Civilizaia geto-dacilor

Prin expresia ''civilizatia geto-dacilor'' desemnam ansamblul manifestarilor de civilizatie ale geto-dacilor. Am facut aceasta precizare din capul locului pentru a-l atentiona pe cititor asupra faptului ca: 1. in teritoriul geto-dacilor existau manifestari de civilizatie apartinand altor etnii (grecesti, celtice, scitice etc.), analiza lor ar fi presupus o schimbare de titlu (''civilizatii din spatiul geto-dacic ), aspect ce nu corespunde obiectivelor demersului nostru! ". civilizatia geto-dacilor cuprinde elemente de #mprumut, preluate de la etniile cu care a intrat in contact si care aveau ceva de dat (numai din aceasta perspectiva vom aduce in discu$ie raporturile cu aceste etnii), iar pe de alta parte civilizatia lor cuprinde elemente originale, rod al unor sinteze sau inov%ri (din aceasta perspectiva se poate vorbi de civilizatia ''geto-dacica'', adica a geto-dacilor, specifica lor)! &. ad'ectivul cel mai corect pentru a exprima fapte ale geto-dacilor este geto-dacic sau daco-getic

STATUL GETO-DACILOR
(n secolul ( i.d.)r., incepand cu Burebista, lumea geto-dacica intra intr-o alta etapa a evolutiei ei, in etapa statala. Acum se poate vorbi de prezenta unui rege la daci, in intelesuri deosebite de cele date acestei functii pentru perioada anterioara. Acum regele nu mai este atat un comandant de oaste, functie ce se va mentine in masura deosebita, cat, din ce in ce mai mult, un legiuitor, un om preocupat de probleme administrativcivile. *egele nu mai este, ca pe vremea lui Dro ic!aites, de exemplu, primus inter pares. Prezenta adunarii armate langa rege, in vremea aceasta, nu mai inseamna democratie militara , nu inseamna transformarea regelui intr-un sef militar doar. (ncepand cu +urebista, se poate admite instituirea principiului prioritatii agnatilor la mostenirea tronului. ,upa detronarea si moartea lui +urebista statul sau a fost impartit intre fiii sau nepotii sau alte rude ale marelui rege. -ste greu sa ne inchipuim ca +urebista nu a cautat, inca din timpul domniei, sa-si asigure tronul cu mostenitori de sange. *egele a'unge, in vremea statului dacic, un adevarat conducator, preocupat de toate problemele societatii, de la purtarea razboaielor si pana la ridicarea cetatilor, de la apararea clasei dominante si pana la reglementarea vietii moral-spirituale. Pretuit de popor, glorificandu-l cand si-a aparat tara, cum s-a intamplat cu ,iurpaneus, supranumit Decebalus, regele nu era considerat zeu. Puterea regelui geto-dacilor nu era despotica, ci marginita, chiar controlata de un consiliu aristocratic, dar si de adunarea poporului, ca la vechii macedoneni. .n absolutism intunecat, cumplit, sangeros, de rezonanta orientala, teocratic, nu fiinta la geto-daci. Prezenta unui consiliu nobiliar, a adunarii armate, nu a impietat asupra coerentei sistemului politic din statul geto-dacic. /u cunoastem cu exactitate ierarhia in cadrul conducerii statului geto-dacilor si, implicit, a consiliului regal. -ste sigur insa ca 1

regele incerca un control al intregului stat printr-un aparat administrativ compus, in partea sa superioara, din tarabostes. (n antichitate, pentru ca o tara sa fie considerata ca ar avea conditie de stat era absolut necesara existenta unei armate permanente. ,aca pentru timpul lui +urebista nu avem date sigure (nimic nu ne opreste insa sa ne imaginam prezenta unei numeroase garzi personale pentru preintampinarea eventualelor miscari interne, pentru a domina si ridica tributul de la orasele grecesti supuse sau chiar pentru o rapida interventie la hotare), pentru epoca lui ,ecebal insa, avem dovezi certe despre existenta unei armate permanente. Astfel, in unul din discursurile sale Dio" C!r#sosto os (0((, 11), care, trecand prin ,acia lui ,ecebal dupa anul 23, adica intr-o vreme de liniste si pace din partea romanilor, spune ca acolo el a vazut ''peste tot sabii, lanci, peste tot cai, peste tot arme, peste tot oameni inarmati''. 4ot din timpul acestui rege, stim de la Cassius Dio (506, 2, 7) ca una dintre conditiile pacii impuse lui ,ecebal de catre 4raian in 18" prevedea ca regele dac sa predea armele, masinile de razboi impreuna cu constructorii acestor masini''. 9r, o asemenea clauza echivala cu desfiintarea unei armate cu caracter permanent. ,ar dovada cea mai puternica o constituie cea arheologica. -ste vorba de multitudinea cetatilor dacice care, in timp de pace, aveau fiecare cate o garnizoana. (n ansamblul statului geto-dacilor un rol deosebit il 'uca sacerdotiul. (ncepand cu +urebista, cinul preotesc geto-dacic a devenit o institutie organizata si cu functiuni social-politice foarte importante. :onducatorul sacerdotiului era marele preot al cultului zeului cel mai cinstit de catre geto-daci. /u avem date cu privire la organizarea interna a sacerdotiului. ,espre preoti putem afirma ca se bucurau de mare cinste. ;arele preot era un fel de capetenie spirituala in societatea geto-dacica. -i contribuiau, prin cultivarea si intretinerea unui anumit cult legat de panteonul pan-dacic, la intarirea unitatii politice a geto-dacilor, la pastrarea unei anume moralitati. :ontributia sacerdotiului la crearea valorilor spirituale in societatea geto-dacica a fost, la vremea aceea, remarcabila intrucat el era depozitarul aproape al tuturor cunostintelor stiintifice . :u toate acestea, statul geto-dacilor nu era unul teocratic, chiar daca unii regi au detinut si functia de mare preot sau, ca in timpul lui +urebista, marele preot a avut o pozitie foarte importanta in stat. ,espre alte elemente, pe care le reclama fiinta de stat in lumea popoarelor antice, si anume: emiterea si folosirea monedei ca mi'loc de schimb, existenta orasului, capitala etc. vom vorbi in paginile urmatoare. :u toate aspectele statalitatii geto-dacice mai sus prezentate, se poate spune insa, in final, ca acest regnum al dacilor inca nu a atins nivelul unui stat in adevaratul inteles clasic. 5ipsesc multe din caracteristicile unui stat antic. <crisul, bunaoara, este rar intalnit si in nici un caz nu exista o administratie (cu un aparat functionaresc, cu birouri, arhive) unde sa se redacteze actele si dispozitiile, sa se codifice legile, sa se tina registre etc. ,espre fruntarii bine delimitate (sau constiinta acestora), despre o eventuala organizare administrativa (daca a existat), nu vem nici un fel de indicii. :oncluzia care poate fi desprinsa este ca statul dacic - ca forma de conducere, organizare, integritate etnica, centralizarea puterii, unitatea spirituala - ''se situeaza pe o treapta inferioara raportat la monarhia elenistica..., isi gaseste locul la mijloc, intre monarhia elenistica si statuletele celtice'' .

"

STRUCTURA SI STAREA SOCIALA

,ispunem de relatari ale unor autori antici, greci sau romani, din care reiese faptul ca societatea geto-dacica, in epoca sa clasica, era structurata din punct de vedere social in mai multe stari sociale. /umele clasei nobiliare geto-dacice il aflam in scrierile mai multor autori antici. Asa, de exemplu, filosoful-calator in ,acia, ,ion :hr=sostomos, ne relateaza, in ale sale Discursuri (500(((, &), ca ''... aici, uneori, se pot vedea oameni avand pe cap un fel de caciuli, asa cum poarta astazi unii traci, numiti geti ...'' . Aceeasi denumire ne-o transmite si Crito", care ii aminteste ''pe getii purtatori de pileus (caciula)''. :ea mai importanta informatie legata de numele clasei nobiliare apartine lui Iorda"es ce ne transmite, de fapt, o stire raportata de Dio" C!r#sosto os: ''El (Dios Chr sostomos) spune ca acei dintre ei (geti), care erau de neam s-au numit la inceput tarabostes, iar apoi pileati...'' . Acesti nobili detineau pozitii foarte importante in stat: in consiliul regal, in conducerea armatei, in aparatul administrativ, dintre ei se alegea regele etc. (n plan economic acesti tarabostes dispuneau de importante bunuri mobile (turme, cirezi, !erg!elii), erau interesati in negotul cu strainii, probabil ca aveau sclavi. /u stim nimic insa despre relatiile lor cu cealalta stare sociala importanta - capillati, si nu putem avansa date sigure despre faptul daca tarabostes aveau mosii in proprietate privata sau le datorau regelui, iar daca le aveau nu putem preciza daca erau situate in teritoriile obstilor sau in locuri neocupate de ele.

(n concluzie, acesti tarabostes constituiau o clasa nobiliara razboinica, puternica si bogata, cu un rol social important. ''!e cuvine remarcat, totusi, ca tarabostes nu se puteau manifesta despotic fata de popor, care avea inca solide drepturi politice si in vremea statului dac''. ,espre cealalta stare sociala - capillati, izvoarele vechi ne spun putine, doar Colu "a lui Traia" fiind mai generoasa. /u putem, din datele pastrate, sa stim numele lor getodacic, ci doar cel greco-latin, cum nu putem sti nici care a fost numele lor autentic de clasa. /umele lor, care nu are semnificatie sociala, este legat doar de infatisarea lor exterioara. ,espre numele lor (latin - capillati, grecesc - comati), dictionarele uzuale dau insemnarea de ''pletosi'', ''cei care poarta parul in plete'', insemnare ce corespunde

&

reprezentarilor de pe :olumna lui 4raian. ;a'oritatea istoricilor sustin ca prin comati trebuie sa intelegem poporul de rand. :a atare, acestia detineau pozitia dominanta in economia dacica, acoperind practic toate activitatile cunoscute, la vremea aceea, de economia ,aciei libere. /u poate fi negli'ata insa participarea lor la acea adunare armata generala, cu rol politic si militar important. :at priveste categoria sociala formata din sclavi si captivi, se pot avansa in momentul de fata, cateva idei. (n vremea statului, ,acia nu mai era o furnizoare de sclavi lumii grecoromane decat, in cea mai mare parte, sub forma captivilor facuti de armatele romane expeditionare la ,unare. <ocietatea geto-dacica atinsese un nivel al dezvoltarii sale economice si sociale, care sa-i permita valorificarea locala a aparentului surplus de forta de munca, iar din punct de vedere spiritual sa duca la inlaturarea practicii vanzarii conationalilor ca sclavi. Prezenta sclavilor ca o categorie sociala integrata in economia ,aciei este o realitate atestata de bune izvoare istorice. ,intre acestia, captivii de razboi constituiau o categorie aparte, cu un statut special. -i erau siliti la cele mai grele munci, iar viata le era mereu in prime'die. Acesti captivi nu se aflau la dispozitia vreunui particular, ci in puterea regelui, a statului. -ste foarte probabil ca regii daci, anga'ati intr-un mare efort constructiv, acordau deosebita atentie acestei componente a prazii de razboi. ;unca servila avea o anumita insemnatate in economie, dar era departe de a avea pondere asupra muncii libere in vreun domeniu. 9 importanta mai mare, in raport cu situatia din agricultura si mestesuguri, o aveau sclavii in constructiile de interes public, indeosebi la cetati.

ECO$O%IA GETO-DACILOR
Atunci cand cuprindem sub mantia civilizatiei economia geto-dacilor avem in vedere acel mod al lor de luare in stapanire a unei parti din natura in vederea sustinerii materiale a existentei lor, adica ocupatii, tehnici folosite, organizarea si functionarea proprietatii, a productiei in general, comertul etc. a. .na dintre problemele cele mai importante in ecuatia economiei geto-dacilor o constituie cea a organizarii si functionarii proprietatii, a relatiilor de proprietate. (ata insa ca tocmai in legatura cu acest aspect informatiile sunt cele mai sarace, fapt pentru care istoriografia noastra ne ofera puncte de vedere foarte diferite. (ntr-o societate predominant pastoral-agrara ca cea geto-dacica, proprietatea asupra pamantului constituie aspectul principal. :eea ce se poate afirma cu certitudine este ca forma dominanta de stapanire a pamantului era cea comuna, insa nu arhaic-gentilica, ci sub forma obstilor ulterioare, capabile sa ingaduie existenta unor contradictii sociale cu rezonante in organizarea statala. Problema daca, in toata vremea statului dacic, obstea sateasca a existat sau daca ea a intrat in disolutie, principiul proprietatii private asupra locului de aratura luand locul celui al stapanirii comune, ramane inca un deziderat al cercetarii istorice. b. ;ult mai multe aspecte stim insa despre ocupatiile si tehnicile productive ale getodacilor. :ele mai multe date despre acest extraordinar furnicar , pe care il reprezenta, in perioada sa clasica, si indeosebi in zona centrala transilvaneana, societatea geto-dacica, le avem de pe urma descoperirilor arheologice. ,upa opinia noastra ocupatia principala a >

