Legea proportiilor definite=orice substanta este compusa din aceleasi elemente combinate in acelasi raport de masa.

Cu alte cuvinte compozitia unei substante este constanta si bine definita. Exemplu este sulfura de fier care se obtine in reactia directa dintre Fe si S. S-a putut constata ca intotdeauna raportul intre masa de fier si masa de sulf care reactioneaza este 7/4. Legea proportiilor multiple=daca 2 elemente a si b se combine pt a forma mai multe substante diferitele mase ale lementului a care reactioneaza cu aceeasi masa de elemente b se !asesc intre ele in raport de numere intre!i si mici. "t a ilustra le!ea proportiilor multiple luam in considerare oxizii azotului. #zotul formeaza cu oxi!enul $ oxozi stabili. %iferitele mase de oxi!en care reactioneaza cu aceesi masa de azot se !asesc intr-un raport de &'()'24'*2'4+=('2'*'4'$ adica rapoarte de nr intre!i si mici. Legea volumelor constante=se refera la reactiile c,imice intre !aze. - a aceeasi temperatura si presiune intre volumele !azelor care se combina sau rezulta din reactie exista un raport de nr intre!i si mici..n volum de / reactioneaza cu un volum de Cl rezultand doua volume de /Cl. "rin urmare raportul dintre volumele de / si Cl care reactioneaza este ('(. Similar * volume de / reactioneaza cu un volum de 0 rezultand 2 volume de amoniac 0/*. #parent le!ea volumelor constante contrazice teoria atomista a lui %laton comform caruia un atom de / reactioneaza cu un atom de Cl pt a forma o molecula de /Cl. #ceasta contradictie rezolvata de catre #vo!adro care a aratat ca / si Cl se prezinta sub forma unor molecule diatomice astfel incat reactiile intre !aze pot fi scrise sub forma' /21Cl2-22/Cl */2102-220/*. Legea lui Avogadro=volume e!ale de !aze la aceleasi temperaturi si presiuni contin un numar e!al de molecule. Modele atomice si particule elementare. %escoperirea radioactivitatii si a transformarilor radioactive au dovedit complexitatea structurii atomilor.Experienta efectuata de 3ut,erford a condus la elaborarea primului model rational al atomului.4n experienta efectuata 3ut,erford a trecut un fascicol de particule alfa printr-o foita foarte subtire din aur. "e un ecran luminiscent a constatat ca ma5oritatea particulelor alfa trec prin foita de aur fara a fi deviate. 6 mica parte din particule sunt usor deviate iar o parte infima sunt intoarse din drum. "e baza acelor experiente a fost elabolart modelul planetar. 3ut,erford a aratat ca materia are o structura afanata in care masa este concentrata in masa nucleelor atomilor aceste nucleee avand o sarcina electrica pozitiva. 4n 5urul nucleului se deplaseaza electronii cu masa foarte mica care nu influenteaza prea mult traiectoria particulelor alfa. "articulele alfa ricoseaza doar daca lovesc nucleul atomului. 7odelul planetar elaborat de 3ut,erford contravine le!ilor electrodinamicii clasice comform carora electronii in deplasarea lor continua in 5urul nucleului pierd ener!ie si ar trebui in final sa cada pe nucleu. #ceasta contadictie a fost rezolvata de catre 8o,r care a aratat ca electronii se pot deplasa in 5urul nucleului doar pe anumite orbite impuse. %eplasarea electronilor pe aceeasi orbita se face fara a pierde ener!ie. Electronul pierde sau casti!a ener!ia numai daca trece de pe o orbita pe alta. #ceste postulate au dus la elabolarea modelului 8o,r al atomului. Comform modelului 8o,r electronii se deplaseaza in 5urul nucleului pe orbite circulare care se !asesc la diferite distante fata de nucleu. Studiind spectrul ,idro!enului Sommerfeld a a5uns la concluzia ca orbitele pe care se deplaseaza electronii pot fi si eleptice. Se a5un!e astfel la o forma rectificata a modelului atomic. Studiul fenomenelor radioactive a condus la concluzia ca atomii au o structura complexa in constitutia acestora intrand asa numitele particule elementare. %escoperirea electronului si a protonului a fost urmata de descoperirea neutronului. 0r particulelor elementare cunoscute depaseste *+ dar importante pt a explica structura si reactiile subst sunt electronii neutronii si protonii. "rotonii si neutronii intra in constitutia nucleului motiv pt care se numesc nucleoli. Numar atomic,Numar de masa, element chimic: 0r de protoni din nucleul unui atom reprezentand nr atomic si se noteaza cu 9 in timp ce nr de nucleoni desemneaza nr de masa ce se noteaza cu # prin urmare nr de neutroni va fi dat de diferenta 0=#-9.%eoarece atomul este neutru din punct de vedere electronic nr de electroni ai unui atom e e!al cu nr de protoni.Specia de atomi cu acelasi nr de atomi 9 reprezinta elementul c,imic. Simbolurile c,imice ale elementelor au fost propuse de catre 8erzelius in (&(*.4n ma5oritatea cazurilor ca simbol s-a ales prima sau primele 2 litere ale denumirii latine a elementului c,imic.:ex' ,idro!enium-/;. 3estul elementelor au ca simbol prima litera a numelui latin urmata de o consoana si mai rar de o vocala din numele elementului. 4n situatiile in care este necesar de exemplu la reprezentarea izotopilor se pot indica nr atomic 9 ca indice in stan!a elementului si nr de masa # ca exponent in stan!a. Cu mici exceptii simbolurile elementelor stabilite de 8erzelius sunt valabile si astazi. Exista atomi care desi au acelasi nr

