentizarea identitapi atman-
Brahman serealizeazaspontan, intr-un mod similar fulgeruIui 180. DupA
cum absolut nimic nUanticipeazA strlUucirea orbitoare a fulgerului, care
intunericul dens, tot lafel aparent nimic nuanticipeaza ex:perienta
iluminarii ascetului afla1in extazmistic: momentul apartine unui alt plan
de referinta, nu existaDici 0 continuitate intre timpul care 0 precede
momentul atemporal in care se realizeaza.
Dupa cum am putut observa, assetul descopera Lumina
interioara in momentul in care devine de propriul sau Sine
(iitman), cand penetreaza esenta propriei sale vieti a
elementelor cosmice in cele din Ul1llii, cand moare. In oricare dintre
aceste cirCumstante, iluzia(maya), ignoranta este anihilata. JnstarItarIeu,
ascetul este de Lumina, adica contempla adevarata Fiinta El
transcende lumea profana, conditionatli se pe un plan
absolut, se reintoarce la origini (ad originem), in lumea lui
atrrl,an-Brahman, in lumea Absolutului din care provine. El accede
178. VIII, 6,5.
17;9: M. Eliade, Me/lStofel # adroginul, p. 20; cf. idem, Ocultism, vriijitorie #
mode 'eulturale, trad. rom., Humanitas, 1997, pp. 120-123.
180. IV, 4; cf. IV, 2.
68 69 India. ReJlgieI-'filosofie
intr-Wl altplandeexistenta:aceIaalFiintei pme,a1divinuluinediferenpm
non-distinct,alcuno8.$teriisupreme libertlp.iabsolute.inacest
moment,elcunoa$eRealitateaultima,rea1itateacaretranscendeorlee
atribut.Deaceeaesteperceputaca0 strAlucitoareLuminaalba,in
I
careascetulintraorbit prinadisparea,topindu-seinea
:taraalasaunne181 .
AceastamisticacuuncaracterimpersonalaUpani$adelor
sevaconstituideaieiinainte,inintreagaistorlereligioasaaIndiei,in
fundamentuloricareimisticiaelibernrii.Inclusivmisticabudistalegata
deNirvana areoriginileInea,iarmisticabhakti, cuuncaracter
teist,dinperioadahinduistaafost eainfluentata.deaceasta.De
asemenea,celebrelesistemedemetafizica,desprecareYomvorbi
mtr-uncapitolviitor,sefundamenteam elepemistica
intreagaspeculapefilosofica,ca spiritualitateaulterioaraaIndiei,
pa.streazafiloaneserioasedingandirea spiritualitatea
reprezentatadelegendarulyajiiava/kya. ChiarnumaipuPncelebrul
Rabindranath Tagore preiamulteidei impulsuridinUpani$ade
pentru mistica sa sincretista, care avea sa-I consacre in istoria
spiritualitapiuniversale.
5.Cuitul
5.1. Locuri de cult
Inperioadavedica,indieniinudispuneaudetemple.Cultul
particularseoficiainjurulvetrei,considerataaltaruleaseLinschimb,
pentruaducereasacrificiilorpublicelegatedesm-batori,eraalesun
locspecialplasatundevamapropiereacaseisacrificantului,carenu
trebuiasafieobligatoriudefiecaredataaee1a!1i.Acolosedelimitaun
spap.usau0 ridiciitw'adepamant,infonnapatrata,pecaresepresara
iarbaverde.Eraloculunde,secredea,vorstazeiipentru prelua
181.Cf.M.Eliade,Mefistofel gi androginul, pp.36-37.
' .. - .... ..
,
"}*...-'-.---Vedismuli.postvedisrnul
<. sacrificiileaduse.Pestratuldeiarba.seconst.rluaunaltardecmamizi;
dupa.aducereasacrificiului,iarbaeraarsa
Sa.vedemacumc!tevadeta1iilegatedeacestlocsacrupentru
.arieniivedici,substitut a1teinplului, semni:ficatiileSaIe.inprimul rand,
acestloetrebuiaconsacratmprea1abilprinintennediulunorriturispeciale,
,eelmaisemnificativfiindeela1amplasariifocurilorsacre.Respectivcr
le
ritualurivizaucreareaunuifocmcareardeauexclusivelementeconsidemte
-.....
pure,consacratezeuluifocului,Agni. Focul eraaprlnsprinfiecare,simbol
a1inceputului noului,mcredinfa,caastfelvorfi indeplb:tateabsoluttoate
spiritelerele,topdemonii.Foctilaveaatributuldea-ialungapedemoni,
pentruca.elseidentifica. cu zeulamintit
182
Pedealtaparte,focul
"
?
sacrificiului locului consaa-ndu-l.
consacrat,mfonnB.pa.tra:tA,dupacumamamintit,
dedimensiunidestuldemari,senwneavihara. ininteriorulacestui
spapuseafIaunaltulmaibinemarcat,cuuncaracterlafeldesacru,
, numitvedi; elcorespundeaaltaruluipropriu-zis ocupa0 pozipemai
I centraladecatfocurilesacrificiale,pentrucafocurilerespective,spre
deosebiredealtereligii,nuerauplasatepealtar,ciinjurulacestuia
Spapulpecareeraridicataltarul(vedi) eraconturatpepamantcu
I
J
ajutoruluneilopepsaualuneisabiiconfectionatedintr-unlemncu
proprietapmagiee.inacestfel,loculrespectiverapurificat consacrat.
Incontinuare,aicieraudepuseustensilelenecesarepentrurealizarea
sacrificiului.intrecarecelmaiimportanterayIipa,stalpuldecare
unnasafielegamvictima183.Textelebrahmanieesugereazacaacest
J
! stillp unuldintrepunctelede concentrareatutmor
J
foqelorreligioaseaflateinjoeintimpulsacrificiului.Prinpozipasavertica1a,
"
el modulmcarezeiiauurea!lacer
l84
)
182.Cf. TaittiNya-Briihmana, 1,2, 1,3,4.
J83.Cf.Taittiriya-Samhitii, VI,3,3,4;Ibidem, VI,3,4,2,3;Ibidem, VI,3,4,1,3;
Aitareya-Briihmana, VJ,2,17,23. .
184. VeziAitareya-Briihmana, VI, 1,1;cf.Satapatha-Briihmana, 1,6,2,,).
-..--
t
1 70 "mdiarReligie1i'fiIost>IIe Iipostv.IlisDiUl 71
simbolism. Pe de-o parte, construirea altarului e conceputa ca0 creat:ie ; orizontului inspapu timp191.
a lumii 185, Apaincare s-a diluat argila esteasimilatl1 cuapaprimordiala; i . Inopinia Mircea E/iade
l92
, toate aceste lucrwi au 0
argila pusala temeliaaltarului, cu Pamantul; perepi laterali, cu atmosfera - . semni:ficatie deosebita, insensuI clipentru orice om religios dinculturile
arhaice lumea se tnfiecare an, lafiecare tnceput de an
cm-amizideimprejmuiresimbollzeazAcele360denoppaleanului,iar
cele 360 de car8.miziyajusmati cele 360 de Prin unnare, de
fiecare data cfu1d se inalta un nou altar al foculUl nu se recreeaza doar
lumea, ci se "c1adete Anul", insensul ca timpul este recreat, este
regenerat. Pe de alta parte, dinmoment ceAnul este asimilat zeului
cosmic Prajiipati, ridicarea oricarui nou altar presupune in mod
simbolic invierea lui Prajiipati reconsacrarea intregii creapi. Textul
brahmanic amintit mai sus nu face, desigur, referire la timpul profan,la
simpla durata temporala, ci Ia timpulliturgic, cum 11
inta1nim inmai toate credinte1e religioase ale lumii. InaItarea altarului
focului in vedism sacrificarea lumii, in sensul integrBrii
." d tim' ul 188
apestela IIIa eV(1la tunp, p sacru .
Dupa cum subliniaza A1ircea Eliade189, aici, in fapt, altafpl
vedic se substituie templului, Primul care explicaapropiereaetimologiC!
dintre notiunile de "templum" - templu "tempus" - timp a fost
Hermann Usener
190.
, care a mterpretat cel
'd . .. t 1
01 termeru cu aJu oro
notiunii de "intersectare" (,'Schneidung, Kreuzung"). cum au
confinnat-o i cercetarile ulterioare, nop.unea de "templum "vizeaza
185. cr.Salapatha-Brfihmana, VI, 5, 1 sq.
186. Ibidem I, 9,2,29.
187. Ibidem, X, 5; IV, 10 etc.
188. Mircea Eliade,Saaul # profanul, traci. rom., Humanitas, 1995, p. 66.
189. Ibidem, pp. 66-67.
190. H.Usener, GlJlternamen, Bonn, 1920, p. 191 sq.
- este reconsacrata, f# "sjin/enia" originara, dobtindita
Inacest sens, se menp.oneaza ca "Anul este altarul focului", . prln creafie. "Anul", cum apare eI inlumea vedici1, era asemenea
explicandu-se in timp simoolismul sau temporal: cele __ unuf cerc lnchis: avea un fnceput un dar posibilitatea de a
i in chip de An Nou. La randul sau, fiecare An Nou
:..'",','... "cumt", "consacrat", "liturgic",
I adlca mtr-un timp nefoloSlt, neuzat, nedemonizat '
5.2. Sacrificiile # sacerdo(i.ul
Actu1 ritualic central inreligia vedica este sacrificiul (yajfia).
4-"""v'''"- Se aduceau sacrificii in scopul dobandirii de la zei a unor bunuri
materiale, a unor pentru sanat.ate pentru a avea 0 viata cat
mai lunga Aducand darurizeilor, oamenii parteaacestora
o recompensa. Ca inMesopotamia antica, relapa dintre arienil vedici
i zei era una de tipul do ut des, 0 relatie pur contractuala chiat
egoism: cu intluenta puterea lor mare, zen ii pot face anwnite servicii
omului - sanu uitAm ca demonii ilameninta totdeauna cu tot felul de
boli suferinte - iar omul ii poate el constrange prin sacrificii pe
zei19 . Insa, la fel de bine, in aceasUi perioada se aduceau de
ispdjire. In schimb, in intreaga literatura vedica, nu gasirn nici un fel
de jertfe de multumire. Pe de alta parte, orice jertfii nu viza neaparat
doar satisfacerea unor dorinte personale ale celui care 0 aducea.
Sacrificiul era mai degraba necesar pentru a conserva ordinea cosmica..
191. W. MUller, Kreis und Kreuz, Berlin, 1938, pp. 33,39; apud M. Eliade,
Sacrul profanul, p. 67.
192. M. Eliade, Sacrul profanul, p. 67.
193. Vezi N. Achimescu, op. cit., p. 129.
..&...>
'
..
..
"'"
72 India.ReUgie filosotle ''''1
.;
r
SeaduceausacrificEtotdeaunainconcordant!eumersullucrurilor,
.cuevolupa desigur cic1icinulinear.Totulemritmat,etapizat !
I
Acestatributsemnificativalsacrificiuluifaceobiectuluneianalize
I
profundeinIiteratura dar lucruil putiiiiobserva
1
in.8gveda, undesacrificiulreprezintamultroaimultdecat0 simRla
I
ofrandaadusazeilorinscopuldob.ndiriiunorfavoruripersonale94.
In literatura sacrificiul secontureazacaun
mecanismritualicdeosebitdecomplex.Atuncic.ndesterealizat .....
unmodcorespunzator,elactionemabsolutautomat.ZeiicaroraIe
suntconsacraterespectivelesacrificiisuntpuiefectivinumbrade
acestesacrificii;eisuntobligatisapreiasacrificiileaduse.Puterea
nemurirealorsedatoreazaexc1usivsacrificiuluipecare11 primesc.
Estevorbade0 fOI1amagicacareconditioneazacursulregulatal
naturii 195. Dinmomentcesacrificiuljucaunrolamtdeimportant,este
limpedecasacerdotiisestraduiaucaritualulfundamentallegatde
acestasafieperceputsubtoateaspectelesale,sa-ifieintelesetoate ,.'c.
semnificatiilelui.lataunexemplufoarteconcludentinacestsensdin
literaturabrahmanica:ploaiaestecauzatadev.nt;lar.ndulei,aceasta
detennina plantelor;totlafel,vacileproduclapte,pentruca
manancl1planteibeauapa;acestaestemotivulpentrucarezeulViiyu
("v.ntul")estecelcareproducelaptelei,din motiv,acestuia
iseaducecasacrificiulaptele196.Pentrucaexistl10 corelatiedirecta
intresacrificiuicursullumii, capreotiiincercausadescopere
diferitecorespondenteintreelementeleparticularealeactuluisacrificial
anumitefenomenecosmice.DepHda,iarba pealtarul
sacrificiuluisimbolizeazalumea,iarcelecinciparrialemelodiei
interpretateintimpulsacrificiuluisunt identificatecucelecincianotimpuri
aleanului(primavara,vara,anotimpul ploios,toamna,iama)etc.
194.cr..8gveda, X,90.
19.5. VeziSatapatha-Briihmana, III, 3,1,5:"Soarelen-arputearasari,
dac!preotuln-araducesacrificiul".
196.Ibidem, II,6,3,7.
'" -VedismulIi postvedismul '
73
Indiscutabil,acestintregmecanismsacrificialeravalabildoar
incazulmarllorsacrificiipublice,clind oficiausacerdoti,special
desemnati,cuatributiifoarterestrictive.Cursu!naturii,evolutiaeiin
anulrespectiveraconditionatadirectdemodulin careseachitaude
fimcpilelorritualice.Ceamaimica incadrul actuluisacrificial
puteaavearepercusiunicatastrofale,merg.ndu-sepanalaeclipsede
soaresaupanalasuccesiuneaneregulataaluniloranului.
. C d 1 ,,- 'fi . I" . ?197 D JI!.
.. urn se., erua, InSa, sacnlClU In sme. Upace era
victimaeraintrodusAinspapulconsacrat,tac.ndu-sediferite
libapi.Totodataeraimploratasaseliniteasca198,fiindinvocatzeul
protectoralanimalelor,pentruaisecereconsimtam.ntulinvederea
sacrificariivictimei199.Epitetelelaudativeadresatevictimeiinaintede
sacrificiuscotin evidentAcaracterulsacrualacesteia;eaeraconsiderata
unlucruexceptional,0 proprietateazeilor.
Inceledinurma,victimaeralegatadeunstalp,momentin
carebrahmanulnumaiaveadreptulsa0 atingacumainile.
sacrificantulezit.ndsa semaiapropiedeea, dat:fiindcaracterulabsolut
sacrualacesteia.Celceurmasaexecutesacrificiulavea de
rostireauneiformulespecialedecatreunpreot
2OO
I
SufocariivictimeiIi unneazaunritspecialconsacratpurificarii
acesteia
201
Dupaaceasta,urmeaza acesteia.Sangelescurs
dupaprimalovituradecutitestedestinatdemonilolo
2
.Urmatoarea
etapa0 reprezintadistribuireapfu1iiceleimaiimportantedinsacrificiu
zeuluicannai-afostconsacratavictima:estevorbadevapii, partea
superioaraaperitoneulueo
3
Gri1simea,fiertura,spumaridicatala
197. Cf. pe larg M. Mauss, H. Hubert, Eseu despre natura $i junelia
saerifieiuJui, trad.rom.,Polirom, ]997,pp.83-105.
198.VeziTaittiriya-Samhitii, 1,3,7,];VI,3,6,1,2;Maitrayani-Samhitii, V,3,9,6;
Satapatha-Briihmana, III, 7,3,9.
199. ZeuIrespectiveste veriTaittirjj;a-Samhitii, ill, 1,4,1;m, 1,4,5.
200.Ibidem, 1.3,8,1;cf.Satapatha-Briihmana, III,7,4,1.
20]. TaittirIya-Samhitii, I,3,9, ];Satapatha-Briihmana, III,8,2,4-7.
202. Cf.Aitareya-Briihmana, VI,7,1,to.
203 . .8gveda, III, 21,5.
,
I
10'"
'\
... '-" -"" ",.,
14 Ind.--ReHgte""1i-filosofte
destinate,d\lpacumamspus,
zeuluisaucUphiluidezeiomoraiseadreseazAsacriDbiiJ.l:toareacestea
se15acrificAinfoc.Ceea,cesedistrugeastfelprin repn2mta.
'-,. ...',.,."t
fonnalincA0 datAviqtiinainmtregulee
04
;.Tncontihupre,altep!I1iale .
victipteiemucllstribUitepreotilorparticipanplasacrifibAulrespecti.V'os.
,;Oricarearfifo:;trostulsacrificiuluiinprotoistoriai.:rob':aIiana,
. e cuperioaclabrabmanic!eldevineprlncipalul
. are ,
, re\lficaream.em\;>relcir dislocate ale lui Prajapati, adica se
'reConStituieFiintadivinaprimordiala;adusajertftilainceputulcreapei,
pen1rucadintrupuleisaaparalumeaFuncpaprincipalaasacrificiului
.rtueradecAtaceeadeapunedinnoulaolalt!(samdhii) ceeacefusese
separatlaineeputuri.in timp,reconstituireasimbolicAalui
Prajapati presupune un proces de reintegrare in persoana
sacri:fiantului.ReunindritualiemembreleluiPrajapati; sacri:fiantulse
," "aduna"(saqJharan) unitateaadevaratului .
sauSine.Pedealtaparte,privitcamijlocdereunificare,sacrifieiul
bralnnaniedemonstrea:zAaspiratiapermanent! aspirituluiindianspre
transcendereacontrarlilor,spreconciliereaacestora:;ispreridicarea
laniveluluncirea1it!ptotale.AcestlucruneexplicA:;ide.ceindieniiau
refuzatintotdeaunasaacorde vreo valoare istoriei, de ceIndia
1radiponalan-aavut0 conintAistOrica.lnviziunealor,ceeacefnmod
curentsefnte1egepmistoriauniversa1ainraportcurea1itateatotal!nu
estedecatunmomentparticulara1uneidramecosmicegrandioase
206
, IngeneraI,'fiecareparintedefamilieaveaposibilitateasaaducA
el sacri:fieillezilnice,sauputeainvitaunPJ;OOtsafacalucrulacesta
inloculsau.Oricum,sacrificiilepublicenuputeau:fiadusedecatde,
sacerdotispeeializatiinacestsens. preop.preluauvietimade1a.
204. TaiUirij1a-Samhitii, VI,3. 11, L
205.VeziTalttirijla-Briihmana, III,7,5,6.
206.M.Eliade,Mefuto/el,1 androginul, pp. cf.mwpelargidem,lmagini
# simboluri. Eseu despre simbolismul magico-reiigios, trad.rom.,Humanitas,
1994,p.83sq. "..
;\.'
.',-"" ,/
.3. . ....
..,i-postvedismul I
75
dr. . .' "L,,:. '. '
. fl '.cei 0 Ie
'. ...... ODo.rar. ).pe e,ViiGJ; .
4' . sauapr.Existau,p.t@scnptllfcarteexactepnvindvaloareaonoranulw, .
inumctiedefelulsacrificiului derangulfiec!ruipreotimpli.catin
.. '. ,. .'adueereaacestuia:inliteraturasacrAvedicA post-veclicAint4lnim
:rl" . patrucategoriiprineipaledepreop.specia1izatiinaducereasacrificillor.
.It_.__!:?.e casarcinasau:,,?cezeii
iH ' din$gveda; nnnunspeciale
.iJ . dinSamaveda pentrUpregAtireasacrificlulUl;adhvaryu eraeelcare
Itt seocupadeparteapracticAaaduceriisacri:ficiului eelcaremurinura.
diferite Yajurveda. Infine, responsabilulgeneral inlegatur!
cuactulsacrifiCialrespectiverabrahmnul.Acestaaveaobligap.adea .
supravegheatoatedetaliilelegatedesacrificiu saamendezeoriee
abaterecarear:fipututinterveni.tneVcmtualitateainCarear fiapW:ut
anumitegre:;elilegatedeexecutiapropriu-zisaavictimei,sauchiarde
intonareaimnurilorrecitate,eltrebuiasaintervinacorectandabateri1e
respectiveprinrostireaunorfonnulemagicespecialedinAtharvaveda.
Altfel,actu1 propus.Tocmai
deaceea,brahmanul primeajumiitatedinonorarlulpUt.titdeeelcare
intrudittesponsabilitatsaemmultmaimarecomparativ
cuceaacelorlaIti preotiimplica:ti inaducereasacrificiului.
,5.3. Riturile
Acesteapotfi.impaqiteindouamaricategorii:domesticeWif!ya)
I
''memoria',),
I
pecandcelesolemneinrevelatiadirecta(uauditiva",Sruh)..
5.3.1. domestice (grihya)
I '.. ."
i<; Numite:;idturiparticulate, acasa,.elesunt
cultualecareauloezilniesaulaanumitedateprecisedinan. cum
suntprescriseinGrihya-Siitras, elenuparpreacomplicatecomparabil
curiturile se din
. .
. . .'
\ / 'F
,
, 1 l4 ' /,
..... 76 , : \\ ,ifDosofte ".";
, '.' ..? "_:C'. ", . 4'
, sunt, J,
.. dedt:reit1sUlipmin:tele Cutoate '1'
sainlocw.sAu. seam,I,
casei 0:c:z, orz, lapteac:u-saItseeare,. _'_ ."
macmat!pentruzellAgrrzz PrqJtipciti, larconfonnaltorlZVoarepen1ru
SUrya Prajiipati dimineata pen1ruAgni Prajiipati seam.La
"_'aceste. adaug!;..cel.e.. jertfe',',.
(m(lhiiyajna), adusedeaSemeneaziInic,dimineatal1iseam:cuacest
. prilej,searuncahranAcaofranda zeiinfoe(devayajfJ.a), se
locuri purificate i.dinafaracasei.pentru
XCI demom,searuncaspresudca0 se
studiazAVedele decatrecapuldefamilie-Iucrusocotit deasemeneao'
,
(manushyayqj,iJdj, oonstAndW.gAzeluirea
",.,"; deanumiteperioadedin
viatafieclmliom.Estevorbade0 serledeconsacrlirisan"sacramente"
(saI/lS'kii.ra), care-Iinsotescpeindividde pAnaIamoarte,mai
dinmomentulconceppeiembrionaiepanalamoarte.Astfel,auloc,
depildA,diferiteceremoniiintimpulperioadeidegestape,avanddTept
seop viitoareimarne amtuluipecaren Na$ereain
,sine perioadapostnatal!ofer! eleprilejulunorritualurispeciale.
1
','"
!
f
,
r
I,
I
r
,,:' , '.
! .; .. - -, ,"" ',.
,DupiceauaV1:locdiferite'peI:reCeritn1iunilie,tinArul>estecond1;lsde
cati'e tatlll saucl'a: un profesor (guru), vaturma anUmite
'thtrealtele; dOO.p61W viat!sffinm,
,deti
ieata
peprofesor
mranduleelorlalpdisClpoli.
din-p
artea
profeserulyj,.;lV8purtanumeledebrahmaciirin. Ritualul
-, esteasimilatunei
apartmatoricastelorsuperioare,darinspecialceleiabrah:rilanilof,
suntnumitideseoridvija ("eeldedouAorinAscut"lo8. .
Des.i,gur,. aceastAadoua eraunapur
confinnat dehteraturasacrAultenoara.Astfel,confonnManava-
Dharma-$Qstra ("CarteaLegiiluiManu,,)209,eel careninipazapenoul
in Vedtf.lor (ac;tica esteconsideratca
tatA IlU1ltl8.;mtrepruinte brahman, aldolleaeraadevm.tuI
0
;
abiaa.cun?ll. ,
Initiereareligioasa.poateincepepentruuncopildincasta 'I...,
brahmanilorlavArstade8.ani,pen1runnuldincastarazboinicilor .
(kshatriya) IavArstade11ani,iarpentruunuldincastanegustorilor
(vaiSya) lavarstade12anLinaintedeorice,discipolultrebuiesa
studiezeVedele sacunoascasemnificatia tehnicaritualurilor.Pe
totparcursulperioadeidestndiu,elttebuiesAtrAiascaincastitate,nu
'Ceremoniilepropriu-ziseconsacrate (jatakarman) se savadanici0 femelegoalA,sAnusei'ID.baieze sanuconsmne,
in.'interesulcopiluluimscutdeexemplu, tataImcerespinqieartificialanou-
pentrua-iasiguraviap111ll1g!$llliinnnrnl.lt8.laurechediferite
,forTnulesacrepen1rua-istimulaJ.'8liunea. tJltimul ritual dinseriacelorlegate
estecelprilejuitde"pmereanumelui"(nlimakarana). Copilul
douinume:unuloficial altulsecret,pecareilCtlllOSCdoar
pmintii. Numelesecret11vaprotejapecopilineventualita:teaunoractiuni
magieecareitvizeaza.
.a) Upanayana
Pentrucopiiidincastelesuperioare,celmaiimportantrittial
estecellegatdemomentulmcafeaceasuntpreluatide un ,
.
207. Atharvaveda, XI.5,3.
208. Satapatha-Briihmana, X,5,4,12-13;Atharvaveda, XIX,17.
209. Miinava-Dharma-$ii.stra, II,144.
210. I6idem, 11, 146. ,
211. Ibidem, II.148;dealtfel,aeeast!conceptieestepan-indian! ereluat!
>, maitarziudebudism.Potrivitacesteia,eelceseiniliaz!t$iabandoneaz!numele
de familie devine un "tiu al lui Buddha"(sakya-putto), pentru ca el "5-a
nascutintresfinti"(ariya), cumspune,depild!,Kassapa despreel
"Fjulnaturalal CeluiBineeuvAntat,nAscutdingumsa,ni1seut din'dhamma,
modelatde dhamma ... (Samyutta Nikaya, II,221);apudM. Eliade,Nateri
mistice, trad.rom.,Humnaitas,1995,pp.71-72. '
I
" .......
i"
..... ul
78 i 'ftlosofle -T' ""-"'T-.::uman 79
nici un fel de mancare condimentata sau sarat!. Nu exist!.JieiUn fel i
de; date precise priv:ind durata studiului, daroricum este vorba despre I'"
,,''''', -,,' , " 0 peri0ada perioada studiuin;
. . . urma unor ceremODU nruahce speclale, mtre care se mentlOneaza 0
baie ritualica, motiv pentru care initiatul poarta numele de sna.taka .
("cel care s-a imbaiat"). Dupa aceasta perioadA deinitiere, eel devenit,
matur intelept se intoarce acasa, urrnfuld intemeieze 0 familie.;!
b) Ritualul nunfii. __ .,.. " 1-
Axe Ioc in casamiresii . Inprealabil, mireasa se imbaiazain i
apli parfumata pune 0 naframa , ca simbol al fertilimtii.:l
Dupa. ee s-a imbmat aindeplinitanumite ceremonii, mirele esteCOndus:l
de un grup de tinere la casa miresei. El ofera miresei 0 rochie 0
Rudele incing mireasa cuUn cordon de lana, de culoare "I
avand trei amulete purtatoare de noroc. in continuare se aduee
un sacrificiu se diferite acte ritualice pentru ca tinerii sa
aiba noroc inviata intre altele, mirele sau preotul trebuie saincoqjoare
cu mireasa focul sacrificial, iar apoi lase sa se pe 0 piatra.
Dupa aceea, insoti tade mire, mireasa va face spre nord-
est. Lafiecare pas se rostea 0 fonnula magica. intimpul acestui ritual ,
se alunca apa pe capetele mirilor. Luandu-se de mana, mirii erau I
in noua lor casa, unde era adus focul nuptial. Pe parcursul I
primelor trei nop?, sotii trebuiau sa traiasca in castitate. Noaptea I
'\l'ebuiau sa doarma pe pamant nu aveau voie saaiba asupra I
10rl}ici un fel de alimente sarate sau condimentate. Unadintre celemail
obligatii ale sOjului in calitatea sa de cap de familie era i
aceea de a intretine focul nuptial. Acesta este acum focul din vatra II
casei, locul unde se aduceaujertfele zilnice. !
I
5.3.2. Riturile solemne (srauta) I
l
Caracteristiee pentru aceste ritualuri sunt, inprimul eele
trei focuri sacrificiale sacre, pelocul sacrificial conform unor
I
prescrippi foarte exacte. Riturile soIemne erau de unul sau
I
i
mai competente bine delimitate in.aceastAprivinta
Aceste ntun erau destinate, doar oamenilor bogap., pentru ea
era nevoie de foarte pre.oli,
macceslbile oamenilor de rilnd. Multe dintre astfel dentualunneceSItau
pregatiri indelungate. Stlipanul victimelor ce unnauafi sacrificate1rebuia
deseori saposteasca sa parcurga 0 perioada de abstinent! sexuala;
de asemenea, inmulte cazuri, el sopasaemu unor ritualuri de
pUrificare consacrare.
a) Agnihotra
Este vorba de un ritual iilnic, consacrat sacrificiului focului.
Cu acest prilej, dimineata seam,se aducea lapte casacrificiu zeului
Agni, zeul focului212. Jertfa era adusa de clitre un singur preot,
adhvaryu. Comparativ curiturile solemne periodice, acest ritual era
deosebit de simplu.
b) Sacrificiile din zilele cu luna noua lunapiina
Acestea se extind pe parcursul a doua zile, fiind conduse de
catre doi preoti. in prima zi se fac pregatirile necesare: cel ce ofera
. sacrificiul trebuie sase abfina de la consumul oricarui fel de carne sa
:vite orice act sexual, radaparuI capului barba sa nu minm.
In ziua urmlitoare, preglitirile se continua imediat dupa incheierea
ritualului agnihotra.lntre altele, se sfintesc vasele ce vorfi folosite in
cadrul actului sacrificial, se diferite ritual uri pentru
indepllrtarea demonilor, se coc prajiturile ce vor fi aduse
se inalta altaru1 (vedl), se lemnul iarba care vor fimistuite
de focul sacrificial, se prajiturilepe altar etc. Incele din
unneazasacrificiul insine: dupa ce seaprinde focul, sunt invitap zeiisa
ia loc pe altar, Iise aduc ca sacrificiu unt prajituri, iar participanpi
primesc ei partea lor dincele sacrificate.
c) Soma
Cel maisemnificativ dintre ritualurile vedice este cel al bauturii
sacre - soma. Aceasta bautura reprezinm elementul esential al
21L.Cf. Satapatha-Briimana, II, 6. 3. 7.
81
'
,
"#
89 India.Religie'Ii,filosofie
"--#--""
"sacrificiu-soma", dealtfel0 denumirevalabilapentru0
J
serieintreagaderitualuri,dupi1cumvomvedeamaideparte.Sacrificiul
insinenecesitaprega.tiri ceremoniipreliminaredeosebite erafoarte
'complicat. cum"seinenlioneazainliteraturavedica,laacest
sacrificiuparticipau16Preoli
Bauturasacrificialaseobpneadinplantacu nume,
soma, 0 plant!deculoaregalbenB..Pregruirea bauturii,care seconstituia
intr-unelementimportantalsacrificiuluipropriu-zis,serealizaprin
tescuireaplanteicuajutorulunorpietre.Suculobtinuterastrecurat
I
intr-unvasdelemn,undedupaaceeaseadaugaapa lapte.Uneori
seadauga lapteaem orez.Seafinnadespreaceastabauturacaar
fifostfoartealcoolica.eutoateacestea,intrucliteaeraprodusa
conswnatain estedepresupuscaprocentuldealcoolnu
era deridicat,fermentatiafiindfoartescurta.Tocmaideaeeea
estefoarteprobabilcasuculobtinutsafi continutvreosubstanta
otravitoare,caresafiprovocat0 staredesurescitare,dehalucinape.
cumsubliniazatextelevedice,bauturaconfereaputere in
luptalorimpotrivademoniIor,dar oamenilorparticipantilaritual,
inducandu-le0 staredeextaz.Deasemenea,princonsumulacestei
bauturi,serestabilealegaturaintrezei oameni, dinurma
dinbinefaeerilenemuririi(amritai
I3
Dupa cum spuneam, exista 0 serie de aite ritualuri
complementare,legatedirectdesoma. Primuldintreacesteaera
agnistoma, avandlocinfiecareprimava:raEracunoscut subnumele
deekiiha ("duratauneizile'').Aceastapresupunecaritualulrespectiv,
inclusivtescuireaplantei, pep31'CU1'Slll uneisingurezile.Existau
insa diferiteeeremoniahnipremergatoare,caresederulautimpdemai
multezile.Cu acestprilejsesacrificaunumaipupndetreianimale.
Unaltritualasociatsacrificiuluisoma, eadevaratfacultativ,
esteagnicayana, "stivuirea(caramizilorpentrualtarul)focu1ui".Dupa
,
213.lk;veda, VIII,48:"AmMutacumsoma, amdevenitnemuritori;amfost
iluminap,i-amgru.itpezei".
I I
postvedismul
cummenponeazaMirceaEliadi
14
, pebazatextelorvediee,euacest
prilejerausacrificatecineivictime,intrecarel1iunbarbat.Capetele
acestoraerauapoiincastrateinprimulrandde caramizi.Pregatirilein
acestsensseextindeaupeperioadaunuiandezile.Altarul,ridicatdin
10800decaramiziziditepecinciranduri,capatafonnaunei
simbolizndascensiuneamisticaasacrificantuluilacer.Inacceptiunea
cercetatoriloravizati,sacrificiulunuibarbatreactualizaautosacrificiullui
-Prajapati, iar const:ructiaaltaruluisacrificial simbolizarecrearealumii,
5
innoireaactuluicosmogonic
2
1 ,
In context,teXteIevedieeconsemneazaunaltritual
dlk{iii, caruiatrebuiasafiesupusorieinesepregateapentru
sacrificiulsoma.rutualulavearostuldea-Iintoarceperespectivulad
originem, lastadiulfetal.PotrivituneirnenpunidinAtharvavedcl
l6
,
in cadrulacestuiritual,noviceleesteasimilatceluiincursde
pentruadeveni aptsaexecutesacrificiulsoma. Acestsacrifieiu
presupune0 sanctifieareprealabilaasacrificatorului,insensulunui
regressus ad uterum. Prin acest ritual preliminar, sacerdotii il
transfonnadin nouinembrionpeeelpecare il initiaza
21'
.Maitriiyani-
Samhitii
218
afirma ca inipatul dupaaceealwneaaceasta
"se inlumeazeilor".intruclitadevaratasa serealizeaza
prinsacrificiu
219
; estevorbade saspirituala
220
, candel
anuleazapropriaexistentabiologica,cfuldelrevineintr-osiruatiecare
este,in timp, primordiala,adicavirtuaIitatepura
221
,"
214.Cf.M.Eliade,Istaria credinlelor.# Meilor ... I,pp.228-229.
215.Cf.IJgveda, X,90;Satapatha-Briihmana, 1,6.3,35-36;X,4,2,2.
216. AthClMlaveda, XI,5,6.
217. Aitareya-Brlimana, I, cf.Taittii"iya-Samhitli, 1,3,2;VI,2,5,5.
2I8.MaltriiyanJ..Samhitii, III,6, 1.
219.Ibidem, III,6,7.
220. Ibidem, III,6, I.
22I.MaipeJarg,M.Eliade,Naileri mistice, pp.72-75;idem,Sacrul#profanul,
pp. 171-175;M. Mauss,H.Hubert,op. cil. pp.64-67.
82 ReHgie-lfilosuDe
d) Rajasiiya
Acest ceremonial al "incoronarii regelui" nu emunritual
ihexc1usivitate cu prilejul preluarii tronului. EI se repeta periodicl1?e
parcursul domniei. Inipal, ceremonialul erarepetat anual, avihld scophi
de a consolida regalitatea, de a asigura fertilitatea de a restabili
ordinea cosmica..
Este foarte probabil ca rajasiiya sa fi constituit 0 varianta
prescurtata a unei serH de ceremonii anuale menite sa restaureze
Universul. Regele ocupa un loc central, intrucat, asemenea
sacrificantului, elintruchipa oarecum cosmosu1
222
Cele trei etape principale ale ritualului semnificau, intr-adevar,
succesiv revenirea viitorului suveran la starea embrionars., gestapa sa
timp de un an sa mistica in calitate de cosmocrator, el
fiind identificat in timp cu Prajapati cu cosmosuL Prima
faza a acestei caIatorii mistice - reintoarcerea la stadiul prenatal avea
semnificatiaaneantizmii individului. Inceade-adouaetapase nstituia
noul trup al suveranului; in a treia regele dobandea su:h:tatea
asqpra eelortrei lumi, adicaine&na cosmosul devenea stapan allumii.
Inmomentul ungerii sale, el stateapetron, cu brateleridicate, ca un simbol
al axei cosmice (axis mundl) care lega eerul pamantul. Devenea un fel
de centru allumii, in sensu! ca: dobandeasuvemnitateaasuprauniversului
spapo-temporalin ansamblul sau223.
e) Asvamedha
"Sacrificiul calului" este, in fapt, eel mai complex dintre riturile
vediee, numit de altfel "regele riturilor". Nuputeafi organizat decat de
catre un rege incununat de victorii. Festivitatea em organizatliprimavam,
clndrespectivul rege invitala tIDprfutzritualicpesacerdotii care se ocupau
222. J .C. Heestennan, The Ancient Indian Ro/al Consecration, Haga, 1957,
p. 7; cf. A. M. Hocart, Kingship, Oxford, 1972, p. 189 sq.; apud M. Eliade,
Meflstofel $I androginul. pp. 145-146.
223. J. C. Heesterman, op. cit., p. 101 sq.; M. Eliade, Meflstofel androginul,
pp. 146-147; cf. idem, lmagini $I simboluri, pp. 33-69; J. Auboyer, Le tfone et
son symbolisme dans I 'lnde ancienne, Paris, 1949, p. 79 sq.
83
desaclificiu, prnz ce constadintr-o mancarepregBtitain patru feluri din
orez fiert in ape.. Seam, dupa ritualul agnihotra, regele se lang!
sopasapreferatAin fata focului sacrificial, underam.aneauimpreunB.toot!
noaptea, tarasa intrelinArelatii sexuale. in ziua utrna.toare em adus un
aJ.lll3sarcare urma sa fie pregatitpen1rusacrificiu. Inurma unorceremonli
ritualiee, acesta em eliberatin directianord-est, fiindinsopt de alti 100 de
cai batr8ni sau castrap. Un numar de 400 de tineri primeau insarcinarea
deasupraveghea arrn8sarul pedurata unui anintreg, pentru ca acesta sa
nu se expun! vreunui pericol, sanu intre in contact cu vreo iapa sau cu
vreo apaconsiderataim.pura caD.dperioadadeun an s-ascurs, arm8saru.l
este adus inapoi. Sacrificiulin sine dureaza trei zile. inziua a doUB.; dup8.
anumite ceremonii speciale, se jertfesc diferite animale domestice. Dupa
aceea, annBsarul, care11 reprezi.ntapePrajapati, pregatit pentrusacrificiu,
este sugrumat Cele pa1ru regine ocolesc cadavrul, iar sotia principaIa se
intinde aJAturi de acesta; peste ei se 0 mantie, iar regina simuleaza
un act sexual. in acest timp, preotii femeile prezente fae schimb de
cuvinte obscene. Cand regina se scoals., armasaruI este tWat in bucap,
sangele este fiert carnea fripta.. Ziua a treia se incheie eu 0' baie
purificatoare cu alte ceremoniiritualice complementare. I
x Lr: El'A 224 I, dha . .
DUpa cum arata J,Y..t.lrcea laue , asvame are 0 ongme
indo-europeans., intrucat anumite reminiscente ale acestui sacrificiu se
g8.sesc la gennani, iranieni, greci, romani, anneni, dalmap etc. Esteposibil
ca, initial, acestritual safi fosto sarbaroare deprimavara, un rit eelebrat
Cll ocazia Anului NOll. Sacrificiul calului, identificat cu cosmosul-
Prajiipati, reactualiz.eaz.aaetul cosmo gonic. In timp, aSvamedha
constituie un ''mister'' de tip ezoteric225. El estemenit saregenereze intreg
cosmosul, sarestabileasca toate clasele sociale vocapne
126
224. Vezi M. Eliade, lstoria credinlelor ... , I, pp.229-230.
225. Vezi Satapatha-Briihmana, XIII,4,2,
eel care, brahman fund, nu de aSvamedha, absolutnirnic, nu este un bralunan
merita sli fie pmdaf'.
Vajasaneyi-Samhita, XXII, 22; M. Eliade, lstoria credinlelor ... , I, p.
230ndem, Meflstofel i androginul, p. 145.
-Vedi8mul i postvedismul
84 Indta.,Religie,,"i mQsofie
t) PurU$amedha
In Sraitta-Siitras se vorbete chiar de un "sacrificiu al
bm-batului" (puru{lamedha). tn muite puncte, acesta era similar
"sacrificiului calului" (atvamedha), fiind conceput ca un fel de
completare a acestuia, in sensul ca el putea conferi sacri:fiantului in
plus tot ceea ce as-vamedha nu reuise. eu toate acestea, multi
cercetatori penduleaza intre cele doua ipoteze potrivit cm-ora
puru{lamedha ar reprezenta fie un prototip dispwt in timp al
"sru..'Iificiului ca1ului", fie 0 simpl!imitatieteoreticaaacestuia.
Mircea Eliade
227
ii expune propria convingere pornind de
la faptul ca in timpul era recitat cunoscutul
imn cosmogonic Puru{lasukta 8. In opinia sa, identificarea victimei
cu Purusha-Prajiipati presupune identificarea dintre sacrifiant i
Prajiipati. Pe aceeai linie, el demonstreaza ca sacrificiul
purutmledha ii gasete 0 paralela concludentainmitologia germanica.
Ranit de lance i atAmat de '''Arborele lumii" (Yggdrasill)229 timp de
nollA nopp-, zeul Odin se autosacrifica pentru a dobandi inte1epciunea
i a stapam altamagiei
230
Sacrificiul zeului se reactua1iza dupa fiecare
nona ani prin spanzurarea a nona oameni 1a UppsaJa i prinalte victime
animale. Lucrul acesta il face pe Mircea Eliade sa creada ea
puru{lamedha se sav8rea efeetiv.
6. Eshatologia. Cultul mortilor
6.1. Eshat%gia
.8gvedanu aminte!?te nimic despre 0 transmigrape a sufletului
dupa moarte, ei doar despre 0 post-existent! a celor buni printre zei
sub indrumarea lui Yama despre 0 c8.latorie a celor rai intr-o regiune
227. M. Eliade, Istoria credinleior ... I. p. 231.
228 . .&veda, X, 90.
229. C N. Achimescu, op. cit., pp.431,436.
230. Havamal, 138.
'!It-.-V-edismulipostvedismUl
8S
subterestra, Ia care se face lnsa numai obscur aluzie. referiri
Ie gasim i inAtharvaveda i in Brahmane. Fapteleii primesc rasplata
sau pedeapsa doar in lumea de dincolo, pentru ca in Upani$ade ele
sa aqioneze automat ehlar in earele
savate!?te.
In .8.gveda nu exista nici 0 noliune care ar putea fi tradus!
prin Cllvantul "suflet". Exista, totui, anllinite expresii care ar putea fi
iedate printr-un'substitut a eeea ce se'iritelege inmod curent prin .
tsl11
et
: manas ("gand", "COTItiint!"), am ("viafA"), iitman ("suflu",
"Viata") i tanu("personalitate", "sine"). Abia la s:tlritul perioadei
vedice se ajunge la conceppa despre un "sufiet". in1Jgveda,
descoperim eredinta potrivit eareia eel decedat va trlti mai departe
avand chip ca i in viata pamanteasca. Tocmai de aeeea, in
nenUIIlW:ate imnuri rigvedice, folosite in cadrul rituaIurilorde incinerare
a cadavrului celui decedat, era invocat zeul focu1ui, Agni, pentru a nu
vatama cumva trupul decedatului231. '. ' '" ..
In plus, in literatura brahmanicli, se insista serios asupra
modului incare, dupa ineinerare, diferitele componente ale decedatului
se contopesc cu antunite elemente din natura lji asupra felului incare
I I aceste elemente transfera eelui deeedat in eeruri eeea ee au preluat;
ehiar intr-un imn de inmormantare din.8gveda
232
se eonsemneaza
acest fapt: "Ochiul vamerge spre soare,' iar sufletul spre vant".
Post-existenta printre zei este mentionata in muite dintre
imnurile mai vechi din 1Jgvedaca0 grape,special!din partea zeilor, in
fl
d' . A .233 I J 234 1,1;- TJ' 235
acest sens nn mvocatl gm J.Y1aru!1l ,mltra- y aruJ)a ,
Soma
236
alti zei. Ulterior, Yama apare in ipostaza celui care a
231. Cf. Atharvaveda, IV, 34, in care zeulAgni este invocat sli nu ardli organele
sexuale ale decedatului, tntrucat multe femei Ie in ceruri.
232 . .lj.gveda, X, 16.
233. Ibidem, I, 31, 7.
234. Ibidem, V, 55, 4.
235. Ibidem, V, 63,2.
236. ibidem, I, 91, 1.
86 ". ReUgie'i'filosofie
descoperitca1easpreinaltimileluminoasealeeerului,eltrone.a:z1f:tWolo
tiadunapetop.eeideeedati
237
. "
PentruaaccedeinimparapaluiYama,"sufletu1"celuidecedat
trebuiasa.treaea.eubinepeIAngaceidoieainipestrip,eucatepatru
oehi eunasullataparp.nAndluiyama238.Eiaveauindatorireadea
paziintrareainlumeaeerului nupermiteauaecesulorieui,deunde
rezuWiea,dupamoarteavealoe0 judeeataaeeluideeedat.
e1tronaundeva..
petrec8ndcuzeii decJefbnctf42.De:fi.m.q:iicontinuausatraiasca
mrademoarteinjmulluiYama,avndpartedeobucuriepetma.neD1:l1''1amasa
desad::moare"a:zeilol
43
.lmpampaluiYamaestedesllsain:fi.mcPedepercep1ia
autorilorvedici.Pedeoparte,eaesteprezentatacamfeldelocalimbuibarii
detipepieurian
244
,iarpedealtapartecaostare cao
stm:eincarefiecaredefunctestepatnmsdeostaredebea1itudineinterioara,de
I Dupiiewnaminteam,Q.gvedafacedoarreferirialuzivelasoarta
celorraidupamoarte.Eisuntimbnmeipdecatrezeiilndra Somailp,
(vavra),intr-unintunerienelimitat,intr-obeznatotala46.
Eshatologiarigvedieaestepreluata dezvoltatainimnurile
dinAtharvaveda inBrahmane.Multmaidetaliat,anumiteversete
dinAtharvaveda
247
descriusituapacelorrW.capeunainimaginabila,
datoritapedepselorgreleeare-i pe dupamoarte:
237.Ibidem,X,14, L
238.Ibidem,X, 14,10.
239.Ibidem,X, 14,14.
240.Atharvaveda,XVIII,2,48.
241..8gveda,IX, 113,7.
242.Ibidem,X,135,1;X.14,7.
243.Ibidem,X,14,10;Atharvaveda,XV111,4,10sq.
244.Atharvaveda,IV,34.
245.Cf.8gveda,IX,113,7.
246.Ibidem,VII, 104,3;X, 152,4;IV,5,5.
247.Atharvaveda,V, 19,3.
F"
postv.edismul
87
"Aeeia aeoloinbaJpledesAnge,
Plirulpropriueahranamorfolind.
Varsatelelacrimi
" Alejeluitorului,ehinuitului,pecare"
Leauzeiieaapa.debaut,
Chinuitoruledebrahmani,ttisunttiehotarate".
II Brahmaneleseocu.pamaimult desitLJatiacelorbuni dupamoarte.
J.iJ .. __ .. eu
:t trupeucareaudecedat ;acesttrupvafl,msa,unultransfigurat.In
confonnitatecusaetificiile viataactuala,mulpoameni
sevorlU'8niinlumeadedincolodoar0 datalapaisprezecezile,lapatru
luni, ladouasprezeceluni,laosutadeani,sauehiarnumaiau
nevoiedehrana
249
Eivoraveaposibilitateadeat:raiintr-ocomuniune
euzeii,sauehiareuAbsolutulimpersonal,cuBrahman
2SO
. .''"c,-. Riturifunerare
. -
Aeesteavizeazaatatsituafiaeeluidecedatindrumulsauspre
lwnea dincolocat proteepacelorapropiap.aeestuia,eaunnarea
contaetuluiloreuel.Deeelemaimulteori,cadavruleraineinerat;se
practica, inhumarea,cumarfiincazuleopiilordecedatisub
vfu:stadedoiani,dacanucumvaemuabandonaji,pur simplu,undeva
intr-opadure.Ritualurilelegatedeineineraresauinhurnareerau
savariiitede0 rudaadeeedatuluisaudeunpreotadhvaryu.Inainte
depreluareaeadavruiuidinfamiliese anumitepregatiri
preliminare.intrealtele,trebuiauadusesacrifieiistapAnuluimorplor,
Yama,boeitoareleseloveauInpiept pestecoapse,iardeeedatul
erasproat,1mbrlicatinhainenoi lmpodobiteuflori.Cortegiulfimerar
248.Cf.Satapatha-Briihmana,lV,6, 1, 1;XI,1,8,6;XII,8,3,31.
249.Ibidem,X, 1,5,4.
250..Cf. Aitareya-Briihmana, III, 44; Taittii'iya-Briihmana, III, 10, 9, II;
Satapl:Jtha-Briihmana,II,6,4,8;Ibidem,XI,4,4,2. I
88
-*--
..
India. Religie filosofie
sedeplasaspresud,indirecpaloculuiincinerarii.Niciunparticipant
nuavea voie priveasca.inapoi.tnmmaunorceremonialurispeciale,
cadavrul era pe rugul amplasat acolo, dup!care sotia
decedatuluise inparteadreaptAaacestuialnaintedea:fiaprins
focul,sofiaerainvitata,prinrecitareaunuitextdinJ.?gveda
251
, sase
mairidice0 data,untextcaremaitarziuvafiutilizatcaargument
impotrivaincinernriisop-iloraUituridesopidecedap.
Participantiilaincinerareerauobligatisa.sesupunaunor
ritualurispecialedepurificare,incadrulcaroraerauutilizatediferite
formulemagice,fum flori.Rudeleceluidecedaterauprivitetimpde
catevazileca fiindimpure.tnaceasta elenuaveauvoiesa
manance, atinga.apa sa.studiezeVedele. tnplus,fiiiceluidecedat
erauobligafila tirnpdeunandezile,saucelputin
doua.sprezecezile,iar trebuia totrestulvietiiin
castitate.Dupacatevazile,restul loculdeincinerare
dupastingereafoculuierauadunate inhumate.Multavreme
aceea,rudeleaveauindatorireadeaaduce jertferegulatpentrucel
decedat.Acestejertfespecialeeraudeosebitdeimportante,intrucat
maitrebuiasamaitreaca.untimppamcedecedatulintrarealmentein
"lumea parintilor"(pip-Ioka), adicaa tnaintedeaceasta,
elvarataciinjurulcelor inviataca unfelde"fantoma"(preta).
Ulterior, decedatulnusevamaibucuradesacrificiispeciale,el
mulpnnindu-secuaceleaaduseinmod tuturor in
randulcaroradejaaintrat.
251. VeziJ.?gveda X, 18: "ridieli-te,femeie, sprelumeaeelorvii; tustai
ala.turi de unneinsufletit,vino!".
I"
,i
!
_. "'-_ -: 'J" C .... .. ..", ....- _'.
, '1"
Ill.HINDIDSMUL
SAU "COMPLEXULOPOZITIILOR"
._ i-
estehinduismul?"",.'_.___ __.r',.
Serialungadecurentereligioase,careseprofileaza.dupa
perioadaVedelor, estecunoscutasubnumeledehinduism. Trecerea
delareligiavedicalahinduismnureprezintanicipedeparterezultatul
uneievolujiiulterioareavedismului.Dealtfel,religia insinenu
neofera0 imaginecorectaarealitap.lorreligioaseinansamblullor din
perioadavedica..Literaturavediclilust:reazainprimulrandreligiaclasei
superioareariene,oferindu-neinschimbputinedatedesprereligia
claselorarieneinferioare absolutnimicdespreceaapopulatiilor
autohtone,cuceritedecatrearieni.Multevestigiitipicepentrureligia
preariana,descoperiteinurma arheologice,Iegasimin
hinduism:statuidezei,cinstireazeiteilunii,adiferiteloranimale a
unordemonicuchipde etc.Pe dealta. parte,miturile
vedicesupravietllesc,intr-ofonnasaualta,prinhinduism.Ambele
cea ceaautohtona, auconvietuitlaolalta.pemai departe,
influentfuldu-serecipmc.Esteevidentcahinduismulnuestealtcevadecat
rezultatul convietuirii simbiozaacestordonacultmi,esteprodusutvietti
spirituale materialecaracteristiceambelorcu1tmi
252
Pedealtaparte,fiecareomse - potrivitacesteidoctrine
- inmediulpecare-lmerita caruiacorespundedinpunctdevedere
alcapacitatilorindividuale vocatillorautoasumatecaefectalexistentei
saleanterioare. sefacecafiulunuianumitomestecalificat
"predestinat"dela pentru asuma"marcadistinctiva"a
tataluisau pentru ocupaloculsauinlume.Deaceea,elestein
profesiuneaparinteluisau confinnatdefinitivineaprinritualurilede
transmitere, pepatuldemoarte,inurmacarora,chiarin
situatiaincaretatalarsupravietui,fiuldevineautomat familiei,
paterfamilias. Inacestmoment,fiul11 elibereazapeparlntedefuncp.a
pecareo'indepliniseinaceastAvialA in timp,vaaveagrija
deoficiereaserviciuluisacrificial
303
Din cauza,0 liniefamiliala
nuvasucombaatuncicndlipsesc pentrucapotavealoc
adoplii,cicandvocatia traditiafamilieisuntabandonate.Totlafel,
din motiv,amesteculcastelorpresupune- inaceastaviziune-
sucombareasocietalii,careinacestcazdevine0 gloatainfonna,incare
oameniisereprofileazAdinPlll1ctdevedereprofesionaldupabunulplac,
302. Ibidem, p.110.,
303.Cf. Aitareya-Upaniiad, IV,4;Jaiminia-Upaniiad, III, 9,6; MUQ(faka-
VI, 30; IJgveda, IX, 97,30; Satapatha':'Briihmana, I, 8,1,31;
I,5,17.
:.. ;1
::.
-+.'--,." ... ,
.,Binduimiulsau.,complexulopozitiilor" ,
f
I
regimulcastelordinIndia propuneconservareaabsolutaasocietAtll
culturiitradiponaleproprii,cutoateriscmilecaredecurgdeaiciinplan
economic,social -"" .".',.,. -'-'_0._"'_ 0,'
oaltaconcluziefoarteinteresanta,caresetmge context,
estecainm8suraincarereligiahindusaseidentificacu"legea" sedistinge
despirit,eapresupune,tara niciunfeldetagada,0 supunereoarba.0
cerenecondiponatordineacosmica individuala,cuimplicapiamtde
-,'-'" .... ---- .,..,.,.,.,.- _....... ----.-...:e:.. .. l-,....--z.. -... -.-'- --_....... -..
, I
profundeinplimulreligios,oar ACest ucrureieseinSpecialdin
faptulcaunomesteprivitcahindusinfunqiedecomportamentulsaubun,
ci nuinconfonnitatecuceeaceelcredesauface;mai precis,infuncpede
"indemanarea"sadeaacponaconfonnlegii.
Umbileindienefolosescdoua.notiunipen1IUadefini"casta": varJ;rJ
("culoare","culoarea"pieJii) "farnilie'').Jati suntfamilii,
insensullargalcuvantului,saugrupmidefamilii careaucevaincomtm,
!araaputeaspune,dealtminteri,intotdeaunacaestevorbade
origine,cimai faptulca.grupiiriletrebuiesase'supunaunui
cod comun de prescriptii. Acest cevain comun, care tine de
apartenentalaungruprecunoscut,vafiaparatdeelecumultavigoare,
membriigrupuluirespectiv"izolandu-se" "exchmmd"celelalte
grupuri,practicandendogamia,adicacasatoriaininteriorulgrupului
re:fuzandoricefeldealianteinexterior.
InIndiaexistamii miideasemeneagropedefamilii;practic,
societateahindusasecompunedinnenumarateasemeneagrupuriinchise,
fiecaredintreeleocupand0 pozip.especialaincadrulunuisistemmai vast,
intrucat,dincolodeaceastavarietate,0 ideologiemilenaraasuprapus0
altaclasificaresociala,0 ierarhiedemarl caste,denumitavar.{Xl. f
Primamarecastadintreceletreisuperioareesteceaa
brahmanilor. Invechime, eraudetinatoriiprinexcelenta
aicuvaotuluisacru,ai Vedelor. Eiinvatau formulele
sacrecetrebuiaurostiteincadrulritualurilorreligioase.'Erau
clerici,dar oamenidecuitura,alcatuiautratatesaucomentarii
alescrierilorsacre,organizauviatareligioasa sarbatorile,
122 IDdla.ReIigiefI-
lJI
ro
lie
f
Bindulsmulsan.cOIIlplexulopozllillor" 123 1
ppezie i muzica, de dans <?u an,,:mite ocazii.'
indeplineau functiadeastrologlipSlhologlpentrufamlIn, moarte.Vegetanan ,mancandfrugal,respectandvlat
a
toate
deasemeneapentruregi sau--T
defavorabilemariloractiunicetrebulaumtreprmse,larpentru
familiiperioadeleadecvatepentrucasatorii,initieri ':.
Castabrahmanilorsementine asmzi.,:fW'asafisufentmutapi
_:
ziari$i,agenpde editon .. .
Prininvalatura sfaturilelor,bralnnannsuntresponsabili
pentruordineasocialasaudharma pecareauelaborat-oin
ministrubrahman.Numaiunbralunanesteaptsa cunoascanonnele
religioase- nunumai- aleconduiteioamenilor, ceaa
regelui:texteleTraditieisunttoateoperabrahmaniIor,larsocletatea
brahmanicaidea1aesteconceptiapecare0 impunbrahmanii:.
Dupaconceptiaceamaiortodoxa, brahmanpentrucate
natidinpannti nuinvirtuteaunortrasaturideosebite
intrinseci.Brahmanulnuestesuperiorcelorlalti natura,cidoar
prinpozitie. el poatedecadea, dacaactlOneaza eontrar
nonnelor indatoririlorspecificecasteisale,darintr-oataresituat
ie
elvadeveniun"omIarli casta",cinuunmembrualcastelorimediat
inferioare.Pedealtaparte,nupotisate deexemplu,simplu
agricultor(siidra) saaspirisadeviibrahman, nuesteceva
extraordinar ca0 castaintotalitatea ei sa saurceinierarhie;
insa,oricum,unanumeindividnupoatedecatsaapartinlicasteisau
grupuluisausocial,intrucataltfelcondipasaesteunadintrecelemai
nenorocite,avdndinvederecaeltrebuiesasebizuiedoarpesine
" .. . x:305
peatSru
304. Ch. Malamoud afinna,pedreptcuvant,cli.nutotibrahmanii j
nu tOti preotii sunt brahmani; vezi Ch. Malamoud, Le Grand Atlas des
religions, EncyclopaediaUniversalis,Paris,1988,p.252. "
305.VeziM.Biardeau,Hinciuismul, p.34.
egalicuel,pentruanusespurca.AcestlucrunuVIne, m
.contradictiecuobligatiadeanuconsumadecdtresturileprovenitedin
I hranadevenitao:fiandasacrificiaIa.Viataluiesteausteradatoritaatator
restrictiiseveredecaret:rebuie tinaseama a de
i avere.Sotiabrahmanulw- teoretlc,una- trebwesatinaseama ea
deobligatillesotuluiei trebuiesafiemaiputinorientataspredorint
e
senzuale(kiima) decatcelelaltefemei
307
Viziuneaierarhicaasuprasocietatiiumanepresupuneautomat
cadharma nuare continutpentrufiecaregrupuman.Fiecare
arepropriasadharma, svadharma. Aceastadinurmacorespunde
funcpeisocialepe care0 indeplinetefiecarecastainsocietateahindusA:
353.M.Biardeau,Hinduismul, p.59.
