Din pacate ce-ti trebuie nu prea se gaseste pe la noi.

In primul rand, parametrii cei mai importanti ai unui condensator ce lucreaza intr-un mediu cum este cel din componentele de PC (frecvente de riplu de la 50K z pana la cativa ! z si curenti tranzienti mari" sunt ESR si curentul de riplu. #$% (#&uivalent $eries %esistance" e impedanta ec ivalenta serie la o frecventa de '00K z si pentru un condensator bun are o valoare de sub 0.0(o m, iar curentul de riplu e curentul pe care il poate oferi in aceleasi conditii la tensiunea ma)ima de lucru. *ensiunea de riplu (zgomotul de pe linie, care trebuie eliminat" este egal cu produsul dintre curentul absorbit de sarcina si #$% ... capacitatea nu este limitarea aici+ cu cat #$% este mai mica, cu atat vom avea o filtrare mai buna. Ca o regula generala, producatori de incredere ce fac condensatori buni si potriviti pentru placi de baza ar fi asa, Marci OK C emi-con, -IC, -ic icon, Panasonic, %ub.con, $am)on, $an.o Marci de care sa stai departe, C o.o, /u .in, 0$C, I12%3#, 4ac5on, 4PC6-, 6$*, *a.e 7sta nu inseamna ca nu am vazut si %ub.con pleznit+ toate condensatoarele electrolitice au o durata de viata limitata, ce se masoara in mii de ore ... de obicei aceasta se afla intre '000 si '0000 de ore de functionare. In general, un condensator mai performant (#$% mai mic, curent de riplu mai mare" are o durata de viata mai redusa, cele mai bune avand in 8ur de (000 ore.

Curentul de riplu maxim e una si esr-ul alta. De observat ca putini producatori(aici nu intra in discutie cei seriosi) dau valorile curentului de riplu, sau "curentului de scapari"(leakage current) de aceea aleg astfel de condensatori, la care sunt specificati parametrii cat si conditiile de test(esr-ul nu este singurul parametru care trebuie luat in considerare!) si nici nu sunt foarte scumpi. Esr-ul are de a face cu D (dissipation factor) si cu tan(delta). Delta este ung!iul de pierderi, si anume diferenta dinte "#(cat ar trebui sa fie defa$a%ul pt un condensator perfect) si cat este defa$a%ul masurat(t!eta). De aici se poate calcula usor partea reala(care masoara atat esr-ul cat si scurgerile si absorbtia dilelectricului la frecvente %oase, adica toate efectele de pierderi ce se pot modela intro prima aproximare printro re$istenta, desigur, de exemplu absorbtia este un efect care are si un efect de intar$iere...) tinand cont ca valoarea este data pentru &'# ($ in catalog. Esr)*c+tan(delta). De exemplu, pentru un condensator de &# ###u la ,-. vedem ca are tan(delta))#.-, De aici calculam un esr de aprox -" m/!mi. Desigur, la frecvente inalte la acesti con$i electrolitici le mai scade capacitatea si incep sa conte$e si efectele inductive. 0i audiofilia nu e niciun fel de credinta, dupa cum ve$i eu incerc sa merg pe o gandire inginereasca, dar cu componente de proasta calitate(nu ca eu as fi folosit nu stiu ce minuni, cat mi-a permis bugetul), din pacate, nu se poate face mare lucru.