atomic 9 difera prin nr de neutroni acestia numindu-se izotopi. Cel mai simplu element este /. 0ucleul de / este format din ( proton iar invelisul electronic din ( electron :/ usor;. #cesta mai are 2 izotopi' deuterium si titriu. #bundenta elementelor in scoarta externa a pamantului a fost calculata de Clar<. "arametrii Clar< redau compozitia scoartei pamantului inclusiv aerul si apa pana la o adancime de () <m.4n !eneral ma5oritatea corpurilor materiale sunt formate din substante in componenta carora intra diferite elemente. %intre cele cca ((+ elemente cunoscute pana in prezent && din elemente au fost indentificate in scoarta terestra cel mai raspandit element' 62 intr-o proportie de 4= 4> acesta exista sub forma celor * izotopi' :sus(); :5os&;6=== 7$=> ? :sus(7;:5os&;6=+ +*7> ? :sus(&;:5os&;6=+ 2+4>. Canatitati mari de 62 se !asesc in stare combinata in apa in stare necombinata se !aseste in atom si sub forma moleculelor biatomice.%easemenea se !aseste in atom si sub forma de ozon. #l doilea element ca raspandire in scoarta terestra este siliciul=2$ 7$>.#cesta se !aseste numai sub forma de combinatie in roci de diferite tipuri. %intre elementele metalice cele mai raspandite sunt #l'7 $(> ? Fe'4 7> ? Ca'* *=> 7!'( =4>. Extrem de rar Fe se !aseste in stare pura provenita din meteoriti si formatiuni telurice."e lan!a 62 exista si alte elemente care in stare necombinata sun! !aze aici intra / 0 F.Si aceste elemente se !asesc mai ales in stare combustibila.@azele rare:/e 0e #r Ar Be 3n; reprezinta o cate!orie aparte de elemente care se !asesc in stare !azoasa monoatomica. Sin!urele elemente lic,ide la temperature camerei sunt /! si 8r dar /! se !aseste rar in stare elementara iar 8r-ul numai in comnbinatii.#bundenta elementelor in scoarta terestra difera essential de abundenta elementelor in univeers. #stfel pe "amanat /e e unul dintre cele mai rare elemente avand parametrul Clar< de 4 2C(+:-7;> in timp ce in soare acesta e al doilea element ca abundenta dupa /. 7asa atomica a unui element arata de cate ori masa atomului respective este mai mare decat a (2-a parte din masa atomului de C. 7asele atomice sunt in !eneral nr fractionare intru-cat elementele sunt constituite din mai multi izotopi. Structura invelisului electronic al atomului. -uand in considerare modelul 8o,r-Sommerfel al atomilor pe baza datelor experimentale' este posibila construirea unei ima!ini intuitive asupra structurii atomice a diferitelor elemente. "ornind de la spectrul / s-a a5uns la concluzia ca invelisul electronic al atomului are o structura stratificata.Elementele care !raviteaza in 5urul nucleului pe orbite eliptice se !asesc la distante medii diferite fata de nucleu electronii care se !asesc la distante medii alcatuiesc un strat electronic.#partenenta electronilor la un anumit strat electronic. #partenenta electronilor la un anumit strat e caracterizata de nr cuantic principal n. Cel mai apropiat strat de nucleu e A:n=(;. .rmatoarele straturi' -:n=2;? 7:n=*;? 0:n=4;? 6:n=$;? ":n=);? D:n=7;. 4n atomul de / in stare fundamentala electronii se !asesc pe stratul A. 4n miscarea sa continua electronul se poate !asi intr-o anumita re!iune a spatiului din 5urul nucleului.#cesta portiune a spatiului in care exista probabilitatea de a se !asi electronul poarta numele de orbital.4n fiecare orbital pot exista cel mult 2 electroni caracterizati de o miscare de spin opus:miscare de rotatie;. #cesta miscare a electronilor e caracterizata de un nr cuantic de spini care poate lua valori de (/2. Stratul A:n=(; este constituit dintr-un sin!ur orbital de simetrie sferica numit orbital s. Stratul -:n=2; este constiuit din 2 tipuri de orbitali de simetrii diferite care alcatuiesc 2 substraturi. "t a caracteriza tipul de simetrie s-a introdus nr cuantic secundar l. Ealorile lui l sunt in functie de n l=f:n;. "t n=< l poate lua valorile + ( F <-(. "rin urmare stratul A:n=(; l are o sin!ura valoare : l=+; ceea ce inseamna ca stratul A este format dintr-un sin!ur orbital s. "t stratul - :n=2; l are valorile + si ( adica - contine 2 substraturi' unul compus dintr-un orbital s :l=+; si unul compus din * orbitali de tip p :l=(;. 6rbitalii p au forma a 2 lobi simetrici fata de nucleu. 6rientarea orbitalilor este data de nr cuantic ma!netic m care ia urmatoarele valori' -l -:l-(; F -2 -( + ( 2 l-( l. pt cazul orbitalilot p m are valorile -( + (. #ceste valori corespund orientarii orbitalilor dupa axele de coordinate. Stratul 7:n=*; are urmatoarele valori ale nr cuantice l si m' l=+ m=+? l=( m=-( + (? l=2 m=-2 -( + ( 2. "e lan!a straturile s:l=+; si p:l=(; apar si orbitalii caracterizati de nr cuantic secundar l=2.#cesti orbitali sue numesc orbitali d.Ei sunt in nr de $ sunt fromati in !eneral din 4 lobi cu orientare diferita in spatiu cu exceptia