354.M.Hulin.L.Kapani.loc. cit., p.346.
Uneori,dharma esteclasifieataimpreunaeunotiunile
artha, interesul,avupa, klima, placereaiubirii
. ..' a simturilor.Acestetreinotiuni desemneazaceletrei scopuri
...__prjJ:icipaleale,vietii(trivarga).
Nopuneadeklima esteomniprezentainspeculap.ileindiene,
jucandunrolcentralintr-oseamadedoctrine practicifilosofico-
religioase.Condipaumana statutulfemeilorsecoreleazadirectcu
aceastadoctrina.OpiniageneraIaasuprafemeiimergedelasintagma
"Adeseori femeia-i schimbatoare ..." pana Ia elogierea sotiei
credincioase(sati), care,intr-ofamilie,esteasemeneazeiteiSr1, zeita
careintruchipeaza bogatiaiprosperitatea.Totui,este
smprinziitorfaptulcafemeiaestedescrisainprimulrand,Iabine la
roll,inraportcubarbatuldecaredepinde,inprincipalsotulei, abia
in aldoilearandin calitateasademama.Desigur,eatrebuiesafie
mama,sa-idaruiascasotuluieicopii;insa,eanu0 poatefacedecAt
daca exista atractie reciproca intre soteS6. Astfel, functia de
reproducereestesubordonataklima; nenumaratemituriatribuiein
acestsensfemeiiclriarinitiativaplacerie
s7
Svadharma femeiieste
chiardacaacestlucrunuesteexprimattotdeauna
direct.Nunumaiprostituateletrebuiesastudiezeintr-unmodcutotul
deosebitTrafatul despre klima(Kamiisiitra), ci toatefemeile,inclusiv
feteleinaintede Defapt,acestaestesingurultratattraditional
lacarefemeileauacces,intrucAtaltfeIelenusuntdecAtprelunfrlale
tataluilor,inaintedecasatorie, alesotiIorlor,dupaaceea
35
Simbolicvorbind,princordonulombilicalspiritualal"sforii
sfintite"cucareeinvestitinmodsolemn,diseipolul(anteviisin) e
legatdeguru-ul saucadeunizvorabsolutdehranaspirituala.EIare
obligatiadeararnfulecast(brahmaciirya) peintreagaperioadlide
ucenicie,iarineventualitateaincareincalcaaceastArestrictieprin
indiferentceexperientAcuceUUaltsex,rupfutdprinaceastacontinuitatea
intimitatii identificariigeneratoare da:tAtoaredeviafAcuguru-ul,
asupraluiseabatcelemaidrasticepedepse.Perioadadeucenicie
I ,
estenumit!cafiindunadesraddhii, defidelitatemaximafatade
maestrul-calauza, deMrri;;ii, arucadeascu1tare supunereabsoluta
fatadeacesta.Esteetapaincaresimplulomnatural,"animaluman",
363.Etimologic,tennenulinseamnA"conducerea"(nayana) "in (upa)
unuimaestrocareilinitiazliinVede auxiliareacestora.
364 Cf.M.Hulin,L.Kapani,loc. cit . p.351.
'0_1:' " D.I1__
150- ". ,w'.I.tI_.v-.gIe'-l'1._,
trebuie "sacrificat", metamorfozat, pentru ca viata acestuia sa clyipi1
una preponderent spirituala, pentru ca respectivul sa poata primi
puterea-intelepciune supranonnaHi a celw. "de-doua-ori-nascut,,365.
__''' __ __T insocietatea contemporana hindusa, insl1, perioada aceasta
de initiere (brahmacarin) este substituita de perioada de
bazat:a de multe ori pe nonnele modeme arhicunoscute de i.nstnrire
educatie. Dar, pentru moment, tradipa este inca mai putemica
__o __._ itnpllDe, tacite, mai degraba deem invers. Oricine
asisti1la cmsurile c1aselor primare poate constata caracterul colectiv
pasiv al metodelor folosite inpredareanotiunilor elementare de
scriere aritmetica. Se face apel mai mult la memorie, ca in perlo i
Vedelor, decat la calitatea atentiei receptArii celor comunicate.lntr-
o atare situatie, nu poate aduce nonne noi, 0 viziWle diferiti1
asupra ')lersonaliti1tii" copilului, eanu poate deveni nici pe departe un
factor de individualiZare. asti1zi se discuti1 mult pe aceasta
existi1specia1iinformati careincearcaimplementareametodelor
americane inacest domeniu inIndia. Se pWle, totu.l1i, intrebarea daci1
ei vor acest lucIU, pentru cl1, deocamdata, coala nu este decat
Wl element inplus in societatea bindusl1, dub land de altfel 0 institutie
traditionaIa pe care am
b) Grihastha
Dupi1 incheierea stadiului de discipol (brahmacarin), tanarul
are obligatia de ineepe viata de familie, devenind
familiei pe care tocmai 0 intemeiaza (grthastha). in acest ' iu al
viefH, el preia profesiunea preoeupanle pi1rintelui sau, prime$te 0
sotie - aleasi1 pentru el de catre panntii sm -, va procrea copii, va
sustine familia, va asumarolul rosturile de parinte al familiei (pater
familias), vadeveni membru a1 breslei dincare au:tacut parte
si1i. Desigur, tfuJ.aruI tatava trebui dinacest moment autoasume
eelelalte viep, identifieandu-se pe deplin, pe de 0 parte, eu placerile
365. H. Zimmer, Fi/ozojiile Indiei. pp. 111-112.
366. M. Biardeau, Hinduismu/. pp. 49-50.
ji".<' ' ,u:"'dui 1---1 'Hil" ul'
..'',put' 8m &lu'"comp llAlUOpozIta or 151
j .,., .
necazurile vietii conjugale (kama) iar, pe de alta parte, cu interesele
problemele arhicUnoseute ale proprietatii averii (arrha),
indispensabile pentru aceasta. viata. Proprietatea pe care 0 poseda
trebuie sa corespWldl1, in primul rand, nonnelor pe care Ie impWle
casta dincare respectivul face parte, dar prescriptillor prevazute de
ritualurile sacrificiale ci1roratrebuie sa se supuna. Aceasta, pentru ca,
infoartemulte imprejumri, de acum inainte familia tocmai intemeiata
vatrebui saapeleze la servieiile brahmanului .. PJ:C?otul. de casa., gurul_..
brahman, binecuv3nteazi1. asist:.i1familiain orlce cuputinti:i,
el va deveni pentru aceasta iri timp s:tatuitor "duhovnie"
spiritual, doctor de familie, psiholog consultant, exorcist, descanti1tor
vrajitor. Pentru toate aceste servieii, insa, el va incasa de la
proaspi1tulpaterfamilias onorariile corespun.zAtoare
367
.
e) Vanaprastha.
Dupi1 ce s-a identificat intrutotul eu atributiile ce-i reveneau
din calitatea de pater familtas, respectivul va trebui sa se la
fel de radical de acestea, si1 renunte la avere (artha), sa
dorintele i grijile legate de viata conjugala (kama), sa ignore inc1usiv
obligatiile sociale (dharma). Toate aceste preocupan vor fi preluate
de ci1tre fIii sm. Fiind trecut de jumatatea vietii, lui pater familias i se
deschide 0 noui1 perspectiva: aceeade aseretrage, de "aplecain pMure"
(vanaprastha) a intra in penultima asrama. Aceasti1 perioarla este,
practie,' perioada de cautare a Sinelui, toemai acesta este scopul final al
eelui de-al treileadintrecelepatrustadii ale hindusului
368
.
Perioada vanaprastha, de "retragere inpruiure", este perioada
incareeel ce intrainaceststadiual vietti abandonemAtoategrijile, ciatoriile,
ce-Ilegaudeltnne, Iauntrica.
Totu.l1i, niei acest stadiua1 vietii nu este deem un stadiu pregi1titowntru
marea "aventura" a acestei vief,i marcam. de atatea neclUloscute
3
.
37.H.Zimmer, Fi/ozojiiJeIndiei,p. 112.
368. Ibidem, p. 112- I 13.
369. Ibidem,p. 113.
..... ...
, . ,',
.. .,. . .
. ...
. .,,'
152.
.Indla.Rellgiei4ilosofte-
d) Sannyiisin
Orlee act, dar in special actul ritual, 11 cond8l1lIlipe om sase
supuna la infinit ciclului reincamArilor (saI!Bizra). Singuramodalitate
--de ate elibera dinaceasta ciclicitate este sa te de karman,
deci de societateauma.nA prin renuntareatotala la ceeace ai fost pana
in acel moment. Adie! sadevii sannyasin. Tocmai aceast!renuntare
(sannyiisa), aceasta ruptlJrA definitiva a omului cu ceea ce reprezenta
pe acesta spre adevmata eliberare
(mokfp). Inmomentulincare omul serupe de grupul social dincare face
parte-actprin exeelent!individual-, el nurecurge laacest act pentru a-
con:finnaindividualitatea,ci, dimpotriva, pentruao anihi1a,
pentru propriul "eu"(iitman) deorice
sau individualizanta pentru a contopi cuBrahman
37o
de povara karman-ului, sannyasin-ulincearca
mredobandeasc! puritatea propriului "sine" (atman), implicit a Sinelui
,....,.,& universal, a lui Brahman. Nu-l mai intereseazanimic dinaceasta lume,
... ,." din tot ceea ce tine de aceasta. Important pentru el ramane doar
litman, unica fiint!cu adevmat care trebuie eliberata de na$ere
371
moarte . Preocupat sammanaliberde oricelegaturli cuoricefiintii-
370. De aceea, afinni1 M. Biardeau, "ar fi prea simplist si1 punem presupusa
incapacitate a indienilor de a r!spunde imperativelor economice de tip modern
pe seama renunti1rii fa lume - sannyiisa - care este 0 form! hinduistA de cl1utare
a Absolutului", Ea este impotriva celor care incearcl1 s! opunl1 "spirituali:smul
hindus material ismului occidental, pentru cl1- spune autoarea - ar putea fi la fel
de corect si1 inversi1m datele problemei: forma specific hinduistl1 de a te
desprinde de lume de conceptiile pe care se bazeazl1 ea este dictata de modul
specific hinduist de a exista in lwne", Vezi M. Biardeau, Hinduismul, p. 37.
371. Nefiind conditionat de nici 0 funcpe, de nici un loc, ci "neindreptfind nici
un gand spre viitor privind cu indiferenfli la prezent", sannytisin-ul casa,
flirl1 avere "traie?te identificat cu Sinele nu mai observl1 nimic altceva".
Vezi SaQkara, Vivekacii(iamaQi, 432; 457; apud H. Zimmer, Filozojiile indiei,
p.113.
-,Bbldufsmulsau "compleml opoziliHor" 153
aversiune sau iubire, invidie sau dispret-, sannyasin-ul este interesat
, ! I!xclusivdeeliberareaatman-uluisau,deeliberareafinala-mok:a
372
Regasirea adevaratului "Sine" (atman-Brahman) reprezinta
pentru orlce sannyasin antidotultransmigrapei. De altfel,scopul '
marturisit al fiecanna dintre este aeela de a nu mai
astfel incat, candva, sa se poata elibera pentru totdeauna din acest
Ian! sufocant al reincarnarilor (sarpslira), perceput de el ca 0 fonna
de'sc1avie, de autoprizonierat. Din aceasta este foarte
irtteresant ca acei indieni care- este vorba, practic, de 0 majoritate
cov8r.7itoare-nutind m reaJ.izeze acest lucruimediat, percep eliberarea
cape 0 vocape fundamentala aomului adm.irape eel care
statutul condipade sannyiisin.
La aeest de-al patruleastadiu al viepi se poate ajunge in orice
moment, dae! ai trecut prin stadiile amintite dac! decizia in aeest
sens este definitiva. Cei care abandoneaza astfel statutul depater
familias adopta 0 existent!:tara un c!m:in familial sunt cunoscuti
sub diferite nume, intre care rlitAcitori sau intelepp (sannyasi
parivrlijaka, siidhu) de yogbini. Se intfunpla uneori zilnic in India
ca oameni care pana atunci au ocupat posturi de inalti demnitari in
stat, s-au bucurat de cele mai marl onoruri sau au fost marl bogatalii,
brusc redirecponezeviafain acest fel, sa Momentul
acesta semnifica literalmente 0 "moarte' in raport cu lumea, cu
societatea din care provin, intrucat ei trebuie sase supuna inclusiv
ritualurilor funerare proprii,lnainte de a 0 porni pe drumul pe care ei
I-au aleS. Unii ar puteafi inclinati saasimileze aceast:a alegere
unui act de penitent!, in genul penitentei dar este vorbamai
degraba de "0 schimbare de spirit", de 0 schimbare de daca
,
putem spune
.1
372, "Nu-i mai pasa. daca trupul. tesut din firele kannei, se destraml1 sau dl1in4ie,
cum unei vaei nu-i pasA ce se intampl! cu ghirlanda pe care i-a atllrnat-o cineva
de gat, intrucat facultatile spiritului s!u se odihnesc acum in Puterea Sffint!
(brahman), esenta fericirii".lbidem, 416, apud ibidem.
373. Cf. A. K. Coomaraswamy, Hinduism # Budism, p. 79,
......
....
155
I'
154 .. RelilJle.i4ilosofie-
""}:"'.r,..-,
ParadoxaI, sannyasin-ul care renunta la soeietatea a
trait panB. odinioara, este obligat, satraiascain simbiozaeu
aceasta pe mai departe, intrucat el poate acoperi singur nevoile
materiale de supravietuire, oricilt de restrictive ar fi acestea: Tocmai
de aceea, se spune ca un sannyasin nu critica neaparat societatea,
valorile sau zeii acesteia, ci apeleaza mai degraba la 0 relativizare "in
bloc" a Ceea ce "Iumea" considera adevarurl :]i valori. AstfeI, el
considera viata din interiorul oricarei caste, implicit ritualurile
devoponale specifiee acesteia, drept un"vis colectiv", 0 iluzieuniversala
(maya). Pentru cel ce a renuntat la lurnea structurile ei actuale,
membrul fiecarei caste hinduse duce 0 existenta repetitiva, el
vegetarizeazA pur simpIu, tara sa incerce sa faca ceva cu viata sa, sa
o directioneze intr-o directie imediata dorita de el Relatia
ignoranta-dorinta nu este pentru orice sannyiisin nimic alteeva decat
expresia autoprizonieratului de care vorbeam, reprezentarea concreta
in fiecare dintrenoi a supunerii oarbefatade maya. PentrueI, prizonierii
societatii imp8rtite in caste se prezinta caunfel de"somnambuli" din
. d 374
acestmotiv,relUL.i:1;)i'1tnal Ow.J..l..lQ.cuel .
Privit din aceastaperspectiva, sannyiisin-ul hindus se plaseaza,
in afara societa.pi pe care 0 contesta 0 ignora, chiar 0
El este inclinat tot mai mult sa prefere extremele, in
cautareaunei libertAp metafizice absolute; el devine cumva "anarhic"
chiar "antisocial,,375.
Dupa ce pm-asit propria casa, conform Dharmasiitras
I
de odinioara, orice sannyiisin nu mai are dreptulia 0 noua locuinta
proprie. El trebuie sa caIatoreasca permanent, :tara 0 anumita I
374. M. Hulin, L. Kapani, IDe. cit., p. 348.
375. Trliind exclusiv din sannyasin-ul este 0 fiintli lipsitli
completamente de 0 autonomie economic!, este incapabil s! prin
forte proprii acpuni de caritate specifice monahismului Este foarte
eli regl!.sim astAzi in hinduism nopunea de "serviciu social" (sevii), dar:ea nu
reprezintl!. altceva dec8t 0 inovape de data relativ recentli (sec. al XIX-lea),ca 0
consecinl! a deschlderii Indiei spre lumea european!. Vezi ibidem, p. 349.
1
I I
..... -Bhldu.ismnl san "complexul opozitillor"
sa pu poposeasca niciodatA doua nopp.la rand in sat, nici mai
mult de cinei llOPti la rand in A vern aiei "prototipul"
eetetorului ambulant dintotdeauna. Acesta schimba locul etapizat,
pentrua supravietui. Foarte interesant este caintotdeauna, de-a lungul
istoriei, doar singur, pentru ca se re:fi.l2'A in
general ingrup. ale anotimpului
ploios, dacaesteposibil, sannyiisin-ul poate permite gaseasca
aaapostul in1r-un loc el
aceastasituatiesingur, caute sanuaccepteniciunreI decamarazi.
Sastrele "ortodoxe" pun un accent preponderent pe viata
celibatara a unui sannyiisin, practica hindusa modema este mai
flexibila. Cei consacrati acestui stadiu al vietii trebuie sa fie buni
cu orice creatura, trebuie sa-i caracterizeze totdeauna
adevarul sinceritatea. Unui sannyiisin nu-i este permis samai aprinda
niciodata focul, fie pentru a aduce sacrificii, fie pentru a gatL El este
obligat sa se hmneasca doar din retinBnd din acesta alimentele
trebuitoare exc1usiv pentru 0 singura masa. De asemenea, nu trebuie
sa se sirpta niciodata satul, ci saconsume doar amt ca.t Ii este necesar
pentru supravietuire; se dispenseze de restul, mai putin de hainele
pe care Ie Chiar hainele care Ie poarta nu pot fi orice
haine, ci haine vechi, purtate de altii 76.
Inhinduismul contemporan se constata 0 decadentaastatutului
originar- sannyasa, intre altele pentru faptul ca la acesta au acces
to ate casteIe, inc1usiv femeile. apoi pentru faptul ca monahii -
sannyiisin-i se pot casatori piarda acest statut. Vechlle texte
sacre avert:izeaza, de altfel. caeel ce li\i-a aswnat statutul de a "renunta"
Ia aceasta viata nu la viata sexuala, va fi obligat sa
suporte consecinte ingrozitoare: el va trebui sa traiasca 60.000 de ani
ca vierme inexcremente, vultur, caine,
magar, porc, porn tara flori fructe, ca spirit rau:]i abia dupa aceea
ea om, dar intr-o subcasta ciindala.
376. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 362.
156 157
-- India.. ReUgie .i. fllosotie ,-
Initierea in treapta de sannylzsin este distinct! de la 0 secta
hinduistl (sarppradiiya) laalta. In mod nonnal. ea se realizeaza dupa
- I
o perioada mai indelungata de indrumare teste, efectuate de un
maestru spiritual (guru). Inainte de initiere se prevede.in general, 0
perioarla de post abstinen1A, apoi raderea oriem-or fire de parexistente
pe corp, dupli care incinerarea simbolicaa cadavrului celui cese inipaza;
in cadrul acestui ritual, despre care amamintit, este
candidatulla initiere. care se pe rugul pregatit de el
din acest moment el este ca "mort" pentru lumea aceasta. Tocmai
de aceea, cel ce acum se ini?a.za, candva sosi momentul mo:qii sale
reale, fizice. nuvamai fi incinemt, ci inhumat. In continuare, candidatul
dB. jos hainele purtate parra atunci 377; el renunta la identitatea sa
sociala, simbolizata de numele sliu 0 data cu aceasta, la toate
drepturile indatoririle fata de societate. Totodata, respectivul
renunt
a
la semnele care-l caracterizeazli din punct de vedere
social (pieptanatura, cordonul sacru al brahmanilor
etc.), aceasta ruptura solemnli simbolica fiind mult mai
semnificativa decat simplul abandon al avutiei materiale la care
sannyasin-ul refuza sa mai aiba acces
378
_-
Nimeni nu poate evalua cuexactitatecapsannyiisin-i, calugm
calugante hinduse, exista inprezent inIndia. 8tatisticile oficiale nu
sunt totdeauna convingatoare, pentru ca cei mai multi sannylzsin-i se
deplaseazA pennanent intr-o parte saualta a Indiei, unii dintre acea
revin dupa un anumit timp lafamiliile lor, iar altii locuiesc inzone
inaccesibile autoritatilor guvemamentale. Oricum, exista cateva zeci
de milioane de sannyiisin-i in India, ceea ce demonstreaza cert
vitalitateahinduismului.
377. Ibidem, p. 364.
378. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 347.
I I
::t-
-:::1 --Hinduismul saUj,complexul-opozltfHor"
4.5. Sistemefilosofico-religioase (darsanas)
filosofice 9, dar nu eXlsta mCI 0 mdOialapnvmd faPtul ca Idede
conceptiile din au stimulat in mare masura gandirea
sistenlatica ulterioara, costituindu-se chiar in: fundamentul acesteia.
Jdeea identitatii dintre "sinele" individual "Sinele" universal, doctrina
karmica niiZwntele spre eliberare, ca toate celelalte probleme
corelate cuaceste no?u:ni, postulau simultan 0 cercetare sistematica
minutioasa, dar cautarea unor metode adecvate pentru rea1izarea
adevaratei eliberari de sub imperiul acestei existente.
Dintre multele filosofice apartinfuld spectrului hindus,
sunt considerate "ortodoxe", adiclimergand peliniahinduismului clasic
inflexibil: Vedanta, Mim{llpSa, SCirpkhya, Yoga,
VaiSeshika. Dinpunct de vedere hindus, aceste ''filosofii'' c1asice sau,
literal, "puncte de vedere" (darsanas),suntsocotitea fi cele
aspecte ale unei traditii hinduse ortodoxe unice. se contrazic
aparent, ele sunt percepute caexpresii complementare ale adevarului
unic asupra diverselor planuri ale hinduse in general, ca
intuitii completive din diferite unghiuri ale rea1itatii unice. Fondatorii
acestor curente, reali sau - Kapila, PataIfjali, Jaimini,
Vyasa, Gautama KaQiuia - artrebui priviti mai degraba in
sine dedit ca indivizi, pentru ca, inafara numelor lor, nu se
nimic despre ei. Siitrele lor se constitu,ie intr-un adevarat prolog al
unei hermeneutici ulteribare, fiecare dintre punctele de vedere
prezentate inc1uznd argumente impotriva celorla1te
38o
379.Limba sanscrit! nu posedl!i. 0 vocabull!i. corespunzll.toare termenului european
de "tilosotie". Un sistem fiJosofic aparte se cheamA darsana, ''un punct de vedere,
inteiegere, doctrina, mod de a privi lucrurile". RAdacina tennenului este drS - "a
vedea", "acontempla", "ainte1ege". Vezi M. Eliade, lstoria credinfe/or idei/or
religioase. De la Gautama Buddha pana la triumfol crqtinismului, vol. II, Ed.
$tiinpfica. Enciclopedica.., 1986, nota 9, p. 50.
380. Cf. H. Zimmer, Filozojiile lndiei, p. 411.
158 ""'Bindulsmul'ft8U' "complexulopozitiilor"
159
De altfel, Mircea Eliade
381
afinna, in acest sens,
tratat filosofic indian reitereaza concepte anterioare datei redictfuii
sale, de cele mai multe ori stravechi. Dadlmtalnim, intr-un text
filosofic, 0 noua interpretare a unui concept deja impus, aceasta nu
inseamna cainterpretarea respectiva n-a fost dej a anticipata in alta
parte. Mai mult, daea uneori se chiar fixarea aproximativa a
datei anumitor scrieri - aceasta incepand doar din primele secole
cLHr. -, este aproape imposibil de stabilit cronologia ideilor filosofice
Satapatha-Briihmana
382
afinna odinioara, eutitlu de glorie
reseIDnare, ca.: "omul se mtr-o lume confecponata de
Savedem, cum "confecponeaza" sau cum aceasta
lume sistemele filosofice religioase hinduse.
I
4.5.1. Vedanta
I I
4.5.1.1. Vediinta presankarianii
Termenul vediinta (literal: Vedei") desemna
Upani$adele, care in mod cronologic succed textelor vedice
383
De$i
initial Vedanta viza ansamblul doctrinelor ulterior, mai
precis inprimele secole d.Hr., aceastanotiune desemna "sistemul"
filosofic (darsana) eu nume din randul celor $ase existente in
acea perioada. Este yorba, in fapt, de acea Vediinta presistematica
saupresankarianii, existentain perioada de dinainte de marele filosof
SaQk;ara (sec. al vm-lea d.Hr.), care are meritul incontestabil de a fi
sistematizat aceasta doctrina filosofiea.
Ceamaivechelucrarepastratadinindelungamistorieafiloso:fiei
vedantine 0 reprezinta textele Brahma-siiJra, atribuite lui Biidarayana
$i redactate pe la inceputul erei cre$tine. eu toat<? ca este singura
381. M. Eliade. Istoria credinlelor .... II, p. 50.
382. Satapatha-Briihmana. VI. 2. 2, 27. ,
383. Notiunea apare consemnatl deja in III, 2 . 6
Svetiisvatara-Upanifad, VI, 22
I I
:.;.
pastrata, lucrarea nu poate fi $i prima din aceasta categorie de texte,
intrueat Biidarayana citeaza in textele redactate de el numele
concePtiile filosofice ale predecesori ai sm. De pild!,
. relapadintre "sufletele" (atman-ii) individuale $i "Sinele"
. (Brahman) universal, autorul aminte$te trei teorii diferite, purt:And
numele celor care Ie-au lansat. Potrivit celei dintai, iitman Brahman
sunt identici dintotdeauna pentru totdeauna; conform celei de a doua,
iitman Brahman sunt, p8na la eliberare, total distincti separati; in
fine, in opinia celui de-al treilea predecesor alluiBiidariiyana, "sufletele"
individuale sunt de esendiviria, dar nu identice cu Brahman
384
Abordand analitic toate semnificatiile vedantine anterioare,
Badariiyana urmarea probabil configurarea unei doctrine conform
dtreiaBrahman reprezenta cauza materiala eficienta a tot ce exista
in acel8$i timp, fundament al iitman-ilor individuali. Aceasta
interrelatie paradoxala dintre creatie ii Absolutul anonim, ascuns
inlauntrul unor perisabile
3
- 5, este exprimatii deseori in
"ghicitori" "strofe enigmatice" ce amintesc, pur simplu, de poeziile
uzuale dedicate copiilO?86. '.
o alta problema fundamentala abordata deja in perioada
presankariana 0 reprezintii relatia dintre Brahman, ereatie miiyii.
Mai vechiul concept legat de ereapa cosmica, ca manifestare a fortei
magice (miiyii) a lui Brahman, cadeindesuetudine, 0 preponderenta
deosebita.capatand de aeeasta data miiya, ca iluzie individuala. in
aeeasta perioada, miiya mai degraba semnifieatia de
"ignoranta", (avidyii) e comparata cu visu1. Astfel,
"realitaple" multifonne din lumea
384. Brahma-Siltra, 1,3.21; M. Eliade, Istoria credinle/or ... , II, pp. 51-52.
385. Cf. H. Zimmer, Filozojiile lndiei, p. 278.
386. Cf. Taittir,QIaAranyaka, I, 11,5; apud ibidem, p. 275:
"Orbul a gAsit giuvaerul;
eel tMA. degete I-a ridieat;
eel flir! grumaz I-a pus la gat;
eel fllrA. glas i-a adus laude".
--
1.60 -India.-Religie--ifllosofie ------j. ---.JIiDdulSmul sau.complexul-opozftiilor
, 161
"iluzii"(maya), ca!?i conpnutul visurilor. Se contureazAtot mai pregnant
tendinta dea deplasa tot ceea ce este considerat aparent "real" spre
Absolutulnediferentiat indivizibil, spre Unul-Toe
87
De aici l1i
concIuziairnpiacabiH1-ca., daca Brahman insul1i este etema Unitate-
Totalitate, inseamna ca nu doar cosmosul, respectiv multiplicitatea
obiectelor, este iluzorie (maya), ci multiplicitatea sau pluralitatea
"sufletelor" individuale (atman-ii).
Cumulta vreme inainte deSaQkara, maestrul vedantin Gaud
apada afinna ca pluralitatea "sufietelor" individuale este un simplu
produs al "iluziei" (mayai
88
.De fapt, nu exista decat 0 singura
Realitate, 0 singura Fiinta., Brahman, iar clnd sannyasin-ul aflat in
meditatie experiaza propriul sau atman, el in fond lumina
x'
extatiCa a unw etem prezent
389
.
Brahman este, practic, autorul real al tuturor faptelor, dar
simultan irnpasibil fata de tot ce i se intfunpUi oricarui individ in sensul
suferintei sau bucuriei. "Rea1itatile" traumatizante sau, dimpotriva,
exuberantepe care Ie cineva in aceastaexistenta.nu sunt pentru
Brahman decat simple "nume", "cuvinte", dar fiUa ca prin aceasta el
sa se simta afectat cu <fCva
390
.
, Se efoarte bine cit in religia brahmanicii hlndusa obligatia
fundamentala a oricarui credincios a fost este aducerea de sacrificii
pentru zei l1i fuga, potrivit doctrlnei vedantine preSankariene,
387. Cf. chiar ]Jgveda, X, 129.
388. Cf. Mii/)(iiikyakiirikii, II 12, 19.
389. M. Eliade,lstoria credintelor ... II, pp. 52-53.
390. Vezi TaittirijJa.Aranyaka, I, 11,3-4; apud H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p.
275:
"Cuvinte (adicaNume), doar cuvinte. nimic altceva decat cume, SlUlt in mine.
Nu sunt om, sunt bi1rbat femeie;
sunt inrM!cinat in p!mant, i m! nestAnjenit;
acum sacrificii. am sacrificii voi sacrificii.
Fiinte1e vii. pentru mine. sliv!r$esc sacrificii;
fiintele vii suntanimalele mele de sacrificiu;
i ell sunt animalul de sacrificiu, legat cu :fiioghia, umpland i'ntreaga lume".
adevaratul autorprincipal al rituaIwilor sacri:ficiale !?i al tuturor celorlalte
acte realizate de orice creature individuaUi nu este aItul decat
Brahman, Absolutul anonim l1i atotprezent Mai mult decat atilt, acesta
nu este doar taptuitorul s8.crificiului in sine; el eSte prezent deopotriva
intoate instrumentele utiHzateinindeplinireasacri:ficiului respectiv, ca
incele folosite in indep1inireaatator altoraactivitap ale omului. De
1. asemenea, else identifical1i seregasete in "animalu1 de sacrificiu",
- .. reSpectiv;,victima legata de stalpul sacrificial pregatita pentru a fi
ucisa. Ca atare, Absolutul-Brahman este simultan jertfitorul uneltele
de jertta - principiul atot}tezent, atotpatrunzator, universal, insufleptor
al intregii existente fenomenale
391
Sacerdotul oficiant, sacrificiul in
sine zeii carora Ie este destinat acest sacrificiu, ca instrumentele
folosite in actului sacrificial, nu erau decat tot atatea forme
fenomenale asumate de Brahman.
oasemenea viziune asupra existentei presupune 0 depreciere
sau chiar 0 anihilare a individului, 0 ignorare aproape totala a evolutiei
individtiale, a unice !?i personalizante ale barbap i
femei care alcatuiesc nucleul societatiicontemporane. Idealul ravnit
de civilizatiabrahrnana.vizatocmai anihilarea propriei realitap, anularea
de sine: fiecare era totuI nimic
392
I 4.5.1.2. Vedanta sankariana
Personalitatea cea mai reprezentativa a sistemului filozofic
Vedanta ramane, insa, marele filosof Sa1)kara (c. 780-820 d.Hr.),
caruia ii revine meritul de a fi sistematizat intreaga doctrlna a
predecesorilor saL EI a alcatuit comentarii complete la Upaniade,
Bhagavadgita la Vedanta-s iitra lui Badaraya1)a, dar diferite
391. Cf. Bhagavad Gila. IV, 24: "Brahman este aducerea ofrandei. Brahman
este ofranda jertfit! de Brahman; eel care mediteaz! la saerificiul lui Brahman
trebuie sl intre in Brahman;" apud ibidem, p. 276.
392. H. Zimmer. Filozojiile lndiei, p. 276.
It!
I
163
162," .,- .'".M' ' , -lndia..
,,'
lucraricare-iapartinintotalitate-prinnoutateadoctrinelorinserii!ein
ele,cumarfi: Upadesa-sahasr1("InvatAturain0 miede
atma-bodha ("lluminareainatman"),Vivekacii(liima.pi ("Diadema
discemamantului'')etc." ..."=",w. ___ __ ___, __
Inscrierilesale,SaQkara a satragaultimele
metafizicepemargineamisticiiatman-Brahman sacreezeastf'elun
sistemteologiccu0 putemicaamprentamonista,panenteista.Conceptul
saufundamentalesteadvaita "
non-distinctialuiBrahman absolut.Acestprincipiuuniversaleste
impersonal non-calificabil;toateatributelepecareincercamsaiIe
conferimnusunt altcevadecat simplenegatiialefinitudinii.Pluralitatea
lumiiaparenteesterezu1tatul"iluziei"(maya), 0 nopuneintablltachiar
incelemaivechi inVedanta presankariana.Cauza
primordialaaacesteiiluziiesteavidya ("ignoranla",''necunoaqterea''),
caretine"sufletele"individualeinstarede"prizonierat"acic1ului
..
-
"1:omplexulopozijiilor"
care,tocmaidincauzaacesteiizolaridesubstratuloricareiexistente,
mta:reinmateriedeexistentadecataparenja sereducela0 simpla
ihizie(maya) 394.
"".,,--. Ponrinddelacelebraformulatat tvam aSi, uAcela tu",
.dingandirea SaJ;ikara consideraSinele(iitman) drept
unicarealitate apreciazacatoatecelelaltelucrurinusuntpec!t
produsulfantasmagoricalneintei,alignorantei(avidyii). Cosmosul
:: insui1i,lnansamblulsitu,esteunefectalignorantei,ca "eu-l"interior
(ahaJ)kara), identificattotdeaunainmoderonatcuSinele.Iluzia
(maya) deruteaza permanent facultatile noastre de perceptie,
intuipe.AdevaratulSinetmnscendemaimereuposibilitatile
obi;;nuitede Daratuncicandesterea1mentecunoscut,nu
maiexistaniciunfeldeignorantA(avidya) sauiluzie(maya), numai
existavreodistincpeintremacrocosm futreindividualitate
totalitate
396
,inconcluzienumai existalume.
remcamarilor.Sa..{lkaraestedeparereca,inultimainstanta,ignoranta"",""",, Ignoranta(avidya) nuare,insa, doar0 simplaconotatie
areradacinilein Brahman, inlParameivara ("Stapanul
suprem"), desenmatin acceptiunea drept mayavin
("VrajitoruI").Toliceicareajungsaperceapa"iluzia"(maya) Iumii
fenomenale atat de diversificata "non-dualitatea" (advaita)
adevaratului"Sine"(Brahman1sepotconsideraeliberali sevor
.d ;0:: ta
393
contopl Upa moartecuaces .
Ingandirea Sankariana,singurarealitatepura,existentainsine
l?i prinsine,esteBrahman; elexista:taracalificare(nirguJ)a), :tara
specificare(nirvise:;a), intr-ostareizolata(kivala) deoriceforma
particulara.Fiindsubstratulunic,comunoricareireaiitati,Brahman
este"sinele"(atman) imanentoricareifiintepsibice.Deasemenea,el
estesubstratulintreguluiUnivers,pecare-lcreeazaprintransformare
(viv(jl1'ta), nuprinevolupe(pari.ma), transmitfuldlumiifenomenale
propria-irealitate.$ipentrucaeizolat,inunicitateasa,depluralitatea
lucrurilor,elramaneinpermanentatranscendentfatadeaceastahlme,
393.Fr.Heiler,op. cit., p.252.
-
negativa,eanuesteunprincipiuexc1usivnegativ,ci 0 fortapozitiva
(sakti/
97
careproduceiluzialumii cele"cinci ale
acesteia
398
.Subaspectuldimensiuniisalenegative,avidya mascheazA
394.J. FilIiozat,Filozojlile Indiei, ed.Humanitas, 1993,pp.65-66.
395.Cf. VI,1;VI,12-13.
396."Eunum-am cumsAexisteatunci saurnoartepentrumine?"
"EusuntaeruIvital;cumsitexisteatunci,foamesausetepentrumine?"
VeziSaJ)kara, iit17iapancaka, 2;apudH.Zinuner,Filozojlile Indiei, p.309.
397.Notiuneaprovinedinri1di1cinasak- "aficapabil"sau"aaveaputereade
afaceceva";cf. H.Zimmer,Mituri $I simbolurL, p.29.
398. Cele "cinci sau straturi psihosomatice suprapuse sunt
prezentatefoartecIarinVedlintasiira, alcittuiti1decitlugW'u1Sadiinanda, care
a tra.it in secolul al XV-lea d.Hr.: materia grosiera (anna-maya-kosa) sau
(kosa) flicut(maya) dinhranli(anna)"; formatdinfortele
vitale"!'(priiJ)a-maya-kosa); "inveli:julflicutdinminte:jisimturi"(mano-maya-
koia); flicut din intelegere" (vijiiii.na-maya-kosa); ''''mveIisuI flicut
dinfericire"(iinanada-maya-kosa); apudH.Zimmer,Filozojiile Indiei, p.278.
I.....,,ft,",
1-64 . .>._. d--India.-ReUgie p.tilQsofte... :i.1:.. ... -BinduisDmls8u "complexul opozitiJlor" 165
Sinele, "intocmai cum un petic de normascheaza soarele,,399, iar ca . . nici 0 proba; daca. ar putea, ar fi un lucru real,,401. Dimpotriva, ea este
principiupoZitivproieqteazi pluralitatea existent! incosmos, agitandu- 0 impresie falsa (bhriintl). "AceastA impresie nu are suport real
ne simturile capacitAple mentale, pnlejumd suferinta fascinndu- este contradictorle fatA de orlce raponament", sublinjazli 8(1elqi
filosOfvedantin. "Eanupoaterezistaactiuniiraponamentului,dup!
:tam substanta cum tfici intunericul actinnii soarelui,,402. .
In mod paradoxal, subliniaza. H Zimmer 400, adevi'kul acesta Tmsaturile omului "eliberat in timpul viefii" (jiVanmukta) Sllllt
despre ignorant! (avidya), atat de vehiculat de !ilcoala vedantina, nu I descrise in multe din textele elaborate de vedantina. De fapt,
poate fi cunoscut, intrucat atata vreme cat cineva ramane subjugat .. ele contureazA profilul idea1u1ui suprem al 'omului divin pe prunnt".
limitele ignorantei, aceasta se constituie in orizontullimitativ al J Daca ar fi sa comparam acest ideal cu altele din istorla umanitAtii, i-
gandirii respectivului. lar .-nurnipi inte1epti "utorl"nu pot cunoa$e amgMt similitudini cu acela aI patriarhului evreu, filosofuIui-atlet gteC,
niei ei acest adevAr din cauza faptului ca, de indata ee lor stoicului-soldat roman, cavalerului dinEvul Mediu, gentlemanului din
devine identica cu Brahman, ignoranta (pentru el, cel pup.n) nu mai secolul al XVIII-lea, omului de intAobiectiv, monahului, rclzboinicului,
existA. Din acest motiv, se poate spune - i'mpreuna regelui sau infeleptului erudit confucianist
403
cu lumea ei - existA in timp, nu existA. Orieum, din aceastA Un asemeneaom "eliberaf' "iluminat",menponeazadUugaruI
perspectiva, ea rAmane 0 enigma, un mister, chiar intr-o masura mai Sadananda in Vedantasara 404, se comportA asemenea unuia ee
mare ,,,. ., asista la un spectacol de magie, cunoseand faptul cll totul este un
Ignoranta(avidya) este absolut inexplicabila prin natura scenariu, 0 iluzie a simturilor, fliuritA de arta magic!. Daell el
ei, dat fiind ca. ea nupoate fi demonstratll prin raponament; de altfel, , ,yede ceva, nu considera ca e cevareal. "Duminatul"vedantin nu percepe
rationamentul nupoate fi separat niciodatA de ignorant!. Orlce nu se sa perceapa ce se intamplainjurul sau, intrucat
incercare de analiza a ignorantei prin intermediul raponamentului este eca nimic nu ede vazut, ca orlee efort in acest sens i1 conduce pe 0
cumva similaracautarii intunericului cu intunericului. In linie gre!ilita. paradoxa!, el percepe propria individualitate, in
timp, ea nu poate fi demons1rata nici prin intermediul deplina libertate, in lumea aparent reala, el observa nici
indiferent daca aeeasta este inteleasa ca una rational a sau pe baza. de macar propriul trup, nici lumea din care face parte, pentru ea e perfect
intui tie, fiindca, odam cu trezirea nu mai exista ca. ambele sunt iluzorii, sunt simple trucuri fenomenale ale
"Caracteristica proprlu-zisaa ignor8ntei", filosofuI raponamentului. De fapt, in aceastaiposta:l1i, el sase
vedantin SureSvara, "este pura ei inteligibilitate. Eanu poate suporta deopotriva de propria-i personalitate !iii de toate eele eu care vine in
contact, neidentific.ndu-se niciocIata pe sine cu sine sau eu orice
399. Vediintasiira, 52; apud ibidem, p. 279; cf. SaQicara, Vivekacii(iamal,1i,
150: "Aeoperit de cinci produse de propria-i putere, Sinele nu
t' , 401. Vezi B,nadiiraQyaka-viirtikii, 181. SureSvara a fost discipolul direct al
- ca apa dintr-un rezervor acoperit de mase cornpaete de rogoz
lui Sal,1kara; apud ibidem, p. 283.
(produse de propria-i putere). Cand rogozul este indepilrtat in intregirne, apa
402. Naiikarmyasiddhi, 3, 66; apud ibidem.
limpede devine ornului, ehinurile setei irnparte ferieire in eel
403. H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 295.
mai inalt grad"; apud ibidem, pp. 278-279.
404. Vediintasiira, 219; apud ibidem, p. 297.
400. H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 282.
167 __..---ImlildteIlJie,HiI...;6e .X'--BIoduismuisau "eomplexul_ziliilor"
cuiva fhri ochi; are urechi, el este asemenea cuiva:tara distinctiilor a fost anulatA, ea a fost De acum, "sinele" (iitman)
Veda.ntinul ehOeratTncadintimpul'acestei pede-a-ntregu! in "SineIe" (Brahman) absolut. El
. altcevadecatsaducl\1a efectelorkannei acumuIate
dinexistenteleanterioare. Elleexperimentea:zApeacestea"capeuncapitol
terminal al biografiei sale fenomenale". I.e rea1mente, dar farasa
se identifice sinei:nsui sentimentelece Ie constituie
propria "istorie" ,
compon:andu-se asemenea unui martor indiferent, impasibil fatA de totl
ceea ce i se fala de tot ceea ce se petrece in personalitatea sa
fenomenaIa Sinele sau joaca rolul de luminator al personalitapi sale de
care tocmai s-a doarinscopul intretinerii trupului, cinu pentru a
dobandi vreun bine, vreoplacere a simturilor sau vreun alt scoptemporal.
Respectivul accepta aceasta ipostaza ingra1A pana inmomentul in care
efectelekannice anterioare se epuizeaza. Infine, dupa ce aceste efecte s-
au (priiQ;l) se dizolva in Supremul Brahman,
care este Ferlcire Uuntrica,,406. in acest moment, nu mai existli nici 0
fonna de ignorantA(aviqya), numai existaefectele acesteia, dispare orlce
fundamental vreunui "ell" iluzoriu. Suntanihilatetoatefimctiilesimturilor
care vehiculeaz1i diferitele impresii ale obiectelor exterioare, ale Iumii
inconjurntoare, dispare iluzia coninfei de sine, pentnlcii este absorbita
completamente reIcqiaeu-to, survenita in unna raportarii permimente a
405. Vediintasiira, 220; apud ibidem, p. 298; "Cel care nu vede nimic in stare
de veghe, e ca cum ar fi in somn flir! vise; care, percepfuld dualitatea, 0
experimenteazll. ca nondual!; care, angajat in activitate, este inactiv; acela,
ljIi nimeni altul, Sinele. Acesta este adev!rul"; "in cazul unui adevArat
ins, singurele inclinatii ascunse ce mai ra.man, in conformitate cu
inveteratli, panli cand se uzeaz!, sunt cele care conduc la fapte virtuoase -
intocmai cum deprinderile de a mllnca, dormi umbla reman cum erau
inainte de zorii Sau, dimpotriva., cinevapoate deveni total indiferent
la orice actiune, fie ea bun! sau rca". Vezi Upade.sa-siihasri, 5; chattn
Vediintasiira, 221; apoi, Vediintasiira, 222; apud H. Zimmer, Filozojiile indiei,
p.298.
406. Vediintasiira. 226; apud ibidem, p. 299.
descoperit "izolarea i integrarea suprema" (parama-kaivalya) in
. intruc3telestetotaJitatea.De aiciinainteeltamanepentnl
totdeaunainaceastastarefinalfOO.
., __J.
4.5.2. MimaJpSa
In esenta sa, sistemul MimaIpSa
408
incearca sa lamureasca
senmlficatia aspectului liturgic al Vedelor; este un fel de
sacerdotala scolastica, ce tiparele "ortodoxe" ale viepi liturgice
brahmanice. Prima prezentare generala a acestei doctrine filosofice 0
gasim in MimaIpSa-Siilra lui Jaimini i dateaza din perioada anilor
200 td.Hr. - 200 d.Hr.
409
Lainceputurile sale, sistemul filosofic nu
viza nici un fel de invatatura privind eliberarea omului; abia de prin
407. Ibidem, ibidem; cf. NirviiQaSakta, 3, 5: "Nuam aversiune. Dici
nici 111comie sau am!gire. Nu sunt stl!.panit nici de egotism, nici de iubire
de sine. Nici pretenpiJe codului ritualic al datoriilor vietii (dharma), nici scopuri
murdare (artha), nid dorint! a vreunui reI de pllicere (klima), nid libertate atins!
sau abandona1ll a cArei cliutare se cere nu-mi apartID. Sunt Siva, a cArei
fiint! e spiritualitate fericire. Sunt Siva, fiinta in veei
Pentru mine nu exist! moarte, frica., deosebire de casta. Nu am tat!,
mamli, rude sau prieteni. Pentru mine nu exist! nici inv!tAtor, nici elev.
Eu sunt Siva a c!rui form! (riipa) este spiritualitatea fer!cirea";
apud H. Zimmer, Filozojiile lndiei, pp. 309-310.
408. Termenul miiniiqJSii inseamnl1 literal "cugetare adllncli, consideratie,
reflectie, expunere" apIicat la filosofie, "reflectie despre sau expunere a
Vedelor". Pornind de la aceast! semnificape, se contureazii dou! mari directii
in cadruI sistem filosofic: 1. piirva-mimiiqJSii ("prima reflectie;
expunerea primei pArti [a Vedelor]") sau karma-miiniiqJSii ("studiul actiunii
[ritoo.le]") 2. uttara-miiniiqJSii C'a doua reflectie; expunerea celei de-a doua
plilliTa Vedelor],,) sau brahma-miiniiqJSii ("contemplarea lui Brahman"). Vezi
H. Zimmer, Filozofiile indiei, p. 411.
409. cr. A. B. Keith, The Karma-MiiniiqJSii, The Heritage of India Series,
London-Calcutta, 192 I, pp. 2-3.
,.
169
.; ...... -.. .... ,
:]t: .
1.68. _. India.. ReUgie.i-"filosofie
secolele VII-VllI d.Hr. descoperim in cadrul sistemului diferite idei
legate de aceasta problema.
Pentru Miiniirpsii, Veda nu este 0 simpla tiinta, 'suma a
prescrippilor ritualice; ci eaeste 0 entitate veUica; deci necreata
existA de la sine lii prin sine. Toate speculatiile criticile aparute pe
parcurs incep doar dupa ce a fost admis postulatul vedic ele nu se
exercita decat asupra implinirii ritualurilor interpretm:ii detaliilor lor.
in aceasta situape, insa, concluzioneaza promotorii MlmliJpSli, orlee
comentariu, orlee interpretare capata un caracter dirijat.
Discutia in sine compoJ.'tii enunjul obiectului sau eel
al indoielii ce poate surveni (sa.rpaya), cel al unei prime pozitii
considerate a fi cea a obiectorului (p firvapak!ja), cel al unui raspuns
(uttarapak!ja) in final, concluzia (siddhiinta) 410.
Cumva, spune H Zimmer
411
, metoda folosita de catre
Miinlirpsii este similara metodei scolastice utilizate de cAtre Toma
d 'Aquino. Astfel, unitatea sau subdiviziunea ei elementara este
adhikaraQa ("rubrica"), avand cinci componente: in primul rand se
enunta0 propozipe; apoi este respinsa indoiala legam de corectitudinea
ei; in al treilea rand, sunt scoase ineviden!a metodele de tratare; in al
patrulea rand, acestea sunt respinse; in tine, este scoasa in frlm
plansituatia reala, ca 0 concluzie inevitabila a intregii disClltii
41
De
pilda, in8ii/raI-a ne sunt enuntate douA propozipi: a) studiul Vedelor
este absolut obligatoriu pentru cele trei caste sllperioare; b) dharma
("randuiala tuturor lucrurilor") esteun subiect de studiu adecvat. Primul
enunt se cu prisosinta in preceptele vedice: "Trebuie sa
studiezi Veda" "Trebuie ritualul ball finale dupa studierea
Vedei". Apare insa 0 indoiala legata de al do ilea enunl, pentru ca
apare intrebarea dacA ritualul imbaierii trebuie iinediat dupa
410. J. FiIliozat, op. cit., pp. 59-60.
411. H. Zimmer, Filozojiile indiei, p. 412.
412. Cf. R. Garbe, "MimllllJSli''' in: J. Hastings (ed.), Encyclopaedia o/Religion
and Etics, vol. VIII, New York, 1928, p. 648.
.... sau ncomplexul opozitiilor"
invAtarea Vedelor, incheindu-se astfel stadiul de ucenicie
(brahmaclirin). intr-o prima instantA, s-arputea crede cA baiaritualA
ar trebui sa succeada imediat invAfArii textelor vedice. apare
, 'replica: studierea reala a Vedelor nu poate fi realizata printr-o simplA
citire a textului. De aici solutiafinals., concluziarealA veridica: baia
ritualica trebuie amanat! panii cand studiul Vedelor il maturizeam
suficient pe eel ce se inipazA, pana cfuld ucenicul ajunge la un stadiu
de perfectiune 413. . .
Spuneam putin mai inainte ca Veda este 0 entitate
necreata lii existent! de la sme. De aceea, filosofii MiinliJpSli susfin
infailibilitatea textelor vedice 0 teorie a semnificatiei acestora ca
inerenta in sunet: in acceppunea lor, sanscrita, limba sacra a Vedelor,
cumva asemenea limbii arabe a Coranului, nu este nici pe departe 0
limba istorica bazatA pe 0 conventie, ci 0 emanatie a Absolutului, a
Fiintei (sat) in sunet (sabda); se explica foqa mantrelor sacre lii a
imnurilor vediee de a accede la adevm de a aveaefecte magiee. Tot
din aceasta potentd deriva, practic, efectele sacrificiului, ci nu din
intervenpa vreunor divinitap, pentru ca, ofrandele sunt aduse unor
zei, zeii sunt la randullor susp.nup de fo$. sacrificiului in
sine. Se poate spuna caMiinliJpSii ignore existentaunui Durimezeu,
dar aeest fapt se interfereaza intrucatva aici, ca in celelalte sisteme
filosofiee hlnduse, cu credinla in diferite fiinte supranaturale atat de
prezertte in credinta populara indiana
414
MiiniiJpSii acorda tot mai pupm atenlie zeilor vedici,
totulii exista pe mai departe 0 de servicii intre
oameni; se poate chiar spune ca aceasta reciprocitate
dharma, ordinea socio-cosmica de care sunt responsabili mai ales
brahmanii: divinitapJ.e depind de finnul ofrandelor sacrificia1e aruncate
413. Volumul lui Jaimini - MiiniiJ11fii-Siitra - contine vreo cincisprezece
asemenea "rubrici" (adhikaraQa), redactate in dou!sprezece cliI1i. Vezi'A. B.
Keith,op. cit., pp. 4-5.
414. R. Garbe, ibidem, ibidem; H. Zimmer, Filozojiile indiei, pp. 412-413.
I
:.::t,.
. .. : sau"complexul'Opozitillor" 171
infoc,invremeceeletrimit,larandullor,ploaiaatatdenecesara
supravietuiriilwniietc.Tocmaideaceea,estedecicumvaparadoxal
,
.." ineidoar simple"nume" isapunaaccentulpe sacri:ficiu.Infapt,
sacrificiulinsinedobandetesemnificapauneitehnicicareasigura
fericireaincer pe pamant,dupa cumyogaasiguraeliberareaEste
evidentcaJ:1im[llPSii sacrificiuluielasictocmai
____pentruaaslgtlfasupraVletutteaacestuia .
.- respinginstitutia''renuntarii'' (sannyiisa),
ca iorlce fonnadereligiedevotionala(bhaktr), tocmaipentrufaptul
ca-igolesc pezeiivedicideoricerea1itate,punandinmodparadoxa!
pe primulplanriturilesacrificiale.Idea1uldeumanitatepropusdeei
este,infond, dupacumafinnaM Biardeau
416
, destuldesarac,
aproapecaricatural,prinfaptulca eiseincapataneazasarespinga
orlcetranscendenta.Peeinu-iintereseazadedit omul,daresteyorba
_ .. de omul societatii lor, al bunei societap brahmanice, al castei
"" ' brahmanicesuperritualizante,aacumapareelintruchipatincasta
brahmanilor,omul cumexistainei $inu cumartrebuisa
fiesaucuml-ar visa ei.
FilosofiaMimiirpsii respingeinsanudoarexistentazeilor,
reducandu-ipe lasimple"nume"conventionale,ci ideea
creatiei distrugeriiperiodicealImii.Existil unprocesconstantde
I
devenire nimicire,darniciunfundamentpentrusistematizareaa.cestyi,
proces ingenu)cielurilordeevolutie involutiepresupusededharma
sarpsara cosmica
417
Maimultoaceastilfilosofieaduceargumente
specifice impotriva$colii nihiliste SunJ;avada din budismul
Mahayana, afinnandcutarierea1itatealumii 18.
415.Cf.M. Biardeau.HinduismuJ. pp.43-44.
416.Ibidem, pp.99-100.
417.A.B.Keith,0p. cit., p.61.
418.Ibidem, cap.
4.5.3. Saqikhya
PrimasistematizareafilosofieiSiirpkhya419apareprinsecolul
a1V-lea d.Hr. ii lui iivara Krishna, autorulcunoscutului
,tratatSiirpkhya-kiirikii 20. redactareasistematicaadoctrineiin
sineserealizeazarelativtarziu,totui pe careaceasta 0
esteatestatadejain ,adicli insecolulal
IV-leai.d.Hr.
422
Mult mai t8rziu, apai diferiteoomentarii1aSiirpkhya-
-.1 kiirikii, intrecarecelmaiinteresantesteSiirpkhya-tattva-kaumudi
alluiVacaspati MiSra (secollllalIX-lea d.Hr.);unalt textimportant
esteSiiJpkhya-pravacana-s iitra (probabil,insecolulal XIV-lea
d.Hr.),cucomentariileluiAnirudha (secolulalXV-lead.Hr.)
I I
(secolula1XVI-Iead.Hr.).
Sarpkhya presistematica, cumpoatefiea reconstituita,
de pebazaanumitor pasfljedin Mok;;a-dharma, estesocotita
drept unfeldegnomeliberatoare,alaturideYoga, careeste0 tehnica
eminamentepractica.Siirpkhya nueste altcevadecat0 perpetuarea
filosofiei punandWl accentpreponderentperoluldecisiv
419.Literal,s[lll1khya inseamnA"doctI'inanwnerelor".:fi1candaluzielacaracterul
dualist,respectivpluralistalacestuisistemfilosofic.VeziFr.Heiler,DieReJigionen
derAfenschheu,p.155.
420. SarpJchya-kiirikii ("Versurilememoriale- Sarpkhya") afosttradus in
limbaromanli; veziSaqzkhya-kiirikii, trad.dinlimbasanserita.,comentariu
noteexplicativedeSergiuAI-George,cu0 prezentaredeS.Oasgupta,Societatea
lnformapa. 1993.
421.Cf.Katha-Upani;;:ad, II, 18-19,22-23;III, 3-4.10-11;VI,7-9etc.
422.SeafinnlielifilosofiaSarpkhya arfi fostfondata.chiardeunstantsemi-
mitic,Kapila. carearfi ramas ,inafaraadunmiitradiJionaleasfinplor intelepplor
vedici.caun"i1uminat"desinestatator. nuajucatunroldeosebitin mitul
indianeamultialtimarifilozofi. putereasa miraculoasliesterecunoscutli
intr-un episoddin Afahabharata (IlI,l 07).Nwnelesliu. KapiJa. insemnAnd
"C;:c;:I esteunepitetevidentalsoareluica alzeuluiVishnu. Daciiavem
in vedereinfluenrasainperioadaluiAfa'havira (intemeietorulreligieijainiste) a
luiBuddha. sepoatepresupuneeli a 't:riitinaintedesecolulalVI-leatd.Hr.VeziH.
Zimmer,FilozojiiJe Indiei, p.194.
173
_.
.;;;;.t .
172 -"India.ReJigie"ii tllosofle'
al inrealizareaeliberariiindividuale.Originalitateaprimilor
SiiTJJkhya consta,defapt,inconvingerealorcaadevarata
rezultadinanalizariguroasaastructurilor
dinamicilor (pralqtt), aviepi aCtivitatiipsihomentale,pe
de0 parte,secondatadeexperientaprezenteiSineluiuniversal,a
Spirituluiabsolut(purusha/
23
, pedealtaparte.
Foarteprobabil,origineasistemuluiSiiJpkhya trebuiecautata
."""""'=. inanalizacomponentelormnanecuscopuldeafacedistincpemtre
aceleelementedecare omulsede1:al1eazAinmomentulmoqii cele
''nemuritoare'',adicliaceleacareinsOlesc"sufletul"indestinulsaude
dincolodemormant
424
.Maiexact,"originile"Siimkhyei linde0
problemadenaturastrictmistica..,respectiv:ceea ce subzistii din om
dupa moarte, ceeaceconstituieadevaratul nepieritorul Sine,
di 'd
425
eemen I tu1eternalon\AJ.w m VI
ConforrnSii1Jichya, existadonaprincipiiuniversalecontrapuse:
pede0 parte,"spiritul"(purusha), nwnitimonadavitala(iitman-ul),
"sinele"saupu.rps-ul,
(pralqtz), ambelefUndeterne.Purushaesteentitateaviemascataindaratul
inUtuntrultuturormetamorfozelorvietiinoastreafIateintr-ototala
dependenfii,In interiorulfiecaruiindivid,monadavitalaautoradianta
ilmrineazatoateproceselemateriei grosiere,sausubtile, respectivprocesele
organismului.Insine,aceastamonadAnuarenieifonna,nieicon1ffiut.Ea
nuare particularitap,pentrucaacesteatindematerie.Nuare
inceputsau esteetema taracomponentesaudiviziuni;dealtfel,
setiecatotceeaceestecompusestesupusdevenirii distrugerii.
"Spiritul"este laracontact,absolutimpasibil,neinteresat
neimplicat. caatarenieiodataefectivindependenta,nieiodatarea1mente
eliberat,dareternliber,intrucatehberareaarpresupune0 stare prealabila
423.Cf.M.Eliade,/storia credinlelor ... , II,p.54.