geto-dacilor a fost cresterea animalelor (vite, oi, capre, porci, cai, alte animale domestice). ;ai multe aspecte ne indeamna spre o astfel de concluzie. (n primul rand, conditiile naturale erau foarte favorabile pentru asa ceva, de la ses si pana in varful muntilor. Apoi, cresterea acestor animale nu necesita un efort transformator deosebit asupra naturii, nici in ceea ce priveste asigurarea hranei acestora, nici cresterea animalelor in sine. Animalele de tot felul asigurau oamenilor nevoi de hrana diverse si in permanenta, precum si cele necesare pentru confectionarea (prin prelucrare simpla sau mai complexa) a imbracamintei. .nele dintre animale (vitele, caii) constituiau mi'locul principal pentru desfasurarea altor activitati productive (pentru tractiune sau deplasare), inclusiv in razboi. ,e cresterea animalelor se puteau ocupa si acei membri ai familiei (copii, batrani, femei) care nu erau cuprinsi in alte activitati (mestesuguri complicate, care necesitau forta fizica deosebita sau parasirea comunitatii pentru un timp, razboaie, comert etc.). Animalele puteau fi mult mai usor puse la adapost in fata actiunilor pradalnice ale altora, iar produsele animaliere erau foarte cautate de negustorii straini. (ntr-o vreme in care hrana constituia o mare problema, vitala chiar, animalele constituiau un element de siguranta si securitate pentru orice comunitate, o bogatie deosebita, un simbol al starii si puterii sociale. (n conditiile in care pamantul se cultiva greu, productia era mica si la cheremul capriciilor naturii, dusmanilor si animalelor de prada, ca sa nu mai vorbim de durata ciclului productiei agricole, cresterea animalelor constituia cea mai buna iesire din aceasta alternativa existentiala. /u degeaba, cum vom vedea, geto-dacii au venerat unele dintre animale. ?oarte aproape de ocupatia de mai sus se situeaza, ca aspect general si complementar, pescuitul, apicultura si vanatoarea, ocupatii pentru care, de asemenea, conditiile naturale erau foarte prielnice si pe care geto-dacii le puteau practica, unii ca preocupare principala, daca nu cumva exclusiva, altii ca pe una secundara, complementara, temporara sau chiar intamplatoare, ca simpli culegatori . 9 ocupatie foarte raspandita in lumea geto-dacica (am putea-o situa pe locul al doilea) era agricultura, in intelesul antic al termenului - de lucrare a pamantului pentru cultivarea plantelor in vederea asigurarii hranei pentru om, dar si pentru animale, pentru realizarea unor elemente de imbracaminte. ,acii cultivau si@sau foloseau graul, secara, meiul, dragaica, orzul, zazania, mustarul, zamosita, lusca, orzoaica, bobul, lintea, rapita, macul, spanacul, mohorul, ine, canepa etc., pentru hrana sau pentru produse textile, cel putin asa ne arata semintele carbonizate descoperite in diverse sapaturi arheologice. /u cunoastem amploarea uneia sau alteia dintre aceste plante in ansamblul celor cultivate si@sau folosite de catre geto-daci. <punem cultivate si@sau folosite deoarece este evident faptul ca pentru hrana lor getodacii foloseau si foarte multe produse ale unor plante (frunze, radacini, fructe etc.), fara ca aceste plante sa fie cultivate efectiv, ele crescand de la sine. ,ate certe avem despre modul in care geto-dacii pastrau boabele unor plante, ale cerealelor indeosebi, cele mai cultivate dintre plantele pentru hrana in lumea geto-dacica. Aceste cereale constituiau chiar produse strategice, ca sa folosim un termen mai modern. Asa se explica faptul ca in zona <armzegetusei s-au descoperit cantitati impresionante uneori, depozitate in mari hambare speciale, in gropi (in interiorul sau exteriorul locuintei) sau in chiupuri (oale de lut foarte mari). ,espre tehnici de asolament practicate de geto-daci nu avem nici o stire certa, informatia

lui )oratius fiind comentata si tradusa in felurite moduri. :ea mai elocventa dovada insa a practicarii pe scara larga a agriculturii de catre getodaci o constituie uneltele de fier cu o astfel de destinatie, descoperite in locuinte si in depozite ingropate. :eea ce se remarca la mai toate uneltele este forma lor elocventa, superioara, identica adeseori cu cea a celor de azi (coase, seceri, cosoare, sape etc.). -xceptie face brazdarul plugului cu tractiune animala, care, spre deosebire de cel utilizat azi (asimetric, ce rastoarna brazdele), era simetric, confectionat dintr-o bara masiva de fier aplatizata si indoita, cu o nervura centrala la capatul ce intra in pamant si prevazuta, la partea superioara, cu un carlig (cui) ce se fixa in grindeiul plugului. Aceasta forma (intalnita astazi la prasitoarele cu tractiune animala sau mecanica) ducea la desprinderea egala (favorizata si de cutitul ce-l premergea) a pamantului si indepartarea spre ambele laturi, patrunzand doar in patura superioara a solului. Acest gen de plug a fost preluat de daci din lumea sud-tracica unde este atestat inca in secolul al (6-lea i.d.)r. Alaturi de agricultura, geto-dacii se ocupau cu pomicultura, despre care avem mai multe stiri indirecte decat exprese, cu viticultura, insemnarile lui <trabon fiind edificatoare in acest sens. /ecesara, dar anevoioasa, cultivarea plantelor constituia, dupa opinia noastra, o ocupatie complementara, ca rosturi, structura si tip de activitate, celei de crestere a animalelor. Actiunea asupra naturii necesita omului tot felul de unelte. Primitive la inceput, ele devin, pe masura intrebuintarii metalelor, din ce in ce mai diversificate si eficiente. ,in acest punct de vedere fierul a provocat o adevarata revolutionare. Pornind de la prelucrarea fierului si in stransa legatura cu posibilitatile oferite de uneltele din fier, in societatea geto-dacica s-a dezvoltat un ansamblu diversificat de mestesuguri. ,esi cunoscut de mai multe veacuri, fierul a inceput sa fie intrebuintat pe teritoriul ,aciei masiv abia in a doua 'umatate a secolului al (( - i.e.n.. (n aparitia si dezvoltarea metalurgiei fierului, a crearii si difuzarii unor categorii de unelte, dacii au suferit influenta benefica a contactelor cu civilizatiile celtica, greceasca si romana, asimilarea unor cunostinte evoluate impulsionand activitatea in diverse ramuri. ,acii exploatau si reduceau in cuptoare proprii minereul care se afla, din belsug, in zona )unedoarei, apropiata capitalei, activitati nu la indemana oricui si deloc simple. (n urma operatiunii de reducere a minereului se obtineau lupele de fier - materia prima pentru atelierele metalurgice. /umai in capitala statului dac, de exemplu, au fost descoperite trei astfel de ateliere si, 'udecand dupa prezenta uneltelor de faurarie si in celelalte cetati si asezari din zona, se poate spune ca ocupatia aceasta era practicata pe scara larga. Audecand dupa inventarul atelierelor aflate la Sar izegetusa, dupa cantitatea impresionanta de fier brut gasita aici, dupa multimea uneltelor de faurarie si marea cantitate de produse finite si diversitatea lor, se poate conchide ca in capitala ,aciei au functionat cele mai mari ateliere de for'a cunoscute pana acum in zona sud-est europeana, in epoca 5atene. 4oate produsele de fier dacice cunoscute pana astazi au fost lucrate exclusiv prin martelare. <e cunosteau, de catre cei care lucrau in aceste ateliere - autohtoni si straini, mai multe procedee de calire a produselor menite a le spori densitatea si rezistenta, a'ungandu-se pana la operatiuni de mare rafinament, cum ar fi calirea diferentiata. .nul dintre mestesugurile foarte raspandite era tamplaria-dulgheria. (n ansamblul elementelor descoperite in ;untii 9rastiei, cele de tamplarie -dulgherie constituie lotul cel mai numeros (topoare, barzi, tesle, fierastraie, dalti, sfredele, cutitoaie, rindele, cuie si

piroane, balamale si tatani, tinte etc.). Acest lucru este normal, caci lemnul, considerat in antichitate materialul de constructie prin excelenta, exista din abundenta in ,acia, iar grandioasele edificii din piatra si nevoia de locuinte au impulsionat dezvoltarea acestor ocupatii. 9 alta categorie de mestesugari, mai ales in zona capitalei, a constituit-o cea a constructorilor (zidari si cei care fasonau piatra). ?asonarea pietrei se facea in carierele de la :alan si .roi, in zona de constructie practicandu-se doar mici retusuri. :antitatile impresionante de astfel de blocuri de piatra (numai zidurile fortificatiei de bara' de la :ioclovina-Ponorici insumeaza aproximativ 1"8.888 m& de piatra, de exemplu), aduse de la o distanta de >8-18 Cm, somptuoasele cetati dacice, dau dimensiunea extraordinara a acestui gen de activitate. .n alt mestesug practicat in ,acia, certificat de existenta uneltelor si a produselor respective, este cel legat de prelucrarea metalelor neferoase (aur, argint, plumb), de obtinerea si prelucrarea bronzului. ,e asemenea, este atestata obtinerea si prelucrarea sticlei, producerea mijloacelor de transport (mai multe tipuri de carute), a tot felul de obiecte de uz cotidian (cutite, frigari, caldari, cazane, crampoane pentru incaltaminte) si a podoabelor. .n loc aparte il constituiau fauritorii de arme. <e confectionau scuturi (din lemn, de regula, doar cele de parada fiind din metal), lanci, sulite, sageti (cu varful in forma de frunza sau in trei-patru muchii, cu toc sau peduncul de inmanusare), sabii de tot felul, romane, celtice, dar si tipul curb &falx', considerat, desi era raspandit in toata lumea tracica, tipul de sabie specifica dacilor, apoi pumnale curbe &sicae'( cutite de lovit. <e confectionau, cu spri'inul mesterilor straini, asi"i de lu)ta( din pacate nici una nu a fost descoperita pana acum. Aceasta extraordinara activitate de prelucrare a fierului, care a nascut, precum am vazut, ocupatii colaterale diverse si impresionante ca amploare si maiestrie, ii determina pe foarte multi autori sa vorbeasca de o adevarata civilizatie a fierului la geto-dacii din epoca clasica a statului lor. ,aca foarte multe aspecte ce tin de tehnica producerii si de produsul in sine nu sunt inventii ale geto-dacilor, aceasta nu scade cu nimic valoarea deosebita si meritul istoric al acestora. -i s-au dovedit capabili sa asimileze si sa converteasca in fapte de civilizatie unele dintre cele mai avansate tehnici si produse ale antichitatii. .na dintre activitatile cele mai interesante ale geto-dacilor este cea legata de ceramica. Prin ceramica - fapt de civilizatie - intelegem atat tehnica (priceperea imbinarii si modelarii unui amestec plastic format din diverse argile si alti ingredienti, a decorarii, eventual smaltuirii, uscarii si arderii), cat si gama extrem de diversificata a produselor ceramice. (n ansamblul asezarilor dacice predomina, nu obiectele de metal - oricum destul de rar, scump si pretios in prelucrare, ci cele de lut ars. ,in lut se facea o gama larga de obiecte, incepand cu greutatile de la razboaiele de tesut si modestele fusaiole (acele garnituri de la fusele primitive servind la ingrosarea ti'ei si la lestarea ei pentru a usura miscarea de rotatie) sau 'etoane de 'oc, continuand cu cateii de vatra (suportii folositi in vetrele deschise pentru asezarea lemnelor de dimensiuni mari in asa fel incat sa se asigure tira'ul focului), calapoadele pentru confectionat ceramica, tiglele si caramizile, terminand cu vasele de tot felul, asupra carora ne vom opri in continuare.

Deto-dacii au realizat doua categorii de vase din cera ica: vase lucrate cu mana si cele realizate la roata olarului. Ceramica lucrata cu mana este, in general, facuta dintr-o pasta groasa, cu multe impuritati, constand, mai ales, din putine resturi vegetale si din nisip, folosit ca degresant. (n functie de felul arderii, oxidanta sau inoxidanta, culoarea vaselor variaza de la castaniu pana la rosu aprins. :uptoarele de ars vasele aveau camera de combustie separata de cea superioara, in care se asezau oale uscate pentru ars, printr-un gratar perforat, spri'init de un picior median. ?oarte probabil, ceramica de uz comun era lucrata pe loc, in gospodariile de rand, si nu in totalitate de mesteri olari. Asa se explica marea ei diversitate de forme si ornamentatii in cadrul unui numar limitat de tipuri: ceasca dacica, vasul-borcan, cana cu o toarta, vasul cu gura larga cu torti si oala cu o toarta.

Ceramica lucrata la roata, produsa in atelierele specializate, este reprezentata de urmatoarele tipuri: fructiere cu picior inalt, strachina fara picior, strachina cu picior scurt, ulciorul cu o toarta, cana cu o toarta, vasul cu doua torti si ornamente lustruite, farfuria, vasul tronconic, capacul, vasul-clopot, oala, vasul cu tub si chiupul. Acest gen de vase se caracterizeaza prin forme elegante si precizia executiei. (nciziile de pe unele dintre aceste vase sunt, probabil, marci de atelier. 5a aceste vase, de multe ori, fundul inelar era lipit ulterior, cum tot ulterior se adaugau butonasii sau tortile. (n cazul chiupurilor mari, de zeci de litri, s-a constatat confectionarea lor pe bucati, ce erau ulterior lipite. ;arimea acestor vase ridica probleme deosebite in ceea ce priveste arderea. .nele dintre vase, dintr-o pasta foarte fina si uniform arse, se acopereau, prin scufundarea in intregime a vasului, cu un strat subtire de angoba (un fel de glazura din argila foarte fina si opaca, dizolvata in apa) de culoare alba, in general. ,espre decorarea unor vase, putin mai incolo. :at priveste roata olarului, aceasta a fost preluata de catre geto-daci de la greci, cu multe secole inainte, cum multe din tehnicile lucrarii ceramicii au fost, la randu-le, preluate. Schimbul de produse nu putea sa lipseasca intr-o societate atat de prospera, activa, deschisa spre exterior, avida de a face, a sti si a avea. ?orma dominanta, dupa opinia noastra, a schimbului intracomunitar si intre comunitatile apropiate, ca si o parte a celui cu popoarele vecine, era cea bazata pe troc, aspect care s-a pastrat in societatea romaneasca, mai ales in mediul rural, pana aproape de zilele noastre. <ocietatea getodacica a folosit insa de timpuriu moneda ca element al echivalentului produselor si al schimbului, dar si ca element de tezaurizare si simbol al pozitiei sociale si bogatiei. :omertul intern dezvoltat a facut ca tetradrahmele thasiene sa circule in lumea getodacica pana la inceputul secolului ( i.d.)r., mult dupa ce emiterea lor incetase sau ca drahmele din ,=rrhachium si Apollonia sa se afle in tezaure alaturi de ultimele emisiuni romane republicane, desi primul dintre aceste orase nu mai bate moneda proprie dupa anul 188 i.d.)r. , iar drahmele celui de-al doilea inceteaza, in 'urul aceleiasi date, sa mai 2

patrunda la nordul ,unarii. ;oneda cea mai numeroasa de pe piata dacica, in ultimele doua secole a existentei statului dacic, a fost insa denarul roman republican si imperial. ,acii au preferat sa imite ei insisi denarii romani. Analizele efectuate au dovedit ca aceste imitatii nu se deosebesc de originale nici sub aspectul greutatii, nici sub cel al finetii metalului. Aceste imitatii nu sunt ilegale , cum s-a crezut atata timp. -le se realizau sub controlul direct al autoritatii statale, uneori chiar in capitala statului. ,acii au continuat sa imite monede romane mult timp dupa ce originalele incetasera de a mai fi batute. :opierea fidela a monedei romane a avut un rol covarsitor in integrarea ,aciei in vastul schimb de valori ale antichitatii. ,aca in secolele anterioare grecii controlau cea mai mare parte a comertului cu getodacii, incepand cu sfarsitul secolului al ((-lea i.d.)r. ponderea acestora scade in favoarea negustorilor romani, pentru ca in perioada anterioara confruntarilor cu romanii produsele romane sa domine in ansamblul celor aduse in ,acia. -rau aduse in ,acia produse de buna calitate, in special marfuri de lux - vase de bronz, obiecte de argint, vase de sticla, dar si obiecte din fier sau chiar vase de ceramica. Adeseori aceste produse serveau drept model mesterilor locali (autohtoni sau straini). Aveau trecere in ,acia vinul si untdelemnul, obiectele de podoaba, tot felul de maruntisuri capabile sa satisfaca curiozitatea si placerea dacilor bogati (oglinzi, cutite, etc.) si nevoile vietii cotidiene sau profesionale ale grecilor si romanilor din ,acia. ;ult mai greu este de stabilit continutul exportului din ,acia spre lumea greceasca si romana. - limpede ca nu poate fi vorba de produse mestesugaresti, dar lemnul, mierea, ceara, blanurile, vitele, pestele, sarea erau articole cerute de negustorii straini. 9ricum, EexporturileF geto-dacilor trebuie sa fi fost considerabile avandu-se in vedere marea cantitate de moneda romana aflata in circulatie in ,acia.