unuia care are forma diferita. 6rbitalii caracterizati de nr cuantic secundar l=* se numesc orbitali f si sunt in nr de 7.Forma si simetria sunt complicate. Ocuparea cu electroni a orbitalilor. 6rdinea de ocupare cu electroni a orbitalilor unui atom in stare fundamentala se face dupa re!urile' -principiul ordinii crescatoare a ener!iei? -principiul excluziunii al lui G "auli ? -re!ula lui /und. Principiul ordinii crescatoare a energiei. 0umai in atomul de / ordinea crescatoare a nivelurilor ener!etice corespunde ordinii de dispunere a nivelurilor data de n si l. (s2s2p*s*p*d4s4p4d4f$s$p$d$fF.. 4n atomii polielectronici se produce o modificare ener!etica a invelisului electronic. Regula n l Comform re!ulii n1l minim substraturile electronice sunt ocupate cu electroni in ordine crescatoare a valorii sumei dintre nr cuantic principal n si nr cuantic secundar l. -a valori e!ale ale sumei ener!ia cea mai mica corespunde orbitalului cu nr cuantic principal n mai mic.3e!ula poate fi data si sub forma tabelara. Cea mai su!estiava ilustrare a re!ulii n1l minim este tabla de sa, alui @oldans<H. 4n aceasta pe dia!onala principala se trec orbitalii s iar pe urmatoarele dia!onale orbitalii p d si f. Secventa ocuparii cu electroni a orbitalilor este indicata de sa!eti. Principiul e!clu"iunii a lui Pauli=stabileste ca invelisul electronic al unui atom nu pot exista electroni care sa fie caracterizati de toate cele 4 nr cuantice identice. Consecinata acestui principiu este faptul ca un anumit orbital nu poate fi ocupat decat cu cel mult 2 electroni care au spin opus. Regula lui #und=stabileste ca in cazul orbitalilor de acelasi tip electronii se dispun astfel incat modulul sumei nr cuantice de spin opus sa fie maxim. "rin urmare orbitalii de acelasi tip vor fi completati mai intai cu cate un electron de acelasi spin dupa care va incepe clasarea celui de-al doilea electron de spin opus pe orbitalul respectiv. #tomul de / cu 9=( are un sin!ur electron plasat pe orbitalul (s. "ot fi redate toate confi!uratiile elementelor c,imice in forma simplificata pornind de la confi!uratia !azului rar din perioada anterioara celei in care se afla elementul. Electronul prin care un element se deosebeste de cel precedent se numeste electron distinctiv. #cest electron se afla pe nivelul ener!etic cel mai ridicat. "ozitia acestuia in invelisul electronic este de cea mai mare importanta pt comportarea c,imica a elementului respectiv. 3e!ula n1l minim reda doar ordinea de ocupare a orbitalilor. "t elementele usoare aceasta corespunde confi!uratiei electronice. -a elementele mai !rele se produce o reasezare a nivelelor ener!etice datorita fenomenului de ecranare a nucleului de electroni de pe straturile inferioare. 4n felul acesta la elementele cu 9 mai mare nivelele ener!etice se dispun mai intai dupa n iar pt acelasi n se vor dispune dupa l. Sistemul periodic si periodicitatea proprietatilor elementelor. Sistemul periodic a fost elaborat pe baza a trei idei fundamentale care s-au dezvoltata in timp. -posibilitatea unei clasificari naturale a lementelor. -convin!erea ca exista o le!atura stransa intre o marime fundamentala caracteristica fiecarui element si comportarea c,imica a elementului respectiv. -existenta unei periodicitati a propietatilor elementelor. #ceste idei au fost sintetizate prima data de 7endeleev care a intocmnit un tabel al elementelor in (&)= din care a rezultat sistemul periodic actual. Sistemul periodic actual este format din (& coloane numite !rupe si 7 linii orizontale numite perioade. "rima perioada contine doua elemente / trecut de obicei in !rupa 4 si /e care apartine !rupei (&. "erioadele a doua si a treia contin & elemente repartizate in !rupele 4 44 respectiv B444 BE444 eceste !rupe au fost cunoscute sub numele de !rupe principale. "erioadele 4 $ ) contin (& elemente iar perioada 7 este incompleta. Sistemul perioadic este completat cu 2 serii de (4 elemente cu caracter metalic denumite lantanide si actinide. #ceste elemente datorita propietatilor lor ar trebui sa ocupe aceeasi casuta cu lantonul respectiv actiniu. 4n sistemul periodic se pot distin!e diferite portiuni care cuprind elemente cu propietati asemanatoare denumite blocuri de elemente. 8locul s cuprinde elemente la care in !eneral electronul distinctiv se plaseaza intr-un orbital s. %in blocul s fac parte elemente din !rupele 4 si 44 avand stratul exterior constituit din orbitali s. 8locul p se caracterzeaza prin faptul ca electronul distinctiv se plaseaza intr-un orbital p fiind alcatuit din !rupele B444-BE444. 8locul d este format din elemente !rupelor 444-B44 cunoscute sub numele de !rupe secundare. -a aceste lemente denumite metale tranzitionale electronul distinctiv este plasat intr-un orbital d. 8locul f este constituit din doua serii de lemente lantanidele si actinidele in care electronul distinctiv este plasat de obicei pe un orbital f. Proprietatile periodice. $olumul atomic. "oate fi calculat ca raportul dintre masa atomica si densitatea elemenetului. Eolumul atomic variaza in functie de nr atomic z. 7etalele alcaline au cel mai mare volum