424.0analizlpertinenMgru;imchiarinSatapatha-Brlihmana, X,1,3,4,unde
omulestedivizatmtreieomponente"nemuritoare" treiperisabiIe,''muritoare''.
425.M. Eliade,Yoga. Nemurire $ilibertate, ed.Humanitas,Buctl1'e$ti,1993,p.19.
---T-'" _._Hinduismul.sau."complexulopozitiilor"
dedependentA,fariiaseputeaspuneinsacliomullluntricarfi a:tinsde0
ataredependenraSepoatespuneca onceomdispunede0 libertate
real!pennanenta, prezenta,daraceastanuesteefectivreaiizatli,
dincauza.condipeisaletmbulente,iluzori1426.. .. ' ..
Ca iitman din Upaniade, purusha este absolut
427
inexprimabi1 .Toate"atribupile"pecare mcercamsaiIeconferim
capataun caracternegativ. "Spiritul" este cel care vede,
."martorul" (siik$in), dar Wi. "1.na:rtor"totdeauna"izolat"(kaivalyam),
"neutral",unsimplu"spectator" inactiv428.Autonomia impasibilitatea
spirituluisuntepitetetradiponale,constantrepetateintexte 429.Fiind
ireductibil, lipsit de calitap (nirguQatvat), purusha nu poseda
"inteligenta",(ciddharma) 430,pentruclielipsitdedorinte.Dorintele
nusunteterne,elenuaparpndecispiritului.Spirituleste liber431;
"starilede fIuxulviepipsihomentaleIi sunt
strWne.Daca neaparecaun felde"agent,,432,a9
est
lucrusedatoreazaat:at"iluziei"(mayii) cat unei"apropieri"
sui generis purtandnwnelede caresemnificaun felde
426.Cf.H.Zimmer,FilozojiileIndiei, p. 196.
427.Expresianeti, nett: ''Nua!1a! Nua!1a!"dinB,nadliraqyaka-Upani'$ad, lIt,
9,260regru.im,depildli,inSliI/1khya-Siitra, III, 75.
428. SlilJ1khya-klirikii, 19.
429.Cf. IV,3, 15;Svetasvatara-UpaniiOd, VI,2;
Slirpkhya-Siitra, I, 147.
430. SliIpkhya-Siitra, I, 146.
431. Ibidem, I,162.
432.VeziSlilJ1khya-kiirikli, 19.
433.Invocandu-IpeVyasa <,dYoga-Siitra I,4) peVlicaspati Misra (ibidem
Tattva-KaumudI, 31),careafinnaci1 aceasM"apropieresui generis nuare
meeput'"Mircea Eliade sustineeli 0 atare"apropiere"nusedatoreazli unei
anumecorelatiispatialesauternporaleintreSine inteligent!< buddht); infapt,
esteYorbade0yogyatli, respectivde0 deordjnmetafiziemtre
purusha produsuI eel rnai subtil, eel rnai rafinatal Substantei, buddhi. 0
asemenea"apropiere",fundamentaUipentrumtreagafilosofieindianafn general,
esteasimilatlideclitresistemeleSlirpkhya Yoga instinctuluiteleological materiei
primordiale(prakrtl) care,involuntar "lucreazi1"pentrueIiberarea
luipurusha. VeziM. Eliade,Yoga. Nemurire #libertate, pp.49-50,n.2.
174
India. Religiei filosofie
annonieprestabilitaintreceledoua diametralopuse:sinele
(purusha) inteligenta(buddhi), aceastadinurmanefiinda,lfueva
decatunprodusfoartesubtilalmaterieiprlmordiale(pra/qtz)4'J4.
PotrivitconceppeiSiiq.khya,purusha este0 entitateimateri.ala,
careincontrast cuiitman-ul vedantinnucUl1Oa{1:epicifericirea,niciputerea
deaacponaincalitatedecauzamaterialasau-eficientaintr-oanwne
imprejurare. inuseextinde,
nu transforma nuproducenimic;nueabsolutdeloc la
.suferinteIe,posesiunilesausentimenteleumane,ciprin naturasa
este"absolutizolat"(kevala), chiardacapareimplicatinvial!dincauza
aparentei saleasociericu"atributelecondiponatei.limitative"(upiidhis),
oonstituentealetrupurilorgrosiereisubtile,princaresereflectainspapu
tjrnp. dinpricinaacestoruplidhiri,purusha esteasimilatWlei
fiinte''vii''(jiva),pAnIDdafiinzestrateureceptivitateispontaneitate,
toatecelelalteproceseorganice, darineeledinUl1Ili1elramane
absolutimpasibiliintangibil
435
Ignorandmecanismulvedantin,SflIpkhya sustine,paradoxa!,ca
existatotampapw"US'ha cap.oameni.Darfiecarepw"US'haeste0 monada
complet izoIata, i.ntruc.tadevaratul SinenupoateaveaniciWlfeldecontact
culumealnconjuri1toare,derivatadinmateriaprimordiala(pralqtz),nici
cucelelaltespirite.Universu1,inansamblulsau,esteplindeacepurusha
etemi,liberi,imobili;intreacestemonadeesteexclusaOlicecomunicare.
PomvitsistemuluiVediinla, aceastaconceptienusejusti:fica,iarpluralitatea
"sinelui"este0iluzie(miiya).Esteoconcept:ie paradoxaIaasupra
spiritului, distinctnudoardelumeafenomenala,ci deoriee"sine"ehberat.
Inpofidaaeestuilucru,filosofiaSiiqJlchya postuleazapluralitatealui
purusha.Aceasta,pentrucli daca,conform:fi1osofieivedantine,arexista
doarun"Spirif'universal,Wluliindubitabil,eliberareaar fiavutcutotul
alteconsecinte:primulomeliberatarfiantrenatcusineeliberareamn-egii
I
speciiumane.ExistentaWluiunicSpirituniversalarfiexclusexistenta
434.Ibidem, pp.25-26.
435.Cf.H.Zimmer,Filozofiile Indiei, p. 197.
r
'.. Binduismulsan"complexulopozitlilor" 175
concomitentaaaltor"spiriteelibemte"l?ia"spiritelor:aservite".Maimult
I
I
decatatat,inaceastilsituatie,nicimoartea,niciviata,nicidiversitateade
deacp.unietc.nuarmaifipututcoexista 436.
Dupacum materiaprimordiala(pralqti)estelafel
derea1aliieternacaispiritul(purusha);cutoateacestea,incontrast
cupurusha,pralqti estepermanentdinamicaicreatoare. petfect
omogena,materiaprimordialaposeda, totl..1l?i,treimodalitaPdeexistent!
(gul;a): a)sattva-ca luminal?iintelepciune;.b)l'ajas.;::::caenergie
motrice activitatementala;c)lamas - cainertie obscuritate
psihoment.aIa.Toateacestetrdmodalitapdeexpresieaprak{ti au,prin
urmare,undublucaracter:pede0parte, obiectiv,in1:ruc.t eleseconstituie
infenomenealeluminiiexterloare pedealtaparte,subiectiv,fiindca
sustin.alimenteazi1iconditioneazafluxulpsihomental
437
Dupace stareasaprimordialadeechilibruperfect
(ali.pga, avyakta) capatacalificativedetenninatede"instinctulsau
teleologic",materiaoriginara(prak/fl)apare subformaunei mase
energetice(mahat, "eel mare,,)438.Prinsainprocesu1evolutiei (parlma),
easetransferadinsimplaipostazAdemasaenergetica(mahat) inceade
masaunitarliapereeptiva(ahaIJJkQra), lipsita de0 experienta
"personala",daravandcoIl$iintapropriului"eu"(aham- "eu").Avand
cafundamentaceasmrna.sa "evolup.a"(paril)lima)cWloa1:e
dowdirecpiopuse:Wlaconducesprelumeafenomena1aobiectiva,pe
candeealaltaspreceafenomenalasubiectiva,adicalumeasensibila
psillOmentala.Masauhitaraaperceptiva(aharpkiira)setransforma,
436.VeziM.Eliade,Yoga. Nemurire $i tibertate, p.38.
437.Idem,Istoria credinle/or ... , II,p.56.
438.VeziSaQJkhya-Si1tra, I, 61:"prakrti estestareadeechilibrudintresattva,
rajas tamas. Dinprakrti provinemahat; dinmahat, ahaqJkiira; dinahaqIkara,
I
celedncitanmatra celedouAserHdeorganesenzoriale;dintanmiitra provin
stulabhfitlmi (elemente materiale, molecule)". De fapt, Sa1J7k!tya-kiirika
sintetizeazatoatefonnele,toateproceseledemanifestare"cosmicl".Cf.SiiJpkhya-
Siitra, I, 129; II, 10, 15;Sa1l1khya-kiirikii, 3,40,56etc.; apudM. Eliade, Yoga.
Nemurire $Ilibertate, p.50,nA.
176 India ..Religie fifilosofie
practic,calitativinfunctiede dominatiauneiasauaIteiadintreceletrei
modalitatideexprimareamaterieiprimordiale(pra/qt;) 439.
EstelimpedecA, asemeneatuturorcelorlaItesistemeindiene,
SfiIPkhya acorda0 importantadeosebitaprincipiului individuafiei
prin de sine". Dinaceasta creatialumiinu
estealtcevadecatunactcvasi"psihic".Fenomenele
psihofiziologiceau0 origine ceeaceIedistingefiinddoar
fonnulag7.melor, amodalitAtilorlordeexistenta exprlmare.Astfel,
satva -lumina inlelepciuneapredominainfenomenelepsihomentale,
rajas - energia motrice activitatea mentalii in fenomenele
psihofizioiogice(pasiuni,activitateasenzorialaetc.),invremece
fenomenelelumiimateriaIesuntrezultateledinceincemaidense
inertealeluitamas (atomii,organismelevegetaIe animaIeetc.)44
0 asemeneaconceptie SfiJPkhya apreciaza
ciioriceexperientapsihiciieste,defapt,unsimpluproces"mental".
Viziuneaaceastaareconsecinte inplanmoral:de bunatatea
nueste0 calitateaspiritului,ci0 "purificare"a"materieisubtile"
reprezentata de con!?tiinta. Cele trei modalitati de existenta
manifestareamaterieiprimordiale(pra/qh) penetreazaintregulcosmos
presupune0 simpatieorganicaintreom univers.Deaicirezulta
ca, cumsubliniazAA(irceaEliade441 diferentadintreom Cosmos
nu deca10 diferentadegrad,nudeesenta. '
Atuncicandincerciimsaanali2'Am semnificajianotiuniide
evolujie(parigiima), suntem tentatisa0 interpretampelinia
evolutionismului modern. Aceasta este 0 mare eroare, fiindca
pari:(1lima presupunedezvoltareaaceeaceexistavirtualinmasa
energeticii(mahat) amintitA.Prinunnare,potrivitSfi.Q1l'chva, nuavem
deafacenicipedepartecu0 creatieinaccepjiuneacosmogoniilor
c1asice,nicieurealizareaunornoitipurideexistenta,ciesteyorbapur
439.M.Eliade,Yoga. Nemurire.# libertate, pp.28-29.
440.Cf.Yoga-Siitra, II,15,19;apudM.Eliade,Istoria credinlelor ... , II,p.57.
. 441.M.Eliade,Istoria credinlelor .... II,p.57.
t
,e
...:,., ,
!
--I"
.Hinduismulsao"complexulopozitmor"
I 177
I simpludeactualizareamanifestataaunorpotenpaIitap.existentedeja
I
in materia primordiala (pra/qti), in ipostaza acesteia de masa
energeticavie- mahat. A.mcerca dinSiiIpkhya
evolutionismuluimodern. comitem0 mareconfuzie.
,
FilosofiaSfilJ1khya subliniazacanici 0 fonnanouanu
posibilitatiledeexistenjAaflatedejainUnivers.1nviziuneaSfiJ,7.7khya,
nimicnusecreeaza,insensul alcuvantului;creatiaexisradin
nuvafidistrusanicioda1A;-ci
absolut initial, in unna marii resorbtii finale - mahiipralaya.
restabilindu-setotodatadharma cosmica
442
.
Acesttipde"evolutie"suigeneris sejustificaprintr-oteorie
acauzaIitapilafeldesui geheris, specificaSamk'hya. Potrivitacesteia,
intrecauza efectexistatotdeauna0 relatiereala detenninata.
Mircea Eliade 443 subliniazacaorlceefectexisUi potentiaImentein
intrucataltfeln-arfiprobabilaorelape intre non-
existentA,intrefiinta nefiintA, Esteyorba
exactdeceeaceremarcaISvara Krishna anumecatotceeace
realizeaza0 cauzanuestealtcevadecat.manifestarea efectului
preexistent.Acestfaptestefoartefrumos ilustratintr-unalttext
Sfi1J1/chya: "Lafelcumstatuia,dejaexistenUiinbloculdepiatra,este
doardezvaluitadecatreSCUlptor,tot actualitateacauzalanu
facedecatsadeana!?tereacpuniiprincareunefectsemanifesta,dahd
iluziadieInuexistadecatinclipadefata"44S
442. Jdet, Yoga. Nemurire #libertate, pp.29-30.
443.Jbidem, p.30.
444. SiiIpkhya-kiirikii, J 4-16:"eelNemanifestatestedovedit,deoarececauza
contineinnaturaeicalitlitileefectului.Exist!0 cauzAnemanifestatA,deoarece
existA criteriudemasura.a diferentelor. deoareceexist!conexiune,deoarece
punereain [provine]din energie, deoarececauzasesepanldeefect,
deoareceel(sc.CelNemanifestat)(buddhl) nuseseparadeCelcarearetoate
formeJe;acestaacponemprin[fiecaredintre Jceletreitendinte(sattva, rajas
tamas, n.n.) prjntotalitatea[lor),precumapaprintransformarearezultata.din
diferentelebazatepecumpa.tireadintreTendinte".
445. SCiJ)1khya-Pravavanbiisya, I, 120.
178
extraordinar de mare de structuri forme distincte. Prin ea VIetti cosnnce mdiVlduale se datoreaziilU2'Jel (maya)
este compusa, ci nu simpUi. Sii:tpkhya face din aceasta comJPlexitate omului. Inca din perioada gandirea indianArefu.zli, pur
morfologicaacosmosului unargument metafizic,pentrucaintOtdeauna . .. simplu; lumea cum este, considerand-o efemera, dureroasa
ceea ce este compus exist! pentru un altul
446
, adica are un caracter iluzorie. Se sustine, ca 0 asemenea conceppe nu conquce nici
teleologic. Astfel, creatia, inansamblul ei, are un caracter teleologic, ' ,. lanihllism, nici lapesimism, intrucat int.e1cyptul indian refuzA aceasta
avnd in ultima de aservi Spiritului. __ L lume devalorizea.za el ca,
(purusha), "admlIllstratorulw" el supremo Este cea mal eYldenta. __ (dukkha), eXlstaaltceva ,
dovada a existentei lui Purusha. acesta este mascat de iluziile
confuziile creatiei cosmice, materia primordiaIa (pra/qti) este activata
de "instinctul teleologic" impregnat ei, tinzand contribuind, in
totalitatea ei, spre eliberarea luipurusha447.
Este evident ca, dincolo de toate aceste speculapi, opozitia
dintre Purusha-pralqti dinSOJpkhya ne de dualismul iranian
al celor doua principii contrare, reprezentate de Bine RAu (Ahura
Mazda - AngraMainyu)448. OpozitiaaceJstaBine - Raudinmitologia
iraniananu este altceva decat unul din feluritele exemple de diade
polaritati(cosmice, sociale, religioase) care asiguraualtemantaritmica
a vietii lumii. Mai precis, tipul acesta de dualism Bine-Rau nuerala
lnceput decat una dintre diferitele formule prin care erau exprimate
aspectele antitetice, dar complementare, ale realitatll care neinconjoara
lli incare1rliim: ziua-noaptea;
Ca atare, Bmele pw:
e
din
cosmIC, m Gandireachineza
a ea acest 10 altemanta celor doua
I?fmClpllyang(mascuhn) ym (femmm) .
4,\6. Cf. SaIpkhya-kiirikfl, 17: "Precum un pat alclituit din mai multe par;:i
(Iemn, pemil, acoperAminte etc.) pentru ca cineva sA doannii in el,
trupul, compus din cele doulizeci patru de Principii, este in slujba Spiritului".
447. Cf. SClll1khya-Siitra, III, 47: "De la Brahman pana la ultimul firicel de iarbA,
Creapa este in folosul spiritului pentru ca el sii atingli suprerna."; M.
Eliade, Istoria credinlelor ... , II. '
448. Cf. mai pe larg N. Achimescu, op. cit., pp. 219 sq.
449. M. Eliade, Istaria credinlelor ... , II, p. 238; cf. mai pe larg, ibidem, pp. 20-25.
exista Absolutul dupa care tinde.
Textele sacre indiene, inclusiv SiiJpkhya, identifica sursa
"prizonieratului" spiritului implicit cauza tuturor suferinlelor in
solidaritatea omului cu lumea lnconjuratoare, cu cosmosul, in
participareasadirectasauindirecta, activa
sau pasiva, laNatura (prakrti), ceea ce atrage dupa sine participarea
sa la 0 Natura 0 viata pro/ana, la un proces continuu de
desacralizare a existent.ei ingeneral. Acestlucru presupune caeliberarea
inseaIDna, inprimul rand, desolidarizarea de cosmos de vi$.
profana, pe care singur asumat-o. Numai astfel viata sa va fi
resacralizata va sanumai fie propriul sau "prizoruer".
Cutoate acestea, cosmosul, viataaceasta profana au 0 functie
dubla, prezentand un aspect poziti v: pe de 0 parte, il transfera pe
om spre suferinta datorita legii karrnice, il supune cic1ului
al reincarnarilor (saqJSiira), iar pede alta parte acesta este aspectu1
pozitiv),11 ajuta implicit saincerce caute eliberarea (mok:;a,
mukti). Este foarte adevarat caorice experienta umana, indiferent de
natura acesteia, produce suferinta45! . de caracterul
universal al acesteia, int.eleptul indian, dupa cum spuneam, numanifesta
nici pe departe 0 atitudine pesimista, el nu se resemneaza.
450. Idem, Yoga. Nemurlre # liberiate, pp. 20-21.
451. "Corpul este durere, fiindca este l!cal}ul durerii; simturile, obiectele,
ptitceppile sunt suferintli, deoarece conduc la suferint!; pllicerea este
suferintA, fiindca este urmat! de suferint!"; Anirudha, SiiIf/khya-Siitra, II, 1;
apud M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 22.
180
-, _"""-::1. sau"e.omplexulopozitfllor"
181
Conentizareasuferinteicaolegeaexistenteinuconduceladisperare,ci
dimpotriva.Se constituieinpremisaelibemriideaceasta.Eail conducepe
ascet inteleptlaconcluziac! singummodalitatedea dinaceasta
situatie0 repIezintAretnigereadinhnne,rentl11'jmealaoricebtmUri
inul1le,izolareatotala.in plus,inte1eptulesteconentdefaptulcli nu
suferadoarel,cadurereaare0 dim.ensiunecosmica,caeaesteomodalitate
ontologicalacareestesupusl!i intreagaexistent!:acesteiatrebuiesa.se
supunA atatzeiicat celemai infimeinsecte,pentrusimplulmo'tivcli .-
existl!i intimp.S-arputeachiarspuneca,incomparapecuzeii celelalte
fiintevii, omul areunstatut privilegiat, insensu!cliareposibilitateade .
condipa,deaa1x>li deaaccedeIaeh'berare.Prinurmare,
452
esteuniversall!i,suferintanuesteniciodatadefi.nitivl!i .
PentruadeptulSaqikhya, caleaspreeliberareareunsingur
sens: reall!iaspiritului
453
.$iprimaetapl!iinrealizarea
acestei eliberatoarerezidl!iinnegareaideiicl!ispiritular
posedaatribute.Acestlucrupresupune,infapt,negareasuferinteiin
ceeaceil a0 consideracapeunfaptobiectiv,exterior
spiritului,lipsitdevaloare desens,intrucAtoricevalO1;izare
semnificatienuestedecatprodusulintelectului(budtihz), inincercarea
sadea-Ireflectapepurusha. Cfuldinteleptulil realmente
pepurusha, toatevalorilesuntanihilate;in acestcaz,durereanumai
esteasimilatl!idurerii,nicinon-dureriiciesteevaluatl!icaunsimplu
japt, care estereceptatcasuferinta, pierde valoarea,
sensul.Inmomentulincarecinevaaintelescl!i purusha esteliber,
etem inactiv,totceeaceiseintfunpll!i(dureri,sentimente,ganduri
etc.)nu-i rnai apar{ine. In fond,durereaesteunfenomencosmic,iar
omul0 suportl!isaucontribuielacontinuitateaeidoarinmasurain
careacceptliinmodbenevolsl!irmnanl!ipe maideparteprizonierul
propriilorsaleiluzii
454
.
452.M.Eliade,ibidem, ibidem.
453.Cf.Chiindogya-Upani$Qd, VII,1,3;Saq1lchya-Slitra, m, 22-23.
454. M. Eliade, Yoga. Nemurire libertate, pp. 34-35; idem, Istoria
credinte/or, ..,II,p.59.
postulatl!i de SaJpkhya .este 0
metaiizica
455
,este0 "trezire"caredescoper!instantaneuesentaSinelui,
rea1itatea ultiml!i; eanuse prinexperientl!i, ci estea
. bruS6a.Ni:riricdiVUinli'intervineaici,pentrucaSarpkJrya
neagl!iexistenta luiDumnezeu.Totlafel,niciunfelderiturisaupractici
."religioasenuprezintl!inici0 valoareindobfuldireauneiasemenea
. dorinte
conducfuldla uneinoifortekannice .
Desigur,sepuneproblemafelu1uiin caresevaderulain
continuareviataunuiasemenea"eliberaf'prin aunuijiVan-
rnukta, cummaiestedenurnit.EIvacontinuasl!iactioneze,pentrucl!i
maiesteincaprizonieru1potentialuluikaImicdinexistente1eanterioare
celedejaacumulateinaintedeautorevelatie.AcestpotenEalceresa
fieactualizat consumat inconformitateculegeakarmica 58.Dar,in
fapt,elnumaiestesubiectulactiunilorsale,activitateapecare0
,.....,. nu:.imaiapar{ine;' easederu1eazAautomat,mecanici
dezinteresat,intrucat"autorul"einu-imai rezultatele,
"fructu1".Prinunnare,inmomentulincareeel"eJiberat"acponeazl!i,el
numaiareconintalui"euacp.onez",cialui''seacp.one.aza:",lamodul
,'Icelmainaturalposibil.Jivan-rnukta poateactionacfuld
cum elnusevamaitemedenimic,intrucatfaptelepe Ie
nu-imaiapaqin,elenumaiauconsecin{e pentruel ca
atare,nicilimite. EInumaiesteprizonierullor dreptunnare,
poateperrniteorice,indiferentincedomeniudeactivitate.Aceasta,
pentrucl!iautorulactiuriilor"sale"numaiesteel, ca"sine",ciun
simpluinstnnnentimpersonal,unfelde''regizor''intennediar
in epuizareaultimelorefectekarmice acumulate de-a lungul
timpului.In clipamoqii,cfuldtoate"potenpalele"amintiteaufost
455. SiiIPkhya-SOtra, III,23.
II' 456.Ibidem, III,26.
457.Ibidem, 1,84-85;M. Eliade,Yoga. Nemurire #libertate. pp.35-36.
458.Cf.Siirpkhya-kiirikii, 67;Siirpkhya-Sfitra. III,82.
182
hu:lia;Religie',ifuosotie"-:.J::' "-Hinduismulsau"comple:m.lopozijlilor" 183
459.Sarpkhya-karika,68;M.Eliade, Yoga. Nemurire$ifibertate,p.39;idem.
Istoriacredinlelor ...II. p.60.
460.Etimologic,tennenuJatAtdevehiculat,yoga,provinedinrMlcinayuj,"8
legalaolalt!","atinestrAns","atnhlma","apunelajug",
in etimonuloriginaral latinesculuijungere,jugum,alenglezesculuiyokeetc.
Notiuneayogadesemneazlingenereoricetehnicadeasceza,oricetehnlcade
meditalie, care preSupune un efortindelungat Se constituie intr-un anume
'Jug"pecarepracticantul autoasum!. asemeneaasceze meditatii
aufostvalorificatein moddiferitde-alungulistorieidecMremultelelcurentede
gandire misticeindiene.Dup!cumvomvedeamaideparte,exist!un
sistem Yogaclasic, redactatdecltrePataiijaliincunoscutuls!utratat Yoga-
. I
Swa, acestaseconstituiepentrutotdeaunain fundamentultuturorcelorlalte
tipurideYoga. pelang!aceast!Yoga"ciasicl",exist!multealtetipuri
"populare" de Yoga, nesistematice; de asemenea, exist!nenumlrateforme
nebrahmanicede Yoga(apartinind ca!iitipurideYoga
avand0 structurl"magicA" alteledestructurl"misticl"etc.VeziM.EUade.
Yoga. nemurlre# libertate,p. 16.
461.Cf.M.Eliade,IstoriacredinJelor ....II.p.61.JeanFilliozatestedeplrerecl
Yoganuconstituie, cumsMavrut,0 tehnic!datanddintimpurileprotoistorice
apaJ1infindunuifond imemoriaLDeaceast!parereeste.depildi1,Fr.
Heiler, 0p. cit., p. 153.Dimpotrivi1, pentruFilliozat. practiceie!iamanicenuau
decatsimilitudini foarte indeplirtatecu antrenamentulspecificpentrucontrolul
trupului spiritului,antrenamentcare,elsingur,estedenumitYoga.Pozipa!iezand
auneidivinitatireprezentatepesigiliidincivili21f-tiaprotoistoriclindian!!iidatabila,
185 1.84-' India., '---Binduismul '8au,,<mnplexul opozilillor"
unei metode contemplative, adicii prin Yoga. Scopul Yoglli, ca cel Aceasta doctrinA Yoga a devenit funda:Inentul tehnicii de
al Siirpkhya, este suprimarea nonnale in favoarea unei meditape in sineamt injainism, in budism hinduism. infimc1:ie
calitativ diferite, care sa poat! peneua in mod depJin adevaruI de accentele pe care Ie capata acest sistem psihotehnic, s-au conturat
'. metafizic. Sl're deosebire de SiiipkhjiQ; iriSl;" yogapropooeSiipri.IiiaTe8.' ,. _. -" multe fonne Yoga, toate avmd fundament comun. Astfel,
coninfei cotidiene, nonnale, printr-o tehnica fiziologica, in Iflport cu se poate vorbi de un Hatha-Yoga ("Yoga agresiv, dur"), care cultiva
care tehnica strict psihologica estesubsidiara. rn momentul in care , 'exercitiile fizice a creat un intreg sistem fiziologic, de un Bhakti-
Yoga 0 a starilor de ._ J. . 'I ("Yoga. pe
aceasta mseamna ca tehnica yoghinica presupune,- m iUDlrea devotlonala fata de un Dumnezeu (Isvara) personal, de un
I Mantra-Yoga, care accentueaza invocarea numelui divin, de un
nonnaia, profana, neiluminata. Karma- Yoga, care se fundamenteaza pe faptamorala, de unJiiana-
FundamentaHi pentru Yoga nu este numai latura sa practica, Yoga, care se concentreaza pe experienta mistica, de un Riija-Yoga
ci structura sa iniliatica. De aceea, Yoga nu poate fi in (" Yoga regal"), care coreleazaBhakti, Karma Jiiana-Yoga acorda
particular, de unul singur, ci totdeauna sub indrumarea unui maestru 0 atentie deosebita meditapei. in fine, exista 0 forma de Layakriyil-
(guru). De altfel, trebuie remarcat faptul ca, inIndia, celelalte "sisteme Yoga ("rea1izarea unirii''), care propune unirea mistica dintre eu-l
filosofice" (darSanas), ca orlce sau meserii tradiponale, [' individual QiVa) Sinele divin universal (iltman) prinactul sexual.
sunt predate de catre fiind in aceasta privinta "iniperi": .. ' "'.-,'
de multe milenii, ele se transmit pe cale oral!, avand un caracter absolut ,I , 4.5.4.2. Treptele Yoga
"confidential". incazu1 Yoga, insa, caracterul initiaticeste mai evident,
dupa cum aratii Mircea Eliade 466, intrucat, la fel ca in cazul celorlalte
tipuri de inipere religioas!, discipolul yoghin debuteazAprin abandonul
lumii profane (familie, societate etc.) mdrumat de guru, incearca sa
etapizat comportamentele valorlie proprii conditiei
umane. Practic, yoghinul sa ''moad fata de aceasta viaf!",
pentru a rena$te la un alt mod de existenta, la un alt mod de a fi, pe
care-l prin eliberare. Re-rtCl$terea inipatica este desemnatii
in toate formele Yoga ca fiind accesulla un nou mod de existenta,
neprofan, metafizic indescriptibil, pe care indiene11 exprima.
sub di'ferite nume: mok{Ja, Nirviil)Cl, asarpskrta etc.
465. Yoga-Siitra, 1, 2: "La inceput, ceea ce este de suprimat este fluxul
continuu de glindire, sentimente, reprezent!ri ce disperseazA
Dup! suprimarea acestora, se blocheaz! oscilatia lntre obiectul de
concentrare reprezent!rile parazitare".
466. M. Eliade, Yoga. N emurire # libertate, p. 17.
in viziunea lui Patafijali, tehnica Yoga presupune
mai multor categorii de practici fiziologice exercitii spirituale (QJ)ga,
''membre''), absolut necesare in vederearealizarii concentrarii supreme,
samlidhi. Aceste "membre" ale Yogai reprezinta in timp 0
serie de tehnici etape sau trepte ale itinerariului ascetic spiritual al
ciirui scop este eliberarea fina1A. Acestea sunt U11llatoarele: a. inft8narile
(yama); b. disciplinele (niyama); c. atitudinile pozitiile trupului
(asana); d. disciplinarearespiratiei (prliQii,yama); e. deconectarea
simturilor de la lumea exterioara (pratyahara); f. concentrarea
(dharal)a); g. meditatia (dhyana); h. contemplapa (samadhf) 467.
a. Yama ("infrananIe") vizeaza cele cinci comandamente
morale absolut indispensabilepentru ascetul care propus sa atinga
eliberarea inca din timpul acestei existente. Primul dintre acestea este
467. Cf. mai pe larg Yoga-Siitra, 11,29 sq.
187
-T'
,
186 India. ReJJgie i DlosoDe
ahimsa ("sanuucizi").Elsenmificanon-violentaasuprarug'f'unei
creaturiprlnnicitmmijloc Aldoileaeste nu
minti") consUlin a-tipuneinacordcuvantul gandireacuf&ptele.
Cuvantul trebuiesacorespundatotdeaunaCllceeaceafost
vllzut,auzitsaudedus.Unaltcomandamentesteasteya ("sanufurl")
areinvederepeceicare inmodilegalbunuricareaparpn
altcuiva.Ablinereadelafurt (asteya) constain anihilareaoricarei
dorintedeafina AIpatruleacomandamentmoralestebrahmacarya
("abstinentasexuala") aredreptscopconservareafoqeigeneratoare,
aenergieinervoase.Yoga acorda0 importantadeosebita"foI1elor
secretealefaculmtiigeneratoare"care,atuncicandsuntconsumate,
epuizeazaceamai pretioasaenergie,sH1besccapacitateacerebrala
facconcentrareadificila;daca,dimpotriva,sunt dominate "infranate",
elefacilireazacontemplatia(Samiidhl} In timp,trebuiesubliniat
ca abstinentasexualanuinseaInnadoarprivareadeactesexuale,ci
anihilareaoricareiformedetentapecarnala.Instinctulnurrebuiesa
ramanasubteran,difuzinsubconent,nicisafie"sublimat",cipur
simpluanihilat,"dezradacinat"din simturi.lnfine,ultimul
actde esteaparigraha ("sanufii avar").Aceastainseamna
st1nU-li niciodamnimicdinceeacenU-liapartine estf0
c9nsecintaainte1egerii"pacatului"ceconsmin fatade
bunuri aprejudiciuluiprodusde conservareasau
distrugereabunurilor 468.Estefoarteimportantderetinut,insa, catoate
acesteinfranarl(yam a )nuprocura0 stare cidoar0 stare
"purificam",superloaraceleiprofane.
b.Niyama.
Paralelecuaceste"infranari"(yama), yoghlnultrebuiesa
practiceniyama469,adica0 serlede"discipline"corporale psihice.
468. Yoga-Siitra, II,30;cf.M.Eliade,Yoga. Nemurire$i 5,2-53.
469. "Niyama (delarlidAcinani-yam - afixa,astabili,areglementa)cuprinde
regulileceordoneazliviatainteriolriapmcticantului,prescrippicetrebuiescmmate
pentruainUituraimpurita.tileEului.Dupl fire karma. pmcticanpipreferll.unasau
altadintrecelecinciniyama. eeacareIi se eelmaibine sprecareau
I
;
--I'
I
I
!
I
I I
Bindulsmulsau"complemlopo:z.ltillor"
Aceste"discipline"constauin"puritatea"(sauca), "multumirea"sau
"impacarea"(samto{la), "asceza"(tapas), de sine"
(iViidhyliya) dllruirea totala Stapanului Divin (/svara,
iSvara-praJ.lidhiiniini)470. Purificare (sauca) inseamna, de fapt,
curatireainterioaraaorganelor;inacestfel,reziduurilealhnentare
toxinelesuntprompteliminateprintr-oserlede"purgatii"artificiale,
asupracarorainsismmaialesHatha-Yoga, adica Yoga careseocupa
exclusivdefLZiologie de"fiziologiasubtila".Vyiisa precizeaza,de
asemenea,casaucaimplicatotodat.apurificareaspiritului<l71.
c.Asana
Yoga propriu-zisadebuteazaincepandcucelde-alrreilea
"membru"(yogii.Qga), cuatreiatreaptiidintreceleoptdescrisede
catre Pataiijali. Aceastaa treiarreapm estelisana, desenmand
binecunoscuta"pozip.e_Iotus,,472,definitainYoga-Sara cafiind"stabila
agreabiUi"(sthirasukhamt73.lnvalata delaunguru, cinudin
carp.,eaconferatrupului0 stabilitaterlgida reducein timpla
minimumefortulfizic. lainceput,aceastiipozitieestefoarte
incomooa, insainurmaunuiantrenamentprelungit
disparesenzatiairitantadeoboseaIa,desurescitarenervoasaaanumitor
partialecorpului,seregleazaproceselefiziologice,permitandu-se
atenp.eisa seconcentrezeexclusivasuprasubstratuluifluidal
inclinatiinaturale.Fiecareomaredreptul aleagldrumulspiritual,dupAcwn
crede, este preferabil- eel pulin panllamaturizarea spirituall- sA fie
pmcticatetoatecelecinciniyama, atatpentruacpunealorcumulativAcat pentru
adezvoltasim/U1 practiciirii, al necesitApifaptei pedrumul ceducespreSine";
Yoga-Siitra, n, 32.
470. Ibidem, ibidem.
471. Yoga-Siitra, II,32.
472.TratatulGhera.r,Ida-Samhita descrie,insa,treizeci douldeasemenea
pozitii.Ceamaifacill maiaccesibiljidintreacesteaestepadmlisana: "Puneti
-pi,cioruidreptpecoapsastangl in felpiciorulstangpecoapsadreapta.;
mainilelaspate apucaticAlciile(manadreapta.pecAlcaiuldrept
'rr;nastangApecllcaiul stAng). Aplisap biirbia pe piept flXati-vA privirea
asupravarfuluinasului"; Ghera.pda-Samhita, II,8.
473. Yoga-Siitra, U46.
188 189
,t,-
"
India. ReJigiei filosofie
In acestmodseobtine0 anwnita"neutralitate"a
numai esteafectatadeprezentapropriuluitrup delumeaexterioara.
inacestmomentsurvineizolarea insensulelilegaturilede
eupropriaactivitatesenzorialaauinceputsafieanihilate474.
Infond,iisana esteprimulpasinscopulaboliriimodalitaplor
specificeexistentei mnane.Dupacmnamamta1:,lanivelul1rupului, iisana
este0 concentrateintr-unsingurpunct;eapunecapatastfelmobilitapi
",_.......1.red1..ldlndmultitudinea 'bilelao.,1ft............
__ JXlSl_ ......"6..........
posturli, llnobiHl,sacra. Practic,matetehnieileyogbiniceseconciliazliin
acestpunet, intrucAttoatelaolaltamanifestaaceastatendintade''unificare''
"totalizare", cascopabolireacondipeimnane
rezultantaarefuzuluideacedaincJ.inatillornaturale.
FoartemulppracticanpYoga suspn camultiplelepozitiiYoga ar
fortificatrupul araveafunct:ii terapeutice.Depilcm,Utthitapadmiisana
arcooferiviziunisupranaturale arvindecaanumiteafect:iunialec8ilor
respiratorii;suptapadrnilsana arvindecadiferiteafecpunialeorganelor
ar elimina insomniile; siirya-bhleda-iisana arvindeca afectiunile
oftalmologice;dhastrica-iisana arregularizatemperaturacorpului,ar
arstimuladigestia arpmificasangele;guptaaJ)ga-iisana
arvindecaimpotenta;manauka-iisanaarfacetrupu1inviztbiletc.inciuda
tuturoracestorpretentll,medicinamodemtamanefoarterezervatli fata
depretinseleefecteterapeuticeamintitemaisus.Pedealtaparte,trebuie
rePnutcaexistafoartemulpoarneniinIndia,maimultsaumaipupnavizati,
careafinnasus tareca redobanditsanatateaprinpracticiYoga.
EXistachiardiferitecentreYoga carepretindcii utilizeazamijloacestrict
terapeutice, moconotatiereligioasaDinpacate,unii yoghiniimpingpnala
irnagini grote;m"binefucerile"exercipului Yoga: inmu1telocurifrecventatede
1llri$i,yoghiniiregizeaz8, simplu,"scenerempeutic:e"doarpemruaculege
rei c3tivabanutidinp:nteatmorvizitatorimaiimpresionap47S.
474.Cf.ibidem, II,48:"YoghlnuJinQsana este incentrul Brndimensiuni
alNaturiisale,acoloundenuexistlinicifrignicicD.ldurli, nicizinicinoapte,in
apropiereaimediataaCelui
475.VeziK.Klostermaier,Hinduismus, pp.260-261.
,
Hinduismulsan"complexulopozltiiJor"
d. Pral)ilyama
Dacaiisana presupunere:fiJzuldeacedaincIinatillornaturale
implicitrefuzul
respectiv"refuzul"dearespiracamajoritateaoamenilor,adieliinmod
aritmic.ingeneral, respi:rat:ia omului rea]izeazafieinfunct:iede
imprejurari,fieinfuncpedetensiuneapsihomentalaAceasmaritmieare
caefect 0 imprevizibilafluiditate inconsecinta,instabilitatea
potideveniatent,dar trebuiesafaciUnefortin acesisens.insa,din
perspectivadoctrineiYoga, oriceefortpresupune0 exteriorizare,ceea
cecontravinetehniciiinsine.Deaceea,prinpral)iiyiima, seincearca
anihilareaefortuluirespirator:yoghinultrebuiesarea1izeze0respiratie
discip1inatA,ritmata, toonaipen1ru auitadeea
tocadincelemai vechitimpuri,yoghiniisustincaexista
intotdeauna0 relalie stransaintreritmul respiratiei starile de
coninta
476
incetinindotreptat,yoghinul
penetreaza verificiiexperimentalanmnitestari de carein
staredeveghe,suntinaccesibile, inspecialstarilede
caracteristicesomnului.Ritmulrespiratieiintimpulsomnuluiestemai
lentdecatinstaredeveghe.Prinprayama, yoghinulnufacealtceva
decatsarea1izezeritmulrespiratordintimpulsomnului ?},tfel,sa
penetreze,lucid statilementalepropriisomnului
4
7.
Ritmulrespiratieiserealizeazaprintr-oarmonizareatrei
"momente":inspiralia (piiraka), retinereaaerului(kumbhaka)
expiratia(remka). Acestcontrolalsufluluiprovoaeliinmodvoluntar
suspendarearespiralieiceseobservafrecvent,realizataspontan,in
476. Yoga-Siitra, I,34:"Principiuldebal!alacesteipracticimeditativeeste
acelacareafmnacacontro\!ndrespiratiasecontroleazAmentalul, despre
aplicareaacestui principiuse aieL Fiind0 asemenealeg!1tur!iintima
intremental respiratie.mintea0 unneal!peaceastadinunn!iincicJurileei.La
fiecareinspiratieexista0 inafarl!aminpi lafiecareexpirape0 retragere
aei".
477.Cf.M.Eliade,lstoria credinle/or ... II,pp.64-65;idem.Yoga.
libertate, p.58.
191 190'" I_H ->BinduismulsauHcomplexulopozittilor"
atenpe efort.Confonnveclrii teoriifiziologicedespreri1mul.respItapei
intottrupul,controlulasupracirculaJieisuflurilorinin1regorganismul-
caagentifundamentaliaioriworactivitAtiorganice- presl.lpllne
.. ... controlareaintregiiindividualitatipsihiceintrupate 478.
PriiQ2jucaunroldeosebitdeimportantchiarinperioadavedica
Eraconsiderata"sursaviet:ii",carepAtrundeintregtrupul,
fiindidentijica.tauneorichiarcusinele(atman);toatemiCir:ileinterioare
___ Dinacestmotiv,controlulasupra
acesteifOJ1ecentraleatrupuluireprezintaunuldin1retelmileprincipaleale'
oric8rui yoghin.Esteyorbadeceamaiimport:antafortAdevia;a,utilizata
asuprarespiratieipresupune, Yoga, 0 diminuarearitmului
respirator,ajungandu-sepanaacoloincat realizeazAcbiar
imperceppaacestuia, spiritulestepedeplincoI1tientDupaceau
atinsaceastatreapta, yoghinii respectivipotfiingropatipentru 0
perioadadecatevazilesauchiarsaptamfuri, supmvietuindmrapreamulte
,,., probleme.Secretularconsta,inopiniaacestora,infaptulcayogbinul
dimin1.lf'82'llfoartemultnecesitateadeoxigen, insensu}caprin
concentrareaintensivaaspirituluise detoateangoaselecare
favor:izeazaconsumulexcesivdeoxigen.Peparcursul"aventurii"sale
subterestre,pUFulaercarepenetreazapamantu1liestesuficient.K
Klostermaier47 consemneazAcbiarcazulunuiyoghincarearfiacceptat
safacaacest experiment infat.auneicomisiidemedici,sastea0 perioada
dedouazeci unadezilesubpa.mant apoi0 saptamanasub apa,taraa
priminiciunfelde Dupa0 perioadaatat deindeIu.ngatadeincerclUi,
subliniaza autor,respectivularenevoiedemulttimp,pentrua
redevenipedeplin daroricumn-auaparutniciunfeldeafectiuni
fizicesaupsihicesecundare.S-aucreatadevaratelegendede-aIungul
timpuluilegatedeperfonnanteleypghinilorinmateriedeprii{.iiyiima,dar
medicinamodemanuleacordaniciunfeldecredibilitate480. ''
478.J.Filliozat,op. cit., pp.84-8S;M. Eliade,Yoga. Nemurire libertate. p.S9.
479.K.KJostennaier,Hindutsmus, pp.262-263.
480.VezimaipeJargFr.Staal,Exploring Mysticism, PenguinBooks,London,
1975,p.148.
i
I I
e. Pratyiihiira .
DupacumafinnaPatanjaliin Yoga_Siitra
481
, ceeacetrebuie
s1:fSuprimeyoghinulinprimulrand"estefluxulcontinuudegandurl,
sentimente,reprezentaricedisperseazA Dupasuprimarea
acestora, se blocheazaoscilatiaIntre obiectul de concentrare
reprezentarileparazitare".inconceppahindusG,mintea(citta)seafla,
prin naturaei,intr-ocontinuaagitatie.inpermanenta,ease
-' trmlsforrnainfonnele Substanta ._.
eisubtilaasimileazafonnele culorileatotceeaceii conferasimturiIe,
imaginapa,memorialjiemotille.InconsecinfA,eaposeda0 capacitate
remarcabilademetamorfozAcarenu nicilimite,nicirepaus.
Astfel,pentrua0 controlapedeplin,yogbinultrebuiesa stopezeabsolut
toateimpulsurilesenzorialevenitedinexteriQr,ca peceledininterior:
amintiri,pasiuniemoponalef imaginative.
P ataiijali
48
sustineca, prinintennediuldisci plinarii
respirapei(prii.()iiyiima),"valul"(avara.f.Xl)tenebrelor,acelacare"sta
incalealuminii"(prakiiia)dispare,insensulcamintea(citta)devine
capabila(yogyata)deconcentrare(dhiiraQa).In acestfeI,yoghinul
poateverificaconsecventcalitateaconcen1:r8.riiprinintrovertirea
simpnilor(pratyiihii.ra)483.Cbiardacasimturilenumai suntcanalizate
sprelumeaexterioara,activitatealorfiindanihilatA, minteanU-lji
481. I,2.
482.Ibidem, II,52,53.
483.Aceastlinotiuneestetradusa.,in genere,prin"retragereasimturJlor" sau
"abstragere",dar prin"facultateadea eliberaactivitateasenzorialldesub
influentaactelorexterloare".YenM.Eliade,Yoga. Nemurire libertate, p.68;
cf.inaceasti1prlvintA It3,20-21,11,3,7-8 rnaialesII.3,II:
"Yogaesteaceast!staredeneclintireasimturilor.Nimicnutedistrageatunci,
caci Yoga este aparitie disparitie". Prin unnare,pratyahara presupuneca
yogmnultraverseazAaserledefazein timpulcaroraobiecteleinternesiexteme
4ispar,determinandaparitialuiPurusha. defaze inverse,cfindrespectivul
r-evine' 1a un nivel obi,nuitde experientA. Este vorba, deci. de 0 oscilare a
nivelurilorde caremergdela experienta la experienta
suprema.acontopiriicuAbsolutul;cf.M. Biardeau,Hinduismui, p. 126.
193
19l"h.'.. .-fIiBdwsmw-sau.,,.oomplexulopozipnor"
pierdeproprietateadeaaveareprezentarisenzoriale.C.nd
sa. intre in contactcuunobiectexterior,mintea(dtta)nu se
deperceptiasenzoriala,cii1 poate prin puterilepropriide
o c"ai-e'dispune.Estevorbade0 directS.princontempla1:ie, W
care,dinpunctuldevedereYoga, estemmrealadecAt
normal!,fieea rationala sausenzorial!.Yoghinulintrilin contact cu
realitateaprintr-untipde ''inteIepcilUle'' (prajM), degnoza,cunoseand
"toateIucruri1e,. cumSWlt ele',484.Dinacestmoment,ascetulyoghin
numai este distrasde simturi,pentrucaintreagasaactivitatesenzoriaIa
oriceactivitateingeneralafostsuspendata.
InviziuneasistemuluiYoga, omul nupoatedobandi
aceastahOertate,int:rucatspiritul sauestetot timpul ''tulbmat'',tottimpul
agresatde activitateasenzorial!,desUbconent de
saufatadeceeaceseaflainjurulsau.Inschimb,inurmaanihlHirii
starilorpsihomentale,intelectulsauminteayoghinului 0
=""'"'''''-aiiUiiie "autonomie"fatadeacestea aceastaautonomienu
presupune anihilarea"fenomenelor".Pentruca, realizeaza
experienta defenomene,yoghinulcontinuasaIecontemple.
Maiprecis,elnuIemm capanaaciprinintennediulfonnelor
(riipa) alstarilormentale(cittavrttz), cicontemplapur simplu,
485
direct,esenta(tattva) tuturorobiectelor .NuIemmcontacteaza
senzorial,ciIepercepemistic.
f. Dhiira1)ii
Delieste in Yoga-Sii/ra caa treaptaYoga,
dhiir'a1)ii
48
este,defapt,0 ekiigratii, adica"fixarea intr-unsingur
punct,,487 constituie punctul de pornire al meditatiei Yoga.
484. Yoga Bhiisya, II,45;apudM.Eliade,Yoga. Nemurire #libertate, p.68.
485.Cf.M. Eliade.Yoga. Nemurire filibertate. p.68.
486.Tennenuldhiira.. provinedinetimonuldhr. "atinestrans".
487. Yoga-Siitra, III, I:"PrezentafizicAaobiectuluipecaresefuce concentrarea
este- in aceststadiu - doarunpretextpentru legareamintii: minteanu se
sprijinlipeobiect,ci peea insAii;obiectuleinintregimementaI,forma pecare
mintea0 imbracllpentruaseputeaaduna".
';'M
ConcentrareaareIoede obiceiasupracentrului(Cflkra)ombilicului,
inlotusul inimii, asupraportiuniidintresprancene, Wrfului nasului,
I
,obiect gand sau'asupra
lUIIsvara ("Domnul") .Oricum,topyoghinhsuntdeacordcdnu
poatefirealizamniciunfeldeconcentrare:taraajutorulunuiobiect
asupracanna sasefixezegandul.
Concentrarea intr-un singurpunct (eldigratii) are drept
.. . I
corisecintaeliminarearapid! atuturor ..,
mentalecarestapanesc practic,fonneazacoll$ilintaomului
cazandprada"aventurilor"salesenzoriale,individul petrece timpul
lasandu-se de0 multitudinedeevenimentedisparate
exterioare pennanentA,simturilesau penetreaza
aducin fataacesteiaobiectecare0 domina 0 modifica.,
potrivitformei intensitaf lor.
Ekiigratii impWlecontrolulasupracelordowsurseale fluxului
mental, anmneactivitateasenzoriala(indriya) ceaasubconentului
(sarpskiira). Unasemenea control presupune capacitatea de a
interveni,voluntar prompt,in derulareacelordoua"provocarl"
mentale(cittavpri).Unyoghinpoaterea1iza,cfind acestlucre,
discontinuitatea mmpreciselpoateinoricemoment
oriunde concentrezeatenpaasupraunui"singur punct",fiind
insensibillaoricealtstimulsenzorialsaunmemonic.Princoncentrarea
"intr-lUlsingurpunct",yogbinul ovointiiautenticl,respectiv
fortadea dirijauncompartimentfoarte importantal activitatii
psihosomatice
489
'., I .
g.Dhyiina
I Legatdemeditatia(dhyana) detip Yoga, Patanjali
490
afirmacaincadrulei"continutulmental(pratyaya) esteunic
minteacurge continuu spre el". S-arputeaspune cain acest
488.Ibidem, 1,24,36etc. ,
489.M.Eliade, Yoga. libertate, pp.51-52.
490. Yoga-Siitra, III,2.
195
194--- .... --.- ._,-
moment accesu1 yoghinului spre conpnutul mentalnumai
de. catre acesta ca 0 apropiere "dinspre periferie spre centru", c! ca 0
"patrundere in profimzimea aceluiaJii obiect". Chiar daca conpliutul
mental:ramane minteanu este obstaculat!, ci ramane dinamicii,
"fiecare moment" (k:;a.pa) repetand acelru;i continut mental din
"momenteleanterioare ulterioare". Tocmai dinacestmotiv, ''meditapa
este realmente 0 calatorie inlauntrul obiectului, inspre miezul sau ce
ramane neatins, dar mereu prezent". _.._.. , "'. .
In timp, trebuie repnut caaceastlifoIDla de ''meditatie''
se diferentiaza in mod fundamental de meditatia profana, 0
Actul de "patrundere" in miezu1 obiectelor este aproape inexplicabil,
int:rucat el nu trebuie conceput Diei ''in fonnele imaginatiei poetice, Diei
inaceleaale unei intuitii de tip bergsonian"l Ceeace confera ''meditatiei''
de tip yoghin 0 nota foarte distincta este coerenta luciditatea pe
care 0 controleazA perfe:t menta!" pe
ca:
e
-
l
expenaza . unel
psihomentale nonnale, ruCI un contmuum mental nu poate dob8ndi
densitatea i puritatea pe care ne permite sa Ie atingem dhyana.
Meditatia profana se blocheazafie asupra fonnei exterioare a obiectelor
spre care ne indreptam atentia, fie asupra valorii lor, in vreme ce
dhyana permite penetrarea lor, asimilarea lor magica.
"Continuumul mental" caracteristic meditatiei yoghinice nu pune
nieiodata accentul pe asocieri necontrolate, analogii, simboluri etc., ci
Jpeleaza totdeauna la ex.perienta directa, la perceppa misticA. Dhyiina
un instrument de luare Inposesiune, de "asimilare" a realitafh492.
h.Samiidhi
Dinmomentulincareyogbinularealizat"concentrarea" (dharcu;n)
(dhyiina), el accede taraniei un fel de probleme la 1reapta
samiidhz
A9
,
eforturilori exercitiilor spirituale parcursede catre ascet
491. Cf. M. Eliade. Istoria credinlelor ... II, p. 66.
492. Cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire# libertate, pp.71-72.
...
purgnoseologicA,samildJ#semnificAaceastare
C911templativaincare gandireapercepe spontanfonnaobiectului
.<:annase tarasase apeleze
sau a1 imaginatiei (kalpcu;ii); in aceastli iposta.za, obiectul respectiv se
sine
4
Yogbinul care s-a detaat de propria sa imaginape nu mat face
distinctie intre actul propriu-zis obiectul meditatiei in sine. Pentru el,
rea1a; obiectulasupra caru.ias-a concentrat nu se mai prezinta
saleinreJatillecare-1
gollt de sine. Prinsamiidhi, ascetul anihileazA, practic, imagina.1ia
(kalpa), cliroraomul 9S.
insasamiidhi nu trebuie asimilata unei simpletransehipnotice,
in ciuda unor semnalmente similare. "Psihologia" indiana cunoru;te
hipnoza 0 atripuie unei starl de concentrare ocazionale provizorii
(vishipta)496. In tratatul sau.Spanda.Klirika,Bhatt?
subliniaza foarte clar deosebirile existente intre transa hipnotlca
somnambulica samadht
97
. Transa hipnotica nu este decat 0
493. Senmificapa noliunii de samadhi este aceea de "unire", "totalitate",
"absorbire tn", "concentrare totalil a spiritului", "conjunctie". in genere,
cerceUitorii traduc termenul prin "concentrare", dar in aceasta situatie ar putea
fi confundatll cu dhiirana. Din acest motiv, unii prefem sil-} traduca
prin "enstaz!", "staza" sau "conjunclie". Cf. M. Eliade, Istoria credinlelor ... ,
n, p. 68; idem, Yoga. nemurire # libertate, p. 94.
494. Yoga-Siitra, III, 3..
495. Cf. M. Eliade, Istoria credinlelor ... , II, p. 68; H. Zimmer, Filozojiile Indiei,
pp.2l6-217.
496. Cf. Mahabhiiriita, XIII, 40,46, 47, 50-51;41,13,18.
497. Cf. S. N. Dasgupta, Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of
Indian Thought, 1930, pp. 352 sq.;S. Lindquist a consacrat chiar 0
carte intreagli., Die Methoden des Yoga, Lund, 1932, incerc!rii sale de a
dimpotrivli., caracterul hipnotic a1 experientelor yoghine, atlt de
contestat de catre M. Eliade, Yoga. nemurire # libertate, pp. 75-76; idem,
Istoria credinleJor ... , II, pp. 70-71).
196 >'--- India.- ;,complexulopozltillor" 197
paralizie,deorigine volitiva, afluxuluimental;eanutrebuie
confund.atAcusamiidhi, careserealizeazAexclusivprinconcentrarea
asupra"unuipunctfix"(ekiigratii), adica.dup! anihilareamultitudinii
......x-! tal 498 . - .'. -....-, ... -,
de;:'1.<111 men e . '
Atuncicandsamadhi esterealizatacuajutorulunuiobiect
saualuneiidei,respec-qvprinfixarcitminpiintr-unanumepunctdin
spatiu sau asupra unei idei, "enstaza" obtinuta poart!numele
sampraji'Jiitasamiidhi, fiindvorbade0 "conjuncpe
n
"cusuport" sau
"diferentiata"intresubiect obiect.Pedealtaparte,atuncicand,
dimpotriva,samiidhi esteobp.nutaprinignorareaoric3rui tipde"relape"
demoinexteriorsaumental,prinmmareatuncicfutdyoghinulrealizeazii.
o"conjuncpe"sau"impreunare"incarenuexist! nici0 "alteritate",ci
esteyorbapur simplude0 intelegeremistica deplin!afiintei,
atuncielrealizea2A"enstazanediferenpat!",asamprajfliita samiidhi.
DacaUenstazadifereripata"poatefiun"instnnnent"deeliberaredoar
inm1isuraincarefaciliteazAinte1egereaadeW.rului punecapatoriclb:ui
fel de "enstaza anihlleazA"impresiile"
(sCJI1lSkiira) tuturorfimctillormentaleanterioore cbiarblocheazaefectele
kanniceacumulate dejadeclaru;;ateprinactivitateatrecutaayoglrlnului.
Intimpulprimuluitipde"enstazA",toate:fi.mcPi1emerrtaIestationeaza,adica
sunt"inlnoate",exceptfuld-opeceacaremeditea:zAasupraobiectului,in
vremeceincadrul"enstazeinediferenpare",orice dispare,
ceeacepresupunecl absoluttoatefuncfillementaleaufostblocate 499.
Inconc1uzie,prinaceast!"enstaz!"serealizeazaa;;a-numita
"rupturedenivel",careconstainaccedereamisticadelaafi laa
delafiintala fiintei.Aceasta"experienta"
supralogica suprarationala,incareadevaratarea1itateestedominata
asimilata.de conduceinceledin lafuziuneatuturor
modalit.atilorfiintei.
498.VeziYoga-Siitra, III.1I.
499.Cf.M.Eliade,lstoria credinlelor .. II,pp.68-69;idem,Yoga. Nemurire#
libertate, pp.76-77;J.Filliozat,op. cit., p.85.
4.5.4.3. Eliberareafinala i ''puterile miraculoase" (siddhi)
. Toatemetafizicileindiene,inclusivYoga, pununaccent
(jirQjifii) luettI'este-
explicabildacaaveminvedereca.orlcefilosofieindiana de
lapremisacaintreagaexistent!esteimpregnata.structura1de"suferint!"
(dukkha) icn,prin seajunge,ulterior,laeliminarea
'ca11zeIoracesteisuferinte,urmat!deeliberare8.:;,'spiritului:'.Suferlnta--
nusedatoreaza pedepsedivine,cainaltereligii,nici
unuipa.catoriginar,ci "ignorantei"(avidya). tnsanll
este yorba de orice ignoranta, ci de ignoranta provocat! de
reala.a "spiritului",0 ignorant!careneface sa-l
confimdAmCllexperientapsihomental!,carenedetenninasaconferim
acestuiprincipiuetem autonom,careestespiritul.Avem
de-aface,inmodevident,cu0 ignora.ntadeordinmetafizic.Deaceea,
anibilareaeinusepoaterealizadec!tprintr-o deordin
metafizic:Aceasta metafizicailconducepeascetpanain
pragu1ilurninarii,adicapanala"intuipa"misticaaadeWratuluisau"sine".
Ingeneral, desineestefinalitateaUI1l1B.rit! defoartemulte
dintremetafizicileindiene,cbiardacli fiecaredintreacestearecomanda
ocalepropriepentruatingereaei.