(nainte la partea a ((-a

Civilizaia geto-dacilor

Prin expresia ''viata cotidiana'' desemnam civilizatia in actu, adica acele manifestari de civilizatie pe care le gasim in viata de toate zilele ale geto-dacilor, precum si modul de convertire a unor fapte potentiale de civilizatie (tehnici si obiecte, cunostinte de tot felul, norme sociale si morale) in fapte de civilizatie efective. Pentru ca ce este civilizatia daca nu inserarea in viata de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale si materiale, recunoasterea valorii si acceptarea valorii lor sociale si individuale. (ar masura civilizatiei unui popor nu este altceva decat viata cotidiana a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbraca si locui, de a se hrani, de a se instrui, de a convietui cu semenii, de a-si duce viata de familie, de a-si creste copii, de a munci si a-si petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. ,intre toate acestea ne vom opri doar la cateva aspecte, acelea despre care putem spune ceva cu certitudine.

a* Cele ai ulte date le ave des)re habitatul geto-dacilor, inteles ca tipuri de asezari si locuinte, dar si ca mod de locuire. Gona cea mai interesanta, dar si cea mai studiata, este cea din ;untii <ureanu, zona asupra careia ne vom opri cu preponderenta si o vom oferi ca model pentru habitatul geto-dacilor. "sezarile civile geto-dacice, preponderent rurale, pot fi grupate in trei tipuri distincte: rasfirate, caracteristice in general zonelor montane, chiar si in epocile ulterioare, cvasicompacte si compacte. (n asezarile rasfirate, gospodariile, uneori grupate cate douatrei, se aflau la sute de metri unele de altele si erau dispuse pe terase partial amena'ate in pantele domoale sau piezise ale inaltimilor. Alteori, palcurile de case erau situate, in functie de formele de relief existente, de asa maniera incat eforturile pentru amena'area terenului in vederea ridicarii constructiilor sa fie minime. (n asezarile cvasicompacte se intalneste aceeasi preocupare pentru dispunerea locuintelor si a anexelor gospodaresti in functie de formele de relief, evitandu-se inghesuirea constructiilor chiar daca terenul se preta la siruri (strazi) de constructii. (n 'urul locuintelor din prima categorie se aflau, probabil, atat restransele terenuri arabile, cat si pasunile. 5anga acelea din a doua categorie se aflau doar curtile si gradinile sau livezile, pamantul arabil si pasunile comune fiind in afara ariei ocupate de asezare. /u putem insa avansa date certe referitoare la intinderea asezarilor. (n zona amintita, compacte sunt doar asezarile de la ?ata :etei, +etele Albe si Sar izegetusa, toate situate pe locuri improprii, fapt ce a necesitat terasari pe versantele insorite ale inaltimilor. (n cadrul acestor asezari toate categoriile de constructii se afla numai pe terase si ele nu ocupau integral suprafata teraselor antropogene, ramanand loc pentru curti. ,in punct de vedere economic, asezarile in discutie reprezentau, in primul rand, mari centre de productie mestesugareasca si mari consumatoare de produse agro-alimentare. Prin functia lor economica, ele reprezentau aglomerari protourbane, avand un caracter oppidan, cum sustine ). ,aicoviciu. :at priveste locui"tele geto-dacilor, domeniu in care schimbarile survenite in cursul dezvoltarii istorice in ceea ce priveste conceperea si amena'area sunt dintre cele mai lente, in zona ;untilor <ureanu domina locuintele de suprafata, ridicate direct pe sol si in ma'oritate din lemn. .nele locuinte sunt patrulatere, altele sunt rotunde, ovale sau poligonale. :a acest tip de locuinta a evoluat din acelea adancite sau semiadancite in pamant (prezente in zonele mai 'oase ale ,aciei), o demonstreaza, mai intai, perpetuarea unor sisteme de constructie improprii noului tip de locuinta (ridicarea peretilor pe un schelet de stalpi infipti in pamant) si, in al doilea rand, planul lor. /umai ca acum nu mai avem de a face cu un schelet de stalpi uniti intre ei cu impletitura de nuiele lipita apoi cu lut, ci din pereti din lut armat cu lemn, deci fara pomenita impletitura de nuiele. (n alte cazuri, la constructiile poligonale cu incaperi concentrice, constatam aplicarea simultana 18

a doua sisteme diferite de ridicare a peretilor. :el de acum cunoscut (lut armat cu lemn), pentru piesa centrala - patrulatera sau cu absida, si altul cu piatra la baza peretelui sau a peretilor din lemn ai incaperii sau ai incaperilor exterioare, specific locuintelor de suprafata. Pietrele de la baza peretilor, dispuse distantat sau in sir continuu, nu constituiau temelia cladirii pentru ca se asezau direct pe suprafata amena'ata a solului. Atat la cladirile poligonale, cat si la cele rotunde, invelitoarea (acoperisul) era din sindrila montata pe capriori, in fatete triunghiulare. 5umina patrundea in locuinta prin spatiul dat de rostuirea sindrilelor sau prin lucarnele practicate in acoperis. 5a locuintele cu plan patrulater, peretii din lemn au fost ridicati totdeauna pe o baza de piatra. <e constata existenta mai multor incaperi dispuse in sir sau grupat, indicii pentru planul evoluat al acestora. (nvelitoarea era in doua ape si tot din sindrila. Patrunderea in locuinte se realiza prin usi de lemn, iar in incaperi prin deschideri practicate in pereti, uneori acoperite cu produse rezultate din prelucrarea unor organe interne ale animalelor. Peretii erau, uneori, zugraviti, probabil in diverse culori. (nfatisarea in ansamblu a locuintelor trebuie sa fi fost infrumusetata si prin mestesugite cioplituri in lemn si prin tinte ornamentale de fier. Podina incaperilor era din lut batatorit, uneori inregistrandu-se deschiderea unor gropi in aceasta menite unor mici depozite de provizii. (esita din comun este aparitia in zona capitalei dacice a locuintelor cu eta', construite cu aceiasi pereti din lut armat. :omunicarea intre parter si eta' se facea, desigur, cu a'utorul unei scari interioare, confectionata din lemn. *aportate la realitatile de atunci, acestea pot fi considerate palate. 5a toate constructiile cu mai multe incaperi destinatia acestora era diferita. 5a acelea cu incaperi concentrice, in cazul in care ele constau din trei piese, prima, exterioara, era tarnatul, a doua magazia sau celarul, iar a treia incaperea propriu-zisa de locuit, dupa cum demonstreaza amplasarea vetrei de foc si inventarul acesteia. *aportate la lumea barbara europeana, dar nu numai, de-a dreptul impresionante sunt captarile de apa ale izvoarelor, conductele de teracota pentru apa potabila, care, insumate, a'ung la lungimi de Hilometri, filtrele de plumb, cisternele simple, captusite cu lemn sau construite dupa cea mai avansata tehnica a vremii, canalele daltuite direct in stanca sau alcatuite din blocuri anume cioplite, scarile monumentale din piatra fasonata, drumurile pavate, unele din lespezi de calcar si prote'ate de acoperisuri. 4oate acestea, chiar daca au avut drept modele constructii similare din lumea greco-romana sau au fost realizate si cu participarea unor mesteri straini, demonstreaza nivelul elevat de civilizatie la care a'unse o parte a lumii geto-dacice. Atari pretentii de confort si bunastare, cel putin in lumea capitalei si la nivelul starilor superioare ale locuitorilor, se dovedesc net superioare celui al popoarelor vecine si sunt de comparat cu realitatile din lumea greco-romana.

b* Des)re modul de hranire al geto-dacilor putem avansa, mai mult pe cai deductive si pe baza materialului descoperit, cateva idei. 5a nivelul starilor instarite, asa cum ne arata descoperirile arheologice, hrana era complexa, abundenta, completata cu produse rafinate din import (untdelemn, vin), regulata si obtinuta, in marea ei ma'oritate, prin prelucrarea alimentelor de baza. /evoile acestora erau asigurate printr-un comert activ cu celelalte regiuni ale ,aciei. ,acii, ca si alte popoare, cunosteau tot felul de metode de

11

conservare indelungata a unor produse (uscare, afumare, folosirea sarii, inghetarea etc.) si de pastrare a acestora (gropi arse, chiupuri si hambare pentru tot felul de graunte, vase din lemn, ceramica sau metal pentru alte produse). ?iecare locuinta, cum am vazut, avea amena'ata vatra pentru foc, folosit pentru gatit si incalzit. ;ultitudinea obiectelor din fier (cutite, topoare etc.), dar cele mai multe din lemn si ceramica (linguri, stachini, oale etc.), intregesc imaginea unei indeletniciri civilizate in acest sens. <tarile mai nevoiase (oamenii de rand) erau mult mai dependente de natura din acest punct de vedere, aspect pastrat pana spre zilele noastre. Procurarea hranei era o problema, hrana in sine era dependenta de tipul de ocupatie al comunitatii respective, de sezon, de zona geografica etc. :redem ca nu gresim daca afirmam ca hrana acestora era predominant de provenienta animaliera, completata cu produse vegetale foarte diverse (culese din natura indeosebi, dar si cultivate), ca gradul de prelucrare era modest si ca obtinerea acesteia era ocupatia principala a tuturor membrilor familiei, fiecare in felul sau. /u de putine ori tentatia civilizatiei greco-romane i-a impins, si din acest motiv, daca nu exclusiv din acest motiv, pe geto-daci la actiuni de prada la sudul ,unarii. -vident, cel mai greu, pentru omul de rand era perioada de iarna. c* Des)re viata de familie a geto-dacilor sti )uti"e lucruri. ?amilia lor, ca si la alte popoare ale vremii, indeosebi din cele mai evoluate, era una patriarhala, in care cultul stramosilor, rolul barbatului si un ansamblu de moravuri si norme de viata 'ucau un rol foarte important. (n perioada la care ne referim, asa cum am vazut, incetase practica mai veche a vinderii unor copii ca sclavi. ,e asemenea, sustin cei mai multi specialisti ai perioadei, geto-dacii din vremea statului erau monogami, fapt dovedit de doua pretioase documente - :olumna lui 4raian si 4rofeul de la Adamclisi, unde barbatii daco-geti sunt infatisati cu cate o singura femeie. (n moralitatea vietii de familie la geto-daci un rol foarte important l-a avut sacerdotiul din timpul statului geto-dacic. ,e cresterea copiilor mici se ocupau cu predilectie mamele. ,e la o anumita varsta, de educarea acestora pentru viata se ocupau barbatii, in cazul baietilor, si mamele, in cazul fetelor. -ra acesta, in lipsa unuia organizat - scoala, ca si in cazul grecilor sau romanilor, sistemul traditional, care s-a pastrat in societatea noastra pana in vremile contemporane, in mediul rural inca cu valente deosebit de importante. d* Imbracamintea geto-dacilor cu greu poate fi surprinsa in toate detaliile si ipostazele sale. :olumna lui 4raian, monumentul de la Adamclisi si cateva piese de argintarie (<urcea, )erastrau) ne permit sa desprindem doar cateva aspecte din ceea ce se poate numi portul (costumul) geto-dacilor. +arbatii purtau pantaloni lungi si largi, stransi pe glezna, doua tunici, una mai scurta cu maneca lunga, care, probabil, se baga in pantaloni, alta mai lunga, despicata in partile laterale si incheiata bord a bord pe piept, incinsa pe talie cu o curea subtire si cu poalele cazand pana aproape de genunchi. Pe deasupra purtau o mantie inchisa cu o fibula pe umarul drept, care, dupa fran'urii mari ce o marginesc, putea fi dintr-o tesatura mitoasa. (n picioare purtau opinci. /obilii purtau pe cap o boneta moale, asemanatoare celei frigiene! oamenii de rand umblau descoperiti, dar se pare ca mantiile erau prevazute cu gluga. +e eile purtau o tunica lunga pana la pamant, incinsa pe talie si dega'and gatul, peste care puneau alta tunica mai scurta, inchisa, se pare, la fel ca si cea barbateasca. Purtau si ele mantie, care insa se drapa liber. Parul il aveau lung, pieptanat cu carare, in onduleuri mari, pe langa obra'i si adunat intrun coc amplu pe ceafa. /u purtau nimic pe cap. :u anumite ocazii sau la anumite tipuri de imbracaminte, cu siguranta insa la starile bogate, se purtau tot felul de podoabe (bratari spiralate, fibule, colier-lant, centura-lant, bi'uterii din metale nobile). ,incolo de

1"

aceste aspecte generale, se poate deduce totusi caracterul sumar si saracacios al imbracamintei celor cu stare sociala scazuta, dificultatea producerii si asigurarii imbracamintei pentru toata familia in mod continuu. ;ulte din elementele de imbracaminte textile erau inlocuite sau suplimentate, pentru timpul rece, cu tot felul de blanuri si piei, mai mult sau mai putin prelucrate. e* Cat )riveste ingrijirea sanatatii, igiena, igiena zilnica, ritmul zilnic de viata, nu putem spune aproape nimic cu certitudine, mai ales in ce-i priveste pe cei multi, poporul de rand. 5a nivelul aristocratiei geto-dacice din zona capitalei existau, cu certitudine, astfel de preocupari. ,iversele obiecte (oglinzi, trusa medicala etc.), conductele de apa, canalele si gropile de gunoi atestate prin descoperirile arheologice ne indeamna spre concluzia existentei unor preocupari de igiena si sanatate. :ontactul cu lumea romana si greceasca a deprins aristocratia geto-dacica si cu o anume viata mondena. (ncheiem, deocamdata, aici cele ce ne-am propus sa spunem despre civilizatia getodacilor, convinsi ca multe altele au ramas pe afara si ca asupra multora se pot oferi pareri contrare. (ncheiem, pentru concluzii, cu ideile lui ). ,aicoviciu de acum aproape trei decenii: civilizatia geto-dacica ''ne apare ca o civilizatie avansata de tip #atene tardiv, ca o civilizatie originala. !punand aceasta, nu dam termenului ''original'' un inteles ingust. $u pretindem, si nimeni nu pretinde, ca dacii nu au invatat nimic de la alte popoare. Dimpotriva, au facut-o intotdeauna bucuros. Ei au luat de la greci si de la celti roata olarului, faurii de la !armizegetusa au batut pe nicovala cutitoaie dupa modelul celei fabricate de %erennius, olarii de la &opesti au imitat bolurile deliene, mesterii constructori din 'untii (rastiei au sorbit din izvorul fecund al arhitecturii elenistice... Dar aceste imprejurari incontestabile nu rapesc culturii materiale dacice caracterul ei original. Caci original in civilizatie nu inseamna a refuza cu incapatanare sa inveti de la altii, nu inseamna a face totul, a inventa totul singur. ( civilizatie originala nu se creaza respingand elementele straine, ci transformandu-le, adaptandu-le, imbogatindule. E tocmai ceea ce au facut daco-getii. &opulatie nepomenit de veche a cestui pamant, ei au stiut sa-i asimileze pe navalitori (sciti, celti), adoptand de la dansii elementele avansate de cultura materiala. Ei au stiu sa invete de la vecini, in primul rand de la greci si de la traci. Dar ei au stiut mai cu seama sa topeasca impreuna elementele civilizatiilor straine, sa le toarne in tipare noi, specifice numai lor, sa si le insuseasca. $u e greu de gasit originea unor vase dacice in ceramica greceasca si totusi, de la prima privire, se vede ca aceste vase sunt dacice , nu grecesti. )n tehnica de constructie, dacii au invatat multe de la greci, dar cetatile din 'untii (rastiei nu sunt grecesti, ci dacice. )n *recia au e+istat cetati mai puternice, mai frumoase, mai mari, dar nu asa, nu ca ale dacilor, in felul sau, comple+ul din 'untii (rastiei e unic in lume. )nvatand, muncind, adoptand elemente straine in mod creator si creand ei insisi, au faurit daco-getii infloritoarea civilizatie oppidana care caracterizeaza perioada statului dac' .