atomic iar metelele tranzitionale au volum cel mai redus. 7etalele alcaline pamantoase ,alo!enii si !azele rare au volume atomice cu valori intermediare. Ra"ele atomice. Cu cateva exceptii scad in perioada de la stan!a la dreapta intrucaat marimea nr de lectroni in stratul exterior concomitent cu marimea sarcinii pozitive a nucleului conduce la accentuarea fortei de atractie intre nucleu si electronii exteriori. 3aza atomica este determinata de nr de straturi electronice. #dau!area unui nou strat duce la cresterea considerabila a razei atomice. 4n concluzie in !rupele 4 44 B444-BE444 raza atomica va creste de sus in 5os aceasta re!ula de variatie fiind mai putin evidenta in caul !rupelor tranzitionale. Ra"a ionica. 4n cazul razei ionice o propietate !enerala este'-anionii au raza si prin urmare volumul mai mare decat al elementelor din care provin. 4n cazul cationilor este invers razele si volumele sunt mai mici decat a elementelor din care provin. 3azele anionilor scad in perioade de la stan!a la dreapta intrucat pt acelasi nr de electroni cresterea sarcinii pozitive a nucleului conduce la marirea fortei de atractie intre nucleu si invelisul electronic. %nergia de ioni"are=ener!ia necesara pt indepartarea unui electron dintr-un atom aflat in stare !azoasa. Ener!ia de ionizare primara se refera la indepartarea electronului de pe nivelul ener!etic superior. Ener!ia de ionizare secundara se refera la indepartarea unui electron din catiionul rezultat in prima treapta de ionizare. Cele mai mici ener!ii de ionizare le au metalele alcaline iar cele mai mari corerspund !azelor rare. #cest fenomen este explicat prin faptul ca odata cu cresterea nr de lectroni de pe stratul xterior va creste corespunztor ener!ia necesara eliminarii unui electron.-a !azele rare enr!ia mare de ionizare este datorata di stabiitatii confi!uratiei exterioare. %e asemenea se poate constata ca in cadrul unei !rupe ener!ia de ionizare scade de sus in 5os deoarece cu cat eectronul este mai indepartat de nucleu cu atat forta cu care este atras de sarcina pozitiva a nucleului este mai mica. %lectronegativitatea. "ropietatea unui atom al unui element dintr-o combinatie c,imica de a atra!e electronii. Elementele a coror atomi atra! puternic electronii se numesc electrone!ative iar elementele a caror atomi au tendinta de a pierde electroni se numesc electropozitive. Se poate spune ca elementele electropozitive au caracter metalic in timp ce lelementele electrone!ative au caracter nemetalic. Iaria caracterului poate fi apreciata empiric pe baza intensitatii cu care se desfasoara unele reactii c,imice la care participa elementele respective. Legatura ionica. -teoria le! ionice a fost fundamentata de catre Aossel.Conform acestei teorii formarea combaniatiilor c,imice are loc ca urmare a atractiei electrostatice care se manifesta intre ionii incarcati cu sarcini electrice de semne contrare. Cele mai puternice interactiuni sunt cele dintre ionii invecinati.#ceste interactiuni electrostatice duc la formarea unor retele cristaline in care ionii ocupa nodurile retelei cristaline.-e! ionica nu este ri!ida ionii din reteaua cristalina pot oscila in 5urul nodurilor.4n starea topita le! ionice sunt distruse iar ionii se pot deplasa prin topitura aparent independent unii fata de altii. Combinatiile ionice se formeaza intre el cu caracter electropozitiv si cele cu caracter electrone!ativ. "t formarea unei combinatii ionice se formeaza intre el cu caracter electropozitiv si cele cu caracter electrone!ativ. "t formarea unei combinatii ionice este necesar ca diferenta de electrone!ativitate sa fie cel putin ( 7. Legatura covalenta a fost elaborata de catre -eJis in (=() si perfectionata de -an!Jues in (=(=. -a interactiunea dintre 2 atomi electrone!ativi confi!uratia electronica stabila de !az rar poate fi realizata prin punerea in comun a perec,ilor de electroni. #semenea le! covalenta se numesc le! nepolare.4n molecula de /F atomul de / este le!at printr-o covalenta de atomul de F.%atorita faptului ca at de F este mulat mai puternic spre atomul de F.4n acest fel atomul de / va dobandi o sarcina partial pozitiva iar at de F o sarcina partial ne!ativa.6 astfel de le! se numeste le! polara. 6 diferenta mare de electrone!ativitate exista si intre atomii de 6 si / care formeaza molecule de /26."erec,iile de electroni sunt atrase spre atomul de 6 care este mai electrone!ativ.