Sunteți pe pagina 1din 9

LP nr.2.

FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE, SEMISOLIDE SI MOI FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE Sunt: pulberile, pilulele, capsulele, comprimatele, drajeurile i granulele. 1.Pulberile (pulvis, pulveres) sunt substane solide dispersate in particule uniforme, cu grad de diviziune determinat, aspect omogen. Se obin din substane solide uscate, mrunite i trecute prin site cu ochiuri de diferite dimensiuni. In armacopeea !oman sunt prevzute " tipuri de site. Clasificare: - u!" c#$!#%i&ie sunt pulberi simpe #cu o singur substan activ$ i compuse #conin % sau mai multe substane active$. - u!" calea e a $inis'rare e&ist pulberi pentru uz e&tern sau pudre i pulberi pentru uz intern #se inghit$. C#$!#%i&ie: substana activ #substane pure, oficinale, droguri, etc$ i e&cipientul. '&cipienii sunt de % tipuri, in funcie de calea de administrare a pulberii. - pentru u% in'ern: zahrul (Saccharum), lactoza (Saccharum lactis) i amidonul din diferite specii de graminee sau din alte plante (Amylum). '&. din grau triticum, din porumb maydis, din orez orizae, din cartof -solani. - pentru u% e('ern: talcul (Talcum), amidonul i mai rar Lycopodium #o pulbere galben onctuoas, foarte fin care reprezint sporii unei specii de ferig, fiind folosit in special pentru obinerea pudrelor cosmetice$. R#lul e(ci!ien&il#r: completeaz cantitile, funcioneaz i ca substane cu rol corector, previn apariia reaciilor fizico(chimice nedorite. A)an'a*ele !ulberil#r: se prepar uor) au aspect omogen, au absorbie bun prin diluare. De%a)an'a*ele !ulberil#r: alterare uoar, administrare dificil in cazul pulberilor amare, uneori se poate produce lichefierea pulberilor, in cazul amestecurilor eutectice #de e&. salicilai cu aminofenazon$. Du!" $# ul e !rescriere se cunosc % tipuri de pulberi magistrale: a$ pulberi nedozate b$ pulberi dozate

a$ Pulberile ne #%a'e sunt pentru uz e&tern i pentru uz intern. + !en'ru u% e('ern se aplic pe tegumente, se mai numesc i pudre. *entru prescriere este necesar concentraia substanei active i cantitatea total de pulbere, care este cuprins intre %+,+ i %++,+ de grame, in funcie de suprafaa pe care se aplic. ,e e&emplu, s prescriem o pulbere cu Acidum salicylicum -. in catitate total de /+,+ grame. Rp/ Acidi salicylici 1,5 Talci ad 5!,! "#$# pul%is &# in sacculum S# e't# interdi ital - !en'ru u% in'ern se inghit, substanele active au aciune de intensitate redus, dozarea este imprecis, fcandu(se cu uniti de msur casnice #varful de cuit sau linguria ras$. ,ozele unitare variaz in limite largi: +,/(%,+ g, numrul de doze este mare #000, 1 sau 2$, cantitatea total este cuprins intre /+,+ i %++,+ grame. 3u conin e&cipieni, substanele active avand i rol de e&cipieni. 4 linguri ras cuprinde 5(- g pentru pulberile uoare sau vegetale i -(/ g pentru pulberile grele sau minerale. 6arful de cuit corespunde la +,/ 5 g pentru pulberile uoare i 5(- g pentru pulberile grele. ,e e&emplu, s prescriem o pulbere nedozat pentru uz intern cu substane antiacide: "a nesii o'ydum, (atrii hydro encar)onas, *alcii car)onas toate in doz unitar de +,/ g. In total vom prescrie un numr de /+ de doze, i cantitatea din fiecare ingredient o obinem prin inmulirea numrului de doze cu doza unitar, adic /+ & +,/g 7 %/,+ g din fiecare substan, cantitatea total de pulbere fiind 8/,+ g. Rp/ "a nesii o'ydi (atrii hydro encar)onatis *alcii car)onatis aa +5,! "#$# pul%is &# in sacculum S# intern ,'1 lin uri-e rase pe zi, intre mese b$ Pulberile #%a'e sunt numai pentru uz intern. 2onin substane puternic active, numrul de doze este mic #0(000$. *entru prescriere este necesar s cunoatem doza unitar #,.9.$, greutatea unui praf este de +,%(5,+ g i metoda de prescriere. '&ist % modaliti: prin metoda dispensatoare i metoda de divizare. In cazul metodei is!ensa'#are cantitatea prescris pentru fiecare substan este egal cu doza unitar, iar la Su)scriptio se folosete e&presia :,entur tales doses 3r ;.< #d asemenea doze 3r;$, prescurtat D.tal.dos. Nr. In cazul metodei e i)i%are cantitatea prescris pentru fiecare substan se obine prin inmulirea dozei unitare cu numrul de doze, iar la Su)scriptio se folosete e&presia :,ividetur in doses ae=uales 3r;.< #imparte in doze egale 3r;..$, prescurtat Div.in dos.aeq. Nr.