CULTURA GETO -DACILOR

:ultura geto-dacilor constituie un fenomen foarte complex prin radacinile sale istorice, prin varietatea formelor si prin teritoriul in care s-a manifestat. *econstituirea sa este un proces anevoios, pe de o parte datorita complexitatii fenomenului, imposibil de cuprins in toate amanuntele sale, iar pe de alta parte datorita saraciei izvoarelor scrise si marturiilor arheologice. (ata de ce in randurile noastre ne vom opri asupra acelor aspecte 1&

despre care se poate spune ceva cu o oarecare certitudine, plecand si de la ideea ca cultura atunci, ca si acum, constituie elementul cel mai insemnat pentru felul de a fi al unui popor, in ultima instanta cultura fiind cea care individualizeaza popoarele, le face sa fie sau sa nu fie in istorie.

,*-* Religia geto-dacilor

Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre subiectele cele mai pasionante, atat prin fascinatia subiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in 'urul lui de catre o literatura de tot felul. ,esi istoriografia noastra (dar nu numai) a reusit achizitii notabile, ea este totusi destul de departe de a avea si a ne oferi o imagine a religiei geto-dacice cat mai completa si general acceptata. (ntre problemele de baza ale religiei geto-dacice se inscrie caracterul acesteia. ,upa o lunga disputa intre specialisti, ipoteza care sustine caracterul politeist al religiei getodacilor tinde sa se impuna. (l atentionam pe cititorul mai putin avizat ca superioritatea (mai degraba farmecul, profunzimea si bogatia) unei religii nu este data de caracterul sau, o religie monoteista nu este mai evoluata decat una politeista, si, ca atare, nu trebuie sa manifeste nici un fel de retineri subiective in a accepta caracterul politeist al religiei getodacilor. ;ult mai dificila este situatia atunci cand trebuie sa se arate natura zeitatilor adorate de geto-daci, atributele sau elementele legate de ierarhizarea intr-un panteon , ori date despre perioada cand au fost la apogeul adorarii lor. Geul cel mai frecvent mentionat la autorii vechi este Zalmoxis (specialistii nu au a'uns la un consens asupra formei numelui: !almo+is - -almo+is - -amol+is). :at priveste natura si atributele sale, unii sustin ca este o divinitate chtoniana, altii ca este uraniana. ;ai vechea teorie potrivit careia Galmoxis ar fi fost fiinta pamanteana s-a dovedit a fi fantezista. (n vremea lui Burebista si al lui Decebal , se pare ca .al o/is nu mai era insa adorat ca zeitate suprema, fiind destul de probabila chiar prezenta sa in panteonul geto-dacic. 9 astfel de ipoteza se spri'ina pe faptul ca la autorii greci de dupa 0erodot, Galmoxis este amintit ca o divinitate veche, iar unii autori latini (1ergilius, in Eneida, 9vidius, in &ontice si .ristele) si greci (Dio" C!r#sosto os) arata adorarea lui 'arte de catre geto-daci de o maniera neobisnuita in perioada +urebista-,ecebal. Acestui zeu, ne spune Iorda"es, ''i se jertfeau primele prazi, lui i se atarnau pe trunchiurile arborilor prazile de razboi cele dintai si e+ista un simtamant religios adanc in comparatie cu ceilalti zei, deoarece se parea ca invocatia spiritului sau era ca aceea adresata unui parinte''. (n ceea ce priveste alte zeitati adorate de geto-daci, documentele literar arheologice vorbesc despre divinitatile feminine Hestia si Bendis, prima considerata drept protectoare a focului din camin si a caminului, in general, a doua - zeita a padurii, a lunii, a farmecelor si protectoare a femeii. ,esi nu sunt suficient de explicite, izvoarele vechi lasa totusi sa se inteleaga ca Galmoxis, Debeleizis, ;arte, )estia, +endis, ca zeitati, erau adorate nu de un trib anume, ci de catre geto-daci in totalitatea lor. Asadar, se poate vorbi de prezenta unui panteon la geto-daci (in spri'inul acestei afirmatii situandu-se gruparea marilor sanctuare de la Sar izegetusa si a altora asemanatoare in alte locuri ale ,aciei), de unitatea lor

1>

spirituala si de existenta constiintei comunitatii etno-lingvistice. .n alt element al religiei geto-dacice il constituie asa-zisa credinta in nemurire. 2$e urirea22 a fost considerata adeseori ca un element specific conceptiei religioase a geto-dacilor, care i-ar fi deosebit intre toate popoarele antichitatii. <-a considerat a fi o filosofie, o doctrina promovata de Galmoxis a carei esenta ar fi credinta in nemurirea sufletului. (mpartasim ideea potrivit careia nemurirea geto-dacica este o credinta obisnuita, ca dincolo vor continua viata pamanteana in mare desfatare. Aceasta credinta nu are nimic fenomenal, exceptional, in sensul unei spiritualizari sublime, cum s-a prezentat adeseori in tot felul de carti. 6iata religioasa a geto-dacilor se afla sub controlul si conducerea sacerdotiului despre care am vorbit mai inainte. -ste posibil ca in vremea lui +urebista, marele preot Dece"eu sa fi savarsit o adevarata reforma religioasa, constient de autoritatea castei preotesti pe care o conducea si de rolul ma'or al religiei ca element de unitate politica a geto-dacilor. Aceasta reforma nu a fost violenta, si este foarte probabil ca geto-dacii adorau in acest ;arte nu numai pe zeul razboiului, el avand si atributii care, poate, apartineau altor divinitati, cum ar fi cazul lui Galmoxis, de pilda. <trans legata de viata lor religioasa, daca nu cumva chiar parte a acesteia, sunt miturile si riturile geto-dacilor. ;itul cel mai cunoscut este cel al lui Galmoxis, daca nu este cumva si singurul despre care stim ceva. ?aptul ca din tezaurul de mituri geto-dacice, pe care efervescenta culturala afirmata de acest popor ne da dreptul sa-l presupunem ca ar fi fost deosebit de bogat, s-a pastrat si a a'uns pana la noi in primul rand acest mit (mai degraba mitul mitului lui Galmoxis) se datoreaza consemnarilor scrise ale unor autori straini. :uriozitatea starnita de oamenii indepartatelor taramuri carpato-danubioano-pontice, ecoul actiunilor geto-dacilor si formatiunilor lor politice, dar si o recunoastere a calitatilor intrinseci ale mitologiei lor au determinat aceasta aplecare a scriitorilor antici asupra spiritualitatii geto-dacilor. ;itul lui Galmoxis a reprezentat, probabil, cel mai important si cel mai reprezentativ mit al geto-dacilor. Acest mit si insusi persona'ul sau central s-au cristalizat devreme in lumea geto-dacica, ca rezultat al unor fenomene de sincretism desfasurate pe diferite planuri cultural-istorice. (n epoca clasica a statului geto-dacic, cultul .al o/ia" scade ca intensitate, pentru ca mai tarziu urmele sale sa dispara, din diverse motive, din spiritualitatea daco-romanilor si din folclorul romanesc. ,espre riturile geto-dacilor, foarte bogate, ca la oricare popor antic, de altfel, putem avansa cateva idei doar in legatura cu cateva dintre acestea. )erodot, 6alerius ;aximus si Pomponius ;ela ne vorbesc de intristarea ce-i cuprindea pe Traci (subliniem traci) la nasterea unui copil, stare manifestata prin plansul rudelor apropiate, care nu vedeau in viata pamanteasca decat prile' de suferinte si greutati. :at priveste ritul de inmormantare, in epoca clasica a civilizatiei lor geto-dacii practicau cu preponderenta incineratia! inhumatia se intalneste mai rar. ;ormantul de incineratie plan reprezinta tipul cel mai des intalnit la geto-daci. ,e cele mai multe ori resturile funerare sunt pur si simplu asezate intr-o groapa, in putine cazuri fiind depuse in prealabil intr-o urna. ;ormintele plane cu caseta din piatra sunt extrem de rare. :u prile'ul inmormantarii se faceau anumite 'ertfe, se asezau in groapa obiectele de care mortul ar putea avea nevoie in viata de apoi, precum si vase cu mancare si bautura. 5a moartea celor bogati se faceau si ospete funerare cu spargerea rituala deasupra mormantului a vaselor folosite.

17

5a geto-daci intalnim, in ansamblul riturilor de sacrificiu, atat 'ertfele umane (constatate, dealtfel, si la alte popoare), cat si sacrificarea de animale si ofrande, acestea doua din urma devenind, probabil, destul de timpuriu preponderente.

CU$OSTI$TE STII$TI+ICE* SCRISUL LA GETODACI

;ulta vreme geto-dacii nu au cunoscut si nu au folosit scrisul( cel putin asa ne spun specialistii, avandu-se in vedere ca pana la prima parte a epocii 5atene nu avem nici un indiciu, deocamdata, care sa probeze contrariul. Pentru vremea respectiva insa analfabetismul nu era ''semnul infailibil al unei subdezvoltari'', cum sublinia ). ,aicoviviu, si nici una din cauzele acesteia. <e putea a'unge la un grad suficient de inalt de dezvoltare fara a simti nevoia scrisului, societatea geto-dacica fiind o dovada elocventa a acestui lucru. /umai ca de la un anumit moment a fi in istorie si a face istorie inseamna nevoia scrisului. Acest moment este resimtit si de lumea geto-dacica. :ontactele cu lumea greaca si romana, cu statele din ''noua confederatie daca'', stadiul dezvoltarii sociale, economice si culturale, angrenarea in marile evenimente politice ale antichitatii europene de la ,unarea de Aos, au impus cunoasterea si folosirea scrierii in societatea dacica. ,aca in vremea lui +urebista si imediat dupa el preponderenta era folosirea scrierii grecesti, in secolul ( d.)r. preponderent, in scrierea geto-dacilor, era alfabetul latin. :hiar daca in lumea dacica se cunostea scrierea, fireste, ea nu a fost niciodata la indemana oricui. -xemplele de folosire a scrierii sunt rare, cele pomenite in izvoarele literare se refera la conducatori, iar descoperirile arheologice in acest domeniu sunt aproape in totalitate la <armizegetusa. <crierea a ramas, la geto-daci, un apana' al curtii regale si al preotimii inalte. :at priveste asa-zisele cunostinte stiintifice ale geto-dacilor (din societatea getodacica, mai precis), ma'oritatea istoricilor, unii dintre ei cu mai putin discernamant, invoca vestitul pasa' din Deticele lui Iorda"es. Acesta, entuziasmat de cele aflate despre activitatea lui ,eceneu, pe care il considera stramosul sau, scria: ... (bservand dispozitia lor (a dacilor) de a-l asculta in toate si ca ei sunt din fire inteligenti, i-a instruit in aproape toate ramurile filozofiei, caci el era in aceasta un maestru priceput. El i-a invatat morala, dezbarandu-i de moravurile lor cele barbare, i-a instruit in stiintele fizicii, facandu-i sa traiasca potrivit legilor naturii ..., i-a invatat logica, facandu-i cu mintea superiori celorlalte popoare, aratandu-le practica, i-a indemnat sa petreaca in fapte bune, demonstrandu-le teoria celor douasprezece semne ale zodiacului, le-a aratat mersul planetelor si toate secretele astronomice si cum creste si scade orbita lunii si cum globul de foc al soarelui intrece masura globului pamantesc si le-a e+pus sub ce nume si sub ce semn cele trei sute patruzeci si sase de stele trec in drumul lor cel repede de la rasarit la apus spre a se apropia sau indeparta de polul ceresc. /ezi ce mare placere ca niste oameni prea viteji sa se indeletniceasca cu doctrinele filozofice cand mai aveau putin ragaz de razboaie. &uteai sa-l vezi pe unul cercetand pozitia cerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarele vrand sa atinga regiunea orientala este dus inapoi spre regiunea occidentala ...

1B

(n acest text al lui (ordanes exagerarile sunt evidente, dar ar fi o greseala respingerea sa in bloc. ,incolo de vesmantul sau naiv, textul oglindeste un tablou real, nu acela al unui intreg popor preocupat de astronomie, botanica, filosofie etc., ci al unei restranse categorii de invatati ocupati cu astfel de indeletniciri, nu intelectuali de meserie (societatea geto-dacilor facand prea putine progrese pentru ca in sanul ei sa apara filosofi si oameni de stiinta specialisti), ci preoti. Acesti preoti daci posedau si manuiau, pentru asi spori autoritatea, un minimum de cunostinte stiintifice, bazate pe seculara experienta a poporului si pe contactul cu lumea greco-romana, in primul rand. ,atele oferite de (ordanes sunt completate insa si de alte izvoare literare (Dioscorides, de exemplu) precum si de descoperirile arheologice. ,intre acestea din urma, cel mai stralucit exemplu ramane marele sanctuar circular din incinta sacra a <armizegetusei. ,upa unele interpretari mai noi, altarul incintei, numit si <oarele de Andezit , constituie un posibil cadran solar (astrolab).