#tomul de 6 se incarca partial ne!ativ iar at de / se incarca partial pozitiv.4n cazul moleculei de /26 polaritatea este datorata faptului ca cele 2 covalente nu sunt coliniare..n!,iul dintre covalente este de K(+$C. -e! covalenta poate lua nastere si daca perec,ea comuna de electroni provine de la acelasi atom. &ormulele chimice Combinatiile c,imice se rep cu a5utorul formulelor c,imice in care elementelele componente sunt redate prin simbolurile c,imice. Formule bruta empirica-indica natura elementelor componente si raportul dintre nr de atomi ai elementelor. Formula moleculara-indica natura elementelor componente dar si nr de atomi ai fiecarui elemenet care intra in compozitia subst respective.:ex' apa oxi!enata este formata din 6 si / intr-un raport de ('(; "t a indica modul in care sunt realizate le! c,imice se folosesc formulele de structura.:ex' pt apa oxi!enata formula de structura este /-6-6-/;

Legatura metalica 4n timp ce atomii liberi electronii sunt distribuiti intr-un nr limitat de straturi electronice substraturi si orbitali.4n cristalele metalice orbitalii straturilor exterioare se intrepatrund formand nivele ener!etice care cuprind intre!ul cristal.4n felul acesta electronii in aceste niveluri ener!etice nu mai apartin atomilor individuali.:ex'in cazul 0a in atomul in stare fundamentala distributia electronica este (s:la2;2s:la2;2p:la2;*s:la(;;.Structura cristalului de 0a este cubica centrata intern ceea ce insemna ca fiecare atom de 0a se invecineaza cu alti & atomi de 0a. %elocalizarea orbitalilor stratului exterior:orbitalii *s; are loc in directiile in care sunt situati atomii invecinati."rin urmare delocalizarea se va face pe 4 directii. 4ntr-un cristal constituit din n atomi de 0a orbitalii de pe ultimul strat electronic vor avea 4n orbitali moleculari extinsi asupra intre!ului cristal metalic alcatuind o banda ener!etica cu nivele apropiate. #ceasta banda ener!etica va fi constituita din 2n orbitali moleculari de antile!atura si 2n orbitali moleculari de le!atura. 4n stare fundamentala cei n electroni de pe ultimul strat vor ocupa n/2 orbitali de cea mai 5oasa ener!ie in timp ce ceilalti orbitali moleculari de le!atura sunt vacanti. 6rbiatlii meleculari de le!atura alcatuiesc banda de valenta in timp ce orbitalii moleculari de le!atura liberi alcatuiesc banda de conductie. Sub influenta unui camp electtric electronii pot trece de pe banda de conductie unde poseda o mobilitate foarte mare acesta este motivul pt care metalele sunt foarte buni conductori electrici si termici. Legatura de #. Comparand propietatile ,idrurilor elementelor invecinate in sist periodic cu 62 s-a constat ca apa care este ,idrura oxi!enului prezinta anomalii ale propietatilor fizice fata de ,idrura azotului ,idrura fosforului ,idrura sulfului si ,idrura clorului. Cea mai evidenta anomalie a propietatilor este data de punctul de topire. -a temperatura ambianta apa se !aseste in stare lic,ida in timp ce celelalte ,idruri sunt !aze. #ceste abateri ale propietatilor apei au dus la concluzia ca in apa lic,ida exista asociatii moleculare prin asa numitele le!aturi de ,idro!en. -e!aturi de ,idro!en au mai fost identificate si in /F si in alti compusi care contin !ruparile ,idroxil carboxil-C66/ sau !ruparea amino-0/2. 4n apa le!atura de ,idro!en se realizeaza ca urmare a interactiunilor dintre atomul de / cu o sarcina partiala pozitiva cu electronii neparticipanti ai atomului de oxi!en. Se formeaza asociatii moleculare care confera apei in stare solida o structura afanata. #cesta este motivul pt care !,eata are o densitate mai mica decat apa lic,ida. "rin topirea !,etii cea mai mare parte a le!aturilor de / sunt scindate structura afanata este distrusa iar densitatea creste. "ana la temp de 4 !rade densitatea apei creste a5un!and la o valoare maxima de (+++<!/m cub. "este 4 !rade densitatea apei incepa sa scada intrucat a!itatia termica mareste distanta dintre moleculele de /26. &ortele van der 'aals Ca si le!atura de / fortele Ean der Gaals se manifesta intre moleculele subst. ele se datoreaza atractiilor electrostatice dintre lectronii unei molecule si nucleele altor molecule care sunt partial ecranate de electronii proprii. Se manifesta doar in cazul in care moleculelel suntr suficient de apropiate ceea ce inseamna ca asemanea interactiuni sunt intalnite la subst in stare lic,ida sua solida. -a !aze interactiunile Ean der Gaals sunt intalnite in conditii de temp si presiune apropiate punctului de lic,ifiere. Exista trei tipuri de forte' interactiuni de dispersie de orientare de inductie. (nteractiunile de dispersie- se manifesta intre toate tipurile de molecule indiferent dc sunt polare sau nepolare. Sunt sin!urele interactiuni dintre moleculele nepolare. Ele se datoreaza miscarilor de vibratie ale nucleelor in interiorul norului electronic.aceasta deplasare a nucleelor conduce la formarea unui dipol. Cu cat masa moleculara a substantei este mai mare cu atat interactiunile