I I Aacums-apututobserva,sistemulSarpkhya recomanda
eliberariiexclusivpringnoza, pecandYoga
indispensabileasceza meditatia. !nviziuneaambelorsisteme,
suferinta origineainiluzie(maya); datoritnei,omul
confundaviatasapsihomentala(senzatii,perceptii,gandurietc.)Cll
spiritul,cuSinele.EInuconentizeaza.faptulcnceledonarealitAti
suntabsolutautonomeiopuse,intreacesteaneexistanddeclitrelatii
iluzorii,mt:rucatexperienjapsihomentalanuaparpnespiritului,ci Nannii
(pralqtz). Inviziuneaacestorsisteme,stanlede suntsimple
produse"ratinate"alesubstanteiprimordiale(pralqtz), aflatalabaza
lumiifizice fiintelorvii.Intreexperientelepsibice,obiecte fiintele
It ,
198- -lntiia.Belit!ie--s .. tilosofle-.. d --Jlimluitmiuhau""complexulopozilillor" 199
vii exist!doardiferent:edegrad.fuschimb, intrestarilepsihice inviata", pentruca numai intretinenici0 rela;ieculumea
SOI
Elnumai
absolutexistadiferenteontologice:celedouAapaqinunormoQuri t.raietesubconstrangereatimpului,ciinafaraacestuia,intr-unfelde
distinctealefiintei. - - - etern,intr-oetemitatecontinuA
S02
limpedecasemnificapa finalitateaacesteitehnicivizeazi\
reintoarcereaintimp redescoperireapunctuluideplecarecare,in
fapt,coincidecucosmogonia.Aretraivietileanterioare aIeinteleg
e
inseamna,inprimulrand,aconsumaefectelekarmiceacum\,\latein
timp,adica"aardepi\catele",intreagaswnaaactelorcomisesub
imperiulignorantei(avidyii). Maiimportantestefaptulci\ascetul
contemplativaccedelainceputultimpului patrundeinstarea de
501.Cf.maipelargR.Godel,&sai sur l'experience liberatrice, Paris,1952.
502.Cf.M.Eliade,lamginii simboluri, pp.70-113.
503.Cf. Yoga-SOtra, Ill,18.
504. Vamadeva, autorul unuifoartecunoscutimnrgvedic, afinnadespreel
insu!}i:"aflandu-maInmaterie.amcunoscuttoate zeilor"($gveda, IV,
27, 1). Krishna spunecael toateexistente1e"(Bhagavad-G ita, IV,
5.). Or,a!}a cumarataMircea Eliade. "cel tie esteeel amintete
inceputul: mai exact, eel carea devenit nll.iterii lumii, cand
Tirnpuls-aumanifestatpentruprimaoara.Vindecarearadicalila
sJ.lferinteiexistentialeseobtinetacanddrumulinapoipdnillailudtempus initial,
ceeaceimplicaabolireaTimpuluiprofan".VeziM.Eliade,Mituri, vise i mistere,
ed."Universenciclopedic", 1998,p.44.
, ..
100 . ....-.- .. .':;' .." mulsau'complexul'opozitiUor" 201
non-temporalitate, acelprezentetemcareaprecedatexperienfa
temporall intemeiatl deprimaexistent!1l1ll8I1AdecazutaMaiexact,
poatefaceinvizibil
S
12,devinebinevoitorfalAdetoatecelelaltecreaturi,
fortaunuielefant,percepetotceeaceestesubtil
S
13,asC1.l1lS
tIllllAnon-temporalitatea,eJiberareadecon.strangereatimpului. acest Dupacumputemobserva,Yoga pretinde"rezolvarea"mai
lucru .- care nule-
stareanecondilIonatA,antertoamclklerii mtimp ClclulwexIstente1or
S05
I auIdentificat.Tocmmdeaceea,totmaimulticercetatonsemtreaba,
... - ..j..... ...... ...." . .. . ........... .. . ....... . . .
SpredeosebiredeSiiJpkhya, Yoga afirmaexistenta I , cuironie,lace-arputeafolosieforturileomuluideinlldeastlzi,din
Dumnezeu,ISvara ("Domnul',). ac.estISvara nuestecreatorul
lumii,intruca.tcosmosul,viata oamenii ingeneralsuntopemmateriei
primordiale(pralqtz). EIestemai degrabaun"Dumnezeu"suigeneris
alyoghinilor,pentrucl,fl1rlsamijloceascalnvreunfelmmtuirea
ac.estora,iI poate "ajuta"peascetulcare:-liacaobiectal meditatiei
salesaajungalasamiidhi. fn opinialuiPatanjalzS
6
, "ajutorul"divin
nuesteefectulunei"dorinte"saual unui"sentiment",fiindclDwnnezeu
nupoateaVeanicidorinte,nicisentimentesauemopi,cieelal
"simpatiimeta:fizice"intreSineleuniversal sineleindividual,simpatie
careexplicAcorespondentaintrestructurilelor.Eyorbade 0 simpatie
carenufacealtcevadecatsalegeunadealtadonaentitap.inrudite. ,
"Concentrandu-se","meditand" realizandsamadhi fallde
unanumeobiectsaufatade0 intreagaclasS.deobiecte,yoghinul
anumite"puterimiraculoase"(siddhz), anumite"forte"
oculte507:el limbile suneteletuturorfiintelorvii,elpoate
infelegelimbajulanimalelor
so
cuno. existenteleanterloare
509
,
eexactcfuldvamuri
5IO
,poatecitiganduri1ecelorlaltioameni
5
II ,se
505.M.Eliade,Mituri. vise. __ p.43.
506. Yoga-Swa, II,45;cf.maipelargM.Eliade,Yoga. Nemurire $;libertate,
pp.72-74;idem,Istoria credinleior ... , II,pp.66-67.
507. Pataiijaii IedescriepelargincarteaaIII-adinYoga-Slitra; vezi Vibhiili-
Piida (UDespreputerilesupranonnale"),1-54,pp.217-289.
508. Yoga-St1tra, III, 17.
509.Ibidem, III, 18.
51 O.lbidem, Ill,21.
511. Ibidem, Ill,19.
'momentceYoga aglsitraspunsullatoateproblemele K
Klostermaiel)I
0
estefoartemtransigentinac.eastl privinfl,subliniind
cainbiografiile autobiografiileyogbinilorsuntrelatatenenu:marate
episoade''fantastice''care,dupaceaufostverificate,s-audoveditafi
"simplenascociri escrocherii". astazi,caintotdeauna,oameniide
bunacredintasuntasiguraticaarexistadiferip.yoghiniposesoriai
unorasemenea"fortemiraculoase"(siddhz).ln toateac.estea,afirma
- ..... ptiteafie putinadevar;depilda,parapsihologia
contabilizeazli 0 serledeasemeneafenomeneinexplicabiledinpunct
devedereinpfic,dar careinfaptraman incontestabile.Cineatrait
I mai multi ani printre despretotfelulde
forteoculte,darn-aasistatniciodatalapunerealorinpractica.Defiecare
data, "timpurileproaste"incaretraim:oameniideastliziau
devenit incapabili saexersezeasemenea"puterimiraculoase"(siddhz), ei
StUlt preaneprega.tifi pentmaceasta Oricum, augasitunrefugiu:
siddhi Ieplezintii darconstituielID"obstacol"
inrea1izarea"enstazei" (samadhi).
512.Ibidem, III,20.
513. ibidem, III,24.
5I4.lbidem.1Il,25-27.
515.Ibidem, III,28-33etc.
516.K.Klostennaier,Hinduismus. pp.264-265.
203
opoz1till
or
" 202'
4.5.5. Vaiseshika
, . "!'
Autorul Iegendar al filosofieiVaiSeshika este considerat
se presupune, cael a trait cfuldva intre anii c. 200-400
d.Hr.
518
Tratatul sau, VaiSeshika-Siitra, distinge in natura
categorii (padiirthas), anume: a) substanfa, (dravya), constituita '
din pam8?t, apA, foc, aer, eter, timp, spapu, spirit (iitman)S19 -
posterioarA, non-existenfa, asociativa i non-exi$enfa, absoluta sunt
fiindca elenu sunt anu1ate de substante Non-existenta
riabmuanu estenici temporala"S21.
Dupa cum se poate vedea, aceasta doctri:na este fundamental
a sistemului. Probabil casistemul ii are originile inperioada prebudista.
existamulte similitudini de detaliu intre budism Vaiseshika,
-q-t I tofw1i intre acestea exista 0 deosebire fundamenta1A, in sensu!, ca
mirosul, pipAitul, m.mwu!, intinderea, inwVlduahtatea, coneXlunea, .
separarea, prioritatea, posteritatea, bucuria, suferint:a,
dorinta, aversiunea voinfa,; c) actiunea (karma); d)
asocierea (siimiinya); e) diferents. sau separarea (viSe:;a); f) inerents.
(samaviiya), adica "relapa intima care unegte substant
a
cu atributele
ei este ea unatribut al substantei"S2 . Sistemul filosofic in sine
luat numele de Ia categoria a 5-8, "diferenta" sau
4'separare". Alp comentatori de ;;aptea.;.!.-.._
categorie, non-existents. (abhiiva), pentiiicain veacw al VI-lea d.Hr.
sa apara consemnate chiar zece asemenea categorii. Ultimele trei
categorii sunt: potentiali tatea, non-potentialitatea
F oarte interesant in anex.area acestor ultime categorii este inserarea
unor categorii "negative", cum ar fi non-existenta (abhiiva):
"Non-existenta apriorica nu este pentru caea se contrapune
produselor substantelor, activitatilor. Non-existenta
517, tn afm de Kada, autorul mai este cunoscut sub numele de Kaaabhak4a
Kaaabhuj, taate aceste trei nume lDsemn.nd "m.ncll.tor de atomi", probabil 0
Jegatli. de faptul sistemul atribuit lui este 0 doctrinll. atomistll..
518. c:. R. Garbe, VaiSefika, in : J. Hastings (ed.), Encyclopaedia 0/Religion
andEthIcs: vol. New 1928, p. 569. ... .. _
519. NotlUnea a/man de alCI desemneaz! monada vItal!, sInulara lUljiVa In
jainism purusha din Siimhkya, nu trebuie confundata cu iitman din
Bhagavadgilii sau Vedanta. Vezi H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p.
413,nota11.
Rene Guenon, a['etude des doctrines tindoues,
Pans, 1930, p. 237; H. ZImmer, ibIdem, IbIdem.
invatatura budista contesta "lucrurile in sine" incearca sa expbce
toate fenomenele in baza unui conditionism universal
(pratilyasamutpiidal
22
, care face caacestea sa se dezintegreze paua
cenuinai ramane nirnic dinele, invreme ce VaiSeshika sustineexistents.
real a a Iucrurilor.In fme, exista 0 deosebire foarte mare intre cele
dow doctrine privind conceppa despre cauzalitate. Filosofia VaiSeshika
mmanepeliniatradiponaIaarea1ismului:filosofic,.incatinamnnitepuncte
s-ar putea face 0 paraleIaintre ideile lui KaJ;iida
Filosofia VaiSeshika promoveaza, dupa cum spuneam, unfel
de atomism, in genu! celui profesat de Democrit. Exista chiar pareri
careincearcA saacreditezeideeacaKaIjida s-ar fi inspirat dinfilosofia
atomista a lui Democrit, cercetarea critica n-a putut oferi nici un
fel de probe evidente in acest sens. Oricum, este evident ca cele dow
sisteme au puncte comune in continutullor. Conform VaiSeshika, toate
lucrurile cu care intram in contact prin senzatii perceptii nu sunt
continue, ci discrete, nu sunt "unitati", ci compuse dinparticule infime,
inseparabile, dar clar distincte unele de altele. Deaceea, lucrurile sunt
produse ale procesului de devenire, ci nu eteme. Elementele
primordiale, precum pamantul, apa, focul aerul sunt partial
i artial tem orale. Doar eterul este absolut etem. Atomii eterni
p. p ,
521. Vaiseshika-Stitra, II 10.
o' ,.522. Cf. intre altele: B. C. Law, The Formalion ojthePratilyasamutpiida, in:
Iildian Historical Quarterly, Calcutta, 32, 1956, pp. 261-264; Thera Narada,
Kamma or the Buddhist LaW o/Causation, in: B. C. Law Volume, II. Poona,
1946,pp.158-175.
.204" , ,'"- . - .... .... IDdia-.-ReHgie'1i filosofte ,- .-.
indivizibili, suntultimele fundamenteale lucrurilor. ei arfi divizibili
lainfinit, atUnci fiecare lucru ar fi constituit dintr-un nU1118r infinit de ,
, particule nu s.-ar mai putea explica de cedilatareadiferitelor Iucruri
'.- ""' ....." 523 ..
este dlfentii . ' . _
inacceppuneaacestei doctrine, exist!nentlIl'Wati litmani care
nupot fi deosebiti decAt pebaza "difererilei" (viSe{il)Specifice fiecaruia
omul 0 nu poate percepe aceasta distinctie dedit cu I
-. --Binduismwsau. "complexuJopozitJ.ilor" 20S
ii dispare orice fel de sau fata de ceva. !n
momentul in care suivine adevm:ata inprivinta lui iitman,
respectiv atunci cAnd cineva intelege c! acesta este diferit de toate
". ". .. .11 .
fonnele care 1se confer! ca, potriVlt naturii lor, topatman-ii sunt la
fel, omul acela se elibereaza practic de orice egocentrism de orice
fel de activitate egoista.
in conceptia Vaiseshika, ordinea traditionaU1 (dharma) nu
ajutorul actelor, etc. specifice Doaryoghinul poate poate decAt prelungi ciclul kannei reincamArilor (SQlflSlira). Doar
percepe aceasta distinctie in mod nemijIocit. A'tman-ul este etem
atotprezent. Cu toate acestea, gandurile, sentimentele actele
volitionale ale unui iitman se reZUl11! laorganismul fizic cu careel este
unit in momentul respectiv. (jfiiina) este doar un
accident allni litman, nu natura lui, fiindca intirnpul somnului
:Bira vise nu este prezenta nici un fel de Tot la feI,
sentimentele vointa sunt ele simple accidente. tn acest sens,
"spiritul" nu este ceva substantial;'ci pur'fi&idcl1tal. Ratiunea(monas)
atribuita fiecarui iitman este doarun instrument al acestuia, el nu scoate
la lurninanimic nou din sine Pe de alta parte, conlucrarearatiunii
este indispensabiH1. In mod consecvent, in filosofia Vaiseshika,
"eliberarea" (mok$Q) este perceputa ca 0 stare de a atman-
ului de orice atribute. Nu este vorba de 0 stare de "fericire"
supraadaugata, ci de 0 stare de izolare a acestuia de toti ceilalti factori
de aderent!, de fata de ceva, care I-ar transforrna in propriul
sau prizonier. Eo stare incare afQst1nmscendatiiinclusiv
Spiritul nu poate fi liber fericit dedit atunci cAnd se in
propria sa natura, cand sMa de orice condiponari exterioare,
cand s-a debarasat de orice fel de atribute.
Activitatea dirijata de sentimentul propriului "eu", al propriei
existente se fundarnenteaza este cauzata de ignoranta (avidya.).
Atunci cand omul inte1ege e! lucrurile sunt irnpennanente, ca nusunt
dedit combinapi diverse de atorni ai unor elemente separate, acestuia
523. Cf. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 271.
inmomentul incare inceteazadharma, poate incepe Rezultatul
unei fapte merituoase nu este niciodata cu atAt mai pup.n, 0
sUI'S! de bucurie. Inclusiv Brahmii, creatorul, nuare parte de 0 bucurie
etema, dupa ce a actul creatiei, pentru ca aceasta va
degenera, vatrebui distrusa de catre Siva, pentru ca apoi sa renasca,
sa fie reconsacrata, inmomentul incares-aprodus absorbpauniversului
incauza primordiala. Dharma nu-l poate conduce, deci, pe om spre
,,.,_,"'''C' ' "fericirea Singum (jRiina) adevmtei naturi a
lucrurilor 11 poate conduce peindivid spre eliberarea finaUi (mok!a).
Dharma adharma Ii configureaz! omului pe parcursul exist;entelor
sale un fel de "destin" (adma, "invizibilul"), iar acesta intretine ciflul
karmic constrangein pennanentaiitman-ul sararnana prizonierul
unei existente corporale. Trupul este sediul placerii, iar unificarea
litman-ului cu "destinul" autoasurnat prin karma roadele acestora,
adie! trupul, insea.rnna reincamarea (sa.rpyiira) implicit indepru;area
de eliberare (mok!a). Din moment ce "autodestinul" sMa
consurnat, dispare ciclul reincarnarilor. Din aceastaperspectiva,
mok!a din sistemul Vaiseshika se apropie foarte mult de sernnificatia
Nirvii1)ei budiste.
Vaiseshika-Siitra il exclude pe Dumnezeu din acest sistem.
Substantele sunt eterne, lor este anihilata de un principiu
impersonal etern (adr$f4). eutoate acestea, filosofii Vaiseshika de
rnai tarziuintroducinaceastafilosofie unDumnezeu omniprezent
omniscient, cBruiaIi este atribuita ordinea mul1iplilor atorni inunivers
207 206" ""India. +Rcltgie'p'ftlosofte'--'- opozitillor"
lor. In pofitla acestui fapt, Dumnezeul revendicat deatari
filosofi este mai degraba un Dumnezeu"pensionar",
Dwnnezeului carecreeazAh.unea, ii
--,-."-,._ - at6mii datoreazA existenta ......
Dici unui ISvara, ei sunt etemi absolut independenp.. ISvara se distinge
-, - de iitman-i prin faptul eli nu este inclus in eic1ul devenirii eosmiee. El
prescrie lurnii legile dupa caresaseconduca, darnu se implica inmersul
__. __ simplu,:'el intoarce eeasu1 524.
I I
4.5.6. Nyiiya
AI darsana c1asie este Nyiiya, in fapt un sistem de
logiea atribuit lui Gautama, autorul tratatului Nyiiya-Siilra, redactat
probabil in anul150 td.Hr.
s2s
, dar eel mai sigur efuldva intre anii
200-450 d.Hr.
S26
. In general, Nyiiya prezinta multe asemanari eu
Vaiseshika in ce doctrina atomista, cosmologia
psihologia, dar abordeaza in special probleme de intalogicii.
De altfel, Nyiiya inseamna literal "corect", 1n sensul de
"gandire corecta": reguli degfuldire maxime.logica, epistemologie.
Jrnportanta deosebita a sistemului consta incriticaaproape
a prmcipiilor epistemologiei. Nyiiya este studiati pe mai deparre in
zilele noastre abordataca0 disciplina filosofica indispensabila chiar
acolo unde sistemul Vaiseshika pierdut de multa vreme din
importanta Noua de logica, cunoscuti sub numele de Niiva-
Nyiiya, se rezuma astazi, in cele mai multe cazuri, la probleme de I I
critica epistemologica. Clasicile Nyiiya-Siitra ale lui Gautama se
bucurain continuare de consideratie in abordarea unor probleme ea
suferinfa, spiritul eliberarea. Oneat de abstraete ar plirea discupile
pe diferite teme ale filosofilor acestui sistem, este foarte evidenta
524. Cf. H. Zimmer. Filozojiile lndiei, p. 415; K. Klostermaier. Hinduismus.
pp.273-274. " ....
525. R. Garbe, Nyaya. in: J. Hastings (ed.),op. cit . vol. IX, p. 423.
526. A.a. Keith, Idian Logic andAtomism, Oxford. 1921, p. 24.
II I
seriozitatea cu care ei pun aeeste probleme epistemologice. Desigur,
ei nu sunt primii care se apleaca asupra principiilor epistemologiei,
.ctsbaaveminvedere inaceastlimaterie. Nucleul
logicii (tarka-siistra) al "artei dezbinarii"nregasimdejaindialogurile
upaniadice, unde in foarte multe situatii se opereazA eu argumente
evident logice. Oricum, Siilrele lui Gautama utilizeazAo tenninologie
epistemologica dejaexistenta precitata. Aceasta tenninologie este
folosita inca astazi inlumealogicienilor adepp ai Nyiiya dinIndia
Aceasta filosofie revendica patru surse ale
a) perceptia (pratyak,:;o.); b) inferenta (anumiina); c) analogia
(upamiina); d) marturia credibila (sabda). Inferenfa, eel mai credibil
mijloc utilizat estedetreifeluri: a) inferenta
de la cauza la efect (p iiruvavat); b) inferenta de la efect la cauza
(se,:;o.vat); c) rationamentul de la perceptie la principiul abstract
De asemenea, sistemul Nyiiya admite trei cauze
inprocesullogic: a) cauza materiala sau inerenta (upiidiina-kiirapa,
samaviiyi-kiiraI;Kl); de exemplu, in cazul unui covor, cauzamateriala
o reprezinta firele lui; b) cauza fonnala sau noninerenta (asamaviiyi-
kiiraQa), in cazul covorului amintit, aranjarea i innodarea firelor lui;
I
c) cauza efectiva sau instrumentala (nimitta-kiira1;la): uneltele
tesatorului. Practic, avem de a face cu un silogism care are cinci
componente: a) propozipa (pratijna)- de exemplu, pe munte este un
foe; b) cauza(hetu), pentru care muntele fiunega; c) exemplificarea
(dr$tanta): unde e fum, exista foc, ca de pilda in vatra casei; d)
recapitularea cauzei (upanaya): muntele fumega; e) concluzia
(nigamana), adica existi.un foe pe muntele amintit
S27
F oarte interesant este, insa, faptul ca sistemul Nyiiya nu
abordeaza principiile logicii exc1usiv de dragullogicii, ci de dragul
."elibe'rarii" (mokV.). Acest fapt confer! tratatului Nyiiya-Siitra 0
ya.J.oare deosebita. Logica este, din acest punct de vedere, in prlmul
527. H. Zimmer, Filozojiile Indiei. pp. 414-415; cf. Rene Guenon, Introduction ....
pp. 226-227; R. Garbe, ibidem, ibidem.
209
...
..
208
rand 0 cale de eliberare; ea propune relevarea distincfiei dintre
adevAr eroare, a metodei care poate conduce direct spre adevAr.
In rnornentulin care cinevaa si1 se de tOfi factorii
(siiferlnti:1l8itere;activitate etc.), aflafi intr-o
perfecti1 succesi une inversi1, acela va atinge mok$tZ.
Perceptia(pratyk{i:l), prinladintrecelepatru smseale
in viziuneaNyaya, este simtmilorcu
--obiectulrespectiv; eaeste inex:primabili1incuvinte. Inferenra
(anumiina) este presupune percepfiain sine este de
1rei feluri: apriorici1, ceareaHzaffi pebazalucnnilorcomune.
Analogia (upamiina) este unui lucru ca 0 consecinfi1 a
C1.Jl108$erii altui lucru,similarlui dejacunoscut. Marturiacredihili1(sabda)
reprezintA confirm area clin partea unei persoane demne de incredere.
Obiectele logice, corecte, sunt unni1toarele: iitman, trup,
senzatii, obiectele senzatiiIor, intelect, spirit, activitate, eroare,
. "A..,....:s kiii1'1U:z7SUfermtA EIi1:,emreaabsoIuta. estemok{i:l. CunQ8$erea
diferitelor obiecte nu are alt scop decat acela al de acestea,
anume printr-o distinctie reala.
Analizafacuta. deNyaya, pomindu-se de la premisa "dubiului"
asupmrealiti1tii, relevi1 foarte evident rea1ismul critico-epistemologic
al sistemului in sine. Sunt analizate cauzele indoielii, incat filosofii
acestui sistem se contmpun scepticismului general budist, care invoca
faptul cli ornul nu poate nimic Cll certitudine. Certitudinea
logica a exclude orice dubiu. Dubiul existadoarin cazul in
care fundamentul este nesatistacator. De altfeI, filosofia
polemizeaza in'principal cu budismul, darin special cu
Sunyaviida, cu adeptii nihllismului indian
528
. FilosofiiNyiiya contrapun
scepticismului budist realismullor critic incearci1 sa.-i dezarmeze pe
folosindu-se chiar de argumentele acestom privind doctrina
despre ''vacuitatea'' (siinyatii) universali1 imposibilitatea
528. cr. Ch. Moore, Philosophy and Culture East and West. East-West
Phylosophy in Practical Perspective, Honolulu, 1968, p. 432.
j..-..--"Bmduismul-sa8;;'Complexul opozitiilor"
adevaratei realitAti
S29
Scopul Nyiiya este tocmai tlCeIa de a demonstra
cli printr-o adevmti1 a realiti1pi se poate realiza
eliberarea (mok#iCl). ExceptAndu-i pe filosofii avizap, probabil ci1
cititorul european de rand D.liva acorda (, atenpe prea mare dFtalii10r
foarte sofisticate cercetarilor deseori pedante ale i\YiiYa. Multe
lucruri in aceastli privinti1 pot fi cunoscute doar de ci1tre del ce
tmdipafilosofiei indiene, dialectica cu budismul practica
herineneutici1 indiana. timp, lnsa.,1rebuietinut seamade faptul
ca in India existi1 0 critici1 de 10gici1, ci nu doarun
de curente mistice. Studiullogicii (tarka-siistra) reprezintA in India
un studiu la fel de popular sau impopular ca in orlce altA parte. Vnul
dintre tratatele cele mai scurte cele mai populare de logica studiate
inciiastazi. in anumite facultap de filosofie dincadrul unoruniversitAp
este "Tarka-Bhli.:;a" alluiKesavaMiSra (1344-1419 d.Hr.). El se
adreseaza, in general, studenplor mediocri, care doresc sa se inipeze
intr-o oarecare masum ip sistemul Nyliya.
o notA aparte a $colii Nyliya, dar a VaiSeshika, 0 reprezintli
existenta lui "Dumnezeu" (ISvara), pe care n-o descoperim in alte
sisteme indiene. Acest "Dumnezeu" are un caracter teist, dar nu este
consicierat creatorul materiei. Aceasta conceppe este prezentatli
in Kusumiiiijali a lui Udayana (c. 950 d.Hr.)53o in alte lucrari
aparutemai tarziu. Spre deosebire deISvara al yoghinilor, "Dumnezeu-
I" Nyliya posedaatributele omnipotentei, care-L ca1ifica
pentru guvernarea universului. El se distinge de spiritele individuale
prin faptul cli EI este lipsit de atributele care conduc Ia subjugarea
celorlalte spirite in ciclul reincamarilol
3
I ScolasticaNyiiya dezvoltli
529. Cf. Fr. J. Streng. Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville- New-
Yak, f967, p. 80.
530. R. Garbe sustine ca tratatul ar fi aparut prin 1300 d.Hr., dar aceasta data
este cu certitudine prea tarzie, intruc!t una dintre lucrArile lui Udayana este
datafa pe la 984 d. Hr.; cf. M. Wintemitz, Geschichte der indischen Literatur,
vol. Ill, Leipzig, 1905-1922, p. 466; H. Zimmer, Filozojiile Indiei,p. 415.
I
531. Cf. E. Garbe, Nyaya, in: J. Hastings (ed.), op. cit., vol. IX, p. 424.
l
I
210 . .
I
inc1usiv 0 doct:rina a "harului".livara sprijinaactele omului, insenSUl cl1
atunci cand omul acponeazA, meritul este inprimul rand allui ISvarq, Jar
candISvara nu intervine, fuptele omului nuaunici un efect.'
.... --._"' .._........ _-.,..-", Se astazi foarte multdespre divergentele existente
intre g3ndirea ciclica, g8ndirealineara silogistica
occidentala. Cu toate acestea, trebuie subliniat ca filosofii Nyliya
gandesc abstract absolut logic. Dupa cum s-aputut observa, acest
._ ,.... sistem ne demonstreazaca, inciuda oricarui tip de mistica sauateism
mistic, inIndia logica este logica contradicpa este contradicpe.
Desigur, e yorba pur simplu de logica, ci nu de religie, dar corelapa
invocat!de logicieniintre "eliberare" (mok{;a) este
absolut evidenta Perceppa obiectiva a adevarului, efortul depus pen1ru
identificarea exact! a criteriilor epistemologice, pentru distincpa intre
adevw- eroare, intre IqJrezint! premisa
oricarei religii adevllrate, care nu se rezu.m.a la simple sentimente, ci
,.."""....-_'" vizeaza adevaruI inplenitudineasa. De aceea, nueste 0 i.ntfunplare
ca, ineade lainceputurile sale, crenismul cliutat 0 amnne justificare
filosofica 0 constructie epistemologica, pen1ru a putea raspunde la
problemele fundamentale oricarei religii. Contradictia este
indispensabila oricarei religii, iar religiile Indiei utilizea.za criteriile
Cfpistemologice tocmai in acest scop. Inclusiv cei ce au sistematizat
tllosofia Vedanta, au recunoscut importanta deosebita a sistemului
Ny'aya, straduindu-se sa clarifice pozitia lui critico-epistemologica,
inainte de arecurge latoate speculatille lor superioare. Regulile logice
confera gandirii adevarata libertate, libertatea de eroarea
initiala. Este foarte evident, ca orice eventuala teologie de
indiananupoate face abstracpe de filosofiaNyaya-Vaiseshika.
Logica este 0 componenta a filosofiei, care nupoate fi subordonat!
decat infoarte miea timpului mentalitatilor aparute
S32
Ramanand consecventi principiilor logicii in general, se
considera ea ar trebui safim recunoseatori filosofilor Nyiiya, intrucat
532. Cf. K. Klostennaier, Hinduismus, pp. 278-279.
(
"-' -1--
I
\
-. I
I
I
. Bindu.lsmul sau "complexulopozitiDor" 211
I
- intr-un alt context - garanteaza 0 biectivitatea adevaruIui
rea1itatea existentiale. inmomentul incare rea1itatea
obiectuaIa este protejata, se poate discuta reflecta maideparte:
oricine realmente ce afirma pentru ceeace este responsabil.
Epistemologia Nyliya are ea0 funcpe eliberatoare, daca avem in
vedere fantezia supralicitata, spiritul sectar emotivitatea iraponala a
unei mari paqi din hinduismul maivechi saumai nou
S33
4.6. Mist;ca bhakti
Oferta religioasa propusa de literaturaDharmaSiistrasatisface
amt necesitatile spirituale ale omului de rand cat pe cele ale ascelilor
pomipineautarea adevarului. Ea are, limitele ei, pentru ease
adreseaza doar barbatilor dinrandul celor trei clase sociale superioare.
Este evident ca sistemele filosofico-religioase amintite erau cli de
eliberare accesibile exclusiv unui segment redus a1 populatiei indiene.
Spre deosebire de acestea, doctrina bhakti se adreseaza tuturor
categoriilor populapei, inclusiv femellor celor dincastasiiJra. Scopul
ultim al acestei doctrine este tot eliberarea (mok{ia), dar aceasta nu
este dependentii de acte sacrificiale complicate sau de speculatii
abstracte. Conform acestei invatMuri, ceamai bunii ca1e spre eliberarea
dinciclul infinit al reincarnariIor consta in iubirea devoponala (bhaktz)
fata de Dunmezeu
s34
2.5.Ascezli# moralii
tnviziunea jainist!, calea spre eliberarea sufletu1ui individual
este accesibila doar celor care devin monahi. trebuie
asume cele cinci legaminte" (mahavrata):
a) sanu violenteze nici 0 fiints. vie
b) sa spuna adevarul (satya);
c) sanu fure (asteya);
d) pastreze castitatea (brahma-carya);
sa renunte laplacerea oferita de toate lucrurile exterioare
(aparigraha).
Laicii au obligatia de a respecta aproape restrictii,
ultimele domfiind insamai moderate, insensul caei trebuie sarespecte
legBmintele referitoare la viata sexuaJ.a lamoralitate, limiteze
strict nevoile. In concepti a jainista, placerea oferita de simturi se
identifica cu pacatul; de aceea, eliberarea de pacat presupune
de placere suferinta, ca independenta fala de toate
obiectele exterioare.
Jainii socotesc drept ceamai importantavirtute inofensivitatea
fata de orice fiinta vie (ahilPSii), care inseamna, literal, orice rau
pricinuit cu gandul, cuvantul sau fapta. Aceasta obligatie este
supralicitatade moral a jainistA, fiind impinsa pfula laextrem. Depilda,
unaseet jainist strecoara apa printr-un filtru cand 0 bea, nu dinmotive
de igiena, ci casanu atenteze cumva laviata tapturilor minuscule care
milU1aprin ea. De asemenea, ascet poarm0 mascape figura,
620. H. Zimmer, FilozojiileIndiei,pp. 179-180.
.. Jainlsmul
269
, 'pentru canu cumva, inspirand aer in piept, sa vreo insecta din
aer; tot la fel, el acopera lampa ca sa proteJeze insectele de
Parcurgand un drum public, un monahjainist trebuie sa fie foarte
prudent, pentru a nuvatamavre() flint! vie621, iarpepoteci trebuie sa
mearga maturand pamantul infajasa, astfel incatpiciorul sau gol sanu
striveasca eeva viu. Orice jainistnu are voie sasacrifice sau sa ucida
vreunanimal viu. Atatmonahii laicii nuauvoiesaconsume came;
de asemenea, nu Ie este permis sa consume miere, pentru ca aceasta... ,-r,
este socotita a fi viata albinei. RespectAnd cu rigurozitate principiul
au fondat chiar spitale aziluri, cum ar fi cele de la
Ahmedabadsau de laDelhi,pentruanimale pasmi bat:rfu1e saummte.
Pentruaseconfonnaintocmai principiului ocrotirii vietfi, ascetul
jainist nu vaaccepta niciodata saprimeasc! din mancareastransade
pe timp de secem, nuvaprirni mancare acolo unde se a:fla
uncaine, pentru ca acestasanu ramanaflamand; nuvaprirni mncare
acolo unde bazme dejurimprejur, pentru anufi afectata viata
acestora EI nuvaconsumanici nici came, nici bauturi alcooliee,
nici fiertura de ovaz622.
Prototipul ascetic moral al tuturor ramane
Mahiivira:"EI ratacea dezbra.cat nu avea camino lama, medita la
umbra, iar in caIdura verii se sub soarele dogorator. Adesea, nu
bea luni de zile apa; uneori nu manca, decat a a opta sau a
douasprezeceamasa(din cele cuvenite) continua meditaliile tara
sapofteasca la ceva". ldealullor fiind Mahiivira,discipolii sm
incearcasamanance 0 singuradatape zi, sau chiar 0 dataladonazile,
iar unii chiar 0 data lafiecare zile. Altii s-au chiar sa
I
:manance inmod regula!, doar 0 data lacincisprezeee zile 623 ,
tnconcepjiajainism, postul reprezinta, de altfel, victoria totala
a spiritului infata dorintei "absurde" de a supravietui. 8ingura viatll la
adresa careia poate atenta unjainist, este propria sa viala. Astfel,
621.Sarvadarsana-sarpgraha,ill; apudH. Nakamura, Orient$1Occident,p. 172.
622.Digha-Nikiiya,VIIII, vol. I, p. 166; apud ibidem,pp. 172-173.
623.Ibidem,VIII, vol. I, p. 166; apud ibidem,p. 173.
27Q'
India. Religie i tilosofie
Mahiiv ira incurajeaz! suicidul. in special cel prin infometare lenm.
Ascetii care' se sinucideau prin post sunt glorificati de cAtrej
Multi ascetijaini au decedat in acest fel chiar astazi, multi,dfutre
conducatorii spirituali jainirecurg la moartea prin infometare 624.
Principala virtute j ainist! ramane, ins!, fo$. de a rezista in
fata umilintei, puterea de a totul prin Iibdare. AceastAvirtute a
fostintruchipatAmai ales de cl\1re "Oamenii llloveau
bateaujoc de el- nepasator, el continuameditatille. inlAdha,
locuitorii I-au prigonit, asmutit cainii pe el. L-au batut cu batul
cu pumnii au aruncat in el cu fructe, bulgari de pamant hfuburi. L-
au tuiburat din meditatie cu tot felul de chinuri. Dar, ({ca un erou in
fruntea luptei, Mahav ira a indurat totul. Chiar daca era ramt, nu
c&rta niciodatli ajutorul doctorului. El n-a luatnici unfel de leacuri, nu s-a
Dincolo de toate acestea, cea mai important! foJ.ll18. de asceza
interioaIi 0 reprezinta ''meditatia'' (dhyiina), care il pe
monah spre eliberare pe parcursul a patru trepte: pornind de la
concentrarea asupra anumitor obiecte, ascetuI indreapta atentia
asupra unui singur obiect, apoi se concentreaza spre 0 anume fonna
subtila a activitapi corpului, asupra mesajului spiritului; in cele din
uJ.ll18., practicantul, prin ineetarea oricarei activitati, propriul
trup se dedica exclusiv activit!tii spiritului eliberat. in Yoga,
pregAtirea pentru meditatie (dhyana) este precedata de 0 anume
pozitie atitudine a trupului, trup" (kiiyotsarga)
de disciplinarea respiratiei
626
II I
624. H. Nakamura, Orient Occident. p. 173.
625. M. Wintemitz. A History ofIndian Calcutta, University of
Calcutta Press, vol. II, 1972. p. 437; apud ibidem. 173.
626. Cf. Fr. Heiler, Die Religionender Menschheit,p. 159.
Jainlsmnl 271
3. Situatia actuali
A.stiizi, digambarQUjaini trRiese, in principal, in Maisur
""c,Kannada,ca in Numele pe care-I
poarta in prezent se maijustifica doar Partial, intrucat chiar din
perioada de stapanire interzis sa mai apara goi in
public. sunt grupati inspecial in Gujarat, Rajputana
occidentalA, in nordul centrul Indiei. nu ca numar
mai mult de 4.000.000 un
rol foarte important in viatacultumlaa Indiei. Pe secolului al
propunea unificareatuturordiferitelor
seete jainiste. Pretentiile de religie cu camcteruniversalist i-au detenninat
pe inca de lainceput sa 0 insistenta activitate
rnisionarAinclU'5ivinnmdul veacului
a1 XIX-lea ex:tinda aceastaactivitate chiarin tarile occidentale, mai
ales prin avocatul indian Vitcand prin englezul convertit la
I I
jainism, Herbert Warren. CentiUl"iiriSionar de propagandajainista in
Occident este societateaMahiiv ita-Brotherhood, cu sediulla Londra.
Intrarea in comunitatea monahala este posibiUi, in cazul
SvetambarQiloreelpupn, pentrucopii deambele sexe incep.nd cu varsta
de :;;apte ani dar,ingenera1, eaare loc laovm:stamai tarzie.
CaIugarii i:;;i duc viata ca asceti peripatetici,
exceptfuld perioadasezonului ploios (musonului), cfuld se aciuea:zAin
cunoscutele "locuri de refugiu" (upiisraya). Hrana 0 de la
mireni, intre obligatiile lor fiiJ:ld aceea de a 0 data pe zi. in
sehimbul hranei primite, monabii recita texte sacre pentru laici, Ie predica
:;;i Ie asiguramarturisirea piicatelor. ComunitateamonahalAjainistA este
structurata ierarhic.
Exista:;;i comunitati de caIugarite. Membrele comunitapi sunt
denumite de svetambarQi, siidhvi(fonna feminina de la sadhu,
"barbat sflint") , iar de catre digambara$i, iiryii ("nohill").
CaIugaritelorli s-a interzis inca de timpuriu sa umble goale, inciusiv in
rfuldul digambarQilor. Imbriicate in albe, caIugmitele umblA
273
272- -India.-ReUgiefi.rdosoIIe-
in grope de cate 2-3 surori sau locuiesc in monahale,
conduse de 0 superioara. Intre atrlbutiile lor, 'alAturi de studiul propriei
invtAturi despre eliberare meditatie, dUugmitelor jainiste Ie revine
sarcina de a Ie instrui din punct de vedere religios peadeptele laice. '. -
lnainte de a intra in atdtdUuglhii cat
calugantele trebuie sa parcurga 0 perioada de novieiat, care duream
de la minimum aSe luni de zile pana la doi ani. LacapAtul acesteia, in
cadrul unui ritual de consacrare, Ii seTarle parul capului, cu exceppa
celor cinci bucle, care sunt smulse, dupa care Ii se toarnl\ pe
cap. Cu ocazie, calugaruI un toiag, un blid pentru a
strange mancarea 0 maturice din pene de paun ca
deschida calea pentru a nu strivi in mers vreun 0 panza
pentru a strecura apa pe care 0 consuma (tot pentru a evita uciderea
invol untara a vreunei fiinte vii) un fel de mascachirurgica1a- pentru
anu inspiradinneatentie insecte, consideratereincamari ale semenilorsm.
Comunitliple monahale sunt mtrepnute de catre comunitatea
laicHor, constituitli din acei sriivaka ("ascultlitori") sriivaki
("ascul1Atoare''). Mirenii au obligatiade a respectacele cinci "legammte
mici" (aJ)UVrata), care reprezinta 0 fonna restransa a celor cinci "mari
evitarea uciderii a vreunei fiinte vii, brahmacaryapresupune
evitarea divort:u1ui abstinenta sexuaUi inzilele a 8-a, a a 15-
a ale fiecarei luni, cand mirenii trebuie sa ducA 0 viata similara celei
monahale. De Ie este interzis, dinmotive religioase,
accesullaanumite profesii; m general, ei lucrea:zain domeniul comercial
bancar. Prinexercitii speciale meditape, laicii se apropie
ei tot mai mult de stareade eliberare. Unul dintre cele mai importante
mijloace in acest sens este marturisirea pacatelor, pe care 0 fac in
fata celui care Ie asigura asistenta religioasa, respectiv guru; unii se
marturisesc zilnic, altii lafiecare paisprezece zile sau la fiecare patru
luni, dar orlcum toti au obligatia de a se marturisi cel putin 0 data pe
durata unui an de zile. Pentru pacatelor, guru are obligapa
--+-- ..,_.. ofainismul-
de a da penitentului, m fimcpe defaptele rele \n1fel de epitimie,
o pedeapsa Cll caracter pedagogic (prayaScitta), spre mdreptare.
respingriturile sacrificialevedice, scrierile sacre
. vedice. Ei invenerarea
relicvelor (stiipa). Incepand probabil chiardinsecolul a1 IV-leai.d.Hr.,
a fost cultivata venerarea sfintilor; rfacelorjina sau
reprezentati in binecunoscuta pozitie de meditatie a "lotusului".
Chipurile sfintilor sunt cinstite prinspa.Iarea statuilor; ungerea cu __ .
aromate, mcoronarea lor, sau prin ta.maierea aducerea de ofrande
const:nddin totfulul de dulciuri. sfinp sunt invocati
prln imnuri rugaciuni. Cea roai scurta. fonnula de invocare este
parame care trebuie repetatA de mai multe ori pe zi de
cru:re fiecarejainist: "Cinstire arhatilor, cinstire empire
cinstire mvatatorilor, cinstiretuturor calugarllor din lume".
fac pelerinaje la diferitele locurl sacre: initial acestea erau
temple-grote, iar apoi temple de sine;cuo arhitectura specificlL Unele
dintre acestea, cum ar fi cele de la G:irn.ar, Mount Abu Ellora, sunt
cunoscute in toata lumea tocmai prin caracterlsticile lor artistice l1i
arhitecturale. Comunitatea mai conservatoare a
respinge partial venerarea chipurilor sfinp.lor. De asemenea, secta mai
radicala, desprinsa din aceasta grupare, respectiv secta LOJ)ka, ;>i 0
alta grupare mai radica1a, Sthiinakaviisi, resping orlce serviciu divin
m temple, reducind cultUIlaexegeze predici puuteincase comunitare.
Ceea ce a permis restrans ca numar de adepti,
comparativ cu religiile majoritare ale Indiei - sasupravietuiasca pana
inzilele noastre este caracteru1 sau extrem de unit, de solidar, a1 acestei
comunitap. Pe de alta parte, m scop,jainismul a cultivat insistent
simbioza dintre calugari laiei. Faptul ca din wma sunt
incurajati, in mod expres, sa devina la randu110r adevarati "asceti in
lume", a Iacut ca distants. dintre cele dow componente ale comunitatii
sa fie totdeauna mai mica decat in cazul altor religii. in timp,
austeritatea generala a doctrinei, puritanismul conservatorismul Sall,
274-
627
secondate de 0 anumitA endogamie de fapt, au condus la 0 veritabila
coneentrare de bogapi in sfulul comunimpi, la0 inlesnire a studiului i
la 0 sporire a cunOB$erii. Din aceasti inpofida nt1IIl!itilUi lor
I 0
d ..... . l'5" Indi d +x.... 'fi' I
atAt in c8:t inceamusulmana, ajutandu-i saevite
oeventualaimplicareinconflictelereligioaseiintercomunitareexistente "". I .. , tn multe privinte, budismul prezinta multe asemanm cu
in Indiaincade multavreme L-' .'. ul-" "st "1 d" t 'et rul - x
.... , .' ,.. .--)8llllsm egen amemel 0 "WSaU,
doctrina despre eliberare, structuraordinului monahal cultul. Intrucat
eei doi intemeietori ai acestor religii au trait aproximativ in
perioada, este dificil de apreeiat cu exactitate care dintre ei a preluat
de Ia celaIalt diferitele elemente religioase i filosofice cuunconpout
amt de asemi1nator. Daca aveminvedere wi faptul cajainismul, la
origini, n-a fost nici pe departe 0 fonna de religiozitate absolut noui1,
I I
I. . .ci doar rezultatul reformei unei comuniti1ti monahale existente deja de
. multi vreme; corelat cu faptul ca budismul releva 0 rafmete cu mult
mai mare decAtjainismul, amt in ce legenda mentorului sau
cat in plan doctrinar i practic, atunci s-ar Eutea presupune ca
transferul s-aIacut dinspre jainismsprebudism 28.
Dupa cum se l1tie, Buddha a fost unul dintre ganditorii cu 0
mare influentain istoria omenirii. tnvatatura sa a avut un mare impact
asupra subcontinentului indian vreme de mai bine de 1500 de ani, in
toam aceasta perioada a evoluat s-a diversificat eel putinin
masurain atacut-o inprimele cincisprezeee seeole
ale sale de existenta,n Europa. tn secolul al XllI-Iea, cand influenta
budismului a disparut in spatiul sau de origine, el se mspandise de
multi! vreme inTibet, Asia Centrala, China, Coreea, Japonia Sri
Lanka avansa spre Asia de Sud-Est, istoria impactul sau asupra
popoarelor din aceste zone frind la fel de complexe ca in India.
I I
627. M. Hulin, Jainismu/, in: J. Delumeau, op. cit" p. 414. 628. Cf. Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit. p. 126
----Budismul 277
276 India. ReUgie i mOSi)fle"'""-
dovedeasca. faptul ca acele pasaje din canon, despre care se crede ca
. ar reprezenta cuvintele lui Buddha, ar fi exprimate, defapt,
. Nici 0 lucrare fom:
e
vasta ..,.,,,_" identic.a cu
transrmsa nu provme de la Buddha DupA moartea lUI Buddha pentru ca m hmba pali nu descopenm acele trasaturt caractenstice
(prin sec. a1 V -lea td.Hr.), cele mai vechi c.omunitati budiste au 1 limbii magadhi. pali are multe tdisaturi comune cu limbile
colectionat, probabil, cuvantarile predicile sale, transmitfutdu-Ie prin I" cential-apusene, invreme ce magadhieste 0 limba cen1ral-rnsAriteana.
intennediul dialectului mligadhi, limba vorbita in regiunile in care a) Tipitaka
1.Literatura sacra
A __ 1
activase Buddha. In schimb, nu posedam nici un asemenea canon .,.,..-..-- . Canonul pali; numit Tzpitaka e'cele trei cuprinde
primordial. Izvoarele filosofice aflate la dispozitia cercetatorilorin trei grope principale dtl texte: Vinaya -Pitaka, Sutta -Pitaka $i
domeruul istoriei religiilor, suntscrierile sacre ale diferitelor budiste., A bhidhamma - Pitaka. .
pastrateinlimbile pall sanscrita, sau cele traduse inchineza tibetana
J.J.Canonu/ hinayllnist
Hihaylina este denumirea comuna pentru cele mai vechi
budiste. Fiecare dintre aceste avea propriul sau canon, care
continea propriile cuvinte sau capitole ale lui Buddha, exprimand
doctrina acestuia La acestea s-a adaugat 0 serie de lucrari necanonice,
constand in comentarii la scrierile canonice tratate doctrinare
sistematice. Singurul canon complet pe care-l posedam este canonul
hinayanist al Theravlida, scris 'inpali. Scrlerile canonice ale
acestei reprezinta astazi autorltatea suprema a din Sri
Lanka, ca inBinnania Thailanda. Potrivit traditiei, acest canon a
fost redactat in Sri Lanka, in primul secol td.Hr. Cu toate acestea,
doar 0 parte din continutul acestor scrieri canonice provine cu
certitudine de laBuddha Tn decursul timpului, diferltele prelucr8ri
poetice modificari:facute in momentuI redact.arii definitive au conferit
o alta fonna celor propovaduite de ca1re Buddha. Comentatorii nu
fac nici ei inlucrArile lor vreun secret din faptuI cain scrierile canonice
gasim un cu totul alt material in10cu1 propriilor cuvinte ale lui Buddha.
Pe de alta parte, exista traditia potrivit careia limba plili ar fi identica
cu maglidhl, limba materna a lui Buddha. Aceasta parere ar dori sa
Vinaya- Pitakacontine diferite reguli valabile pentnl ordinul
monahal. Cea mai veche parte din Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0
de 227 prescrlppi disciplinare (patimokkha). Aceste reguli
abordeaza toate normele serioase sau mai putin serioase de
comportament, dupa care enumera pedepsele disciplinare pentru
I, ilicaIcareaunora dintre'acestea: Fiecarei reguli Ii este asociata 0
povesfue un comentariu.
Suffa - Pitaka conpne cuvantan, predici aforisine ale lui
Buddha sau ale discipolilor sm. Din aceste texte tragem
privind invatAtura lui Buddha. Vinaya se adreseazadoarmonabilor,
in ceSutta, dimpotriva, are 0 semnificape deosebita pentru toti
fie ei caIugan sau mireni. Sutta - Pitaka consta din cinci
colecpi (nikiiya): 1. Digha- Nikiiya, care contine 34 de texte "lungi";
2. Majjhima-Nikliya (152 texte de "lungime medie"); 3. Samyutta
- Nikiiya, constfuld din 2889 texte, cu mult mai scurte decat textele
din colectille precedente (dupa continut, ele sunt rfulduitein56 grope);
4. Anguttara-Nikiiya, grupatain 11 capitole (numaruI temelortratate
in cele 2308 texte din aceasta colecpe detennina aceasta grupare)
5. Khuddaka - Nikliya, care cuprinde 15 lucrari de sine stat:atoare.
Dintre aceste 15 lucrari, una face parte din categoria celor mai traduse
lucrB.ri din literatura budistA: Dhammapada, care contine 423 aforisme
metrice. Alte lucran renumite din aceasta colectie sunt: Udiina
, '!
T'
I
278 India. Religie i filosofie t Budismul 279
I
I comentariu Ia Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a cornentat, iutre
sunt anexate povestiri in proza), Sutta-:- Nipiita (0 colectie de.iexte ' a.ltele, Udiina, Thera- Ther igiithii.
doctrinare scurte, intre care unele pievazute cu diferite povestiriin c) Manuale
,.:"
,,' prozA), Thera- Therigiithli (douacolecpi de versuri, atribuite unor-'" ...,.,."" Literaturapiili contine multe manuale. Acesteaau drept
calugan calugarite cu totul excePtionali), Jiitaka (0 colectie de ' scop sintetizarea sistematizarea invatAturii lui Buddha, raspanditll
povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; doar prin multe lucrari canonice. Nettipakarana i Petakopadesa soot
versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), i doua mult pretuite introduceri in doctrina lui Buddha. din
_ Apadiina (0 colectie sfj..nti sau sfjnte ,j. , Biimania Ie considera canonice i ele dateaza, cbipuriIe, dinsec. I
budiste) Buddhavamsa (relatari despre Buddha cei 24 de I d.Hr. InMilindapaflha suntilustratepunctedoctrinareimportantein
predecesori ai sai). cadrul unui dialog intte caIugrum regele Milinda.
Abhidhamma - Pilaka cuprinde apte lucrari, care MilindaesteidenticcumareleregegrecMenarub-u,careinsec.alll-lea
abordeazA clasifica nopunile centrale ale invataturii lui Buddha. Cele i.dHr. stapaneamarl regiuni dinnordul Indiei. Versiuneapiilitransmisaa
mai cunoscute dintre acestea sunt Dhammasanganii Kathiivatthu. Milindapaiiha este, cel Putincuc8teva sute de ani mai veche. Cea
b) Comentarii mai semnificativa prezentare sistematica a invalAturii lui Buddha este
Dintre lucranle canonului piili face parte 0 serie de I Visuddhimagga,rea1izatlidecatrerenumitulcomentatorBuddhaghosa.
comentarii importante, serise fie in piili fie - Cele doua cronici inpiili, D fpavamsa Mahiivamsa, soot
care canonul colii Theraviida ocupa locul principal, respectiv in I izvoare pretioase pentru studiul istoriei budismului in in Sri
singaleza, birmaneza siameza. Cele $aivechi comentarii dateaza I Lanka. D fpavamsa a aparut, probabil,la sec. al N-lea, iar
din secolul alN -lea, dar tradipa intocmirii unor asemenea comentarii I Mahiivamsa lainceputul sec. al VI-lea Autorii celor doua cronici au
s-a continuat pana in zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piili I folosit material dinvechile comentarii, astazi pierdute.
sunt de 0 important! foarte mare pentru studiul istoriei budismului nu i Alte vechi budiste aveau la dispozitie un canon redactat
doarpentru faptul cavecbii exegep dau expresie conceppei lorproprii in sanscritii. Totui, nu s-a transmis nici un canon complet in limba
despre invatatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci pentru sanscrita. Exista doar un numar modest de lucran in sanscrita sau
cA ei folosesc material din comentarii cu mult mai vechi, care s-au fragmente din asemenea lucrari. S-au pastrat, de pilda, in sanscrita,
pierdut. Paternitatea comentariilor piili clasice este atribuitll unor trei fragmente dirl Vinaya - Pitaka apartinand sarviistiviidinilor
barbati invatati din secolele N - V, care comenteaza ceamai mare i millasarviistiviidinilor. Inmara de acestea, avem la dispozitiemai
parte a lucrarilor canonice. au crescut in India, dar ;;i-au multe colecpi de legende in sanscrita. Intr-o anumita privint!, acestea
r.etrecut 0 parte a vietii in Mahiivihiira, 0 manastire renumita din ne amintesc de Jiitaka de Apadiina din canonul piili. In aceste
'Anuriidhapura (Sri Lanka). Cel mai important dintre cei trei este legende se relateaza din vietile anterioare ale lui Buddha sau despre
Buddhaghosa. Toata lwnea este de acord cael este autorul unei duzini faptele bune ale unor sfinti Dow dintre cele mai renumite
de comentarii clasice, intte care comentariile la primele patruNikayacolectii de legende suntAvadiina.sataka;;i Divyiivadiina. Probabil
ale Vinaya - Pitaka Sutta - PUaka. Buddhadatta a seris un ca ele apaI1ineau canonului miilasarvastivadinilor. Marea parte a
'1
I
280 India. ReUgie mosoUe t Budismnl 281
i
privind existente1e ale lui Buddha despre cursul intregii ; Vajracchedika (care face parte din prima colectie). Exist! alte
sale vieti. Materialul acestei lucrari, cumreiese chiar din text, este ! co1ectii de Siitra 0 serle largA de Siitra de sine Una
v. preluat din .. cele mai semnificative Siitra mahayaniste de sine este
PBrti importante din literatura canonica sanscrit! s-au pastrat ' Sadd!zarmapundar ika-Siitra, care ilustreaza un stadiu timpuriu al
cu ajutorul traducerilor chineze tibetane. CorespUIlZ!tor primelor ,. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine atdt material mai vecru
patru Nikaya din Sutta-Pitaka a canonului piili, exist! patru Agama cat mai nou. Textul relateaza despre existenta precedent! a lui
in traducere, chinezA: ' Dirghiigama,.. despre prime Ie faze ale viepiluiBuddha istoricpan!la
Samyuktiigama Ekottariigama. Mai multe lucrAri din cea de-a ; prima sa predica din Benares. Lucrarea originarii prezenta, probabil,
cincea colecpe a acestor Pitaka exist! in limba chinez!, cum ar fi, I biografia autentica a lui Buddha, prezentat:a de sarvastivadinilor.
de exemplu, Dharmapada, Udiina, Siitranipiita, Sthaviragiithii i Ulterior, textul a fost prelucra4 dupa ce a gAsit ecou in cercurile
BuddhavamSii, care corespund urmAtoarelor lucrari dincanonulpiili: I mahayaniste. inLankiivatiira-Siitra se relateazA despre 0 vizit! facuta
Dhammapada, Udiina, Siittanipiita, Theraglithii i de Buddha regelui demonilor, Riivana, din Sri Lanka. Inv!tatura
Buddhavamsa. Nu se ecu sigurantAdirei au aparpnut aceste prezentatA de Buddhaaici are multetrasAturi comune cu
texte. Mai multe dintre textele Vinaya-Pitaka ale mai vechi Yogliciira. Dintre celelalte Sii/ra de sine ar mai trebui remarcate in I
s-au transmis in traducere chineza; intre SukhiivatIvyiiha Suvarnaprabhiisa.
Mahiisiinghika, a sarvastivadinilor miilasarvaStivadinilor. 'in plus, Siitrele mahayaniste pretind eli invlitlitura cuprinsli in ele
Vinaya-Pitaka celei din 1l11l1A amintite exist! intr-o traducere I '! ar fi fost propovaduitli de catre Buddha cudiferite ocazii,
tibetana. Abhidharma-PUaka sarvastivadinilor, care existAintraducere ele sunt mai recente decat textele doctrinare aparpn!toare celor 111ai
chinez!, ca Abhidhamma-Pitaka a theravadine, const! din vechi budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste au fostredactate,
lucriiri, chiar daca cele domcolectii, in continutul, probabil, injurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre
aufoarte putine in comun. Siitre a fost tradusa in chinedin aceastli perioada.
in afara Sutrelor, literatura sacra mahiiyanista consta dintr-o
1.2. Canonul mahllyllnist
lung a serle de lucran scrise de personalitati de renume, avand un
caracter sistematic sau de zidire spiritualA. Cei mai importanti dasc!li
Pe la inceputul erei noastre a aparut in cadrul
mahayani sunt, tara indoiala, Nliglirjuna (cca. 200 d.Hr.), fondatorul
budismului 0 noua directie, Mahayiina. a mare parte a literaturii
Miidhyamika, Asanga, un exponent exceptional al
mahayaniste s-a pastrat fie intextele originale sanscrite, fie intraduceri
Yogiiclira din sec. al IV-lea d.Hr. a altA personalitate cunoscutaa
chineze tibetane. Cele mai multe texte doctrinare mahayaniste
I
$colii Yogiiciira este Vasubandhu, un frate mai tanar allui Asanga.
(Siitra) amintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doctrinare
Ca fratele sall, initial el a fost adept al directiei Hihayiina. inschimb,
ale celor mai vechi budiste (Sutta sau Siitra). Cele trei marl
nu se poate cu certitudine daca el este identic cu autorullucmrli
co1ectii Siitra, respectiv l'rajniipiiramitii, Buddhlivatamsaka
Abhidharmakosa, 0 prezentare sistematica a doctrinei
Ratnakiita, s-au transmis integral doar intraducere chined tibetana.
283
I I
India.' ReHgie 282
sarvastivadine.Confcmn traditiei, cele dou! persoane ar fi iae]itice,
darmai multi cercetAtori modemi ii considem. douApersoane
pe unul il consider! drept Vasubandhu din sec. al N -lea, dascaJ. al
,,---- Yogacara; iar pe ceUUalt drept Vasubandhu din sec. al V -lea,
undascil al sarvastivadine. Esteincertddrenumitul poet budist
'Aivaghosha.- care a trait candva injurul anului 150 d.Hr., ar putea fi
privit ca un adept al direcpei mahayaniste. Intr-adevar, lui i se atribuie
.. doar in
traducere chineza, dar in celelalte lucr8:ri nu apar exprimate elar mqi
un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca
lucrarea respectivA sA fi fost atribuitA pe nedrept lui Aivaghosha.