ARTA GETO-DACILOR
9ricine incearca sa abordeze subiectul referitor la arta geto-dacilor se izbeste de doua aspecte importante. Primul aspect tine de dificultatea stabilirii originii anumitor elemente manifestate in arta geto-dacilor , aspect care, la randu-i, este determinat de faptul ca ,acia a fost o zona in care s-au incrucisat curente culturale si de civilizatie dintre cele mai diverse. Al doilea aspect tine de saracia, cu mici exceptii, a vestigiilor si insemnarilor referitoare la arta geto-dacilor. Actualmente nu stim nimic despre literatura religioasa, poezia si dansurile lor populare, despre legendele istorice si muzica geto-dacilor, pe care, ca orice popor, nu se poate sa nu le fi avut. /u ne ramane, ca atare, decat sa restrangem arta geto-dacilor la acele domenii despre care se poate spune ceva. a* Des)re ar!itectura geto-dacilor, ca domeniu al artei acestora, avem, datorita arheologiei, date relativ bogate. /e vom referi, in randurile urmatoare, la fortificatii (arhitectura in fortificatiile geto-dacilor) si la arhitectura constructiilor cu caracter religios (sacru). :ele mai grandioase dintre constructiile geto-dacilor raman fortificatiile, unitare doar in conceptia de amplasare pe teren, nu in privinta caracterului si a elementelor constructive. ,in acest punct de vedere s-au preferat inaltimile de tip mamelon cu pante repezi, legate de celelalte forme de relief prin sei inguste, usor de barat. <ingura exceptie o constituie fortificatia liniara de la :ioclovina-Ponorici menita sa inchida accesul dinspre 4ara )ategului spre Ser izegetusa. -a este, de altfel, singura fortificatie de bara' din zona capitalei dacilor si, alaturi de ceea de la 4apae, a doua cunoscuta in ,acia. :elelalte fortificatii, in marea lor ma'oritate, sunt de tip circular, adica ele e"tele de 3orti3icatie incon'urau partea superioara a mamelonului pe care sunt amplasate ,in punct de vedere al modului de raportare la teren, fortificatiile circulare materializeaza doua procedee diferite: unul traditional, in care elementele de fortificare se adaptau configuratiei naturale a terenului, evitand, fara insa sa le excluda cu totul, lucrarile de ,,corectare a terenului (Costesti-Cetatuie, <armizegetusa), altul preluat din lumea elenistica tarzie, in care amplasarea elementelor de fortificare a presupus ample lucrari de amena'are a terenului soldate cu aducerea la transee rectilinii a curbelor naturale ale mamelonului. -lementele de fortificare ale cetatilor sunt atat dintre cele traditionale (valurile, 13

palisadele simple, zidurile de pamant si lemn sau de piatra si lemn, si zidul din piatra sumar fasonata si legata cu un liant din pamant amestecat cu apa), cat si dintre cele noi aparute, din lumea greco-romana (zidul din piatra fasonata). Acest sistem de constructie elenistic a fost adaptat la posibilitatile locale, prin utilizarea acelui murus Dacicus (Costesti-Blidaru, Lu"ca"i-4iatra Rosie( <armizegetusa). ,in aceasta perspectiva cetatile din zona capitalei statului dacilor constituie un unicat in lumea europeana din afara (mperiului *oman si sunt, in acelasi timp, cele mai impunatoare fortificatii. -fortul pentru construirea fortificatiilor este uimitor. /umai zidurile fortificatiei de bara' de la :ioclovina-Ponorici, de exemplu, insumeaza aproximativ 1"8.888 metri cubi de piatra, luata toata de pe locul unde s-a ridicat fortificatia. 5a celelalte fortificatii din zona capitalei, ca si pentru unele constructii civile si de cult, s-a utilizat calcarul exploatat in cariera de la ;agura :alanului. :ea mai mare dificultate o constituia fasonarea pietrei, operatiune executata in cariera, dar mai ales aducerea materialului litic in punctele alese pentru a fi fortificate. +locurile de piatra, destul de mari de altfel, erau aduse de la >8-18 Hm, prin 6alea <treiului si pe Paraul 5uncanilor pentru Piatra *osie, sau pe ;ures si apoi pe firul Apei 9rasului pentru celelalte. ,aca ar fi sa ne rezumam doar la constructiile din piatra fasonata descoperite (investigate) pana acum in zona capitaliei ,aciei si luand pentru fortificatii dimensiuni minime la inaltimea zidurilor (7 m) si grosimea blocurilor de calcar din ele (>8 cm) se a'unge la un total de circa "8.888 metri cubi . 5a toate aceste dificultati trebuie adaugate cele legate de organizarea exploatarii, transportului si zidirii acestor fortificatii. 9rice bloc de piatra trebuia transportat cu precizie la locul destinat si asezat exact la locul sau in zid, ceea ce presupunea ca nimic sa fie luat la voia intamplarii. ,incolo de efortul in sine, pentru ridicarea zidurilor erau necesare lucrari foarte anevoioase de terasare, de nivelare etc. ,e exemplu, numai pentru amena'area terasei a 0(-a din zona sacra a <armizegetusei au fost necesari peste 188.888 de metri cubi de umplutura. 9 problema viu discutata in trecut era cea referitoare la amploarea si originea influentelor exercitate de civilizatiile vremii asupra celei geto-dacice. (n domeniul arhitecturii se manifesta, cu precadere, influentele greco-romane. Pe langa cele aratate mai inainte, avem in vedere caramizile, tiglele si olanele cu forme si dimensiuni identice celor din tinuturile pontice, dar confectionate in ,acia, la tuburile de teracota ale conductelor de apa, la cisterna de la :ostesti-+lidaru, la continuarea in caramida a zidurilor de piatra ale turnurilor-locuinta, la drumurile pavate cu lespezi de piatra, la scarile monumentale din piatra ecarisata, la sistemul a chicane de la unele intrari in cetati, la planurile patrulatere ale unor cetati, la zidurile de terasa, la constructiile de tip platforma din blocuri paralelipipedice prinse cu scoabe de fier. Asimilarea acestor elemente, folosirea unor elemente traditionale, adaptarea preluarilor la posibilitatile si gustul lor confera un caracter original arhitecturii civile si militare dacice. ,intre constructiile cu caracter religios cele mai importante sunt sanctuarele, adevarate temple ale antichitatii dacice. Aceste sanctuare sunt rectangulare, de tipul aliniamentelor de tamburi din calcar sau andenzit, si circulare, simple sau complexe. ,in totalul de &8 de sanctuare descoperite pe teritoriul fostei ,acii, "& sunt de tipul aliniamentelor, iar 3 apartin celei de a doua categorii. (n cadrul complexului de cetati dacice din ;untii <ureanu, se gasesc urmele a 12 sanctuare, 17 rectangulare si & circulare.

12

Aceste edificii de cult erau amplasate, de regula, in afara incintei fortificatiei propriuzise. -le se ridicau pe terase special amenan'ate. -lementele constructive, bazele de coloana in special, erau asezate direct pe stanca de pe terasa sau de pe fundatii realizate prin saparea in umplutura terasei a unor lentile in forma de palnie si umplute succesiv cu piatra de rau si argila, in vederea consolidarii terenului. Pe bazele de coloane din calcar se ridicau apoi coloanele din lemn, care sustineau acoperisul templului, in doua ape, din lemn si sindrila! in cazul bazelor din piatra de andezit, coloanele erau durate din acelasi material. <anctuarele erau niste constructii impunatoare, adevarate edificii de cult de genul templului. ,e exemplu, sanctuarul mare de calcar de pe terasa a 0(-a de la <armizegetusa era format din > siruri a 17 coloane, asezate la distanta de &,"8 metri intre siruri si de ",78 metri intre coloane (interax) ceea ce ar reprezenta o constructie cu o lungime de peste &7 de metri si o latime de aproximativ 18 metri. +azele de coloane si o parte din coloana erau cuprinse, la vremea functionarii lacasurilor, intr-un strat de umplutura din lut, care constituia, de fapt, nivelul de calcare, podeaua edificiului respectiv. 5a intrarea in sanctuare erau platforme realizate in tehnica zidului dacic, care, probabil, aveau pe nivelul lor de calcare un placa' din lespezi de piatra, sau, mai degraba, un paviment din lemn, ce se continua in partea dinspre sanctuar cu o treapta de patrundere in interior.

b* 4e"tru e)oca clasica, sculptura in piatra e reprezentata de elemente putin numeroase si extrem de simple, ceea ce ne determina sa apreciem ca geto-dacii nu au dezvoltat o arta sculpturala in piatra de tip monumental, ci, mai degraba, una minora, cu rol decorativ. -ste posibil insa ca geto-dacii sa fi dezvoltat o bogata arta in lemn. c* U" do e"iu ai bi"e cu"oscut al artei dacice il co"stituie ''arta metalului'', in special a argintului. (ntalnim la geto-daci tot felul de obiecte de podoabe (fibule, unele aurite, inele, bratari simple sau plurispiralice, aplici, lanturi ornamentale, ma'oritatea frumos ornamentate cu elemente geometrice sau geometrizante), de orfeverie si feronerie. d* %ult ai bogat este i"sa re)ertoriul ornamental al cera icii geto-dacice. 5a ceramica lucrata cu mana s-au practicat ornamentele incizate (linii valurite, motive in forma de creanga de brad, simple crestaturi oblice etc.), dar si cele in relief (butoni discoidali, proeminente conice, emisferice, orale, uneori impodobite ele insele, sau braurile- orizontale, sub buza vasului, si@sau verticale, de la gura spre fundul vasului). 9rnamentarea vaselor lucrate la roata e mai putin variata, cu exceptia vaselor pictate. Podoaba cea mai obisnuita e linia in val incizata, alternand uneori cu linii drepte executate tot prin incizie. 9 categorie speciala o reprezinta ornamentica ceramicii pictate. .n tip de asemenea ornamentare consta din benzi orizontale de culoare, mai rar si linii verticale, drepte sau in zig-zag, pictate pe suprafata vaselor. :el mai interesant tip, original, care nu-si gaseste inca analogii contemporane, consta in aplicarea, pe fondul galbui sau negru al angobei vasului, a unor motive geometrice, vegetale sau animale de culoare alba sau brun-roscata.

11

Atat cat putem sti astazi despre arta geto-dacilor, unele lucruri ramanand ne descoperite sau ne explicate, ne permite sa apreciem ca ea include foarte multe elemente de imprumut sau care pot fi puse in analogie cu cele ale unor popoare ale vremii. (nsa aceste imprumuturi nu-i rapesc acesteia originalitatea. ''Ceea ce se poate afirma insa de pe acum si nu va suferi niciodata o desmintire, sublinia ). ,aicoviciu, e faptul ca dacogetii au creat o cultura spirituala demna de splendida lor civilizatie materiala . III /u putem incheia acest subiect fara sa incercam macar un raspuns aproximativ la intrebarea: care este locul culturii dacice in cultura romaneascaJ (ntr-adevar, la aceasta intrebare nu se poate oferi decat un raspuns aproximativ. (n primul rand, asa cum am vazut, nu avem suficiente date despre viata populara a getodacilor, cum nici despre viata protoromaneasca (romaneasca timpurie), populara, la randu-i, prin excelenta, nu avem date suficiente pentru a putea urmari firele unei eventuale continuitati, preluari sau metamorfoze culturale. (n al doilea rand, cultura este un fenomen in continua evolutie, in dependenta de schimbarile generale sociale, ceea ce face aproape imposibila urmarirea filoanelor culturale, in toate aspectele lor, pe o adancime de timp (daca ea exista realmente) de peste doua mii de ani. :onsideram ca singurele elemente de cultura care dainuiesc de-a lungul istoriei unui popor sunt cele populare (in sensul de folclorice). -ste adevarat ca poporul roman are la baza spiritualitatii sale mostenirea romana, dar elemente ale obiceiurilor bastinasilor trebuie sa se fi pastrat in spiritualitatea romaneasca. :a nu le putem pune in evidenta, aceasta e cu totul altceva. ,eci, in concluzie, mostenirea geto-dacica este in primul rand de ordin etnic (daca cititorul accepta o astfel de exprimare si daca se poate vorbi realmente de o astfel de mostenire, de rolul ei, atunci cand se analizeaza cultura si civilizatia unui popor), cuprinzand insa si anumite forme ale vietii populare. I"a)oi la )artea I-a

4ezaurul de la Pietroasa si printesa Chnumet (111>-- 123B #.e.n),

vol.(, -ditura <fera +Krlad, "881, G!eorg!e 1*C5rla"

Clo6ca cu )uii de aur

"8

Autorul acestei interesante si totodat% #ndr%znete c%rti nu este la prima lucrare de istorie veche romKneasc%. PKn% la aparitia acestei c%rti, Dh. :Krlan a realizat lucr%ri stiintifice #n urma cercet%rilor arheologice de suprafat% #n bazinul hidrografic al rKurilor +erheci si Geletin din Podisul :entral ;oldovenesc. ,e asemenea, a cercetat vechimea, continuitatea si evolutia istoric% a populatiei din zona sus mentionat%, din cele mai vechi timpuri pKn% la mi'locul secolului al 0(0-lea, concretizate #n comunic%ri si lucr%ri de specialitate. Dh.6.:. (n.n. curios este faptul c% si autorul recenziei de fat% are aceleasi initiale Dheorghe 6ictor :lapa, deci tot Dh.6.:.) detine, #n manuscris, o alt% lucrare #n care sunt descrise peripetiile a doi romKni la :urtea regelui Attila, care asteapt% lumina tiparului. 4ezaurul de la Pietroasa sau F:losca cu puii de aurF a fost descoperit din #ntKmplare de doi t%rani, (on 5emnar si <tan Avram, #n prim%vara anului 12&3, lKng% satul Pietroasele, 'udetul +uz%u. Acest tezaur a fost atribuit gotilor, la #nceput vizigotilor lui Athanaric, mai tKrziu ostrogotilor datorit% inscriptiei cu FruneF care sunt litere gotice, dup% unii specialisti. <tudiind cu atentie lucrarea lui Al.9dobescu, 5e 4rLsor dL PLtrossa, autorul Dh. :Krlan si-a dat seama c% 4ezaurul de la Pietroasa nu a apartinut vizigotilor, nici ostrogotilor, ci traco-romKnilor. ,escifrKnd inscriptia de pe inelul colan, scris% prescurtat, )lota fati ou, puii ei fiind ghe hris (aur), Dh.:. consider% c% acest text reprezint% cea mai curat% si mai corect% limb% romKneasc%. .na dintre ideile de baz% a acestei c%rti este formulat% astfel: FAceast% inscriptie aduce o lumin% nou% asupra modului si timpului cKnd si cum s-a format poporul romKn si limba romKn%. 4eoria romaniz%rii #n cei 1B7 de ani de st%pKnire roman% a ,aciei cade. -ra si cazul, era si timpul. 9 nou% viziune se impune, asa cum a demonstrat-o cu un secol #n urm% /icolae ,ensusianu #n ,acia preistoric%, ce ar trebui s% fie cartea de c%p%tKi a neamului romKnescF. ,in cartea lui ).M.;Nller, :omorile ?araonilor reiese c% printesa Chnumet, fiica faraonului Amenemhet al ((-lea (111>-123B #.)r.) a primit #n dar de la un FlogodnicF mai multe bi'uterii din aur. Profesorul Dh.:Krlan a studiat #n paralel, ce putea s% #nsemne fiecare #n parte, si comparKndu-le cu cele dou% cosulete - octogon si dodecagon - ale tezaurului de la Pietroasa, s-ar p%rea c% aceste bi'uterii ale lui Chnumet provin de la un print din :arpati. Autorul c%rtii recenzate de noi a'unge la concluzia c% nu trebuie s% ne surprind%, deoarece a constatat leg%turi foarte strKnse #ntre 4racia antic% si -giptul antic.