de dispersie sunt mai puternice. #cesta este motivul pt care punctul de fierbere a unei substante sunt mai mari cu cat masa moleculara este mai mare. (nteractiunile de orientare-se manifesta doar intre moleculele polare. (nteractiunile de inductie-se manifesta intre moleculele polare si cele nepolare in care se realizeaza un dipol spontan. Legile ga"elor Starea !azoasa este una dintre starile de a!re!are ale substantelor in care particolele constituente atomi sau molecule se !asesc la distante mari unele fata de altele astfel incat interactiunile reciproce sa fie ne!li5abile. %in acest motiv starea !azoasa este mult mai putin densa decat starea solida sau lic,ida. #tomii sau moleculele !azului au o miscare continua cu viteze medii care depind de temperatura. 4n timpul deplasarii particolele !azului se ciocnesc modificandu-si directia si viteza. Ciocnirile sunt elastice=2 la aceeasi temperatura ener!ia cinetica totala a particolelor este constanta. Se poate spune ca temperatura este o masura a !radului de a!itatie a particolelor. 7iscarea de a!itatie a particolelor este cunoscuta sub numele de a!itatie termica. .n !az are tendinta de a ocupa tot spatiul pe care il are la dispozitie. "rin urmare !azele nu au nici volum nici forma proprie. 7oleculele sau atomii !azului se ciocnesc si de peretii vasului in care se !aseste !azul. 4n conditii obisnuite frecventa ciocnirilor este este mare=2 forta cu care particolele apasa peretele

vasului este constanta. #ceasta forta raportata la suprafata vasului in care se !aseste !azul poarta numele de presiune. @azele se numesc ideale sau perfecte daca particolele lor pot fi considerate punctiforme iar interactiunile dintre ele sunt nule. 4n aceste conditii le!ile care caracterizeaza starea !azoasa au forma cea mai simpla. %aca particolele constituente nu pot fi considerate punctiforme si intre ele se manifesta interactiuni !azele sunt reale. -a temperatura ridicata si presiune scazuta !azele se apropie de starea de !az ideal. Legea transformarilor i"oterme -a temperatura constanta volumul unui !az este invers proportional cu presiunea sa'pv=<. 3elatia care exprima le!ea transformarii izoterme poate fi scrisa sub forma pv=p(v(. %aca se reprezinta !rafic presiunea unui !az in functie de volum se obtine o familie de ,iperbole ec,ilatere. Fiecare curba fiind caracterizata de o anumita temperatura. Legea transformarilor i"obare -a presiune onstanta marirea temperaturii cu ( !rad duce la cresterea volumului de !az cu (/27* () din volumul pe care il ocupa la temperatura normala. -e!ea tranformarii izobare este excprimata de ecuatia' E=E+:(1alfa:t;; unde' E-volumul de !az la temperatura t E+-volumul de !az la + !rade alfa-coificentul de dilatare al !azelor la presiune constanta t-temperatura exprimata in !rade celsius. Iemperatura termodinamica este data de relatia' I=27* ()1t=I+1t. Iemperatura termodinamica este exprimata in !rade Aelvin. -e!ea transformarilor izobare poate fi scrisa si sub forma' E/I=E+/I+=<L. 3eprezentarea !rafica care exprima aceasta le!e este o dreapta care intersecteaza abscisa in punctul t=-27* care este cea mai mica temperatura care poate fi atinsa . Legea transformarilor i"ocore -a volum constant marirea temperaturii cu ( !rad duce la cresterea presiunii cu (/27* () din presiunea pe care o are !azul la + !rade celsius. p=p+:(1alfa:t;; unde p-presiunea !azului la temperatura t p+-presiunea !azului la temperatura normala alfa-coificentul de dilatare. -e!ea transformarilor izocore poate fi exprimata sub forma "/I="+/I+=<M. %cuatia generala de stare a ga"elor perfecte' Comportarea !azelor ideale este descrisa de ecuatia' "E/I="+CE+/I+ ? I+-temp ex in CC ? p+-pres normala ? E+-volumul !azului la temp si presiune normala.I " si E rep conditiile de stare in care se !aseste !azul. Ecuatia !enerala de stare a !azelor poate fi scrisa si sub forma "E=n3I ? n-nr de moli de !az ? 3-const universala a !azelor care are vol 3=& *(NCmol:la-(;C<:la-(; in condiitiile in care temp e exp in < iar pres in 0Cm:la-2;.%aca nr de moli de !az este ( ec !enerala de stare devine "E7=3I L E7-volumul molar in cond normale de temp si presiune E7=22 4(l/mol. )onstanta universala a ga"elor' 3="+E7/I+ . %cuatia lui *AL+ON: -se refera la amestecurile de !aze ideale. -pt un amestec de !aze ideale scuatia !en de stare este "E=:n(1n21...1n<;3I. Solutiile sunt amestecuri omo!ene formate din 2 sau mai multe componente.