,e e&emplu, s prescriem prin ambele metode o pulbere dozat cu Aminophylllinum ,.9. +,% g, .phedrini hydrochloridum ,.9.7 +,+% g i /heno)ar)italum natricum ,.9.7 +,+/ g. ( prin metoda dispensatoare: Rp/ Aminophyllini !,+ .phedrini hydrochloridi !,!+ /heno)ar)itali natrici !,!5 Amyli tritici ad 1,! "#$# pul%is &#tal#dos# (r#00 in caps# amylac# S# intern, ,01 capsule pe zi, dup1 mese# ( prin metoda de divizare: Rp/ Aminophyllini 2,! .phedrini hydrochloridi !,2 /heno)ar)itali natrici 1,! Amyli tritici ad +!,! "#$# pul%is &i%# in dos# ae3# (r #00 &# in caps# amylac# S# intern, ,01 capsule pe zi, dup1 mese# >ai e&ist i pulberi oficinale : /ul%is 4pii et 5peca, /ul%is (ystatini# 2.Pilulele ,!ilula, !ilulae- se obin in farmacie, fiind preparate magistrale. Sunt formaiuni solide, sferice cu greutatea de +,%(+,- grame, ce conin substane active inglobate in e&cipieni potrivii ca: sirop, mucilagii, pulberi, glicerin, zahr, etc. 2el mai folosit e&cipient este masa pilular #>assa pilulae$ care conine miere, glicerin, pulbere, zahr. *entru prescriere este necesar s cunoatem doza unitar, faptul c se folosete un singur e&cipient Massa pilulae care se adaug =uantum satis #=.s.$, numrul de doze care este mare #000(1(2$, folosindu(se fie metoda dispensatoare, fie cea de divizare. S prescriem pilule coninand: .'tractum 6elladonnae siccum ,.9. %+ mg, /apa%erini hydrochloridum ,.9. ?+ mg i /heno)ar)italum ,.9. -+ mg. ( prin metoda dispensatoare : Rp/ .'tracti 6elladonnae sicci !,!+ /apa%erini hydrochloridi !,!2 /heno)ar)itali !,!, "assae pilulae 3#s# "#$# pilulae &#tal#dos#(r# 000 S#intern ,01 pilule pe zi ( prin metoda de divizare : Rp/ .'tracti 6elladonnae sicci !,7 /apa%erini hydrochloridi 1,+ /heno)ar)itali !,8 "assae pilulae 3#s# "#$# pilulae &i%# in dos# ae3# (r# 000 &#S#intern ,01 pilule pe zi#

