umezire. Carles euprinie tn continware principiile de fundare ta stirite limita ‘Avind in vedere faptul od terenurile alodtuite din loessuri sive pdminturi Ioessoide prezintd in multe cazuri taluze in zone deja construite sa tn curs de constructie, s-1 considera necerar sé fie presontate metodele de verificare a stabilitafii gi capacitati portante a terenurilor in pant. Tinind sama de comportaree neliniard sub incdredri a teronurilor aledtuite din loessuri sau piminturi loessoide, @ fost expusil in continuare ‘inetoila transformarilor echivalente pentra ealculul distribusie’ efortirilor gi deformafiilor in mediul de pamint neliniar deformabil, preluatd dupa teoria profesorului A. A. Mustafaen, adaptatd gi dezvoltatd de autori pentru tere- nurile din Romania. Considerind ed tasarile newniforme represinta principala proprietate mecanied a acestor tipuri de terenuri de fundare, ax fost tratagi in mod deos: Bit atit factorii care genereazi mecanismiul acestui fenomen, eriteriile de clasi ‘fioare a intensitafii sale cit gi dexfagurarea aa gi implicatiile asupra construc: fillor. Acest fenomen a fost evidentiat prin rezultatele cereetdrilor in siti, orga- ‘nizate pe poligonne eiperimentale. Tn finalut lucrarii sint abordate problemote legate de comportarea sub aofiunea seismic a terenurilor de fundare de consistent slaba si continut ridlicat de apa, probleme ciirora li se acorda in prezent tot mai multi atentio pe plan mondial. Pe ansamblu, cartea cautaé sit pund la indemina ingineritor gi tehnivi- enilor, intr-o lucrare unitard, elemente de mecanice loossurilor si parintu- rilor loessoide sensibile {a wmeziren in stare naturald sau imbundtatite, precim gi caleulul avestor terenuri prin metode moderne gi eficiente, buzate ‘pe lucritrile experimentale efectuate in zonele cu terenuri de acest tip din jude- fele Lagi, Galagi, Braila, Tulcea, Constante $a ‘Autorii, colaborind efectio la realizarea Lucraritor experimentale din zona Galafi, care sint deserive in lucrare, mulfumese pentru tndrumdrite de {naltdé competenta primite din partea Comisie’ gucernamentale de specialigti pentru judeful Galati si in special din partea prof. ing. I. Stancutescu, prof. dr. ing. L. Silion $i a regretatului coleg dr. ing. Gh. Dima. De asemenea, adue mulpumiri prof. dr. ing. Abbas Ali Mustafaec, ale edrui tuerdri aw permis autorilor abordarea mai multor probleme expuse tn aceasta lucrare. Audorii dorese si mulfumensed fn mod deosebit tovariyului academician Stefan Bilan pentru sfaturile utile primite pe parcursul elaborarii acestet ‘oarfi, precum $i celor oe au efectuat verificarea lucrdrii sau au pus la dispozi- fia awtorilor materialul documentar necesar. Beidengiem in aceeagi masurit colaboraren strtnsit obtinuté din partea Colectioutui de studit geotehnice din cadrul Institutului de proiectare al sudefului Galati, condus de tovardiga ing. Margareta Bilan wl ale terenurilor Autorit CAPTTOLUL 1. CAPITOLUL 2. CUPRINS Deformayiie loessurtlor sk piminturlor Toessoide 1.1, Generalitati, elasificare, genera 12. ia umiditati tn cazut umerieii unidimensionale a. epozitelor tocssoide 41.3, Mecaniea procesolul de deformare a depozitelor loessotde |. Presiuaca cxitica necesard apariliel tasirit suplimentare ‘Umiditatea critica necesara aparifieitasieil suplimentare Conditia de aparitie a tasarii suplimentare Calculul perioadel de aparitic si stablizare @ tase suplimentare Calewtat tasdeit suplimentare 18.1, Garacteristicte generale ale deformieii depozitelor oes soide umezite 5 18.2. Caleulul tasieit suplimentare produse de sarcina geologic 1.8.3. Caleulut tasari totale sub getiunea sareinlt yeotogiee sia in cicieii exterioare 2.1, Teoria eehilibrulul Hmita Conditia start mits 2.2. Caracteristcile de rezisten\a ® si ¢ ale paminturilor sensible ta 2.8, Coneille de rezistenta ta forfeeare 2.1, Teoria Mohr — Coulomb 2.2, Teoria Mises 23.2, Teoria Saint-Venant 2.24. Reprezentarca conditilor stati limita In spatiul 61, yy 8 2.3.5. Inflyenfa stiri de eforturi asupra stil Timita de cette bru . 2.0, Influcafa presinnil apel din pori ssupra rezistentei ta for= feeare 2A, Metode de determinare a parametrlor de rexbtents ®, © yi 24.1. Principit yenerate de fncereare la Fupere prin compresiune 24.2. Delen reristemtd @ ste prin rmetode analitice 24.3 Determinarea parametrlor de revistenta @ sl e pe bara probelor de pémint tubulare area paramelrilor d 24.4. Detorminarea in silt a rexistenfek Ie fortecare 24.5, Metodiel de ineereare @ pamintulul la forfeeare 24.6, Determinatea eoetieientulul de presline laterala a an 8 10 a 26) a7 28 52 85 60 6 65reristenla ®, © 9), = 4a umezite 2A.8, Retistonfa de duratd a pimintutilor sensbile salarate ea apa CAPITOLUL 3. Rezistenta s1 eapaeitatea portant a deporitelor loessulde sensible a 3.1, Condijia gencrala de eebilibey limita. 5 ‘i S11. Generalitati 3.2. Rezistenta deporitelor loessoidesensibile la umezire 5.2. Capacitaten portanta a piminturlor sensible la umezite 2.1, Posiilitati de apreciere a presianil eritice . . « 22. Taflucnla dependents: neliniare intre efortuti si deformatit supra eapacitatit portante a pmintartor loessoide 3.8, Fazele de deformare a piinturllor sensibile 1a umezire BA, Modalul de deforaiat S41. Generalitat ; 342. Dementul de valabiltate at caleululut deformatilior tere- fnuhui de fundare in ipoteza mediului liniar deformabit 4.8. Determinarea modulalul de deformatie In paminturi eu lege niliniard de deformare BAA, Determinarea earacteristicilor de deformabilitate api ‘mintutilor sensible Ia umerite eu placa de probit 34.5, Determinarea modulului de deformatie neliniara in condifite stant limita 34.6, Metode apronimative de determinate a modululul de detor- matic, luind in considerare eurgerea lent in. timp «pi mitt : SALT. Variatia modululat de deformatie in funetie de nuimarul de cleluri de inedreare 3.5. Determinarea variajiel rlative a volumului €, si a coefieentulut de dilatare relativd ¥ a piminturitor sensibile 1a umezive 3.5.4, Varialia relativé a volumutui 3.5.2. Variatia coetieientalui de dilatate relativa 9 fc fundare alestuit dia deporte leessoide dup stile 4.1. Starea limita de cehilibra sub sarcina geologied Principiul echivatentet Caleatul incar- 4.2, Interpretarea grated a principlulut echivalentel crit echivatente 4.3, Principit de cateut ale terenulai de fundare ls stare Timitt a AA. Copacitatea portant a unui teren In pa 44.1. Generalitati 4.2, Pxpresile forfet portante si ale coeliientilor_adimensionali 443. Comparacca cocficientilor Nyg, Nags Neg stabiiti de diferiti 80 80 80 2 86 86 o 9 300 100 wot 108 12 124 126 127 127 19 138 138 2 7 150 152 cAPITOLUL aa a5. 44.6. Sonia Ce vee Stabilitatea taluzclor Fundati asezate pe ramblee nesimetrice si pe taluze 4.5, Influenja tasinit suptimentare asupra structuri de rezistenta 4.6, Particuloritatile de caleul ale terenulai de fundare aleatuit ain piminturi sensible la umesire ‘i Moto wttizate ta caleutaldistributiet eforta de pimine neliniar detormabit . . : nafilorin medal Ba, Generalitati 5.2. Metoda transformatilor echivaente 5.3, Distributia cforturitor in paminturile loessoide sub plicile de proba 5.4, Tastee efective si de ealenl ale unor construetiirealizate sn Romania. 2 + + 5 5.5, Rezolvati pe baza consideratilactiunil simultane a tensorului ste He i deviatorului de eforturi asupen stati de deformare CAPITOLUL 6. Cercetiel Ia sear naturalé efectuate in Rominia pe poliyoane experimen cAPITOLUL O41, Necesitate si obieet 6.2, Corcotark la seard natural 6.3. Analiza rezuMtatelor fm Roménia ‘Terenl de fundare sub aetiunes selsmelor 7, Fenomene geologice legate de seisme 72. Caractersticie dinamice ale terenuut de fundare 7.3. Reristenta dinamied a paminturilor coezive 7A, Stabilitaten taluzslor in timpul cutremurelor : 7.5. Presiunea critied si capaeitatea portanté a paminturitor in timpul ceutremurelor [ 7.6. Reispunsul dinamie al masivelor de pimint 1a socul seismic. 136 159 162 370 175 x5 a7 186 188 190 197 197 198 202 207 207 au 212 24 15 26 231 253DEFORMATILE LOESSURILOR SL PAMINTURILOR LOESSOIDE LA, Generalitat sifieare, yenezi Seminarul orgunizat de Comixia economici pentru Europa a O.N.U. la Bucuresti, in perioada 14 — 18 octombrie 1974, a reliefat preoeuparea pe plan mondial & constructorilor de a gisi solufii eficiente de fandare pe terenuri dificil. Din grupa piminturilor dificile fac pa umezire, denumite preseurtat P.S.U fn numeroase Tucriiri, Phninturile sensibile Ia umezire sint aeele piiminturi care sab acti- unea incArcizilor tansmise de fundatii sau numai sub greatatea proprie, se taxeazt suplimentar, in mod preferential pe directie vertical, atunel cind umiditaten lor ereste peste anumite limite. In cazul umezirii lorintense, tasares suplimentani, la, unele pitninturi sensibile la umezire, creste relativ bruse, cipitind earacter de prébusire (colaps). Ca piminturi sensibile la umezire sint citate milurile alavionare din California, —8.U.A., sedimentele aluviale ineluzind milwi, nisipuri fine si straturi argiloase din Ecuador, prafurile nisipoase din Nigoria. i alte varieti{i de sedimente formate din luturi si nisipuri ete. in gama Iargi 2 pminturilor sensibile Ia umezire subindesate, formatiunile loessoide, denumite yi dqpezite loessoide, ocup un loe impor. tant. Formatiunile sau depozitele loessoide formeazit 0 subgrupi earacte- ristied de piiminturi, din care fac parte loessurile si pliminturile loessoide. Loessurile sint piminturi prifoase de culoare galben deschist, uneori cenusie sau bruni, lipsite de stratificatii evidente. Ele cuprind in mas. lor ‘analicule verticale vizibile en ochiul liber si dispum de o porozitate ridi- 1% (40... 60%) cu precidere macroporozitate, de permeabilitate foarte ridieati la aer yi relativ ridieat Ia api. Lovssurilé se prezintt sub forma unor masive omogene uncori en intercalatii de grosime variabili de soluri fosile (brune), avind taluzuri care se mentin verticale in conditii natmale de umiditate, datorit& coeziunii ‘ate. Ele sint constituite din praf (0,01 ... 0,1 mm) ea fractiune predo- minanth (P>60%), din nisip (¥) eu fractiuni de carbonat de caleiu § Gin argilt (4 < 30%). Locssurile ge inmoaie tub actiunea apei si se sfirimit transformindu-se int-o pulbae find, cspra la pipdit, cid materiakl se afl in stare uscatt Pamintwrile loessoide diferi: de Joessuri prin confinutul mai mare de nisip sou de argili, cuprinzind 0 gama intreagi: de piminturi situate intre te puininturile sensibile ly ror prezenti a fost semnalatd % Bally, 1. J., Antonescu, I, Loessurile in construfit, Edit, tehnied, Bucuresti, 1971, linisipuri si angile, In Iueraren [19] este preentstit clasifiearea formatiu nilor Ioessoide in functie de geanulozitates acestora Tn mod preliminar, sensibilitates Ia umezire poate fi apreciati: prin calcul in functie de indicele porilor e(2,) al prohei cu umiditates natural si de indicele porilor ¢2,) al unei probe de pimint, der ew umiditatea toy, corespunzitoate limite’ de curgere. Se consider sensibile ki umezite pamin” turile la eare gradul de saturatie S, < 0,8, iar valorile indicelui 2 = [ea;) — = ew) V+ e(wp)] Sint mai mici decit cele din tabelul LL. Indicele porilor corespunzitor Timitel de curgere se determin eu reiatia + ¢(t0,) Tubetel Valorie indicelui I pentru caracterizarea sensibilitit la umezite a deporitetor loessode Indicele de Plastiltate NOLS 1p hy > Shak — gtupa B do sensibilitate ka umezire din care fac parte acele P.S.U. Ia cate op < Oy < She Aici semniticatia Simbolurilor este urmiitoarea : aj, este efortul de preconsolidare (presiunes maximi trecutd) ; a — presiunea geologick etectiva ; % la umiditates natural; geologic’ Ia umiditatea de saturatic : 954 — presiunea geologicd la piimintul submersat. Gm — presiunes geologi 6, — presiune Cu privire la geneza loessurilor si piminturilor loessoide au fost ‘mise multe teorii. Dintre ipotezele cele mai kang acceptate privind genez Joessurilor, mentioniim : - ipoteza eoliand a lui F. v. Richthofen, emisi in 1872, eare con: sideri ci loessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vint, in zone eu vegetatie formata din ierburi dese sinu prea inalte, intr-un climat ae. steps arid ; ipoteza deluviala care consider’ c& loessul_a fost depus in vibi Jargi prin procesul de spalare si transport a materialelor dezagregate de pe suprafetele versantilor, In realitate depozitele loessoide s-an format intr-o varietate de con- aifii, find actionate de numerogi factori. (fizici, chimici ete.) Aria largi de rispindite a formatiunilor’ loessoide atit in lume cit si in Rominin, importanta sensihilititii lor la umezire, precum yi efectele hefavorabile pe care acestea le pot aves asupra constructiilor, in conditifle tasirii lor neuniforme, impun o examinare foarte atenti a problemelor de ‘coreetare, proiectare si executie a fundatiilor si constructiilor realizate pe astfel de'piminturi, .2. Funet tii in eazul umezirii unidimens a depozitelor loessoide » loessurile au in general o umiditate redusi. Astfel, i noastre, umiditater lor natural este de 6 ... 8% la cele “a, dz 10... 12% la cele din Bariigan si de 12...,14% la cele din Moldova.’ Datoriti’ structurii lor nestabile, & porozititit lor mirite si & permeabilititit suficient de ridieate, aveste piminturi, sub actiunea ‘unei umiditati creseute, treedin starea lor de subindesare in starea de inde- sare normali, Prin sensibilitate Ia umozire se intelege capacitatea acestor plminturi de a-si reduee bruse volumul de goluri pentru o presiune dati, cind sint supuse nmozirii. La o umozire intens, eind wniditaten pimintulw depiseste o anumits limith, se produce o tesare brusci a acestuin, care are ‘un caracter de pribusire. ‘Tasarea brusci, cu caracter de pribusire, — denumith tasare supli- mentari — se produce sub_aetiunea tetioare concomitent n acfiunea grouti{ii proprii. Tn naturt accast® pribusire poate fi determi- 13ae MMM Ce sreutat eforturi). Dupii produeerea deformafiilor suplimentare, piimintul capSti o nouk structurt care asiguri ulterior o erestere 2 respectiv a eapacitiitii portante a piimintului ___ Dezvoltarea zonelor in care se produce tase zitelor loessoide sensibile la umezire se face in funetie de dezvoltarea Zonelor umezite. Cu alte cuvinte tasarea suplimentari depinde de gradul de wid, tate al ptimintului iar gradul de umiditate depinde la rindul situ de canti- tatea de api ce urmeazt a fi infiltratt in piimint si de durata de umidifi. care. Umeziren depozitelor loessoide se poate produc in funetie de natura sursei de umidifieare — Unezirea local la partea superioard a stratului sensibil la umezire, datorita pierderilor do api din re(elele hidroedilitare exterioare 3h interioare sou prin infiltrarea apelor de suprafa(ss in anumite deniveliti ale terenului; — umezirea intenst de li suprafatit, dato de preumezire sau a canalelor de ‘irigai; — wmezirea de jos in sus prin ridicares nivelului_apei subterane, ca urmare modifier din diferite cauze a echilibrului hidrogeo” ogie din zon’, i. Tasarca suplimentart a depozitelor lo perca umezirii, ¢i dnpi 0 perioads anumiti d ‘apa reugeste st se infiltreze liber pe o adincime o: stratul superior, situat imediat sub sursa de mirimea umidititii sate Ja limita inferior’ a zone mintulai va fi eg ‘@ propre a pamintului (in natural de umezits compactitiii gi suplimentari a depo- in mai multe feluri, ti prezenfel bazinelor soide nu se produe imp f, in decursul cireia, recare. fn acest moment api isi va piistra in continuare onstante, egaki cu saturares efectivie? (to) iar umnezite (la frontul de umezire) umiditates pa cu umiditatea ss waturalt (1) (tig. 1-1), Fig. 11, — Sehema aprosimativa a Aistribupiet "umtaitagi ia. depositele Toessoide Sensibile ha umezite ways peiecind Me Is cele anitate, epura de distribufie pe verticali: a umidi- t8tii in depozitul loessoid se poate aprecia destul de exact en relatia [9, 17, 65, 66, 67): 10 = tg + (ue, — woos = (1a) 3}, We =O ths este umiditatea de saturatie efectiva a pamintului inundat i reprezint&h 4m medic cea 809% din Yaloarea umidititii de saturatie total [19] 4 unde , este grosimea zonei umezite; » — adincimea variabili de la su- pr fafa terenului pind la nivelul cercetat (2< %9) Adincimen ls care se giseste frontul de umezire dupii o perioadi de timp t de Ja inundare, stabiliti pe baza cercetiirilor experimentale gi teo. retice (65, 66, 67}, se poate determina cu relatia or, (1.2) unde 9 este coeficientul de conductivitate a spei exprimat in m?%zi sau ‘om*jor gi care se determin pentru fieeare tip de pimint studiat, pe baza misuritorilor exeentate pe teten. In acest seop, se utilizeazi urmitoarea relatie care permite stabilirea valorii lui [67]: unde 1 este porozitatea activé « piimintului; A — suprafata de absorbti (suprafata incintei imundate); Q,, Qy-1—cantitatea de api infiltrati la timpul f, si respectiv f,1. Viteza deplasirii frontului de umiditate se poate obfine en relafia : saa] 1.3, Meea ca procesul de deformare a depozitelor loessoide Ca urmare a umezirii depozitelor loessoide, coezinnes asigurati prin cimen- tarea particulclor eu earhonat de calciu, eu gips gi eu alte séruri care inve- lese patticulele de pimint, sub actianen umidititii gi a unei valori oarecare i, xe distruge. Aceasta conduce la situatia in care particulele de capita yensibilitatea de se forfeca sub o presiune mai mick decit ‘cea creat de starea naturali de eforturi in piinintul neumezit. Apa ajunst la un anumit nivel la care este atinst presiunea neces producerii forfecdirii partiewlelor — presiune denumiti eriticd (o,,) — ereazis condifii de tasare a plimintului in momentul in care umiditatea pimintu- lui atinge 0 anumiti: valoare critic’ — denumit® umiditate critick (w,,) La aceasté umiditate pimintul cxpiti 0 stare plastied care, sub aetiunea prosiunii critice, produce deplasarea pe vertical in jos a straturilor de pimint situate sub nivelul considerat. Cercetirile intreprinse Ia noi in fari si in striindtate au aritat c& fiectrei valori a presiunii eritiee, determinati de sareina geologics, de incdrcarea exterioari sau de cele dows actiuni cumulate, ti corespunde o anumit valoare a umiditifii critice In esre apare tasarea suplimentari. Aceastil umiditate se poate considera in general ca fiind apropiat& de umi- ditatea corespunziitoare limite: de frimintare dup Atterberg. ‘Parintul situat deasupra nivelului in care a apirut tasarea supli- ‘mentari, pierzindu-yi reazemul din perioada in care pimintul ora in stare 18natural de umiditate, va cobori sub actiunes greatifii sale proprii si va fi supus astfel unei noi stiri de efortun. Schema procesului continu de tasare suplimentare produs odatis eu deplasarea in_ jos a frontului de umezite (fig. 1.1), poate Ti reprezentat a in figura 1.2. Tn aceste conditii, tinind seama de valorile eritiee, starea de eforturi si respectiv de umiditate a stratului de pimint sensibil la umezire, poate fi reprezentatiy prin oxpre on 4, > rer | | Mee as) oy 1, ia umerire se pot caracteriza prin funetia care leagé intensitatea eforturilur oF F (o = OFF iF (15) de intensitatea deformatiilor, adici a tasirilor suplimentare : Wy > = + sma gla a Fe a ee a (16) unde ¥ este coeficientul Ini Poisson. Sub alti formii, acest lucra se poate serie astéel : iuep = = ae ary Caracteristiea de bazi a piminturilor sensibile la umezire (P.S.U.) care determin’ proprictiijile lor de deformabilitate este tasarea supli- - Fig. 12. — Schema procesulut_ continu v de tasare suplimentara. ee Dep == 4 mentari relativa prin umezire care se ealculenzi ew relatia : days gftlo) — Thay ot Hite) (18) 16 in care h,,,(0ey) este indlfimea probei de piimint cu umiditate naturali, supusi in edometru sur xparatul triaxial lao presiume p egal: en cea dal, 1a adincimea de la care s-« recoltat proba, de cditre greutatea proprie ‘a pimintului si ineirearen transmisi de fundatie; 2,,(te,) — indilfimea aceleiasi probe, adust ln uniditatea eritied si supust aceleiasi presiuni ps 4,(w)) —indltimea probei de pimint en umiditate natural, supusi in aparatul de compresiune la presiumea p, corespunaitoare grentitii proprii a plmintului Ia nivelul de recoltare a probei Determinares taxivii suplimentaro relative in laborator se efectueaz’ folosindu-se