-a o solutie se distin!e solventul si solvatul :subst dizolvata;. Solutiile nu sunt limitate la o anumita stare de a!re!are a subst exista solutii lic,ide solide sau !azoase.Solutiile lic,ide pot fi' -!az dizolvat intr-un lic,id.:C62 dizolvat in /26;? -lic,id in lic,id' etanol diz in /2+ ? -solid in lic,id' sol de clorura de 0a. Solutii solide -exista f multe ex cel mai relevant ex e evidentiat de alia5ele metalelor dar in acesta cate! intra numai alia5ele omo!ene. Solutiile !azoase' -amestecuri de !aze :ex' aurul-un amestec de 0 62 C62 ar!on alte !aze.; Cel mai raspandit solvent e /26 in care se pot dizolva f multe substante solide lic,ide sau !azoase. #lti solventi utilizati in practica sunt' -2 alcoolul toluenul derivati clorurati -ionul e !reu solubil in /26 dar usor solubil in alcool -clorura de 0a e usor solubila in /26 dar insolubila in benzen. "rocesul de dizolvare este o consecinta a miscarii moleculare.4n momentul in care o substanta solida e introdusa in apa datorita miscarilor de oscilatie particulelor componete ale subst. precum si datorita interactiunilor cu moleculele solvent se produce un transfer al particulelor desprinse din faza solida si trecute in modul apos este mai mare cu atat procesul de dizolvare e mai intens.Subst solide fiind maruntite se dizolva mult mai rapid decat solidele deoarece in caul lor suprafata de contact intre solid si solvent este f mare.%e asemenea a5utarea solventului intensifica procesul de dizolvare deoarece se aduna continuu solvent proaspat pe suprafata solidului. %fectul termic la di"olvare: *iz subst e insotita fie de un efect termic de absorbtie de caldura si de de!a5are de caldura. %e ex la diz intr-un vol mare de apa a unui subst solide cum este azotatul de potasiu se produc 2 procese' un proces de desprindere a ionilor de A:1; si a ionilor azotat 06* din reteaua cristalina proces care necesita ener!ie din exterior.Celalalt proces de solvatare care decur!e din de!a5are de ener!ie.

Solvatarea este procesul de atasare a moleculelor de solvent de ioni dintr-o retea cristalina.4n cazul azotatului de < in care se consuma la desprinderea ionilor din reteaua cristalina este mai mare decat ener!ia eliberata in procesul de ,idratare a ionilor. #cesta este motivul pt care la dizolvarea azotatului de < solutia se raceste exista insa si subst la care dizolvarea este un proces exoterm. )oncentratia solutiilor=raportul care exista intre solvent si sol. )oncentratia procentuala de masa=masa de subst exprimata in A! dizolvata in (++! solutie C >=md/msC(++O>P ?md-masa de solvat ?ms-masa de sol. )oncentratia procentuala de volum' rep vol de subst diz in m:la*; care se !aseste in (++m:la*; sol' e> :vol;=Ed/EsC(++O>P ?Ed-vol de sol dizolvata ?Es-vol de solutie. #ceasta exprimare a concentratiei solutiilor se foloseste mai rar? este intalnita in cazul lic,idelor in alt lic,id Concentratia solutiilor alcoolice se exprima prin aceasta modalitate. @radele de alcool repprezinta concentratia procentuala de volum )oncentratia molara=nr de moli de substanta dizolvata intr-un l de solutie. C7=md/7dCEs Omol:la-(;P ?mdex in ! 7d-masa molec a subst diz ?Es-vol de sol exprimata in l. &ractia molara: Consideram o solutie constituita din m#:moli de component #; si m8:moli de comp 8;.Fractia molara a lui # va fi B#=n#/n#1n8 iar cea a lui 8.B8=n8/n#1n8.Suma fractiilor molare ale tuturor componentelor dintr-o sol este (. +itrul,mod de exp a conc care se foloseste in special in c,imia analitica el exprima cant de subst dizolvata exp in !rame care se !aseste intr-un l de solutie. Solutia care la o anumita temp contine proportia max de subst dizolvata se numeste sol saturata.%e ex la temp de 2+CC o sul care contine *$ &! clorura de 0a la (++! /26 este in ec,ilibru cu clorura de 0a solida ceea ce inseamna ca *$ &!0aCl este cantitatea max de sare care se poate dizolva in (++! /26.Concentratia subst dintr=o sol saturata poarta numele de solubilitate sau !rad de solubilitate si se exprima in !r de subst dizolvata in (++! /26 solubilitatea depinde de natura subst se considera solubile subst care la 2+CC au solubilitate peste (! de subst la (++! solvent.-subst care au solubilitate sub aceasta limita se numeste !reu solubile -ex de subst !reu solubila in apa' 0aCl A06* #!06* 0a6/. -solubilitatea subst depinde de temp? -la unele subst cum este clorura de 0a solubil se modifica putin la cresterea temp? -dupa cum se poate obs din dia!rama pt ma5oritatea subst solubile creste la cresterea temp.? -exista si subst la care aolubilitatea scade la marirea temp? -si solubilitatea subst lic,ide in apa creste in !eneral la marirea temp. -a !aze insa in !en scade la marirea temp. -a !azele slab solubile este influentata si de presiune. Cu cat presiunea !azelor deasupra sol este mai mare cu atat si solubilitatea este mai mare. Presiunea de vapori a solutiilor Irecerea unei substante din stare lic,ida in stare !azoasa are loc si o temperatura mai mica decat punctul de fierbere. -a suprafata de separare dintre faza lic,ida si !azoaza rezultanta fortelor intermoleculare care se manifesta intre particolele componente ala lic,idului este orientata inspre masa lic,idului. 