OncepKnd cu anul 12&3 si

"1

pKn% ast%zi i-au fost consacrate 4ezaurului de la Pietroasa studii atribuite atKt cercet%torilor romKni cKt si str%ini, suscitKnd un viu interes din punct de vedere arheologic, lingvistic, religios, dar si istoric. On cei 1B> de ani au fost #ntreprinse cercet%ri care nu au reusit s% l%mureasc% problema provenientei, apartenentei si destinatiei tezaurului. ,up% opinia d-lui prof.Dh.:Krlan descifrarea inscriptiei de pe inelul colan arat% c% acest tezaur a fost f%urit de str%mosii nostri, tracii antici, #n urm% cu cKteva milenii, dovedindu-ne c% romKnii erau romKni #nainte de romani, fiind scris% #n cea mai pur% limb% romKneasc%. 4ezaurul ne ofer% r%spunsuri - sustine autorul - la cKteva din tainele lui .al o/is (Gamolxis), iar :ocosul care lipseste era FmesagerulF c%tre acesta. 9 alt% observatie emis% de autor este aceea c% panterele de la tortile celor dou% :osulete - octogon si dodecagon - ne trimite la cele pictate pe peretii ;ormKntului :ampana al -truscilor din (talia, fapt ce demonstreaz% leg%tura strKns% dintre 4racia si -truria antic% oferindu-ne un r%spuns asupra originii acestei populatii purt%toare a civilizatiei 6illanoviene. F:losca cu puii de aurF reprezint% o dovad% incontestabil% a #naltului grad de cultur% atins de traco-romKni #n antichitate - opineaz% Dh.:Krlan - #n ciuda zgKrceniei cu care se las% descifrat% aceast% Fenigmatic%F si Fmiraculoas%F lume a tracilor al c%ror rol #n civilizatia si cultura circummediteranean% este putin cunoscut. On continuare se citeaz% din ,acia preistoric% a lui /icolae ,ensusianu: F<tudiind timpurile preistorice ale t%rilor de la :arpati si ,un%rea de Aos, o lume veche, disp%rut%, leag%nul civilizatiei anteelene, se #nf%tiseaz% #n fata ochilor nostriF. 4%blitele de lut de la T7rt7ria au dovedit de'a - mentioneaz% autorul #n continuare - c%, cea mai veche scriere din lume a luat fiint% pe p%mKnt romKnesc si de aici a a'uns #n :reta, #n <umer si -gipt. ,ac% pKn% acum s-a crezut c% literele de pe inelul colan al 4ezaurului de la Pietroasa ar fi fost Frune goticeF, traducerea f%cut% de #nv%tatii germani si acceptat% de Alexandru 9dobescu, #n lucrarea sus citat%, s-a dovedit a fi gresit%. 9 situatie asem%n%toare o #ntKlnim la inscriptia de pe (nelul de aur de la -zerovo, inscriptiile etrusce din (talia si insula 5emnos. I"scri)tia de la Ezerovo si ;anuscrisele de la ;area ;oart% aduc o lumin% nou% privind originile crestinismului primitiv, care se pare are o vechime mai mare de cum se credea pKn% ast%zi. 6echimea credintei conchide dl. profesor Dheorghe :Krlan - #n numele FcruciiF la str%mosii nostri este de cel putin opt milenii. .rmele acestei credinte s-au p%strat pe 4%blita rotund% de la 4%rt%ria, pe vasul de lut cu cruce de la :ucuteni, pe bronzuri tracice sau alte obiecte textile, aluaturi, unelte si arme de cupru, aur si argint. Picturile de pe peretii pesterilor de la /ucet-+uz%u vin s% #nt%reasc% aceast% ipotez% si ne putem da seama c% leg%turile traco-egiptene au fost mult mai strKnse decKt ne las% s% credem, consemneaz% autorul, cele cKteva stiri p%strate de istoricii greco-romani. On cei 1B> de ani, cu studiul 4ezaurului de la Pietroasa, s-au ocupat Dh.Asachi #n 12>1, :harles de 5inas #n 12B3, Al.9dobescu #n 1221-1188, /icolae ,ensusianu #n 111&, *adu )arhoiu #n 113B si 1123, Dh.,iaconu, :astrul de la Pietroasa, ;ircea +abes, 9dobescu si 4ezaurul de la Pietroasa, -ugen Preda #n 1138 etc. F:losca cu puii de aurF #mpreun% cu alte tezaure de aur sau argint descoperite #n spatiul carpatobalcanic reprezint% urme ale civilizatiei tracice demonstrKnd existenta bog%tiilor subsolului de aici si marile calit%tii ale mesterilor din aceast% parte a lumii. ,e mult timp disp%rut%, aceast% lume, si-a transmis zestrea de imaginatie si inteligent% #n unelte, arme, obiecte, prin diferite semne care se reg%sesc si ast%zi. ;odelele si experienta s-au transmis din generatie #n generatie, aceste simboluri reg%sindu-se si #n

""

lucrurile de azi. Dustul pentru culoare, frumos, diversitate se poate re#ntKlni #n spatiul traco-romKn din :arpatii nordici pKn% la ;area -gee. 4r%s%turi de caracter, credinte, datini si obiceiuri se pot urm%ri #n creatiile si traditiile populare, #n legi. ?irea romKnilor si a celor cu care suntem rude din stirpea Fgintei latineF se poate urm%ri #n toat% zona sudic% a -uropei. /u #ntKmpl%toare au fost afinit%tile credintelor esenienilor de la ;area ;oart% si ale polistailor traci din zona carpato-balcanic%. Ontre crucea trac% si cea egiptean% se pot stabili anumite relatii. 0erodot si Strabo" ne informeaz% c% .a ol/is si Dece"eu au umblat prin -gipt si Fnu #ntKmpl%torF sunt doi <fincsi - cel de la Dizeh si cel din +ucegi. -xist% mari asem%n%ri #ntre felul de a gKndi al etruscilor italici si al tracilor balcanici. F;isteriosii etrusciF cunoscuti sub numele de FausoniF vor fi #ntelesi mai bine dac% sunt analizate celelalte trei FausoniiF - din +alcani, 4ransilvania si ;oldova. 4ezaurul de la Pietroasa reprezint% modul de gKndire al tracilor antici, legat de cele trei momente importante din viata omului: nasterea, c%s%toria si moartea. Tracii practicau incineratia, pentru ca prin foc trupul s% se purifice total de p%catele trupesti si sufletesti, cele p%mKntesti, cele f%cute cu gKndul, cu cuvKntul, cu trupul, iar sufletul astfel curat si eliberat s% se #nalte la :er, la Gamolxis. -xplicatia aceasta o afl%m de la 4lato" care face o serie de recomand%ri prietenului s%u :harmides. F:losca cu puii de aurF ofer% o verig% din multele traditii si obiceiuri practicate de tracii antici #n memoria lui 4erra ;ater, Apollo )=perboreul, al 47 5"tului %a 7 si :erului 4at%, a leg%turilor dintre :er si P%mKnt, a leg%turilor dintre cele patru elemente esentiale: <oare (?oc) ce d% c%ldur% si lumin%, P%mKnt ce asigur% #ncoltirea semintelor, Apa si Aerul ce asigur% 6iata pe planeta noastr%. Onc% din neolitic aceste patru element au simbolizat, crucea de pe t%blita rotund% de la 4%rt%ria, cea de pe vasul neolitic de la :ucuteni, crucea de pe ou%le rosii si numai dup% aceea a venit credinta #n crucea pe care a fost r%stignit (isus )ristos. 5a baza tuturor credintelor popoarelor din lume st% oul cosmic. 9 traditie veche, la chinezi, este aceea c% foloseau ou%le rosii cu dou% mii de ani #nainte de )ristos. -giptenii, persii, indienii, fenicienii si israelienii considerau oul principiu al creatiei. On etno-astronomia mitic% romKn% a existat constelatia :losca cu pui, din care Fsteaua ,estept%torulF corespunz%toare Aldebaranului apartinea Fduhurilor releF si r%s%rea la a &-a cKntare a cocosilor. 9 Fclosc%F p%zea Fou%le de aurF din ;untii Apuseni.

Pe Patera 4ezaurului de la Pietroasa se afl% zeul Apollo ce are sub picioare un grifon asem%n%tor cu cel figurat de o oglind% etrusc% din secolul al (((-lea #.)r., #ntre numele zeilor traci si etrusci existKnd mari asem%n%ri. 5ocuitorii orasului 4arPuinii au fost, dup% cum ne spune )ierocle, originari din tinuturile hiberboreilor, unde grifonii le p%zeau tezaurele cele mari de aur. 4ezaurul de la Pietroasa a apartinut vechilor traci, cunoscuti sub numele de FhiperboreiF sau FpelasgiF, inscriptia de pe inelul colan se aseam%n% ca litere si ca mod de scriere, f%r% desp%rtire #ntre litere si cuvinte, cu modul de scriere etrusc. ,eosebirea "&

#ntre cele dou% feluri de scriere era aceea c% #n timp ce tracii din :arpati Fvorbeau si scriau romKnesteF, etruscii din Apenini sau cei din 5emnos aveau o limb% mai greu de #nteles. ,ac% analiz%m chipurile umane desenate, pictate, modelate #n aur ale tracilor, dup% #nf%tisare sunt mult mai vechi, mai stKngaci f%cute, #ndeosebi cele de pe Patera cu figuri mitologice, din care remarc%m statueta 4erra ;ater. 4ezaurul de la Pietroasa si printesa Chnumet de Dheorghe 6.:Krlan cuprinde un Prolog, o Prefat%, opt capitole: :ap.( - (storicul descoperirii! :ap.(( - 9diseea 4ezaurului de la Pietroasa! :ap.((( - :ompozitia 4ezaurului de la Pietroasa! :ap.(6 ,escrierea pieselor 4ezaurului de la Pietroasa! :ap.6 - :ui a apartinut 4ezaurul de la Pietroasa! :ap.6( - 4ezaurul de la Pietroasa a apartinut tracilor, nu vizigotilor, nici ostrogotilor! :ap.6(( - Alte dovezi c% 4ezaurul de la Pietroasa a apartinut tracilor din :arpati! :ap.6((( - Oncheiere - :losca cu pui - <imbolul ?amiliei sacre! -pilog F:losca cu puii de aur a apartinut traco-romKnilorF! rezumat #n limbile francez%, englez%, german% si italian% si bibliografie pe capitole #n ordine alfabetic% a autorilor, plus erat%, 11 planse si 7 h%rti, precum si 1&8 pagini. :artea are format A> si este tip%rit% pe o hKrtie de o calitate excelent% avKnd o tinut% grafic% deosebit%. ?iecare capitol este #nsotit de un F;ottoF din opera lui /icolae ,ensusianu, ;ihai -minescu, ;ihail Dr. *omascanu, ,.;. Pippidi, Pavel :orut, iar ;ihai -minescu, ,imitrie Dusti, /.(orga, ,imitrie +olintineanu. Drigore 6ieru. Autorul #nchin% aceast% carte @5ui (on si ,oina Aldea 4eodorovici,@ lui (lascu si camarazilor s%i de suferint%...@ *omKnilor de ieri, de azi si de mKine,@ de pretutindeni, oriunde s-ar afla...@ AromKnilor balcanici, p%str%tori de legi si datini,@ Purt%tori ai limbii str%bune prin p%durile de pini@ On +alcani, *odopi, ,inarici sau #n Pind..@ 5ui ,orina Qerb%nescu si tuturor@ /e#mplinitelor iubiri...@ Al%turi de Printesele Chnumet si (ta@ Qi bunii s%i p%rinti Amenemhet al ((-lea@ Qi #ntreaga ,inastie a 0((-a (113B - 131& #.)r.)@ Ontregului neam romKnesc@ A c%rui istorie se #ntinde@ ,e-a lungul celor 1 milion si "888 de ani...@ Pe nimeni s% nu-i uit%m@ *omKni si neromKni@ ,ar p%mKnteni@ :e-si dorm somnul de veci@ <ub brazda din poieni...@ 4uturor,@@ :u drag,@ Dh.:.@ :operta ( apartine autorului fiind reprodus% dup% cartea lui Al.9dobescu si reprezint% F4ezaurul de la PietroasaF. :operta a (6-a cuprinde un citat din :ezar +olliac din F4rompeta :arpatilorF, 1231. ,e asemenea, sunt prezente imagini color ce reprezint%: F:osuletul dodecagonal, vedere lateral%F, F?ibula mareF, F:olanul cu balamaF, FPatera cu figuriF si F:oroana printesei ChnumetF. (nteriorul copertei a ((-a cuprinde aspecte foto color ce se refer% la: F4emplu ;ortilor cu <nefru din ,ahshurF, F:omplexul mortuar a lui ;entuhotep al ((-lea din depresiunea ,eir el-+ahariF, FPiramida lui Amenemhat al (((-lea din ,ahshurF - "7 Hm sud de Dizeh, si FPiramidele din )aRara si (llahunF. :operta a (((-a ne prezint% aspecte foto celor ce fac o paralel% #ntre F:olanul cu balamaF, F4ezaurul de la )inova - 4r.<everin. +r%t%ri manson (sec.0(6 - 0(( #.)r.)F si F:olierele printesei Chnumet, fiica lui Amenemhet al ((-lea (111>-123B #.)r.)F, F:olierul si :oronita printesei ChnumetF si F+r%t%ri din m%rgele ale printeselor egipteneF.

">

,up% opinia noastr%, credem c% era necesar s% se arate cine a realizat redactarea computerizat% si tehnoredactarea. ,eoarece l-am #ntKlnit pe autor la -ditura F<feraF, condus% cu competent% de dl. profesor <erghei :olosenco, intuim c% lucrarea a fost realizat%, mai exact tiparul a fost executat, la <: (*(;P-0 <*5 +Krlad. :artea d-lui profesor Dheorghe 6.:Krlan este foarte bine documentat%, cu note, bibliografie, cu o bogat% ilustratie si h%rti. Autorul multumeste tuturor celor amintiti #n aceast% lucrare, #ntrucKt fiecare a contribuit la realizarea c%rtii, f%r% de care nu ar fi putut a'unge aici, aducKnd totodat% modestul s%u omagiu str%mosilor care au colindat spatiul circummediteranean. -l conchide c%, r%mKne ca alte dovezi, ce le va aduce, s% #nt%reasc% cele inserate mai sus si s% confirme o dat% #n plus strKnsele si neb%nuitele relatii traco-egiptene. :arte frumoas%, cinste cui te-a scris.

legendele spun ca regele a abatut un r0u si ca 0n mijlocul albiei a 0ngropat mult aur, argint 1i lucruri pre2ioase

Co oara lui Decebal

-xistenta sau inexistenta tezaurului regelui Decebal este una dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei romanesti. -a vizeaza afirmatiile lui Dio Cassius dupa care, in urma cuceririi romane, au fost descoperite si comorile lui ,ecebal, care se aflau sub riul <argetia din apropierea capitalei sale. :aci Fa abatut riul cu a'utorul unor prizonieri si a sapat acolo o groapa. A pus in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar dupa aceea "7

a adus riul din nou in albia lui. 4ot cu prizonierii a pus in siguranta, in pesteri, vesminte si alte lucruri mai putin pretioase. ,ar +icilis, un tovaras al sau care cunostea cele intimplate, a fost luat prizonier si a dat in vileag toate acesteaF. /icolae (orga afirma ca F;onarhul dac... in ultimul adapost de munte, dupa ce ascunse in pesteri o parte din comorile mult timp adunate, intinse masa din urma singurilor sai tovarasiF.