..Ca!sulele ,ca!sula, ca!sulas- sunt inveliuri care conin doze unitare de substane active solide sau lichide. ,up compoziia lor se clasific in : a$ a$ilacee ,ca!sulas a$/laceeas- sunt preparate din amidon. Sunt formate din % cilindri plai, turtii cu diametrele puin diferite care se inchid prin suprapunere i uoar apsare. @u un perete poros, se folosesc ca ambalaje pentru pulberile dozate, avand o greutate de +,% 5,/ grame. b$ 0ela'in#ase se prepar din gelatin, pe cale industrial. ,up forma lor sunt de % tipuri: - #!ercula'e sunt constituite din % cilindri alungii, cu marginile rotunjite care se inchid prin imbucare. 2onin substane active sub form de pulberi. ,e e&emplu, unele antibiotice se condiioneaz sub form de capsule: ampicilina, o&acilina, etc. Se prescriu dup regulile de la preparatele tipizate. - sferice ( au form sferic, avand un inveli continuu. Se mai numesc i perle, avand un inveli translucid. 2onin substane active in stare lichid. @stfel se condiioneaz unele vitamine liposolubile, de e&emplu vitamina '. c$ en'er#s#lubile se obin prin formolizarea sau cheratinizarea celor gelatinoase. Sunt gastrorezistente sau alcalinosolubile, rezistand la aciunea sucului gastric. 4 varietate de capsule operculate este reprezentat de s!ansule, care conin substane medicamentoase sub form de granule sau microdrajeuri, unele solubile in sucul gastric, altele in lumenul intestinal. 'liberarea se face la intervale diferite, relizandu(se o absorbie prelungit. R#lul ca!sulel#r: protejeaz mucoasa gastric de aciunea iritant a substanelor active) protejeaz substanele active de inactivarea prin A2l din sucul gastric, dirijeaz absorbia, mascheaz gustul. 2apsulele se prescriu dup regulile de la tipizate. S prescriem ampicilina, capsule de +,%/ g, in doz de % g pe zi, in ? prize, timp de 8 zile. Rp/ Ampicilin1, caps# !,+5 (r# L95 &#S# intern 20+ capsule pe zi, cu # or1 inainte de mese# 1.C#$!ri$a'ele ,c#$!resii, 'abule''ae- se obin pe cale industrial, prin comprimarea substanelor medicamentoase sub form de pulberi impreun cu substane ajuttoare. '&ist mai multe tipuri de comprimate : - #rale ( care se inghit i cedeaz substana activ in -+(B+C. - sublin0uale conin substane cu aciune general, care se absorb rapid la nivelul mucoasei bucale foarte bine vascularizat. >edicamentele trec direct in circulaia sangvin cu scurtcircuitarea ficatului i fr a suferi aciunea sucurilor digestive. Sunt in general mici i subiri, de form lenticular sau plat. 2edeaz substana activ in -C#e&. (itro licerin1, 6ronhodilatin$. - bucale sunt plate cu margini rotunjite pentru a nu provoca iritaii locale, au gust plcut, fiind de obicei dulci i uneori aromatizate, care se sug #e&. :arin osept$. - efer)escen'e cedeaz substana activ in /C. Substana activ este inclus in amestecuri de acid citric sau tartric cu bicarbonat de sodiu. In contact cu apa componentele reacioneaz cu degajare de 24% care ajut la desfacerea sau dizolvarea substanei active. '&. *alciu e$er%escent +!!, preparate polivitaminice, ;psarin. @u un cost mai ridicat decat comprimatele orale.

- re'ar sau cu aciune prelungit asigur o cedare lent i controlat a substanei active. ,up administrarea pe cale oral are loc in prima faz eliberarea unei doze iniiale i stabilirea rapid a unei concentraii eficace, urmat de meninerea acestei concentraii o anumit perioad de timp. 2ea mai simpl form este constituit din cele in care nucleul, acoperit cu o pelicul enterosolubil conine doza de intreinere. 1a administrare stratul e&terior se dezagreg imediat, iar samburele numai in %(? ore dup ce ajunge in intestin. @lte tipuri sunt cele cu straturi multiple sau de tip sandDich i cel cu matri inert din plastic nedigerabil cum ar fi clorura de polivinil. - )a0inale de form ovoid, cedeaz substana activ in %C) conin de obicei medicamente cu aciune local ca antiseptice, antimicotice, antitricomonazice. 9nele preparate sunt pumogene, ceea ce faciliteaz imprtierea substanelor active pe mucoasa vaginal. - !en'ru !re!ararea s#lu&iil#r e u% e('ern e&. *loramina 6# - !en'ru i$!lan'e subcu'ana'e sau !ele'e sunt sterile, se introduc cu ajutorul unei incizii subcutanat i cedeaz lent substana activ. ,e e&. pelete cu hormoni sau cu disulfiram. Ereutatea unui comprimat este de +,/ 5 g pentru aduli i de +,+/(+,5 g pentru copii #microcomprimate$. A)an'a*e: preparare pe cale industrial cu randament ridicat i la cost de pre sczut, sunt uor de manuit, comod de administrat, se pot identifica relativ uor #forma, mrimea, culoarea, pot avea unele litere sau inscripii imprimate pe suprafaa lor$) se pot diviza uor #pot avea unele anuri pe suprafa$) gustul neplcut se simte mai greu. Se prescriu dup regulile de la tipizate. ,e e&emplu, s prescriem Acidul acetilsalicilic, comprimate de +,/ g. Rp/ Acid acetilsalicilic compr# !,5 (r#00 &#S# intern ,01 comprimate pe zi, dup1 mese 2.Dra*eurile ,c#$!resii #b uc'i- se obin numai pe cale industrial. Sunt comprimate acoperite cu unul sau mai multe straturi, au form biconve&, suprafa lucioas, sunt albe sau colorate. '&. Lanatozid *, Stamicin, :enil)utazona. ,up locul unde se dezagreg i cedeaz substana activ se clasific in: - ra*euri 0as'r#s#l)en'es ( care elibereaz substana activ in stomac in B+C. - ra*euri en'er#s#l)en'es ( care elibereaz substana activ in intestin in 5%+C. '&ist drajeuri cu inveliuri duble sau triple #duple& sau triple&$ care cedeaz mai lent substana activ. Se prescriu dup regulile de la tipizate. 6om prescrie Tri$erment, drajeuri. Rp/ Tri$erment, dra<# Scat#4ri #(r# 5 &#S# intern ,0+ dra<euri pe zi in timpul meselor# 3.4ranulele ,0ranula'a- se obin pe cale industrial. Sunt formaiuni solide cu aspect de fragmente vermiculare, sferice, cilindrice, uniforme cu gust plcut, albe sau colorate, constituite din agregate de pulberi medicamentoase, zahr i aromatizani. 1a temperatura de -8 +2 cedeaz substana activ in 5/C, iar cele efervescente in /C. Sunt preferate indeosebi la copii. Se dozeaz cu linguria sau cu unitatea de msur prevzut in ambalaj. Se prescriu dup regulile de le tipizate. S prescriem preparatul 5r#$#se in, granule. Rp/ 6romosedin, ran# Scat ori #(r#5 &#S# intern ,01 lin uri-e pe zi#