metoda celor dou eurbe, prima find determinati pentra phnintul eu umiditate naturali, a doua pentru piimintul avind umiditaten critic’, Determinare compresibilitifii_piminturilor sensibile la umezire (P.S.U.), en posibilititi de umezire in timpul exploatarii constructitior fundate pe asemenea piiminturi, se poate face pe baza raportulai de supra- consolidare determina li probele umezite [134] : RSC = ol Oh (1.9) in care of, este efortul de preconsolidare, corespunziitor presiunii_ maxime Ja care a fost supus pimintul in timpul evolutiei sale; 9;,, — presiunea geologic efectiv’ corespunzitoare umidititii critice. In fanetio de variatia on adincimen a RSC, piminturile sensibile Ja umezire (P.8.U.) pot fi impiirtite in dows grupe (fig. 1.3) : — grupa A cuprinzind P.S.U, ean solidate sau suprconsolidate (RSC > 1) ; d PS. re devin normal con- prin ume; — grupa Be date (RSC <1). Un pimint din grup Amu se taseaz suplimentar prin umezire sub presiunea geologicd, ei numai sub actiunea incixcitilor exterioare transmise de fundatii. Un pimint sensibil la umezire din grupa B se taseaai supli- mentar prin umezire, sub grentatea proprie, san concomitent gi sub acti- unea incitedrilor exterioare, Tn naturi inst terenurile de fundare sint de obicei aleituite din strae turi suprapuse de piminturi atit din categoria A, cit si din categoria B. Caracterizarea terenurilor de fundare sensibile Ia umezire (7.8.0) trebuie deci ficut% numai pe baza tasivii efective prin inundare sub presiunes geologic’ (I,), determinati, prin inundarea artificial’ a unei ineinte expe- Timentale. Dupi valoarea Z,, terenurile sensibile Ia umezire (7.8.0) apartin (fig. 1.4) : — grupei T daci I, <5 em; ve prin umezire devin subconsoli- em.Tasarea specifica (,=dhz/h, =Ah2 (ha Tosorea specific’ (Ey jE on tas Tm Fig. 1. — clasfcaen piminturiior sensible 1a umerite (P.S1') din cls lwsurlo t ptaturor lesnide 2) pina Sesie la tmestre din grupa Ab) piminturtsenibil ia umerit din stupa Bs cre sarcine fcoogich & pamintuilr in stare submersatls stilna geologic a pimintaui cu umiditaten natural; of ~ icologich a pirmintote in stare de saturate ctetivk Ptor tus: warmare (HEa) Epo Rar win Tare (ATES a G00 G et a = z Rapertalcte sprocense/dare § nie Ee el] 2 din. clasa Toessuriior st Toessaide: a) TSU. 2) TS.U, ain grupa a Tr grupa Tsta Iba; of, —efartui de Dreconsolidare; of ,— sarcina geologic’ pentru pimmintul ‘in stare de saturatie Stectivi; of , — sareina geolggied tn 7 Stare submetsatd; of — sateina geolo- 7 ica erdetiva, se ood g ese ct necesarit aparifiei tastrii suplimentare 1.4. Presiunea eri Dup’ cum este cunoseut din incereirile de laborator si de teren, starea de efort-deformatie a piiminturilor sensibile la umezire (de tipul loessurilor $i piminturilor loessoide) in stare natural. seu imbundti;ite prin wal sau altul din procedecle cunoseute (coloane de plmint bitut, compactare cu maiuri grele, preumezire ete.), este reprezentati prin cure a elror lege de variatie este similari eu cen a mediului neliniar deformabil. Aceasta @ permis ca legitura dintre deformatia specific’ #,., si efortul de consoli- dato a, si poatt fi exprimati conform relatiei (1.7) sub forma [19, 67, 68, 104]: at. (1.10) _Cind inst tasarea suplimentard este considerat’ unidimensionala, Telatia (1.10) devine : i, = acts (ay 1vovticientii_ a si isi modified valorile odati cu modificarea umiditiii pimintului. Prin‘urmate relafia (1.11) se poate serie sub forma (00) = aw} of". Determinarea valotilor paramettilor de deformabilitate x si 8 5 face pe baza datelor de Laborator utilizind graficul cu reprezentare logarit~ mick (Ing yi ln i.) sau analitie a in lucrarea [19 }. Prosiunea critic’, care este 0 earacteristicd de hazi a pitminturilor sensibile la umezire, reprozinti presiunea minim’ la eare incepe si se manifeste Cosaren suplimentard, in conditiile umezirii pimintului respectiv. Presiunen critic este mai mire la piminturile din geupa A de sensibilitate Ja wnozite si mai mied la ecle din geupa B. Cunoasterea presiunii eritice este necesard pentru urmitoarele xco- puri [52] — stabilirea presiunii pe terenut sensibil ki umezire pentra care tasarea suplimentari dati de fundatia eonstructiei va fi mula; — determinarea adineimii zonei deformate in limitele eireia se produce tusarea suplimentari « punintului sub actiunes, fundatitlor ; — stabilirea adincimii necesire de compactare i locssurilor xi piimin. turilor loessoide siu a grosimii pernei de pimint, suficiente si limiteze fasorea suplimentare a terenului de fundare la. valoerea deformirii terenn- Tui de fundare din grupa 1; — determinares adineimii de la care ineepe taseren suplimentar’ a piimintului sub actiunea greutitii proprii la terenurile de fundare din grupa IL; — caleulul mirimii probabile a tasirii suplimentare a fundatiilor sia stratului de piinint seusibil la umezire sub actiunea xarcinii gevlogice sia altor actiunt, up luctirile [19, 118, 12.4], presiunea critica pentra piiminturile sensibile Ia umezire este’ presiumea ‘care corespunde : Fae upewta Bb 9s oe os yor « fons ttanrs * al * b) Fig. 1.5. — Determinatea presiani crtice la incercarie de laborator prin compresiune : @) metoda celor dou curbe; b) metoda.simpli- ficati: 1 tasarea pamintulul Ia umiditatea naturalé 2 — (asa Fea pimintulul in stare umezitA; 3— asatea suplimentaraspect- fied ¢— tasarea exteapolata a pamintulut Ia umiditatea, natural presiunii_ Ia care tasarea suplimentari specified ip.9 = 0,01, in | incere’rii piimintului in laborator, eu ajutorul aparatelor de com- me (fig. 1.5) ; — presiunii aferente limitei de proportionalitate determinati de graficul clort-tasare, rezultat din ineerearea cu placa de probit (tig. 1.6) presiunii naturule de It adineimes la care incepe tasarea supli mentari dati de greutxtea proprie « pimintului, in cazul umezirii aces: ‘tuia in sifu (tig. 1.7), Spenser fauna of ti {i | gens) lee ace ptin tneeresrl eu placa Fg 1.6, — Determinaren presi ae proba 4) paint umezit in prealabit ; 6) dupa metoda simpli- fea 7 —“tataren pani tutl eu unitate nateralts S~ tasaren Diminiat tn stare umerith, 9 tasarea.splimentarabsatat Pr inaliea estrapolalt a tasieli piewintului ta umniditatea male al fn cami terenurilor formate din straturi suprepuse_de piminturi ile Ia uinezire din grupa. A stdin grupa B, se recomend ca presiunen sensi eritica afi ae stabileasci si pe baza cazulut al t terenului de fundare in situ. i fale cvewra |] id wre To Zim) my Fig. 1.7. —Determinarea presiunit eritice a pimintutul seasthit ta ‘umezire in sifu) tasarea suplimentara Specified sub sarcin “eologied; b) tosarea suplimentara a reperilor de adincime. Analitic valoares _presiunii_critice poate determina utili- zind parametrii de deformabilitate « si @ determinati in laborator prin orrelatia _f.0,01 72186 “ (oer are incepe tasarea suplimentari se poate (1.a3y iar adincimea Ia stabili eu relatia : oon \"" 1 — L A od Lafond oe inde ve este greutatea volumici a piamintului in stare useati; wey — var Joares medie ‘pe sdincime a umiditiii pimintului determinati ea velatia Winer = Wy Fg at unor programe experimentale de amploare intreprinse de INCERO eu sprijinul unor institute de cercetare si proiectate, fobeimdacce cele trei edi de determinare 2 presiunil evitic inte,» a stabilit GS hueNanea critica oa este de 0,03... 0,05 MPa pentru loessurile de le Gali Tuleca, de 0,08 «0,100 MPa pentru cele de la Tash si Constante side 0,15 MPa pentrn loessul de la Bucuresti Uni cereettitori considers ci presiunea eritick imine constanti pe adincimea stratului de piuint sensibil Ia umezire. Studille ‘et cnt Maile experimentale intreprinse in China [135] precum si in Romaags Au demonstrat ¢& presiunea critied este variabikl cu adineimea, etree de pimint sensibil la umezire si ereste odatit en aceasta, Realigtele cercetitilor experimentale intreprinse in China pe diferite lovssurl sine prezentate in figura 1.8. Cousiderind un piimint sensibil In umezire en caracteristici de defor: De batate constante po adincime, se poate observa. cd aplieindprobelor oh ePimint sereini orizontale diferite, 0 tase xpecitie de 1's ke poate obtine numal pentru valoti diferite ile efortului vertical a. Avect hens Fig. 1.8. ~ Variatia _prestunii extice ey BE adinchme ta diferite loessort dit ‘China [125]. cate exemplificat in figura 1.9, in eare se prezint’ enrbele efort-deformatie Hentru diferite valori ale efortului orizonial ¢, aplicate probelor de loess din cartierul Dunirea din Galati, incereate tn aparatul triaxial, in ates saturatt eu api. ie plan Ni,Duz_lstrate M. 1, Variotia pe adineime a presiunié critce ta pamtaturte lowsnidesensiile (a umezire. \ 1N-a conten de geotehnicd 9 andahih ee Oke 99, i e loess omogen de grosime sufi Dac in consideratie un pachet de loess omogen n sent de mare, saturet cu ap st se hate et la diferite orizonturi se aplies peggsvrs , alsa mo Fig. 1.9. — Meprozentarea eurbelor efart= eformayie ia diferite valor. ale efort- Tui orizontat cy = oy pentru Toessul din 32 eartierul Dunarea din Galati, in stare so Saturatd ew apay incereat. I aparatal Uiaxial tip” GEONOR, 2g hoes 2% | . Veet maturi deformatii npecitice egale eu 0,01 (fig 1-10), se observ od datorita Pr laterale a, = oy = At), variabile pe adineime (in canal Hida naturate dle fuftany in ue crcontut or treba aplate prea Yetticao dierite, creveltoury odotd eu erogtenas anim, Relais. ous = (2) va ave uh caracer nelinia dort reducer pora7ititi pe adinetme comportamentului elasto-plastic al pimintului sensibil Ja ume F orgepallentreprase do tuts pe Dea datelor obtnute defy polgonal experimental din exrtierul Duniirea din Galafi au permis stabilirea urmi- toarei relalii pentru variatia pe adineime a presiunii eritice : (1.45) i ritiek determina Ia nivelul terenului, de fin care ogo este presumes critiet determinati Ian i, exemplu ou‘placn Hight jm n — parametrit do variafie ui presiunt ence, Valorile m si n se pot determina cu relatiile 10 ( Ger, 1 =I (Gee.1 = Se¢.9) I oy ™ ~eo[- In(Gee2 — Sere) — IN Gor — Sena) = 1654 — Ana) — IW (116) tna, — Ine, Fig. 1.10, — expliarea_tenome- 7 silat de cretere a peatonl crite ‘et ances oe pees Z Ber, Pentru terenul in stare natural de eforturi, valorile ogy §i Gena fe calouleazi eu relafia (1.13), pe baza curbelor ofort-deformatic detel= Tainate ce in fgura 18 IS apa axial pesere se sea teclortulut 6, = 6,5 corespunaiitoare adineimilor s si 24 deduse en relatia 2A Astfel, pentrn Toessul din pe baz datelor din tabelul 1.2 ‘adineime ‘ul Dunirea din Galati s-a dedus, urmitoares relatie x presiunii eritice pe (0,0037, Om = + 0,03. Tabetul 1.2 Valoarea paranietvilor m sn pentry loess din eartierul Dun Nivelut | Spa mj sR | ea | mmo fe 1 | oe | 201 | oom | | | 2 osu | x67 | ont | | Variatia acestei expresii este reprezentatd in figura 1.11. Valoarea Ge,0= 0,03 MPa coincide cu valoarea experimental determinati pentrit ue Fig. 1.11, ~ peterminarea eurbet de variate pe adineime a prestunil eritice a loessul de Galati din poligon: sartiee acelagi loess de etre INCERC in poligonul experimental din Galati. Pentru 2= 8 determinat eu relatia (1.14) se obfine valoarea presiunii crities stabilit en relatia (1.13). Considerares presiunit eritice ca fiind variabili eu adineimea permite folosirea unor rezerve ale capacititii_portante a pimintului sensibil la umezire si prin urmare conduce la proieetarea mai economicoast a funda- fiilor structurale. Umiditatea eritied necesari aparifiei tasirii suplimentare Umiditates critic’ we reprezinté acea umiditate la care loessurile gi pitmin turile loessoide, co se gitsese in stare de tensiune sub actianea inedredrii exterioare transmist de fundafii sou a sarcinit geologice, incep si eapete tasini suplimentare. Mirimea umiditifil critice este legata pe de o parte 24 do rezixtenta structural si in primul rind de gradul de reducere a rezis- tentei pimintulu cercetat sub actiunes apei, iar in al doilea rind de staren de tensiune creatt in teren de actiunile extetioare si de surcina geologics are, in cazul umezivii piinintului, va depisi coeziunea si rezistenta pi mintului, va produce distrugerea’siructurii natumale a acestuia si reo ganizarea ci in conditiile noii stiri de eforturi. Cu cit starea de eforturi reat in pimintul respectiv este mat intensi, cu atit este mai micd mi mea umidititii critice. Ca mirime a umidititii critice se consider’ umidi- tatea_ Ia care, pentru starea de tensiune ereatil, tasarea suplimenta specifici: i, ='0,01. In lucrarea [52] sint prezentate diferite metode de determinate a presinnii critice, Maxime aprosin a umidititii critice se poate lua egalii cu limita de fivimintare w, dupi Atterberg, la care pimintul capiti o stare plastics, ir sub actiunea presiunii eritice incepe Sh se deplaseze pe vertical: in jos Formula de calcul analitic a umiditatit critice poate fi determinath daci se pleaci de la conditia generalizati x» echilibrului limité dup’ Mohr 166, 67] sin © (1) = —— (17) Gig + Gay F [1+ A) ester) + 2e(w) ete (vo) in care 014, 02,4) si 9, sint oforturile unitare principale produse de incir- carea exterioarh si de sarcina geologici ; 2(10) — presiunea lateral. a pimintului umezit ; fw) —coeticientul de freeare al pimintului umezit} eu), (1c) — couziuines yi respectiy unghiul de frente interioar « pimin: ‘tulni umezit. In relati (1.45) unde yq este greututea volumiet a plimintului in stare uscati; 2 —adin- cimea Ia care se determin’ conditin de echilibru limita. In tueririle (52, 66] este prezentati metoda analiticd de caleul a umiditafii eritice, bazatd pe retatia (1.15) care exprinui conditia echili- drului Imité dupi Mohr. Sint studiate dou cazuri : primul caz se refer la procesul de tasare ware se produce in con- difiile starii naturale de eforturi (6,4 = ¢24 — 0): = al doilea caz se referi la starea de‘ eforturi creat in terenul de fundare de actiunea inedredtii exterioare, sarcina geologic’ tind negl: Jabili_ca_mirime (6, = 0). «_Legiitura dintré tasarea_suplimentari ineereat ‘a fost studiati de R. J. Bally? In figura 1.12 sint prezentate curhele de variatie ale tastrii supli- mentare in functic de umiditate si de presiunes exercitatt asupra probel, cia fF = f(ze) aratii c& rezultatele mai apropiate de realitate pot fi date de legitura neliniard intre tasaree suplimentard specifica si umidi- tatea piimintului exprimati prin formula” iw) ia 2 sruntt © variofionnorm sioitelistve Ruminié(eakopisiy MISE im, si umiditatea piimintului 109 (14s) Wy — Wy © Bally Rd, Lessootie VV. Kuibiseca, dein, 1061 aeunde Ky este o constant ce se determin’ ‘experimental si care depinde mumai de natura pimintului sensibil Ja umezi lg ee Pig. 1.12, ~ Variatia tas suplimentare in funetie de umiaitate: 2p = 0,05 Meat 2 pao MPa; 9! =02 MPa; ¢— (p03 MPa ce presiunea exercitatd asupra pro: Din figure 1.12 rezulti ed pentru eceensi tasane suplimentart ditatea pimintulni ereste pe masur hei seade, 1.6. Condijia de aparifie a tasi rit suplimentare sider un strat de plimint sensibil la umezire din grupa B, supus unei_umeziri continue. Tn prima perioadt 2 umezirii pimintului, cind frontul de umiditate 2 atins adineimea te care apare presiamea critic’, GaZ < 2ey Vor lipsi conditiile pentra aparitia tasiirii suplimentare din mrentates’ proprie (fig. 1.1). Cind frontal de umiditate va cobori sub‘ adineimea la care apare presiunea criticd, og iar umiditatea pimintului vereyte de li con natural wy le umniditaten critic wy (limita inferioari de plastivitate —2,), conditin de tasere se poate exprima prin relatia : Alert) (1.197 Relafia (1.16) xe poate serie explieit sub forma : ty + (ty — tg) vos Per (1.20) 2s4(t) co: =%ot. (121y (0) es te 1 expresie stabileste conditia de aparitie « tasivit suplimentare sub greutatea proprie a depozitului loessoid. Pe miisuritce frontul de umi- ditate se vie deplasa in jos, adati cu el se va deplasa gi frontul de tasare- Pentra adineini din ce in ce mai mari, sercing geologick creseind, tasaree suplimentar’ se va produce la umiditii eritice din ce in ee mai reduse 26 1.7. Caleulul perioadei de apar a tasirii suplimentare si stabilizare ‘Determinares timpului de ineepere a taxirii se face folosindu-se de rela- fia (1.21) din care se determini : Dog wp = w fg = HO re con 22 (1.22) wy . Bgalind aceasti relagio cu relatia (1.14), se obtine (1.23) {Wat Notind , 1 ed « (1.23') gi vues) = Yall + Wms w reprezinti adineinea ds care se gibsexte froutul de umicitate li Giopul f, eapiti forma : Lf 001 7!%m0 2 yremn) zeal ame a7 04s). (12 aft} Din aceastii relatie se deduce perioada de timp scursi p tia procesulut de tasare suplimentars amezivi continue : a La apari- a depozitului loessoid, supus une Pentru determinares perioadei conventionale de stabilizare a tasinié suplimentare 7,, se pleack de la rolagia (1.16) in care se face) 2 = sit=2,: wiH, 7.) = w,, (4.26) Aceastii relatie arati ci stabilizarea. procesului de tasare suplimen tar’ incepe in momentul 7, cind ly baza stratului sensibil ln umezire, de grosime H, umiditates pimintului atinge valoarea sa critied w,[17, 53, $5, 66, 67}, Utilizind relagia (1.24), se poate obtine al = 3,8 (OE = 2H gy un de unde rezulti 7 = EH «297 Pe (1.28) aAplicatia 1.4, Sint eunoseute urmatoarele date wn deposit Ioessoid_sensibil la winezie ae grosimea JT = 23m, in conditlle umeririt Ini continue dela suprafala inte-o hncints expe Fimentald are yrmatoarele caracteristii wy = 0.2, y = 132 KSI, oy 0,85, O18 aha Se cere éeteeminarea presiuni cite bizare a procesulus le tasare “Revol Umiditates. medie 4 adincimil ertie, a perloadel de sparities! de sta a pimviotulai conform relatied (1.19) este 02 — 2 (acts — 0.42) = 0.268, 2p a 2) = v8 Parameteil de deformabilitate 2 34 $ determinali in laborator penten umiditates medic Xi%yea) = 0300 MPa" 9h SH}yoq) = 1.2, Prestunea eriticd se deternsind ew relatin (1.17) = (Shi) Adinelmes exiled de Ia eare ieepe tasarea suplimentari se determ Pentru deterninarenperiodeor de laa ve stbieste ma In valarea fant 3 eu relatia (1,23’) ca 039 MPa. cu relatia. (1.8) > 1 ont ors 0.286) (0.800 1 2.588 oF wad O35 Perioada de aparitie a procesull de tasare se determina eu relia ( sa eunsiderat-canstanta pe adine 15) im care presian critics ag? ons ase us) 2,06 vile BATS 2007 Perionda stabilicrii conventionate se determing cu relatia (1.28) rea ite 79.84 zie Dezvoliarea. deformatillor corespunziitoare tasixii suplimentare in timp este determinati de modificares, consumului de apa infiltratd de ke suprafata terenului inundat. Perioada tastrilor intense corespunde perioa- dei initiale 2 migcivii de infiliratie « apei in piimint, viteza de tasare mic sorindu-se spre perioada de stabilizare, corespunzitor reducerii eantitatii de apt infiltrai. Determinares modificirii tasitii in tmp ve poate efeetua pe baza a dou relatii : Se = (1 — e-*) Siray (1.29) So (2.30) fn anul 1973, in oragul Galati — cartierul Dunirea — s-au efectuat, experimentiri pe o incint® cu suprafata de 55_% 55m%, ca un masiv cer tral de 25 x 25m? compnctat eu coloane de pimint bitut avind distanta intre axe de 1m. Lungines coloanelor, egiki eu grosimea stratului de loess sensibi} la umezire, em de cirea 21,5 m. Pe masivul central a fost ampla- sath o lad cu balast avind laturile 101m x 10 m (fig. 1.134). Dupi eirea 80 zile de inundare % incintei, cind frontul de uniditate @ siribiitut intreg stratul de loess sensibil la umezire, misuritorile topomeitice, efectuate pe reperi montafi in interiorul ineintei inandate au_ pus in evident’ e& tasarea loessului a atins velori maxime de 950... 1194 em si ssa mani festat sub formi de poli de tasare care aw aplirat la 17 zile de la inundare. Misuraitorile eiyetuate eu ajutorul reperilor _electroinduetivi au pus in eviden{ii faptul ch tasirile cele mai mari au apiut in straturile e intre 8... [an unde loessul a prezentat valori ale tasirii supli- mentare specifice de 4... 10 em/m. Fig. 1.13. — Tusirile suplimentare obtinute pe poligonul experimental din cartierul Dunne G8 Galati «) planut incintel experimentate; b) Variatia in timp a tasdvit suplimentare in sec~ unite 4 — "A $1.5 — 1, din 2ona necompactata + 7 eurba tasarilor medi ale bornelor de supratats : 2 —eurba tatarilor maxine ale hornelor de suprafatay 3 — curba tasarilorealeulate fu relajie (1.20); 4 ~ ent #) variatia tw timp tase fuplimentare tn sectiunea C—C, din zona compactaté cu coloane de pimint; 1 eurba taste or medil ale hornelor de suprafata din lada ci balast avind. 