Diodor di" Sicilia vorbeste despre regele Andoleon care, fiind atacat in secolul (6 i. )r. de 5isimah, si-a ingropat comoara, dar a fost tradat de Germodigestes. Iorda"es afirma, in Detica, ca Alaric a fost ingropat impreuna cu comorile sale in albia riului +useno. 5a fel sa intimplat si cu Attila.

9 scena de pe Colu "a Traia"a infatiseaza o coloana de animale si care ce transporta prazi din ,acia. .nii istorici cred ca este vorba despre tezaurul lui ,ecebal descoperit in albia riului <argetia (<argetica), dupa unii specialisti actualul curs al riului <trei. ;a'oritatea arheologilor au considerat aprecierile lui :assius drept o legenda preluata la origine de la ,iodor din <icilia. <criitorul bizantin (oanes 5=dus, in lucrarea ,e ;agistratibus, elaborata pe baza celei a lui Crito", doctorul lui 4raian, si anume Detica, apreciaza ca dupa infringerea ,aciei de catre romani s-au preluat prazi bogate in argint si aur in greutate de 7.888.888 libre, vase si sticlarie de valoare si peste 788.888 de razboinici bastinasi capturati cu arme cu tot. 6aloarea lor s-a ridicat la B"."88.888 franci. ALrSme :arcopino, profesor la ?acultatea de 5itere a universitatii pariziene, s-a implicat masiv in analiza prazii de razboi din ,acia. -l a opinat pentru 1B7.788 Hg aur si &&1.888 Hg argint, in valoare totala de B"."88.888 franci aur. ,esi multe dintre cifrele pe care le-a vehiculat au fost considerate exagerate, ele ofera totusi o imagine sugestiva asupra bogatiilor ,aciei, in care putea fi foarte bine inclus si tezaurul regal si care au contribuit in mare masura la rezolvarea crizei financiare din (mperiul *oman si la desavirsirea unor mari constructii. /imeni nu a cautat, insa, pe teren tezaurul lui ,ecebal.

"B

3 Cineva trebuie sa gaseasca comoara lui Decebal, sa cumpere cu ea tot &am4ntul...5 Alexandru ;acedonsHi %i!ai G!eorg!e A"drie6

Co orile dacilor
Prada luata de imparatul 4raian, dupa ce a cucerit Dacia, a uimit lumea romana. ?aptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. Avutiile ,aciei lui Decebal vor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi ,aciei, ci si in operele unor umanisti transilvani, 17 secole de la purcederea spre :etatea -terna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac, convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele :olumnei triumfale, inaltate in ?orum. A fost acel spolium fara seaman in veac. <polium, prada de razboi, cuprindea fara indoiala, pe lKnga EsloiuriF, pepitele mari de aur nativ, si numeroase monede batute in oficinele romane. :u trei secole mai inainte ca 4raian sa fi cucerit teritoriile geto-dacice aflate la nord de (stru, monedele *epublicii si ale :ezarilor patrunsesera adKnc in ,acia, circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si ,ecebal. ,esigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma de vKrf de sageata, cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamKnturilor dacice. Prazile luate de la bastar"ii si celtii cu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul. <e aflau poate si coifuri de aur, cum este cel descoperit la Poiana-:otofanesti, cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocKnd universul mitic al )elladei lucrate de argintarii si orfaurarii din 4hasos )istria, 9lbia, Apollonia... <e vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars, argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului -nxin, asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca. ;onedele polisurilor ;arii /egre, dupa cum releva documentele arheologice, au a'uns pKna in castelele intarite din muntii 9rastiei, la Costesti, bunaoara.

"3

8ACESTEA DI$ A1UTIA DACILOR I$1I$SI AU +OST +ACUTE***9

(oannes 5=dus, istoric din secolul al 6l-lea, relateaza ca 4raian a luat ca prada din tara getilor 7.888.888 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint, fara a mai socoti vasele 3de nepretuita valoare5, turmele, armele si cei 788.888 de captivi. 5=dus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Crito", care povesteste, in lucrarea E eticaF, desfasurarea razboaielor purtate de *oma pe pamKntul dacic. 5ui :riton, care a participat la campaniile conduse de 4raian, fiind martor direct al celor petrecute, ii putem acorda credit in multe privinte! :Kt priveste insa cifrele amintite, istoricii releva ca ele sunt exagerate. <pecialisti de prestigiu european, ca istoricul francez Aerome :arcopino, apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 1B7.888 Hilograme de aur si &&8.888 Hilograme de argint. ,esi reductia este mare, cantitatea de metal pretios ramKne totusi considerabila, uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale (mperiului in acel timp. ?aptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa - si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord - o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la *oma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi ,aciei. <-au construit temple si apeducte, forul ce poarta numele invingatorului 4raian, au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur... (nscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea !din avutia dacilor invinsi au fost facute". (n acest timp se va dura la ,unarea de Aos templul inchinat lui ;ars ultor - ;arte razbunatorul - si monumentul 4rophaeum 4raiani. Anul 18B va ramKne adKnc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: :ezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si - mai mult decKt puteau visa cetatenii *omei - fiecare cap de familie primeste B78 de dinari spre a se simti partas la marea victorie. saptesprezece saptamKni in sir au durat 'ocurile in circuri, 18.888 de gladiatori infruntKndu-se cu arma in mKna, Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce, cu putina vreme inainte de a se incheia campania in ,acia, se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii, tezaurul imperiului fiind aproape sleit. Afluxul de metal nobil survenit insa in 18B a fost atKt de important, incKt s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului "2

aurului. (ntrodus masiv pe piata, aurul Daciei a micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul, unii autori sustinKnd ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. L:$A DE AUR AICI S-A A+LAT Ar fi putut furniza minele ,aciei o atKt de importanta cantitate de metal nobilJ AcceptKnd valorile aproximate de Aerome :arcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie. :alculele facute de 9vidiu ;aicru releva ca pentru a fi extrase 1B7.888 Hilograme de aur este necesar sa fie excavate &&.888.888 tone de roca, in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerKndu-se ca ar putea fi recuperat 78T din aurul continut - mar'a maxima tinKnd seama de tehnologia epocii respective. ,ar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11.888 Hilometri... -vident, cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice. AtunciJ -ste exagerata evaluarea facuta de :arcopinoJ <e pare ca nu. :alculele sale au cKstigat aprobarea ma'oritatii oamenilor de stiinta. <unt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale, metalul nobil luat ca prada de 4raian insumKnd valori mult superioare. ,e buna seama insa, ma'oritatea aurului nu provenea din extractia miniera, ci din prelucrarea nisipurilor aurifere. *Kurile ce-si purtau la vale apele din ;untii Apuseni, din :arpatii 9lteniei si din muntii <ebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar. :u mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre, oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale rKului intr-o tesatura flocoasa din lKna de oaie, practica folosita nu numai in :olchida miturilor helladice si aici, in inima muntilor dacici, de unde, - potrivit ipotezei lui /icolae ,ensusianu - s-a pornit firul fermecatoarei legende a 5Knii-de-Aur. <pecialisti avizati apreciaza ca rKurile ,aciei puteau asigura, anual, intre 17.888 si "8.888 de Hilograme de metal pretios... Autoritatea statala, probabil, colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. Acumularile realizate numai in decursul cKtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Aerome :arcopino. .riasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decKt rezultanta unei indelungate acumulari. 9 buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui +urebista care, unind sub cKrmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfKrsitul primei 'umatati a secolului ( i.e.n., isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil, ce se intindea de la :arpatii septentrionali pKna in tinuturile strabatute de cursul mi'lociu al ,unarii. .n asemenea puternic stat, ce-si avea inima in fortareata :arpatilor, in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale.antichitatii, putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. 4ezaure descoperite de arheologi pe teritoriul ,aciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al 6l-(ea si al (((-lea ien - coifuri si mKnere de sabie, cratere si cupe, precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului. :ea mai pretioasa parte a prazii luate din :arpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortKreata durat pe inalta terasa a <armizegetusei. -ste plauzibil sa fi fost apoi 'efuite si cetatuile din munti, resedinte ale puternicilor tarabostes locali! acele cetati Einzidite cu muntiiF ale caror temeiuri staruie si azi: :ostesti, C5)5l"a, Blidaru. (ata ce spune, referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste

"1

asezari fortificate, prestigiosul ctitor al scolii arheologice romKnesti 6asile PKrvan: 3Centre puternice prin situatia lor strategica, ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile, cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale #ransilvaniei. $icovale, zgura si obiecte de fier, dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe, tezaure celebre de monede de aur de la #isimah de o parte, de la 6oson, de alta, caracterizeaza indeajuns activitatea industriala, fastul politic, intr-un cuv4nt, marea putere materiala a principilor care au domnit aici5. 0ARUL +AURILOR (n cKmpul figurativ al metopei amintite de pe Colu "a traiana, sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. /u ne este greu-extrapolKnd ce stim astazi despre arta faurarilor daci, despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative - sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti - creanga de brad - cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare, asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului romKnesc! vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice, crestate sau modelate in relief, cu subtile stilizari de lu'eri si alte forme vegetale, unduiri serpentiforme, simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a 4impului! splendide vase cum ni le-a redat pamKntul in hotarul ;ehadiei si in atKtea alte locuri din tara. 9 parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rh=tonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. <pecialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal, folosite in antichitate cu prile'ul ceremoniilor. *h=tonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb. in partea superioara, cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. Druparea celor patru persona'e, plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit, ne sugereaza o scena ceremoniala. ,oi barbati se afla asezati pe cKte un scaun, tinKnd in mKna o cupa, iar celelalte doua persona'e stau in picioare cu dreapta inaltata. .n gest de devotiuneJ - dificila o interpretare exacta. :ert e faptul ca atKt tehnica faurarilor, cKt si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere traco-getice, ce fac parte din tezaurele descoperite la 6alea /ucarilor-4ulcea, :ucuteni-+aiceni, Peretu-4eleorman, :raiova-,ol'. Probabil ca un rh=ton asemanator a fost daruit de catre ;arcus .lpius 4raian templului din <iria despre care izvoarele literare amintesc ca o splendida ofranda Ea stKrnit o puternica vKlva in acel timpF. 4rebuie sa se mai fi aflat in acest spolium, nepereche in veac, pocale si cratere de argint aurit, ori mari recipiente tronconice, asemenea celui aflat in zilele noastre la <armizegetusa. 9 comoara gasita la <Kncraieni)unedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale, dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri, atKt in arcul carpatic cKt si in alte regiuni ale tarii - in comuna <omesu :ald din 'udetul :lu', la <eica ;ica si AgKrbitiu in 'udetul <ibiu, prin partile 5ugo'ului, la *emetea-Poganici, la -pureni-6aslui si :erbal-)unedoara, la <tupini in 'udetul +istrita-/asaud ori pe terasa dreapta a ,unarii - aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista, Oroles, Scorillo si Decebal. /e putem inchipui ce reprezentau prazile luate, nu numai ca valoare in aur sau argint, ci si

&8

ca har al artei cu care era investit metalul lucrat, privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamKntului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite, una din superbele piese ale tezaurului din <Kncraieni, masivele bratari din argint multispiralate, aduse la lumina in vatra transilvana, cingatorile de la Dusterita-<ibiu, elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la ;erii Doala (4eleorman), ori pavezele de parada decorate cu reliefuri, cum e bunaoara scutul adus la lumina la 4iatra Rosie (in hotarul comunei +osorod, 'ud. )unedoara). 4impul le-a rapit poate din stralucirea initiala, dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute, trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale.

-le ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma, in cuptoarele *omei, a capodoperelor orfaurarilor din :arpati si de la ,unare. Aplica avKnd imaginea zeitei lunii si a padurilor, +endis (corespondenta dacica a Artemisei), aflata in tezaurul descoperit la <urcea ('ud. :ovasna), ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite, asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui 4raian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii 9rastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba (ul Ua. ,ar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. :Knd, unde si cun au fosr descoperite miile de ''albeniJ Potrivit unor izvoare literare, intKietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani. :omoara a iesit la iveala in vara anului 17>&. :Ktiva naieri mureseni, cautKnd un loc mai bogat in peste - dupa cum se afirma in documente contemporane - si-au indreptat luntrea Epe firul <argetieiF. ,upa o vreme, la o intorsatura a rKului, au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea! apele muscasera adKnc din mal si ste'arul fusese dezradacinat! din vechile legaturi cu pamKntul mai ramasese doar una. in prea'ma surpaturii, luntrasii au zarit sticlind ceva in apa... Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. Au inceput sa cerceteze impre'urimile, intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra, inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii. ,aca ne bizuim pe relatarea lui 5azius, pe lKnga multe sloiuri de aur (vKna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de >8.888 galbeni. <-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. Au pornit mai apoi spre cetate, spre Alba Iulia, chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. :um de au aflat oamenii, stapKnirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobKndi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori, nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia, pescarii au fost arestati, pusi in &1