Dintre lucrarile sale, trebuie menponata mai ales Buddhacarita,
reprezentand 0 biografie a lui Buddha in forma poetica. Doar
treisprezece dintre cele douazeci opt cantarl ale cestei lucr8I"i s-au
pAstmt in limba sanscritit integral, este accesibila intraducere
tibetanA .. , ____ ,...".-.,-.._ " . _ .....,.
1.3. Literatura vajrayll.nistii
Curentele tantrice, analizate deja in cadrul hinduismului, apar
$i in budism. T antrismul budist constituie cea de-a treia dintre marile
directii budiste: Vajraylma sau Mantrayiina. Literatura tantrica
budista const! din scurte formule magice (dhflram) ample Iucrari
tantrice, care prezintA doctrina ritualurile. La acestea se adauga
dii'etite manuale comentarii sistematice. 0 parte dintre aceste lucrari
s-au pastratin limba sanscrita, dar cea mai mare parte dintre ele 0
doarprin intennediul traducerilor chineze inspecial tibetane.
2. Buddha: istorie i legenda
Toli cercetatorii contemporani sunt de acord eu faptul ea
Buddha a fost 0 persoana istorica In istoria cercetarii mai vechl s-au
consemnat diferite teorii prin care s-a incercat 0 intetpretare simbolica
sau mitologica a legendei lui Buddha
629
Potrivit uneia dintre aceste
ieorii:, de exemplll, Buddha a fost asimilat unui simplu mit solar.
Amt in unele pa.qi canonice ca.t in altele necanonice ale
literaturii budistecIescoperimrelatmi privind viatalui Buddha. Lucrarea
Buddhacarita a lui Aivaghosha i Nidii.nakathli, 0 introducere la
comentariul Jiitaka, sunt cele mai vechi biografii ale lui Buddha pe
care Ie posedam. In acestea gisimtoate fazele importante ale vietH lui
L .
Buddha. intamplarlle reale sunt .combinate in mAsurll cu
materialullegendar, incat doar cateva caracteristici izolate ar putea fi
evaluate carealitAti istorice ..
j
Gotama Buddha s-a nAscut la Kapilavathu (sanscritA:
Kapilavastu), oraul principal de pe teritoriul clanului Siikya
("putemic"), azi ofa$ul Lumbini din regiuneadepresionara Terai din
Nepal. Aceasta zona este situatA la aproape 0 sum cincizeci de mile la
nord de Benares, 1apoalele munplor Himalaya Budii din Sri Lanka,
ca cei dinBinnania Thailanda, cred caBuddha s-a nascut inanul
623 i.d.Hr. a murit inanul 543. Ceamaimareparteacercetitorilor
modemi, insA, eonsiderA cA Buddha ar fi trait candva intre 560-480
l.d.Hr. Numele ta1Alui sall, Sucidhodana Oit., "orez pur"), este sugestiv
pentru indeletnicirile membrilor clanului. Acetia se ocupau cu
agriculturape un mic teritorill, care nu in suprafata. nollA sute
de mile pAtrate, in parte pe pantele joase ale munplor Himalaya in
parte pe campiile de la poale.
Sakya tacea parte din randul diferitelor neamuri raspandite
de-a lungullimitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizapei
Indiei de nord aflata atunci inplina dezvoltare. Inperioada lui
Buddha, aceste popoare erau incamai multsaumai pupu independente
i erau conduse oarecum dupa reguli asemanatoare. Ele ar putea fi
numite mai degrabA repubUci tribale, pentru ca erau conduse de
oligarhii, de sfaturi ale batranilor sau de 0 eombinatie a acestora.
.. 629. Detalii despre legenda lui Buddha, ven in: E. Senart, Eseu despre legenda
lui Buddha, trad. rom., lnstitutul European, 1993.
285
284- .
Indla.ReUgfe1i"filosofie-""--
Probabil,tmeledintreele alegeautmconduca.torpentru0 perioadA
limitatAdetimp,darnuaveauregiinsensulstrictalcuvantului,
incattradipamaitamepotrivitcareiaBuddhaarfifostfiultmuirege
considemuCAdetinefectiv
rangderegi,nobili rnzboiniciinraport cucivi.1.izatiainansamblU;
.irifr-adevar: prioritateaceremonialaa
brahmanilor, cum0 aItepopoare.Seconsiderau0
elita poateca lumeainconjuratoarecusiguranta
omuluiprovenitdintr-tmneamdeseama
630
Maitarziu,intr-unadinzile,tatalsAuare'unvisdeosebit:it
vedepefiulsauimbracatin galbenedeascet, parasindpalatul.
Astfel,se sa-ioferetoatebticuriilevietii ii
caie unpalatpentrufiecareanotimpai anului.Totodat! sA ..
fieUImmtfoarteindeaproape.DefiecaredatAcand palatul,
tatalsau slujitorilorsmsaindepmtezedepestmzi totceea
cel-arputeaindispunepefiulsAll.
La anise cudouaprintesedinregatele
invecinate,Gopii YaSodharii. Dupatreisprezeceani,aeeastadin
I
unnAIi na$etmfiu,Riihula. Acesteamanuntesuntprobabilautentiee.
DeaItfel,Siddhiirtha afugitdinpaIatlaputinavremedupa
luiRiihula, respectndastfelobiceiulindiancarenupennitearentmtarea
lalumedecatdupa unuifiusauaunuinepot.
tataJsauineearcapemai departesa-lizolezepetfularul
printin d.esfBtatoarelesaIegmdini, zadamicesccelepUinuite
de incadrultmortrei consecutive,Siddharta la
inceputunbatrfu1foarteslabit,rezemandu-seintoiagulsa11,apoi,adoua
ziunbolnaveufara livid! avndfebrafoartemare,infine,atreiazi,la
poartacimitirului,unmort Apoi,la un
senin, ariitBndu-ica
reJigiatepoatesc!pademizeriile suferintelevietii omene634.
Pentrua-Iconvinge maitareinhot.amreasadearenuntala
lurne,zeiiit trezescpeprintintoiulnoptiipentruaprivi trupurilegoale
dizgrapoasealeconcubineloradonnite.Atuncidecide punaIn
aplicaredefinitivhotararea. caIare
peealulsaupreferatDupaeesedeparteazAbinede se
633. P. Carus,Gospel o/the Buddha, according to Olds Records, ChiQ:igo,
OpenCourtPress,1930,pp.10-11.
634.M.EHade,Is/oria credln/elor II,p.75.
286 India. Religieif"tlosofie
taiepletelecuspada, scbimba deprintcuaceleaaleunui
vanator triinitescutierulimpreunacucalulinapoilapalat
635
.
Dinacestmoment,Gautama varataciprinlume,practicand
0 ascezafoartedura,injoogleleUruvela, timpde ani.inacest
timp,sehraneacuseminte 0 perioadadoarcubalega.Se
spune treptat,ajunsesesaconsumedoarunbobdeorezpezi.Era
imbracatinhainegrosolane, smulseseparol barbapentruase
____ oreintregistandinpicioaresauintinspeghimpi.
Refuzacategoric maispeletrupul bainele,arIltfuldingrozitor.
Seodihneaintr-unlocundecadavreleeraulllsatepradapllsllrilor
fiarelorsIllbatiee dormeainconjuratdetrupurileintrateinputrefacjie.
Sespuneca,launmomentdat,arfiafinnat:"Trupulmi-adevenit
neinchipuit desubtire.Dinpricinapujineihrane,semnulpecare-IJ.asam
cAndma eracaunnacopiteiuneicllmile...CAndcredeam
ca-miatingpieleadepeburt!puneaminfaptmanape spinruii'.636.
inpragulmortii,elaintelescanuseaflapecaleaceabuna,pentruca,
inciudaacestorfonneextremedeasceza,nuavusesevreonoua
iluminare.Drepturmare,arenuntatlaasceza,s-aimbaiat aineeput
sasealimentezedinnou
637
.
Dupacearenuntatlaasceza,textelesacrenerelateazaca
Mara ("CelRau","Moartea")I-aatacatcuviolenta aincercatsa-l
ispiteascllintoatefelurilerentrua-idistrageatentiadelameditatie,
inslltarasortideizbanda
63
.Estefoarteprobabilcatoateacesteispite
I
635Existaunmotivprecisalrenuntariilalume:"Viatainmijloeulfamiliei
api\rutingustfi nedemni\, in vreme ee viata petreeutfi fa.rli adlipost e
neingrMitf1; e anevoie sli duci 0 vial!spiritualli desfivdIlitli purliin toate
privintele sammaiin timpininghesuialaei\minului".VeziMajjhima-
N ikiiya, I,241.
636 E. J.Thomas, The Life ofBuddha as Legend and History, NewYork,
BarnesandNobles, 1952,p.54.
637 Mqjjhima-Nikbya, 1,247.
638 Mara Yl ispiteaastfel:"E!}tivl!guitde-atatapost moarteap-eaproape.
Cefolosaucazneletale? s!rnmaiinvial!iaisiifiiinstares!faci
faptebune".Gautama aramas,insf1, impasibilrlispunzand:"0,tu,prieteneal
Budismul 287
sareprezinteinmodalegoricluptainterioaradinmintealuiGautama.
pupaceilindepllrteazi1peMiira, el concentrezetoate
fbqelespiritualeasuprauneisingureprobleme:eliberareadesuferinta
Peparcursulcelorpatrustarideveghe,intr-oprofundameditape,el
intelegemisterulciclului al morjilor
detenninatdekarma, parcurgeretroactivnenumaratelesalevieti
anterioare contemplaincatevaclipeexistentele ale
_ senlemlorslli,
tainelecondijionismuluiuniversal,dupacare,odamcuvenireazilei,a
devemtBuddha ("eeliluminat").
Timp de saptllmdni rllmdne inaceasta stare de
"ilwninare
h
, taraamaiaveasentimentulvreunornecesitllti In
I I ceade-a49-azi,prinloculacelaautrecutdoinegustoricarei-au
oferitmancare,iarelaacceptat-o.inacelmomentaveaincaindoieli
dacllinlelepciuneaabiadobanditlltrebuies-o saunu
altora.EzitareasaastArnitingrijorareazeilor.Astfel,zeulBrahma a
coboratdineer I-aconvinspeBuddha sapropovllduiascll invAtIltura
sacelordinjurulsau. Buddhaadeciscaprimiicareartrebui
sa-icunoascainvatatura intelepciuneaIacareajunsesesafiecei
cinciascetiimpreunacucarepracticaseascezainjungleleUruvela.
I-adescoperitinparculdeanimaledinapropierea Benares,
unde tinutprimapredicll, predica de la Benares. in
unnaacesteipredici,ceicinciascejiauaderatlainvataturasa,devenind
prirniicIllugruiaicomunitlltllbudiste.
I Dinacelmoment,Buddha aratacitdinsatinsat,nuri:lllrul
adep!ilorsllicrescandfoarterepede.Se cll,dupaaceea,a
revenitincomunitateasa undei-aconvertitpetatlllsau,pe
sofie pefiulsau,Rahula AdepjiicarerenuntaulaviatalorIumeasca
urmauluiBuddha deveneaumonahi Ceilalti,surori
Geipi deUI.sl!.tor, tu,eelrlu,dineepricinliai Cameasfi seiroseasdl.,dar
m1ntea sii sefacA mai lini!}titf1 atentiamaistatomicii.Cee viatainaceastA
lume? Maibinesiimorinbiitf1lie decatsli trl!.iesc infrant". VeziSuttanipata,
425,439.tneeledinurmli,Mara aeedat;veziibidem, 445.
289
288' Indla.ReUJJle' ,i'mo'Sofie
:fratimireni,aveauinprimulrandindatorireadeaIeasigurabrana
imbracmnintemonahilor.intextelebudistesuntamintilideseori
nenumaralimembrideseamaai ordinuluimonahalintemeiatde
""'="'Buddh(i'"Sariputra (pali: Sariputta) IMaudgalyayana (pali:
Moggallana), doiprietenidintinerete,careimediatdupiiiluminarea
luiBuddha s-aualiituratcomunitatiiacestuia;ca Ananda, discipolul
preferatalluiBuddha. IntreadeptiiluiBuddha segasesc nenumamte
--persoanedevazA cu0 situatiematerialadeosebita.Depilda,regele
dinMagadha, Bimbisara, i-adaruitMaestrului0 padurede
incareacestapoposeadeseoriimpreunacumonahiism.Totlafel,
bogatulnegustorAniithapindika dinSrlivasti(pali: Siivathi) aridicat
intr-opiiduredinapropiereasatului0 manastire,incareBuddha
poposea:frecvent intimpulanotimpuluiploios.
Buddha afondat 0 comunitate de calugarile. Acestea
trebuiausasesupunliunorregulimaistrictedecatcaIugarii.Sespune
"""'.",..\"caordinulcalugaritelorafostintemeiatIainitiativaceleicareI-acrescut,
Mahiiprajapati, pentruca, cumamamintit,mamasaadevlirataa
muritlascurtlivremedupaceI-anascut.Dupacedevenisevaduva,
ea doreasarenunlelalume i-acerutpennisiunealuiBuddha de
adeveniclilugmta.Buddha aezitatmultinprivintaaccesuluifemeilor
sprecomunitateamonahala,darintrucatinclusivAnanda ainsistatin
acestsens,inceledinurmaacedat'-
PasajedinliteraturabudistlineIasliimpresiacaBuddha a
avutpartede0 viataplinlidesuccese cliatrliitintr-oarmonie
deplinacuceidinjurnlsliu.Este,insa,foartelimpedefaptulcain
activitateasaatrait muitedezamagiri.
Cand de70deani,0 rudainvidioasaasa,
Devadatta, i-acerntsli-icedezeconducereacomunitatii.Refuzat,
Devadatta vaincercasa-lucidapeBuddha, preglitind0 adevamta
strategieinacestsens:initialprinasasiniplatiti,dupliaceeacautnd
sli-lzdrobeascasub0 stanca!iii,infine,asmutindasupraluiunelefant
foarteagresiv.Inceledinunna,Devadatta, lnsotitdeungrupdemonahi,
initiazA0 schismli,carepredica0 ascezamaidura,daraceastava
---+--- ,
inanotimpulploilor,Buddha, lnsOtitdeAnanda, discipolul
sliuiubit, inVeugrama ("satulde undeseva
imbolnavidedizenterie. afostlaunpasdemoarte,a sa
criza.Lacererea ii adunfpetoti"discipolii .'"
dinVaisa!i. duplicareamandoiseindreapta.sprepava. Acolovor
cinalafierarulCunda, cinaconstanddincamedeporesaudinnite
ciupercicucaresehranescporeii.Consecinteleaparrepede:0 diaree
-. cusange,probabilreintoarcereabollicareiatocmaisupravietuise.in
pofidabolii,el seindreapta.catreKusinagara. Dupa0 caIiitorie
istovitoare,Buddha sesimteepuizatfizic, subuntufi.in
acelmoment,Ananda inhohotedeplans,darBuddha, cu
oprivirelinita, Iispune:"Destul,Ananda; inceteazasatechinuii
sli jeluieti...Cumpoticredecllceeacese numoare?Acest
lucruestecuneputinta',639.lnaintedemuri,BuddhaadreseazAttimele
"Mliadresezvoua,o nyva
precupetlp.stradt.nntelevoastre". '- - ','.",'. "
Dupaces-arnspanditpestetotvesteamOl"piluiBuddha, au
inceputsliaparlinenumlirapadeppaism,cuflori ofrandefrumos
mirositoare,pentruaomagiatrupulsliu.inceade-a trupul
sauafostincinerat,iarresturileoaselorsaleaufostimpaqiteintre
adeptii sm cu bunastare, care au ridicat deasupra lormorminte
adapostindrelieveinmijlocullor(stiipa, pali:thiipa).
3.Budismulindian.
SectarizareacomunitatiiintemeiatedeBuddha
Buddha n-anominalizatniciunsuccesoralsauinfruntea
comunitlltiipecare0 intemeiase.Elconsideracasinguraclilliuza
credibillipentrumonahiisliiarputeafidoarinvlilliturapecarele-o
lasase Dinacestmotiv,indatorireafundamentalliaoricarui
calugareraaceeaderespectaCllsfintenietotceeacepropovliduise
639. Mahii-parinibbtina-siitta, V,i4.
290 tiruosot1e'
Buddha pe parcursul V;iepi sale. Confonn tradipei, 1ascurta
moartea sa (aprox. 480 td.Hr.), afostorganizatunconeiliu laRiijagriha,
convocat, probabil, de eatre MahiikiiSyapa (pati: Mahakassapa).
Dupa ee s-a informat in legatura eu regulile monahale,
consultfuldu-l pe Upli/i, ince doctrina, avand amnnite discutii
eu Ananda, Mahakasyapa a redactat Vinaya-Pitaka
Siitra-Pitaka (pali : Siitta-Pitaka). La aproxirnativ 0 sut! de ani dupa
moartea lui Buddha, la, Vaisalis-a tinut un nou concHiu. Potrivit
izvoarelor, cauza organizArii celui de-al doilea concHiu a constituit-o
fapruI camonallli au primit de lamirenii din VaiSaliaur argint Dupa
l'utini ani de laacest conciliu, ininteriorul comunimtii monahale a aparut
(, noua schisma. Cei socotiti au fost numip sthaviravadini
(pal'i: theraviidini); denumirea generica care acopera toate
adeptilor este aceea de Hinayana
(Umicul vehicul"); adeptti noil grupari, reprezentand pBreri deviat:ioniste,
se numeau mahiisanghi/rai, adica adepp ai Mahiisanghika.
Divergentele de pW:eri in randul nuse opresc
insa aici, ci vor continua. intimpul regelui Asoka (268-234 i.d.Hr.) s-
a desprins 0 noua grupare din sthaviravadinilor, numita a
sarvasttvadinilor. Probabil catocmai aceasta disputa dintre cele doua
grupan i-a oferit prilejullui Moka de a convoca un al treilea coneHiu
budistlaPiitaliputra, injurul anului 250i. d. Hr.
ajunge la 0 conciliere a celor douB. tabere. Sthaviraviida a
fost declarata "ortodoxa", Schismaticii, adica sarvastivadinii,
au trebuit sase refugieze inKashmir, Confonntradipei, in cadru1 acestui
concHiu, a fost redactata in ultima sa forrnaAbhidharma-Pitaka (pall:
Abhidhamma-Pitaka) sthaviravadinilor.
Convertirea regel ui Asoka la invatatura budista echivaleaza
ca importanta, pentru Orient, cu convertirea lui Constantin cet Mare
la pentru lumea CJ."e.na PatromYul sauimperial alnaltatceea
ce debutaSeca0 doctrina bazata peexercipi spirituale riguroasela pozipa
unei religii largnlsp8ndite, prospere populare.
I I
Budismul 291
Se spune eli acest rege intrelinea patru de mii de
calugmi lui ii sunt atribuite optzeci de mii dest,pe nenutnarate
J:I18nasti.ri A ridicat coloane memoriale pe tot cuprinsul imperiului a
gravat pe ele edicte didactice.- Au fost misionari "pans. la cele
mai indepartate hotare ale t3rilor barbare" pentru "ase amesteca printre
amt inlauntrul regatului, cat int:ari strWne, predicand
lucruri mai bune". Profitand delegaturile cu Occidentul ,Mokaatrimis
", profesori pe al
Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoniei
Alexandru al II-lea Epirului
640
Sigur, este greu de evaluat forta de
penetrap.e a acestei catre Occident
641
, darin Orient misiunile
lui Asoka marcheaza 0 perioada. decisiva de transformare spirituala.
Domeniul sau cuprindea cea mai mare parte a Indiei propriu-
zise, precum Afganistanul, sudul Belucistanul, Sindul,
Valea Kashmirului, Nepalul Himalaya inferioara. Peste tot, dnnnurile
erau bine intrepnute, cu hanOO Ja intervale flxe.
Existau, de asemenea, livezi eu pomi fiuctiferi artere plantate, gr3nare
publice, medical pentru oameni animale, funcp.onari speciali
avand sarcina de a preintampina intemnilarea pedepse1e nedrepte,
de a-i ajuta pe parintii cu familii numeroase de a avea grij a de cei
varstnici, curti de justitie deschise tuturora, imparatul
ocupandu-se de treburile poporului la orice ora pretutindeni
642
in secolele imediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a
produs 0 serie de noi' schisme. in aceasta perioada, s-au separat nu
640. Cf. V. A. Smith, The Edict ofAsoka, London, 1909, p.20.
641. cr. J. Kennedy, Buddhist Gnosticism. the System ofBasi/ides, in: Journal
ofthe Royal Asiatic Society, 1902, pp. 377-415; D. Schlumberger, L. Robert, A.
Dupont E. Benveniste, Une bilingue gnico-arameenne d' Asoka, in: Journal
Asiatique, 246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription
wiecque d' Asoka, in: Comptes rendus des seances de I' Academie des
inscriptions et Belles Letlres, 1964, pp. 1-] 5; A. Dupont-Sonner, Une nouvelle
inscription arameenne d' Asoka trouvee dans la vallee du Lagman
(Afganistan), ibidem, 1970, p. 15. '
642. 'Edict Lapidar VI; V. A. Smith, op. cit., p. 12.
292 India. ReUgie i filosofie
numai gruparile hDeraledininteriorul cercului "ortodOOililor", ci au apfuut
sciziuni inclusiv in sfuIul noilor procesu1 de seetarizarein
eadrul budismului pare sanu:fi slAbit evolupa acestuia inspapul indian.
DimpotrivA, monumentele budiste dinperioada 200 i.d.Hr. - 200 d.Hr.
demonstrea2'A0 activitate budista pJinAde viatA intoate regiunile Indiei.
Perseeutiile indreptate impotriva adeptilor din perioada de
domnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183-147 i.d.Hr.) au eunoseut,
eu sigurantA, 0 mica amploare.
Inparteadenord-vestaIndiei,undemaimultiprincipigI"eC4etnnarfi,
deexemplu,Me1Ul11thi,s-auconvertitIainWfMurabudista,budismula:tacut
sec. al II-lea d. Hr. parlea de nord-vest a Indiei, Kashmirul
Afganistanul, este eonsiderat, alaturi de Asoka, unul dintre eei mai
importanti promotori ai budismului. Sub eondueerea sa s-a tinut unal
patrulea eoneiliu budist la Jiilandhara sau Kundalavana. Probabil,
acest coneiliu privea doar sarvastivadinilor, careavea nenumara?
adepti in aeeasta parte a Indiei. $eoala theravadinilor din Sri Lankan-
a reeunoseut insa acest conciliu.
Kanishka (aprox. 78-123 d.Hr.), eel mai important dintre
regii a fost initial adeptul unei traditii non-budiste, dar,
aseI,ilenea regelui Asoka, a treeut la budism. Sub proteetia sa, a aparut
s-a dezvoltat una dintre eele mai timpurii eunoseute de arta
Gandhara. Promotorii acesteia erau de origine greaca,
intimp ee satrapii provineiilor sale sudice erau ehiar descendentii acelor
sciti (saka) a earor sHiparure fusese inlaturata de catre
Cueeririle lui Kanishka au redesehis eaile terestre de aeees
spre imperiul roman; 0 ambasadadinIndia I-a vizitat pe Traian dupa
intrarea lui in Roma (99 d.Hr.). De asemenea, auredevenit aeeesibile
pentru comequl indian drumurile nordice catre China, respectiv rutele
de caravane prin Turkestan. Imperiul budist al regilor a servit
643. Vezi E. J. Rafson (ed.), The Cambridge History of India. vol. I,
Cambridge, New York, 1922, p. 585.
'r
t-.
Budismul ! 293
I
[ capivotpentruintreagalumecivilizataintr-unadintrecelemaiputemice
perioade de istorie, anume ChinaHanilor lamsarit Romaimperiala
I
la apus. au fost rastumati de laputere in anul236 d. Hr.
. .. :-.",.-: ' ..,.,";.",,= ... ,-; .-.- .. _ " .. ,.."
I Adeptii noii directii, Mahayana (''marele vehieul"), aparute in
,
sanul budismului, numese cuunanume dispret vechile Hinayiina
(''mieul vehicul"). SepresupunecA,-pe lainceputul erei evolupa
noii direetii budiste s-a aeeelerat.lntnicat prirnele 8iitre mahayaniste
au fost traduse din sanserit! inehineza prin seedI-III, probabil ea ..
aeeasta nouadireetie se afla.dej a eu eevatimp maiinainte de aeeasta
epoeainposesia ei texte. Nu este insa suficient de limpede
din caredintre veehile a apa.rutMahayiina. Orieum, este posibil
sa se fi desprins fie din fie din aeeea a
sarvastivadinilor. Majoritatea cercetatorilor sunt, in general, de parere
ea motivul aparitiei mahayiiniste I-a reprezentat intentia de a
satisface necesitatile religioase ale budilor mireni. Hinayana se adresa
in principal comunitatilor'moriallale:"'pecand'noillfdirectie ineerea sa
eonduca la eliberarea tuturor oamenilor. Prima mahayiinista,
Madhyamika, a fost fondata injurul anului 200 d. Hr. de catre filozoful
Nagarjuna. Cereetatorii nu insa, paz-ere comuna
eu privire la intemeietorul eelei de-a doua mari mahayaniste,
respeetiv Yogiiciira Potrivit eatorva izvoare, adevaratul
fondptor al va fi fost un anume Maitreyanatha, iar renumitul
AsaAga, care a trait in seeolul al IV-lea d. Hr., a fost dicipolul sau.
Anumiti eercetatori se pe aeeste izvoare eonsidera pe
Maitreyanatha 0 persoana istorica, invreme ee altii ilvad peAsanga
ea intemeietor al eonsiderand ca numele de Maitreyanatha n-
ar fi alteeva decat 0 porec1aa lui Asanga.
Pelerinii ehinezi, care au poposit in India Iungi perioade de
timp intre anii 400-700 d.Hr., ne oferain descrierile lor 0 bunaimagine
a realitiitilor budiste din aceavreme. De pilda, Fahsien, care a vizitat
India intre 399-413, ne relateaza ea budismul taeea progrese peste
tot. Doua secole mai tarziu, aceste realitati se vor sehimba. Hsuan-
tsang, care a ealatorit prin India intre anii 629-645, eu
! ,
300 India. Religie filosofte Budismul 301
cauzeazA toate suferintele care apar inviatii in cursu! reincamarilor. sa experieze formele de existent! manifestare a acestei lumi,
Ele SlIDt cauzele imbatranirii !1i morPi, durerilor, tanguielilor, grijilor cum sunt ele "inrealitate", adica sa inleleaga iluzia aparenta lumii
dezamagirilor pe care Ie experiazatoli oamenii. Dar eleinsele sunt care 11 inconjoara, dar in acelw;i timp sa sa simtA 0 stare de
supusesuferintei, pentruca eleSillit'cmJzate'i deieril::rlria:te, bucurie interioaraoricand oricesi.tuaP.e, inc1usivatunci candsu:fera 657.
catot ceea ce exist! in lume, de altfeL Desigur, acest lucru vafi posibil doar atunci cand el vaintelege
Orice formi1 de viata este treCi1toare implici1 suferintA, chiar ca lucrurile nu sunt cand vainvata sarenunte Ia ele, cand va
existenta in sine este asemenea unui orice respiratie este I invala ca nu trebuie sa Ie doreasca, ci salse bucure de ele doar daca
- suferinfii, orice gand inseamnii sau conduce spre suferinta; pentru . acestea exism, dar lara a se at:Wja de ele. Este Iimpede ca, din aceastii
intelept., bucuria nu este altceva decat 0 dispozi{ie efemera, care i perspectiva, nu impe:rmanenta efemeritatea sunt cauza suferintei sale,
fUnd cauzatA la randul sau de ceva efemer, nu poate avea la randul ei ci fata de lucruri, dorinta sa, vointa sa posesiva, "setea"
decat un caracter efemer 656. sa existenpaUi (taI;Jha) 658. .
Conform invataturii lui Buddha, nu se poate vorbi de Dincolo de fiint
e
nu existanimic substantial, nici 0 entitate,
"existenta", ci doar de devenire. Orice materie insearnnaenergie, orice dupa cum dincolo de lueruri nuexistAnici un "Iueruin sine". Fiintele
substanta este Viata individului este impermanenta, lucrurile sunt simple fenomene in conseeinta. sunt ireale. Cic1ul
condiponata temporal !1i supusa unei schimbari sigure. forma reincarn8.rilor, impregnat de suferintii, se rea1izeaza in singura lume
proprieta:ple materiale ale hicrurilor stfut ipIpeiniliriente schimbabile:-- existenta, adica inaceastA lume fenomenalamereu inschimbare. Tocmai
Nu existli nici 0 substant! eu caracter permanent iar suferinta aceastAtransformare schimbare continua constituie viata, ilindca viata
este identica eu aceasta instabilitate In acest plan, nu este existentii, ci 0 pennanentadevenire transformare in altceva
pofta sau dorinla suferinta, intrucat ceea ce Doi ne dorirn ne Dat ilind faptul cabudismul nuaccepm existenta unui Absolut
propunem are un caracter impermanent, efemer. Datorita sau a lIDei realitati dincolo de fenomene, cum se intfunpla in alte
impermanentei relativitiipi lucrurilor, dorintele cauzeaza de fiecare religii, nu exista practic nici 0 legatura unitara, care sapatrunda totul.
data tristete dezarnagiri. Nenumaratele fenomene:tara viatii se deruleaza simultan, se modifica
In viziunea budista, orice fericire pamanteasca, cum ar fi reciproe, atunci cnd intra in coliziune, se cornbina unele cu altele
ciisatoria, familia, bogapa. prestigiul bucuria de a trro, este tara tEFaceasta noi la locul altorn
sens, pentru ca toate aeestea sunt efemere pentru ca ele cauzeaza mal vechi . Ltunea este pluralista smgwa constanta m cursul acesta
necazuri suferint
a
. De aceea, De intrebam, in mod firesc, care ar fenornenal este legea dupacare se realizeazA acest proces de fluctualie,
puteafi adevaratafericire dintr-oatareperspectivacare sanumai reprezinte respectiv conditionismul absolut Cpa{iccasamuppiida) 660.
niqiodatapremisal?icondiliepentrusuferintadinsocietateaumana? 657. l.A. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den fUn!
In contextul budist, se apreciaza caadevarata fericire consta Hinduismus. Buddhismus. Christentum, Judentum, Islam,
hi ,"' b' '+x . '. '" Wellhelm-Oberbayem,1967, p. 65.
e armVlatao 658 LA G . d B ddh' t' h Rn .' 18
t'" '"""'6" . '.' ovm a, u IS ISC e !.J.exlOnen, p. .
659. Cf. Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20.
656. P. Antes - B. Uhde, Das Jenseits der anderen. ErlOsung 1m Hinduismus.
660. H. W. Schumann, Der historische Buddha. Leben und Lehre des Gotama
Buddhismus und Islam, Stuttgart, 1972, p. 63 sq.
Koln, 1988,p. 168. '
_-1-.
I
298 India. Religie fllosofie
t
r
Budismul
299
I
Buddha - caredoreasadescoperetuturoroameniloresenla ' "moarteamamei,moarteatat!lui,moarteafratelui,aS'lU"Orll,aflului,a
relativitApi finitudiniilorproprii-aimpm-ptsuferintaintreigrupe:fiicei,pierderearudelor,pierdereaaverii"652, acestlucrunu
primaestesuferintafizica,inclusivhoma moartea;adouaestede afecteazacunimicfaptulcascopul final pentruorieebudist esteeliberarea
naturapsihica,incluzJb;ld dezamAgi:riledinviatA,ca absoluta. Caleaspre ellberare, ara:tata de cMre Buddha, conduce
imposibilitateadea-tiindeplinitoatedorintele;atreiaestesuferinta "prizonieratul"cicluluiremcartlIDilor.
exiStentialaconstandinaceeacapermanentnesimtim suntem 4.2. Efemeritatea lucrurilor '
condit
i
onati dependenfidetotceeacecuno8$em(casa,prieteni, :.; , Atat inbudismulh mmmnist cAt4i::i ineelo"J.;;, ';;nist exist t!:l
, 1')'"dr:O:......:- x A frun x_ y IfMM'IU.Y"", ent-
proprIanoastrapersonaItate.etc. ... . individualaestesocotimcasu:ferintA,intruc!tindividulempiricIeplezinta
'necunoscutul Anurnitioameninuexperiazaniciodataaceastaatreia 'IX' ...x , nail ,. ..
'. A .," ,
I
0 SImpa. smteLa.aunorl.actonImperso
distrugerii. Majoritateaoamenilorse identifica cu ceeace este
PrezentandrealltateasuferIntel,Buddha socotea canueste himb b'l . ,J:',' "Ab lutul". t'al' .
, . ...., b'" realistEId .. sc a 1 el.emerflnurecunosc so lTIla en
mCldecum 7
1
0
lectiV oreacaoamenn respectivdharmata 6 3,caproprialornaturA654.Khandha (sanscr.:
sadescopere propne, a skandha) saucelecinci"agregate"aleputerilorfizice psihice655
adevaratarea11tateaVletn eXlstenlelcacevaumversal,carenuare
. 'd 1t' 651
652.H.Oldenberg,Buddha. Sein Leben, seine Lehre, seine Gemeinde. Hrsg.
underg.vonH.v.Glasenapp,Stuttgart.1959,p.205sq.
mmIC eal.acecuspecuRtla ,
Nuestevorbadeunpesimism ....,'c!
653.Dharmata, "AbsolU:IUI..
cimaidegrabadeunulexistential,specificexc1usivbudismului.In
Acest principiu: ne prin senmificapape care0 are de principiul dao din
realitate,budismulreprezinta0 coneeppesumbdcuprivire laexistenta
confucianism daoism,deprincipiilemana, orendasau wakam delapopulatiiletribale
um.ana. Inspecialinc1imatulindian,imagineadespresituafiaexistentei
radicalsuferindeaomuluiafostzugrAvitainculoriaprinse.
ordinea lwnii,daqiordineacosmica, moraUtCf.J.Gonda,Les Religions de
, " l'lmfe, I, Vedisme et hindouisrne ancien, Payot,1962,p.98.
asemeneaafirmatiisumbreserefera, ingeneral,lasituapaexistenpala
654.H. W.Schumann,Buddhismus. Philosophie zur ErlOsung. Die grbssen
concretaaomului.$iintrucataeeastaexistentaumanaconcretaeste
Denksysterne des Hinayana und Mahayana. MUnchen, 1963,p.70.
supusaimpennanentei suferintei,tocmaidinaceastacau.z:a- dupa
655.Celecinci"agregate"sau"modalitiipdeaderen'(:a"lalumeaexterioarli.sunt
Cunl ilconsoleazauncalugar alluiBuddha peunregeindianlamoartea unnlUoarele:materia/itatea, careconstiidinelementul solid (pmul,unghiile,dinpi,
reginei- totceeacetinedebatrfulete totceeaceeste
pielea,camea,oaseleetc.), elernentullichid (secrepabiliarli, mucusul, puroiul,
.sngele,transpirapa.gmsimea,lacrimile,urinaetc.),dincaldura(totceeaceconst!
supusboliise totceeaceestesupusmoqiimoare,tot
din temperatura din organism, carezultatat procesuluidedigerare ardere a
ceeaceestesupusdegenerariidegenereaza,totceeaceestesupus
mncarii bauturiiconsurnate) dinaer (gazeleintestinale,inspirapa$iexpirapa),
efemeruluiestetrecatoretc. '
grupa de senzalii (debucurie,desuferinta deindiferenta),percepliile (vizuala,
Amaraciuneasuferinteiprovocatedeefemeritatealucrurilor
auditiva.,olfactiva.,gustativa.,tactilii activitlJ/ilespirituaie (impregnate
esteamplificataprincredinfainretncarnare. estevorbade0 devointa,deputereainstinctuala.) conytUn/a. Cf.pelargN.Achimescu,Budism
imagine sasuferi de-alungulmultelorexistente.
,iI
# Considera{ii privind omului,
1999,pp.39-40;C.H,Ratschow,Leiden und Leidensat{/hebung im Buddhismus
651.A.Bancroft,Religionen des Ostens. Wege geistiger Erfahrung, ZUrich,
und im Christentllm. in:E.Damman(Hrsg.),Glaube, Liebe, Leiden in Christen/urn
1976,p.76.
undBuddhisrnus, Stuttgart, 1965,p.52sq.
-1'-
I
296
India. ReUgie filosofie
I
t Budismul 297
- lata,0 monahi,adevmulslantdespresuprimareasuferintei: I chiardacatenaintr-osiruapefericitB, fiecaerege, fieunmare
stingereaseteiacesteia,prinnimicireatotalaadorinte
i
,parnsinddorinta, I veiaveaoricumdesuferitboli vei bruranetea moartea.
renuntandlaea,eliberandu-tedeea,nelasandu-iniciunloco .' '. '.. ..1 '. . . . In sensuleimai larg,suferintapoatefi privitatotodataca0
- lata, 0 monahi, adevmw slantcareducelasupriinarea ; ftwnanta.reiinsatisfaepepennanenta,caracteristic!oricareifonne
suferintei:esteaceldrumSIantcuoptcarari,careseunesc:credinta de viat!, dacaavem in vedere afectele naturii umane647. Din I
&eapta,hotararedreaptA,cuvantdrept,faptAdreapta,mijloacecorecte perspectivabudista,aceastliconcluziesebazeazapeintregciclul
de efortdrept,cugetaredreaptii meditatiedreapta." I j I reincamarilor, pe totalitatea fonnelor de existent!permanent
DispunereamesajuluioriginalalluiBuddhain patruparp. schirnbabile, incareviataluatAizoJat (meventuaIitateaincarearfimarcatA
are,posibil,origineainmetodelemedicalerecomandatedeunadin I exclusivdebucurii)nureprezintadec8t0 simplafractiunedetimp.
indiene:primulpasesteconstatareabolii,apoietiologiaei,dupa i Prindukkha trebuiesaintele&emmultmaimultdeedtprin
aceea tratamentu1 I notiuneatraditionalade"suferinta" 8,Dukkha inseamn!totceea
careducelaaceasta.Referintelemedica1esuntnumeroaseindoctrinele i ce-i i-ileagapeoamenidecondipiledeviataiexistentli
i dinaceastalume,totceeace-ifacesclaviipropriilorlordorintei
deproblemelemetafizice,compa.nIDdu-secuunmediccare,lacap8:Wul : nostalgii,ceeace-ifacesatmiascadezamagiri,ceeace-iinstraineaza
uneipersoanegrayramte,nuaretiropsa sepreocupededetalliinutile. I deeiiniiidesemeniilor,ceeace-ideterminasa suferedincauza
Primul adevar este, deci, suferinta (dukkha), existenta . potfi identicieuei Du"fs!;a inseamna
suferintei.Prinaceasta"suferinta",Buddha mtelegeaproblemele '. neimplinire,imperfecpune ,irealitate,deertaciune .
caracteristiceexistenteicomuneoricareiformedeviata,respectiv
647. W. Karwath, Er/osung hier und jetzt. Eine Einfii.hrung in den
durerea durereabatranetii,durereaboliiidurereamortii.
Buddhismus, Wien, 1977,p.46.
Saracia,ca repuisiafaladecevasunt,deasemenea,d$'eroase. 648. "Dukkhd' este tradus de cele mai multe ori cu"suferinta", daracest
Chiar atuncicandcinevanuaregrijisaunecazuripersona\e,to!ui
cuvantredAdoarPartialsemnificatiacuvantuluidinpcili.Nofiuneadinpiili are
omuJtimedesemnificatii: indispozitie,boaJA, nemultumire, iritare,
vetlepeaItiisuferind nupoateramaneinsensibil.
zbucium,conflict,team!devial!-.Inceledinunn(l,cuvantuldescrieprinderea
Aiciapare, 0 problema:dacana$erea,batraneteaetc.
omuluiin"pIasa"impletita.dinmulteconditii impusedeviatlt,
sunt cu adevarat manifestari ale suferintei (dukkha), este oare
descrieviatainlumeacic1uluireincarnWilor.Cf.L.A.deSilva,The problem of
realmentenecesarundemersreligiospentruaIeelimina?Moartea the Selfin Buddhism and Christianity, London, 1979,p.28.
naturalasausuicidulnuconstituieinsine suferintei?Eutanasia . 649.De pl1rereeste LamaAngarikaGovinda:''Noisuferim,inprimul
saumoarteanaturalaarputeafi0 solupebllll8. eficacepentruapune
rand,dincauzaproprieinoastreimperfectiuni.Candsuferim,devenim
de aceasta aparein noi nazuintadup! In masura insA incare
capatsuferinteidac8. moarteaarinsemna de:finitiv.Dar,intrucat
invingemimperfecpunile limitelenoastre,devenimmailiberi maifericiti.Ca
exista dupa moarte, dukkha i consecintele sale
atare, un om artrebuisafiecompletliberdesuferintA pedeplin
complementarenuselimiteazAlaviataactuala,cicontinua dincolo
fericit."VeziL.. A.Govinda,Buddhistische Rejlexionen. Ober die Bedeutung
demoarte.Dinacestmotiv,recomandarilepecareIefacebudismul des BuddhismusJlir den Westen, Frankfurta.M., 1990,p.35sq.
650.P. Gerlitz,Die Ethik des Buddha, in:C.H.Ratschow(Hrsg.),Ethik der
pentruaanihilasuferintareprezintamaifesinvatmuri careUl1ll8resc sa
Religionen. Ein Handbuch. Primitive, Hfnduismus, Buddhism us, Islam,
cunneacesteviitoareremcarnari. intrucat,cufiecare
Stuttgart, 1988,p.258.
T
294 India. Rellgie ifilosofie '\., Budlsmul 295
regret despre faptul ca" 0 mare parte a mB.nAstirilor budiste se ajJau in aceasta societate a fondat temple biblioteci. tnanul 1950,
ruinA.DecAderea budismului este confinnatA de ca.treI-tsing, care I cand liderul celor socotip :tamcasta, B. R. Ambedkar, s-aconvertit la
a fost inIndia intre anii 671-695. . budism, foarte mulpdintre adeppi s&i-auunnat exemplul. inprezent,
Micarile tantrice (Vajrayana sau Mantrayana) ___ inIndia existamulte milioane de
a evolutiei budismului inspatiul indian. i i, 4. Viata ,i existentainacceppunea lui Buddha
ntualun populare se regAsesc, la unmoment.dat, chiar mMahliyana., _.... .. . lis ?
Din secolul al ill-lea d.Hr. sunt cunoscutei traducerichinezealeunor, ,4.1. Exzstenta ca sUfermt
lJ
: peslmzsm sau rea m,
fonnule magice (dhiiranl) budiste. sistemele tan1rice pedeplin ilnconceplia lui Buddha, intreagaexisten\Ase identificli cu
constiniite: pe care Ie 'dateiizadiri1i':o perioaaifmru tame:-'" .-. sUferifipi; esteirnpregnatl structural desuferint! 644. Buddha era fenn
EvolupaacestorsistemeincepeinjurulsecoluluialVTI-Iead.Hr.
Decaderea budismului in India continua dupa perioadele satisfactiiIe, incat ar fifost depreferat caacesta s!nusefinAscut64S.
relatate deHsiian-tsang I-tsing. Venirea cuceritorilor musulmani a Conceppa Maestrului despre existent! viat! ingeneral este
insemnat, infapt, decaderea definitiva a budismului slabit deja cu ceva sintetizatii in cele patru "adevanm nobile" (ariya-sacca), in care se
timp mai inainte. M usulmanii aupradat marile manastiri, au incendiat relateaza despre suferinta (dukkha), aparitia suferintei (samudaya),
... Ii. eliminarea suferinfei (nirodha) calea care conduce la disparipa
sauTibet seface ca,dupaanul1200, maigAsimin Indiadoar cateva acesteia(magga). Dupailuminareasa, asemenea unui medic, el ofem, in
vestigii izDlate, care saaminteascA de budismul glorios deodinioara..' If:::':'r!!"'rebi'iiiiitasa-preOica.debi'Benarei, futregii lumi existente-pomind de la
Probabil ca persecutiile periodice indreptate impotriva i ideeaca"afi in lume"insearnnasuferint!-Ulll1Morul diagnostic 646:
adeptilor budismului au contribuit ele laaceasta decadere treptata a !. -"lata, 0 monahi, adevarul stant despre suferinta:
religiei budiste inIndia, dar cauza principaIa a acestei decaderi trebuie
cautatii chiar in interiorul budismului. Stadiile ulterioare in evolupa
budismului in India demonstrea..za careprezentantii acestei religii
propus sa faca doctrina budistii cat maiatragatoare pentru marea masa
a populapei; prin aceasta,intr-o anumita privintA, budismul se aseamana
hinduismului. Dat fiind faptul ca, in acest fel, budismul pierdut 0
parte din propria-i identitate, pentru omul de rand a devenit mai
convenabil sa se converteasca la hinduism dect sa se expuna atitudinii
dezaprobatoare a unei societap. care nu privea cu ochi buni 0 religie
(in cazul de fata, budismuI) care nu autoritatea V edelor
nici castei brahmanilor.
In zilele noastre, budismul a Ctmoscut realmente 0
considerabilain India. in anu11891, Anagdrika Dharmapala din Sri
Lanka a fondat 0 societate budista, Mahii Bodhi Society, aviind drept
scop activitatea misionara budistain India. inmulte locuri din India,
! este suferintA, batranetea este suferinta, boala este suferinta, moartea
este suferinta, ingrijorarea, plansul, durerea, tristetea disperarea sunt
suferinta, unirea cu ceea ce nu inseamna suferintA, desparprea
de ceea ce inseam.na suferint!, a nu obtine ceeace este
suferinta. Pe scurt, cele cinci elemente (khandha) ale umane,
care provoaca de existenta, sunt suferinta.
- lata, 0 monahi, adev8rul stant despre cauzasuferintei: este
setea (de existenta) care duce din in insopta de
placere de pofta lacoma ici colo placerea: setea
de placere (kiima-taQhii), setea de existenfa (bhava-taQhii) setea
, de impermanenta (vibhava-taQhd).
.
644. Majjhima-Nikflya. 28; Digha-Nikliya, 14; 22.
645. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus. lhre Wurzeln in
Geschichte und Tradition der Gegenwart, Freiburg i.Br., 1990, p. IS.
646. Samyuta-Nik!iya, 421. ' I
303
'302' lndia.Rtiigieti..files6f:ie'
Dupa cum se l>bserva, Buddha nu accept! existenta vfe'Unei
persoane divine sau substanle metafiziee, ci dimpotrivael t;'fpliea
substant.ele, lucrurile spiritele prin puteri, funcpuni pxOcese,
avfu1d doar 0 conceppe dinamica despre lume realitate. In viziunea
sa, viata nu este nimie alteeva decat 0 suceesiune de fenomene,
constand din aparitii disparipi sUCcesive, un proees inpermanenta
devenire. nuzia despre existenta de sine a unui "eu" trebuie
;5,,+X ,\T ." I" b 1 . ( - -) 661
___dep.......ll.Q...... =suntsuacestaspect,ol UZle maya .
4.3. Non-eul (anattll)
Dacanumai eeva permanent, constant, stabil ar puteafi numit
"eu" sau iitman - ceea ce pqtrivit invataturii lui Buddha nu exista,
fiindca totul este devenire, impermanent instabil- inseamna ca nu
poate fi yorba de niciun "eu" ca entitate cu caracter Totul este
."',',,.,.
"
"
sau ana
t
- 662
r.'(" :", ", ", l.."' '" .,." "'.'-" _
. . Un exemplu foarte sugestiv pentru intelegerea conceptului
budist de anatta ne este oferit de inteleptul Nagasena, in dialogul sau
cu regele Menandru (cca. 100 i.d.Hr.), in care el raspunde la cele
mai importante intrebAri cu privire la filosofia budista. Folosindu-se
imaginea unui "car", inte1eptul ii explica interlocutorului sau fapnu
ca notiunea de "car" este doar 0 ficpune, intrucilt carul se divizea:zli hi
nenumarate paqi c,omponente abia aceste paqi componente
constituie caml ca intreg 663:
"Inteleptul Niigasena a spus regelui grec, eilnd acesta I-a
intrebat, cine este: Dupanume sunt cunoscut caNagasena, insaacesta
661. Cf. pe larg J. Gonda, Change and Continuty in Indian Religion,
The Hague 1965, pp. 164-197.
662. Samyutta-Nikiiya, XXX. 1-6: "Ceea ce este efemer are caracter de
suferin{!; ceea ce are caracter de suferin{! este! anatta; ceea ce este ,anattii,
inseamnA: aceasta nu-mi apaI1ine, aceasta nu sunt eu (aham), aceasta nu este
sinele meu (me atta).
663. Ibidem, V, 10,6.
,-_.--+-- Budismul'"
este doar un nume, 0 denumire, 0 determinare mtrucat prin
. nu e inleleasa 0 persoana. La aceasta regele a spus: Daca nu
exiSta nici 0 persoana, atunci cine este eel ee vada vouAimbracaminte
mancare, sau cine este cel ee se de ele? Asta insea:mna ca
nu mai existA fapte bune fapte rele, dupa cum nici rasplat! kannica
pentru ele. Cine este, deci, acest Nagasena? Sunt, oare, Niigasena
parul, dintii,'oasele etc., sau sunt seritimentul, perceppa, puterile
instinctuale, Sau sunt Niigasena toate acestea la un Ioc?
Ori, poate exista un Nagasena in afara eelor cinci grope de factori
existentiali (respectiv un suflet care sa fie posesorul acestor lucruri)?
I I
In timp ce inteleptul a raspuns cu un "nu" la toate aceste intrebarl,
regele i-a zis, In cele din urma: Inseamna, deci, ca nu exist! Dici un
Nagasena. Atunci filosofull-a intrebat pe rege: sunt cumva,
axul, r.otile etc. earul sau constituie toate laolalt! carol, ori exist! un
car in afara partilor sale componente? Nu exista, deci, nici un car!
Astfel, regele a tnteles: in dependenla de ax, rOli etc., apare
numele, denumirea, nopunea de "car".
Concluzia lui Nagasena era identica cu aceea deja trasa de
calugarita Vajirii in prezenta lui Buddha "Dupa cum atunci
cand sunt conexate anumite paqi componente, se cuvilntul
CaD> , tot la fel atunci cand se conexeaza eele cinci grupe de factori ai
existentei, se denumirea convenponala de <<persoanID)" 664.
Desigur, aceasta comparatie dintre "car" "om" nu poate fi
inleleasa decat numai tn ce dependenta lor de un numar de
componente sau factori absolut diferiti, nimic mai mult. Nu se pot
comparaniei rotile cu nici axul cu senzat:iilesau sentimentele
etc., insa se poate spune ea aeolo unde exist! roti, ax etc., poate
aparea carul, dupa cum acolo uncle existA senzat:ii, perceptii,
etc., se poate vorbi de un om sau de 0 persoana.
intr-o predica linuta IaBenares infata celor cinci asceti care-I
lnsQteaU, Buddha evidenpaimperceptibilitateaunui suflet Cuacel prilej,
664. MilindapaiVia.25.
304
India. Religiei' 'f"l)osofie-
elaratacaamt trupulcat senzatiile,perceptiile,irnaginatiile coninta
S1U1tsupuseschimbWii dreptmmare,nupot constituisufletul
LareI privitetoatefonnelefizice,fieeletrecute,prezentesau
.. viitoare:silbiectivesauobiective.Elenu "eu1"nostru,sufletul
665 A
nostru .IntreaganoastraeXlstentanupresup1U1eprezenta
1U1ui"eu"sausufletinsensul1U1eientitati permanente,destinate
lntregulconstituitdinspirit truperaimPartitdecatreBuddha,
cumamv8zut;Incelecinciparp.
Altfelspus,pentruBuddha, cevaIngenu!uneipersoane,"eu",
sufletcucaracter saulitman hinduistnureprezintadecat0
iluzie666.Prinaceasta,elluadefaptatitudinefatAdeideeatraditionala
de ii t'!1an. Aceasta pentru caintre timp atman-ul pierduse
semnificatiasaprimordial adinamica degeneraseIntr-oabstractie
metafizicarigida..Deaceea,Buddha inlocuiaacumnop,1U1eadelitman
cuaceeadeanauli, porninddelapremisaca nuexistanici0 realitate
.Infonriil\,reUnui"sme"siiii "eu";ea de lafaptulcaInlumen-arexista
absolutnirniccaresa aparadinsinesausaexisteprinsine Toate
fonneledeviata,toatelucnnile fenomeneleseaflaintr-ototalarelatiede
interdependentareciproca, individuldevinepunctul de intersectie
atuturorliniilordefoqaaleuniversului667.
Ceeaces-arputea numi"sine",econceput1U1eorica 0 unitate
permanenta, care trupul intraintr-unaltul,
traindatateavieti,panacesepurificadefinitiv."Sinele"esteprivitca
subiect alsentimentelor,trairilor,gandurilor perceptiilor.Budismul
sustinecli,potrivitmodului degandire,noicredemtotdeauna
caarexistadoualucruridistincte:subiectulcarevede,depildA,
obiectulvazut,subiectulcare gandulpropriu-zis,intr-o
relatiesubiect-obiect.ingeneral,nuexistaniciunsubiectlara obiect,
665.cr.Mahlivagga, I,21.
666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information for Christen zur
Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten,
Wannweil,VerlagWortimBUd, 1977,p.II.
667.VeziL.A.Govinda,Buddhistische Refiexionen ...,p.72.
- ................
.",...,,,,
....",'.,'
I
, II
I
Budismul ... 305
dupacumnuexistaniciunobiecttarasubiect668. Dar,amtobiectul
cat subiectulsuntrezultateleunorproceseabstracte, elesunt
rezultatele unui anumit proces de devenire, care este, desigur,
d
. . 1 lal 669
con It1onat,asemeneatuturorce or te .
Asemeneaintregiiexistentedincosmos,existentanoastra
individual anuestedecat0 succesiunedeevenimenteprocesualela
careactioneazareciprocfenomenefIzice spirituale,unevenirnent
sau0 intfunplarecesubzismdintimpuriimemoriale careseva
perpetuaIntr-unviitornedetenninat.Dinaceastaperspectiva,"a fi"
inseamnaprocesuldetermiDatdelegeacauzalitatiia1U1ui
"eveniment",careapare dispareintotmomentul. Ceeacenoi
detenninamcafiinlAvienuenimicaltcevadecat 0 veriga, 0 singularitate,
inmareleimperiualacestuiprocesevenimential,"0flacara"inaceasta
maredefOC,,670. Nuexista,practic,nimiccucaracter nimic
neschimbabil,totulestef8.rasubstantA.
Fiecarefiinta fenomenalatrebuieprivitAca1U1fluxasemanator
departiculecareinsinesuntefemere.Printransfonnilrile
ootrful$, princiclulnein1reruptalreincarnmilor,
individnuestenimicaltcevadecatvfutejul1U1eiasemeneasuccesiuni
cauzale,niciodatAintocmaicuceeaceeracu0 clipalnaintesauceea
ceetocmaipecalesafie,darnicitotaldiferit.Similitudineaeoferita
deflacarauneilampi.Intimpulprimului,alceluide-al alUltimului
sfert dinnoapte,flacaranueste flacara,dar niciunadiferitA.
UnfoarteinteresantexempluilgAsimInMilindapaflfza 671
Aiciniserelateazadesprefaptulca0 mireasaafostcumparatadela
tataleiprinachitareapretuluimireseiIncadepevremeacn.daceasta
668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays tiber
christliche und Mystik. Weltperspektiven, Frankfurta.M.,Berlin,
1988,p. 122.
669. M. Ladner, Wirklichkeit und ErllJsung. EineWelt - und lnschau im
Geiste des Buddha, Konstanz,Christiani,1952,p.51.
670.H.0ldenberg,op. cit., p.308sq.
671. Milindapafifia, 2,2,6.
307
." '"
'--"",' .:'"
'f'"
306' R'eligieli-filosofie
era fetita. Cumparatorul a crezut ca, dupa ce aceasta va va
deveni sope. Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o lunga c8.latorie de
afaceri a lipsit mulp ani. Intre timp, fata a crescut, a ajuns lavfu-sta
conform tradip.ei indiene, a trebuit sa ise gaseasca un
sot. Pus intr-o situatie dificila, tatAi fetei s-a decis sa accepte un al
do ilea pret al miresei de la eel de-al doilea pep.tor, dupa care acest
barbat a devenit sotu1 flicei sale. Lascurta vreme, tnsa, s-a intors
____din calatorie primul cumparator, care a cerut sa-i fie restituita sotia,
acum femeie in toatA firea eel de-al do ilea msa a replicat: "Femeia
adeasta cu care m-am casatorit nu e sotia tao Fetita de odinioara nu
este cu aceastA femeie adultA care acum e sotia mea." Intr-un
anume fel, el avea dreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei
noastre prezente, suntem deopotriva identici neidentici cu noi
Pe de altA parte, in budism, deosebirea dintre "sinele" lucrurilor
"eul" fiintelor nu pare sajoace vreun raI, intrucat acele dharma din
'''''''''''='''';''; lumea anorganica cele dinlumea organica sunt atat materia
cat fiintele constau din factori efemeri ai existentei, care
interdepind unii de altii din punct de vedere fimcponal. Fiecare dharma,
indiferent daca contribuie doar la aparitia unei flinte vii, sau pur
simplu creeaza anumite conditii flzico-chimice, reprezinta cauza,
impulsul, premisa baza pentru aparip.a altei dharma. in timp,
trebuie retinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cauzalitapi, nimic nu
poate apare prin sine prin emanatie sau prin lucrarea unui
Dumnezeu dinafarli 672. Maimult declt a.tat,fiecare dharma constituie
consecinta alteia care 0 precede, dar premisa pentru cea care Ii
succede. $i, ca atare, dharmele din domeniul corporal material
sunt cu dharmele de la nivelul conintei cele din domeniul
spiritual. Diferadoar gradul sau nivelul de constituire, ineat, "printr-
o succesiune de dharma" 673, poate apare 0 data un trup material, iar
alta data 0 fiinta spiritua1a.ln acestmod, exista nu doaro ''inrudire'' intre
672. P. Gerlitz. op. cit . p. 248.
673. Samyutta-Nikiiya, XXII, 47,4.
..'BudiSmnl'
ceea ce noi nurnim pmnant, apa, foe, aer, ceea ce, in mod
desemnam cu numele de "om", ci, maimult decatatat, este yorba de unul
proces. Aceste dharma, intr-un pennanent "du-te-vino", in
permanentA ''trecere'', intr-o continua intercondiponare reciproca 674,
rea.1.izeazaatat ceeacenoi definimca"trup" ceeacenmnim"spirit" 675.
Dupa cum trupul reprezinta un "nume" pentru un sistem de
fimcpuni diferite, tot Ia fel sufletul reprezinta un "nume
H
atribuit unui
anSamblu de stari spirituale existente innoi. Sufletul nu poatefi accepw. .
nu poate exista in afara unor asemenea funcpuni spirituale 676.
Buddha nu a existenta unui suflet ca substanta
metaflz.ica, transcendentA. 77, dar a sustinut existenla unui "eu" ca
subiect al activitAtilorumane, in sensulpractic moral 78. El aacceptat
un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fl
identificat insa cu nimic din ceea ce existAin exterior. "Sinele" nu este
ceva perceptibil, concret, ci poate fl realizat doar in fapta morala,
potrivitnonneloruniversalealeexistentei umane. inbudism, "eul"nu
este 0 entitate metafizica, ci un postulat practic.