FORME MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE 6I MOI Sunt supozitoarele, unguentele, pastele, linimentele, emplastrele i spunurile.

1- Su!#%i'#arele ,su!!#si'#riu$, su!!#si'#ria- 7 sunt forme semisolide care la temperatura camerei sunt solide i se topesc la temperatutra corpului de -8 +2. ,up calea e a $ninis'rare se clasific in : a$ Rec'ale ( au form semicilindric sau de torpil, cu lungimea de %(? cm, diametru de /(F mm, greutatea de % g la copii i %(? g la aduli. Se administreaz rectal pentru efecte resorbtive sau locale. b$ 8a0inale sunt de % tipuri: ovule #ovulum$ sau supozitoare vaginale propriu(zise i globule #globulus$ care se obin prin turnri in forme speciale. 2onin antiseptice, antimicotice, etc. c$ 9re'rale ,bu*iuri, cere#li- au form de bastonae lungi, cilindro(conice, cu un capt mai efilat, lungimea ?(/(5+ cm, diametru % mm, greutatea +,-(% g. C#$!#%i&ia su!#%i'#arel#r: 5. substane active %. e&cipieni '&cipienii se aleg in funcie de natura substanei acitve i scopul urmrit #local sau resorbtiv$. a$ li!#fili sunt liposolubili. Se folosesc pentru prepararea supozitoarelor magistrale. 2el mai utilizat este untul de cacao #6utyrum cacao$, un ulei gras cu consisten solid, care se topete foarte repede la temperatura corpului, e&tras din seminele arborelui Theo)roma cacao prin prjire i presare. 2onine trigliceride ale acizilor palmitic, stearic, oleic i acizi grai liberi. @re dezavantajul c rancezete foarte uor. b$ :i r#fili ( sunt hidrosolubili. Se utilizeaz pentru obinerea supozitoarelor pe cale industrial. Sunt % reprezentani: $asa 0ela'in#as" ( un amestec de gelatin i glicerin, precum i ap, care la cald este fluid, la rece are consisten solid #gelatina se e&trage din esuturile animale ce conin colagen prin hidroliz$. ,e asemenea se mai folosesc $acr#0#li sau PE4(uri #din punct de vedere sunt polimerizate de etilenglicol, care rezult din condensarea o&idului de etilen cu apa$. In funcie de greutatea molecular au consisten solid sau lichid #cei cu E> sub B++ sunt lichizi, iar cei cu E> peste B++ sunt solizi$. *entru prepararea supozitoarelor tipizate se folosesc cei cu E> 5/++(?+++. 3u rancezesc, nu irit, dar la administrarea supozitoarelor este necesar umectarea acestora pentru a favoriza alunecarea. Prescrierea su!#%i'#arel#r $a0is'rale este necesar s cunoatem dozele unitare ale substanelor active, numrul de doze care este mic #6(0(06$, e&cipientul este intotdeauna 6utyrum cacao care se adaug =.s. #=uantum satis$, metodele de prescriere fiind cele cunoscute: metoda dispensatoare sau metoda de divizare. S prescriem prin ambele metode supozitoare cu Aminophenasonum ,.9.7+,- g, /heno)ar)italum natricum ,.9.7 +,+/ g.