10 1m -<10 m Gecliunea C—O); #—curba tasirilor medit ale bornclor de suprafata din restul zone! compaetate (secliunea ‘D~D); 4 curba tasirllor ealeulats eu eelatia (1.0). In grafieul din figura 1.13 b este reprezentati variatia tasinii in timp @ zonei necompactate, caleulats dup relafin (1.29) si telagia (1.30), comp ativ cu tasaren suplimentara in timp, determinat’ in site lt loessui nec dea ci variajia suplimentar’ determinati curelatia (1.30) pune mai bine in evident pevioada initialt a inunditrii in care nu se produe tasiri suplimentare, iar restal curbei se inserie satisfivektor tre curba tasirilor medi si a celor maxime In graficul din figura 1.13¢ este reprezentatit variafia tairii in timp @ loessului compactat cu coloane de pimint. In acest grafic se observa ‘© suprapunere aproape perfect: a curbei calculate ew relatia (1.30) pest curba 2 a tasirilor suplimentare determinate in sift, in zona supus humai actiunit sarcinit geologic. Din figura 1.13) a rezuliat eX perioads de incepere a tasirii terenului necompactat reprezintt pentru Ioessul din cartierul Dunitea din Galati cirea 22% din perioada de inundare, periouda tasivilor mari Bi circa 43%, iar perioads de stabilizare cirea 35%. Cele trei perioade se caracterizeazt prin viteze de tasare diferite. Astiel, pentrn perioadi de incepere a tasirilor, viteza de tasure 1 fost de 3,29 mm/zi, penteu perioada tasirilor mari viteza medie a fost de 10,88 mni/zi, iar pentru perioada de stabilizare, viteza medie de tasare a fost de 1,35 mmjzi. 1.8, Caleulul tasirii suplimentare le generale ale deformarii depozitelor loessoide umezite Cercetirile in situ efectuate in Romanis pe poligoane experimentale de cite INCERC ®, ICB®, ICH, ISPIF®, TP-Galati® si alti, preeum si iu strdindtate [52, 65, 66, 67), am permis culegerea anor date importante ‘pentru aprecierea modului de desfisurare a, procesului. tasixii suplimentare si determinaren nvivimii acesteia, cind terenul de fundare este aleituit din Toessuri si piininturi loessoide sensibile Ia umezire, Atunei cind_o platform experimentaki de miirime_importantis (H2L; B, unde Teste lungimes, Beste litimea platformel inundate iar A este’ grosimen stratului de pimint sensibil la umezive) este inundati de In suprafafa cu apt, tasarea suplimentari, a suprafetel platformel, datoriti, sarcinii geologice, are aspectul din figura 1.14 si este legatii de urmitoarele elemente [52] : — de valoares totald tasiivii suplimentare Z,,me in central platfor- mei imundate : de yaloares adineimit de umezire sau a grosimii stratulut sensibil la umezire ; = de valoarea dimensiunii 6 a pirtii ce — de miirimea intinderii tasirii suplimentare in afara di Za platformei inundate. Mirimea tasirii suplimentare totale [, me, dati de greutatea proprie 1 pimintului inundat, se determind aya cum se va arta in paragraful 1.82. Ea este determinati de straturile de pimint « ciror tasare specified, sub le sectorulut umeait si monsiuni 2 Institutul de corcetari in constructil $i economia coustructillor, Bucuresti; 2 Institutal de construe, Bucuresti ®) Institutal de constrict hidrotchnice, Bucuresti: © Institutut de stud st proseetar! pentra imbunatafiri funciare, Buacuresti © nstitatat de ‘proieetirt al judetula! Cala, setiunea greutijii straturilor superioare, depligeste 1% atunei cind sint amezite pind ly umiditatea exitic Lafimea } a pir(ii centrale a platformel inundate reprezint’ zona in care x¢ produc tasiri suplimentare maxime i aproximativ uniforme. Aceasti Kitime depinde de caracteristicile fizico-mecanice ale pimintului Fig. 1.14. — Epora deformation verti- Je sub sareina geologic’. la supratata Ineintel umerite avind 2h> lu) secliunes transversalla ineintel wie ite eu distrinutia lateral a-apel inte ‘rate: b) eurba tasaeii verticale supra {etek incintel ummerite sensibil 1a umezive, de are He in Tuerarea_ [52] valoarea lui b sub forma nea platformet inundate, de adineimea de ume- ¢ datt o rek ie aproximativk care stabileste »=0,338( 1 (1.31) Hn fn cazul surselor de wmezite intensa a platforme’ inundate, la en Bfimea 25, > H, mirimez, tusivii maxime probabile, in diferite puncte ale suprafe(ei pimintului umezit din grapa B, sub actiunes, sarcinit geologi se stabileste cu relatia (118) din [126]: a unde Z,(c) este tasarea suplimentard a punctelor situate pe sectoarele curbilinti de Kitime /,, ke distanta # de axa Oz (fig. 1.146) ; I, o.~ mvirimea tasiirii suplimentare maxime in mijloenl suprafetei umezite, pentru by > HT. ‘Lijimea sectorulut curbilinin xe determi 12) = eu rekefia : 105 4 ms t28 )y (1.33) unde 8 este unghiul de riispindire al upei iar mg este coeficientul de filtrati al straturilor de piimint sensibil la umezire gi a clror valori se pot tsi in Iucrarea (19). fn euzul surselor de umezire lovalt ln care 26) < I, mirimea posibild, @ tasirii suplimentare la piimintarile din grups Bde sensibilitate la ume- tire xe determin’ cu relatia bo n unde I, este mirimea tasinii suplimentare posibile in central supratete umezité care depinde de litimex sursel de api 2hy (fig. 1-13). ae toma EE H (1.34) q,Un mare numiir de observatii ficute in timpul cereetieit comportir dopozitelor loessoide su) actiuness anor surse de umerire si eompararea Jor eu cele obtinute teoretic au permis descrierea matematic’ a fenomenelor do tasare suplimentart si a legilor care gencreazt aceste fenomene. 1.5, — pura detormatillor_verti- cele ‘sub acthinen sareinit geologice 1a Suprafatst "hucintelumezite-avind Dbyell sasectinnen, transversalt aici tel wmerite cw distibuyia lateralt a ape infiltrate: ) cui {asAril verticale 4 supratefet incintet-winezite Cunoasterea earacterului general :1 tasivii suplimentare pe adineime permite celor care proiecteazd fundatiile pentru constructii si aprecieze mai corect deformatiile suplimentare ale terenului de fundare supus ume- zirii, sub actiunea inciresrii exterioate gia sarcinit geologice. Cunoscindu-se presiunes critied og, se pot defini zonele din teren in cuprinsul cirora se prodne tasirile suplimentare, denumite zone defor- mabile. Dupii cum este aritat in figura 1.16, sub talpa fundatiei apare zona Fig. 1.16, — Zonele de deformatie pe adineime in terentl de fundare aleatuit ‘lin pint sensibil Ia umezice deform will superioar’ (1) eave se extinde pind 1s adincimea ta eare efor ful unitae vertical a, ,,, determinat de inetrearea exterioar gi de sarcina, goologica, este exal eu presiunen critiek oy, Zn-cazul unei grosimi mai mavi a stratului sensibil la umezire, se pot produce tasiri suplimentare si la partes inferioard a stratului sensibil Ta umezire, in cuprinsul cireia sarcina geologicd ¢,, este mai mare decit presiunea critic o,,., denumit zoni deforabili thferioart (TED). Intre cele dott zone deformabile apare 0 zon, denumiti zon% pasiv’s (11), in cate efortul unitar total c, gp fiind mai mie deceit presivnea eritied Sen BU produce tastri suplimen Fig. 1.17, — Cazuri particulate ale rmieii zonelor de Aeformatie pe adincine in terenul de Tundare aleatult fin parainturi sensible la umezire : ) teren de fundare eu zond deformabila superioara (I): )'a care lipseste Seformabitinferioara (111); ¢), ln eacelipseste zona pasta (2); d) mumai ew zond pasiva (ID); e) Ia care Hpseste ona ceformabila supericert (1). In-functie de marimea presiunii de sub talpa fundafiei ¢ = py ~ D, de grosimea A a stratului sensibil Ia umezire si de valoaren presiunii eri: tice o,,0x pot apires si alte situafii in eare lipsese uncle din cele tret zone deja aritate (fig. 1.17). Astfel, in cazul in care stratul sensibil la umezire de grosime H este subfire (piimint din grupa 4), zona a TL-a si zona a TU-a pot lipsi. fn acest spare numai zona I de deformatie determinaté de sareina geologict §i do incirearea exterioar’ (tig. 1.17) Cind fundatia lipseste sau transmite ineirediri foarte mici, zona T Poate lipsi, iar tasarea suplimentard se produce numai in zona de deformare inferioari, sub sarcina geologic’ (paimint din grapa B), (fig. L17e). fn Vederea eliminirii zonelor de deformare in eare apare tasaren Suplimentani, la grosimi mari de loess care depiisese 20 m grosime, se prac- tie imbundtxfirea acestora prin unul din procedee : coloane de pimint batut, compactarea cu maiuri grele, preumeziven ete.; chiar in aceste fazuri, deformatiile suplimentare din’ zona a I1L-a nu pot fi indepirtate in totalitate, deoarece swh aceastis adincime — de reguli —sareina. geolo- gick depigeste 0,3 MPa iar presiunea critic’ a pimintului imbunititit hu poate ajunge la aceasti valoare. Astfel, ia poligonul experimental din carticrul Dunirea din Galati, pachetul de loess, compactat cu coloane do PAmint pe grosimea stratului sensibil de 21,5 m, supus ly o perioad’ de inundare intermitentt de 344 zile gi la o inedreare exterioark de 0,2 MPa, ® prezentat o tasare maxim de 285 mm. ll1.8.2, Caleulul tasirii suplimentare produse de sarcina geologic Caleulul tasivii supl nats de 1 geologick se efectu- cazk utilizindu-se metoda insumirii pe strate elementare. In conditiile stirii naturale de eforturi, calculul tasirii suplimentare absolute se face pentru eazul unidimensional Ia care deformatiz Iaterald este impiedicatit; aceasti ipotezk se aplic atunei cind Kitimea incintei imundate depayeste grosimea stratului de piimint sensibil la umezire. In eazul metodei insumirii pe strate elementare, zona deformabi se imparte in » straturi elementare, ew grosimea de cel mult 0,5 m fiecare. Pentru fiecare strat clementar care intervine in caleul, tasares suglimen- tari relativa i, se determind cu relafia (1.8), in care caz hy,» = hy Tepre zentind iniljimea probei de pamint cu umiditatea naturaki supus in edometrn unei presiuni egale cu sateina geologic’. Tasarea suplimentari totali prin umezire se caleuleagi en ,=Sinckem, (1.33) jj, este tasarea suplimentard relativé prin umezire a stratului elementar’ i; hi — grosimen stratului i; m— coeficient al conditiilor de Iueru [19}, determinat in funetie de forma si dimensiunile in plan ale fundatici Coelicientul condifillor de Inera se determin’ pentru fundatii con- tinue cu litimea B<3'm si fundatii dreptunghiulare avind B<5im, eu relatia [126]: 15 (p — 6a (1.36) fundatici [MPa]; ¢, — presiune m= 0,5 unde p este presiunea medie pe tal critied [MPa Ta fundatii cu Bitimi B> 12m, m = 1. ‘Tasarea suplimentard finalise ‘mai poate calcula xi cu relafia tay | aes? Daci parametrii_a si se considers constanti pe adin rezolvarea integralei din relatia (1.37), se obtine H ia fn cazul unor depozite Iyessoide neomogene valorile medit ate tui a, 6 si y se pot stabili en relatiile (13 ime, prin (1.38) Sad, ¥ Ba ema = 5 Baws 2 S57 (1.39) Eh Bh Relatia (1.35) stabileste valori aproximative ale tasirii suplimentare, deoarece inceredrile de compresiune in laborator nu modeleazi corespun~ Zitor procesul de tasare suplimentar& obtinut in naturi si oferi de cele mai multe ori volori mai mici decit cele objinute in situ ite 18.3. Caleulul tasiirii totale sub actiunea sareinit geologice si a inedredrii exterioare ‘Tasarea total. pe care o suport terenurile de fundare fi it le de fundare formate di ce amar ta amor tna de andar formate dia depot sareinii geologice si incdrcirii exterioare se exprimi prin rela{ia _generall + Set Le = Set Ot Ty ” (1.40) unde S, este tusarea normaki absolut a pimintului solutt a piimintulai eu ral, determinati de actiunea incdiredrii exterioare transm gicare se calculeazi dup cum es ditate natu- ci de funda ‘ i um este ariitat in Incrarea. [127]; 13} — tasarea suplimentari final absolut a plimintului umezit, din aan hates pee dus de actiunes sarcinii geologice (fig. 1.16) ; Ibug — tasaren suplimentard absolut a pimintului umezit din zona I, determinata de sarcing gevlosied, He Ineircarea exteroar transmis de fandute (lig. 1.10) ~ In functie de situafiile particulare aritate in figure 1.17, tasarea total rin umerite so stabileste asttel | TaN 2 figure 1-17, tasarea — in cazul in care apare doar zona deformabil erioa (te ath care apare doar zona deformabilit superioart (1), Se = Sat Tosa (144) ann fazat in care apare doar zona deformabili inferioar% (II), S.= Sy 48 (1.42) ci zona activ’ coboark pe o adincime mare, se poate serie : Si Sy +12; (1.42) = ca urmare presiunii sedzute pe talpa fundatiet sia gr alpa fundatie: sia grosimii Todas a “fratului sensibil ls umezire, efor unitar vertical total 2, este lecit presiunea critic’ o,.% in eare car apare doar zona‘ fara Aleformapi, denamitt pasiva (fig, Lita); “Sw SPE dow zona fink Se = Se (1.43) prob tasirii suplimentare absolute sub actiun rionre si a sarvinii geologice se poate determina ett relatia Yaloarea probabili a tasiri cBrii_ exter (19, 66, 67]: ree =| aK lida = 3 DI, e+ Dds (144) Prin rezolvarea integralei se obtine Tyg = tte 1720 : 1+ BW)KPe — xD) 4 mal — (1.45) = [p.« 4 At By? = ee = 7D) ye e su]in care a(t) 9(w) sint curaetetisticle de deformabilitate ale pimintulti tamezit (a umiditatea wq)5 3 = 41-7 - eveficiental care de- termini’ distributia pe adineime in axul fundatiel a presiunii, transmise Ge fundatic, {inind seama de forma avestein (tabelul 13) 5 Pea = pa p)'—presiunea het pe talpa fundatiel Peg — presiunen miedo ciectiv’ cab talpa fundatiei dati de inedrearea normat, care mn treble Si depigeased) presiunes normatd pentru sarea de umiditate naturs Shentint de fundare; ~;—grentatea, volimict a pimintului umezit D adineimea de fundare ; 2° — limita inferioar’ a pachetulni compre, Joa (adineimen zonel active) care se determing conform Tuer’rii (12715 K egal cu. Oly, respectiv cu 0,2, reprezinti adincimen zonei jetive Gonform luerivii [127] sbeiar — limita inferioar’ a zonet T tasste suplimen tar (fig. 1.16). “Valoared Tui alniee S¢ determin’ eu relatiay vo pa [2 - (a8) 0) 2: B\— ___Goeficientut % pentru fundatit de formi ___|_ Fit S04 | cireoara _Dreptnghiolard_ cu raportl tatu bein | Tp Le | IY 0,0 | 1,000 1,000 1,000 | 1,000 ga fai | hge | Sie | dies gue |e oa | Sas ; cam | 8a cae fae ects ees os oat oat ges 8 o,o0g | 0,015 c,03i | 0,04 | 0,060 “Aceasth relatie anata eX dach presiunea medic efectivis sub, tale fandaticl cate egalt eu presiunea critic’, atuneitasaren, suplimen tars 1 fiel este egal" chi, deoarece in acest Caz 2lymr = De aceea, pentru piiminturile sensibile 1a umezire di ; 7 wrile sensibile rire din grupa A, uno gin mire eevee preg a prod asi suplimentare insti ina reduce presiunea efectiv’ pe talpa fundatiel. In acest eaz, supra- fafa tilpii fundatiei va rezulta ” BONE APES R do EP papery > Donia ae aan) fn care P, este suma incireirilor vertieale normate incluzind gi greutatea. proprie a fund Fig. 1.18, — Determinay ddeformafic pe adincime in terenul de fundare, pe cale grafiek ; J —curha de Varlalie 2 presiunil geologice 045 2 ccurba de Variafie a efortului vertical uniter czy; 3 —eurba de variate A eforturtior cumulate deg cays 4 — fcurba de vatiajie a presiunil” exitice ronelor de 5 “e Figetie> Gar Valorile Tui bine si 2 rot deter r a mona Laat Si 22oap Se pot determina mai usor pe cale grafic & eforturilor cumulate (3) coboari, mirind astfel valorile lui 2ipiges $i Mao tiCapitolut 2 CARACTERISTICILE DE REZISTENTA ALE PAMINTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE 2.1. Teoria echilibrului limita. Conditia stiri limits Deformatiile plastica prezinti o deosebitd importangi pentru piminturi, deoarece dezvoltarea acestor deformatii conduce la pierderea stabilititii, deci la distrugerea masivului de pimint gi implicit « constructiei fundal pe acest masiv. In funetie de mirimea incdredrii care actioneazé asupra pamintului, se deosebese dow stdri de eforturi : starea existentit pinii la limit si starea Is limita, Prima stare se caracterizeaz prin deformatii bine determinate, a ektor modificare poate interveni, fie datoriti eresterii mArimii eforturilor, fie ca urmare a fenomenelor secundare variabile in timp (fluajul, consoli- area). ‘A doua stare se caracterizeaz prin atingerea unei combinatii critice ‘a eforturilor, Ia care se creeaz’ echilibrul limita intre incdrearea exterioa i forfele interioare de rezistent ale piinintului. O crestere eit de miei a jneiiredrii care achioneazi pimintul conduce la pierderes stybilital thi, ceea ce declangeard distrugerea legiturilor dintre par iculel mint prin aparitia fisurilor, rupturilor gi prin dezvoltarea freedrii rema- nente in lungal planelor de alunecare. Prin rezistonti, ca nofiune atotcuprinzitoare, se infelege proprie~ tatea piimintului de & se opune distrugerti sale sau dezvoltarii unor defor matii plastiee mati, care conduc la modificarea forme: mediului de pimint considerat. Condifia de stare limit a eforturilor poate fi privitt ca 0 conditie de rezistenté a corpurilor granular-coezive, iar condigin de plastici- tate — ca o conditie de rezistenta a corpurilor plastice. Aparitia echilibrului limité poate fi determinati de o combinatic oarecare a eforturilor, in funcfie de care se definese condifiile starii lirm considerate ca teorii ale rezistengei [114] Pontru definirea stirilor limita de rezisten{a ta piminturi se ut zeazi dowi condifii de baz’: conditia Mohr-Coulomb si conditia Mises- Schleicher. Condiia Mohr-Coulomb se refer’ la starea limita care apare Is ‘© anumiti valoare a raportului dintre efortul tangential si efortul normal ce acjioneazi pe suprafaja dati, iar condifia Mises-Schleicher se refer’ Ja starea limita care apare la o anumité valoare a raportului intre intensi- tatea eforturilor tangentiale si efortul normal mediu, Pentru cazul cor- purilor plastice se aplie’ condigia Saint-Venant. Prin plasticitate infelegem proprietatea corpurilor de a-3i modifica ireversibil — tari distrugere—forma lor, sub acfiunea ineiretrilor exteri- _ care, La corpul ideal plastic, starea plastic: maxim tangen Tx atinge o anumitd valoare Te denumita limita Go curgere ia forfecare, 4n acest eaz se admite ed in starea plastica mate- Fialul este incompresibil. ease apare atunei cind efortul Fig. 24. —Dingrama de deformare a ‘orputilor: a) corp rigid-plastie: D) carp elasto-plastic. (2.1) sop ABRnia (2-1) represint condifia de plasticitate a tui Tresea- Daa un corp nu suferd deformatii cind este supus la un efort de for- fecare mai mic deeit limita de curgere (rt) lt lat ew devel formatii plastice nelimitate, este denumi plasti n deformatit, plat jumit ‘corp rigid-plastie Saint Dac’ insi corpul se deform (= Gy) la un efort + -< =, iar lat el este definit drept corp elasto-plasti zi elastic dupi legea lui Hooke =, se deformeazit plastic, atunei de tip Prandtl. 2.2. Caracteristicile de rezistengi © ale paminturilor sensibile la umezire Ca o caracteristic’ deosebiti a plimi stick deosebitd a paminturilor seusibile la umezire, apare abilitatea redusd la api a legiturilor care asiguri structure de rezieventa Tnstabilitatea logiturilor dintre particule ¢agregate se manifest in acest AE datorith redneeriieoeziunii, Intraderar, deformatile structurale ale Seporitelor loessoide determinate de deplasivle relative ae elementelor Sstructurii sint posibile doar atunei cind presiunea care actioneand in volue mal elementar de ‘2 atinge o valoare care sh fie ewpabil rindi o parte din elementele structuri de rest nase pitt rarametrii de rezisten{ principali ai piaminturilor sensibile la. un ensibile la, wine- tire care depind de umiditaiea pimintului respectiv.sint eziunea, ighiul de frecare interioari si coeficientul de presiune Jaterala. a acitaten pmintulul de se opane distrugerii in general se dee a Tezistentei sale la alunecare xau forfecare, Ineazul fundafiil faluzelor si sidurilor de sprijin, stabilitaten pimintulul se ‘ipreeiast pri a Ia eure; odatd en sporire incieirior, se produce desprinderea din masiy int a unei pir{i limitate d in lun; a ‘Sate Intrecut’ rezistenta In forfecare (Fig. 2. aeMetoda cea mai simpli de determinate a rezistenjei Ia forfecare consti in incercarea pimintului intr-un aparat format din dou’ plrji © parte fixi si una mobili, capabila si se deplaseze pe orizontald sub actiu- nea forfel 7, fiind supush totodat’ unei sareini normale verticale N (tig. 2.3), Deplastrile orizontale sint misurate cu un microcomparator. Vig, 22. — Manifestarea forfectet paroiniuiul sub fundatie (a) sf tn ‘alu (). Fieeare incereare la forfecare se face la o incdreare constanté ¥ sub actinnea inciredrii variabile ca marime 7 pin’ cind se va produce oalune- care intro partea de pimint superioark si cea inferioar’, dup’ planul TD. Incervarea se repet pentru alte valori ale lui N. gi, pentru fiecare Fig. 23, — tncercare ta forfecare paminturilor coezive. ‘valoare N, se determini valoarea limit de forfecare Typ. Rezultatele inc cdrilor arata c& dack reprezentim grafic functia Tym curba va avea forma din figura 24, dar care se poate schematiza ‘sub forma dreptei punctate, Fig. “240-— Reprezentarea functlet Tia = 10. 