4.4. Condi(ionismul absolut (pa(iccasamuppll.da)
T eoria condipopismului absolut sustine ca nim.icnu poare apare
din prin sine (cum ar fl, printr-o sau derulare),
dintr-un printr-un alt "sine" sau "eu" (cum ar fi, de pilda, prin acPunea
unui Dumnezeu supranatural), dup8. cum nici dintr-o simpIa int8mplare
sau coincident!. Mai mult decat atat, absolut toti factQrii efemeri ai
I I I 674. Ibidem.
675. Legat de teoria despre dharma semnificatia ei, vezi pe larg: Th.
Stcherbatsky, The Central Conception of Buddhism and the Meaning ofthe
Word "Dharma", London, 1923.
676. cr.H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
677. Cf. Majjhima-Nikiiya, I, 138.
678. H.Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
308
India. ReUgieiifilosotie
existenlei(dharma) apar,dupace in n-auexistat,intr-ototala
dependentafunclionaladeceilalp6 .
Deasemenea, aceastainvalaturacompleteazaconceplia
despre"non-eu"(anattii). Dacafiinlele intr-onouaviala
fapteleloranterioare,atuncicineeste,propriu-zis,acest
Esteel cucelcarea faptelerespective,sauesteun
altul,care faptestrainedeel?Buddha agasit in
aceastasitualie0 caledemijloc,explicandaceastaproblemaintr-un
modantinomic: faptelornuestenici darniciun
altulstraindeele.Astfel,ineventual ita tea incareautorular
propriilesalefapte,artrebuisaexiste,inmodinevitabil,0 parte
componentaapersoaneiumane,caresasupravietuiascaexistenlei
anterioare,primindunanoua.Daca,dimpotriva,celcarear
fapteleanterioarearficutotulaltuldecat atunci
msearnnacaautorulloriealadispmut,aintratinnefiint!prinmoarte 680
"'_,C',,-,."',. Inconsecinta,dinperspectivaluiBuddha, intreidentitatea
deplinaapersoanelorrenascute,pede0 parte, non-identitatealor
cuceeaceaufostinexistenleleanterioare,pedealtaparte,nuexista
nici0 contradiclie.Fiecareconditioneaza prinfaptelesauintentiile
sale "sa"viitoare,insararaaseidentificacompletamente
cufiintanouacarevaapareprinaceasta.Astfel,dinacestpunctde
vedere,trebuieexc1usa0 gandiredegenul:"Euma voireincarna."
DiIppotriva,continuftateaseexplicainfelulurmator:"Acestlantal
reincarnarllorse realizeazii pebaza faptelor(karma). Totiindivizii
empiricicarerezultadinacestea,traiescdinnouexperientaeului,rara
caacest"eu"empiricsafieceva suflet,cevaidentic
permanent intr-opreexistenta postexistenta"681."Eul"reprezinta
doarunfenomenexperimental,nimicsubstantial,nici0 entitate.
679. H. von Glasenapp. Der Pfad zur Erleuchtung. Grundtexte der
buddhistischen Heilslehre ausg und abertragen, in: Diederichs-
Taschenausgaben,Bd.4,DUsse1dorf- Kliln, 1956,p.78.
680.VeziSamyutta-Nikiiya, XII,17,14.
681.H.W.Schumann.Der historische Buddha ...,pp.163-164.
_f
1
,I
I
I
Budismul' 309
vadacestcondiponismpretutindeniincosmos.EI
reprezintalegeacareguvemeaza totul,tm-anici0 682.Tot
ceeacenoi totceea ce apartineacesteilurni,aapdrutin
modcondiponat,nimicnuexistA:tmacauza;d8r,m tUnp,nimic
aretemeiul origineadoarintr-osinguracauza,citotdeauna
intr-osuccesiunedecauze,incareceeaceexista seincorporeaza ca
I
efect simultanca0 nouacauza.
Daca raportam aceasta perspectiva budista'la'propria "
persoana,constatamcatraim ne intr-ohuneconstituitadoar
dinconventll,caredetermin8.sentimentele, gandurile faptelenoastre,
incarenoisuntem caintr-omreaja.Ele auradacinain
faptelenoastre,noisuntem''prizonierii''lor,intrucatIe
socotimcapeceva
Teoriaconditionismuluiseprezinta,concret,infelulunnator:
a. Noisuferimdincauzalipseide
b. Prin e1iminamsuferinta; ,,'
lntre celedowextreme,adicAlipsa de suferintA,
doctrinabudistadesemneazaunnumarde ''puncteintennediare",
astfelmeat fonnulacompletacuprindedouasprezececomponente.
Prima componenta, respectiv condilia fundamentala a
existentei(dar nuinsensuluneicauzemetafizice2 implicitasuferintei,
o reprezinta,deci, (avidya.) 83. Independenlade
ignorant!aparedOrinJ:.deaactiona,impulsulsauinstinctuldecrealie,
derealizarea ceva 84. Acestinstinctdecreatiesaudqrirttadea
a omului este imaginafia (sGJ;khiira, samskara), 0 foqa
im . ativadenaturakannica,constituindinfaptadoua componenta
aconditionismuluiabsolut.Aceastanotiunedesemneazaintenliilede
aCliune,careprecedintotdeaunarealizareaunuiactinsine.Aceste
intentiipotfibune,relesauneutrale.infine,calitapiintentilloractionale
682.H.J.Greschat,Die Religion der Buddhisten, MUnchen, 1980,p.71.
683.E.Krllger,Der Buddhismus im Lichte der Chrishisoffenbarung, Stursberg.1962,
p.34;cf.D.T.Suzuki,Outlines ofMahiiyiina Buddhism, London.1977,p.35.
684.W.Kamrath,op. cit., p.50.
- 1---
!
310 ReUgie'pfUosofie
ii corespunde automat con$tiinla (viiinana), care tJ,treia
componenta a condiponismului.. I
I conturat!calitativinacestfelreprezinta acum faCtorul
care realizeaza contactul condiponat cu viitoarea fonna de existen'!!,
prin aceea ca ea aparipa unui embrion, respectiv a noii
fiinte, in pantecele unei femei, tara. insa sa se transforme ea in
acest embrion. Termenul budist pentru noua fiinta, pentru noua
individualitate psiho-fizica, este "nume fi. trup" (nama-rilpa),
"numele" desemnand componentele nefizice, Spirituale, iar ''trupul'' pe
685 C" . A
ce e 1 filZlce . m acest caz asemenea unUI
catalizator, care intr-un proces chimic devine neidentificabil 686.
In dependenta de aceastA nom individualitate psiho-fizica
(nama-riipa), apaxe a!1a numitul domeniu af cefor fase organe
senzitive (saf-ayat ana), in care gandirea apreciata ca al
simt. Prin acest "domeniu" se inteleg sferele obiectua1e care se prezinta
celor simturi - oftalmic, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil rational
- ale fiintei (niima-r ipa), apArute Activitatea senzitiva
constituie conditia premisa pentru aparitia-impresiei sau
contactelor sim!Urilor (phassa) cu obiectele lumii inconju:rlitoare, iar
prin aceasta se ajunge lasentiment (vedanii). Dependent de sentiment
apare dorin/a, pofta (taQha), respectiv setea dupa ceva 687, vointa
sau inconenta care, lanindul ei, duce dinnou laatQfament
fata de ceva (upadana) prin aceasta, la "devenire" (bhava), la
transformare, adica la existenta Aceastaconditioneaza ntlterea
(/att) finalmente, batrane/ea moartea(jiira - mara1,;Xl), ca intreaga
expcyl'ienta a suferintei prin grija, lamentari, durere, tristete disperare.
Punctul-cheieal condiponismului absolutnu deci,infuptul
caun suflet cu arparasi trupul mort pentru a se intrupa in
pnteceleunei marne, ci in aceeaca un individ"nou"!jiiaparentcontinuain
mod regulat cursu! conent al combinatiilor de factori ai existentei, care
panaaici semanifestase decedat
. 685. Vezi Digha-Nikizya, XV, 21.
686. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 41.
687. Vezi Majjhima-Nikaya, 1,332.
BudismnI"- 311
5. Hinayana
5.1. Non-teismullunayanist
., Absenta1.Ului DllIiri1eZeusuprerh budismtrebuie intepretata
in contextul religios specific perioadei in care a trait Buddha. In acea
vreme existau multe curente de gandire cu un caracterteist. De pilda,
unii bralnnani credeau intr-uncreator allumii, numitPrqjiipati: "Mahii-
. Brahmfi, Biruitorul, Stapanul suprem . -., Atotputernicul, Stapanul
lumii, Creatorul, Facru:orul, Artizanul destinului ... ,Parintele tuturor
celor nascute al tuturor celor ce se vor 688
in multe dintre predicile sale 689, Buddha a Iuat 0 atitudine
critica fata de ideea existentei unui Creator atotputemic. Cu toate
acestea, el sUstine ca acest "Creator" nu reprezinm intotdeauna ceva
pur imaginar, ci mai degraba 0 idee falsa, conturata de diferiti intelepti
la unor experiente greit percepute. De pilda, un ascet care a
pmcticat multa vreme virtutile exercitiile mentale poate sa se nasca
in fonna unui Brahmii, iar acest Brahma, dupa ce a trait ani indelungati
de splendoare putere, ajunge la concluzia caexistenta sa este
ca el este atotputernic ca el este creatorul tuturor fiintelor vii etc. in
acest timp, un alt ascet care cultivat consecvent facultatile
extrasenzoriale, v8:z.nd cu ajutorul capacitapi sale vizionare lunga viata
a acestui Brahma, conchide ca este nemuritor atotputernic
x ttl . - 690
Ci1 es e au oro a tot ce eXlstii .
Budismul neaga ca1.Ul asemeneaBrahmii arputeafi definit ca
Absolut, cael arputeafi "Creatoru}"atotputemic, ato!utor, etc.,
pentru caaceste atribute nu aunici 0 semni:ficatieprecisainpIan doctrinal.
Pentru Buddha, aceste epitete r8:m.n simple epitete, ele nu au decat un
sens relativ niciodata un sens absolut.
688. Digha-Nilciiya, I, 18.
689. Majjhima-Nikaya, II, 122; Anguttara-Nikiiya, I, 173.
690. Digha-Nikizya, I, 138; cf. H.von Glasenapp, Buddhism, a Non Theistic
Religion, London, 1966; M. Wijayaratna, Budismul in lar/le Theravadei, in: J.
Delumeau,op. cit., p. 442.
312
313
.1
I
India. ReUgie Ii fUosofie
in pofida celor remarcate de Buddha, problema legata de
existenta lui Dumnezeu ra.mane pentru 0 problema foarte
confilzA controversata. De exemplu, cfuld budii din Indonezia, cu
mai mulp. ani in au fost obJigap. sa se pronunte in legatura cu
aceasta problema, intrudit Constitupa tarii prescria obligativjtatea
credintei in Dumnezeu, ei au ciat mspunsuri diferite. Unii au afinnat ca,
pentru ei, "Dumnezeu" este NirviiQa, Cel cu totul altfel,
Transcendentul. Altn spuneau ca "Dumnezeu" nu poate fi dedit.
. Adibuddha, aceI Buddha primordial, din care au apArut ceilalli
Buddha. Alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cuSiinyata, ''vacuum-
ul" absolut, cum a tacut-o mistica medievala islamica din Java,
care i-a conferit lui Allah denumirea budistA de Kesunyataan. In fine,
alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cu dharma. In realitate, dharma
desemneaza principiul suprem al ordinii cosmice: este vorba de
regularitatea intregului proces cosmic; este invalatura lui Buddha,
conforma acestei legi cosmice, dar fiecare element al existentei,
care conjugat cu ce1elalte constituie laolalmcosmosul in mtregul sau 691.
Cunoscutul budolog de origine gennana, Edward Conze, pune
intr-una dintre renumitele sale lucrari urmatoarea intrebare: "Este
budismul ateist?". in continuare, el distinge "trei semni:ficatii ale nopunii
de Dumnezeu". EI afinnacam budism nuexista un Dunmezeu personal,
care a creat lumea. Dar, referitor la cea de-a doua semnific,alie, care
ilconcepe de Dumnezeu ca 0 "divinitate ce nu poate fi perceput! nici
ca impersonala. nici ca suprapersonala.", el mentioneaza: "Dadi
comparam divinitatii, Ie intelege traditiamistica
cu acelea ale Nirvii1).ei, gasim in fond cu dificultate vreo
deosebire" 692. Facand distinctie intre cele doua puncte de vedere,
teist ateist, Christmas Humphreys considera in mod evident
budismul ca avnd un caracter ateist, dupa care insa specifica:
"Doctrina budista despre Dunmezeu, in sensu! unei Rea1itati ultime, nu
691. Vezi, H. KUng, H. Bechert, Christentum und Weltreligionen, III,
Buddhismus, Gerd Mohn, MUnchen, 1990, p. 40.
692. E. Con:ze, Der Buddhismus. Wesen undEntwicklung, Stuttgart, 1962, p. 32 sq.
Budismul
este nici agnostica, cum se pretinde uneori, nici vaga, ci clara
logicR. Indiferent de semnificapa care se confera acestei Realitap, ea
transcende puterea de conceppe a intelectu1ui finit" 693.
naparpn, 1m arareori
manifest! 0 atitudine de rezerva sau chiar de respingere fata
de conceptul de Dumnezeli lor religioasa este patrunsa de
o credintaen caractertranscendent,ei entas!confere un nmne Rea1impi
.absolute, transcendente.-Aceasta, ezitare- de ordin spiritual este
caracteristicli pen1ruintreg budismul, in ansamblul sm Aceastaantuctine
i;;i lare originile in tacerea lui Buddha cu privire la "problemele
metaflzice", ea vine dinspre budismul primordial s-a mentinut pe
parcursul intregii istorii milenare a budismului.
5.2. CosmologJa
Buddha n-a manifestat hici(fpreocupare legata de originea,
existenta considernd ca toate acestea nu prezintA
nici un interes pentru eliberarea individului. Fire;;te, el era conent de
faptul ca ele pot fi puse ca probleme, dar"in conceptia sa, individul
care insisUi sa obtina mspWlSuri inaceasUi privinta pierde timpuI,
asemenea celui care, ranit de 0 sageata otravita, ar cauta sa afle
informatii despre sageata despre persoana care I-a ranit, tara a IAsa
, pe nimeni sa intervina pentru a scoate s!geata a vindeca rana 694.
, t cu un asemenea raspuns ironic din paq:ea lui
Buddha, mvatatii din celelalte sistemereligioase dinvremeasanu puteau
fi de acord. Se spune ca, intr-o zi, Vacchagottha, un adept al
brahmanismului, I-avizitat peBuddha pentru a-I intreba dacauniversul
este daca are vreo limita etc. eu acel prilej, Buddha nu i-a
693. Ch. Humphreyes, Buddhism, Pelican Books, p. 97; H. Dumonlin, .
Begegnung mit dem Buddhismus. Eine EinjUhrung, Herder, Freiburg i. Br.,
1991,p.61.
694. Majjhima-Nikiiya. 1,426-432.
I
i
314 India. Religie i ftJosofie
Budismul
315
o tacuse in alte dAji, ci a explicat de ce elnu nici una din
Sakra), adica cu Indra, care este conducatorul. in al patrulea cer,
care se cheama Tusita (sanscrita: TuSita), Buddha inainte
o}iliniile vehiculate peaceastii tema: . . .. de ase reincarna pe pamant. ina1 cer se afla. despotul Miira.
"0, Vaccha, a avea 0 opinie potrivit cm-eia universul DeasupraacestorcetUri se mai afla. un strat superior, $i anume acela
etem sau una cum ca universul nu este etem inseamna sa recurgi la al lumi ale luiBralunii. Subpamantsea:fi4cele optinfemuri,
opiniile speculative; ele sunt un de opinii, un de opinii, :m cel mai dintre acesteafiind eel de-al optulea, numitAv 1
circdeopinii,ovanzoleaIadeopinii,unlantdeopinii,caresuntinsop.te i . In afara de aceasta, fiecare sistem planetar sau Iume se
de tristete, de maImire, de necazuri, de durere, dar care nu..ducJa. . '"' -1 .._.... -subdivizeaza, lamndul saD, intrei subunitap sau regnuri. Inprimaregiune
dezgust, nici la nici laextincpe, nici nici : locuiesc fiintele supuse placeriIor (kama), adic4 oamenii animalele,
nici la intelepciunea nici la nibbiina" 695. ca zeii celor ceruri divine. Cea de-a doua regitine, nwnita. cea
invatAtura budismnureprezinm
0
revelatie precisa privind "material a" (riipa), :ste imparptain maimulte sfere, unde loeuiesc zeii
creatia g8simunele infoIIIlEljii cu privire la lumea eliberap de placeri. Insfera cea mai de jos a acestei regiuni se aflazeul
fenomenala. Conform scrierilor canonice, lumea (pali: loka) se Brahmii impreuna cu suita sa. Regiunea cea mw de sus, nwniUi cea
reduce la planeta locuita de oameni laastrele concepute ca un Slstem "imateriala'" (ariipa), care consta din patru sfere, este loeul de
organizat. Dimpotriva, lumea este compusa din nenumarate unitati a fiinjelor divine spirituaie, imateriale. Spre regiunile superioare se
(loka-dhiitu), care corespund, fiecare, unui sistem solar aparte. T accede doar prln exercijii meditajii. De fapt, sferele regiunii "materiale"
aceste sisteme solare au "calimti" dimensiuni diferite: unele mal . "imateriale" corespund diferitelor stadii sau trepte ale meditapei.
mici, altele de dimensiuni mijlocii, iar altele sunt foarte mario Exista, Este limpede ca din aceastli perspectiva, recunosc
astfel, mii de sisteme planetare 696. existentarnarilor zei intrucat Ie oferaacestora un anuJnit loe in
Cosmologia budista ne amintete in multe privinte de cea propria lor mitologie. Cu toate acestea, nu Ie acordA acestora
hinduista. Fiecare dintre sistemele planetare care fonneaza universul consideratia pe care le-o acorda hinduitii. Faptul acesta reiese din
este alcatuit dupa principiu. Punctul central al pamantului este cosmologia budista. Zeii sereg3sesc in aceasta
muntele Meru. Injurullui Meru, inconjurate de mare, se afia apte cosmologie in regiunea cea mai de jos in sferele inferioare ale celei
lanturi muntoase. Inmare, in spatele celui de-al lant muntos, de-a doua regiuni. De asemenea, buditii nu recunosc nici un zeu
se cele patru mati continente, dintre care este amintit numele ceiUi atotputernic, care s-ar afla in ipostaza de Creator i stapan allwnii. In
din partea sudica, respectiv Jamb iidipa (sanscrita: Jamb iidvipa). conceppa budista, top zeii sunt ordinii cosmice, ca toate celelalte
Acest continent este locuit de oameli. Derumpra pamantului se aila fenomene cosmice. Ei se bucura de un statut divin datorita faptelor lor
cele ceruri ale zeilor; in eel mai de jos dintre acestea locuiesc cei melitorii dinexistentele anterioare. .
patru protectori ai lumilor. UIl11ii.torul "cerul celortreizeci superioar:, care se bucura de 0 atentie specials. din
unde locuiesc treizeci i trei de zei impreuna cu Sakka (sanscnta: partea sunt acel Buddhai, adica cei ce au dobandit deja
695. Ibidem, 1,483; M. Wijayaratna, Joc. cit., apud ibidem, p. 444. iluminarea Pe parcursul unei ere cosmice exista perioade fericite in
696. Cf. Digha-Nikiiya. III. 114; Majjhima-Nikiiya. III. 101; Vinaya-Pitaka, I, care apar asemenea Buddha#. NumaruI lor variaza, dar niciodata nu
12; MiJinda-pafifia, 237; Visuddhimagga, 206; apud ibidem. pot aparea in timp mai multi Buddhai. Izvoarele consemneaza
316 India. Religie filosofie
Budismul
317
mai multi predecesori ai istoricului Buddha cunume1e lor. Estecunoscut a.flAindividul, anume propriile acteanterioare. inaccep1iunea comuna,
inclusiv numele viitorului Buddha. EI se Metteyya (sanscrita: liantul dintrecele domvieti emconsiderat a fi0 entitate subtila, sufletuI,
Maitreya) in prezent ca bodhisattva printre zeii din cerul care dupa moarte trupul int:rA in aItul; in budism, insI,
Tusita. Viata in acest cer este foarte scurtA comparativ cu aceea din' *,.dimpotriv!, nu' eXista sutlet; ci doar pofta existenta la moartea unui
Dupa cum se poate observa, .. +,."".!egea kannica,adica cu efectul cauzal al faptelor (kamma-vipiika).
regiunile superioare. Tocmai de aceea,inainte devenireasa pe pamant, trup face saapamnoul complex de "agregate" (skandha), adica acea
un viitor Buddha in acest cerinferior, pentru calumea sanu ' . .... sinteza psiho-fizic!, cu aptitudinile mentale capacitatile sale 699.
trebuiasca sa prea mult dupa venirea sa , Ciclul reincarnarilor se coreleaza, caintot spapul indian, cu
hindus!, de lapremisaexistentei unm mers clchc allstonel In conceptia budista., reincarnarea este 0 continuitate de acjiutri de
lumii, a unor perioade de aparipe a lumii, a unor evolupi catastrofe re-actiuni, inclusiv acte pur mentale, intrucdt acestea sunt cele care
cosmice clar determinate repetabile, dupa care urmeaza 0 noua furnizeaza energie - fHnd intr-un feI proviziile necesare _ pentru
aparit
ie
a lumii sau cosmica. inprincipiu, lamvel reincarnanle uIterioare. Prin urmare, fiecare se reincarneaza.mtr-o
este yorba de lucrucu ceea ce legat desucceSlunea situatie care este rezultatul faptelor in existentele anterioare.
aparit
iei
, existent
ei
disparipei factorilor de sine ai existentei inspapi Toate actele noaste prezente, mentale sau fizice, tind sa
ce cazul . "', produca in:o--o Cele"bune au ca
succesmDn Vletti moI'f.11 unel fiinte din lumea noast:ra. efect forttficarea ruizuintel omulm de a fapte bune, illVI'eme ce
5.3. Legea karmicii # refncarnarea
cele rele Iistimuleaza tendinta de a pe mai departe fapte rele.
Orice karma intentionat sau neintentionat va rodi sau va
, ,
In India prebudista., parerile despre efectele legii karmice erau
avea efecte mai devreme sau mai tarziu. Unele fapte aratii efectele
destul de confuze. Concepliile predominante din acea vreme se
in viala in care au fost altele in viata imediat
amesteca cu doctrinele esenpale budiste inaceastaprivinta, tara a fi
unnatoare, iar altele incadruIUDor existentemultmai indeprut.ate. Orice
msii asimilate coerent de catre acestea. De exemplu, intr-o istorioara
individ in momentuI de fata este produsul unor mUltiple cauze din
despre un laic, nurnit Citta, se subliniaza ca ceea ce determina pozipa
existentele sale anterioare este strans legat de celelalte cauze din
oricarui individ inviata viitoare este exprimata de acesta pe
Iume, pentru ca, potrivit invatAturii budiste despreIegeakannica, exista
patul de moarte 697, iar intr-un alt text este vorba de ideea
o interconexiune perfecta intre individ univers.
care ilfram.nta pe cineva pe tot parcursul vietii sale 698. Inalte texte,
Temeiullegii karmice, in acceptiunea budista, ilreprezinta
destinul viitor al fieclinria este motivat de unact izolat intimpul
faptul caea ofera 0 cauza morala a lucrurilor. Buddha a respins teoria
viepi, pe c.nd in alte pasaje se face referire la 0 anumita dispozitie
existentei, in trupul omului, a unui suflet care sa cunoasca 0 viafa
mental a cu efect pe termen lung. Cazurile sunt similare doar insensul
separata stabilindin schimb 0nomidentitate intre indivizii
ca, in fiecare dintre ele, apare 0 cauzamomlapentru situapa incare se
inlantul existentei, prinafinnatia caceeacefaceeadomfiinte sa
fie fiintA nu este sutletul, ci karma. El a aratat caforta kannei
697. Samyutta-Nikiiya, IV, 302.
698. Majjhima-Nikiiya, Ill, 99 sq.
699. Cf. H. Nakamura, Orient Occident, p. 259.
318 India. Religieimosofie
singuree:xistente.Conexiuneadetipcauza..efectdin1re
.ceidinaceastA ceidinex:istente1eanterioarenuesteosimpJAlegBtura
fizicAin1rediferipindivizi,cimai degmMunamora1A700.
Legeakannicanuesteimpusadin exterior,cieaacponeazain
dinfiintanoastra.Forrnareastructuriinoastrespirituale,inc1inat:ia
cresclndaspreran influentaimp1acabiJAa caresubmineaza
adevaratalibertatea"sinelui",indiferentdaca noiobservamsaunu
__ acestlucru,suntcuprinseintreolaltainlegeakannica"Noinu
scapade efectele actelornoastre701. Legeakannicareprezinta, in
conceppabudistA,principiuldreptapi prac1icate aplicateinrelatilletnnane.
In lumeaeuropeanA,legeakarmicaafostperceputauneori
detenninistic,insensu!eli fiinteiremcarnatepebazavechiloreiacteIi
estepredetenninatinc1usivmoduldeagandi,decinumaidispunede
nici0 libertatedevoint! acpune.Cutoateacestea,multedina:firmatille
luiBuddhademonstreazaeli aceastaconceppeeste Faptele
sau,maiprecis,intentiilestabilescsfera,reincarnarii;mediulde
aspectulfizic aptitudinilementalealefiinteicaresevareincama,dar
Dl.J gandirea activitateaacesteiaIn limitelecaracteruluisall,fiecare
arelibertateadeaalegeel intentiilecarestabilescviitorul
kannic.Fiecare propriulsauviitor,chiardacaspapulde
decizie- conditionatdesferadeexistentaincaretrrue:?te- estemai
departemaiamplusaumairestrdns702.
Faraaceastaexplicape,dinpunctdevederebudist,oameniis-ar
simpvictimealeunuiarbitraringrozitor.Pelangaaceasta,Iamurireade
fatacontribuie ina-iconfericeluicesuferaunsentimentdemangiere,
intrucatatuncicndelsufem,simtecaarede 0vinamaiveche.Pe
dealtaparte,pecelfericiti1 detenninasafiemodest,fiindcael ca
trebuiesafacAmaidepartebineIe, incatsameriteacestbine7 3.
700.Ibidem,p.257.
701.Anguttara-Nikaya,X,206.'
702.H.W.Schumann,DerhistorischeBuddha... ,p. 161.
703.S.Radhakrishnan,IndischePhiiosophie,Bd.I, Vonden Vedefbiszum
Buddhismus,Dannstadt,1955,p.352.
Budismul
319
lntre necesitatea faptelor bune dependenta de cic1uI
reinca:m8rilor,realizattocmaiprinacestefapte,nuexistAdecatinmod
aparent0 contradictie.Aceastaintrucatnuactulsaufaptainsine,ci
atitudinea$idispozipaspiritualaasubiectuluisauautoruluiestedecisiva
pentrureincarnare;nulmplinireafaptei,ciintenpade aacesteia
configureazaformaulterioaradeexistentaSepoate,depild!,intAmpia
cacineva- printr-unconcursdeimprejuranexterioarelui- safie
irilpiedicatin uneifapte;cutoateacestea, intenpade
aeiestesuficientapentruaproduceefectulkanniccorespunzator.
eelcecauta nupoatefiinlantuitdepropriilesalefapte,
dad\IerealizeazaeliberatdedorintasaupoM(lobhasauraga),urn
(dosa):?iiluzie(moha)704.
NotiWleadekarmaevitauneledintredificultajilecomWle
teoriilorsimilaredespresoarta,providenta predestinare.Karma
cuprindedouaideidistincte:faptainsine efecteleeiin ce
modificareacaracterului avietiiceluicea afinnl:i
caacestefectsubiectivcontinuadupamoarte,inviataulterioara:"Din
oulderandunicanupoateie:?i0 ciocarlie,dincauzadiferenteide
ereditate;nemunarateleinfluentecarei-auafectatpestramoiiacelui
ou nenumarateleacpuniindeplinitesubaceleinfluentesuntinsa.intr-
unfelmisteriosinmagazinateinouitrebuiesacreezepropriullor
fructinuunaltul.Caatare,dintr-unouderandunicanupoate 0
ciocarlie,intrucat0 ciocarlieesterezultatulunisetcompletdiferitde
condipi:cums-arspune,karmasaestediferita.Dardesigurca
nusereferalaereditateatuncicandfolosesccuvantulkarma.Karma
nuexprimaacelelucruripecareomulle deIa
sai,ciacelelucruripecareIe deIael dinstarile
anterioarealeproprieiexistenje.Dar,cuaceastadiferenta,doctrina
budistA teoria aereditatiiparfoarteasemanatoare"70S.
704.Cf.Anguttara-Nikiiya,III,33,2.
705. H.C. Warren, Buddhism in Translations, Cambridge, Mass., Harvard
UniversityPress,1896,p.210sq.;apudH.Nakamura,Orient#Occident,p.260.
320
321
India. ReUgie i filosofie
Irving Babbit plaseaza karma in sferainconentului 0
percepe ca pe impresii (rezultat al vietilorprezente anterioare)
"care raman ascunse il:t psihologul modemardemnniincoIl$ient
care tind sAdea 0
atat acum cAt in viitor. Karma privit! astfel este un fel de soartA, dar
o soarta. al autor este omul care nupoate in nicio clipa
anume sa ascunda cu totullibertatea moral a" 706. Oricum este evident
ci1 istoria unui individ nu incepe cu inaccep1itmeabudista
a trecut deja prin eoni nenummqi nu se p6ate separa de trecut, nici
707
macar un moment . !
In cadrullungului ciclu al reincamarilor, primirea noului
gennene, in pantecele unei noi marne, are loc taravreo cu
spontaneitate vehementa, cu care intr-o
noapte intunecoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed
corespunzator. Fulgeru1 drumul tarasa aibA vreo conint!
trebuie saloveasca exact in'copacul mcare
la moarte, atunci dind ne yom debarasa de trupul actual odata cu
aceasta, yom intra intr-o "noapte" de profunda - avand
in vedere cA deodatA cu trupul dispare Olice conintA - vom:fi
deci, spre un asemenea gennene, care ne corespunde cel rnai bine 708.
In acest mod, dupa cum arn spus, calitateanoii existente este
detenninata strict de calitatea felul instinctelor inclinap,ilor omului.
Incazul in care instinctele cuiva sunt animalice, ele vorfi impinse spre
un germene animalic se vor dezvolta acolo, incat respectivul
devine chiar un animal; daca eventual acestea sunt mai rele decat
instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta
parte, in eventualitatea in care cineva este stapAnit permanent de
706. I. Babbit, Buddha and the Occident. An Appendix. to His Work: The
Dhammapada, London, Oxford University Press, 1936, p. 69; apud ibidem.
707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings ofEmerson, ed. de Books
Atkinson, New York, Random House, 175; apud ibidem.
708. G. Grimm, Der Samsiira:Die Weltenirrfahrt der Wesen,
Bildingen-Gettenbach, 1960,p. 122.
Budismul
instinctul de lupti1, urn invidie, energia care se elibereaza din el prin
moarte se poate manifesta dupA aceea intr-o stare de ce
corespunde celor din lumeaAsura san demonilor razboinici. Tot la
fel, dacl cineva s-a manifestat ca avar, nemulf:Um,it pofticios, se
poate reincarna ca un preta, ca un spirit mereu nemulf:Um,it Iar daca
cineva a aratat 0 binefacatoare, prietenoasa, de multumire
inte1epciune, el poate primi 0 existenfAin lume azeilor 709.
Pentru om, concret, cicluI reincamArilorincepe odata cu
se odata cu moartea, pentru ca apoi sa se realizeze din nou.
5.4. Meditatia: experien{a directa Ii persona/a
Pentru a 0 incheia definitiv cu aceastA viata plina de suferintl
iluzie, pentru a realiza 0 pentru viatamistici1, care fuciliteaza
accesul spre Nirvii.1)2, BuddharecomandA tehnicile yogine.
Preluandu-le din vechea spirituaIitateindiam, 71
0
elle corecteaza
lecompleteazadoarprintr-om>fimdA "fortare" anopunii 711.
Din scrierile budiste 12 reiese clar ca. increderea in puterea
meditatiei eradejafoarte putenncAatunci cand aaparut budismul, practica
fiind unnata chiar de invatatorii lui Buddha. Este probabil caBuddha a
adoptat tehnicile de meditatie de la maestrul sau AJiraKiillil1J6l. 713.
709. W. Karwath, op. cit., p. 37.
710. Cf. L. de]a Valee-Poussin, Le Boudhhisme elle Yoga de Patailjali, in:
Memoires Chinois et Bouddhiques, 5, Bruxelles, 1937, pp. 223-242. G.
Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, Wien, 1977, p. 102 sq.
711. M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 150.
712. Cf. Majjhima-Nikiiya, 1, 163-166.
713. Se despre A/iira Kiiliima c!, aflandu-se sub un copac in
exerciriul meditafiei, nici n-a observat faptu1 c!, intre limp, trecusenl pe J.nga el
vreo cinci sute de care. U1timu1 om care insotea aceast! caravan! de care s-a
adresat maestrului, atenponlindu-I cil haine1e sale amtau oribil din cauza prafu1ui
depus pe ele la trecerea caravanei. Atunci el a exclamat: "Cat de rninunat este,
cat de miraculos este ca aceia care au din lume petreadi timpul intr-
o asemenea stare de mintii!" Vezi Mahiiparinibbiinasutta, IV, 27-28;
Digha-Nikiiya, II, 130-131.
India. Rellgie i fU.osofte
322
I CelemaivecJ:llinformatiidesprepracticilemeditativea:rinacit
totdeaunaacestea erau exersate insingurAtate. Lainceputurile
budismului,ascetiitraiauinlocuriizo1ate solitare:"El alegevreun
_._,.,locsifiguratic:'ciirifar fimpadfrte,IdngAuncopac,peundeal,intr-o
vwoagAdemunte,intr-o intr-unosuarsaupe0 gramadAde
incampdeschis dupacese-ntoarcecubliduldela
mAnancAceva,se cupicioarele corpul
.. --x .X"714
__
dr
mmteaagt;;J.4 concentraUl.__.._.---'" -
interioara 0 izolareimperturbabila
reprezinta,caatare,primelecondiliipentrupracticareameditapei.0
altacondipe0 constituiepozitianemi.p1A!?i atrupului.Ascetul
ia0 pozitiecontemplativa,cuprivireaatentiiinfatA715.
oaltA fazA pregatitoare pentru meditatie 0 constituie
disciplinarearespirapei.Aceastapresupuneuncontrolatent conent
asupra inspiratiei expiraliei716. Prin supravegherea
sauacursuluirespirapeipen8ri,expiratia!?iinspiratiail
ajutapeascetsanumairespiredoarintamplator,ciinmodregulat
Insa, totdeauna, respiratiatrebuie sadecurgaliber
neconstrangator.SuntinteIZiseexerciliiledesuspendarearespirapei
ingenuIYoga. Nuevorbadeschimbare,cidoarde0 supraveghere
arespiraliei717.
Meditatiabudistanuarenimiccomuncuhipnozasausugestia
in timp,eanuconstiiniciinabandonareaproprieivoinlein
favoareavointeialtuia.Dimpotriva,eaeste0 starespiritualarealizata
cuintenpe,cuvointa,care,inprincipiu,sedeosebe!?tedeceeaceeste
prinfaptulca,deaceastadata,gandurile imaginilenumai
714. Digha-Nikaya, II,67.
715.Ibidem, XXII,2.
716. Ibidem, ibidem: "Monahulinspiracon!?tient,elexpire atunci
candinspira.prelung, el eu inspirprelung; cand inspira. scurt,el
euinspirscuTt".
717.G.Schmid,Wo das Schweigen beginnt. Wege indischer und christlicher
Meditation, GUtersloh, 1984,pp.70-71. I
I j
Btidismul 323
apar!?idisparcwn cndvorele,cisuntdisciplinateinmod
Maimultdecatamt, aceastiistarespiritualS.secaracterizeaza,in
principal,prinaceeaca,deaceastAdata,atentia preocuparease
centreazAasupraunuismgurgfuldsauasupralUluisingurpunct,acumeste
activadoar'osinguraimagine; tocmai deaceea,cuct:reuimsarefiectam,
sapastram!?isaintelegemmaitemeinicacest gc1nd!?iaceasta?e, cu
atatmaipupnne preseaza81te 71
PentrucameditapasaatingaunnivelmaximdeeficientA,este
nevoiecaaceastaperceppesafiecontinuataintoateactivit!tilezilnice,
incatnici0 conceptie sAnupenetrezedinafaraasupra
!?i saafectezeinvrelUlfelpuritateaminlii:"Incesevede,
trebuiesafienwnaicesevede;inceseaude,trebuiesafienumaice
seaude;incesesimte(precummiros,gustsaupipait),trebuiesafie
numaicesesimte;incegande!?te,trebuiesafienumaice 719.
Buddha erafoarteconsecventinaceastaprivinta.SespuneCEl,
inviatasadezicuzi,el"mergfuld dincasaIncasa,pazindu-
poarta(simturilor),bineinfranat, i!?iumpleaiuteblidul,atent,g8nditor"720.
Daca nu este corelata cu experiente personale, orice
estesuperficiala.Oricata sau ar
dovedicinevavreodata,acesteatrebuiesaizvorasca,inmodnormal,
dinexperientasaproprie,iarexperientAinseamna"avedea".Buddha
I acorelatmereupe"a (nana,jniina) cu"avedea"(passa,
j
pasya) 721, pel1truca"a fara"avedea"ecevalipsitde
suport,'elipsitdeprofunzime."Avedea"inseamna"aexperirnenta",
adicaavedea1 ucrurile cumsuntele"(tathiita), inceeacesunt
ele.lntreagafilosofiealuiBuddhavinedinaceastA"vedere",dinaceastA
experientaExperienta,cafundamentalfilosofieibudiste,estenurnita
"experientailuminarii",intrucataceastaexperientaafostrealizatade
Buddhadupa anidemeditape!?irefleq.ieintensiva- practic,
718.M.Ladner,op. cit., p. 154.
719. Uadiina, I,10.
720. Suttanipiita, 412.
324
.
..........
-l
I
t
Inliia.ReHgle idosofie ..
..
I
totceeaceapracticatelmai tarziupeparcursulintregiisalevietiizvora i
tocmaidinaceast!experientlinterloarlBcutldeelatunci.
I I
Metoda experimentall este metoda care realizeazl
:
,,,"-- irlteieas1fcaocapacitatedeperceptieintuitiva..
CineapreluatdoaradevaruInupoatefi consideratdiscipolallui
-...----BuddhaCelcen":adescoperit d adevaruI,seconsideracaI-a
intelesgre;;itRespeetivulatratatadevmuIcape0 "dogma",cape0
--.doetrinaeareiatrebuiesAsubscrieimediat neconditionat,cape0
simplatraditiecetrebuierespectata..Inbudism,i:nsA, adevarinseamnl,
cumaratliBuddha,ehipassikah>. Ehi inseamnl(<vino!,iar
<<passa inseamnavezi!.Prin unnare,adevlrulinseamna<<vino
vezi!.Aicinupoatefivorbade0 eredintl,in sensuldeacredecA
...,aacceptaea....Aici evorbadeunsingurIueru, anume:ase
angajalacevaToateceleIaltevin deIasine.Cine adevaruI
doardinauzite,nu-l deIoc.Doareelceaparcursdrumul
"""''''-'1iersoiihlpariAhidesooperirea'adevaruJ.ui,iI peacesta,
dineI,I-aexperlmentat722.
Pedealtaparte,inspapulbudisto-hinduist,aceastaexperlentA
religioasaaresemnificatiauneitransformari,auneischimbiiri a
propriei Experientanuinseamnaunevenimentsau0
intfunplarecesederuleazainfataochilormei eiuneveniment
eeareloein mine, 0transfonnareinpropriameafiintl,inactivitatea
measpirituala.Deaceea,aceasta.experientanupoatefitransmisAmai
departedoarcasimplainvataturl.Eatrebuie:tacutlinmodabsolut
personal.Ceinsea.rn:nAtransformarea cOrltiintei, poateintelegedoar
acela msine aceastatransformare.Buddha
invatAtura;;iadevarulsauatemporale,akalika 723.Inviziunea
sa,nuestevorbadeexperientecareaulocdoarmanumiteperioade,
pentrucaineeleialte cndnuauloc,safietransmiseprin
721. Maiihima-Nikiiya, l,265.
722.G.Schmid,op. cit., p.31.
723. Majjhima-Nikiiya, ibidem.
Budismul'"
325
intennediulcredintei.AdevmuJ.esteakalika, el orlceperioad!
detimp pefiecareom724. Dinacestpunetde budistul
eontemporannuseafll,inprincipiu,nicimaideparte pieimai
aproape,intimp,deNirvii1)Q, deAbsohit;decateontemporanullui
Buddha, alluiPafafijali saualluiSaQkara. "AdevaruI"inse!amna.
transformarea c011$ii11/ei aici acum, cinuWlevenimentdelainceputul
Wleiamnneistorii am8rrtuirii, delamijIoCul veacurilor72S.
' .,- ;:,' ,";'I :W_-.""',
6.Mahiyina
6.1. illrelepciunea antinomicii.: ontologie Ii antiontologie
Mahayaru;;tiirecunoscdonatipuride Primaeste
deordinraponal,jnana, constfuldinstlp8nireatuturorinvataturilor
logiee rationale, atostpreluatadinca.rplebudistehinayaniste.
Esentaacestorinvataturt0 reprezinticonstatareainexistenteiWlui"eu",
aunuisuflet,inceleeineigrupeeomponente(skandha) alefiinlei
umane. 0 a doua forma de prajna, este de ordin
experimental,estecevatrliit, cevacareseexperiazaeuintreagafiintA,
taraaselimitadoarlainteleet.Eaestedefinitaea
(sarvajfiatli) substituie,inmultedin c3rfilemahayaniste,nopunea
de"iluminare"(bodhz) 726.
In cazul experlmentaleestevorbade0 "tacere"
simultan,de0 '\redere"neobi;;nuitl.Prinaceasta'\redere"seintelege
o'\redere"euajutoruloehiuluimlelepeiunii,respeetiv0 modalitate
speeificAdeintuitie,careIi oferaceluice0 posibilitateadea
ajreehiarlacauzaprimordial!arealitltii 7.
724.G.Schmid,op. cit., p.34.
725.Ibidem, pp.
726.H.W.Schumann,Buddhismus. Philosophie ...,p.73;Cf.D.T.Suzuki,
Der westliche und der 6stliche Weg ...pp.4243.
727.D.T.Suzuki,Derwestliche undder6stliche Weg ...,p.44.
326 India. Religie lilf'dosofie
in Yogiiciirq.bhiimi descoperim coneeptia potrivit
intelepciWlea ''IDantuitoare'', respectiv prajna, - ca experienta a Wlei
realitati transfenomenale unitare care transcende, in timp,
.. orice limbaj $i gandire- estedetenn:inatA cu tennen int8l:nit in
budismul Hinayiina, tathatii 728.
in canonul pali 729, nopunea tathatii caracteriza "existenta
conditionata", acel conditionism absolut cape0 lege universa1-valabila,
___.._. careiaIi este subordonat! intreaga lume fenomenaUi. illterior, eaavea .
sa caracterizeze adevarata fiinta a "non-eului" (anaUii), a "non-
sineitapi" (nairiifmiya) 130.
inviziunea rnahayanism, tathatii realitateaa tot ceea
ce exista este imaginat. Fiind nedeterminat, el nu se lasa
coneeptualizat de ffandirea discursiva: gandirea rationala nuare acces
la intelepciune 73 . Acesta este "locul" unde rapunea, gandirea
distinctiva analitica sunt transcendate incepe sase manifeste lumea
.. ''vacuumului'' (siinyatii), respectiv aceea a "sinelui amorf'. intr-o
asemenea lume, nuexistanici subiectivitate autonoma izolata, nici 0
obi<7tivitate care sa se afle vis-a.-vis de aceasta. Altfel exprimat, am
putea spune ca, acum, in lumea "vacuumului", tot ceea ce exista i!?i
propria sa identitate cu totul altfel, fntr-un modantinomic,
respectiv prin prin de sine Cine nu se
de nimic, devine Hber, adica impropriaza modul primordial
de Fxistenta a realitapi 732.
C8nd textele Prajiliipilramitii afirrna neaga sirnultan
lucru, ele nu prin unnare, sa descrie "lucrul in sine", ci mai
728. Bodhisattva-bhiimi, 30, 7-8; 199, 14-15; 26, 8-9; 28, 9-10.
729.Samyutta-Nikiiya, XII, 20.
730. L. Schmithausen, Zur Struktur der erlOsenden Erfahrung im indisehen
Buddhismus, in; G. Oberhammer, Transzendenzerfahrung, Wollzugshorizont des
ReUs. Das Probem in indischer und ehristUeher Tradition,Wien, 1978, p. 116.
73 1. Astasilhasrikti Prajiili-pilramita, 8.
732. M. Shimizu, Das "Selbst" im Mahayana-Buddhismus injapaniseher
Siehl unddie "Person" im Christentum im Licht des Neuen Testaments, Leiden,
Brill, 1981, p. 61.
Budismlil 327
degraba sa-i demonstreze irealitateafiintialasau sa irealitate
fiintiala Absolutul. inacest sens, Budcl1:t afirmaca.treSubhiiti: "Cel
Subhiifi, (aceastA expresie) este un sinonim
allui tatlu:ttii. eel ce ar afirma, Subh iifi, ca cel a cunoscut
in mod plenar supremul, iluminarea acela ar grai Wl
neadevar m-ainteles fals, pentru capled.eazA pentru ceva inexistent
(respectiv 0 iluminare in sine caeeva distinct de eel $i de
ce acest lucru? - Nu exista, Subhiiti,
singularizata, un adevar partial), pe care eel I-a cunoscut ca
pe ceva suprem, ca pe 0 iluiminare desavar!?ita. in acea dharma
(adevar absolut - invatat:ura), pe care cel a cunoscut-o a
prezentat-o pe deplin, nu mai existanici adevar!?i nici eroare (intrucat
ea transcende orlce antinomii). De aceeainvata eel Toate
acele dharma (realitati) sunt dharma (conpnuturi de invatatura.) ale
lui Buddha. $i de ce acest lucru? - Toate acele dharma (realitati),
Subhiiti, au fost propovaduite de cel ca non-:c{Jlprma (non-
reali!ap in sensu! AdevaruIui absolut). De aceea, toate aceste dharma
SWlt numite dharma ale lui Buddha" 733.
Concluzia care se desprinde din acest text este, de fapt,
"ontologia iluzionistli" sau"antiontologia" 734 budismului Mahayana.
Astfel, toate aeele dharma existli doar ca entitAti ca dealtfel
tot ee exist! in general; inesenta, insa, elesunt "go ale", ireale iluzorii.
Inclusiv eei "iluminati" nu SWlt altceva decat iluzie aparenta Aeest
iluzionism poate fi corelat cu invatatura mnayanista despre "non-
sineitatea" non-substanpalitatea tuturor compOnentelor existenpale.
in budismul mahayanist, insa, tathatii nu este desemnat
doar ca 0 "non-sineitate" a componentelor existentf8J.e, ci ca 0 non-
fiintialitate a lor (dharma-nairiifmiya). $i inmasw:aincare tathatii este
deterrr:rlnat canon-fiinpalitateafactorilorexistent:iali, el in
733. Vajraechedikii, I7c-d; citat la H.W. Schumann, Buddhismus.
Philosophie ... , p. 76. Sublinierile ne apartin.
734. cr. L. Schmithansen, op. cit., ibidem.
328 India. ReUgie i . fiJosotie
timp, negarea lumii, ''incetarea ei inainte de a exista" 735. De fapt, acest
lucrui'nseanlminclusiv negareaS1Bri.i finale de Nirv(1)2 736
Dinaceastaperspectiva., ciclul reincarnarilor Nirvii.(X1, adica
-pluralitatea lili unitatea, se disting doar in viziunea celui
intrucat pentru cel iluminat ele sunt absolut identice. Ele sunt fiintial
"goale" (sunya). Dar in vreme ce omul experiaza
"vacuitatea" (siinyatii) tuturor Iucrurilor ca pe 0 negativa, eel
--desavarlilit 0 ca pe fafhatii, ca pe ceva adevarat lili real de la
sine lili pentru sine, ca pe rea1itatea (dharmatii) Iumii ca pe starea de
Buddha (buddhatii) a celor ce au dobandit iluminarea. In aceastli
"vacuitate", eel intelept experiaza toate fiinte1e lili pe cei iluminap ca pe
o unitate fiinpala lili eliberam. Practic, nu existanici 0 deosebire prea
mari intre omul obiliJnuit din Iume Buddha. Comparativ en Buddha,
care este cOnliJtient de natura sa de iluminat, cel neiluminat
de starea sa fiintiala de buddha. Acesta sufera, intrucat
_-.y. acorda prea mare importanta unei existente care se reduce, in
manifestarea ei, la un aspect pur evenimential lipsit de esentft,
. d dr . - l'b 737
socotm u-se, ept consecmta, nee 1 erat .
6.2. Credintii # experienta
Adevarata intelepciune, camijloc de presupune
o anumita putere de concentrare, condipe care, potrivit conceptiei
experientei budiste, nu poate :fi indeplinitli decat doar de 0 mica parte
a oamenilor. Pentru ceilalti, care nu dispun de acest mijloc de
Mahayana propune calea credintei (sraddhii), pe care 0
pot parcurge cei mai puPn dotap din punct de vedere inteIectuaI. In
pofida materialului existent din abundenta in aceasta privinta,
semnificatia rea1a a credintei budiste prezinta muite necunoscute.
735. Ibidem, p. 114.
736. Vezi Astasiihasrikii PrajRii-pilramitii, 2.
737. cr. H.W. Schumann, Buddh;smus. Philosophie ... , p. 77.
Budismul
329
Aceasta mai ales pentru faptul ca nu este yorba despre 0 credinta
intr-o revelatie, dogmq sau adevarurl confumate din punet de vedere
intelectual, dupa cum nueste yorba nici de credinta intr-o persoana
sUprema, intr-un ale
738.
Expresia sanscritli sraddhii semnifica mai "InUit dedit lasa sa
se inteleaga notiunea "credinta". Sraddhii nu desemneaza un act pur
intelectual, 0 receptare rationala a ceva, ci 0 atitudine interioara de
incredere fata de cineva, iar in cazul de fata vis-a-vis de cei ce au
dobandit deja iluminarea. Din acest punct de vedere, "credinta" este
sinonima cu bhakti, care semnifica devotamentul plin de credinta
incredere fata de oiiinta. De aceea, inplanul de a omului,
calea credintei devine 0 cale a devotamentului fatA de cineva 739.
I Credinta apare in momentul in care cineva se indreaptli spre
drt.Unul eliberarii afia primul "adev8.r" despre caracterul de suferintA
al intregii existente.lzvbrul credintei budiste-este:'"fijad8f;'experierita;'.
este ceva trait. Budistul nu crede in adev8.ruri abstracte, ci el Ie
experiaza, Ie 740. Credinta intr-o autoritate, indiferent de natura
ei, a fost respinsa de Buddha. Inclusiv de la discipolii sm, Buddha a
cerut totdeauna sa nu transforme invatatura sa intr-o dogma lili nici
persoana sa intr-o autoritate. EI nU-lili dorea ca ueenicii sai sa creada,
pur lili simplu, in cuvintele sale; mai mult decat atat, ei trebuiau sa Ie
inteleaga sa Ie socoteasca ca pe un punct de plecare pentru propriile
lorhotArari In 'Viziunea budista, inalta
nu poatelYuta lanimic, dacan-afost rea1i.zataprin efortmi proprii 74)
De aici rezulta ca in budism avem de-a face cu 0 credinta
, strict experimentala: 0 credintaexperima simultanexperiabila. Avand
" in vedere caracterul universal de suferinta impregnat existentei, i.nsa,
738. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 112.
739. Cf. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 82.
740. Cf. L.A. Govinda, Buddhistische ReJlexionen ... , p. 89.
741. Ibidem, pp. 13,41.
330- .. 'ReUgle-iH'ilosofie
acest experiment nu este nici pe departe doarnegativ 742. Credinqiosul
nu se "cufunda" tara speranta in durerea provocata de suferinta
universala, ci in timp ce i reflectA asupra primului dintre cele
patru "adevaruri nobile", el face deja primul pas pe drumul desavfu'irii.
Celelalte "adevaruri" despre aparipai anibilarea suferinlei, ca i despre
calea care duce la anihilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul
"adevar", care stabilete car3Cterul universal al suferintei.
Foarte serrmificativ pentru intelegerea credinlei mahayaniste
este "refugiul" la "Trei giuvaieruri" 7 3 ale credintei,
respectiv Buddha, dharma ("mvatAtura") i samgha ("comunitatea'').
Fiecare dintre acestea reprezintA un obiect al credintei i, in plus, ele
oeup8. un loe exceptional in cult Multe expresii i afinnapi ale credintei
budiste pot fi privite cadezvoltari ale acestor "giuvaieruri". E yorba
de un "refugiu" al credinciosului simplu, care transpare mai cu seama
in formele de cult i in fonnele obinuite de manifestare a credintei.
Primul din1re cele1rei "refugii"este ''refugiul'' laBuddha Acesta
s-a extins dupa aceea i s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0
venerare care a cApatat ulterior forme multiple. inacest sens, amintim
inprimul riind venerareaacelui Buddhaistoric 744. Odatacudivinizarea
lui Sakyamuni s-a consolidat i aprofundat increderea adeptilor sai in
l?ersoana sa.
. Al doilea dintre aceste ''refugii'' in credintAil reprezintad'harnfl,
invatAtura lui Buddha. Este yorba de cuvfu1tullui Buddha, aa cum a
fost el consemnat in textele de invatatu.ra i scrierile budiste. Budistul
se apropie cu credint! de cuvAntul Maestrului, "el ascultAinvaf3turai
742. H. Dwnoulin, Begegnung mit dem ... , p. 113.
743. Cf. K.E. Neumann, Die Reden des Gotama Buddhas. Aus der Mittleren
Sammlung Majjhimanikiiya des Piili-Kanons, ZUrich-Wien, 1950, pp. 40-41;
S. Matsunami, Die Steliung des Glaubens im Buddhismus, lntr-un volwn despre
credintA in bud ism, ed. de Societatea Japoneza. Budista, Tokyo, 1963, 3.Heft,
1970, pp. 49-50.
744. Cf. H. Dumoulin, Buddha-Symbo/e und Buddha-Kult, in: Religion und
Religionen (Festschrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50
M
63.
Budismul- 33:
examineazAlucnnilepe care Ie poartAin spiritul saui II :faceplacere" 745
Din istoria budismului nu lipsesc exemplele cuprivire h
teama de scrieJ.ile sacre: transcrierea plina de evlavie a unei siitre est
considemta 0 fapta meritorie 746. .,--- .... .
De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea'
; (samgha), capat! el un rol mijlocitor in experienta credintei budiste .
. J au fost totdeauna convini de faptul desavarirea poate fi
realizata, eel mai bine, in sanul comunitatii. In ciuda:"revolutiei"
organizatorice, comunitatea a dimas la fel de importanta ID
Mahayana. Samgha joaca un rol foarte important in mijlocirea
experientelor fundamentale de credintA. Aada,r, exista0 comuniune
I I
interumana a experientelor de credinta, ca i 0 comuniune in credinJA,
Aceasta comuniune pe orizonta1! apare ca 0 consecinta a credintei
budiste in comunitate, saumai precis inrolul funcf,iaacestei comunitap.
in planul de a omului. panain prezentnu se poate
consemnao ''teologie,,' prea abundenta a comunitAtii 74
7
, dar, totui,
samgha senwn&a printre factorii esentiali de mijlocire a eliberarii
credinciosului i, prin urmare, ocupa un loc important in practica
religioasa budistA.
6.3. Omul deslivarit (bodhisattva)
Incentrul budismului Mal:layanase afiaidealul de bodhisattva,
idealul omului ilwninat, care renuntAla intrarea sa imediat!inNirvaQJ,
respectiv aceeade a predica tuturor oamenilor "legea cea buna" 748.
745. E. Conze, lm Zeichen Buddhas. Buddhistische Texte. Hrsg. undeingeleitet
von E. Come. Unter Mltarbeit von I.B. Horner, D. Snellgrove, A. Waley,
Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957, nr. 24.
746. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 118.
747.lbidem,p.103.
748. Vezi S. Scbayer. Vorarbeiten zur Geschichte der mahiiyiinistischen
Erlosungs/ehren, MUnchen, 1921, p. 36.
332 India.R-eUgteHllosofie
ideea de bodhisattva nu apartineexclusiv
Numeledebodhisattvaapare deseorichiarinistoria
budismuluiprimar, anumepentrua-ldesemnapeGotama, peBuddha,
invi$. saanterioara inperioadapremergMoarereaIizari.iiluminarii.
Practic,doctrinabodhisattvaafostpromulgamdecapvalideri
caunprotestimpotrivainactivimtiispirituale nepromovmii
unuialtruisminviatamonahaladinaceaperioada.Idealulbodhisattva
trebuieinteles, unprotest1mpotrivavechiuluiordinmonahal
hinayanist,careerapecatde peamtdeinactiv
indolentfatadeviatasemenilor.EIafostconceputca 0 contracarare
atendinteitotmaicrescandedinaceavremespre0 viatamonahalade
claustrare inem749.
Unbodhisattva seimpune,fnprimulrand,prinpracticarea
eelormaiinaltevirtup(pliramitli). Acesteaconstaunudoarinevitarea
raului.ci incultivareabinelui:in sacrificiuldesineprinfaptede
dragoste "compasiune"(karuJ)ii), izvoratedinfoculsuferintei
unh;ersale,incaresuferintelealtorasuntresimtitedeparcaarfiale
sale.Oricebodhisattva ii invatapeceilaltioferindu-Iepropriulsau
exemplu, caleasaspirituala,tarasapiardavreodatadin
vederefericirea mulp.rmireasemenilor.inacestfeI,el de
fapt propriecuceaacelordinjurulsau.
Top caut! asume suferinte1e cic1ului
alelumii intregiingenera1.
nuinseaInnacaunbodhisattvatrebuiesacautecutotdinadinsulaceasta
suferinta faca ran, saseautosupliciezeincredintacaprin
aceastasepurificasaufacepocamta,Aluaasupra-psuferintalumiinu
.inseaInnacatrebuiesaocautiorisaoglorificiori sati-oimpuica0 fonna
depenitenta, procedeazadiferitiasceti sau
Pedealtaparte,merureaunuibodhisattva nuestesimpla
evitarenegativaasuferintei.Dac!Buddhaarfi recomandatacestlucru,
749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature,
Delhi Banarsidass,1970.p.3. .'
BudiSmfir .
333
arfialescaleascurtacatreeliberare,careI-arfi salvatdesuferintele
rtenw:naratelorreincamwiDarelafoartebinecadoartrecandprin
foculpurificatoralsuferinteise pc>ateajungelailuminareasuprem!,se
Ci(;asliiJi "'" ."
Calearecomandatadeelnuurmateasllevitesuferinta,cisa0
cuCereasca: sao"Ckpll$easca, in:thintAnd-ocumultcuraJ privind-o
n:unumaica0 suferin14personala,ciin aI'lSlmlblulei,cadestincomun
al tuturorfiintelorvH:'"in=acestrsens'trebuie iriteles;- de altfel,
"legamantul"oricaruibodhisattva:
''!auasupra-mipovaratuturorsuferintelor,sunthotanitsaoindur.