( prin metoda dispensatoare: Rp/ Aminophenasoni !,, /heno)ar)itali natrici !,!5 6utyri cacao 3#s# "#$# supp &#tal#dos# (r# 95 in chartam cerata S#intrarectal un supozitor seara ( prin metoda de divizare: Rp/ Aminophenasoni 1,= /heno)ar)itali natrici !,, 6utyri cacao 3#s# "#$# supp &i% in dos#ae3# (r# 95 &# in chartam cerata S#intrarectal un supozitor seara Prescrierea su!#%i'#arel#r 'i!i%a'e: Rp/ Sco)util compus, sup# pentru adul-i Scat#4ri #(r# 5 &#S# intrarectal, un supozitor in colic1 2.9n0uen'ele ,un0uen'u$, un0uen'a- sunt preparate farmaceutice de consisten moale, care se aplic pe tegumente i mucoase in scop de protecie sau terapeutic. C#$!#%i&ia: substana sau substanele active i e&cipieni. @cetia se mai numesc i baze de unguente. Clasificare: a$ u!" l#cul e a!licare: dermice, oftalmice, nazale, pentru plgi #sterile$. b$ u!" 'i!ul ac&iunii: de protecie, epitelizante, cosmetice, revulsive, dezinfectante. c$ u!" ca!aci'a'ea e !"'run ere: epidermice, endodermice, diadermice #acestea din urm au capacitate resorbtiv, la distan$. d$ u!" ba%a e un0uen' ;i $# ul e inclu ere a subs'an&ei ac'i)e : unguente soluii cand substana activ se dizolv in baza de unguent, unguente(suspensii cand substana activ este insolubil in baza de unguent, fiind suspendat i unguente(emulsii care conin dou faze nemiscibile, una apoas i una uleioas care se amestec cu ajutorul emulgatorilor. 'mulgatorii sunt de % tipuri: @G9 amestec picturile de ap in ulei i 9G@ amestec picturile de ulei in ap. Cerin&e 0enerale !en'ru un0uen'e: - s aib aspect omogen - s(i menin consistena la -B +2 - s adere de tegumente sau mucoase - s nu rancezeasc - s aib p> ?,/ F,/ - s cedeze uor substana activ - s penetreze uor Hazele de unguente sunt de % tipuri : a$ hidrofobe b$ hidrofile