17 in acest caz, pe baza legii lui Coulomb, se poate serie Tax unde j= tg ® este coeficientul de frecare intorioaré egal cu tangents Unghiuiui de frecare interioar’s; ¢ — oveziunes specified, adick forja de ghigeescal 00, Nf + eA, @2) Goeziune reportati Ia unitatea de suprafafa dupi care se produce forfe- cares, exprimatd in MPa suu kPa A — suprafuja dupi are se produce forfecarea, exprimaté in m?; NV —forfa normal’ ve exprimatés i forfecarea, {a normal’ vertical exprimata, in 2.3. Condifiile de rezisten{A la forfecare 2. = Teoria Mohr-Coulomb Pentru determinarea rezistentei sp (49): e la forfecare se serie (fig. 2.54), (23) Sef sted =(s+ o)tgO= tga, ae o -* ‘ unde o =< este presiunea normal In suprafafa de afunecare pentra un pimint eu umiditater w; 6 ee pimint avind umiditatea w, lafia (2.3) reprezintit eonditia starii limit& dup teoria Mobr-Cou- Tomb. Din relafia (2.3) rezulti ci Pi feoria Nohr-Cow o + oy) — presiunea normali redusii, % Scctg d, (24) tg oo este denumiti presiune de coezinne si apare echivalenti cu acti- : e 0 ypare echival nea tuturor forfelor de coeziune ¢: termini’ struetura pimintula cu umiditatea w, : Fig. 2.5. — Reprezentarea eiajiel (23) a Relatia (2.3) poate 1 donate gauate i neprezentatt grafic oa figura 2.00, prin dreapta trinseci, iar valoarea Iui oy este reprezentat dei mM Verificarea condifiei de rupere intr-un masiv de pimint eu ajutorul face astfe ceveatal MPrgnetleazs in primal rind efortuite eonsiderat ; — se deter xy 85 $i Fase cu % Si tre in punetul il in funetie de mind apoi eforturile principale +, gio, in funeti Fig. 2.6, —Conditia de rupere pentra pirsintul coezi. r wt) fe + Tet al ys Ca init de eforturile Vilna tvinmghial O07 (Fig, 2.6) 9 finind,seama Je eforturile principale, conditia de rupere se ponte serie sub fo or 00 & Cr Se ee ) corespunde conditiei Mohr-Coulomb si se utilizeaai rani rare dispun de coeziune i in cazul piminturilor coezive cu umiditatea w c: frecare, | anne Pentru a exprima condifia de rezistenfi la forfeca asemenea, serie t e, se poate, de TS Teme Comparind forjele N si 7 (fig. 2.36), se obfine T=Ntgd sm v= otgd. 4) Relafia (2.7) se poate prezenta in acest eax sub forma otgd = ote ® +e. 28) Impirfind ambii termeni ai relafiei (2.8) prin 9, se objine tg8< ted +2 = Sto Deci ruperea piimintului analizat se produce dack 3> P 1 ~ oy =2e= 25. 23.2, Teoria Mises Dup’ aceasta teorie, la stares limit’ a pimintului, intensitatea eforturilor tangenfiale este o mirime constant ; t= t= const, (2.10) Exprimind =; prin efoiturile principale normale, se obtine urmi- toarea form’ a stiri limité de eforturi : (62 ~ 0)? + (5 — 09)? = 68, (21) Intre =, gio, exist urmiitoarea relatie : . awe 2.12) ii (242) unde o, este efortul limit’ de curgere a pimintului eu umiditatea w, lo compresiune si intindere, [+.,(w) = —ow) = o,(w)] ; % — efortul de forfeeare limiti de curgere la forfecare, pentru’ pimintul eu umi- tea wo Gener conform cireia intensitatea e‘orturilor tangentiale I functie de efortul normal mediu [114]: Mises-Schleicher, area limit este o = fon). (2.13) In [114] se mentioneazi ed A. I. Botkin a propus ca la piminturi expresia (2.13) si fie folosité sub forma liniar (H+ on) 8% (214) SA este efortul unitar normal mediu; H a ¥ sint parametrii dreptei =, — om. . Poate reprezenta rezistenta limita la intindere triaxiald, iar } — Unghiul de frecare pe suprafaia octaedric’, Relatia (2.14) poate fi serisi sub forma unde: om Vee F(a, — os Fle = GP VFevtotes 3H) tg y. (2.15) Teoria Saint-Venant Pentru piminturile coezive ideale; care dispun numai de coeziune dar nue 4e frecare, dreapta intrinseck te’poate serie dup& conditia Saint-Venant, funetie de eforturile unitare principale, sub forma (2.16)in mod coresunzitor, mirimea 9, este legath de limita de curgere Ia forfecare, conform teoriei Saint-Venant prin relatia 17) 2.34. Reprezentarea condifiilor starii limita im spatiul «4, 03) 05 Condifia stirii limit de eforturi poate fi reprezentat% geometric in spatiul eforturilor principale oj, 3, 9, sub forma unei suprafete limit’, expri- mati de relatia: (2.18) Fy Fs 53) a) Conditia starit limit Saint-Venant (2.16) se reprezint& in spagin sub forma unei prisme exagonale eu axa o, = 6, —= 4, =p (tig. 2.1). Intersecfia prismei cu planul deviatorulai:o, + 0 + 95 = 0 reprezinté un exagon cu raza cereului inseris gi respectiv eireumscris, avind valorile : Fig, 28 — Suprafata Vimiti oy ayo $1 proe fecfia ei pe planul deviatorului cy ay} 0 — 0 entra condlijia Mohr-Coulom Fig. 2.7. — Suprafaja limi- ay on co protein ci pe planl deviatorului o> “F oy + 24 — 0 pentru con ‘lia Saint-Venant b) Condifia stirii limit’, Mohr-Coulomb (2.5) se reprezint& in spatiu printr-o piramid’i exagonali, avind coordonatele virfului 0, = o;= 03 Hl (tig. 2.8). | ee ieetia pe planul deviatorului ¢ + 6, -+ ) = 0 reprezinti un poligon cu. 6 letuil, Razele cereusilor ‘are. tree ‘prin vinfal cel mai mai apropiat de centrul valorile oO. 3 sin ¢) Conditia starii limit Mises (2.11) se reprezint in spatiul o,, 2 ¢, printr-un cilindru circular cu axa a; = 0, = 0; (fig. 2.9). Intersecfia poligonului au GeGreep Fig. 2.9. — Supratata timitt ay. ay, a5 $1 pro- iectia et pe planul deviatorutul ¢, 9, + 05 pentru condifia, Miss. Fig. 2.10, — supratata lioiti op op 94 $1 Pro- lectin ei pe planul deviatorulul oy ay 4 0, pentru condiia Mises-Botkin. deviatorutui o, + + o, = 0 cu acest cilindru, reprezintd un cere avind rasa R= Ve=/2 on (tig. 2.9 si 2.10): @) Conditia stiri limit& Mises-Schleicher-Botkin. ( zinti printr-un con eu virful o; = op — og — Hl (fig. 2.10). Be'remareat ei cercul Stes, eireurasorie_ Geagoaul Saint’ Venant, In ceea ce priveste conditiile Mises-Botkin si Mohr-Coulomb, eforturile de distrugere dupi Mises-Botkin vor fi mai mari decit dup& Mohr-Coulomb, dar aceasta numai in domeniul eforturilor de compresiune [114]. 15) se repre- 5. Influenja stiri de eforturi asupra stirii limita de echilibra Parametrul Nadai-Lode pentru eforturi (uo = ), care de- fermin’ raportul dintre cele trei eforturi normale prineipale, earac- fetizeazt aspectul stirii de eforturi. Influenta aspeatului stiri de eforturi Supra procesului de deformare se poate observa atunci cind la determi- Tale Gutbel de variatie =; —y, se objin diferite eurbe pentra diferite ale Tui us. Senite eae inst punctele experimentale objinute la incercarea pimintului Pentru diferite valori ale lui u, sint situate pe o singur curb a diagramei 2 — Ys atunel se poate trage coneluzia ed relatia x, — -, nu depinde de SWPectul starii de eforturi. In figura 2.11 sint prezontate curbele % — ys aie ‘unui piimint loessoid argilos en stracturi’ naturaldy petra diteritd ‘ale lui uo. Aceste curbe aratis cX influenja stirii de eforturi se miireste ‘misura cresterii deformatiei, incepind de la 0 deformatie de 2%. Desaceastit influenfii se va accentua pe misur’ ce starea de eforturi se va apro- pia de starea limit. ‘Dap’ cum s-a aritat mai sus starea limit poate fi determinat prin relafiil — dupii Mobr-Coulomb = sin O= (eas) — dupi Mises-Botkin : (oy ++ on + 03 + 300) tf (2.20) Vga a oe OF unde % =— tey in aceste relafii ® si y au valori diferite. Parametrul @ reprezinti tunghiul de freeare interioari' dup Mohr si eare determing Inelinanea drop rete pe diagrama de dependent intre efortul normal 0, si tangen {a} te! te Riionewsh pe suprafaia de alunecare ; parametrul 4 reprezint tsk “unghiul de inelinare al dreptei de pe diagraina de dependent: intre ‘ten shin Gorturilor tangengiale 7, si efortul normal media (eforturi actionind pe planul octaedric). "Parametrul © se foloseste de obicei in eazul problemelor plane, parametral ¢ se utilizeaziatit| in problemele plane eit si ip eele spatiale ‘dintre parametrii ¢ si ©, determinati dup teoria Mobry Mg si ag. determinafi dupa Mises-Botkin, depind de felu! si para gi Pars orobei de pimint. Atunci cind incercarea se face In aparatul triaxial, it condifia o> % =e (stabilometru), so obtine 20') Relatia (2.19) nu ia in considerare influenfa efortului principe) os asupra sti limit a pimintului, aga cum ia in considerare relagis (29). aSUPTAcile intreprinse au demonstrat, cb starea echilibralui limits, ome SSiuenfata sensibil de ynarimea efortului principal oy tar gradu’ de influ- enfds poate fi evidentiatdac’ se fac incercéri pentru diferite valori ale lui cage exempta la compresiune triaxiald cind ¢4 = os 3 ve 5 hy Ja intin- Gere triaxial’ cind a, = % Si “1 $i la forfecare pur cind y.=0)- Fore cite cazuri ce obtin valori diferite ale lui o gi @ (fig. 2.11)- Pentru paminturile argiloase 4) loessoide asemenea studii sau fieut in nose sestring, ceca ce iimpune efectuarea unor cercetri mai ample in ‘acest sens. in coneluzie, relatiile (2.19) gi (2.20), ¢ ‘profni limit, permit determinarea paramet earor Valori depind de aspectul stiri fe reprezint conditia echili- ilor de rezistenti si ® ale fe eforturi. Aceasta arati ck pe dia- wre, — w T - 8 “Fig, 2.11, — Influenta aspeetuluistarit de efor- a4] po Za a plimintului loessoid argos abupra dia | ia Game cys! 1 — penteu ay +d o - pantry tg = + 0 penira ue = 05 Peipentt dy = 05; 3 — pentru zy 1. t a + | Je de fort ; x le de forfecare =, — 4 (dupk Mohr) si =; — em (dup Mises-Botkin Seobfin familii de drepte, fiecare din ele corespunzind ‘say ont bin deter, Jninate a lui yu, si avind unghiul situ de inclinare ® si } [114]. Iniluenta_presiun apei din pori ‘asupra rezistenfel Ia fort pr mnfoeare ‘tm ultimii ani se pune adesea problema proiectiii gi realizirii ¢ orpo terri detormatiiesarurate eu spits in aceasta eategonie de tare ‘puri se ineadreazii si piminturile sensibile la umezire saturate eu api. S-Bentra ealeulul stabilititii_unor asemenea masive de pimint ow ‘ajutorul teoriei echilibrului limit, apare foarte fructuoasi legarea ideii ape reristenfa instantanee, de conceptin despre presunes spel din por ‘Dacd se noteazi enc efortul normal eare se dezvolta intr-o sectiune uni 408 din interior pimintului eu o*efortul normal efetiy pretuat de sehe- Jotul mineral al pamintului si cu u presiunea apei din pori sau presiunes inferstifials, se poate serie, dupi K. Terzaghi [105], c= tu Pentru starea complex de efor oo ee omplexi de eforturi, relagia ( (2.21) ) se poate serie =T+ Ty ‘unde Tix este tensorul eforturilor efective ; Reutrale. ‘Tensorul Tx la rindul siu se poate descompune in tensor sferic al turilor efective 73, care determin defor ‘orul eforturilor efective D ca (2.22) 7, — tensorul eforturilor ia volumick a pimintu re determin’ deformafin 7 Tos = (2.23) Fe Pensoral eforturi forturilor neutrale T, produce doar i efo ". produce doar presiunea in apa dit WR, nedeterminind forfecarea, adici apare ea tensor sferie 1 t a ae Tamize, G.M., Zavisimostt prosadocinoat ot napriajen icesoe‘sttoltalitvor By ity gat). wn ennow? ssolania leeorege graniaCorespunzittor modelului masei de piimint dup% conceptia Terzighi- Florin, s-a presupus ei tensorul sferic al efortulni inciredrii aplicate instan- taneu in momentul inifial se transmite in totalitate asupra apei din pori, Ulterior aceasta reprezentare a fost generalizata prin introdueerea coefi entului instantanew al presiunii apei din pori (45, 99]. Insi, in ambele va- riante ale teoriei s-a Iuat in considerare conditia de rezistenfi a Ini Mohr- Coulomb care s-a reflectat asupra rezultatelor finale. inind seama de presitnea apei din pori, relafia Ini Rankine (2.5) se poate exprima in funetie de eforturile efective of = 4 —u si of = a2 — sub forma —— = sin oy, + a2 + 2ay— 0 a unghiului de freeare interivar’ a pi unde ©Y este valoarea efectiv: tului examinat. Rezistenta la forfecare a piminturilor se determina in mare misuri prin forfele de frecare care apa in timpul procesti de alunecare in prne- tele de contact ale particulelor de pimint. Devine limpede c% mirimea acestor forte apare ea o funefie de rezultanta efortului normal preluat de scheletul solid si nu de efortul normal total. Pentru seopuri practice, rezistenfa limit In forfecare 7, In un moment oarecare, intr-o sectiune anumiti poate fi exprimata prin relagia rot (e—ujteo, 24) «a esto efortul normal total care actioneaz in sectiunea considerati+ nat in MPa sau kPa; ¢ —coesiunea aparent’ exprimata in MPa sat kPa; w — presitimea apet din pori exprimati in MPa sau kPa, ‘Daca probei de pimint i se aplied instantanen o presiune normal’ suplimentars Ag, atunci in cuprinsul probei se dezvolti o presiune supli- mentari a apei’ din pori Aw = Ao si un efort efectiv suplimentar Ay — Au = (1 ~ 8)So. i a pimintului la almneeare in acest moment, conform i (100, 112] Reristen{a i relafiei (2.24), va + [¢— w+ (1 — $)As] tg o (2.25) Sciizind relatia (2.24) din relatin (2.25) si raportind cresterea efor tului de forfecare Az = 2’ — + lacresterea efortalui normal Az, se obtine expresia primului parametra : tep=(1— pte. (2.26) Aceastit relatic furnizeazt legitura intre unghiul de inclinare p al areptei limit’ a rezistentei instantanee « pimintalui Ia alunecare si unghiul © de irecare intetioar’ (fig. 2.12 ‘Al doilea parametru A al dreptei limita a rezistenfei instantanee a plmintului la alunecare, determinat, prin interseetia acestei drepte cu axa +, 8e obfine din relatia (2.25), punind Ae = — a (fig. 2.12)5 K go — u)tg ®. (2.27) _ «Dac se iat in considerare relatiile (2.26) si (2.27), rezistenta limitd, instantanee Ja aluneeare a pimintului consolidat, la un timp onteeate, se poate exprima anilog legit Ini Coulomb, sub forma {100}: r+K, (2.28) Fig. 2412. — Dreptele limita ate rer tenfei de consoticare si momentane a Pamintolul la alunecare. unde » si. sint unghiul instantanen de frecare interionr si, respect, coeziunes specifick instantanee a pimintulai consolidat. » ’ Dac in relafia (2.27) avem a — const, atunel -K crejte, in timp ee use reduce ; cind u+0, K 6 + S0 tg 0, Prin urmare, in'acest vas deed ple rezistenfei instantanee a pAmintului la‘alunecare, in sistenmul de ase ee $e deplaseaz’ in sus paralel cu ea insti, deosroce rezistenta, inetagtan nee la aluneeare creste odati a timpului. . si experienta arati e& in eazul general, coeficientul & pe misura cresterii compactitafit plinintului in procestl. de De aceea, conform relatiei (2.26), dreapla se deplaseara nw iu Gi sumultin se si roteste in direcin crestor nghiult de inclinare ach ava tt UN Pontictlar cind f=, conform relatilor (2.26) si (227), fem: 9 = 0, =e+(o~u) ty®, Dreapla ‘limite’ devine araeli cu axa « si odutt cu seurgerea. timpului, se deplaseazt progresty sus de In pozitin ‘vq =o in momentul aplietri presiunii, pint Iv positia Te G4 ote O a Terminates proceuiat de eonsoidare ,_Experientele efectuate pe piminturi loessoide nisipuase si pe tari argoase eu structunt fulburatt au aritat unnitoaree — dati eu scurgerea timpului presiunen apei din pori’ se. reduce conform graficului din figura 2.133 BEG Worl se. redce reduce consolidare, nai paralel, pimin- Fig. 2.18. — Graticul presiunit apei ain pari ta consolidare 44 aiunceare 142}. = dreptele care determin’ parametrii de rezistenti sint foarte seet*s in cazal valorilor reale, experimentale si de. calcul. Astfel depen. a Teaistonja instantanee ai pi teoretice sint intru totul verificate i i ru totul verificate ie Experientele efectuate au scos in relief faptul eX parametrii reali de au intului care se consolideazi in dispozitiv fecare, pot fi determinati suficient de preeis numai dourarea erraare, pot determina ient de preeis numai prin masurarea de datele ‘experimentaleTuarea in considerare a presiunii apei din pori, in eazul alunecirii, se manifest in prineipal asupra mirimii coeziunii. Valoarea reali a parame- trului ¢ ereste pin’ la 30% Fig, 244, ~ Rezultatele obtinute ta feterminarea experimentald@ parame {ilor de resistenta al pamintulul {112} T—alinecare consolidata; |? — valo- fesperimentale: p= 8; = (0,02 MPa: — valorile reale 9 = | tie; K=0022 MPa: — valorile Tbe caleul: p= 1; K = 0,020 MPa oe ae Aceste date confirm corecta aplicare « metodei de forfecare rapid dupa relafia (2.24), in procesul de alunecare se determin presiunes apei din pori, aceastii metodi reducind cheltuielile de determinare a earac: teristicilor de rezistenfi a piminturilor in stare consolidata, 2.4. Metode de determinare a parametrilor de rezistenja ®, ¢ si > 2.4.1. Prineipii generale de incereare In rupere prin eompresiune Parametrii de rezisten{i csi ® ai pimintului se pot determina gi prin incerearea de rupere la forfecare prin compresiune triaxial care se efee tueazi la aparatul triaxial. Proba cilindried de pimint se introduce intr-o celuli. cu perefi grogi si este supust unei anuinite scheme de incercare. “Aceastii incercare comport: dowd faze + — prima fazi consti din introducerea in celuli a unui lichid care creiazi o presiune hidrostatie’ of = 085 — a doua fazi consti fie din aplicarea unei sareini suplimentare verticale Aa, fie din desctirearea lateral cu sarcina Ac, aga eum este prezentat in’ tabelul 2.1. in primul caz, eforturile principale eorespunziitoare ruperii, probe de pimint vor fiz a= of + Acy o2 = es = oh Cu ajutorul deviatorului de eforturi («, — 43 = Ao;) se construieste cerenl eforturilor care este tangent Ja dreapta intrinsec’. Fig. 2.45. — Pretucrarea rezultatelor ‘heereariler triaxiale Modificind presiunea hidrostatict, se efectueazd 0 nous incerear doterminindu-se un nou efort oj si of — 9} cu care se traseaz un alt cer? al eforturilor. Apoi se traseaz dreapta intrinsec’, ducind tangenta comuns Ja cele donk cercuri (fig. 2.15). 50 Tabetut 2.1 Schemele principale de tnedteare folosite Ia aparatil de compresinne ‘axial T Compresione hnidrostat | ariaxiat cu | trtaxi cw incireare” | Uesetcare | "oxi | “Seterte Tipu erat ortat steric | gg oo 20y, Etortul ° deviator q 24 eae ort steie | gp 2 M1 | Bfortut o ieee Drumul de tort dupa Lambe, pentru’ cazut a rae Aiaeat OA ~ Compresiune AB — Forfecare in triax ac ‘prin tnefreare Forfecare in triaxial prin descareare Ancercarea monoaxiali 5 ii i in loaxiald se efectueazi in acelasi aparat, dar in 2 Sho. 4 oy proba fiind comprimaté “doar po direetie ‘verticals 216), Ru pe re Bro luce pei misirea in trepte a presiunii Ao, Construind cereul eforturilor se objine dreapta intrinseck paralela ©W axa Oo, remiltind ¢ = 4% _Fig. 246. — Solicitarea monoaxiali (a) i Si prelucrarea rezultatelor Incereatt monoaxiale (D) narea parametrilor de rezistenfa ® sic prin metode analitice seta de forfecare direct’, dreapta lor efectuate in a tg * “ese poate determina prin metoda, ‘utilizind pentru stabilirea valorilor normate ®* 9 mai miei patrat relatiile : (2.29) unde a4, + sint eoordonatele unui punet in sistemul de axe o — sy rez tate in urma Unei incerciri de forfecare ; — numiral de determiniri (cel putin 6). ‘Atunci vind incereirile sint efectuate la aparatul de compresiune triaxial, stabilirea valorii parametrilor de rezistenfi * gi c* se poate face aplicind ’ metoda A. Caquot [11}. ‘Acoust metodi consti in inlocuirea fieckrui cere Mohr printr-un punet fixat in grafic si in care abseisele sint reprezentate de presiunes 2, iar ordonatele de razele cercurilor q=% A 2. Locul geometric al acestor puncte a fost denumit ,diagrama de bazi 9 drepte! intrinsee?”