Nu nufug,nieinutremur.Numiitern, nurenunt,nicinuezit
Oaredece? Fiindcaeliberareatuturorfiintelorimieste ...
Lucrezpentmcatlirfunulneasemuital
intoatetapturile. Nurnapreocupadoarpropriaizbavire.Trebuiesasalvez
toateacestefiipturi dinoceanul sarpsareicuvasul perfecte"750.
biilperspecilViKciO'Ctdii'eTbodhlsa.ttVice:'flecareomartrebui
sasesubstituiepe"sine" dupacum inyers.Nu
exista, practic, distinctieintre cei1a1p.Exista, 0 stransa
lesr.:turaintreoameni,intrefiecareinparte ceilalp.Atuncic.ndun
bodhisattva peceilalticapesine elrenunt!laideile
categoriilede"ell" ''tu'',de"almeu"sau"almu".EI simte
bucuriile suferintelealtoracapepropriilesalebucurii suferinte,
tara indreptaatentia preocupmilesprepropriasasuferintii,in
daunafericiriisemenilorsai751.EI peceilalp,
cumse se pesine 752.
EI toatefiinte1e, cummama propriiei
copii;toate Ie chiarmaimultdecatpesine pe
750. Fragmentdin Vajradhvaja-Sutra, citat'inSantideva,Sflqiisamuccaya,
XVI; apud L.A. Govinda. Bazele misticii tibetane potrivit invalaturilor .
ezoterice ale marii mantre Orp ma1J,i padme hiirp., trad. rom., Humanitas,
Bucureti,1998,p.326.
,1 '751.Bodhicaryiivatiira, VIII,90,95.
! 752.Ibidem, VIII,110,131,136.t40.
334
In siitrele:rnahiyanistese distingdoua categorii de toate fiinlele vii tara nici 0 deosebire-
India. ReJigie Ii rdosofie
sopasau pe copiii saL Iubirea sa este pentru top. EI se com porta
ca 0 mama, ca un tatA, ca 0 rod!, ca un prleten, ca un sclav invata
tor
pentru toate fiintele 753.
pamante cere. Cei ''pam.a:nt.e1i'' sunt, practic, oameni
eisuntrecunoscup doarp:m
interveni de a ajuta la ehberarea celorlalte fiinle. Orice om pe care 11
intalnimpoatefi unbodhisattva.- M ',-- _____
Comparativ cu cei cei dispun de mai
multe posibilitati de a acpona pentru eliberarea celorlalte fiinle; ei nu
mai sunt ciclului de reincarnari, ci apar, dupa cum vor, cu un
chip sau aItul, cum 0 cere situapa respectiva, pentru a putea interveni
in sprijinul fiinlelor vii 754.
Dupa cum s-a putut obsexva, orlce bodhisattva depune un
"legamant" de a elibera lumeadinimperiul sufer.intei de careeste
ca nu toate pot fi eliberate in timp, dar ca smniinta eliberarii
de el va.rodi Ihai sau in funclie de
pregatirea sau matunz.areafieclirui indiVld. Dat fiind msafaptul capentru
-_L
a iluminarii el anticipeaza eliberarea tuturor fiinlelor S6.
6.4. Nirvlll}a: Absolutul sau Nimic-ul absolut?
A
In Apus, termenul NirviiQa este tradus curent prin "amuci",
respectiv"amuri"inmijlocul focului celortrei piicate capitale (placerea
I senzualA, ura iluzia). Tradusa astfel, nopunea NirviiQl faciliteaza
Se pune, totui, intrebarea cum i cAnd poate rea1iza el acest lucro; aparilia unei' impresii eronate 757, anume in sensul ea NirviiQl ar
primul nlnd,pentrubudistnuexistAcevaprecum"Iume obiectiva",
putem vorbidoardesprehuneaexperienteinoastre,0 huneinseparabila
de subiectul care 0 experimenteaza, bachiar identica cu el; inal doilea
nmd, ilurninareanueste 0 staretempomla, ci 0 experienta
a
tmei dimensiuni
Aceasta mseamnii ca, iluminarea lui Gotama, de pilda, a
avut loela1U1 moment datinistoriaomenirii, nu putem identi:ficaprocesul
iluminBrii cu acest moment in timp. Buddha recun()ate ca
coUtiinta sa a strabatut nenum.arate cicluri trecute ale lumii i, tot la
feI, va strabate nenumarate alte cicluri ale lumii viitoare; prin urmare,
infinitatea timpului, indiferent dacail numim trecut sau viitor, a devenit
ed' 755
pentru e prezentu 1 IlID tat
Se foarte bine ca soarele ii lumineaza tararestricpi pe top
aceia care au ochi sa sensibilitate sa-i simtacaldura*organe
753. Santideva, Si/qii.samuccaya, XIX.
154. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... p. 68.
755. L.A. Govinda, Baze/e mlstlcii ... , pp. 326-327.
insemna 0 disparipe sau non-existenta 758.
in contrast cu aceasta conceplie, dominanta in Occident,
invalatii afirma ea budismul a respins totdeauna categoric
aspiratia dupa distrugere, in sensul de anihilare sau non-existenta.
nu nazuiesc dupa incetare stingere, ci dupa
nemurire. eel nirvanizat nu mai este afectat nici de viatAnici de moarte.
NirviiJ;K1 esteeeva negativ doar dinpunct de vedere notional. Tennenul
era foarte agreat de ascelii ganditorii din acele vremuci 759, el
insemnand starea ideala fiind preluat de catre buditi.
NirviiJ)Q este doar ca expresie 0 negalie, un "neant". De fapt, avand
7S6.lbidem, pp. 327-328.
757. Cf. J.P. Schnetzler, La meditation bouddhique. Bases lMoriques et
thechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37.
758. Vezi N. Achimescu, Atitudini mal not cu privire ta inlerpretarea conceptului
de NirvaJ)Q. Conciuzii din perspectiva unui dialog interreligios, in: Mitropolia
,
Banatului.l.1989,pp.43-56.
759. H. Nakamura, Die Grundlehren des BUc{dhismus. op. cit., p. 27.
Budlsmul 335
care sa-i absoarba fortele dAtAtoare de viafB,. La fel cum soarele,
lumineazairnparfial universul, actioneazadiferitasupmunorfiinte diferite
potrivit capacitatii lorn:x;eptive calitat:ilorlor, tot lafel un bodhisattva
.' "
336 India. Religiei rdosofle
B1ldismul'
337
invedereaceastAnotiune,neaparefoarte10gicA legAturadintre ChiardacAceldesl1var$it infonnasaactualAde
Nirva.{Xl lnvalAturadesprenon-existentaunui"eu".DacAbudismul reincamare(saJpSara), elatinge$iexperiazA Pentru
ar sustineexistentaunuisuild, artrebuicaacestasa supravietuiasca.. .' ...' ..... celinlelept,insadoarpentruel,numaiexista,practic,nici0distincpe
-, 'mai departedupl1moartecaceva i, inaceasW:sinmpe:' NirviiJ)a. NirviiJ)Cl realizataconstainaceeacael
arfi un felde paradis,in caresufletulmantuit i$i lini$eaDar, celecincicomponentealeexistentei(skandha) ca peceva
dinmomentcebudismulafirmAnon.:.sineitateatnleipersoane,NirviiI;Xl -.. impropriu. m.trucatelei-audevenitimproprii,existentasaudisparitia
esteprivitA, ca fiind"stingerea"definitivaaacesteia. .i lornu-lmaiafecteazacunimic.Dispanpalorprinmoarteatrupuluinu
.' lui <:um fi adeptal ,r schimbl1absolutnimicince NirviiJ)'O., distrugerealoreste L
dlstrugenl(venaYlka), caarsust
me
dlspant
1a
fimteleXlstente,a pentrueltm-aabsolutnici0importantaAcoloundeacestecomponente
persoanei, tocmaideaceea;caci,dacaGautama arecunoscut suntpedeplinperceputein semnificatialor oricereferintAlaelea
intotdeaunapersoanadoarca peceva empiric,cinucape0unitate incetat,acoloeleaudevenit:tm-a.sens potfoartebinedispare.
fiintiall1,intrucatnuareineaniciun"eu",prinurmarein Nirva.pa nu Relatia dintre sallJSiira NirviiJ)a nu este una a doull
poatefiyorbadespredisparitiavreuneipersoane.Pedealtaparte, dimensiunipeace1a!iliplan,cireprezintllrelatiadintrec'aparent
A
"
NirvaJ,1(1 nuinseamnA"mantuire"insensu!disparitieiunui"eu",pe "existenta".Cand0 bulAdesapun atuncisemanifesta,de
fonduldainuiriilumii,ciinseamna''mfultuire''insensu! uneiintelegeria I .fapt,doarefemeritatea nulitateaei,existentedejainprea1abil.Aceasta
" ul'''' I .. ambeledov-..l!-dusela,/:;eldeiluzoru" Oiluzienu-""""""'' ""'''IDS'"'a......... '7TJCQJi-'''nurepre....!-+xanihilarea .area.....x..::de
eu- w a umn, CUll): -.11 ... ,."...... , ... ............l.l......, , \.4 i:)LQU.l .... LlllLa
poatefi niciodatarealmentedistrusa, intrucattocmaiaceastaar ! a"ceva",cidoardisparitiainexistentului.lnNirva.paesteanihilat!
presupunerealitateaei.Numaicevarealpoatefidistrus,darniciodat! saJpSiira, intrucataparentadevinepedeplincomprehensibila.0
oiluzie.AceastaesteinlAturatatocmaiprinfaptulcAeperceputa760. aparentapoatefi absolutanihilatadoarprincunoa!iltere,ins! dupl1
Realizindstarea de Nirvii.pa, de"non-sineitate"absolutA,cel . aceeapentrutotdeauna761
Orice Intr-un context similar, in viziunea lui K Nishitani 762,
procesdeaparitie-disparitie,oriceactdesuferintlli-adevenitimpropriu, Nirvii.pa msearnnA ''viatll'' insensulreal,deoarec:pentru
"non-eu".Deacum,pentruel,nu mmexistanici0 dificultate nimic ! viatasarpsarica,careesteinesentaeimoarte.Insa,dacaunnArlm
lmpovarator.Mmexistadoarfenomenestraine improprii(skandha), ' panAlaC8pat 'Cflintialitatea"acesteivieti''reate''- dupa cumsubliniaza
dartoatelaolaltaaudevenitpentruelnesemnificative." el-,acolo unde ea se acolo unde ease in
Oricesuferintadecarese nu-"l"maipoatesperiasau plenitudineaei,casaspunema!ila.apareviata.. ..ca
intimida,fiindcainte1egandnon-sineitateatuturorlucrurilor,atotce "Sarpsara-sive-NirvalJll". Viata aiciviatapur simplu
existA,aceastanu-"l"mmpoatelegadeexistentaindividuala nu-"l" totodata, paradox Inopiniasa,aici"fiinfialitate"
mairu?teapt!niciunfelde remcarnare,deacumel anticipativ inseamna, infapt,''non-fiintialitate'',dacAaveminvederefiintaeireaia.
"stingerea"deplina(parinirva.pa) dinNirvii.pa transcendentala. Dacaacestlucrunupoatefiafinnat,atuncinumai esteyorbadeviata,
careestesimultan realmente temporalit
760. H. Hecker.Das buddhistische Nirvii1}a. Mit einer Stellenlese aus den
761. Ibidem, p.25.
Piili-Texten, Hamburg, 1971,p.28sq.
762.K.Nishitani,Was isl Religion?, Frankfurta.M.,1982,p.282.
338 India. Religie ifdosotie
I Dupa CUn1 se poate observa, adevarata Nirviiga poate fi
actllflli;zata doaratunci c8ndnu-i eadem''prizDnieri'', respectivihmomentu1
in'care NirviiQa nu este NirviiQl, in care NirviiJ)t:l saIlEiira, respeCtiv
sunt practic identice; in care l?i t'non- .-'"
existenta", "viat8." "ll1oarte", "furitudine" "in:finitudine", "realitate"
"irealitate", ba chiar "aparenta" "existenta"-'7
63
vorfi devenit relative,
tocmai de aceea, vorfi fost transcendate.
........__ ___ ._
NirviiQa, in cazul "Sa11lYiira-sive-NirviiQa" avem - -
identitatenegativacare trebuiesa-I ehberezepe om de orice reprezentari
despreNirvii.{zl, dupacareNirvacnarmai:fi doar"convertirea" saq:siirei
7M.
Totdeauna cand se de Nirvii1}l, se un mod
de exprimare predominant negativ. Dar, tocmai aceasta modalitate
de exprimare reflecta sensul rea1itatii in budism. Notiunile pozitive sunt
utilizate sastabileascao
msa nu are limite oriciirei limitari
nu pot fi folosite decat expresii negative 765.
Comparatia Nirval)ei cu "stingerea unui foc" nu trebuie I I
perceputa in sensul fizicii moderne, anume in sensu! cii un foc stins
nu mai existA. Pentru vechii locuitori ai Indiai., stingerea unui incendiu
de pOOure, de pilda, nu insea.mnA distrugerea focului respectiv, pentru
ca acesta poate reapare oricand. EI a devenit doar imperceptibil 766.
763. Cf. H. Hecker, op. cit., p. 25.
764. Fr.J. Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, NashviUe- New
York, 1967, p. 75 sq.; E. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases 0/
Buddhist Philosophy, London, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts. Zur Grundlage des Dialogs zwischen Buddhismus und Christentum,
Ffeiburg i. Br. Herder, 1980, p. 212.
765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Oberlie/erung
Theraviidins, Rascher, ZUrich, 1956, p. 452. I ,
766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus, I, Der Heilsweg des
M6nchtums, De Gruyter, Berlin, 1962,p. 113 sq.; cf. G. Grimm, Die Lehredes
Buddha. Die Religion der Vernunfi und der Meditation, hrsg. von M. Keller
undM. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.
Budismul 339
Pe de alta parte, fiinta celui nemArginit de profunda,
incat rapWlea umana, cu categoriile de detenninare de care dispune, nu
poate epuizaoasemeneaprofimzime. Din acestpunctde vedere,
NirvliI;Xl nureprezinta, deci, Did 0 disparipe, nici Wl '''Nihil'', d 0 "stare"
transcendentala, 0 "realitate" care, inmod:firesc, rmnane indescriptibila.
Tocmai pentru ca a.ceas1A "realitate" ultima neconditionata
este indescriptibila i, in consecintA, apofatica, pentru ao defini cumva
catafatic folosesc cuvfu1tul iinyatii, "vacuum''. 767, respectiv
iinya, "gol". Acolo unde se utilizeaza a.cea.sta notiune, ea se coreleazA
insa totdeauna cu procesul de "mantuire" eIiberare a omului. Acest
"vacuum" (unyatii) are, intr-adevar, conotapile lui reale in procesul
eliberarii arfi absolut eronatsafieprivit doarcao notiunepurintelectuaIa,
safie "obiectivizm"sausai se cOOfere 0 semnificatieontologica. "Nimicul
relativ" poate fi, totu;;i, ipostaziat intr-un "Nimic absolut", intr-o non-
existenta a toate sauin negarea oric8rei realitati a oric8rei existente 768.
Pentru a nu interpreta unyatii intr-un sens vulgar-nihilist,
"vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimic din tot ceea ce ar putea sta
alaturi de "existenta" separat de ea Prio urmare, el nu este, pur
simplu, ''vacuum'' ca "vacuum", ''Nimic gol". "Siinyatii" reprezinta,
practic, un ''vacuum absoluf' i, inteles astfel, el s-a golitde toate aceste
modalitati de a concepe un ''vacuum''. Din acest motiv, iinyatii este,
dintru inceput, una cu "existenta", identic cu aceasta Acolo, 1a originea
sa, unde apare ca"existenta", "existenta" apare totdeauna ca fiind unacu
"vacuum-ul". "existenta de sine" a ceva "existent" i cauzat de sine
un "lucru" care "exista" un"lucru"inrea1itatea
saeste identic cu ''vacuum-ul''. Acolo unde un "lucru" exist! deja, este
deschis de asemenea "cfunpul vacuum-ului" 769.
767. Referitor la etimologia serrmificatia acestui tennen, vezi mai pe larg E.
Conze, Der Budhismus. Wesen .... p. 123. H. Nakamura, Ways o/Thinking oj
Eastern Peoples: India-China-Tibet-Japan, Honolulu, 1964, p. 45; H.
WaldenfeIs,Absolutes Nichts .... pp. 28-29.
768. E. Conze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.Fr. J. Streng, Emptiness. A
Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 29.
769. K. Nishitani, Was ist Religion?, pp. 285-286.
-O'-=r
.. !'
.'
340
In-dia.
Inacest sens,siinyatanureprezintAnimicaltcevadecat"spiritul
non-distinctiei".Acest"spirit"estemaiobiectivdecdtoriceeste
,-,--1, '-'
!
i
i
.._. "obiectiv" mai subiectivdecatoriceestedetenninat
. . 'ca"subleCtiv;;:- hi"iiiiS{iii .
elconfern, "obiectiv" ru;a-zisului"subiectiv"
subiectivitate.AceBstanurepre7:IntA-"obieciul"vreunei"contemplatii"
elpoatefi realizatdoarexistential,insensu! perceperiilui j
....,- ... simultan;a1uneirevelaridelasine;<"Acum
transfonnatin existent!- AceastainseaInna,practic,caoriceactivitate
"spirituaUi"reprezin1A, inreaIitate,"distinctiacanon-distinctie"770.
S-avorbit semai mcadespreun"Ioc"sau"cdmp"
al "vacuum-ului"sau"Nimic-ului"771.Problemaprivindacest"Ioc"
defapt,existentaposibilita!iiuneiultimeunitapintreunul
multiplu, obiect subiect,imanenta transcendenta,afirmatie
negatieetc772.Acest"Ioc"arputeafi detenninat, ingandireareligioasa
indianalli contrariilor" sau
al "autoidentitafii absolut contradictorii". Logicaacestui
"Ioc"consta,inconsecinta,infaptulca"IocuI"sedetenninapesine
ca"Ioc"in"autoidentitateacontradictorie"aunului multiplului.
Dacaintr-oIogicaobiectivaIucrurilecontradictoriichiarnuseIasa
identificate,incadrulacesteilogiciestevorbadespredescoperirea
acelui"Ioc"incareserealizeaza"autoidentitateacontradictorie",
"autoidentitateacontrariului"sauceeaceinlimbajuIIuiNicolaus
Cusanus, sau Wittgenstein se coincidentia
oppositorum 7 3.Estevorbaaicideun"Ioc"incaretotceeaceeste
770.Ibidem.
771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of
Nothingness, Tokyo, 1958; idem, A Study of God, Tokyo, 1960; idem,
Fundamental Problems ofPhilosophy. The World ofAction andthe Dialectical
World, Tokyo,1970.
772.H.Waldenfels,Absolutes Nichts ...,pp.58-59.
773.Cf.M.Eliade,Istoriacredintelor ...,II,p.218.
lJiidiSrriur 341
contradictoriuestetranscendat,"anihilat"sau"stopat"774. in
consecinlA,este"Iocul"incare categoriileIogice ontologice,inacest
context,numai potfielardistinse.Unasemenea"Ioc",daca totceea
ceesteevidenteste, este"nimic".
AicinusepoatevorbideunNimicrelativ existentvis-a.-visde
totceeaceexista,cide''Nimic-ul'' eunNimiccarecuprinde
laolaltatotceeaceexista deopotrivaNimic-ulrelativ. Nimic
- .senmificanunumaicontradictia,negatia,ci afinnatia
incdtinaceastaIogicaa"Iocu1ui"seunifica celedouAcm 'deIa
multipluspreunu" "deIalUlUspremultiplu"775.
in acest"loc"al Nimic-ului absolut estetranscendataorice
"intuipeintelectuaIa";cfuldceeace are"locul"sauinNimic-ulabsolut
esteperceput,atuncinusemaipoatefacenici0 altaa:firmatiedespre
ceeaceafostperceput.Peacest"crn.p",orice dinpartea
noastraapareca0 oriceactalnostru
caun"actalnon-actului".in fine,estevorbadespre"IocuI"unde
lucrurilepatrundinrealitateaIorprimordiaIa undesereveIeazA
cumsuntele(tathatii). AcumIimita in timp,a
practiciiafostcomplet ttanscendata, totulconstituindu-seintr-o"Iwne"
cearputeafi definitaprobabilca0 "lumeaintuitieimistice"776,absolut
inaccesibilalanivelulcuvintelorsaugandirii.
inconc1uzie,trebuiespuscaNirviiQa insine poatefi
justificatadoarpsihologic.Eanupoatefi argumentata Ea
estecontrariuldiametm1opusIumii,estecevacarenuapaqinesub
nici0 formaIumii,cevacarenuseaflainIegaturacuIumea nu
actioneazaasupraacesteia.Deaceea,eaarputeafidefinita,pur
simplu,ca"eelcutotulaltfeI",comparativcuaceastaIumecaresufera
dincauzadiferitelorformedeignoranlii.Aceastaexpresieestemult
774. K. Nishida, Intelligibility and ..., p. 248; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts ...,p.59.
H.Waldenfels,Absolutes Nicht ...,p.59,nota35.
776. K. Nishida, Intelligibility and ..., p. 135; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts ... , p.60.
34:%" "lnttia.ReHgie"li'ftJosofie
mai adecvatapentruNirvliJ,)Q decAtpentruDumnezeul care
seaflaintr-adevardea.supralumii,0 transcende, 0 guvemeaza
intr-olega1:urlipennanent!cuea.DacaDumnezeuarfi"eelcu
._'-_ ..,-,-,,_..totulaltfel",Elh:;aimai putea: fipentrusufletCelce-iconferAhaiul,iar
omulnus-armai aflaintr-orelatiepennanent!cuel.
7.Comunitateamonahali,iliicatul
,_... is .. 11 ..... - .
Dac! spirituali din perioada
transmiteaupropriileexperientemistieedoardiscipolilorlorintimi,
Buddhan-aiacutnici0 deosebiresauselectieinace8staprivintAEla
despreeliberareadobanditaintregiilumi,
discipoliisa 0 predieetuturor.Elnus-aimpus,msa.daar
depepozipaunuiinvat!torstrlUucit,ci caunfoartebunorganizator.
I .
apreluatcamodelpentrucomunitateasamonahalaordinul
post-jainistNirgrantha; modulincare organizeze
propriasacomunitatearatalirnpedecatdeimportant!afostcontribupa
personal!inacestsens.
I Comunitateabudistaestestructuratainpatrugrupuri:
I
monahii (bhikkhu), c!lug!ritele(bikkhuni), laiei
(upiisakii) credincioasele laice (upiisika). Pragmatic
intelegator,budismuliiconsider! peeeicareaurenuntatlalume
pelaieicaatare,lasandu-lpefiecarelaloculsauinfunctiede
oPtiunea,vocatia dorintasa.
Accesulsprecomunitateamonahala douaetape
distinete:pamsireacaminuluifamilial renuntarealalume(pabbajii),
respectiv realizarea rangului de novice (siimagera), iarapoi
ceremonialulpropriu-zisal''intrarii'' (upasampada) inordinulmonahal,
candnovieele drepturile obligatiiledeplinealeoricarui
cBlugar eonsaerat(bhikkhu). Pentruadeveninoviee,tanarultrebuie
saaibaeelputinvarstade15ani 777,iarpentruconsacraretrebuiesa
777. Mahavagga, I,SO.
I I
Budismul . 343
fiindeplinitmacar20deani 778;varstaacestuia.sec8lculaincepand
chiareumomentulprocremii779
Ritulaccederiilanoviciatestesimp1u; pretendentul radeparu1 i
barba,dl.lpAcareseimbId.inrobagalbena,confectionatidedinainte.in
continuare,e1 seprostemeazalapicioareiemuidfiugfir, salutindcupalmele
Jipiteunadealta,
"MarefugiezlaBuddha,
"__ .. _
Marefugiezlacomunitateasamonahal! (sangha)" 780.
Celprostematrepeta detreioriaceastAformula.Este su:5.cient
unsingurprotestdinparteacalug!ruluicareconduceeeremonialul
pentrucacerereasafieinvalidatA,intrucatt!cereaacestuiasemnifica
totdeaunaaceeptul.
Ceremonialulconsacrarii(upasampadii) presupuneprezenta
aeelputinzeeemonahimaiin varsta(thera), calugancaretrebuiesa
fiimpliniteelpuPnzeceaidelaproprialorconsacrare.
regiuniincareestedifieilagasireaazecemonahicaresaindeplineasca
oeonditie fundamentala pentru casapoata avea loc
COnsacrareaesteaceeacanovieele fi gasitinprea1abilunmaestro
(uPflJJhiiya) 781,caresa-lpropunacaIugariloradunapspreconsacrare.
DacaaeeastaconditieafostindeplinitA,noviceleseindreaptaspre
grupuldecaIugari,seprostemeaza salut!cupalmelelipite,rostind
detreioriurmatoarelecuvinte:
"Cinstipsmp8ni,implor sarnaconsacre.Fiecasangha
samaprimeascadin compasiune!" 82.
Ca ineazulprimeiformule,daeanuexist!niciunprotest,
respectivul consacrarea
778. Ibidem, 1,49,6.
779. Ibidem. 1,75.
780. Ibidem, 1,54,3.
781.Ibidem, 1,25,7.
782. Ibidem, I,29,2.
.' ...."':':
344 India. Rellgiep filosofie
Pentru un tanar emugAr, foarte important era ea el sa fi urmat
un stadiu deindiumare spirituala din partea unui maestru-monah, care
se extinde pe 0 perioada de eel pup.n cinei ani 783, dei de regula
-'acestStaditi dilrilz.ece-ani 784, lrfeventualitateain caretmmrul manifesta
rnai putine dispombilitati inte1ectuale, unnasarazrumaehiarpeparcursu1
" .. a1 b d strul . 785 9 "d x '
----- mtregll s e vlep. su con ueerea mae Ul .mtre m ruma.tor
discipol exista 0 relatie simi.1.ara celei dintre1atAi fiu; fiecare dintre cei doi
_seeomporta eumultli politete eonsideratie fata de eelaJ.alt 786. cata
vreme traiau impreuna in manastire, tanarullocuia lmpreunaeu
invatatorul sau inaceeai incapere avea statutul unui fel de slujitor al
acestuia 787. Dupazeceani deucenicie, tanarul caIugardevineel un
cAlugar ''mai in vArsta" (thera) i poate adunain jurul sau proprii sai
ucenici, in calitate de indnnnator
7
, infine, dupa0 perioadade drnmeci
de ani de cmugane, el devine lUl "mare indnnnator" (mahathera).
In contrast eu aeeederea in sangha, realizata in unna
- eeremoniaIului fonnulelor des crise, parasirea de eatre eineva a
nuprezentaniei un fel dedificu1tlip. Era sufieient
ea eineva sa faea gestullnlaturarii robei galbene pe care 0 imbraease
la eonsacrare. Uneori gestul survenea ca un protest 789, dar de eele mai
multe ori eraconsecinta unormotive deordin personal. Autoexeluderea
din ordinul monahaI nu afecta in vreun fel statutul social al respectivului.
Cel in cau.7A avea posibilitatea, daca0 dorea, sasereintegreze oricndin
msaeu condipa de afi reCOD.SaCJ:at 790.
Comunitatea monahala budistli este constituitli din ealugan
eanu poseda pamanturi pe care sa Ie luereze monahii care
fae parte din ea in afara de roba monahul are ea proprietate
783. Ibidem, I, 53, 4.
784. Ibidem, 1,53,3.
785. Ibidem. I, 53,4 sq.
786. Ibidem. 1,32, 1.
787. Ibidem, 1,25,8-24.
788. Ibidem, 1.32, 1.
789. Cf. Anguttara-Nikaya. III, 64.
790. Ibidem. VI, 60; Digha-Nikaya. IX, 56.
Budismul
345
doar un blid pentru a primi hrana unac de eusut 0 sita
pentru a indeparm inseetele din apa pe care 0 eonsuma. La ineeput,
monahii traiau ea aseeli rlitlieitori, dar mai tArziu
improvizate de ei pelJ:trU anotimirufploios{vihiil-aj"au fost transfOlll1ate
in manastiri (ar $lima), care dispuneau de saIi de intrunire, eamere
pentru liderii spirituali) eantine bai. s-a pastrat
dupa aeeea. Tacut, eaIugarulpoe blidul siu in fata easelor
in el m8nearea, :tara sa-I priveasca pe eel ee 0 ofen1. Hrana,
servita doar odata pe zi, eonstli din legume, orez apa;
earnea, in general, pot :fi eonsumate eu restriepi, dar nu sunt respinse
nieiodatli in totalitate. Oeupapa monahilor 0 reprezintaexelusiv
medita!ia, reeitarea textelor sacre, diseupile referitoare la doetrlna
despre eliberare predica; laacesteas-aadlbJgatmaitarziu, ca0 tranzipe
de la eultura orala lafixareain scris a canonultii, studiul textelor sacre.
Comunitateamonahalamai nu nici un fel de
rugaciune comuna; meditapa se de regula, in singuratate.
De doua ori pe luna, cand e lunanoua luna monahli dintr-un
anwpit district se aduna intr-o sau intr-o c1adire pentru.' a face
poeainta. eel mai batran dintre eei prezenp recitli litania poeainlei
(sanser.: pratimoka; paIi: pli/imokkha, "obJigape") Ie eere celor ee
au incmcat vreo regula samarturiseasca acest lucru. Taeerea din partea
acestora presupune can-au incmcatniei una dinreguli. Dupa. ineheierea
anotimpului ploios, inainte de pomirea in pribegie, top caIugarii unui
district se reintatnese; cu miiinile lipite una de alta, .zappe pamant,
fiecare, de Ia eel mai in varstli pana la eel mai tan3r, ii roaga pe eei din
jur sa numeasea vreo pe care el a pe perioada in
care s-au aflat ell topi sau saaminteascavreo anume supozitie
pe care ar avea-o in Iegatura eu el. Aeeastli sarbatoare poarta numele
de "invitape" (sanser.: pravlirClJ)Q; paIi:pavliraQii).
Pentru ordinul calugaritelor SWlt valabile reguli ea
, "pentru monahi; ele poarta nume de (sanser.:
bhikunl; paIi: bhikkhunt). Ele primesc consacrare, due
347
ReJigie'1i filosOne 346
viala spiritua1a au regimde viatA. Cutoate acestea, Ie este
interzis sa pribegeasca fiecare de una singura; pe de alta parte,
comunitatea caIugmteior se subordoneazape deplin comunitatii
__r_ monahllor. De pild!, 0 caIugarif!, indiferent eucali ani inunn! afost
consacrata, trebuie sa se supuna sa salute pe orlee monah, chiar
daca ea ar:fi fost eonsacrata inunnaeu 0 smade ani, iar el ar fi primit
eonsacrarea in zi in care s-au intalnit pentru intaia oara.
____ CaIugmtele aseuita prediea fae pocainta in fata caIugarilor. La
incheierea anotimpului ploios, fiecare caIugantA trebuie sasep.meseze
ambelor eomunitap monahale (de caIugfui caJ.ugmte), pentru a i se
arata vreo eventual a Cele care aueomis 0 anume
trebuie safacA pocaintAinfataambelor eomunitap. Inclusiv
eonsaerarea trebuie ceruta ambelor comunitati. In ciuda aeestei
subordonari exterioare, caIugmite1ese consideratie
ca caIugarii. seexplicafaptul ca0 caIugmtApoateparcurge, lafel
.."'-<"',"'" de bine, uncaIugm-, caleaspre eliberare realiza iluminarea.
Comunitaple caIugarilor caIugaritelor suntintretmute de catre
marea comunitate a laici (upiisaka) eredincioaselor
laice (upiisikii). reguli morale, darintr-o
forma mai bJ.anda, asigurahranatuturor celoi: ceaurenuntat lalume. ii
ajuta pe cei smaci ii adapostese pe Carasplata, ei spera sa
aiM,partede oreincamare ferici:ta, saparcurgaca1eapropriu-zisaaehberarii
intr-o existentii umanaulterioara infine, sarealizezeNirviiJp.
Monahismul budist, mai ales eel theravadin, nu poate exista
:tara sprijinullaieilor,
monastiee, hrana, adapost medieamente 791. Aeeasta
interdependentAobligatorie contribuie lasalvarea pmitapi monahismului
bud1st. In perioadele in care laieii neglijau monahismul, caIugarii
incercau existenta prin mijloaee interzise
791. Cf. E. Pezet, Les Moines chretiensface aux religions dAsie, Bangalore,
1973, p. 337; cf. M. Vijayaratna, Le Moine bouddhiste selon les textes du
Theraviida, Paris, 1983.
Budismul,
monahale sau saparaseasca viatareligioasa pentru a se intoarce la
eealaica. U11l13.rind sapreintampine acest lucru, vechii regi auinceput
sa ofere manastirilor pamanturi bogapi. Inmod ciudat, dinpricina
proprietatii lor, caIugmi au devenit uneori independenp pe plan
economic, iar aceastaautonomie a fostnoeiva pentru idealul renuntarii
budist, pentruviatareligioasa ingeneral.
Unii intrau in eomunitatea monahala pentru a de bog!tiile
__ rilAnastirilor, eeea ee ducea ladeclinul_acestorn2:......Suveranii budi
au ''purificat'', pur simplu, comunita:tea, exeluzandu-i peparvenip
uzurpatori 793. Chiar in ziIele noastre, daca unmonahnu
vocape, laieii refuzA sa-I respecte sausa-i faca donaf,ii; el nuinai poate
rarnane inmanastirea respectiva trebuie saemigreze spre 0 alta.
8. Morala asceza
In coneeptia lui Buddha, erau ele ..
organizateinhldia, ar :fi trebuit abolite. El a insiStatpentrurenuntarea
. la OIiee discriminare dintre caste, iar budismul a subliniat totdeauna,
de-a intregii sale istorii, egalitatea oamenilor dinpunet de vedere
moral 7 Buddha a afumat: "Viermii, pei, pasarile
animalele au felurite semne care aratli din ee specie fae parte. Intre
:tapturilelnzestrateeu1rupse deosebiri, dar laoameni lucrurile
nu stau a;;a: deosebirea dintre omeni nu e deeat innume" 795. "Ceea
ceinaceastalume se eheama nume familie sunt doar euvinte ...
ceea ee se eheama aiei aeolo pot fi intelese astfel prin
consimtamantul tuturor" 796.
792. R.A.L.H. Gunawadbana, Robe andPlough Monasticism andEconomic
Interest in Early Medieval Sri Lanka, University ofArizona Press, 1981.
793. E. Lamotte, Histoire du bouddhisme indien des origines aI 'ere Saka,
Louvam. 1976, pp. 189-190.
794. Cf. Mahiiparinibbiina-sutta, VI, 2; Digha-Nikiiya, II, 154.
795. Suttanipatii, 602-611.
796. Ibidem, 648 .
. !:;'
India. ReUgie mosofie Budismul 349
348,
Buddha aevidentiatsemnificatiavirtup.Ior inraport sinylui iubireadesinese diminueazAprinlargireagraniteloraceea
ell ordineaierarhicAacastelor:"Exist!patruclase:nobilii,brahmanii, ee dmulconsiden'1afi"al sanpropriu".IdentificAndu-secutopcei1alp.,
oameniiderand sclavii.UneoriseintAmpiacaunnobilsaiaviata elanihiIeazAtoatelimitelecareilseparade eeilalp..
uneifiinte,safure,sanusepastrezeneprlhanit,samintA,sa-idetain1eze ...... .-." DintrUincePiitbudiiiiimifostconVfuiiCifufmuiaidealiide
pealtii,saocarasca,sacleveteasca,sa fieIacomorirauvoitorsausa iubire se in iubireamaterna: "Lafel cum 0 mamA.,
aibap8rericutotul Astfel,noivedem .. lucruricare suntimorale viata, vegheazAoopilut.;tOi.(cuoneepreOfiecare
suntsocotiteafiimorale,caresuntde suntsocotiteafide cultivespirituleel:tm:adehotareaIprietenieipentrutoatefhpturile.
_" ...Iar peacesteaIeputemvedea Iabrahmani laoameniide . Bunavointafatadetoateceledinlume spiritulcel:ta.mdehotareal', ,.
rand lasclavi. prieteniei,omulsa Ie cultive msus injos, inlung in Iat, tara
Alteorisemtamplacaunnobilsanuucidanici0 fhptura,sanu tru-aura, Standinpicioare,mergand,stfuld
fure,sasepastrezeneprihiinit,sanumintA.,sanu-idetaimezepealtii, jos saustandintins,atatavremecatetreaz,elsase daruiascAin1rutotul
sanuocarasca,sanucieveteascA.,sanufielacomorirauvoitor nici acestui acest(feldea) tmisespunecAeeelmaibundinaceasta
sa nuaibapareri Astfel,noivedem...I ucruricaresuntmorale lume"79 DinaeeastaperspectivA.,chiar trebuieiubip.800.
suntsocotiteafimorale,carenusunt de ...Jarpe a6esteaIe tntimpulluiBuddha,caIugariidintt-omanastirenutacusera
putemvedea labrahmani, laoameniiderand lasclavi"797. ' " nimicpenttuunuldintrefratiilor, bolmv.Buddha I-aspaIat 1-
,,",,. Acestsentimentalegalitatlis-aperpetuatinr:mgoritateaordinelorbudiste aingrijitcupropriileluim8.iniptfcelaflatiti""Siifeiiiit(' dupA'catele':'a
IncadepevremealuiBuddha esteastaziputernicaccentuat,ca spuscelorlalpcaIugarl, fatade durereaeeluiaflatincauza,
argument pentnIreformasociaIaorientatade cAtreindienii apar!:i.natori insafoartedoritorisa-Islujeascapeel,liderullorspiritual:"Oricine
castelorinferioare,dispretuiteinsocietateahindusa, vreasarna slujeascapemine,saiislujeascapeeeibolnavi".Afumnd
Educatiaascetico-moralarevendicAinbudism principii identitateasacuintreagaurnanitate,BuddhaconsideracAingrijireacelor
ca injainism;insa,idealulmoralbudistaparemultmalspiritllalizat bolnavisau reprezintainrealitatechiarsiujirealui801.
interiorizatInfrunteaprescrippilormorale,se afla aieiceaa"non- Virtuteadarnicieifatadeceilaltieste,deasemenea,foarte
AceastaPresupunenudoarfaptulcAcinevarefuza apreciatade "Celuiceda,virtuteaiivaspori"802.Buddha
sa ucida0 fiinfavie,ci faptulcaelseopunealtuiacarearcomiteun subliniacaomul caritabilesteiubitdetop., emultpretuim
asemeneaact.Maiimportantdecdtacestaspectnegativ,estecel , calamoartee plindebucurie.Totelaratacatotdeauna
pozitiv,respectivbunavointa,iubirea,prietenia(sanser.:maitrf,pali: ' oameniitrebuiesafie"blfulzi ..,iubitoriininima tma rea-
- .t: - d fl' I 798 dinl
x
trull r" 803
metta) lata etoate mlee , vOIDFpe l1un 0 .
Dacacinevacultivavirtuteaiubirii "compasiunii" (karuJ)ii),
cum0 intelegeau elnuacceptasafacacuivarau,dupa 799.Ibidem, 149-151.
800.Cf.Milindapaiifia, 349.
cumnu-itreceprinminte facarau acestfel,sentimentul
801.Mahiivagga. VIII,26.
802. Mahiiparinibbana-sutta, IV,43;Digha-Nikiiya, 1,136.
797. Digha-Nikiiya, XXVII,6.
803. Majjhima-Nikiiya, 1, 129.
798. Suttanipala 149.
350 India. Religie ,I iJlosotie
Budismul
351
oalm preseriptie din moraIa budista este aceea de "anu fura" I sfaturi pentru a evita faptele rele pentru a eultiva pe ce1e bune. Pentru
(asteya); aceasta presupune nudoar tentatia dupa bunurile altuia, ei I laieii de rand, obiectivele aeestor fapte bune sunt diverse: unii dorese
deplina generozitate, aa cum se manifesta ea, de pilda, inatitudinea sa dobandeasca longevitatea, frumusetea, taria trupului, alpi dorese
laicilor fata de monahL 0 a treia prescrippe este "abstinenfa . dobandeasca bogatie;0"reputape bunA;'niUlt:umire mm ales, sa
sexuaHi" (brahma-carya) pentru ealugan ealuganle evitarea renascaintr-o existentAmai ferieitA. Obiectivul principal al budismului
divorp..nilori abuzurilor sexualein cazul mirenilor. Atitudineamisogina, este, intr-adevar; sa-i stimuleze pe oameni sa realizeze eliberarea de
cum aparee in eanonul budist eel jainist, nu are originile in i suferinrainaceastavi. Scrierile canonice CODtin, pelBngainv8.fAturile
invaratura lui Buddha, ci eSte prusu;t.. ___eare insista l1
i
aItele care insista asupra
tfuziu. Pozipa lui Buddha fat! de femei este, dimpotriva, unageneroasa: renuntarii la faptelor bune, in sensul de rezultatele
o femeie mai in varsta trebuie privita eapropriamama, cea care este ferieite ale aeestora. Impaetul religios al aeestor doua niveluri de
ll).ai mare eu capva ani decat noi ca sora noastra mai mare, iar cea eu se in zilele noastre insociet!ple budiste. Pentru
eapva ani mai tanara casurioaranoastmmai mica. A patra prescriPPF
I
a distinge aceste domforme de reIigiozitate, soeiologii vorbese de un
presupune "aspune adevaruI" (satya) in oriee imprejurare. Eanu are "b1,ldism karmic" i de un aItul "nirviiQic" 806.
doar un sens negativ: "trebuie sanuminp", ei unul pozitiv: ''trebuie caIugarilorbudi Ii se interziceaeu strictete sase atingade
sa numai de bine despre aproapele tau". Pentru a eultiva bani sau sapartieipe laactivitap1e economice, budismul nua condamnat
aeeasta atitudine, fieeare trebuie sa retleeteze la sine ''Nu ',-.,
strdmbatatea altora, nu paeatele savarl1ite sau de ei, ei Spre deosebire de Oecidentul medieval, nuexistanici 0 mterdicpe de a
propriile lui fapte rele propriile se euvine sa vada primi dobdnWi 807
la
banii dati euimprumut; dobandaeste justificata, iar
intelept" 804. Budii auremarcat cae foarte snnplu sa ObselVl datoriiletrebuiepIatite808. Prinaceast!atitudine,budismul arfi pututdeveni
semenului, dar e foarte difieil salevezi pe cele de tine religia comerciantilor careincepuserasaprospereinperioadamedievaIa,
" ... Omul vantura greelile vecinului sm pleava, dacan-afi aparut invazia mUSlllmana care a distrus comunitateaindiana.
lui Ie aseunde, epm eel pe Cutoateacestea, bogapilenu trebuie acumulate altfel declt prin
zarul masluit" 80S. In fine, a presenppe mij loace eoreete, care respecta legea: "Deeat sa traieti prinmij loace
laieilor eonsumul de caIugaru trebu,:e nepotrivite legii, e mai bine samori din pricina unor fapte prin
sa mai respeete alte einel presenptll, care pe lruelll.vlzea4 m mijlOOcecesuntpepotrivalegii,,809Jncomerteraucondamnate''monedele
perioadeleeu1ll11ii plina: a) samanance doar
0
pe Zl; ?) sanul.a masluite, cantarele masIuite i mBsurile masluite" 810.Idea1ul budilorse
laQansurl, muziclt spectacole; c) sanufoloseascacoromte, identificaeu neinctUcarealegii in toateprivintele. I
bijuterii; d) sanudoanna decatpe e) sanuposede aur argmt
Aceste einei preeepte nu se prezmta ea nite "poronei", ei ca 806. Cf. M. E. Spiro, Buddhism andSociety,'London, 1970; M. Wijayaratna,
Le Bouddha et ses diSCiples, Paris, Le Cerf, 1990.
"aspecte ale edueapei" (sikkhiipada). Credineioii laiei accepta,
807. Cf. Anguttara-Nikiiya, III, 351 sq.
eu totul de bll11iivoie, sa le respecte. Predieile rostite pentru laiei contin
808. Suttaniptita, 120.
804. Dhammapada, 50.
809. Theragtithti,670.
805.Ibidem, 252; cf. 253.
810. Digha-Nikiiya, III, 176.
352 Indla. RelIgie ,l,mosofie
tntregul cod ascetico-moral s-araspandit impreUIJieu doctrina
budistl prin multe tan asiatiee, dar, datoritl evolutiei doctrinare
1aicizarii crescfulde, mai ales in cadrul budismului mahayanist, a
cunoscut multe mutatii. eutoate acesteS:, nuCIeul preceptelor morale - -
a rlimas nescbimbatintoate colilemahayani.ste. Prime1epatruprecepte
sunt recunoscute de cMre Olice foIll1A sau budistA; ele reprezinta
fundamentul moral a ceea ce s-ar putea numi "umanismul budist". tn
colile mahayaniste se pune un accent deosebit pe primul precept,-
respectiv aeela al "non-violentei" (ahirpra). Oriee flint! vie, confonn
natwii sale, este inviolabila. Acest precept se coreleaza eu acea atitudine
ftmdamentala pentru orice budist, anume cea a "compasiunii"
(karuJ)ii). Aceasta atitudine transeende, de fapt, domeniul moralei i
ar putea fi comparata cu iubirea crenA.
Asemenea celor patru dintre cele cinei precepte morale, in
Mahayana exista virtup budiste, care sinteti.zeazai se configureaza
inesentamoralaaomuluL Aceste virtup, numite ee1e
(paramita), in spapul chino-japonez av!nd semnificapa de cele
care ne conduc spre "celaIalt mal" (rolwdo), datoreaza acest nume
relapei lor nemijlocite cu dobandirea elibe:rarii. tn literaturasacrabudista
sunt prezentate diferite liste ale celor !lase virtup. Cea mai importanta
dintre acestea "darnicia" (dana), "educatia morala" (sUa),
"rabdarea" (kanti), "barbatia" (vlrya) , "meditatia" (dhyana) i
(prajiia). In aceasta lista, primele patru virtuti
desemneaza, dupa cum se observa, atitudinea moral a, care este
pregatitoare pentru treapta meditapei i iluminarii. De aici rezu1tii un
luCl'll foarte interesant, anume cain budism moralitatea nureprezinta
o dimensiune de sine, ci ea este subordonata meditatiei, ca experienta
personala i directa. Aceasta nu inseamna, insa, cainbudism morala
ar avea doar 0 semnificape seeundara, pentru ca intotdeauna i in
toate scrierile budiste fapta buna primete un caracter laudativ.
Budlsmul
353
, " 9. Vajrayina
Budismul tantrie a apa.rut pe la mijlocul mileniului I d.Hr. EI
.n,,,,..,,._, desemneaza anumite sisteme de practici religioase, de eele mai multe
ori cu un caracter ezoteric. Adeppi sm trebuiau sa se supuna unor
--- rltualuri speciale de Tantrismul s-a dezvoltat pentru inceput in
cadrul hinduismului, eel budistprezentandmulte similitudini cumodul
evehicu1ul de
diamant") sau Mantrayana ('''vehieulul formulelor 811.
N oliunea tantra e'urzeala a unei tesaturi") are semnificapile
derivate de '':filiape'' (doctrina) i de "carte": inaceasta ultima acceppe,
, I
el face concurent! vechiului tennen s iDa ("fir''), desenm8nd 0 revelape
superioara celei transmise prin intermediul traditional al siitrelor, fie
acestea chiar ale budismului Mahayana.
Schimbarea detenninologie, pentrua sugeranoua transmitere,
s-a petrecut fiindcii incare se face aceasta este diferit de
cele dona etapeantenoare:f.l'fuayanapretindea accesul tn comunitatea
monahala pentru a realiza eliberarea; Mahayana, prin credinta in
conferise 0 nona dimensiune religiozitlpi laicatului;
Vajrayana considern ca orlce invat!tura trebuie sa treaca prin relapa
imediata de la maestro 1a discipol: nici 0 doctrina nu poate fi transmisa
daca nu este rezultatul iniperii conferite de un maestru; cartea
tantra, nu poate fi citita cu folos decat in cazul in care maestrul n
inipaza ritualic pe discipol insemnificatilleeL
tn consecinta, elogiul solemn adus de scrierile canonice tuturor
se in textele tantrice
cu un al treilea destinatar, uneori cel mai important, anume guru-I.
Inrelapile sale cu discipolii, el vaUnpinge vechiul precept spre ultimele
!
8] 1. Cf. F.K. Ehrhard, I.F. Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des Buddhismus.
Grundbegrijfe und Lehrsysteme, Phifosophie und meditative Praxis, Literatur
und Kunst, Meister und Schafer, Geschichte, Entwicklung und
Ausdrucksformen von ihrenAnj'tinger bis heute, Barth Verlag, Bern 1992.
pp.234-235. I
j54 India. Religiei .tilosotie Budismul 355
i!
saleconsecinte:invataturaluiBuddhaesteadaptatAfacultaplorfilntelor magice (mandala) 813, ca obiecte care il ajum pe initiat sa se
care 0 primesc. IntAlnirea dintre doi poli ai transmisiei este lafel coneentreze. Aceste mandala sunt reprezentate cu ajutorul unor boabe
de homtoare dupa cum eraalt!data intalnirea credinciosului cu ace! de orez pe pamant, sunt pictate pe panza, sau gravate pe piatta sau
buddha sau bodhisattva care-l detennina spre aspiratia dobandirii----,,,,.,--...,,- metal. Diferitele figurialepanteonului suntreprezentatein aceste diagmme
iluminarii eliberarii 812. antropomorfic sau simbolic, adlca sub fonnaunor silabe sacre.
Filosofia mahayanistaconstituie ftmdamentuI teoreticall]COillor _ .. -_" ... Incateva vajrayan.iste s-a pus accentul pe alte ritualuri.
tantriee budiste. Intre toate fiinte1e lucrurile din lume, care sunt aspecte Cei inipap au inceput sa se dedealatOt felul de acte posibile, pentru a
ale Absolutului, Siinyata ('_\lacuum:-ul:') _dovedi caseplaseaza dincolo de tot ceeaee semnificanotiunile relative
a lucrurilor"), 0 identitate universala. Potrivit conceptiei iluzorii despre bine rau. sub influenta Saktismului hinduist,
vajrayaniste, omul trebuie sa cunoasca acest adevar fundamental, a aparut In interiorul budismului tantric inclusiv un cult al sexuali1Atii.
pentru ca apoi sa poata dobandi eliberarea. Exista, insa, lpareri potrivit carom, polaritatea principiilor
Driee adept vajrayanist, inainte de a primi consacrarea, trebuie masculin feminin esterecunoscutain Tantrele vajrayaniste constituie
safie inipat temeinic de catreun:maestru luminat indoctrina ritualurile 0 trasaturR importanm a simbolismului acesteia, ea se ridica Intr-un
tantrice. Pentru cel deja consacrat, care dupa eliberare, plan lafe! de indepartat de sferasimplei sexualitiiji precumjuxtapunerea
exercitiile de meditape jodunrol decisiv. Prin meditape, eel inipat I matematicaa semnelorpozitiv valabiladeopotrivaindomeniul
identifica propriultrup cuuniversul, recunosciind prin valoriloriraponale in eel al conceptelorraponale sauconcrete 814.
sacuacesta. Pe de altaparte, el seidentificacudiferite fiinte superioare A afuma cabudismul tibetan a mcurajatrea1mente incestu1
etc), pentru a avea parte de puterile lor desfranarea - opineaza L.A. Govinda 815_ este la fel de ridicol cu
supranaturale, pe care saIe foloseasca dupa aceea in scopul realiz8rii a-i acuza pe theravadini caautrecut cu vederea matricidul, paricidul
eliberarii. Elementele ritualiste tantriee Inprimul n1nd, scopul de a !?i alte crime odioase similare. Daca investigam tradipile mca vii ale
promovameditapa. Yn ritualuriletantriee suntreprezentate simboluri Tantrelorin fonnele lor autentiee, neviciate, cum s-au pastrat pana
abstracte grafiee foqele universului, cu care eel inipat propune sa in pre:zentinmii deIJ.l3J:lastiri dinTibet, unde idealurile simpnilor
seidentifice. F onnulele sacre (dhliranisau mantra), pe care inipatul !?i renuntmii se bucura deceamai inalta pretuire, nwnai atunci ne putem da
trebuie sa Ie rosteasca, constau partial din cuvinte sau nume, partial seamacat sunt de neintemeiate lipsite de valoareteoriile curente, care
din silabe ezoterice. Aceste silabe cu caracter ezoteric, mantre incearcasil deplasezetantrismul in totalitateasaspretarfunul senzualitatll.
"monosilabice" (bija), simbolizeaza diferite figuri ale panteonului De fapt, Tantrele au readus pe pamant experientareligioasa
vajrayanist sau ale acestora. Rostireafonnulelor sau silabdlpf din regiunile abstracte ale intelectului speculativ i-au dat viat
a
; dar
este insoti1A deseori de anumite ale mainii (mudrii), care au nupu intenpa de a 0 seculariza, ci de a 0 implini, de a face din experienta
semnificatie simbolica ca silabele ezoterice. Inritualurile religioasa 0 forta activa. Autorii tantrici au ca 0 bazata
tantriee, un rol deosebit folosireacercurilor sau diagramelor 813. Cf. pe larg G. Tucci, Teoria # proctica mandalei cu referire speciola fa .
.. '" _.. psihologio moderna a adlincurilor, trad. rom., Hwnanitas, 1995.
812. M. WlJayaratna, Budlsmul rntanle Theravadel, op. CIt., p.488. 814. L.A. Govinda, Bazelemisticiitibetane ... , p. 109.
815. Ibidem,p. 111-112.
356
I
India. Religie p filosotie
pe vizi une este mai puternica decat foqa instinctului indemnurile
di '1ntelepciunea" (prajna) este mai puternica decat
orice energie feminina (sakti). Pentru ca sakti este foqa oarba,
cre'aioarede lume (maya), care "c()nduce,
domeniul devenirii al materiei diferenperii. Efectul ei poate :fi doar
polarizat sau opusul ei:
puterea devenirii in foqa elibermii
',',,' . ..-. . .
10. Situapa actuaHi. Budismul transfrontalier
La de mileniu, lum:a foarte divizat!. Eanu
are 0 limba sacra comuna, 0 autontate rehglOasa general a sau dogme
cu definipi cIar fonnulate, iar modalitatile de implantare a
difer! mult de la 0 tara la alta. Diviziunea cea mai evident! cea mm
cunoscut! de marele public este cea care opune Mahayana Hinayanei. .
Budfsmul 357
caracterizeaza Hinayana. AstAzi, cu exceppa Bhutanului, nu exist!
nici 0 tarli in care budismul mahayanist sA aiba vreo legMura fonnala
cu statuI nici macar 0 lara in care sa fie eu adevarat majoritar in
f<'l<-" rdndurile populapei, statisticile fiind aproape cuneputint:a de realizat
din cauza apartenenlei unui individ la mai multe sisteme de
can:
nnpledicat evo!upa liberaa budismulUl m Mongolia (primatarabudista
un regim comunist), in China, Coreea de Nord,
Tibet in Vietnam, tamamai aducein discupeperioadanaponalismului
japonez dinainte de eel doilearAzboimondial
817
Dacaar:fi sa tinem seama de felul in care receptea:t.l poporul
religiozitatea budistii, tacfuld abstracpe de forma savant! in care este
coneeput! aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in
viata cotidianA cu ceremoniilor, budii recurg, infapt, dup!
caz, ladona "religii" distincte, religia lorprincipala, budismul theravadin,
mai pertinent! ca niciodat!. Tarile hinayamste fonneaza un mtreg
relativ omogen in lumea modema. Este yorba de Sri Lanka
(Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos Cambodgia, alaturi de
regiunile chineze cu populat
ie
thai (sip song-panna) de cateva
districte din Bangladesh.
Popoarele hinayliniste sau themvadine se reeunosc de mult!
vreme drept 0 comunitate de credintA intemeiat! pe relatii constante
in deeursul istoriei. HotArfuile luate de una din comunitAti cu privire la
problemele religioase au avut, astfel, deseori conse,?int
e
cu caracter
internaponal. 0 caracteristica principalaa tuturor acestor t8ri este rolul
important pe care il joaca calugarii in domeniul educatiei in general:
pana de curand, templul satului, waf, reprezenta pilonul principal in
instruirea elementara a populapei laice; chimin prez.ent, sistemul modem
de educatie este departe de a-I :fi inlocuit complet.
Prin contrast, t
an1e
maha.yliniste prezintA un aspect mult
mai variat, in care nu regasim reunit ansamblul trasaturilor ee
---------!..'-----
816. Ibidem,p. II3.
Aceasta diviziune, existent! de ... populara. Din aceast! perspeetiva, perltru a tine
, .... seama de particularitA1ile unei tari anume, este mai coreet sa vorbim
de "budismulthailandez", ''budismulsingalez''etc.Potrivitpmmiunora,
acestea ar:fi "fonne corupte de budism", intrucat ele sunt amestecate
cuculte,rituri obieeiuristraine budismului themvadinAltiileprivesc
ca pe "fonne sincretice de budism" 818. credintele
populare din aceste lAri se manifest! in diverse rituri, obiceiuri
ceremonii, uneori venite din hinduism, alteori ap8ruie in cultele locale.
fusa budismul credinlele populare se disting destul de bine
intre ele. ''Neintelegerea'' consta in faptul cli unii incearcli sa de:fineasdi
budismul numai pornind de la texte, :tara a line seama de aplicarea
acestora, in vreme ce alpi 11 analizeaza in funcpe de practicile actuale,
ignorand continutul textelorcanoniee.
Este adevarat ca continua sa existe divergenfe intre
budismul theravadin practicile populare. fntr-o anumit!masura, ele
817. J.-N. Robert, BudismuL inJ. Delumeau, op. cit., p. 429. .
818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, vol. III, London, 1921, p.42; J.E.
de Young, Village Life in Modern Thailand, University of California Press,
1955,p.110. ,
India. Religie,ifllosofie
358
corespunddezacordurilordintreceeacesecheama"mareatradit
ie
"
"micatraditie"819.Peplansociologic,mareatradipedesemneaza
culturamariicomunitati,constituitadinmonahi,preop,savanti,
"-"""''<'''-',' predicatori,teologietc:;intimpcemicatradipereprezintacreclint
ele
practieilemieiicomunitati,compusadbp.fArani,muneitori,ana1fabet:i
etc.InThailanda,lafelcaIiiinSriLanka,mareatradipeestechiar
budismultheravadin,iarmicatradipeestereprezentat!decultu1zeilor
decelelalteritwi,credinte ceremoniifolc1orice820.
N .... incareoudlsmwa"r&riasmtOfdeiiiiiia
"religiedestat"sau"religieofieiala",suntcondusedelaiei
nieiodatademonahi.Laiciiconsidemcarolulmonabilornuesteacela
deaocupafuncpiadministrativesaulegislative;viatapolitica,lafel,ca
justitia,nusefundamenteazApenici0 legezisabudista;de-alunguI
istoriei,calugihii nuaufostniciodatajudecatoriaisoeietatii
laice.Altfelspus,nuseimpuneIaicilorabsolutnici0 legecucaracter
religios. nuexistarisculaparipeiunor''republieibudiste",
'uI", - A &1!<'WF
mgen rep 1 OrIS ,,' ,.'
tnacceptiuneatarilorbudiste,"religiedestat"Iii "religie
ofieiala"sugereazadoarcastatuIare0 anumitaresponsabilitatefata
dereligiamajoritatii,careestetotodata religiaistoricalegatade
cutumaacesteitari.Budiidorescindeosebicastatulsaintretmasiturile
arheologice,careconstituielocuriinsemnatedinistoriareligieilor.De
asemenea,eidoresccastatuI sasprijineinstitutiilelor
religioase,oferindu-Ie,pede0parte,un'\iutormateria1,iarpedealta,un
sprijinlegislativ. statuIuiintr-otarabudistA,este,cutitluofieial,
protectorulbudismului.