a$ 5a%ele e un0uen'e :i r#f#be sunt liposolubile, produc staz de cldur, au efect de protecie. 1.4eluri e :i r#carburi sunt hidrocarburi saturate superioare care se obin la rafinarea petrolului. 3u rancezesc, nu irit tegumentele, produc staz de cldur. '&. 9aselinum al)um, /ara$$inum li3uidum# 2.Li!#0eluri sunt trigliceridele acizilor grai superiori #grsimi neutre$. '&. 4leum cacao, 4l.helianthi #ulei de floarea soarelui$, 4l.olivarum #ulei de msline$, 4l.ricini, 4l.lini #ulei de in$, 4l.jecoris.#ulei de pete$. ..5a%e e$ulsi)e 'i! A<9 : grsimea de pe lana oilor ( lanolina # Adeps Lanae anhidri$, Adeps Lanae hydrosus #conine %/. ap$, Alcoholes lanae. 1anolina poate emulsiona o cantitate mare de ap. @lte baze @G9: *etaceum un produs ceros obinut din cavitile pericraniene ale caalotului) cerurile *era al)a, *era $la%a# In prescripiile magistrale se folosete ;n uentum simple', prevzut de armacopeea !oman care conine "+. vaselin i 5+. lanolin. b-5a%ele e un0uen'e :i r#file sunt hidrosolubile, se usuc la aplicarea pe tegumente i permit evaporarea apei, au efect rcoritor. 1.=i r#0elurile formeaz cu apa coloizi vascoi, cu efect rcoritor, se spal cu ap, sunt alterabile datorit invadrii de ctre microorganisme. '&. ;n uentum liceroli #glicerolatul de amidon$, "ethylcelulosum #macromolecule care cu apa dau soluii sub form de geluri$. 2.PE4 ,$acr#0#lii- baze hidrosolubile neiritante, neivadate de microorganisme cu E> de ?++, 5/++, ?+++, utilizate in diferite amestecuri. '&. *'E 5/?+ aa cu *'E ?++ # "acro olum$, *'E ?++ aa cu *'E ?+++ #;n uentum macro oli$. ..5a%e e$ulsi)e 'i! 9<A sunt lavabile, au efect rcoritor. '&. T?een =! #Sorbi macrogoli oleas -++$, cetilstearilsulfat de sodiu, alcool cetilic in amestec cu alcool stearilic, ;n uentum emulsi$icans, ;n uentum emulsi$icans a3uosum# Prescrierea un0uen'el#r $a0is'rale este necesar cunoaterea concentraiei substanei active i cantitatea total, in funcie de suprafaa pe care se aplic. @stfel, se prescriu 5+ g pentru unguentele oftalmice, -+ /+ g pentru fa, F+(5++ g pentru membrele superioare sau inferioare i -++ g pentru toat suprafaa corpului. S prescriem unguentul "i@ulitz, cu efect antiseptic i epitelizant pentru escare. 2onine 5. azotat de argint #Ar enti nitras$ i 5+. 6alsamum /eru%ianum #benzoatul de benzil$. Rp/ Ar enti nitratis 1,! 6alsami /eru%iani 1!,! ;n uenti simplicis ad 1!!,! "#$# un # &#S# e'tern, pe escare ..Pas'ele ,!as'a, !as'ae- sunt unguente ce conin intre /+(B+. din compoziie substane inerte, impreun cu substane active, care se aplic pe tegumente in scop sicativ sau de protecie. '&cipientul este vaselina alb #9aselinum al)um$, care pstreaz staz de cldur. 'fectul sicativ se datoreaz pulberilor interte: Talcum, Aincii o'ydum, Amylum. S prescriem o past cu acid salicilic %.. Rp/ Acidi salicylici +,! Talci Aincii o'ydi aa +5,! 9aselini al)i ad 1!!,! "#$# pasta &#S# e'tern, pe te umente

1.Lini$en'ele ,lini$en'u$, lini$en'a$ sunt forme lichide sau semisolide ce conin amestecuri de spunuri, uleiuri, alcooli i alte substane, avand efect lptos, care se aplic pe tegumente, dup o agitare prealabil. '&istau % linimente oficinale: cel amoniacal cu rol neutralizant in arsuri cu substane acide i cel oleocalcar pentru arsuri calorice. 2.S"!unurile ,sa!#, sa!#nes- sunt srurile alcaline ale acizilor grai superiori. Spunurile de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt lichide. @u efect de curire sau degresare) pot fi folosite pentru ptrunderea unor substane active prin tegumente) e&ist i spunuri medicinale, care incorporeaz substane antiseptice: sulf, gudron, bora&, resorcinol. 3.E$!las'rele ,e$!las'ru$, e$!las'ra- sunt amestecuri de spunuri, rezine, ceruri, substane grase, cauciuc i substane medicamentoase. ,up destinaie se clasific in emplastre terapeutice i adezive. 2ele 'era!eu'ice conin substane medicamentoase. *lasturii adezivi pentru absorbie transdermic #de tip I,,S ( transdermal dru deli%ery system$ se aplic pe piele i cedeaz lent substana activ in vederea absorbiei transcutanate i a efectului sistemic. '&emple: cele cu nitroglicerin folosite pentru efectul antianginos sau cu nicotin. 'fectul este prelungit i poate fi terminat cu uurin prin inlturarea plasturelui, compliana este superioar, dar pot e&ista inegaliti in cadrul procesului de absorbie. 2ele a e%i)e se gsesc sub form de rulouri de e&. leucoplast #folosit pentru fi&area pansamentelor$, sub form de dreptunghiuri #include i o substan activ antiseptic$ de e&. Romplast cu ri%anol, ;RB4) dar i sub form de lichide adezive, constituite din soluii de rini in eter, cloroform i benzen de e&emplu mastisolul #galifi&$.