. Daca se {ine seama de figura 2.17, pe care este trasati Greapta intrinsec’ DCC, dedusi pe baza cercurilor Mohr cu centrele in A si A,, precum si diagrama de baz: DBB,, se poate serie : medie p = OA = =P (2.30) Faet (EO) oma" + O's, Ost) q=a+op. 39) iz ‘® Pentru a stabili corelagia dintre dre: fia (2.52), trebuie plecat de la urmitoarele relatii geometrice a —OH, Fig. 2.17. — Trosurea diagramei de bazd a dreptet inteinseei dup A. Caquot [11] a ™ "8 Frobo2 -Loess cartier Dundreaalat) h=750m om zi [zit [aut [ev 3 030 | os] 6 (weajo.o7s [0.5 [a2 rs lex) a a il Sb tes Determinarea diageainet de baz a dreptet int loess din carterat Dunsrea din Gana ws Pent Fig. 2.18, Daca se exprima valorile ft i ima v: rile functiilor trigonometrice (tangenta si sin sy pentru trtunghial ABD gf respctiv 40D sea tn ete ae * = @, atunci se objine relatia me 7 AB sin(® + a).Legitura dintre b si’ se stabileste astfel : sin(® +) Vi — sin (® + a) pete Vi-twwo 1 Pentru obfineres relafiei de legiitura imtre a si a’ se pleacd de la ega~ litatea valorilor segmentului OD, deduse din ecuatiile dreptei int si ale diagramei de bazii. ‘Finind seama =OD, iar pentru a= Oy pentru += —. =OD, remiti anor 6 yo ; Dacé cn ajutoral datelor experimentale obtinute la aparatul triaxial se construieste diagrama dreptei, xe pot determina valorile parametrilor — wep — Sen ndpi — (Zpi)* (2.83) in care int coordonatele unui punct in sistemul de axe p — q, rezultate in wen maxim, respectiv minim pentru o incercare de forfecare ; » este numitul de determiniri (cel putin 6). - Incercirile de laborator efectuate pe loessul din cartierul Duniires din Galati [23] au permis construirea diagramei dreptel intrinseci pe baza celor 7 rezultate obtinute pe probele de pimint recoltate 1a 2,50 si respec tiv la 7,50 m adincime, incercate la umiditatea natural. Pachetul de loess cercetaé cuprins intre 2 31 8,20 m a fost considerat omogen din punct de vedere al proprietiifilor sale fizico-mecanice si reprezentativ pentru intregul pachet de loess sensibil la umezire. Diagrama de bazi construiti: a permis reprezentarea dreptei intrin- seci si stabilirea urmitoarelor valori normate ale parametrilor de rezis- tenfi pentru loessul cu umiditatea naturaki din cartieral Dunirea din Galati (fig. 2.18): a =0,0776 MPa+ec=0,511 MPa, |! G = 29°40" + @ = 26°. & & 2.4.3. Determinarea parametrilor de rezistenta © si c Be pe bazaprobelor de pimint tubulare Pentru studiul rezistentei si deformatiei piminturilor coezive, respectiv a-piminturilor seosibile 1a umezire din categoria A, in ultimul timp sa ‘recut, in striindiate, la utilizarea unor probe de pimint sub forma de ‘fuburi cu pereti grosi care se inceared la aparate de compresiune triaxiaki ile Si transmiti sareini uniform distribuite in interiorul tubulti, ‘$m exteriorul acestuia, precum si in lungul axei sale longitudinale (fig. 2.194), -Asemenea aparate au inceput si se utilizeze pe sear largi pe plan mondial [1, 45, 48, 70, 89], datoriti posibilititii de a se realiza schemele de ineir- care a probelor de pimint prin varierea valorilor eelor trei eforturi princi- ‘pale (fig. 2.19). Incercarea unor asemenea probe prezinti interes, deoarece permite . aprecierea si compararea diferitelor (corii ale rezistentei, aplicabile gi ‘piminturilor sensibile la umezire. A. A. Mustafaev in Iuerarea [70] a prezentat rezultatele cercetirilor sale privind rezolvarea problemelor axial simetrice earneteristice ale teoriei 9, > ay — distrugerea probei se produce imérirea presiunii in cxteriorul probei (p,), dupii eare se trece lam tropa & presiunii interioare (p,) pin la momentul cedirii probei ; S1= %} = ,) o> 9,>9, — distrugerea probei se reali- eask prin méirires presiunii exterioare (p,) in prezenja valorilor constante ‘Presiunii interioars (p,) si axiale (p.)} 2} >> 9, — distrugerea probei de 3) B&mint tubulare se produce prin mirirea presiunii axiale (p,) in prezenta F constante ale presitinii interioare (p,) gi exterioare (p,). %, Se pot prezenta urmitoarele situatii de distragere a probei = 5 9 7 aYn cazul problemelor axial simetrice, cind eforturile normale § radiale devin eforturi principale, condifia de echilibra poate fi exprimatt printr-o ecnafie diferentiaki de forma 0, (2.35) unde r este un argument. Pentru rezolvarea problemei echilibrului limita, este suficient si fie adtimgata ines o ecuatie de echilibru limit stabilit’ fie dup’ Mohr, tie dupS Mises-Botkin, sub forma (atom) onal, + 2 Ky (2.36) unde (Mises-Botkin) —(@, = a = tg $[3q te & + (6, + oe + 90)) (2.37) Starea de echilibru limita a probei de pimint sub forma tubular, pentru cele trei scheme de distragere a probel aratate mai sus, poate ft reprezentat’ astfe 1) Pentru distrugere prin presiune interioar’ (4,, 0.5 7) starea limit a probei tbulare se poate exprima prin relatiile ae, = dr r Punind condifia limit cna) = Ps si rezolvind sistemul de ecutity se obtin valorile lui a, si. oy sub Torma’[91] june exterioar’ (35 >¢,> or), stares 2) Pentru distragere prin pr prima prin relafiile limit’ a probei tubulare se poate fer ar = Pasi rezolvind sistemul de ecuafii, obfin valorile 9 A 2 sub fata: 20 VK] (2.40) 20 Ve] 5 3) Pentru distrugere <@ probei de pint ne poate exprina prin telajaie °° “aes tint ao, 0, — ay : =0; aK + 201K. Fae = (241) L.., Utilizind relatiile de legiturd din! 5 le dint ‘dt componentele de eforturi in domeni # gimponentele rari in domeniut pk ny % si >, [70] componentele de deformatie ot lomeniul plastie dupi A. Nadai si fei i substituii, se ajunge la urmnatoatele fore pente VK, (2.42) 40K, 29 4 2s ) * 2. VK, mee este deforma’ A rezultatele re stuaiati, fia axial eonstanta a anta a pimintului care se poate deter- relirii probelor tubulare pentru schema de ineer- A = 2a ~ Ky) — 2eV'K) Neat a yy D = 2 — Neh ve [ Pal — Ky) — Pl — Ky) —Conform teoriei Mises - Botkin, eforturile o, si 9, se pot serie sub: a forma or = (ate 9 + a Relatiile obtinute permit pentru fiecare tip de inedreare a probel xh se stabileased formule de calcul ale parametrilor de rezistenfd ai pimin- tului studiat, Astfel, pentru schema 1 de inedreare (9, > o> 99) si_in conformitate cu relafiile (2.39), punind condifia o,¢--1 = Pay Se obtine [70] [mens Pe baza relatiei (2.44) a fost propusi de A. A. Mustafaev metoda de determinare a parametrilor de rezisten{i ai piimintului pe cite dou probe mne sub formi de tuburi cu perefi grosi, avind dimensiunile @ 73 mm, &= 30 mm si k= 120 mm (fig. 2.19) ‘Din eercetirile efectuate [70], sa observat ch distrugerea probelor de pamint sa produs la presiunea interioar’, prin desprinderea unei fh de Litime cirea h/3, pe fafa laterald a probei, situatit la mijloeul acesteia- ‘Aledtuind relatiile pentru cele dows probe incereate, se obfine sixte- mul de ecuatit _1 ~ Ky-1 PB Rezolvind rezisten{a ai pimintului, in lumina relatie Je dons ecuafii, se determin’ valorile parametrilor dé de rezisien{i Mohr: pentru schema 1 de ineireare (= 0,5 = Gos > 8, > cal? 2 ' ‘ercarea probelor la tiiere di incorearea i upanns es Probelor la tere dee (2.46) — Pentru schema 2 de ineireare (4, = t= % 5 = 4,5 Gy>o,> 6): tes( 45° a ) (2.47) Atunei cind se an a Se aplied teoria rezistentei dt Mis ele scheme de incireare, se obfin umustomee ee Botkin, pentru witoarele expresif, (248) Semnul + 8¢ folose ' entra schema 2 ite neg ee PENH schema 1 de inereare, iar semnut Ixperimentiirile ef; i" ~ me anerimentirile efectuate de A. A, atu ive le A. A. Mustafaer ri dus In ob eae, AY i0d carncteristicile dizice anttate mn otk tbutt de toarratetisticile fizice aritate in tabelul/2.2, ‘Au ilor de rezistenfa presenters es 22,8 Dutut fi trase urmatoarele conciaien Prezentate in tabelut 23. ~ teoria Mise: i Masti Mises-Botkin ofers valori mai coborite ew 10 — loon eetts 2%) decit . @ CU Com| t& gi in stabik dirii trv presiune triaxial bilometru, il tribxiale au dat valor! cove aay Eellatele obginute pe ai coborite,obetul 2 ccaracteristcile fice ate probelor de plmnint_ Ineeteate Greatatea| Greutatea) 1), porori- Indicele | Indicele ent | amen] Grats uniae | Poon | ote | date fesave: [eam] Rae | faten | tater | AER | shea ripe ae [ua inatare | SP : ade | et a : \" 1s |, Le 1 13.2 | -o-ast 1 | 27 goa | a | —% a | Ba Tabelul 2.3 pital necrest aracterstcite de existent, ox OY ale 7 ca oY presiunea de compactare, MPa MPa grade va | ——— 1 unit Dupi “2 oop | rage | RE | pit EE {o.067 i545 7 7 | ont fpwosrt | 0.058 1 | oa | oar | 0.78 nt e ae | Fos 2 “| o | ¢ | 0.0198, Fo,osoo | 910° - 0 a3 | 036 | vw “ | 60,0635 | ja mall F} Fovonst 8 simentarea se efectueaz dupa s neareare 9 fe iucdreare, atonel Ia, numa ntarea se efectueazdi dupa schema 2d tan Back exper Mem minus far pent sehens 1 le cexpresicl tg 9 5H 4. incercarea 1a eompresitine tn aceste condi se poe eOISHTER ag n aceste condety arerflee mai fide comportarea, PANTS triaxial pe Drerte ce fundare ale construction, SP reeolta lalte dowd feluri de incereliri. itu a rezistentei In forfeeare 2.4.4. Determinarea in minturilor sensibile la umezit? aimfafeuteasete, cease seh ariizarea unui aparat dotat: eu palet ‘vane = palete (de ventile. “1 Aparatal se compu fevarven. inferioar, douk rezistentei la forfecare a pit ata Pee gored sat aparet cane [eel tor) }, iar ineerearea in sport Ge Cea eet dingo fh metal Degpendieutar uta fai dea In pane ete ee Siopoz e aplicare gi inregistrare a momen® a Aepioneian un dispozity Os SpNetre pmadce forfecaren pamsneutat (2°) £ & © \ migearii de roti g piininturilor. In aceast’ lucrare se arati eX admifind ipoteza unel di yeas Superivats- Incerearea consti in introducerea aparatului in teren si declangarea, in jurul axului longitudinal al tijei odati cu paletele ; aceasti migeare taie pimintul dupa un eilindru eireular drept iar rezistenta opusi de pimint este misuratt prin cuphul de rotive imprimat tijei pentru a depisi aceasti rezistenti. M. Popesen” prezinti 0 interesant’s analizit metodelor de ingereare tane si de calcul a rezistentei nedrenate la ti tributii_ uniforme a rezisten{ei la tiere pe suprafafa de cedare, momentul “de torsiune care echilibrea it rezixtentelor la tdiere ale ‘pimintului fin plan vertical (=}) si respectiv in plan orizontal (=) se poate serie sub forma : aD xD? (249) nedrenate Dac, se consider’ xf = objinute din incerearea ct = zy valoarea seizometral rezult By 3 Deformatiile tangentiale ale pAmintului nu au valori egale in cele oud planuri (vertical si orizontal) si nu prezinti repartitii uniforme pe cele dou planuri orizontale de cedare; datorit’ acestui fapt mobilizarea, Teristenfei la forfecare poate fi diferita de valoarea maxima in plan orizon- rezistentei De ( H tal gi vertical. Aceasta situatie obiectiva poate fi exprimata prin urmi- general : toarea relajie cu. caracte ou (43) Y unde V poate avea diferite valori in functie de ipoteza acceptatd periru Aistribujia rezistentei la forfecare pe cele dou directii ale cilindrutui de $elare (uniforms, parabolic’, triunghivkan’) aga cum se arate in figura e. (2.49) Pentru siguran{i se recomanda ca rezistenta Ia forfecare determi- Fa Pin Metoda rane test x fie evaluata pe hava relate’ (2.19) in ipote ibutici uniforme a rezistentei pe suprafata cilindrului cireular drept le codare, Daca in relafia (2.49) se introduc diferite valori pentru H/D, se ob- Servi cd raportul si/ 1, rezulta ca masuritorile — area aparalelor de forfecare eu palete. penteu _enluaree ie Revista ,ConstPaclit” nt. Th, pe 18 2h 198 2 Popescu M., Seeban V., Ud lek ta tatere @'pamintrilor coe 61e nedrenaté in analiza gode plana de obtinute se re eferii In rezistentele pimintului la forfeoar al. imate raportul uit de CRIES aygunse consolidate nonnal (WW NES A.V ie paunintorle 2 iloase supraconsolidate (ig 107% ; jn timp ce pentru p: iminturile argil by elie global m te de plasticitate sie global m: a) ec fanetie dete .P sui de corestie si Paes =) in funetie de limita de eurders Fig. 2 ‘yalorile rezistentei jase saturate eu apa, val \ aise tnt intotdeatita superioare Valo rnedrenate in aparatul de cor aint superioare celor 0 Se, > % si respec argilos ometrul si on ingore Ta rind lor, ssiali) fn eazat pimintusilor ang Ja forfecare determinate eu ee 1a se tggeniunii ¢., determinate sige acestey resume (ait i presume Uipetra (compresiase monoe je de rflogse [3] ) funetie a fatale in plmintarile raion (81 ee tp Fig, 2.24 — Cara Oey ONT Dp a oe sre oa Mp Pe attest tn HS 430 Dees mao os Mate aes isip aries alata in maul axutui nonelitul TO: S305 2m yeni ata so Tonge a sm considerare @ am7Eriat perpendiculae Pe axe Tabelul 24 = atru deterinarea PF! panmfaturitor sneereate Pen tevstcle fiice ale parinturor 1 “ 0 vi \ | \ ty | ininan b | mint incercat | RNom* ] | | put de pamint incereat | | | sx | 0,06 | 9.37 r | 22,00 | 0.29 | 033 | |= nistp aries : nm |e A 3 | ao,s0 | oa | oat | oe | ‘ argitd nisipoas a fom foe le 17.90 | 045% angita 7 a anizotropiei P cermina_ influent: 4) Pentru a de’ mia, si st inet probe care cjovit) prestunit haterale, aut fost Mmeerente PT TG ss eck ot jaterali «1 probe’ pe ‘rat ci coeficientul de presitne abet tain monolitulai a fost de 1,5 1 penta pe axal mor ualui. axa monolit ; Desigur, continuarea a spozitelor loessoid Aperpendicular y al de siume |: mal mat \derea. To acestor stud Stn privind. stabil ‘din. fara noastri, re acestor sneer Sate: perpendicull : 1 taiat du ruled asap ‘an recoltat dup int 1 1 asupra Toes ables alo? presiunii laterale si respectiv a coefieientului presiunii laterale sub actiu- hea diferitilor factori, ar permite explicarea multor fenomene care influen. feazi asupra stabilitiqii terenurilor de fundare sia taluzelor formate din paminturi sensibile la umezire. In Iucrarea [83] sint prezentate datele experimentale si interpre- tarea lor privind determinarea presiunii laterale in timpul umezirii pamnintu rilor sensibile la umezire care in prealabil au fost supuse unui efort Vertical constant 7. Experimenta adaptat_anume pentru an fost efeetuate cu ajutornl unui stabilometru semenea inceredri, Proba de pimint a fost inedir- cata numdi cu sarcina vertical’, in trepte de 0,05 MPa pinf la valoarea constant la care se efectueazi’ um pimintului, Au fost utilizate probe din pimint natural (fig. 2.25, eurhele 1, 2, 3) si probe din patnin eu structuri tulburati (fig. 2.25, curba 4). In aceste grafice se poateobserva cf tasarea saplimentani, care depinde de raportul eforturilor principle, era insofita la inceput de o crestere a presiuni laterale, iar dup aceea deo reducere relatiy mici a acesteia si, in final, de o stabilizare a presiunit laterale, care riminea coustanti pe toati durata incerexri, t ime ee em Graficol de varttic a presivniilaterale sa taxaeilsuplintentare iy tinpul umectirit ‘Amin sensi Ia umezite (83: pamintur Toesselde sensible la umnevine Fe yey he P= 02 MPa, 3 — 6, = 02 MPa, 4 —o, = 0.3 MPA; nisip!3 < o,~ 48 MPs —— ‘ariatia presininis taterate ~ Variatia tasieit suplinientare jaCrestere presiunii laterale ta umeziren probei de pimint depinde de Reepiumea exterioard verticall si anume: eu eit este mai mare presiunes Heticali inainte de umezire, en atit este mai mare valoarea present late ile, Aceasti lege se poate explica prin aceea eX in timpul utreriiy dicton jgzistentel legéturilor dintre particulele de pamint eu sfructuré “niald atrage dupa sine o mirire considerabiti a eompresbilititit si o Picgorare a rezistentei Ia deformare prin forfecare, Uline come hee ayy tere rapidit a deformatie: verticale (a tasirii suplimentare) 41 totodath eresterea presiunii laterale a pAmintului umezt. boPresiunea lateralé totaki a pimintului umezit se compune din pre- siunes ncerala a seheletului si presitnes apei din porii pamintulut [0 tian: Gan saturanit probei de pimint cw apa se desfsoard perionda He. Ae Uiplimentare. Dupi umplerea porilor eu api, vitean task suplimentare aarrivee pind a amortizate. in acext timp se produce o preare + apei Suonis pamintalui in divectia vertieald, ceea ce determing 9 yelucere de eetindta a presiunii faterale. Cind excesul de presiune a ape Gin port veinparatiy ea presiunea hidrostatic’ dispare treplat, iar proce! de dr compa emmimt in totalitate, in paint se instaleazi o presiune Tateral constant’. Cresterea presiunii piminqurile loesoide umezite [ In conelazie, se poate spune stiri complexe de eforturi (a > °: Amezirea acestora provoacl 0 ¢ data cu modificarca stiri de eforturi im pt fnseamni ci, in procestl tasirii suplimentar devine o mirime variabili . ‘Aceast conchuzie este ilustraté de relatia [74] ig struernri) (52), Mavis vexinis py ozitia xi compactitaten pimin resped irae " ari fntre particule. In evzul conmprinseey rH dicat de fractiuni argiloa = = com wom a Der nanenet damit ¢, numaral de legituri dintre particule 2.26, — Reoientaren _porticute i in foci a de mtones «) forte: i) canoe mult mai miei decit la laterale la nisipuri_ est J, (fig 2. Ci in piminturile loessoide supuse un ‘29) la presiunea vertical constant, ere importanti a presiunii laterite, mnintul supus umezitii, even 66 re, marimea presitinit laterale datorita apro d apropierii lor intre ele, jar la 0 afihare 4 pamintulul neck periunes structural, fone bs mai yi ntului aceasta se reduce, mane denumita uneo at pec ae a eneziunit Cit, esa cae tlt ee es coma 8 mH umezirea acestor pi ri B ; piney Fenech lapse main i ae ee co i el eh tn ae i Sea unten om zirea pimintului, da 1 mer ts Ipc nr Fe eit a tl De izolvares parti lot care asigurd te pine ae yaa ra determing mira esiunit $f weld Mt sean peel tie es aria paimintului respective” ke rece tare vuplinen 2a inceredtrilor efect ine efeetuate la aparatul de & vatiatia presi de eneziuite my 4 pamincachn wee he i de eneziune cy a paminturiior senile la iit lor Se poate xprecta suficient dee 2.53) unde p este presiunes unitari vertical ntului 0 = a, & oy + inde P tina efortarilor normale; 2.—~ coeficientul presiunil, yer Barina p= constant, odati cu modificarea tui 0 se modifies si 1 TDitpa opriven procesulur de tasarr suplimentard, presumes later capati: 0 valoare constanti. Rezultatele inceredvilor rath (fig. 2.25, curba 4), aratii o aceeasi lege de seen pamincul natural, cu deosebiren ei presiunen lateral probei éreste mai putin. Tn ean depozitelor loessoide sat considera cooticientul de presiune lateral % efectuate pe piminturi cu structuré, tulbws variatie a presiunii laterala| la umerir in functie de varia relagia te cu apa, pentru ealcule se post 1 [66, 103 |. (00) = a4(2e,) — Py tn (2.54) 2.4.7. Tniluenfa diferifilor faetori asupram pirametrilor de rezistenta ®, ¢, $1 * ste parametrul care care he pe masura umes ; ink la umiditatca de atia valorii cooziunii mtr-o relajio simila terizeari ordinal de ii pimintului eu aj ieee aturatie efectiva uh a presiunii ai primintd de la umiditatea natn- parametti de rezistenti principal (®,¢ si 7) ni ati in prineipal de structure pint Mirimea celor tr rilor sensibile la umezire este influent tului si de umiditatea sa Hoe aaeeee ye fortecare x unui pimint provoact » reotiers aaparticulelor solide din care el este format scare tind Sse rer Sg nidititi ident Geetia forfecti, fig. 2.26). Probele, avind porozitat’ si wut are dife functie de variatia umidit are are forma fit se ponte 0) = e204) — Pin istenta 1x forfee Gar diferind ca structar’, vor avea or Srobele de pamint cu structurs floculass vor avea Feri {hla Horfec : _ Piet mare decit cele on structuri de tip dispers. J om (2.53) pile la umezire, foarte complex’, se metrii P, si P, so Se pot determina eu relafiile Coeziunea paminturilor sensil reste in principal fortelor de atractie 1 prin intermodiul inveligurilor de apa iin sia Igiturilor de cimentare formate | sleculard dintre particule, ma fadsorbita (coeziune prima jn contactul dintre parti 7presiunea lateralé total a pianintului umezit se compure df Bo i siunea lateral a xcheletului si presiunes apei din porii pamintului. Tn tim- feoeziune siructurali) [ SAA saturaé probei de pamint cu apa xe desfigoart periyne activa tasiirit de comporitt si eomprevitaen pt Puimentare, Daph umpleres porilor ett api viters taxirit suplimentare de legituri intre particule, In dalmtntulul respectiv, aaasivee pind Ia amortizare. fn acest timp xe produce o pren\te 4 0h mai ridicat de fractiuni argiloas serena parnintulul in directia vertically ecen ce determin © reducere din port, pom restunis latorafe. Cita exeestl de presume a ape 10 I ri Fig. 2.26. — Rtorientaren ‘comparatiy eu presitnea hidrostatic dispare treptat, iar procesul de defor. 