11.BudismulinOccident
CaIeaspregandireaorientalaafostpregatitadejacumuIt
funpinunnadecatrediferitifilosofiapuseni,careauremmtatIacreclinta
819. Cf. R. Redfield, Peasant Society and Culture, UniversityofChicago
Press,1966,p.72.
Budismul 359
Acestlucruainceput,practic,cuantropoeentrismullui
Descartes panreismullui Spinoza, acaruiontologiesefimdamenteazA
inconceppadespre0 substanuniversala("Deus sive natura"). De
fupt, inv8fAturaoregasim inmonismulhinduist,potrivitcmuia
arexistadoar0 singurarealitate,0 materiespirituala cum
ointalniminmonismuIvedantindinoperaluiSaqkara (cca.780-
cca. 820),incarespiritul materiaseconfundapana1aabsolut,
degenerandfieintr-unpancosmism,fieintr:-tmpanteism,cesepresupun
reciproc.Acesttipdegandireainfluentatfilosofia,inmuIteprivinte,
panainzilelenoastre.lnApusseresimte:frecvent,cumarfiingandirea
luiSchopenhauer, Goethe, R Wagner, EdwardAmoldsauHerman
Hesse, careaumanifestat0 deosebita"disponibilitate"spregandirea
orientala.InAmerica,filosofiaorientalaainceput facasimpta
prezentaincadeprinanii1800,dind din"Noua
Anglie",intrecareRalph Waldo Emerson, prezentauproprialor
versiuneapanteismului.
inceeace budismul,acestas-astrecurat intarile
anumemaiintaisubformauneilegendesaere.Legenda
despre Varlaam loasafnu estenimicaltcevadecatlegendalui
Buddha,transferataintr-ofonna spreOccidentprinPersia,
Siria Bizant;defapt,loasqf(pronunpa sirianaaluibodhisattva) nu
estealtcinevadecitunBuddhadevenit sffint CIe$in,pomenitanualatatin
menologionulBisericii Ortodoxe
PrimulreprezentantdemarcaalbudismuluiinApusafost
filosofulSchopenhauer, cares-aidentificatcubudismulpana. acolo,
incattotdeaunascnaavandinfatA0 statuietibetanaaluiBuddha.Sub
influentaacestuia,R Wagner s-asimpt eIatrasdeidea1urile filosofia
budista. sefacecaregasimmuItemotivecuuncaracterbudistin
Tristan $i lzolda, ca inParsifal. Totlafel,Anatole France afost
unmareadmiratoralluiBuddha
Pe linie,artrebui;menponatisotHengleziThomas W.
Caroline Rhys Davids care,incalitatealordeimportanticercetatori
intemeietori ai pali Text Society, aucontribuitfoarte mult la
820.J.N.Robert,BudismuJ ... , op. cit., p.463. I I
l-
I
360, Jndia.Religie,p--inosofie
budismuluitheravadin;apoi,mediculberlinezPaul
Dahlke, judecatorulmiinchenezGeorg Grimm, bacteriologuldin
HamburgHans Much, traducatorulgenialKarl Eugen Neuman,
aut6iuldanezal-unotr6niane btidiste;Karl Gjellerup ,.-
MultepersonalitAti decultur!,captivatedebudism,s-au
indreptatspreOrient;undes-austabilitfieeamonahiindiferite
mib1!stiribudistedinSriLankasauNepal,cumarfi aceeasub
j
If. 1 _
i
activitateaindiverseuniversita.pbudistedinJaponia,
cumarficazulprofesorilorcatolicigennaniH. Dumoulin sauHugo
M Enomiya-Lassalle, casaamintimdoarcapva.
inmultelocuridinS. U.A.aufostconstruitetemplebudiste.
Aufostinfiinlatediferite"societap"budiste,cumarfiMahabodhi-
Society care, centrulinCalcutta, propuneanudoar
revigorareabudismuluiinIndia,ci raspfuldirealuiintArileapusene.
-Deasemenea,aap!rutBuddhist Society inAnglia, apoisocietatea
. """" .:..:"..._" ..'",., -.. " _' .\o-....... ...:.t...;.1;".;...;.-. :;:."1: ..';'.A:l'...:,'''.',''
Les amis du Bouddhisme dinFranta,fondat!deamericancaConstant
Lounsbery, editfuld 0 revist!proprie-Lapensee bouddhique, iar
inS.U.A.aapmutsoci'etateaFellowshipfollowing Bouddha. Totla
feI,liiLomrra,aapmut0 manastirebudista,iarinBer1in-Fronhauun
,
centropentruexersareaunortehnicidemeditatiebudis!!,acestealuand
maimareamploare,fiindpestetotprezente.tnAnglia Gennania
aufost,deasemenea,organizatec6munitapbudiste,cumarfiaceea
patronatadefiiearenumituluibudologgermanG. Grimm, Maya
Keller-Grimm" numita"Altbuddhistische Gemeinde", careediteaz!
l1irevistaYana. Auaparut l1i comunit!pbudistemahayaniste,cumarfi
Arya Maitreya Mandala, propunes!-lpropov!duiascape
Buddha infiecareom.Dup! cucerireaTibetuluideclitreChina
in1950,incepandmaialesdin1959,multi tibetaniauernigrat
inrarileoccidentale,intrecare membriiierarhieiIamaiste,
acoloactivitaliserioasederaspfuldireainv!taturiibudiste.
I'
BmLIOGRAFIE
Religia indo-european14 indo-iranianii #prearianii
"
Allchin,B.$iR., The Birth ofIndian Civilization, Baltimore- Maryland,1968.
Benveniste,E.,Le vocab"1loire des institutions Indo-europeennes, Paris,1969.
Bosch-Gimpera,P.,Les Indo-Europeens, Paris, 1961.
Cordona,G.(ed.),Indo-European ondIndo-Europeans, Philadelphia,1970.
Durnezil,G.,Zeii suverani oj indo-europenilor, trad.rom.,Bucure$ti,1997.
idem, H eur et Malheur du Gue"ier. Aspects mythiques de lafonct/on guerriere
chez les Indo-Europeens, Paris,1969.
idem, L 'heritage indoeuropeen aRome, Paris, 1952.
idem, Ouranos - Varona. Etude de mythologie comparee indoeuropeenne,
Paris,1934.
idem, Rituels Indoeuropeens aRome, Paris, 1955.
FairservisJr.,W.A.,The Roots ofAncient India, NewYork,1971.
Gokhale,B.G.,Ancient Indio. History andCulture, Bombay- Kalkutta, 1952.
Gordon,D.H.,The pre-historic background ofIndian Culture, Bombay,1958.
Larson,G.I.(ed.),Myth in Indo-European Antiquity, Univ.ofCldifornia
Press,1974.
Ma+kay,E.,Die Induskultur, Leipzig,1938.
Marshall,SirJ. H.,Mohenjo Daro andthe Indus civilization, London, 1931.
Mayrhofer,M.,Die Indo-Arter 1m Alten Vorderasien, Wiesbaden, 1966.
idem, Die Arier im Vorderem Orient- ein Mythos?, Wien,1974.
Mode, H., Indische Fruhkulturen und ihre Beziehungen zum Westen,
Basel,1944.
Piggot,S.,Prehistoric India, Hannondsworth, 1950.
Puhvel,J. (ed.),Myth andLaw among the Indo-Europeans, Univ.ofCali fomia
Press,1970.
SchrOder,L.von,Arische Religion, I-II.Leipzig,1923.
Wheeler,SirM.,The Indus civilization, Cambridge,1968.
Wikander, O. S., Vayu. Texte und Untersuchungen zur indo-iranischen
Religlonsgeschichte, Uppsala,1941.
idem, Der arlsche Mtinnerbund, Lund, 1938.
Zenker,E.V.,Religion undKult der Urarier, Berlin,1935.
f I,
I
362- India. R-etigie i-mosofie Bibliografie' 363
Clvllizat/e cultur4 lndian4
AI-George, S., Liinba Ii gandire in cultura indiana, 1976.
Auboyer, J., Viala cotidiana in India Antica, trod. rom., Bucureti, 1976.
__ pays indianises, Paris, 1968.
idem, introduction aI 'etude de l'art de l'Inde, Roma, 1965.
Aurobindo, Sri, The/oundation o/indian culture, Pondicheny, 1959:
Basham, A. L., A cultural history o/India, Oxford, 1975.
idem, La Civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1976.
Bhose, A., Eminescu # India, 1978.
'" Cdel: J:-M:; Civiliza/ialndusului # enigmele el, trod. rom., 1978.
Dumont, L., La Civilisation indienne et nous, Paris, 1964.
Emerson Sen, G., The story of early indian civilization, Bombay, Calcutta,
Madras, 1964.
Grousset, R., Les civilisations de I 'Orient. L 'Inde, Paris, 1949.
Hitchins, K., Reflexions ofIndia in romanian popular literature. Sixteenth to
eighteens centuries, Bombay, 1971.
Kabir, H., The indian heritage, London, 1960.
Kosambi, D. D., Culture et Civilisation de I'Inde anc/enne, Paris, 1970.
--""""" Majumdar, D. N., Races and cultures o/India, New York, 1973.
B.,A history o/indian culture, Hoshiarpur, 1956.
M., De la Baharata la Gandhi. CMlizalie, istorie i culturii indiana,
Bucureti,1987.
Meile, P., Histoire de l'Inde, Paris, 1951.
Nehru, J., Descoperirea Indiei, trod. rom., Bucureti, 1956.
Panikkar, K. M., Histoire de l'Inde, Paris, 1958.
Panikkar, S., L 'Inde et l'Occident, Paris, - La Haye, 1958.
Ranganathananda, S., The essence o/indian culture, Calcutta, 1965.
Renou, L., La civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1950.
Rou, A., Eminescu et I'indianisme rom antique, Wiesbaden, 1970.
idem! India in romanian culture, New Delhi, 1960.
Sinha, N. K., Bannerjee, A. Ch., Istoria Indiei, trad. rom., Bucureti, 1958.
Tadei, M., Inde, Geneve, 1970.
Religie # fllosofle indiana
Basham, A. L., The Wonder that was India, London, 1962.
Thel!::ultural Heritage o/India, I-V, Kalkutta, 1953 .u.
Dasgupta, S., A History 0/Indian Philosophy, I-V; Cambridge, 1952-1955.
idem, Indian idealism, Cambridge, 1933.
Deleury, G., Les Grands Mythes de l'Inde. Paris,
Dumont, L., Homo hierarchicus,Paris, 1979.
Farquhar, J. N., An outline o/the religiOUS literature 0/India, New Delhi, 1967.
Filliozat, J., Filozojiile Indiei, trad. rom., 1993.
Frauwallner, E., GesChichleder indiSciien Philosoph/e, I-II:s3iZbw:g;i 953-1956.
Frenkian, A. M., Scepticismul grec #jilozojia indiana, Bucureti, 1957.
Glasenapp, H. von, Entwicldungsstu/en des indischen Denkens, Halle, 1940.
idem, Heilige SttJtten Indiens. Die WallJahrtsorte der Hindus, Jainas und
Buddhisten, ihre Legenden und ihr Kultus, MUnchen, 1928.
idem, Die Literaturen Indiens von ihren AnjtJngen his zur Gegenwart,
Stuttgart, 1961. I
idem, Die Philosophie der Inder, Stuttgart, 1974.
idem, Die Religionen Indiens, Stuttgart, 1956.
. Gonda, J. (ed.), A History o/Indian Literature, Wiesbaden, 1973
idem (ed.), Les Religions de I'Inde. I-III, Paris, 1962-1966. reed. 1979.
Grousset, R., Les philosophies indiennes, 111, Paris, 193 1.
Hiriyanna, M., The Essentials ofIndian Philosophy, London, 1960.
Konow, S., Tuxen, P., The religions 0/Indian, Kopenbagen, 1949.
Mahadevan, T. M. P., Invitation to Indian Philosophy, Arnold-Heinemann
Publishers, India, 1974.
Malamoud, Ch., Cuire Ie monde. Rite et pensee dans l'lnde ancienne, Paris, 1989.
Moretta, A., Spiritul Indiei, trad. rom. 1993.
Nakamura, H., Orient 1/ Occident. 0 istorie comparata a /dei/or, trad. rom.,
Bucureti, 1997.
Otto, R., Mistlca orientului mistica occidentului, trad. rom., 1993.
Radhakrishnan, S., Indische Philosophie, I-II, Darmstadt-Baden-Baden-Genf,
1955-1956; Indian Philosophy, I-II, London, 1971.
idem, Eastern Religions and Western Thought, London, 1951.
Raghavan, K., Ghid pentru cultura 1/ spiritualitatea indiana, -
Chiin!u, 1992.
Renou, L., FiIliozat, J., L 'Inde classique, I-II, 1947-1953.
idem, L 'Inde classique. Manuel des etudes indiennes, I-II, Paris, 1985.
Renou, L., L 'Inde/ondamentale, Paris, 1978.
idem, Etudes vediques et panindiennes, Paris, 1959.
idem, Religions 0/Ancient India, London, 1953.
Ruben, W., Geschichte der indischen Philosoph/e, Deutscher Verlag der
Wissenschaften, 1954.
Schweitzer, A., Les grands penseurs de l'Inde, Paris, 1936.
I
364
.-
I
India. Rellgie"iftlosotie.
Strauss,0.,IndischePhilosoph/e,MUnchen, 1925.
Valea,E.,Crqtinismul,;spirltualitateaindian4, 1996.
Zimmer,H.,FilozojiileIndiei,trad.rom.Bucurqti,1997.
_ idem,'Miturl$1slmboluriTn civiliza{iaindiana,trad.rom.Bucureti, 1994.
Religia vedicA ,I post-vedicA
Izvoare
- Al..Qeorge,S;,- FilosojiaindianaTn texte, 1971.
Bercea,R.,CelemaivechiUpanilade, 1993.
Bhattacharyya,N. N., A Glossary of IndianReligious Terms andConcepts,
NewDelhi,1990.
Bodewitz, H. W., The Daily Evening andMorning offering (agnihotra)
acoordingtotheBriihmaQas,Leiden,1976.
Bosquet,J.,PrainaUpani-!Od, Paris,1948.
CO$buc,G.,Antologlesanscrlta,Bucure$ti,1966.
DegrAces-Fahd,A.,LesUpani,faddurenoncement,Paris, 1989.
__ HaJtryJlpa1'li,fad,Paris,1944.
. Lebail,P.,SixUpanishadsMaJeures. Kena, Mundaka,Isha,Aitareya,Prashna,
Paris,1971.
Lesimple,Em.,TailtirlyaUpanijad,Paris,1948.
idem,MliQdiikya Upani-!OdetKlirikadeGau(liiplida,Paris,1944.
Lexikonderastlichen Weisheitslehren. Buddhismus, Hinduismus, Taoismus,
Zen. Bem-MUnchen-Wien,1986.
Maury,J.,MundakaUpani-!Od, Paris,1943.
MiMlcescu,I.,ImneleRig-vedei(ironeleI-X),in:"Convorbiriliterare",LVIII,
decembrie,1972,pp.903-913,LX,mai-aug.,1929,pp.94-97.
Mylius,K.,AltesteindischeDichtungundProsa. VedischeHymnen, Legenden,
Zauberlieder, philosophischeundrltualistischeLehren, Leipzig, 1978.
Panikkar,R,ThevedicExperience.MantramaijarlAnAnthologyoftheVedas,
London,1977.
Postolache,l. L.,Filitti,Ch.,Textealesedinlir/casanscriUi, 1973.
Renou,L.,/Sa-upani-!Od, Paris,1943.
idem,KathaUpanishad,Paris, 1943.
idem,KenaUpanishad,Paris,1943.
idem,Hymnesetprieresdu Veda,Paris,1938.
idem,Hymnesspeculati[sduVeda, Paris,1956.
idem,LesUpanishad,21fascicole,Paris,1943-1976.
Bibliografie' -
365
Silbrun,1.,Aitareya-Upani,fad,Paris,1950.
Silbum,A., SvetiiSvataraUpanijQd,Paris, 1948.
Simenschy,T.,Cultur411jilosojieIndian41ntmeIi studii,I,Bucure$ti,1978.
Varenne,J.(ed.),LeVedtz. PremierlivresacredeI'lnde,I-II,Paris,1967.
idem,Mytheset/egendesextra/tsdesBrahmana,Paris,1967.
V.,Imnurivedice,Bucure$ti,1969.
W(JrterbuchderMythologle. UnterMitarbeitzahlreicherFachgelehrterhrsg.
vonH. W. Haussig,Bd.V,GaiterundMy thendesIndischenSubkontinents,
1 ?84.
Lucriirispeciale
Bhatracharji,S.,TheIndianTheogony,Cambridge,1970.
Bhawe,S.S.,TheSoma-hymnsoftheRig-veda,111,Baroda,1957-1960.
Biardeau,M.,Malamoud,Ch.,LeSacrificedansI'Indeancienne,Paris, 1976.
Blair,Ch.Y.,HeatintheRigVedaandAtharvaVeda,NewHaven,1961.
Bodewitz, H. W. (Hrsg.), Brlihmanas. Jaiminlyabrlihmaqa, I, 1-65. 1ransl.
andcomm. withastudy:AgnihotraandPriiQiignihotra,Leiden, 1973.
Buitenen,J.A.B.van,Pravargya,anancientIndianiconicritual, Poona,1968.
Caland,W" Henry,V.,L'Agnistoma,I-II,Paris,1906-1907.
Dandekar, R. N., Srautako$a: Encyclopedia ofVedic Sacrificial Ritual,
Poona,1962.
, '!
Deussen,P.,FilosojiaUpani$adelor,trad.rom.,Bucure$ti, 1994.
Dowson, J., A cassical dictionary ofHindu mythology andreligion,
London, 1957.
Dumont, P. E., L'Asvamedha. Description du sacrificesolenneldu cheval
dansIecultevedique,Paris,1927.
Gonda, J.,DieReligionenIndiens.BdI: VedaundalterHinduismus,Stuttgart,
1960. Lesreligionsdel'Inde,'I, Vedismeethindouismeancien,Paris,1962.
idem,ThevisionoftheVedicpoets,LaHaye,1965.
idem,Loka: WorldandheavenintheVeda,Amsterdam, 1966.
idem,FourStudiesinthelanguageoftheVeda, LaHaye, 1959.
idem, ChangeandcontinuityinIndianReligion, LaHaye, 1965.
idem,AncientIndianKingshipfromthereligiouspointoJview,Leiden, 1966.
idem,NotesonBrahman,Utrecht,1950.
Heesterrnan,J.C., Theancientindianroyalconsecration,DenHaag, 1957.
Heiler,Fr.,DieMystikindenUpanishaden,MUnchen- Neubiberg, 1925.
Hillebrand!,AI.,AusBrlihmaQasundUpanl$CIden,Dusseldorf- KGln, 1973,
idem,VedischeMythologie,HI,Hildesheim,1965.
366 367 India. ReHgie"i-filosofie
Horsch, P., Die vedische Gatha - undSloka - Literatur, Bem, 1966.
Kapani, L., La notion de samskiira dans l'Inde brahmanique et bouddhique,
III, Paris, 1992-1993.
Keith, A. B., The Religion and Philosophy ofthe Veda and Upanishads, III,
Cambridge, 1925.
KOhler, H. W., SraddhO - in der vedischen und altbuddhistischen Literatur,
Wiesbaden, 1973.
Levi, S., La doctrine du sacrifice dans les BrahmaQas, Paris, 1966.
Ujlmmel, H., DiealtenArier. VonArtundAdelihrerGlitter, FrankfurtaM., 1935.
Mcdonell, A. A., The Vedic Mythology, Varanasi, 1971.-- I
Mehta, P. D., Early Indian religious thought, London, 1956. I I
Mukhopadhyaya, G., Studies in the UpaniiOds, Kalkutta, 1960.
O'Flaherty, W. D., Asceticism and Eroticism in the Mythology ofSiva,
Oxford, 1973.
Oldenberg, H., Vorwissenschaflliche Wissenschschajl. Die Weltanschauung
der BrahmaQa Texte, GOttingen, 1914.
idem, Die Religion des Veda, Darmstadt, 1970.
Otto, R., Gottheit und Gotthe/ten der Arier, Giessen, 1932.
Potdar, K. R., Sacrifice in the Rig-Veda, Bombay, 1953.
Ranade, R. D., A Constructive Survey ofUpanishadic Philosophy, Poons, 1926.
Ruben, W., Die Philosophen der Upanishaden, Bern, 1947.
Schmidt, H.-P., Brahaspati und Indra. Untersuchungen zur vedischen
Myth%gie und Kulturgeschlchte, Wiesbaden,' 1968.
Shende, N. J., The religion andphilosophy ofthe Arharva-Veda, Poons, 1952.
Sinclair-Stevenson, M. S., Les Rites des deux-fois-nes, Paris, 1982.
Varenne, J., La MahO NariiyaQa UpaniiOd, I-II, Paris, 1960. I
Wasson, R. G., Soma, Divine Mushroom ofimmortality, New York, 1968.
Hinduismul
Izvoare
AI-George, S., Bhagavat-Gila, trad., Infonnatia, 1994.
idem, Sa.Q1khya-Karikii. Trad. din limba sanscritA, comentariu note explicative,
Cll 0 prezentare de S. Dasgupta, Informatia, Bucureliti, 1993.
Baconsky, A. E., Mahabharata. Arderea zmeilor, Ed. pentru literatur!
universala, 1964.
Dimmitt, C.lii Buitenen,J. A. B. van, Classical Hindu Mythology. A Reader in
the Sanskrit PuraQas, trad., Temple University Press, Philadelphia, 1978.
Bihliografte-' -.-"
Demetrian, S., Valmiki, Ramayana, III, dup! in lb. englezA de C.
R:ajagopalachari, Ed. pentru literature, 1968.
Esnoul, A.M. (ed.), L 'hindouisme. Textes et traditions sacres, Fayard-Deno!I,
Paris, 1972. ..... .. .....
Kabir, Au cabaret de I 1956.
Larion-Postolache, 1., Filitti Ch., Mahabharata. Legenda lui Nala li afrumoasei
Damayanti, Ed. Albatros, 1975. -"
MiM.lcescu, 1., Manava-Dharma-ShOstra sau Cartea Legi/ lui Manu, trad.,
Cugetarea, 1944.
Macauliffe; M. A:; Selectiiirls!riiiinhe"scrcred'writiiigs--of thit .Sikhs,
London, 1960.
Patafijali, Yoga-Siitra, trad. din lb. sanskrit! de C. Fagetean. comentariu de Gh.
Jury, Informatia, 1993.
Roy, P. C., Mahabharata, trad., vol. I-XII. Calcutta, f.a.
Shastri, H. P., The Ramayana ofValmiki, trad., I-Ill, Shanti Sadan, London, 1959.
Simenschy, Th., Panciatantra (Cele cinci cdr!i ale inlelepciunii), Ed. pentru
literaturlt, 1963.
Tagore, R., Underhill, E., One hundred poems ofKablr, trad., London, 1961.
Trumpp, E., TheAdi Granth or the holy scriptures of the Sikhs, trad.,
London, 1974. . ".' , .' "
[Vivekananda, S.], The complete works ofSwami Vivekananda, I-VIII,
Calcutta, 1957.
idem, The life of Swami Vivekananda by Eastern and Western disciples,
Calcutta, 1955.
Wilson, H.H., Vishnu Purana. A Sistem ofHindu Mythology and Tradition,
trad., Punthi Pustak, Calcutta, 1961.
Lucriiri de specialitate I
Alsdorf, L., Beitrage zur Geschichte von und Rinderverehrong
in Indien, Wiesbaden, 1962.
Altekar, S., The Position ofWomen in Ancient India, Varanasi, 1956.
Andrews, Ch. F. (Hrsg.), Mahatma Gandhi: Mein Leben, Leipzig, 1930.
Archer, J. C., The Sikhs in relation to Hindus, Moslems, Christians and
Ahmadiyyas. A Study in comparative religion, Princeton, 1946.
Antoine, R., Rama and the Bards. Epic memory in the Ramiiyana, Calcutta, 1975.
Aurobindo, Sri, FlammerrwQrte. Pondicherry, 1953.
idem, Thefoundations ofIndian culture, Pondicherry, 1959.
idem, The ideal ofhuman unity, Pondicherry, 1950.
368
India. Religie,fi filosofie
idem.Derintegrale Yoga. MiteinemEssay "Zum VersttJndnis des Werkes"
undeinerBib/iogr.vonOttoWolff,Hamburg,1974.
idem,DasglJnlicheLeben,I-nI.01adenbach.1974.
idem,DieSynthesedesYoga,Gladenbach,1972.
Bhagwan,D.,Krishna- aStudyintheTheoryofAvataras.Bombay,1962.
Bhandarkar, R. G., Vaisnavism, Saivism andMinor religious Systems,
Varanasi, 1965.
Bhatt, G. P., The Epistemology ofthe BhattaSchool ofPilrva-Mimarnsa,
Benares,1954.
Bhattacharya,T. TheCultofBrahma,Calcutta,1956.
Biardeau, M., Hinduismul. Antropologia unel clvj/izalii, trad. rom.,
1996.
BougIe,C.,EssaissurIeregimedescastes,Paris,1969.
Bouquet,A.C.,Hinduism,NewYork,1962.
Brunton,P.,PhilosophiederWahrheit- tieftterGrunddesYoga,ZOrich, 1951.
idem,Yogis- verborgeneWeisheitIndiens,Hamburg,1950.
Bulcke,C.,TheTheismo/Nyaya-Vaifeshika,Calcutta,1947.
Chakravarty, Ch., The Tantras. Studies on theirreligion andliterature,
Calcutta,1963.
Chand,T.,Influence0/IslamonIndianCulture,Allahabad,1954.
Chatterjee,S.,TheNyayaTheoryo/Knowledge,Calcutta,1950.
Chattopadyaya, S., The Evolution 0/Theistic Sects in the Ancient India,
Calcutta,1963.
Coomaraswami,A.K.,Hinduism budism,trad.rom., 1997.
Coster,G.,YogaundTie/enpsychologie, 1954.
Cuttat,J.A.,AsiatischeGottheit- ChristlicherGott,Einsiedeln, 1971.
Danielou,A., Yoga. The Methodo/Re-Integration,London, 1954.
Dasgupta,S.N.,HinduMysticism,NewYork, 1959.
Datta,A.K.,Bhaktiyoga,Bombay,1959.
De,S.K., TheEarlyHistoryofthe Vai$QavaFaithandMovementinBengal,
Calcutta,1961.
Desjardins,A., Yogaetspiritua/ite.L'Hindouismeetnous,Paris-Geneve,f.B.
Dhavamony,M., Loveo/GodaccordingtoSaNaSiddhanta,Oxford, 1971.
Dumezil,G.,MytheetEpopee,I-II.Paris,1968-1971.
Dumont,L.,Homohierarchicus. SsaisurIesystemedescastes.Paris,1966.
Eidlitz,W.,Krishna-Caitanya.SeinLebenundseineLehre,Stockholm,1968.
Eliade,M., Yoga. Nemurire libertate,trad.rom., 1993.
idem, Yoga- problematicajilozojieiindiene, 1991.
,-,-.
369
idem,Pataf!jali#Yoga,tract.rom., 1992. ,
Eliot,Sir Ch.,HinduismandBuddhism,I-III,London,1957.
Esnoul,A.MM.,RamanujaetlaMystiquevishnouite,Paris,1964.
Gambhirananda, S., History 0/the Ramakrishna Math and Mission,
I I,
Calcutta, 1957.
Gathier,E.,LapenseeHindoue,Paris,1960.
Ghurye,G.S.,CasteandClassinIndia,Bombay,1957."
GJasenapp, H. von, DerHinduismus. ReligionundGesel/Schaj'timheutigen
Indien, "'-' '.' - ,
idem,Indische von"Textenindt BcCI:'Glaube
undWeisheitderHindus,Baden-Baden,1958.
idem,Madhva'sPhilosophiedesVishnu-G/aubens,Bonn,Leipzig,1923.
idem,DerStufenwegzumGtJlllichen.ShankarasPhilosophiederAlI-Einheit,
Baden-Baden,1948.
Gonda,J" AspectsofearlyVisnuism,Utrecht,1954.
idem,DieReligionenIndiens,Bd.II, Der jiingereHinduismus,Stuttgart, 1963.
idem, VisnuismandSiva/sm.Acomparison,London,1970.
Guenon,R.,Omul devenireasadup(iVedanta,trad.rom., 1995.
Hauer,J.W.,DerYogaalsHeilsweg,Stuttgart; ',"
Heiler, Fr., Christlicher Glaube undindiscnes Geistesleben. Rabindranaih
Tagore, Mahatma Gandhi, Brahmabandhav Upadhyaya, Sadhu Sundar
Singh. MOnchen, 1926.
idem,DieMissiondesChristenturnsinIndien,Gotha, 1931.
Herbert;J.,WegezumHinduismus,Olten,1951.
idem,SpiritualiteHindoue, Paris, 1947.
Hopkins,Ed.W.,EpicMythology,Delhi,1947.
Herrenschmidt,0.,Lesmei//eursdieuxsonthindous,Lausanne,1989.
Hohenberger,A.,Ramanuja.EinPhilosophindischerGonesmystik,Bonn,1960.
Hunashal,S.M., The Vii'aSaNaSocialPhilosophy,Raichur,1957.
Hutton,J.H.,LesCastesdeI'lnde,Paris,1949.
Jaffrelot,Ch.,LesNationalisteshindous,Paris,1993.
Kakar,S.,Moksha, Iemondeinterieur.En/anceetsocieteenInde,Paris,1985.
Karanjia,K.M.,TheMindofNehru,London,1960.
Keay,F.E.,Kabirandhis/ollowers,London, 1931.
Keith,A.B.,TheSii.rpkhyaSystem,Calcutta,1949.
Klostermaier,K.,ASurveyo/Hlnduism,NewYork,1989.
idem,Hinduismus,K6ln,1965.
I I
Kriimer,A.,ChristusundChristentumimDenkendesmodernenHindismus,
Bonn,1958.
India.Religie,pUlosoire
BibUografie 371
Krishnananda,S., Yoga - meditatiaIi Japa Sadhana. trad.rom., 1992. Patti.G.,Der Siimaviiya im Nyiiyii-Vaiieshika-System. Rorna., 1955.
Lacombe,0.,La doctrine morale et meta physique de Riimiinouja, Paris, 1938. Pereira.J.Hindu Theology. A reader, NewYork.1976.
idem, L 'Absolu selon Ie Vedanta. Les notions de Brahman et d'Atman dans Queguiner;M.,Introduction aI 'Hlndouisme. Expose critique, Paris,1958.
les systemes de et de Ramanoudja. Paris, 1966.. ... , ......... . Die febensansp/!'!fJ!!!,g qer,Hindu, Baden-Baden,1961.
Lauenstein,D.,Das Erwachen de'" Gottesmystik in lndien. Die Entwlck/ung idem. The Brahma Siitra, the philosophy ofspiritual life, London, 1960.
des Bhakti-Begriffes innerhalb der tilteren religiosen Vorstellungen der Rajagopalachari,B.C. Hinduism: Doctrine and Way ofLife. Bombay,1959.
Inder, MUnchen, 1943. .Ramaswami (Aiyar), C. P., Fundamentals of Hindu Faith and Culture,
LeSaux,H.,Sagesse hindoue, mystique chrtJlienne. Paris,1965. Madras, 1959. I
Lemaitre,S.,Der Hinduismus, Ashaffenburg,1958. Renou,L.,L 'Hindouisme. Paris,195L
Macauliffe.M.A.(ed.),The Sikh Religion, Symposium.Calcutta,1958. --.-- .. Rolland;R:;DilSLebeffdes Ramakrishna; ZUrich-Leipzig,1931.
Maitra, S. K., The meeting of the Easl and the West in Sri Aurobindo's idem. Das Leben des Vivekananda, ZUrich, 1965.
philosophy, Pondicberry, 1956, Sadinand,B.,Studies in Nyaya-VaiJeshika MetaphysiCS, Poona, 1947.
Martin-Dubost.P"Cankara et Ie Vediinta, Paris. 1973. Sakare.M.R.,History and Philosophy ofthe LiQgiiyata Religion. Belgaum,1942.
Mathur,J.C.,Drama in Rural India, Bombay, 1964. Sankalia,H. D.Ramayana Myth or Reality, NewDelhi, 1973.
McLeod,W.H. The Sikhs. History, religion and society, NewYork. 1989. I I Sanna,D.S.,What is Hinduism? , Madras, 1941.
Michael,T.Cleft pour Ie Yoga, Paris,1975. Schrader,Fr.0.,Der Hinduismus, TUbingen.1930.
Morgan,K. W., The Religion ofthe Hindus, NewYork. 1953. Siauve.S . La doctrine de Miidhva, Dvaita-Vediinta, Pondicberry, 1968.
MUller,Fr.M.,Ramakrishna. His lifo and sayings, Calcutta, 1951. Singer,M. (ed.),Krishna: Myths, Rites andAttitudes, Honolulu, 1966.
idem, The Six Systems ofIndian Philosophy, Varanasi. 1962. . - Singh,K.;The Sikhs, London, ....
Nikhilananda,S.,Essence ofHinduism, Boston,1948. .Singh,S:, Varanasi,1958.
idem, Der Hinduismus. Seine Bedeutung fur die Befreiung des Geistes, Srillth,B.L.(ed.),Hinduism. New essays in the history ofreligions, Leiden,1976.
Berlin,1960. idem, Religion and social conflict in South Asia, Leiden, 1976.
O'Flaherty,W.D., Derret,J. D. M. (ed.), The Concept ofMythology ofSiva, Srinivas,M.N.,India's Villages, Bombay, 1963.
London,1973. idem, Caste in Modern India and other Essays, 1966.
O'Flaherty, W. D., The origins ofEvil in Hindu Mythology, Los Angeles, Tagore,R.,Die Religion des Menschen, FreiburgI. Br., 1962.
London, 1976. Thomas,C.,L 'ashram de I 'amour. Legandhisme et I'/mag/naire, Paris, 1979.
Otto, R.,Rabindranaths Tagores Bekenntnis, Tflbingen, 1931. Tondriau,J.,Duyogaaufakirisme, Bruxelles,1960.
OwenCole,W.,Sambhi,P.S.,TheSikhs. Their Religious Beliifs andPractidBf, Venkatarama,M.K.,Advaita Verianta, Bombay,1964.
London, 1978. Vivekananda,S.,Bhakti-Yoga, trad.rom.,Bucureilti, 1993.
Pandey, R. B., Hindu saq:JSkiiras. A socio-religious study of the Hindu Wilson,H. H.,Religious Sects ofthe Hindus, Calcutta, 1958.
sacraments, Delhi,1969. Wintemitz, M., Rabindranath Tagore. Religion und Weltanschauung des
Panikkar,R., The unknown Christ ofHinduism, London, 1964. Dichters, Prag, 1936.
idem, Kerygma und Indien. Zur hei/sgeschichtlichen Problematik der Wolff,0. Indiens Beitrag zum neuen Menschenbild Ramakrishna, Gandhi,
chris/lichen Begegnung mit lndien, Hamburg, 1967. Srj Aurobindo, Hamburg, 1957. .
idem,Kultmysterium im Hinduismus undChristentum. Freiburgi. Br, 1964. Zacharias,H.C.E.,Renascent India. From Rammohan Roy to Mahatma Gandhi,
idem, Hinduism and the Mqdern Cross Roads, 1956. London, 1933.
idem, Hindu Society at Cross Roads, Bombay. 1956. Zaehner,R. Ch. Der Hinduismus, MUnchen, 1964.
Paranjoti,V.,Saiva Siddhanta, London, 1954. ' . .
372
373
._..1 , .
f:
India. ReUgie
Jainismul
lzvoare
Schubring.W.,DieJainas,TUbingen, 1972
idem, Worte Mahiivlras. Krit. Obers. aus dem KanonderJaina, Gl5ttingen-
Leipzig,1926.
idem,DreiChedasmrasdesJaina-Kanons,Hamburg.1966.
Wintemitz,M.,GeschichtederindischenLiteratur,Bd.2,2,DieHeiligenTexte
derJainas,Leipzig,1920.
Lueriiride special/tate
Alsdorf,L.,LesetudesJaina:etatpresentettachesfutures, Paris,1965.
Basham,A.L.,HistoryanddoctrinesoftheAjivikas,London, 1951.
Camat,C.,LesexpiationsdansIerituelanciendesreligieuxJaina,Paris, 1965.
idem,Lacosmologiejafna,Paris,1981.
Galsenapp, H. von, Der Jainismus. Ejne indische Erlosungsreligion,
Hildesheim,1964.
Guerinot, A. A., La religion Jaina, histoire, doctrine, culte, coutumes,
institutions,Paris, 1926.
Jain,M.U.K.,Jainasectsandschools,Delhi,1975.
Kirfel,W.,SymbolikdesHinduismusundJainismus,Stuttgart,1974.
Mahias, M.-C.,Delivranceetconvivialite. LesystemeculinairedesJai'na de
Delhi,Paris,1985.
Mehta,M.L.,JainaPhilosophy.Varanasi,1971.
Schubring,W.,DieLehrederJainas,Berlin-Leipzig,1935.
idem,TheDoctrineoftheJainas,Delhi,1962.
Shanta, N., La Voiejai'na: histoire, spiritualite, viedes ascetespelerins de
l'lnde,Paris,1985.
Williams, R. H. B., Jaina Yoga. A Survey ofthe medievalSravakiiciiras,
London,1962.
V. Budismul
Lexieoane- dietionare- antologii
Beyer, St., The Buddhiste Experience. Sources and Interpretation,
Encino, 1974. .
Bhattacharyya,N.N., TheGlossmyofIndianReligionsTermsandConcepts,
Paul Press, New Delhi, 1990.
Bibllografie'..
Buddhistisches Worterbuch. KurzgefsssUls H811d.buch der buddbiStischet1
Lehren undBegrit1i: in alphabetischer Anordnung Von Nyanatijoka,
VerI. Christiani, Konstanz, 1952.
E., BuddhistTexts Through theAges. Tnmsl :firJm originalPali,
Sanskrit. Chinese, Tibetan, Japanese andApabhramsa, Oxford, 1954.
DosLexikondesBuddhismus. Grundbegr:iffeunciLehrsysteme,Plu1osophie
- -und'meditative Praxis, Literatur undKunst, Meister und Schulen,
Geschichte, Entwick/ungundAusdrocksformen VOJ1 ihrenAnfingenbis
, heute, Barth Verlag. Bern
TiTineset'C;;;;c;ptes.'PrefacedeD.Ikeda.Ed.
du Rocher, Paris, 1991. ,
Glasenapp, H. von (Hrsg.), DerPfiId zurErleuchtung. Grondtexte der
buddhistischen HeilsJehn:, DUsseldorf 1974.
Grimes, J. Dic/ionarde filosofie indianA, trad.rom., Cuvmt inainte de R.
Bercea, Humanitas. 1999.
Gronbold, G., Der buddhistische Kanon. Eine BibIipgraphie,
Wiesbaden, 1984. I
Lexikonderost/icheJ1 WeisheilslehreJ1.Buddhismus,Hinduismus, TtJ,oismus,
,.,:c.."Zen;BarthVerlag; Bem- 1986:"''''''''''
Malasekera,G.P.,DictionmyofPfiliProperNames, I-II,London. 1937-1938.
Nakamura, H., Indian Buddhism - A Surveywith BibliographicalNotes,
MotHal Banarsidass, Dehli, 1987.
,
RhysDavids, T.W. and Stedte, W., ThePfiJj TextSociety'sPfili- English
Dictionary, London, 1921-1925.
lzvoare primare
Texte hlnayll.niste
Dahlke,P. Buddha.DieLehredesErhabenen. Ausw. ausdemPali-Kanon,
MUnchen,' 1966.
Geiger. W. Die in Groppen geordnete Sammlung aus
demPfili-Kanon Uhem., I-II, MUnchen, 1925-1930
Milinda-Paiihasau!ntrbarileregeluiMilinda,trad.rom.,Institutul European
1993.
Narada, Th., The Dhammapiida, London, 1954.
Neumann, K.E., Die Reden des Gomma BUddhas. Aus der Mittleren
Ssmmlung-Majjhimanikaya desPali-Kanona, ZOrich-Wien. 1956.
Idem, Dieletzten Tage Gommo Buddha's. Mshiipsrinibbiiana-suttam des
Znrich, 1956
374'
India. Religie--i;-filosofie Bibliografie ., 37:
Idem, Die Lieder dt:r Monche und Nonne1j Gottuna Buddho's. Aus den Rahder, 1., DaSabhfimika - slitra et BodhisattvabJllimi, Paris, 1962.
Theragfitha und TherfgfitM Ubers., ZUrich, 1956. SaddhannapuQQarikasiitra. Le lotus de la bonne oi, Paris, 1973.
Idem, Die Reden Gotamo Buddho's sus der Ii.ngeren Sammlung Santideva, DerEintritt in den Wandel dt:r Erleuchtung (Bodhi-caryavatllra,
I-I!!, . __.,. "'.' .. .__".,,_, Osnabrllck, 1970. .
Nyanaponika, Geistestraining durch AchtsamkeIt. DIe buddhIstIsche Idem, Sikbii-samuccaya. A comptmdium ofBuddhist Doctrine, London, 1957
Satipafthiina-Methode, Christiani, Konstanz, 1970 Vajracct:dikii Prajfiipiiramitll, Roma, 1957.
Nyanatiloka, Das Won dt:S Buddha. Eine systematische 0bers. der Lehre ' Vimalakirti, L 'einsegnement de Vimalakirti, Louvain-Leuven. 1962.
des Buddha in seinen eigenen Wonen. Aussgew., Ubers. und ed. von Waldschmidt, E., Das Mahiipa.r:inirvaJ)asiitm, I-ill, Berlin, 1950-1951.
Ny.anatiloka, Christiani, Konstanz, 1978. . Wintemitz, M., DerMahayaos' - Buddhismus. Nach Sanskrit- um
Idem, Dt:r WegzurErlosung. In doo Wontm dt:rbuddhistischen '''Pl11kn'ttexfen, TObingen, 1930.
Aussgew., obers. und erl., in Buddhistische Handbibliothek, Bd. 8,
Konstanz, 1958.
Literaturii seculldarii hinayll.llistii Ii mahll.yll.nistii
Idem, Die Reden des Buddha aus dem Anguttara-Nikaya. Aus dem PaIi zum
Achimescu, N., Budism i cretinism. ConsideraJii privind desavarfirel.
I ersten Male Obers. und ed., I-IV, MOnchen, 1922-1924.
omului, Junimea, 1999.
Oldpnberg, H., Vinaya Texts. Transl. fiom the Piili, 1956. . .
Antes, P., Uhde, B., Das ftmseits der andcren. Erlosuog im Hinduismus,
Rbys Davids, T.W., The Yo,Biivacara's Manual of IndIan MysticIsm as
Buddhiasmus und Islam, Stuttgart, KBW VerI., 1972.
Practised by Buddhists, London, 1981.
Aronson, H.B., Love linil Sympathy of Theravada Budiibism, Delhi, 1980,
Schmidt, K., Buddhas Reden, Berlin, 1978.
Bancroft, A., Religionen des Ostens. Wege geisliger Erlosung, Obertr. aus
SeidenstUker, K., ltivuttaka, Leipzig, 1922
Eng!. v. L. Hemmer u. G. Remscheid, ZUrich, Theseus VerI., 1976.
Idem, Udiina, Ausgsburg, 1920
Bareau, A. L 'Absolu en philosophie bouddique. Evolution de la notion
Wintemitz, M., Der Altert: Buddhismus. Nach Texttm des Tipitaks Ubers.,
d'as8Jl1sJq-fa, Paris, 1951.
TUbingen, 1929
Bareau, A., Les sectes bouddhiques du Petit Vdhicule, Saigon, Ecole
franaise d'extreme Orient, 1955.
Texte mahllyllniste Bareau, A., Die rt:ligionen lndiens, m. Buddhismus-fainismus-Primitiwolker,
The A wakening of Fa.ith in the Mahayana doctrine,
in Schroder, C.M. (Hrsg.), Die Re/igionen der Mtmschheit, 13, Stuttgart,
(Sraddhotpijdaiastra), London, 1961 Kohlhamrner, 1964.
Borsig, M. von, Slitra von der Lotosblume dt:S wunderbaren Gesetzes,
Bareau, A., Le bouddhisme inditm, in: J. Gonda, Lt:S Religions de nnde,
Hildesheim, 1987 III, Paris, Payot, i966.
Conze, E., 1m Zeichen Buddhas. Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeleitet
Bareau, A., Gombrich, R., The World ofBuddhism, London, 1984.
von E. Conze, E.,. Unter Mitarbeiten von LB. Homer, D. Snt:llgrove. A.
Bechert, H., Buddhismus, Staat und Gesellschaft in den Liindem deJ
Waley, Frankfurt a. M., Hamburg, 1957
Them vada-Buddhismus., 1. Frankfurt a.M. - Berlin, Metzinger, 1966.
Idem, The Prajiiiiparamitll Literature., Tokyo, 1978. Boyd, l.W., Satan and Miira. Christian and Buddhist Symbols of Evil,
Cowell, E.B., MUller, Fr.M., Takakusu, J., Buddhist Mahayana Texts,
Leiden, Brill, 1975.
Delhi, 1965. Bugault, G., La Notion de 'prajiia" ou de sapience selon It:s perspectiveJ
j I
Jones, J,J., The Mahiivsstu. I-III, London, 1949-1956. du Paris, 1968.
Lalita Vistara, Leben und Lehre dt:S 9aA:ya, Halle, 1902-1908.
Carrithers, M., Buddha, trad.rom, Humanitas, 1996.
The Lankavafara-SIitTa, trans!. by D.T. Suzuki, London, 1957.
Casey, D., Aspects of the Slinyatii-Absolute of Nagiujuna of SeconG
Muralt, R. von (Hrsg.), Tripitaka. Meditstionssutras des Mahayana -
pentury A.D. Andhra, HalVard Univ., Cambridge/Mass., 1960.
Buddhismus, ZUrich, 1973
377
India. Religie,i,idosofle 376'
Bibllografie
Conze, E., BuddhistMeditation, London, 1956. Idem, Theravada Buddhism: A SocialHistory,from AncientBb8J"8s to
Conze,E.,Buddhist ThoushtinIndia. 1"1zrecPhasesofBuddhist PhJ1osophy, Modem Colombo, London, 1988.
London, 1962. Govinda, L.A., Buddhistische ReOexionel1. Ober die Bedeutung des
Coomaraswamy, A.K., Buddhsandthe GospelofBuddhis1J1,,}:i!.ew,Y()rk, Buddhismus fllr den Westen, Frankfurta.M., 1990.
Books, 1964. Greschat, H.J., Die Religion der Buddhisten, MUnche'n-Basel, E.
Dayal, H., The Boddhisttavs Doctrine in Buddhist Sanskrit Literature, Reinhardt, 1980.
Delhi Banarsidass, 1970. Grimm, G., Das GlUck- DieBotschaDdesBuddho ''desausdem Triumen
De Silva, L.A., The Problem ofthe Selfin Buddhism andChristianity, 4. Aufl., brsg von M. Keller _ Grimm und M. Hoppel,
Foreword by J. Hick, London-Basingstoke, Macmillan, 1979. 'MUnchen,
Dblravamasa,V.-R:;DaSmeditativeLf:bt:rEiiineuer'Weg"Zum G., DieBotschaDdesBuddha. DerSchlasselzurUnsterblichkeit,
Wien, Octopus VerL, 1977. . eIW. Neuaufl., PfuUingenn-WUrtt, BaumVerI., 1953.
Dumoulin,H., BegegnungmitdemBuddhismus.EineEintlJ.hnmg. Oberarb. Grimm, G., Die Lehre des Buddho. Die Religion der VemunD undder
Ausgabe, Freiburg I. Br., 1991. Meditation, hrsg., v'l M. Keller - Grimm und M. Hoppe, Baden-Baden,
Dutt, S., BralyBuddhistmonschism, Bombay, 1960. Holle, 1957.
Dutt, N., Aspects ofMsMyana Buddhism, London, 1977. Gunaratana,M.H., TheJhiinasinTheravadaBuddhistMeditation, Buddhist
Eber, J., Parinirvll.1,1a: Untersuchungen zurikonographischerEntwickiung Publication Society, Kandy, 1988.
von den indischen An.f1ingen bisnach China, Diss., Wflrzburg, 1978. GUnther, H., Philosophyand Psychologyin the Abhidharmas, Luknow:
Eimer, H., Skizzen desErliisungswegesin buddhistischenBegriffsrt:ihen: Buddha Vihara, 1957.
eine Untersuchung, Bonn, GUnther, H., DerBuddha undseine Lehre nach der Obt:rlieft:rung der
Foucher, A., La vie de Buddha d'apr6s les tcxtes etles monuments de Theravfidins, ZUrich, Rascher, 1956.
l'Inde, Paris, Payot, 1949. Hecker, H., Das buddhistische NirviiQs. Mit einer Stellen!ese sus Piili..
Evers, H.D., Monks, Pn'ests andPeasants, Leiden, 1972. Texten, Hamburg, 1971.
Frauwallner, E., DiePhilosophie desBuddhismus, Berlin, 1956. Heiler, Fr., Die buddhistische Verse:akung. Eine rt:ligionsgeschichtliche
Gardet,L.,Lacombe,0.,1-'t:xpenenceduSOL Etudedemystiquecomparee, Untersuchung, MUnchen, 1918.
Paris, Desc1ee deBrouwer, 1981. Hoppenworth, K., Der Buddhismus. Information J1i.r Christen zur
Getty: A., The Gods ofNorthen Buddhism, Rutland, 1962. AuseinandersetzungmitdemBuddhismus.HandbuchmitQuellentexten,
Glasenapp, H. von, Buddha. Geschichte undLegende, ZUrich, VerI. der Wannweil, VerI. Wort im Bild, 1977. .
Arche, 1950. HPmer, I.B., TheEarlyBuddistTheoryofManPerfected A Studyofthe
Idem, Entwicldungsstuft:n des indischen Untersuchungen uber Araba!, London, WilliamsINorgate, 1936.
die Philosophie derBrahmanen undBuddhisten, Halle, 1940. Ikeda, D., TheLivingBuddha - An interpretativeBiography, New York,1
Idem, Vedanta llnd Buddhismus, Mainz-Wiesbaden, 1950. Tokyo, 1976.
Idem, Die WeisheitdesBuddha, Baden-Baden, 1946. Kalu, R., DJe Grundlagen der buddhistischen Meditation, Ubers. aus dem
Idem, Buddhism: A Non-Theistic Religion, London, 1966. Engl., v.O. KornmUller, Wien, OctopusVerl., 1977.
Goldstein, J., Kornfield, J., Einsicht durr;h Meditation. DieAchtsamkeit Karwath,W., Erliisunghierundjetzt;eineEinfllhrungindenBuddhis111US,
desHerzens-BuddhistischeEinsichts.. MeditationfllrwcstlicheMenschen. Wien, Octopus Veri., 1977
Mit einemVOIWort des DalaiLama, Bern ScherzVerI., 1989. King, L.W., BuddhismandChristianity. SomeBridgesof Understanding,
Gokhale, B.G., Buddhism andASoka, Baroda, 1948. London, AllenlUnwin, 1963.
Gombrich, R.F., PerceptandPractice: TraditionalBuddhismin theRural Kirfeld, W., Symbolikdes Buddhismus, Stuttgart, 1959.
Highlands ofCeylon, Oxford, 1971.
India.Religie'jililosofie 378
Kohler, H.W.,Srsddha - indervedischen undaltbuddhistischenLiteratur,
Wiesbaden, 1973.
KrUger, E. DerBuddhismusimLichtederChristusojfenbarung, Stursberg
"'='" Weltri!lig{oitei, III,
MOOchen, 1990.
Ladner, M., Wirchlikeit undErlosung. Eine Welt undInschau im Geiste
des Buddha, Konstanz, Christiani, 1925.
Lamotte, :a, Histoire du Buddhisme indien des origines d ['ere Saka,
1958:-'" .. w.__ "'-- ---
La ValleePoussin,L. de, Nirvlll)a, Paris, 1925
La Vallee Poussin, L. de, Le dogme et la philosophie du Bouddhisme,
Paris,Beauchesne, 1930.
Ling, T.O., Buddhism and the Mythology ofEvil. A Study in Theravada
Buddhism, London, 1962.
Loundberry, G.C., Buddhist Meditation in the Southern School,
London, 1950.
Lubac, H. de,Aspectsdu Bouddhisme, Paris, Ed. duSeuil, 1951.
Lubac, H.de, Lo, recontreduBouddhisme de [,Occident, Paris, 1952.
Mangoldt, U'. voil: Christeniumund Buddhismus. Verwandtes und
Unterscheidendes, MOOchen-Planegg, BarthVer!., 1959.
Mangoldt, U. von, Buddha liichelt - Maria weint. Die zwei Weisim des
Heils, Miinchen-Planegg, BarthVerl., 1958.
Masson, J., Lebouddhisme, cheminde liberation, Paris, 1992.
Idem, Lo, religion populairedans Ie canonbouddhiquepali, Louvain, 1942.
Mensching, G." Buddha und Christus - Ein Vergleich, Stuttgart, Deutsche
Verlags- Anstalt, 1978.
Mitra, R.C., The decline ofBuddhismin India, Visabharato, 1954.
Murti, T.R. V., The Central Philosophy ofBuddhism. A Study ofthe
Madhyamika System, London, Allen/Unwin, 1970.
Idem, The Central Philosophy ofBuddhism. A Study ofthe Madhyamika
I System, London, 1955.
H., Ways ofThinking of Eastren Peoples: India-Tibet-Japan,
2. ed., Hononlulu, 1964.
Nishida,K.,IntelligibilityandthePhilosophyofNothingness,Tokyo, 1958.
Panikkar, R., The Silence.0/ God. The Answero/theBuddha, trans. from
ItalianbyR.R. Barr, Maryknoll, New York, 1989.
Pieris,A.,UebeundWeisheit. BegegnungvonChristentumundBuddhismus,
Mainz, Matthias-GrunewaldVerI., 1989.
BibUografte"' 3'
Pye, M., The Buddha, London. Duckworth, 1979.
Radhakrishan,S.,IndischePhiiosophie,I.,VondenVellenbisZJJJnBuddhi.sm:I.
iibers.ausd. Eng!. v. R. Jockel. Darmstadt Holle, 1955.
Raguin, Y., Bouddhisme-Christianisme, Paris,Bpi, 1973.
Rahula,W.,L'enseignementduBouddha.D'apres/estextesJesplusancien
Etudesuivied'unchoudetextes. PrefacedeP.Demieville,'Paris,Ed. c
Seuil, 1978. '
Ranasinghe,C.P.,The Buddha'sExplarwrlonoftheUnivers, Colombo,195'
.Ruegg, D.S., The literatureofthe Madhyamaka Schoolo/Philosophy j
India. Wiesbaden, 1981. . .. ' ".
Idem, Buddha-nature. Mind and the Problem 0/Gradualism in
Comparative Perspective, London, 1989.
Schlingloff, D. Die Religion des Buddhismus, I, Der Heilsweg dl.
Monchtums, Berlin, deGruyter, 1962.
Schmidt, K., Buddhas Lehre. EinfUhrung, 2. Aufl., Konstanz, Welle
VerI., 1946.
Schneider, U., EinfUhrung in den Buddhismus, Darmstadt, Wiss
Buchgesel., 1980.
Schnettler,J.P.,Lo,meditationbouddhique.Basestheoriquesettechniques
Paris, Dervy. 1979.
Schumann,H.W.,Buddhismus.PhiiosophieZJJJ".ErlOsung.DiegrossenDenksystenl<
desHhayiina und Mahayana, Berlin-Mt1nchen, Frnncke, 1963.
Schumann, H.W., Buddhismus -Stifter, Schulen und Systeme, Olten
FreiburgI. Br., Walter, 1976.
Senart,E, EseudesprelegendaluiBUddha. trad.rom.,InstitutulEuropean
Iai, 1993.
Spae,J.J. Buddhist- Christian Empathy, Chicago- Tokyo, ChicagoInst.
ofTheologyand CultureandOrientslnst. forReligoiusResearch, 1980.
Stcherbatsky, Th., The Conception ofBuddhistNirvaQa, London, 1965.
Streng, Fr.J., Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville-New
York, 1967.
Strolz, W. Heilswege der Weltreligionen, II, Christliche Begegnung mit
Hinduismus, BuddhismusundTaoismus,Freiburg1. Br. Herder, 1986.
Suzuki, B.L..Mahayana Buddhism, London, 1959.
Suzuki, D.T.,Derwestliche undderostlicheWeg. EssaysUber christliche
undbuddhistischeMystik. Weltperspektiven, Frankfurta.M.-Berlin, 1988.
Suzuki, D.T., The Essence ofBuddhism, Kyoto, Hozokan, 1968.
Takeuchi, Y., Probleme der Versenkung im Ur-Buddhismus, Leiden,
Brill, 1972. '
380,
lndia.,ReJigiei"filosofie
Takizawa. K. RejIexionenuberdieuniversaleGrundlagevonBuddhismus
undChristentllm, Frankfurta.M.,Bonn. LangVerl., 1980.
Thomas, E.l.,NirviiQll andParinirviil)tl. IndiaAntiqua. Leyden, 1974.
.. ,Idem,Historyof,BuddhistThought,
Waldenfels. H.,FaszinatipndesBuddhismus. Zum cristlich-buddhistischen
Dialog. Mainz. Matthias-GrUnewald VerI, 1985.
Weinrich. G.R:,DieLiebe1m BuddhismusundChristentum, Berlin, 1935.
Welbon. G.R.,The BuddhistNirviiQllanditswesternInterpreters, Chicago-
London,'1968.
Wens, K.E:-;"1h'iiJBiJddhiiin";'itsRifesiiiUfACtiVitieS: Bangkok. 1960.
Welte, B., Das Licht des Nichts. Von derMtJglichkeit neuer religioser
Er/ahrung, Dusseldorf, Patmos VerI., 1980.
Wijayaranta. M., Le moine bouddhiste selon les textes du Theraviida,
Paris, 1983.
Idem, Le Gulte des dieux ches lesbouddhistessinghalais, Paris, 1987.
Idem,LesMonialesbouddhistes: naissanceetdeveloppmentdumonachisme
jeminin, Paris, 1991.
.-;.;.7. Literatlirii:
Arris,M.,Hidden TreasuresandSecretLives,Simla-Delhi,IndianInstitute
ofAdvanced Srudies, 1988.
Bharati, A., The tantricTradition, AnchoorBooks, New York, 1970
Bhattacha:ryya, B., BuddhistEsoterism, London, 1932. '
Dasgupta, S.B., Introduction to Tantric Buddhism, Kalkutta, 1958.
, '!
Glasenapp, H. von, Buddhistische Mysterien. Die geheimen Lehren und
Riten des Diamant-Fahneugs, Stuttgart, 1940.
Kvaeme, P.,AnAntologyofBuddhistTantricSongs, Bangkok, 1986.
Lessing, ED.,WaymanA.,Mkhasgrubrje'sFundamentalsoftheBuddhist
Tantras, Haga-Paris, 1968.
Snellgrove, D.L., (Ed.), Hevajra Tantra. With a Critical Study, I-II,
London, 1959.-,
Wayman, A., 171e BuddhistTantms, New York, 1973.
I;