fiare ca furii si cercetati cu cazne 3din porunca eminentei sale cardinalul 'anuzzi5, unul din puternicii feudali din Tra"silva"ia acelui veac! monezile, toate, le-au fost confiscate, comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat. stiri despre cele intKmplate au a'uns pKna la curtea imperiala. ?erdinand de )absburg, nelinistit de influenta pe care o exercita cardinalul si teama fiindu-i de uneltirile acestuia, a trimis un om de incredere, pe generalul :astaldi, pentru ca Esa ia in cercetare acele int4mplari de necrezut5. Averile gasite de soldatii lui :astaldi in ascunzatorii castelului de la Dherla, una din resedintele cardinalului ;anuzzi-dupa cum relateaza pe larg Molfgang +ethlen - erai! impresionante: pe lKnga "78.888 monede de aur s-au mai afla 238 funti de aur nelucrat, precum si vreo "8 funti de 3sloi de aur5... si mai mare a fost depozitul de argint: 1.278 de funti, dintre care o treime turnata in lingouri. /u mai socotim mobila! aurita aduse de la 6iena si Pari, oglinzile venetiene, panopliile- de arme incrustate cu argint si sidef, covoarele de (spahan, 4ebriz si <iraz, ce' trei sute de cai arabesti si semetele castele. V stiind ca un funt reprezinta in sistemul actual de masurare B&B grame, iar greutatea unui galben era de circa 7 grame, putem socoti ca numai in acest castel erau depozitate metale pretioase insumKnd cu aproximatie &.888 Hilograme. ,ar o asemenea acumulare de aur si bunuri nu poate fi explicata neaparat prin descoperirea unei fabuloase comori. -ste plauzibila si o alta sursa: spolierea multimii de catre marele feudal care era cardinalul ;anuzzi si Edi'muireaF - fatisa sau pe cai ocolite - a nobililor ce depindeau de dubla sa autoritate, ecleziastica si politica. ProcedKnd . la confiscarea averilor cardinalului, :astaldi nu actiona ca un 'efuitor. -l a dat socoteala suveranului sau, ?erdinard de )absburg, raportKnd ce anume a gasit in castelele cardinalului transilvan, a carui bogatie si putere creasera temeri chiar si regelui. (nformatiile furnizate , de relatarea umanistului transilvan, 5azius, prin 17>&, au a'uns la noi datorita lui Dheorghe <incai, istoricul transilvan, care-l citeaza pe carturarul medieval in )ronicul *omKnilor, lucrare ce a vazut lumina tiparului in 122&. :ronicarii medievali retinKnd 3din gura lumii5 intKmplarea petrecuta in valea <treiului o leaga artificial de -firul povestirilor istoricului ,ion :assius privitoare la infruntarile daco-romane incheiate prin victoria lui 4raian. ,ecebal - istoriseste Dio" Cassius - vazKnd ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul, pentru a nu lasa prada in mKinile romanilor atKta aur si argint agonisi, hotari sa-1 ascunda in asa fel incKt sa nu poata fi gasit de adversari. -l alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele rKului <argetia! cKnd matca rKului fu secata, sclavii sapara o groapa adKnca, intr-un anume loc, cu chibzuiala ales, unde au fost ingramadite avutiile purtate pKna acolo. Apoi groapa s-a astupat cu pamKnt, iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. ,upa care inturnKndu-se apele acelui rKu in matca lor dintotdeauna, nu a mai ramas nici un semn al celor intKmplate. 9 alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri, stiute doar de putini. :Knd toate cKte au fost poruncite de ,ecebal s-au savKrsit cu bine, spre a feri comorile de prime'diile viitorului, slu'itorii folositi pentru a duce pKna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul <argetiei -va arata ,ion :assius - daca +icilis, un tovaras de arme al lui ,ecebal, luat in captivitate de romani, n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. <cenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat!, are un singur pacat: nuVi original. .n alt istoric, Diodor di" Sicilia, va relata firul acestor intKmplari, in alt context, in alte coordonate temporale si spatiale, in relatarea lui ,iodor, eroul intKmplarii e -udeleon, capetenia paeonilor, semintie din

&"

antica ;acedonie, iar rKul ce tainuieste tezaurul se numeste <argentia. intrucKt ,ion :assius si-a intocmit EistoriaF in secolul al ((-lea e.n., iar ,iodor isi scrie relatarile in secolului ( i.e.n., este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului, pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. <argetia, cu rezonantele sale apropiate de Detia, cum mai era cunoscuta tara dacilor, i-a inspirat si numele inexistentului rKu <argentia. 5ui ,ion :assius i-a placut stratagema folosita de -udeleon, pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get, istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de ,ecebal. 9 marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: 3priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind c4nd sa navaleasca si c4nd sa se retraga, mester a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infr4ngere...5 9 ingenioasa rezolvare ca cea povestita de ,iodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui ,ecebal. si istoricul latin a colorat cu aceasta intKmplare, inchipuita pe dentregul, amintita pagina din EistoriaF sa. /u 1-a infiorat nici o clipa gKndul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai tKrziu. ,escoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul rKului <trei a atKtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al ;uresului cu scornita apa <argetia pomenita de ,ion :assius. Prin aceasta ne'ustificata extrapolare, ei a'ung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea <treiului nu sunt decKt o parte a marelui tezaur al regelui ,ecebal. Au trecut de atunci secole. 4imp indelungat, in care generatii de istorici, geografi si lingvisti, cercetKnd documentele atKor arhive si orizoturile arheologice, n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari. 9rcum, faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. :Knd, in ce impre'urari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare, e greu de spus. :ert e faptul ca multimea de EguldeniF, pe care o evoca scrierile medievale, cuprinde si monede batute in aur dacic. :um se infatisau simbolurile si siglele acestor pieseJ .manistul ;athesius <arepta ofera referiri nu numai asupra obKrsiei, ci si a vechimii lor. :arturarul, mentionKnd ca a avut acei galbeni Ein fata ochilor5, descrie sugestiv caracteristicile monedelor! pe avers - o pasare Phoenix cu aripile desfacute, iar pe revers 3trei figurine5 si inscriptia ;oso". <crierea lui <arepta, intocmita in anul 177>, ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic persona' cu care ne vom mai intKlni in paginile de fata. ,intr-un erudit studiu dedicat de numismata Audita MinHler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stKrnisera interesul ilustrului -rasmus din *otterdam! ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani, ca de pilda intr-o lucrare a umanistului <tefan Gamozius tiparita la Padova, pe la sfKrsitul secolului al 06(-lea. CI$E E ;OSO$< :ine este oare acest ;oso", care isi bate banii in aur curat si-si are inscris pe ei numele cu caractere elenestiJ :e simbolizeaza vulturul ce tine o coroana in gheare imagine ce apare pe toate monedele de acest tip descoperite pKna in prezentJ 9 vreme, ipotezele au plutit in gol, datorita precarelor izvoare documentare referitoare la perioada istorica in care circula aurul batut de dinastul enigmatic. <a fi fost emisi acesti aureos in centre greco-romane din -truria sau +ithiniaJ 9ri in monetaria vreunei cetati eline din partile PontuluiJ Asemenea ipoteze au fost inlaturate, pe masura ce in orizontul cercetarii s-au infatisat, grupate, o serie de date ce proiectau o lumina revelatoare. <-a

&&

stabilit astfel ca monedele Coson sunt imitate dupa monede ale :etatii -terne: a fost luat ca model un denar roman emis in anii >&->" i.e.n. de catre Wuintus :aius +rutus, moneda ce purta pe una din fete aceeasi imagine - un senator flancat de doi lictori - pe care o regasim pe reversul monedelor descoperite in 4ransilvania. Acestea din urma se infatiseaza in doua variante: una in care legenda este redata corect, alta in care inscriptia este stilizata, semn ca cel ce batea moneda nu intelegea sensul ei. ?enomenul este caracteristic pentru emisiunile monetariilor geto-dacice din perioada anterioara lui +urebista si chiar din deceniile urmatoare. -xista premise puternice care indreptatesc concluzia ca piesele de aur cu legenda amintita au fost emise de un rege dac, Coson, care si-a exercitat autoritatea in perioada urmatoare destramarii regatului unitar inchegat de +urebista. Aceasta identificare are ca suport si un text al istoricului <uetonius. in relatarea sa privind E6iata celor doisprezece cezariF, istoricul latin pomeneste de faptul ca imparatul August a fost invinuit ca planuia sa faca o alianta de sKnge cu regele getilor, Cotiso. <-a stabilit, cercetKndu-se mai vechi manuscrise ale relatarii, ca initial capetenia geta era numita de catre <uetonius pe adevaratul nume, Coson. .rmarind repartitia geografica a locurilor unde au fost descoperite tezaure alcatuite din monede sau piese izolate de acest tip, constatam ca densitatea maxima se inregistreaza in aria cetatilor dacice orastiene, zona unde isi avea, probabil, resedinta getul Coson-:otiso, a carui prietenie vroia sa si-o cKstige chiar August, conducatorul celui mai puternic stat al lumii din pragul erei noastre. Aurul lui Coson va stKrni iar vechile si, de ce sa nu recunoastem, captivantele povesti despre comorile tainuite ale regelui ,ecebal. 9 astfel de descoperire s-a produs tot in valea <treiului, in primii ani ai secolului al 0l0-lea. Pe dealul Aninisului, pe la inceputul toamnei lui 128&, un bKietandru, (lisie pe nume, tot sfredelind pamKntul cu un toiegel, a scos la iveala din pamKnt Eun galbenF. 4atal sau, Arimie Popa, chemat de fecior, a inceput sa sape sub bolta de frunzis a unui fag bKXrKnv unde copilul descoperise moneda. *Kvna i-a fost rasplatita, intr-o singura noapte, ferindu-se de ochi iscoditori, a izbutit sa adune in caciula o avere: ">B de galbeni. 9stenind cu sapa in noptile urmatoare, in acelasi norocos colt de padure, Arimie - nume de povesteX - a mai aflat in ascunzis un numar de galbeni, aproape intreit cKt adunase prima oara. :Knd sa plece, a vazut, s u i s-a nazarit ca vede, itindu-se printre tufarisuri chipul i nui vecin ce-1 pKndea. :e gKnd s-o fi iscat atunci in mintea lui ArimieJ - greu de stiut. ?apt e ca a doua zi, vrKnd poate sa preintKmpine denuntul, a luat drumul Albei pentru a preda stapKnirii o parte din galbenii descoperiti pe dealul Aninisului. *estul aurului i-a ascuns in loc ferit si nimeni nu a mai i'tiut ce soarta a avut banetul. Ametioarea -este despre omoara descoperita de (lisie porcarul s-a raspKndit ca focul prin porumbistele uscate, infierbKntKnd mintile oamenilor din mai toate satele megiese. ;ulti barbati si-au lasat atunci plugul in tarina si, fara a-si lua macar merinde, au plecat sa sape intre fagii si aninii de pe dealuri. .nii au fost norocosi, ca preotul din 6Klcelele-+une, care, tot scormonind cu sapaliga pamKntul padurii, a dat peste o ulcica in care se aflau patru sute de galbeni, galbeni tKra zimti, purtKnd pe una din fete imaginea unui hultan cu aripile deschise, parca vroind a-si lua zborul. 6Knatori de comori au aparut cu zecile, cu sutele. 9 gazeta din acel timp, evocKnd amploarea puhoiului de oameni ce invadase padurea, arata ca Ese adunase multime cum numai la bKlci se inghesuie lumea. 4Krgoveti, fete bisericesti, ciobani si tarani desculti ce batusera calc lunga pKna la. 9colisul ;ic. -i veneau din sate departate, vuind de ametitoarea stire muntii 9rastiei si )ategul tot...F .n carbunar, originar pare-se din <ibisel, a fost mai daruit de noroc decKt toti ceilalti: el a descoperit, in alt loc, un tezaur alcatuit din aproape o mie de EguldeniF - de fapt monede dacice, dintre care multe purtau acelasi

&>

simbol, vulturul, precum si legenda Coson scrisa cu caractere grecesti. ,upa cum au mai fost si alti sateni care, tot sapKnd la intKmplare - cei mai multi pe culmile Dradistei ;uncelului - au descoperit fie arginti, fie monede dacice batute in aur. (ntr-una din cetatile din muntii 9rastiei, unde se crede ca au gasit romanii E:omoara lui ,ecebalF, in ultimele patru secole au fost aduse la lumina mai multe tezaure importante. .nul, alcatuit din cKteva mii de monede de aur si o seama de obiecte de podoaba, a fost descoperit in 17>&. Alte doua - in prima decada a secolului al 0l0lea. Acestea din urma, potrivit documentelor ce fac referire la descoperirea lor, cuprindeau ".1>& monede de aur. 9 parte din tezaur a fost preluata de monetaria imperiala din Alba lulia si - e greu de crezut, dar asa s-a intKmplatX - anticele monede au fost transformate in lingouri. Printre ele se aflau piese de o deosebita valoare istorica si numismatica! purtKnd numele enigmaticului Coson. ,aca insemnam pe harta locurile unde au fost descoperite tezaure cuprinzKnd fie monede Coson, fie EsloiuriF de aur si argint, constatam ca ele se inscriu intr-un cerc cu o raza de circa "7 Hilometri, in perimetrul respectiv se includ o parte din muntii 9rastiei, antica cetate a dacilor, <armizegetusa, si un lung segment din cursul <trdului. ;onede cu aceeasi legenda au fost aduse la lumina, de asemenea, in hotarul comunelor tKrnavene :ezma si Axente <ever, precum si in 9ltenia si +anat. (n ce impre'urare si cKnd au fost incredintate pazei pamKntului aceste comoriJ (storicii nu se pot pronunta inca. Pe de o parte, fiindca pKna in prezent nu exista alte referinte documentare despre dinastul dac, pe de alta parte fiindca, in covKrsitoare ma'oritate a cazurilor, tezaurele au fost gasite mai mult sau mai putin intKmplator, vKnatorii de comori tainuind fie locul descoperirii, fie cantitatea reala a monedelor si podoabelor, de aur descoperite. :um nu a fost semnalata nicaieri prezenta conexa si a altor monede ulterioare, ca data de emisie, celor batute de urmasul lui +urebista, este de presupus ca miile de monede tip Coson au fost ascunse in vremuri tulburi, cu mult inainte de a se fi dezlantuit razboiul final intre /erva 4raian si ,ecebal. 5egenda calatoare prin milenii cu privire la comorile ascunse ale regelui ,ecebal a 'ucat un rol neasteptat, forta ei mobilizatoare prile'uind o extraordinara descoperire. <apaturile faute pe muncelul Dradistii de catre cautatorii de comori au avut darul de a deschide o prima poarta cercetarilor stiintifice ce au urmat in cuprinsul muntilor 9rastiei. /imeni nu banuise pKna atunci ca sub radacinile arborilor multiseculari dormea, acoperita de timp, o straveche si neasemuita zidire, a carei revenire sub soare va lumina puternic timpul cKnd sub cerul getic se inaltau, cu minunata stiinta, edificii de piatra de asemenea amploare, incKt cronicarii acelor vremi spuneau ca oamenii :arpatilor, dacii Ezidesc muntiiF. Arheologii au #nlaturat tarKna ce s-a tot cernut la Dradistea ;uncelului, descoperind Sar izegetusa dacilor. ;ulte generatii de cercetatori si-au investit viata si efortul inteligent pKna cKnd s-au deslusit toate zidirile - fortificatii uriase, palisade de piatra, vaste terase taiate in stKnca vie, intarite cu blocuri de calcar si andezita temeinic ingemanate, sanctuare a caror constructie nu numai ca vadeste o viziune originala, dar prin particularitatile ei a oferit si ofera inca istoricilor, matematicienilor si astronomilor un vast registru de studii, ca si temeiuri pentru o seama de interesante ipoteze.

&7