5° pamint tn tani aa coat eena an totalitate, it pamint se instalewzt o presiune IREErS a efor 110112"0) cate init 1) constant presiune: 6) forfecare: a) compres vu ea presiunii aterale Ia nisipori este anult moi mie decit ta monoariats piminturile loesoide umezite [88], (fiz. © IR oncluzie, se poate spane c it paminturile Mirimes coer Hee Coeziunii primare este hare este detenminats neu resp precum side nom ul coanpriniseii uni piiming eu eon irul de Tegituri dintre particule rite Inessoide supuse une Serescind datoriti apropierii lor i atiti quumlee de eforturi (ay > 22 a) prestunen verticals Conte) iprimae, far in p afihars a ee autre. ele, conduce Ia a ermaegcestora, provened 0 crestere important a presi laterale, Covzinnes cranes eamintulu’ aceasta se reduc miirirea, inet pegtycare starit de eforturi i plmintul supus tines er oe de acura sbructirakiy denumita uneort seeundayt ca eat ely in procesul tasirii suplimentare, marimes presiuni laterale Sor cu Tegiturt stabile (de ciliccty: cae netiul pos, precuen i deere silicati, precum si de cimentarea devine o mirime variabild Bile la api (zips, carbo siruri de fier ete.) sau eu legai Ss ceatd concluzie este ilustraté de relatia [74] wbonati de caleiu, sareete)e Nt et Hegituri: mesta- Ht8fii lor, co ow i Jon, coertne sitar se mde Uy , Sr a eae enc Sp sbai pimint avind acecasi umiditare merge reeuee in romparaie eu ac & oa ‘ ss midi aes educe in comparatie cu ace- pe de alti parte produe dizoh 2 moditiearea. com Prin mi nt Prin mipirea compactitatit unde p este presiunea unitari verticalit asupra p mintulni;8 = 67+ oy + unde P eam eforturilor normale; — coefictentul pret lnterale’ xpunerii anor pelicul wor pelicule de pe deo parte reduc legiturile molecu- Panu p constant, odata cu modificarea Ini 6 se oilified Dupi oprirea ‘procesului de tasare suplimentardi, presiunes jateralis § Btnre intre particule, coeziunea strict partial’ a sirurilor care as capt 0 valoare constanta 8 acestora detes wea structural seade bruse, Ondinur de 5 “t suplimentara a pin iditttii critice ta pamintulat respet la sspectiv Tae aciyarsagie a presunt lagertle Be baz Mitrumesives — Wezultat cx “A presiunen lt Fautilor efeetaate Ta aparatul de fort fe forfecare Balerine. tn Tone aatit Presiumii de coeziune 6 ; {66, 101}, a eetteveynte—Boctvan me} rat ma fins at ; ; velyonte aprecasieeat a 1 [66, 108}. rat (fig. 2.25, eurba 4), arati o ace ca sila pimintul natural, cu deosebirea ct probel creste mai putin Heal depozitelor loessoide saturate eu considera cooficientul de presiune Enteral 2.4.7. Influenta diferitilor factori asupra marianii ote) = aa(wy) — Py in? parametrilor de rezistenta ®, ¢ $i we” 2.54) le Pyeste parametrul c: nese pe nitsra verti pintu cu ap de Is ae Pee in fs unica de trae tet pide la umd Fide widlre de forfecare 2 unui pimint provoaed o reavient ts cla print Pela ie aes tele de aparticulcoy solide din care el este format st care tind Sse ores fe dup lafie similard, eare a are Mprfecai, (ig. 2.26). Probele, avin porozitt si umycitt identies Gar diferind ca weistenti la forfecare diferita. Astfel return, Vor avea re probele de pimint eu structurd floculard vor aves @ revistentii la forfecare Pir mare decit cele cu structurd de tip dispers. La aca paninturilor sensibite Ta umezire, foarte comple st date ein principal forjelor de atractie molecukara intr particule, manife* wei prih intermodal inveligurilor de api advorbits (este ‘primar’} preevin si 4 lgiturilor de eimentare formate Is contactul dintre partical® a presiunii avimea color trei parametti de rezisten{a, principal (st?) 24 DARTS ftatea nati Marimea trite In unezire este influentats in principal de structura pani fului si de umiditatea sa. uriatia umiditi are forma Witspit se po te ete) = (204) ~ P.in =. wy 2 Parametrii 2, si P. Py si P. se pot determina cu relatiile Py = 2lte) = ae) ive, — Inne p= ae = e(0,) Inw, —Inwy (2.56) 70 ayrametrii de rezistentai nea de eeziune se exprimi prin ute serie Daca pr ai piimintului, se p 0p) eb (109) — (we) es (10) P 2.57 nee, — In, ae Varintia valorii coeziunit se poate exprima si prin relatin e{av) = eft09) — Lod = 0D (ag — 0g) = Ate) — bw, (2.58) 1, — 1 unde e{2o,) ~ ee, 104) — ctw, uy) = ey) + LODZ MD yy gh p= ad =k), w, = Wy w, = Wy in care e(ay) si e(un) sint valori ii pimintului ew umiditatea naturali, respectiv saturat cu api. ‘Datele experimentale [66, 101] au evidentiat ct la loessurile care aw fost umezite timp de’ luni, forfa de coezinne s-a redus cu circa 90... 98%, in timp ce unghiulde freeare interioari 6-1 redus numai eu 10 — 30%. De asemenea, s-2 constatat et la piminturile sensibile la umezire, daca umiditatea creste de 3 ori, forfa de eoeritne se reduce de cea 10 ori, iar unghiul de frecare interioari se reduce numai de cirea 1,5 ori (fig. 2:25) Cocficientul de frecare interivara, si prin el unghiul de frecare interi- ‘art, poate fi determinat aproximativ in functie de umiditatea pimintului prin’relafia [66] : #4. 0) = foe) = fe) + AEE. — a) = for) — or, (2.58 unde Fg) = fy) + LO L000 yy gf = HD = MO, (2,580) — mea tut iar flue) sfive,) sint valorile coeficientilor de freeare interionr’ ai piimi eu umiditate naturali, respectiv saturab cu a Din figurile 2.27 s.2.28 se poate vedes ci valorile objinute in aparatul de forfecare direct’ sint ceva mai ridicate decit cele oblinute in stabile metru, Reducerea substantiali a valorilor (20) si o(e) se produce ta inee- putul intervalului de umezire dupa eare reducerea devine mai pugin sen: sibila. ‘Se poate trage concluzia ed prin ridicares sensibile Ia umezire, forta de coeziune care asigurit pimintului respectiv capat o modificare substanfialt. Unghiul de frecare interioara, jucind un rol secundar in axigurares stabilitifii loessurilor, prin umezirea pimintului respectiv, isi reduce valoarea in misura neinsemnat Aspectul aritat, privind reducerea valorii paramettilor de rezistents prin umezirea pimintului, este specific loessurilor sensibile In umezire. La umiditigii paminturilor principal rezistenta ¥ plminturile obisnuite si indeos, AdieS prin’ umesire valoaren waged ~» substantial, in timp i argiloase, acest egiloarea unghiului de fre forfa de cooziune se redue aspect este invers interioart descrest in misuri neinsemnai co& tay ra ost ot in fncerese A din coleule din incereéri onan cclevie co w t — Fig. 227. — Gurbole de varialie ste presunit : . aa a Preside coziune si ale forse coeiane fantie of oy pe [2 Eietetecare dees [=== —7— | * $-lo fokecore directs | siesiina” | — Fig. 2.28. — Curbete de ‘variatie a parametrilc rs “inn ay arametrilon de revistenta e si ® la depetieteoessoide sen i metie de umialate (201) ceastt observatie este 1 fgurile 2.20 H 230. aiASUpr caracteristicitor de r 2 manifesta presiunea do consolid demonstrat si de rezultatele cercetirilor expuse eristenta ® sic, © importanta influentsi aritat e& m: gmanitsta p lare initial, prec incr nara sean Hl te a Ware tents (52) aaa ate H ajutoral metodieit de incereare prin eons imea presiunii de consolidare determini 0 73manifestare deosebit’ a caracteristicilor de rezistenA ¢ i @ ale depozite Jor loessoidde si amum Tn primul stadiu de incereare, cind presiunea de consolidare creste de la zero la presiunea critic’ 2,,, adie pind la aparitia (asiit suplimentare, ig. 2219, — Variatla evediunit © funetie Ge uiniditate [HOF]: 1 — pentru parate- tri loessoide penteu lisiniare loess coczinnea ereste deoarece pimintul isi mentine structunt naturaki nemodi Fieath. Aceastd crestere se datoreani de asemenca xi, sporitii eoeziunit primare, determina de apropieres particulelor intre ele prin eresteren compactititii pimintului Fig, 290. — Varialia unghiutut de fee= care intetioara functie de umiditate [2h 1 pentru paminturi Toesseide ‘> ingitnase ; 2 pent pamisturt loess 4g —L ‘olde. Wsiponse _— a In acest stadin, unghiul de frecare interivara seade datoriti patrun- particulelor maruute in macropori, cea ce ereeazzi o netezire a supra lor de lunecare. — In stadiul al doil presiunea eritied 4,, pind la 0; sise constindt in cea maima ea, cind presiunca de consolidare reste de la 5... 0,30 MPa, perioadii in eare se dezvoltt parte (asarea suplimentart, coeziunea incepe BA seadi datoritd distrugerit structurii piaintului sensibil la umezire, desi prin apropicrea particulelor coeziunea primari ereste intrucit va. Pe misura cresterii presiunii de eonsolidare, intensitatea reducerii valovit cocaiubii scade In acest stadiu unghiul @ incepe 8B ereasea datoritl apa Titiei mai multor puncte de contaet intre partieule ‘in stadiul al treilea, cind presiunen de consolidare ereste peste 0,25 ...0,30 MPa, adied dupi_ce sa consumat tasirea suplimentari coeziunea xe miesoreazi cto intensitate mai redusk, datority crester eoeziunii primare determinati de apropiexen partieulelor. Creyterea covzit nii primare eompenseazi partial reducerea puternied a valorit coeziunit determinata de seiderea eneziunii seeundace, Unghiul de freeare interioari © se mareste cu valori reduse in acest stadiu de incereare, datoriti evesterii reduse & compactititii pimintului Variatia cocziunii c si a unghiului de freeare interioar ©, in graticele din figura 2.31, a fost stabilita prin inceredri efectuate eu dispozitivul de forlecare direct, pe baza schemei de forfecare consolidata si drenati | . | reve te o ‘ra umezit timp de 2 3 ore. red gradul de umiditate al probelor a atins valoarea 0,8 a fost de? Ode 1038 $1 0,6 MPa iar presitinile de focfecare au fost Ol Oe Meats gees OS + Mirae im Fig. 231. — Variaia coeiuni, (a unghiue Ind de recare Interioars 0), tavetie de ree fea de preconsoldare [10] 1 pangtone loessoide ‘din zona Ts 2 ~ iden ‘in'zona ls gad LATE = Adem din zona 1; 4 ~ idem din zona IV. rs Tr, * ay 22 =o * t— | oi pi | | ie a a, Dupi stabilirea tasivii probelor determinat gradul de compactare al. pas ‘timpul aceestei consolidiri s-a produs! ta, totald a probei de pimint. Pentru fiecare ipuse consoliddirii prealabile, sa. nioulai din proba ineereatd. In sarea suplimentars partial sau interval de erestere a presiunii de Tabetat 2.5 Vavata compacta pimtotrir sensilla weve in funete a “cresterea efortelui de consolidare “ Numarur | Gresterea efortutui de | Namaru onsolidare, °° | Cresterea compactitatit { a Nie 1 | deta ta out 0.4 05 mea ae ta 04 ta 042 7 : 3 ae to 0.2 ba 043 4 | pind ta 0.6 omsolidare, sa obgima a obfinut intervalul corespunzitor rest i- ‘taf veel ste cresteri sint prezentate in tabelal a cote i concluzie, trebuie acordata. e ta deg ggtteltzle, trebuie aeordatéo mare atentie, metodici minarea caractersticilor de resistenti ale pamindures eat ve 5‘i at corespunda cu cele determi- see i r de consolidare, se reco- aa‘en inereate effec fae eietuer a peste ens terenului de fundare respectiv, ior forte area Mi fl i In eazul piminturilor sensibile la ee ae (ater foeea a tic ea ts ned inet et eae hoi eresterii umiditatii depozitelor loessoide gio crestere a Funetie de greutatea volumes in atare seat a pl piste ase Fig, 2.92. — Vanilla. coealunl ¢ sia Uinghiui de frecare teria tuncte eirewtaten volumici in stare ee toda forfeit Tente Tontectit, prin "ictal rome nae Se = = 190%, tm oe iH i Te icientul de presiune laterald 2 variazi f ee studiile si cereetirile efectuate pe probe de pimi incercate in edometre speciale [1]. «4 sensibil la umezive Prin umezire tot mai put mid, deporital eames sibilis umenina a tags ea aches wn pan 6 ‘erestere corespunziitoare @ componentel orizont 33). Cresterea eforturilor de compresiun 4 apare ea urmare a dispunerii pimintulde eect laterale din ce in ee mai mari pe mista erecta ale a presiunii din piimint pe directie transversal, i la umezire la deplasiiri vii umiditigit pimintului Fig. 2.3. ~ Varlatia eooticientutatpre- siuail laterate funetie de umiditate [00] a FEL elatia care exprimi variafia aprosimativa a coeficientulai de pre- sine lateral > in funetie de marirea gradului de umilitare cl ‘pimintu- ilor sensibile a umezire se poste serie sith forina [66]: 2) = ng) + ME) he Tw.) + kre, (2.60) unde ing) — Het) — 200) 0, en = Wy = Wy Aira) >. (.) — sint valorile coeficientului de presiune lateral a infula cu umiditate naturala, respeetiv satura’ eutapa Meterminarea variafiei miimit presinnii laterals piminturitor Maite nite da umezire sab actiunea efortuilor de compresiune Went per- mite matitea previziei de calcula tasirilor 3istabiltiti terete ae fundare, 24.8. Rezistenta de durat a plimintutilor sensibile la umezire sa te eu api Se cunoaste ek piminturile safer deformayii de curgere de lung duraté Fare: vom uumit raport intee eforturile de lunecate ye consolidare, Fare conduc intr-o serie de cazuri la reducerea ten tenfei_pimintulul qemectiv. Astfel, in eazul torenurilor do fundare fons! Sy ‘paminturi Facsbile le umezire saturate cu apis, devine necesray cunoasteren varia Hei evistenfei in timp a pinintulul, ponte asigurarea stabilitiii gi ‘Fesistentel constructiilor realizate pe asemenea. tenant in Iucrarea (1 sint prezentate n Ze Jaborator privind rezistenta de Tung dencee pluninturilor sensibile “Dost cheese arate eu apt si utilizate ea terenuri de futdene Tne Preatst electuate pe probe de pamint a dor canon, Dilan a tbl 2.6. Probele de pamine au fost inumtatoer Yabilizarea consolidarii sub actiunea’ inedrestli gates de 0,1 MPa, 0,2 experimentale ba ”MPa gi respectiy 0,3 MPa, iar apoi au fost supuse forfeciirii sub diferite jneirciti orizontale, menfinindu-se constant& ineGrearea vertical. Prima probi a fost supusi une; ineiredri orizontale maxime care produeea raperea instantanee a probel. Asupra, celorlalte probe corel, wie eu prima valoare de 0,1 MPa a ineiredrii verticale au fost aplicate dave ear prizontale mai miei decit cea de rupere, determinindu-se timpul ‘plicarea inciredrii orizontale pink in momentul fortecdrii probes, precum sideformatia obtinuti la rupere, imelusiv wariatia defor, Tor funetie de timpul scars pinii la rupere, Diagramele acestor varia Sint prezentate in figura 2.33. Tebetal 26 Garacteristcile fitice ale pamintulut tneercat comport | al 7 ranulometric’ imital Indice sci Po et te tte | | Spee ne =e fey AR atre [atone] | | | sn | ’ nlale “0.008 lea Din analiza acestor diagrame sau putut trage urmétoarele conclu- aii [1]: 1 1, imesreari mai mici deeit limita de rezistenti de lungi durat curgerea Tenth neamortizat’ mu se dezvolt®, iar deformatia de dura fare caracter de amortizare 5 we nedredri mai mari decit limita de rezistenté de lung durati- procesul de curgere lentt include stadiul enrgerii lente amortizate, » eurserit Stationare si a deformarii progresive + ‘ou cit inckrcarea vertical’ de consolidare este mai t reristenta de rupere la forfecare yi deformatia de durati sint mai mar; “aMieformatiile orizontale limit 3y_ 1a care apare, distrugercs pamintului, ua 9 impristiere a mrimil in Timitele 14 . «20% in funetie te valoarea inciredrilor de forfecare. Hafgura 2.34 este prezentati variatia in timp a rezistentei de durati sia parametrilor de rezistentd ai pimintulai sensibil la umeziry sabres Ot Spa Diagrama respectiva aratd cl odat& eu seurgerea timpulnh, rezisten te Pamintului la forfecare se reduce, spropiindu-se, de 0 valonre numiti Pimita de durata. De asemenea, se eonstatd efi reducerea cea mai mare Jozistenfei la forfeeare se produce in decursul primei ore. Rezistenta de durata la forfecare pentru pimintul respectiv, in fune tie de rezisten{a lui corespunzitoare timpului de o ora, se poate serie sub forma : (0,98 0,96) tes: Ce 78 nsibil la umezire satu ghial de freeare foarte seurta, it eS et TORT Ge coeziune ¢ a pam it *saurat capi sa telus tn timp eu eirea 45.8%) 5 Ue in mini @ s-a micsorat eu circa % *perioada n timp nu s-a modificat ue Fo pero 7. ynean = eee 2 eS Were a ea rere eee tn 00 aad asp anit reat cosa is Fig. 2.34, ~ Varlatia in timp a resstentei de dur len{d al deporitetr lossoide saturate eu ape Tn a pimintoeiter eae cone i el reducerea rezistentei lt forfecare witwipal de reducerea coe: re saturate cu ap este determinat i . pa tpal de redueerea eoeziunit pamintulu, unghiul Sete dotern al utind fi considerat constant in timp, Reducerea prin avaloriife ‘Haul asa cum se arati in tet din Figura 2.34, se reali Fim is a de forfecare instantanee. au ‘ereottileefectuute [1 au permis 4 ine de-duratt in funcfie de cea dotermatate he ae spunziitoare de coy ase jvaloarea, fortei Ia 0 ori, sub forma : Co = 0,800, Tinind seama de cele aritate mai inainte, rezistenta timp a piminturilor sensibile la forfecare i fp, Bs or sensibile kt umezite saturate eu apa se poate stabilt x) = stg ® + ay me ) (2.63) sau, in eazul datelor din [26}, aceasta se poate serie sub form to = 61g ® + O,8cr ane (2.64) Desigur eX in acest se teristioe MEU (in aoost sens sint necesare studit pentru loessurite cara one ale tirii noasize, inclusiv. pentru, paminturile sensibile la, umezir aturali. care sii precizeze valorile aces' -zire cu umiditate naturali e: i lel te ii eare sii precizeze valorile acestor 9Capitolul 3 REZISTENTA St CAPACITATEA PORT NTA ‘A. DEPOZITELOR LOESSOIDE SENSIBILE LA UMEZIRE 3.1. Condifia general de echilibru limith 3a. Generalitati Dupk eum se cunoaste, curba reprezentind wariatin fast pimintului Dap cam le de fundagie, sub Acfiunen presiunit vertieale erescindey fpoate fi reprezentati. ca in figura 3.1. ’ Aigyr porns 4 Pig. 84, — Grafiewt_ var A Randa, in fametie de sancina exter oars 7 sy Pentru aprecierea conditiilor de echilibru Timitd, o mare important o prezinti cele dowd punete situate pe curba dO ‘primul punet (4) oReesuneiitor ineeputului formirit zonelor de echilibra Hitt: fe al doi- fer pimet (1B) corespunzitor dezvoltirit totale a zonelon te cechilibru limita xe painintului de sub fundatie [110]. Segmental O4 af fee fei curbe caracte- aad prima faz de deformare a terenului dle fundare core produce Te-prinedpal pe seama consoldsrit pamintutab, Ly aces! stadie clatiag — S sUPtapropiat’ de vatiatia Tinian, jar viteza de defonmars amortizeazi treptat, atunei cind puimi so umiditate redusi. Tn cazul pamintu- replat, atiporice saturate cll api aceustit faz prezint’t 9 devormnare neli- creed, are este ins cu ati: mai putin pronuntatl eu cit pimintul respectiv la mpaact (cu porozitate mai mied), si are o wmiditate mai rede Souanentul AB al curbei q— S caracterizeazii faza a douse defor mare a eirenulad de fuudatie, mn care deformatiile se produc | im contul are i particutclor de piimint, Aceast’ fazit se earaeterizeast Pim rela- fia neliniard q — S,a efrei Vitezt de deformare rimine constant, neamor tizata in timp. La inceputul acestei faze, zonele de echilibra Limit se formeazit Jingit colturite Tundatied, unde eforturile de alunevare au waloaren tere (hig 3.2b), Prin mirirea presiunii asupra terenulai, aeeste zone Se dezvolti ‘din ce in ce mai mult. 80 Pe Ce RCESTE (fig. 3.2¢), din cauza simoteien gig pee tte tundatiei de: B (fig. 3.2ch din ca zi ximetriei gi a lipsei mei forte nila 6 torinenza ln lint supratete plane de aitniceane care eee pa a alunecare care tree prin pune. tele A si B, fein si B, fMeind cu orizontala unghiul de 45° nuclenl ABC (fig. 3.3); atten n zona IE se formeaz’ curbe de aluneeare ; in zona a limi). Sigrager DIR gone SR bet gee Fig, 32.— seueoia zone jor de eiibeu timid tm terres de sub ase dati Fig, 33, — Schema read sf de. ealel lor preci lite su tar de ataneeare, Se re fac cu orizontala un unghi de 45°— nae In starea de de stature dis nei umaie Plastic, stratmite din zona Timping lateral He din zona TH si respectiv zona IIT, care, prin deformarea: supra br eurbe de Tanecare, Yor deplaso mint aftr Hite ty ae ra limite tilpii ae condita stn Titan teen de ’ Fees consolidarea terenului, fark apart a aceea presinne respe Fe mae de aceea presianen respectiva ke dentumeste presine Practica a ariitat'ci la aceastii presiune piim ea er a ntul posed fo = Sapacitate portant’ i de acex istenta er f © portant si de aceea a ant a rezistenta de calcul a terenului de fun- allen, coi at in yaaa prestanea la cary ape "eu ntului de sub fandatie nu fvebuie ss produck sab at b8e produ fundare, presiunea la care se alunecirilor, este cu desiivir- sub nici a a& 3 din figure punctulni B GMiresiune —eurgerii progresive a acestuia, iar relatiile de ealeul ale aceste at ace eare ith stabilite in conditiile corespunziitoare acestei faze. 2) portant a terenulai de Astfel, plecind de la aceste condifii, conform teoriei de rezistentit rratie cu presines ohn, ’xe poate serie [66 67] presiune corespunde [116], Accasti coreanuide panel ani reste pres [i sft export pont fer De eee a prin coefieiental de sigan Bi give den Sonate tate ved pare Sey ___of = oP [1 ~ iw) yet 4-40) 2 ; i sin ®() = + (3) depazitelor loessoide sensibile In umezire DEF fear” FoF EAA ll Fle Poem) 3.1.2, Reviatenta “oF mezire unei mint format ain pianinturd sensibile ' WT rin unde of, of sint eforturile principale in punctul considerat al terenului, Dac summer Un PAT ke deem Wick maa din Coeticientit rade Goctiedent i 322. fluenfa dependentet neti si deformat jare intre eforturi asupra eapacitifii portante a piminturilor loessoide Construind curbele onst = 6, pe bart incercirii pimintului in laborator, atit in conditiile deformarii laterale libere (comprimarii monoaxiale), eit si in conditiile deformarii laterale impiedicate (comprimirii edometrice), +80 observa ck cele dow curbe se intretaie in punctul 4, pentru o valoare bine determina ticale de consolidare og (Hig. valoare a presiuni ae 8). Aceastit loare a presitnii verticale rimine constant pentru’ tipnl si starea jpamint incereat {23} pentru tipul gi stare de pp etageie jee ae Fig. 28. ~ Gurbele de dependents Ineonditite eon 7 nu te: tneondi- \ ‘edomettee. Pentru incerearea de compresiune monoaxiali, se poate seri an COW: form relatici (1.13), Sin ta OP, ar Pentru incercarea dle compresiune edometries se poate serie mt aon Parametrii de deformabilitate oe, %, termind ca in capitolul 1. Pentru punetul ie egalitates Si Bey ai pmintului se i din figura 3.8 se poate 908" = 2gah unde rezults 13) Cr (®) mos (8.44) loarea lui, se exprimd in MPa. Suprafata’ © (fig. 3.8), limitati de cole douk cure eq ~ Gem i Grea 8@ Obfine usor prin integrare, dupA cum urmeazi . Q \ Guwee = am abe) dey ande unde a aya [: sted ob a]; (e26) nd valoarea Ini o, en expresia (3.14), se obfine in x on pamintulai respectiv, sub forma 184 = tule = Bow) ( we) ee Bea « (.azy © CFB call F Baa) \ ae Se observ usor ck © >0 deoarece > Gar Pentru Gu = Prey Yom avea Q — 0. Acest parametru se misoart in PMa. Fig, 89. — Rerullatele Incercititor pe Tine paminteompresibit- normal (28) Ee OF OR 2e Fan gah emiltatele incereiwilor din Tucrarea [28] efeetuate pe un_pimint compl mast, ae’ GS fate Ee dhe depen tents yucercare rion [150s efometric [128 | Bxpresin fheliniarc « piimincalu in condiite incireini lui prin eampresiune mono: xinly si edometrich, iar valourea acestui Incr mecanie depinde de pany inetrt de deformabilitate si de capacitaten portant a pimintulal eereeteh Se consider’ expresit capacititii portante a pimintului dati de casei cwm gun Peete eta ext Yolumied « plinintulni. Se poate trast eurha de dependen{t intre rapoara tele ndimensionale p.,/® si ¢fzP pentru diferite tipuri de pinninturl eo. nidititile ty si Tespectiv wz, Inedreate ew pkici circukare it © 16). Determinindu-se expresia presibile, eu u tau pitrate de diferite dimensiuni (fig. funetiei flejyD), se poate serie ck 18) Dox = Shee) (3a Bao) ( et) fa (LF Bead Bin) Cae Unitapile de msur’ pentra valorile ce intr’ in aceasti relafie se vor Ima astfel : y — in kN/m3; ¢ — in MPa; D AM M5 cay My in (MPa)4, Fig. 2.10, ~ Curbe de dependents pe — cb pentru pimint compresibil fneifeat et plaed Figid circular sau pitrata ; a) pamint eu umiditate nate alt ary; 8) pamiat saturat ett ap avid 2, ‘unitate my Relatia (3.18) permite aprecierea capacitifii portante a piimintulut compresibil, tinind seama de caracteristicile de deformabilitate neliniar’, ale pimintului considerat. De asemenea, se pot stabili coef corectie pentru trecerea de la plicile de probs circul: fundatiile liniare de diferite Litimi. In [28] este prezentati, forma functiei fle/yD), determinati penta 12 tipuri de piminturi de diferite cocziuni, inedireate eu plici avind diametrele d = 0,40 ; 0,60, 0,80 m si 1,0 m, Aceasti functie aproximati suficient de preeis prin relatia cienti de esa plltrate la eulare fost (3.19) 3.3, Fazele deformare a pimi Ja umezire turilor sensibile Studiile gi cereetitrile efectuate pi privind deformarea paminturilor i in prezent, [2, 52, 66, 67, 109, 34], 3 sensibile la umezire sub actitines ine” carilor transmise de fundatii, au seos in evidentii trei faze t faza. consol Gari normale, faza forfecdrit si faza curgerii progresive a terenului de fundare. In scopul evidentierit acestor faze, au fost efeetuate incercdei [52] in care piminturite sensibile la wmezire din diferite zone au fost ineet- cate en placa rigida pind la o inedreare de 0,4 ...0,5 MPa, urmirindu-» Modul de deformare al terenului umezit odati eu variatia incircirilor,‘gatfe, din dingrama q—S 0 plnincurilor seh Ja umezire inca ceate tin stare sattrata cu apa, ant re7ulta ririnatoarele faze care se suceett cate ty omgron in cara acest proces (igs 11) | ay Pfam de consolidare normal ( Tay Tin Led § 2) foe Ge tasare suplimentr (Thyy Ty fe) 5 3) taza de reconsolidare (L1Ty Efi 11105 2) taza forfecdrit GV, TVin Ios 2) fam eurgerit progresive (Van Vor Voy Py prime fark de deformare se prodvee apactarea _pamintulat sensibe He umezire prin reducerea porilor, mmodifiearea structurali seyia, Valoares modulutut de deformatic re ‘aproape identica. eu cea ces pamaint obiquait pus in necleasl condi? ‘de umiditate si compactitates umn PiGemarea, pamincubui sensibil ke umezire <° ‘produce prin deplasirt Vertieale si partial orizontale. ale a Partiua incepe ai contint si se manitorr tasarea suplimen tari, datoritt distrugerit structuril pamintului. Influentaapel ASAP tar eit pamintutilor sensibile In ume2ire ae Ot rearacter adsorbtional gi este determinat de piitrunders muateculelor de api in zonele de conte’ Serre particule xi de actiunea Tor de destin, Tisurilor i lewiturilor. Se produce in acelasi timp o erestere & eunpnet ittifii, prin reagezares i" Prineipat a stracturit dintte agrezate\ distruse. ‘Palaceaxta faz, se observa o reducer iraportanti a yalorii_modu- hului de deformatie de cirea 2-10 oF} Tanctut de pe abscisi, corespu daa eri de La prima la cea dea dous {42% veste dentumit Timitii de pro portionalitate si corespunde presiunit eritice. Fa vtaza, a treia se produce o reduce cubstantiati a gradului de tere a deformtie’ si se crea o neue ructari a pamintului ineevest- crest punt de vedere al vitezel fasion, ‘ats din punet de vedere &l Ati in Eidululul de deformatie, fara @ treH °° propie, a aluri, foarte mult de prima faz. Me era a patra si a cincen se formeazt nyeleu! compact sub fund eave iempiedien detormarea paanincculud neat ACh talpa piel, deforinares cre nD produeindat-se sub mucleny in nt activa 2 terennlti. Prado, In eitea. 30. 0 em ain Hormeazii supe fotele eontinne de aluneeare care 20 anima deplasir orizontale si verticals ote eee Drin, mstires progresiva wine Prilor, terenul incepe Sts pind’ stabilitates. i apMepurulstadiului de alunecare si 270 de curget a pamintnlui, nu a fost observatd 9 tumflare a ferenului- nintl i pitive mai inainte au permis Gevnirer ‘dona stiri core pot stay ta Tea presitnilor norimate ale pauminturior nensibile Ta umnezive {521 Paria stare, definita de abscltle det tet si deye repredinth presiunes normati a pamintulal © ail a uitezire, rezultata dine Condit! Prmsibilitagii tastrii suplimentare + Horna stare, definita de abscisele dun. dein F diac TERE zinta presiunes norma a pimintulal ier adil uunezire la care se sdmite “interes suplimentart + pionint alt A ac reetatit in mirime total, dat We Fare asia rezisten} paanintultt atmpactat prin cousumare fT suplimentare Tncereirite efectuate ea placite rigid , 66] euplimentari se dezcolt de ss in Jory dati eu crester supliimrsarea suphinentard sub (8p pikeit se menjine e progresivit a aritat el tasaret rommidivayii pani aprosimatit ot ry ete e cS. 4 Fig. 11, — Ferete de d ig S11, — Feat de detomare a deporte aside ese i ac ida ust dep ‘porte Toes gona its t- epostte Imei in Zone TH Aieporite loewsoiie in 'zona IL ‘@ustanta pe Litime: nti pe Lifes acesteia, Aspectul general al modtfic deformatie’ arr loci uate uh ate i ste ang cll oi peo vl Dlinnt dar eu utes cr cw waniditsten in figura 3, geal tn 3.12 siut prezentate liniile figuro 3.12 st prevontate tnile de egalh deplesre orizontalk ie efectate [1, 2, 66, 67] e emul e : eat [1 2 c& tasaren supine pr comprineares stratilt jor de pimint, cducindueno pe masurd ce-ne indeparedi de telpa ply ieee Se mde telpa plieti ide i In figura 3.13 int prezentate lnite de egalii def fz f fie orizoneals (0) pamingalui in monentul tabic cl stabi eonventionale a entionale a deformatiei terenului de fundare (1 ware (la eirea 30-zile ate reprezentit! se moet reprezentit! se pote ober et deforms f {mie deci ele verte ele tingid dor sein valoaten efor, lar verte I clue pt a da val rade In axul p Fe crac cane pl older vane i se Pinta seuma do valoarearedusd a deformatior ov pata ae nentare, consiletatd ea deformatie.unidicisio sy deformatie Ru se fae erori pr unidimensio mari.¥ ‘al coustructie! in diferite perioa e a terenului de fundare eptaare ty casa tai suplimentare ¢terenulu de fundare Me geese unmere (1, BB) 4) deplasl ertieal® 5 ‘orizontale 1 tl ai g ieee od oe wii gh deplasitl aterale, 1 10 sg, — Lint de egats tasare suplimentar gi deplastltaterale 18 ae: Fag tS Ue scent ionale a detorinatie trenntul de funda [ snctal stabiizaeit conve loocenid (4a nit aXemtaded ele ee umezire.a piimintului loessoid. Cu cit pimintul analizat este mai sensibil Ja umezire, cu atit vor fi mai mici deformatiile laterale (66, 67]. Neconcordanta dintre tasirile calculate si cele misurate pe con- structii a atras atenjia asupra necesitifii abordirii acestei. probleme in yederea inlituririi eventualelor degradiri pe care le-ar suferi uncle construcfii, ca rezultat al neconcordanfei amintite. Pentru analiza eauzelor care determin aceste neconcordante si pentru stabilirea corectiilor necesare in calculul bazat pe ineercirile de Jaborator, care nu pot reproduce modelul real de deformare al pimintu- tilor macroporice studiate, s-an efectust inceredri in situ pe poligoane experimentale [24]. Au fost realizate incereiiri ale terenului de fundare prin inedrearea suprafefelor mari de 10 m x 10 m, in condifii de inundare, prin inedrearea fandafitlor experimentale rigide de 1,50 mx 1,50 m preeum si a fanda- fillor “continue, Una din cele mai importante observatii_ se referi la extinderea in ‘adincime a zonei reale de deformatic a terenului de fundare, care arezultat mult mai redust in comparatie cu cea stabilitt din condifia c, = 0,2 o, " (fig, 3-14); aceasta confirma faptul ek are loe o eoncentrare « deformafillot stratele superioare, aflate imediat sub talpa fundatiei. he res » : \ J ah @O~.-—- “0 prim) Trim ‘oF S.t4,— Estnderen ti adnsime a zoel rele de deormatie ie Inearcarea eu tndn defo» 10 im (24) si hte aoe Feale de" eformaties @) dpi imisurdtorts 0) upd ence = Ee mite sone acti (= Oop Se tatle sseln Se Be datormatie: tineremibafaté 2” cm tase ale on "6 ems formatie este mai restrinsi, totusi tasirile rezultate din inceresri sint in mai mici in comparatie ct cele rezultate din calcul, ceea co se ick prin influenfa fortelor tangentiale care nu se iat in ‘consideratic 4 metodele obisnuite de evaluare a tasiirilor. Un interes erescind il prezinta studiile experimentale efectuate recent Bre Piminturitor sensibite Is umezire eu ajutorul piteilor rigide cit- e (109). é O a doua observatie se referd la mirimea tasiirilor. Desi zona deate eator carotene i a ea abe 3.2 sensiitelgumeais tatu At fo3t de asemenea determinate si deplasiile ori ror caraclerfjeplasirilor orizontale si_verticale & fon efectaati im) figura e sub placa de probs, ale te fi deplasirile orizontale ale paimin- al plicii, sub marginile acesteia in afar Timitelor ei. Deplastirile ver= eae diagrame sint reprezentate in aan ety mixurat la marginile plieii, iar cele ‘orizontale sub margini si Tabelul 2.2 » ons arate ie ate pastures Ia cmevie Ineeeate 7 O00 1109) a a nare| Ces | n_state [rete | 3h pore: lmmtai-feurse-| fume | “teats = : es aay % Pig. 9.15. — Gratieut ‘medii sensibile ta u rere [109] ‘eee teen se fandar ca unt diate naturals gf especie ume- Bede Up tes, eidem de tip IL, . eet an | “oa age \wao|27| “oar Pos | rcratie es numarter crater laura umes Marais ; aie: a mumdesey ele acrs patr a wvete ; 2 diametre sn afara Timitelor plicit Ja o adineime mergind pi ila 15. cule rigide, Plieile au fost inedreate cu elt de 0,02. ..0,4MPa pind Ja presiunea medie pe talpiide 0. 769,30 MPa, en desedreari intermedisre. eee shilizare conventional sa considerat, resyte tasirii care si mu Gepageases’ 0.1mm dup douik ore de incireate: Tntervalul de timp mediu Gehtrm mentinerea, treptetor a fost de « ‘40. ore eet tasirilor medii ale, plcilor circulate 40 000 int (fg 3-15) arat’ e& pind la inedredyi Comey fitoare presiunilor 10 00 f2Np,02 Ala, tasivile plitllor ayezate pe BUNET ‘uniditatea nata- sare i pe pamint umezit, int egale din, pure He vedere practic. Odatii ot regterea IncKrclrilor, se remareit 9 Tierentiere pronuntatd a tasiriler, Geary pentru.o presiune medie de Ot NP asirile plicilor pentru cele Astlel, pene pamintub de tip T se diferentiaa3 de Cort ori iar pentry a {ipal Ide cirea 6 ori, Aceste diferente sin iivterminate de diferitele poro- Wat, umidititi, rezistente structurale, Nompoaitit mimeralogice ete. N° hy ano ous tipuri de paminturi macroporice, “Qparijia stangarit produse im teren de Ctr placa de probit ka mate inca qvesteia_corespunde presiunll gle 6 Pt resinnea critica. gested ie efectunte, [109] au seos in evident Th zona deformat® entra piininturile maeroporice merits, Tt ‘nsibil Mai_ mare pe adie Pent eit ceo nisuratat 10 pAmincul en umsaitare natura Hecit ce Yonsigers es limits inferioard a zone! adineimea 1 care deplasirile sint-egale ca 10% din taste plicit de proba, atuncl Gresimea de 0,29, MPa aceasta, va ayer yaloarea de 2...2,3 Pisnintul umezit- si numai D entry pamintul eu umiditate vedas Pag), unde D reprezint& diamecral plicit rigide eireulare de proba, Dingramele deplasiritor pe vertieald le ifeitor de proba dig. 319 au seo nr evidenta caracterul neliniar de Ue'onyiny ferenutui de st Mlaea de proba si care apare mms pronuntsh carl panintulat wes eu suprafate de Ve ar Fig. 3.16.~ EYE $16. deplaisitaroizontale sb arg Pot MPa; 8) penta pn O2MDa tere ‘Spent ~Diagramel le deplasirilor ori Piagramele deplasiilor orizantale sub i smezit cit $1 Ia cel eu umidita marginile plicit de Tons Seed onset pre oott ; ati la pimintul wmezit, 99coboari pe adincimea s rizontal rm Jatorile maxime ale deplasinilor orizontale eoboark pe srt serene tle fundare oath ot ere re NTO contra re orearea dats 735 9, din tasarea plieli tru ineteares dat ree porta "eistee deplastrile 0 ional ale Ba ae it Spa, uni Mriniditate nataxaki (redus), 1 a de 02 MPa ale pan ea eet grespunde diferenfes dintre tastnte Pach ‘atinge valoarea 6, cea proba determinate 1s aceste pimninturi, 3.4. Modulul de deformatic 3.4.1. Generalitati vim calenl © tasirilor unei constructii proiectate vnioreet a valor modululut de nee 20 ‘a terenului de constituie zona activi Tepinde in primul rind de deterr deformatie aferent straturilor ce cee STAS 77 [127], cit gi in standardele 3 normele strine, inate capa eng ta on are a ana pin nl de deformatie liniarl: # = do./de. ~ 18 expat pointrun model anta in anvervalul de presi aplicate (ig. 3.17). ig. 3.17. — Reprezentaren modulilor clactorinatie pe dingramele ce e, depet fe tasirile unei fundafii san plici rigide tre tastirile unei fundat ri In realitate, dependenta int otf san wechiar pentru dome siunile unitare aplic prin teori ‘duse [66, 67]- de incereare si pres cea liniard — stabilit anor presiuni relativ r¢ ticit pik 100 In mod practic, la interpretaren inceredrilor eu placa rigid se caleu- Jeazi un modut de deformatie ,,secant”, in intervalul de presiuni 0. .4 folosind cunosenta relatie dedust de ciire Schleicher : = wR oil v’) [MPa]. (3.20) Neliniavitatea dependentei ¢—e se manifest eu pregnantit Ia plmin- turile inacroporice cu wniditate ridieat’. Modulul de deformatie neliniar’ se deosebeste de modulul de deformatie Liniard prin faptul ei deformajiile neliniare an umn caracter ireversibil, din ewuza indesirii permanente gi eurgerii plastice a pimintului, preeum si datorit% modifiedrii permanente a umidititii piminturilor sensibile In umezire si a gradulni lor de indesare. Deci, putem considera eX modulul de deformatie neliniar este o caract ied Uizatt a deformabilitatii pamintului dupiaplicarea sarcini acteristic’ oglindeste sitmultan marimes deformatiilor plastice ce se produe in. pimint, cit, si a deformafiilor elastice suportate de acest: ‘Medulul de deformatie’neliniaré este de asemenea, o caracteristied ee va- Tiazi ca valoare in timpulactiuniisareinii aplicate pimintului, dacs tinem seama de comportares reologi titi, 3.4.2. Domeniul de valabilitate al ealeululul Ini de fundare in ipoteza linia deformabil Medulul de deformatie poate fi determi fie pe baza incercirilor de teren cu placa. Studiile comparative efectuate in fara noastri si peste hotare au evidentiat existen{a unor diferente sensibile intre valorile modululuide deformatie I determinat in Iaborator si valorile modulului de deformatic 5 Uniari E,, determinat pe teren, prin iniceredri eu placa, ___Utilizarea valorilor modulalui de deformagie determinat en placa Tigidi, la caleulul tasitilor reale ale fundatiilor, este justifieat’ numai ack diagrama de variatie a tasirilor, in intervalul de presiuni cuprins BAS, (3.24) nduce la valori ale inedredrii siumea limitit, ceea eo atrage di Dict qy ~ 0,7du foarte apropiat Ips © 0,741 foart opiate d lp sine Valor SeRaate ale modlalei ae 103.yD +» 593 OPE eee acai edit tcntyu inter vate de pei tasare de 1,5 ori mai mare decit pentru intervalul de presiuni gy, 0,5) dunes Pentru care avem critetiul Sees B19 Se (225) - set [eed + ey i pod fits 4 —teren Imbundtait eu coloane de pamint ‘ued natural elare a lueralui fundatiilor reale, Acest criteriu asiguré 0 bun’ modelare a pt eale iar valorile modulilor de deformatie liniark 2, rezultate din salen eat confirmate de tasirile efeetive ale unui numir important de construct (30 |. 3.4.3. Determinarea modulului de deformatie la paminturi cu lege neliniard de deformare incereéiri de laborator se determin’ dulul de deformatie stabilit prin incereari de ° tering ei ajutoraledometral sou aparuttii triaxial, Se cunoaste ek trvcerea de la modulul de deformare stabilit in edometru la cel stabilit eu placa rigi se face cu ajutoral cooficientului de corectie [127] . (3.26) i i de posibili ficientul Mp determinat, in edometra nu fine seama de, posibil tatile ercilul do a deforma lateral cae cs poate modala mai nor in aparatul triaxial. Astfel, se poate considera ci incercirile determina 104 SF fo aparatul triaxial permit determinarea unui modul de deformatie care se apropie mai mult de eel real aferent terenului de fandare ; deci, se poate serie Ey = MyM = OM, (3.27) ande If este modulul de deformatie determinat in edometra, iar Si esto cocficientul de corectic ce so determing pentru tiecare tip de pimint pe baza rezultatelor experimentale de teren si in laborator. Penira stabilirea valorii modulului de deformatie pe baza datelor de Taborator (incereiti la aparatul triaxial), se plenet de Ie relafia (3.28) Pentru x = const si 8 = 1, avem de a face eu un mediu liniar defor: mabil, pentru care se poate serie (3.29) Comparind relatia (3.18) eu re Jului de deformatie sub forma ee ‘ 2 (8.30) asp Parametrul § determing cresterea sau descresterea modulului de Aeformatie, in funetie de efortul aplieat terenului respectiv. $ In caaul particular cind 6 =1, modulul de deformatic devine con- {stant si egal cu (66, 67]: 100 (3.31) + An care ou este presiunea critic Ia care tasarea suplimentank a pimintu- Tilor sensibile la umezire este egal eu 1, Variatin modulului de deformatie in funetie de sarcing, pentru Toes: din earticrul Dunitea din Galati a fost. stabiliti eu nelutia (3.90) gi { Fepreventatit in figurs 3.21, pe baza parametrilor do deformabilitate aeons | RRa prin incereksi de laborator la aparatul triaxial tip GEONOM [20, 221, 121), s Aplicarea in proiectarea constructillor a calculului terenului de s fandare dup a doua stare limiti, a condus la introducerea moelaiai ae ¥.deformafie sf a cooficientului tui Poisson in rindul celor mei importante Jeatacteristici de deformabilitate ale piminturilor pmo tRS Cum fe eunoaste, pentrn rezolvarea problemelor de mecanica Puninturilor se utilizeaz’i pe'seark largi teoria elastivititil si plastictatin, jutorul cirora se determini deformafiile si eforturile dit tereatt ac apare ea un mediu Ja care nu se poate i, niet teoria plasticitifii, datorita valorilor Aceasta se intimplit de obicei in eazul piminturilor 105sensibile la umezire, ceea ce face ca datele observayilor ih Sis bn oie obyinate din eae, a all Me oa este suiue priutre. midcit de baz ai deformabititayi sint a te AS gefefentaldeformaiel teres considera FG atta de retain de ependen(t ditre aeiormatie si efoturteapleate, sub fora de © "T) componente ale cforturilor unitare care expt eubului elementar : Op = Gm + 2Gle, — componentele variagia formei i (3.32) oe = Ou + Ble — sau ie 4 tn, (3.33) 3K “aK Se unde . Gs zw) 2) componente ale deformafiilor : 1 = Ele (et oh ta wage ate —(o + dh te (3h ages 1 abla t Nh te = ma volumive ale eubului 2 arati i deformatiil Relafiile (3.32) gi (3.38) arati ci deformatiile, ale eubulut elomentar wit determinste nummal de tensorl sferig a etorturlon iar deformatiile de form’ num: al eforta at ‘ares Pr primate tensorial, aceste-dependente se pot serie sub forma D, = 2GDy @. 13 =3KT!, al oforturilor unitare care conduce 18 we Gineares solumululs 72 L steric al deformatiilor specifice care modifiearea volumului; 7! — tensora 106 care (modulul elasticitijii transversale); — modulul de deformatic volumick; D,— deviatorul tensorului eforturilor unitare care conduce la modificarea formei; D, — deviatorul tensorului deformatiilor specitice care descrie modificarea formei cubului elementar. A doua ecuatie » grupului de relatii (3.35) apare ca o relatie intre dou miirimi sealare, care se poate serie sub forma On = BK eq. (2.35a) Reprezentarea dependentei intre deformatii si eforturi poate fi extins’ formal si la cazul deformatiilor plastice, dacd considerim mediul izotrop si dack ditectiile axelor tensorului eforturilor si deformapiilor coincid. Pentru deformatiile plastice ale piimintului, toti coeficienfii depen- dentelor aritate apar ca variabile si depind de starea de eforturi a medjutti cercetat. Studiile si cercetirile efectuate in diferite jari, inclusiv in fara noastri, au evidentiat ci modulul de deformatie depinde in primul rind de stares initial de eforturi in punctul dat almasivului de pimint si de asemenea de modul cum se modifici aceasta stare in procesn! de ineireare a masivuini. In prevent, cind se determind starea de eforturi a terenului de fun dare, piimintul se considers ca mediu liniar — deformabil,cu caracteristiei de deformabilitate constante, ceea ce reprezinta de fapt un model de caleul aproximativ. Metodele numeriee si in special metoda elementelor finite asiguri in Prezent noi posibiliti{i de ealeul care devin necesare in multe cazurt lit 41 in special in domeniul dependentei neliniare intre eforturi si deformat Una din variantele de calcul a neliniarititii funetiei ¢ — fie) consti in reprezentarea stirii de eforturi spatiale eu trei eforturi principale a, ©x 95 81 trei deformatii specifice principale e,, ¢5, ¢, in form de sum tensorului sferie (hidrostatie) 3i a deviatorului eforturilor si deformatiilor [75]. In acest sens se utilizeant relatiile : 4 toy ~ mirimea tensorului sterie, (8.36) = ts _ marimea deformatiei sferice, (3.37) Sa= VSP + STS} — mirimea eforturilor deviatoare, (3.38), 16 = 2G = ea) Fe ea) (6 — en)? mirimea deforma. {iilor deviatoare, (3.39) K = — modull volumie, . (3.40) Ge 107Apare deci posibil a se efectua doua incercart meepencente 1 a ‘iruia din modulii art pul determinirii fiecdruia ‘Modulul volumie se poate obtine pri ince 0 de compresiune in stabilometra, Aceast® incereare se realizeazdy apticind Suesetiv. Incirearea de compresiune in irepte de 0,05... 0,07 MPa. si Siasurind deformatiile la stabilizarea completa, dupX aplicarea inesre’s incerciii izotrope ‘Aceasti dependenta poate fi descrisd prin relagia de form general mw gee fe(ey"h (a1) i respectiv deformaile corespunzitoare ‘fiat Miiar din diagrama dp, — eme(eoordonatele punetului @ din AE"gays a — constant posi care fick geal de deviere do ta liniaritate; a — parametrul aspectului eurbei ti iniariaparturile elastice se oblin pentru « —0, iar cole elasto-plastice rispund conditiel 2>0 sim = oo. ; i PM Presupunind ta primi aproximatie a =, yarametil emo tne ihe et ajutorul metodei color mai aniei pitrate. " Fe et eeiniind relafia (3-11), obfinem Tmodulul volumic tangential sub forma [75]: unde on, si tm. sint eforturile = cela + an (2) (3.42) Dacd se ia x= 1 si se fac notasiile Sms _ modulul yolumie inifial ; eu = 2% — deformatia volumick normalizats, relafia (3.42) se poate serie sub forma (3.43) Ky = K(1 + nets etermit modulujui de alunecare in stabilometru se face prin incor ee pare’ motadiol de forfecare in stare consolidati-drenatty 108 Tealizea: irea inedrcdrii axiale, pistrarea valorii constante a efortului prineipal si reduectea presiunii din camera stabilometrului. Logitutile neliniare + — ¢ se mai pot aproxima prin relatii hiperbo- doe care se protenzi a ft folodte la metodele de ealeu! de tipul elementelor Finite, Astfel, Kondner [50] propune o relafie de tip hiperbolic, discutatt in [54] si folosit’ pentru stadiul piminturilor sensibile le umezire [12], ‘eare are’ form 1-4 —> (3.44) a+ unde o— a, este deviatorul eforturilor principale ; specified axiali; a, 6 — parametrii experimentali, Parametrii a si 6 depind de urmatorii factori : natura pimintului reatwumiditatea naturald a pimintului, valoarea efortului principal jontal o si mersul procesulni de consolidare al probei in momentul forfeciiri. Pentru determinat serie sub forma ¢ — deformatia i odulului de alunecare G, relatia (3.44) se poate (3.45) = (8 — 43m — a valoarea limit a efortului devintor rezultat. Diferentiind relatia (3.45) se obtine modulul de aluneeare tangential : G. G1 — b84)*. (3.46) Parametrii a si b se ob{in prin liniarizarea ecuatiei (3.46), (tig. 3.23) t * sh BLED Fig. 9.23. — Dependenta ¢—e Jn tnclresrea deviatoare pentra ‘determinarea modulului de alune- fare a forcecare (0) 4 ni | ~~ Hizarea ectatiel hiperbolice (6) } a ‘ial a ft G a 7 yO * __ Bfectuind incereiile la stabilometra, asa cum s-a aritat mai inainte, Poste determina modulul de deformatie'far% a lua in caleul eoeticientul ‘deformatiei transversale, 309. tbe, (347) ine si respectiv panta dreptei, asi b reprezint’& ordonata la origine si xespeetiv pa pte, ad oo wenal Inddulului de deformatie inifial si respectiv inversul asimp- totei Ia curba o — (fig. fe Ayr const A fe: al T | 1 ye ese sg, S24, — Dependente o— ¢ 28 Tid Dcoontenateperbolce 0) varia até 19 0) coordanate nor- ints ogee ja deviatoruluilarupere (9,~ 92) Corelarea asimptotei (¢,—%5)max $i a deviatorului larupere (¢, se face prin factorul Ry, astiel: _ (Sahm, (3.48) BY =o nae i imptote , are valorle cuprinse inte 0,9 311 deoarece valoaren asimptote te mf nare decit cea a devistovalu la Tapere, Acest factor arate sproape cate curba experimental’ de cea hiperbolied exp fia (BAN). 110 ele fee Preaek a ee T nect fhe Se prezentate ‘curbele transformate pentru pimintul format din loess natural si respectiv compactat. Dupi cum arati reprezentarile experimentale, in portinnea ial apare o racordare curbi a liniilor drepte ceea ce iuseanind ek in te modulul de deformatie variazt mai repede in portinnea. iniial’, decit funetia hiperbolied (3.44). Treceren de la portiunea curbi la cca dreapti se realizeazi la aproximativ 30% din efortul de rupere, pentru Joessul compactat care apare maiplastie, sila aproximativ 60%, din efortul de rupere, pentru loessul natural care apare mai rigid, Prin urmare loessul natural cu umniditatea redusi apare ea um mate: ial aproape elastic, multiliniar, pins la un efort limiti (3, 04)". Modulii de deformatie din zona eforturilor miei au valori mult mai mari decit cei din domeniul pur hiperbolic, Modulul de deformatie secant Z, se obtine prin impirtirea efortului intr-un punet, la deformatia specific’, adied ~a-m 1 5 ae de unde results ae—o) age as 1—We—e) [i Rie, ~ a] (8.50) (9, — Shim Pentru 2, ‘fiunii hiperboli ‘onstant, modulul de deformatie tangent B, al por- e se poate exprima sub forma - _ ao; B= Tae T + (3.51) (4, = 63) i. Daci in relafia (3.51) se iuloenieste relatia (3.50), se obtine 1 = Voy ~0,)1? By. (3.52) Tnlocuind in relatia (3.49) Yaloarea modulului de deforma xpresia lui ¢ din relatia (3.50) se objine e secant, sub forma Loo) U Meo. (8.53) Dupi cum se vede, valoarea acestor moduli de deformatie depinde, in 'imul rind, de starea de eforturi dio masivul de pimint analizat, au.al si compactat Fig, 2.25, — Relatia @ — ¢ pentru loessul tn stare natural 7 {ali prin compactare: Toessin sare natu 112): eppouentarea noriala 0) reprezentarea Diperboliel; «)-varlatia ead ‘modulului initial E; funefie de oy. pau pers Sukuirea influentei compactarii paminturilor sensibile la umezire asupra deformabilitifii acestora. Compactarea pimintului sa electuat Ta tape = 16% sila un Incru mecanic de 60 tm/m, ; Reaultatele ineeredrilor arati ci plimintul compaetat este mai 1 HP plastic decit cel natural, iar 2, este mai mare (fig, 3.25). Aceasta permite ca rezultatele incerc‘iilor si se inserie mai bine intt-o hiperbol: iz Modulii secanti initial sint mai miei pina la valoatea de 0,25 (¢4— o,)iq $ [efortul limits (e, — o,)* este mai mie}, in schimb in zona inckreseee +, mar, cuprinse intre 2 = 0,05 MPa sia; — o, < 0.3 (3, — shim, loessul compactat este mai putin deformabil decit cel ‘natural, 4%... _ Rezultatele studiilor efectuate pind in prezent au ariitat e& modelul |“ tai Kondner poate fi utilizat eu succes la stabilirea legituril inte atenen de 2 eforturi si deformatii, in cazul incercdtii formatiunilor loessoide in aparatul friaxial, intr-o gam‘ largi de inedredri, de la momentul initial si pind la J atingerea stivit limita, & 3.44. Determinarea caracteristicilor de deformabilitate 8 piminturilor sensibile In umezire - eu placa de probit haza datelor experimentale obfinute Ia ineerearea cu placa de probs 18), curba q— Sa fost aproximata printr-o hiperboli de former (fh 3-26) : 8 1 se’ (3.54) Ba caro, si K, nt coeticentit constant eave so pot abjine dn. condite ‘ at S=83 @=Gum 3 = — at 3.26. ~ Reprezentarea dependentei g — émint argilos saturat cu apa deter~ ald “eu plicllo de prob de diferite ‘lamette (40) ) a3Valoarea S, reprezint’ tasarea plicit la limita de proporfionalitate q. Din conditia’ de margine rezulti (3.55 mad. mes[1- don o xpresia ) se poate serie astfel unde Daci se noteazii ew Ky Atunei_cind lipseste portiunea de variafie Tinian, adie’ gy -> 0, espresia (3.57) devine = (3.58) ae Gua Pentru piminturi saturate eu api Ky +++ 10. Se poate repre- zenta variafia lui K in funetie de valorile lui Ky si — ea in figura 3.27. Quis Prin urmare expresia modulului de deformatie Z, determinat cu placa de proba, pentra starea de deformare neliniari a terenului de fundare, va avea forma y, = He ML =~) Be _ a = ¥4) Bo, 9.9) K Ba KS. Dar eum S, creste odath cu cresterea umidititii pimintului, rezultd ci valoarea modulului de deformatie # se va diminua pe misur’ ce pimin- tul va fi umezit din ce in ce mai mult. Coeficientul Karat’ cu cit ereste fasarea sau cu cit seade modulul de deformatie in cazul stirii neliniare fat’ de starea de deformatie liniar’. ut Fig. 3.27, — Variatia coeficientulul K, Aplicatia 3.2 Rezalnnre — Se determing valoarea tui Ky: Mim _ 0.200 Ky : 00g =?% Pete tomas ii x Aplicind relatia ui Senleicher, ferming vases ht pete = O88 a se determina valoarea lui Ey oarea lui Ey pentru presiumea gy ~ 0,08 ) «1,00 0,88 or = 59196 MPa a @.is0 ~ 0200, Vatoareacorespunzitoare reinia Bdge MePUMEALATE A Modula! de defermatic In staal neiniar este dat de Ewes hee scaaa time Bom Am i de tumgime L~ 2n, nea de i Janda em a mint bitut, are urmatoarele caracteristiei geoteht eee ne ‘de Lmx Lm, este cea ditt nea re ‘eu Felatia (3.58) rozentind eapacitatea portant Pentru fundatitrigide 4 ), contorm tabelulut 8.3 seobtinees R gurl 9.3 se consider oa presiue limita g a gi ea limitd de pro- Micimea modulului de deformajie £5 determinat eu placa este “ Vimita gun ~ 0.25 MPa si ea mitt de se consider ca presiume limit dum ‘Conform figurit 83. y= DSC = 040)90- 085 sy ny sionaitate presiunen gp = Os MPa 0105 portionaitate peestimes dy is ae Step ua as a + Pentru 9 rer ~ 0.565. MPa, tasaren furdatiel va aven valonrea y= IRI OF 12 as asl Tie . Sy 0.0148 5 = Fe ON 0055 om, 1 BaF “| \ _._Prelucrarea statistied a rezultatelor unui numiir mare de incereitri * ~ Gu plea de probit au aritat ed curl tasirii dat& de sarcina de ineirenr dick fumetia S$ = f(a), se poate aprecia cu destuld precizic utilisind . Felafia propust in [84] care eoineide cu relatia (3.21) si eate are tortia a} sy (8.60) af z fide B este litimea fundatie’ respective; K,, » — modalul de deformatie a tial si respectiv eoeticientul ui Poisson pentru terentl de fundare dats Giim — medtcarea limit care corespunde picrderii eapacititii portante, & a} Srenului de fandare; w — coeficiental de form a suprafetet Gilpit st ‘al rigidititii tandatiei care se ia conform tabelului 3. es Relatia (3.60) este valabiki, pentru masivul de pimint omogen de Bosime nelimitata. 5 Sanaa Ct Prerente’ unui pat rigid, dispus la adineimea & de la talpa S| veandafiei, sub form: de figie se va utiliza relatia [114]: a . ata cu placa rigid ie ig, A2.3 — Curba de dependent S Serra ealabl eu coloane ¢ y, — (Lv) nbs, i Sin ea satura cu apa, compactat in praia : 8, = ane ean % 1 De ee et ee aerial = MIB Gala. ¥ 1. o% ) (3.61) 5 rneait se determin eu rela: em citaten portant terenul a 7 ; ae B . 107 Hoste coeticientul care in in considerare influenfa 2 ex, 47D Ne +(s-02F WBN 1+ 04h/B pr= (1408 )ene 7 tui rigid. Deformatia Din tabelul 3.1 se determing pecified a pimintului so determin impirtind ambi yew an ni ai relatiei (3.60) prin grosimea zonei deformate 2 : . 22 54 os, BO =v) oo _ % urmare oe a — 4, , (3. ae 2 )o,oa-1,0-048-—0,1505 MPa Be (1-— ) im — (3.62) na (149939 011 5,814. 0,02-4,5 2,724] 1 — 0.2 > JOH eeeVatorte coeficientutut o de rigiditate sl forma a tatpit fanéatich _ Strat de_ paint ‘oan pentru un strat de. pan cesar? 010] 2% a ts de Forma tpt funda | penten semisnatio A> 10} tna grosines HOA ASAD we Joma 0] om | | a “| | wmfual | -[- |=] - 4 taem | 1.98 aw lranz| - | - | - | - = 2m | 10 idem 3 | 2 | | I de N. A Titoviels + Coeicenis stat stabi de F Seheicher si corecta de N- A. Tit 2 cot int stabulth de i Fe Gorbunow — Posadow neck ot Meta de colt peatra supratata rectangular 2c = valoares oeeing a tastes centeutah fundaliellastice 5 G4 Maserea medic a fundafielelastice Seca = eared funda ater rectangular eastice pentru un strat de pamint ferosimea finit unde BA =v) 09:50, a Be ize gramelor de deformatie a terenul vee = aye! (3.63) fe exprima egal ener erin prune my ule ai ‘ormatiilor stabilite prin relatille. (3.62 Mad eforturi de valor ale oforti pot fi reprezentate chiar de efortul de proportions pe curba 3: — te fortul normat. ¢s a mi aad oat ite epalitate a deformatitlor poate deci fi serisi sub form (3.64) amintite OO ag = Ky —*— im — op aes) ao = Ky —2*— Rezolvarea acestui sistem de ecuaii rel -expresiile tiv la 2) si By me conduee Ia Ingy (G1im — 4x) ~ Insy (iim — 23 . (3.66) fel, parametrii a si 8p ai terenului de fundare pot fi determinati in funetie de forma xi dimensiunile fandatiei (plicii de probii), precum si de ‘© serie de cataeteristie: importante de rezistenfi ale pimintului, ca Gy Aimy sy Si Bee Valoarea modulului de deformatie in acest caz se poate serie (3.67) Pentru a exprima legitura intre modulul de deformatie stabilit pe baza incereiirilor de laborator in aparatul triaxial si cel determinat prin ncerciri de teren cu placa de probi, intr-un interval limitat de presiuni 40... p), este necesar caleulul coeficientnlii de corectie acest caz, fticind raportul intre expresiile (3.28) si (3.63), se obtine valoarea coeficientului 8% sub forma Ma A gs, (3.68) Cercetittile efectuate pe loessul din cartierul Dunkrea din Galati {20, 21}, au permis stabilirex valorilor lui 3% pentru urmitoarele patra ., Stari ale loesstilui incereat in poligonal experimental din cartierul atnintit A — loess in state naturals si cu umiditatea natural : B — loess natural inundat si stabilizat ; é — loess imbunitijit cu coloane de pimint, avind umiditatea na- 5) barat’; : D — loess imbunititit eu coloane de pimint, inundat gi stabilizat. * Valoarea modulului de deformatie al stratului de piimint incereat ] 0% placa de probi, s-a determinat pentru presiunile do 0,025; 0,050; 0,075; 0,1 si 0125 MPa, Cu ajutoral moduilului de deformatie’ au’ fost B calculate valorile lui a si 6 pe baza metodei celor mai mici patrate (fig. g 3.28 ; 3.29; 3.30; 3.31). ' ngfy, Eau me in condifiile stinii limit se poate Wig: ge dormatic in conditile stinii limit se poate ‘iene pamimeni. de rezstent ai pamintuiorseusibie Hy ge Din diagrana relafiei efort-deformatic (fig. 3.25) se { sefortanile aplicate pentru aceeasi defor” prea efurtutu Jateral og. Agi cum este aritat in Pease nonpra rela{ie! modufulut de deformatie # Siclepinde de presiumea din celubt «dato. Fr Psa egitare ate modal de defor ngwionea din celal, sub forma . z eM ntiad (MPA) a5 — efortul prineipal minim (MPa: mentale care determing mimea variatiet Wt By pi, iadinensional . Pin A Se agate. vail Ia som te eee yparatul triaxial, pentru loessul in stare natural See eee puin compactare, remit o variaie Tiniar be confirms aplicabilitaten (3.69) m(os)"s \ga5¢ rezult’ ek pentru loessul imbuniit: prin ona i deforma ete a mare 3 crete mal ‘ » Ii %, decit La loessul ni : sc aietor- \ratnit, relaia dintre rezistenta Ia compresitne si efor ve inata prin eriterial Moh —Coulomb, ple sy ame se serie Sub forma bo ind 3 yectee taut in eonditin op 2p, 86 poate aduee Ja forma cos & +26 To sino > 5, ew expresia (3.69) sib ew expr Ta Bt) xe inlocuieste B, cu expresia (3.09) a5, rae one forma tinal Tu (4): 1B [ 1 \ ib deformatie secant are forma: [ Ra — B=[1- SS Zevos @ cos @ + 2a, sin © sind 1 ean ‘june MPa hy iar unghiul de frecarei nterioars (erade)- Ral — sin ®) (6, ~ =| m(o,). (aly analiza respectiva. Astfel, pentru caleulul prin metoda elementului finit este foarte convenabil si se ia in eonsiderare modulul de deformatie tangent, deoarece el poate fi determinat de starea de eforturi pentru fiecare punct de pe diagrama ¢—e, [12]. Cu ajutorul relatiilor (3.69), (3.70) si (3.63), prec lor cine: parametti m, n, ¢, ©. si Rj, se pot piminturile analizate in conditiile de stare limit, Desigur, pentru pimin- turile sensibile Ta umezire se vor Iua in considetare elementele obtinute pentru starea saturatd eu api a probelor de pimint vile efectuate pe loessuri [12] au seos in evident’ influenta iii _asupra deformabilititii piiminturilor seusibile la umezire, studiate pentru cele dou stiri : natural’ si imbuniititité prin eompactal Rezultatele objinute din incerediri (fig. 3.32¢) demonstreazi ci, Ja Joessul in stare natural, modulul de deformatie tangent initial Ey, atin (3.69), seade la 18% pentru o crestere a umidititil in timp ce 2, seade cu 30%, In zona initial a eforturilor , Modulul secant se reduce la 8% pentru aceeasi creytere a umidititii, atunci cind £,se determing pentru 0,25 (6, —o5)iine a si prin interme- teriza complet singe site cee B CO ie Glew EAE 8) Fig. 3.32. ~ Relatia ¢ — a loessulul natural la diterite umilitiftpentre oy ~ 0,1MP: jv U2]: a) reprezentarea normald: 6) Feprerentarea. hiperholicd; 6) Fedueerea Valoti Tul Bi(aq~ chim 94 Ry, edata cu eresterca urnidtai In figura 3.32 @ se observa o demareare a curbelor e—¢ pentru iditatea de 6%. La loessitl imbunitifit prin compactare se obtin iaffi mai mici ale caracteristicilor de rezistenfi odath cu cresterea 123