4n acest fel moleculele lic,idului sunt impiedicate sa treeca in faza !azoasa. %aca ener!ia moleculei este foarte mare aceasta scapa de sub influenta moleculelor incon5uratoare si trece in faza !azoasa. #cest proces este reversibil si la interfata se stabileste un ec,ilibru la atin!erea caruia fluxul de molecule care trece din lic,id in aer este e!al cu fluxul de molecule care trec din !azos in lic,id. "resiunea exercitata de moleculele substantelor in faza de vapori este denumita presiune de vapori. %aca se a5un!e la ec,ilibru aceasta presiune este presiunea de saturatie. "resiunea de vapori a unei substante lic,ide creste la marirea temperaturii. Iemperatura la care presiunea de vapori aunui lic,id devine e!ala cu presiunea atmosferica reprezinta temeratura sau punctul de fierbere. -a aceasta temperatura trecerea in faza !azoasa are loc in toata masa lic,idului.%aca o substanta nevolatila este dizolvata intr-un solvent presiunea de vapori a solutiei este mai mica decat presiunea de vapori a solventului pur la aceeasi temperatura. Consideram o solutie constituita din n( moli de substanta dizolvata si n2 moli de solvent. Scaderea relativa a presiunii de vapori este data de raportul "+-"/"6 unde' p+-presiunea de vapori a solventului pur p-presiunea de vapori deasupra solutiei. Legea lui Raoult arata ca scaderea relativa apresiunii de vapori in cazul unei solutii diluate este e!ala cu fractia molara a substantei dizolvate in solutie'p+-p/p+=n(/n(1n2. 0otand cu x( fractia molara a substantei si cu x2 fractia molara a solventului relatia de mai sus se poate scrie sub forma'(-p/p+=x(. Iinand cont de faptul ca pt un amestec binar x(1x2=( =2p=x2p+ adica presiunea de vapori a unui solvent dintr-o solutie este direct proportionala cu fractia sa molara. Solutile care respecta le!ea lui 3aul se numesc solutii ideale. Solutiile

diluate se apropie de starea de solutie ideala. 4n cazul in care o substanta !azoasa este dizolvata intr-un solvent lic,id moleculele !aului sunt uniform dispersate in masa solventului. Ele pot a5un!e la interfata dintre lic,id si !az iar daca ener!ia lor cinetica este mare trec in faza !azoasa. Si in acest caz se stabileste la interfata un nec,ilibru dinamic care corespunde unei anumite concentratii a !azului in solutie. Eariatia solubilitatii unui !az in raport cu presiunea !azului de deasupra lic,idului este data deJ le!ea lui /enrH' fractia molara a unui !az dizolvat intr-un solvent este prportionala cu presiunea !azului in ec,ilibru cu solutia' x=<p. unde' x-fractia molara a !azului dizolvat in solutie p-presiunea !azului deasupra solutiei <-constanta de proportionalitate. Marirea punctelor de fierbere a solutiilor Comform le!ii lui 3aul la dizolvarea unei substante nevolatile intr-un solvent presiunea de vapori a solventului deasupra solutiei este mai mica decat presiunea de vapori a solventului pur. Iemperatura de fierbere a solutiei va fi mai dacat temperatura de fierbere a solventului. 7arirea punctu?ui de fierbere a solutiei fata de temperatura de fierbere a solventului este proportionala cu micsorarea presiunii de vapori a solutiei fata de cea a solventului'QI=<CQp in marirea temperaturii de fierbere este data de 'QI=If-IfL unde If-temperatura de fierbere a solutiei IfL-temperatura de fierbere a solventului. 7icsorarea presiunii de vapori este data de'Qp=pL-p unde pL-presiunea de vapori deasupra solventului ppresiunea de vapori deasupra solutiei.Eariatia punctelor de fierbere a solutiei depinde de concentratie substantelor dizolvate si este exprimata de relatia' QI=Aeb-Cm unde' Aeb-constanta ebulioscopica Cmconcentratia molala a substantei dizolvate. 4nlocuind in relatia de mai sus Cm cu expresia sa de definitie se obtine'QI=AebCmd/m:indice solE;C7. Scaderea punctului de solidificare al solutiilor. %izolvarea unei substante nevolatile intr-un solvent duce la scaderea punctului de solidificare al solutiei fata de punctual de solidificare al solventului. QI=Is IsR=AcrCCm Is tepm de solidificare? IsR temp de solidificare al solventului? Cm concentratia molara? Acr constanta crioscopica. Osmo"a si presiunea osmotica. %aca peste o solutie de CuS64 concentrat se adau!a apa la inceput intre cele doua faze se poate observa o suprafata de separare neta. %atorita a!itatie termice ionii de Cu2 si ionii de sulfat S64 din solutia concentrata difuzeaza in stratul de apa astfel incat dupa un anumit timp concentratia se uniformizeaza rezultand o solutie diluata de sulfat de cupru. #cest fenomen de deplasasare a particolelor unei substante sub influenta a!itatiei termice se numeste difuziune si se produce atata timp cat exista !radienti de concentratie. %ifuziunea inceteaza in momentul in care se obtine o solutie omo!ena. %ifuzia unor specii c,imice poate fi impiedicata prin utilizarea unor membrane. Exista membrane selective care permit trecerea unor specii c,imice care impiedica trecerea unor alte specii c,imice. #semenea membrane sunt cunoscute sub numele de membrane semipermeabile. Fenomenul de trecere a solventului printr-o membrana semipermeabila din solutia diluata in solutia concentrata se numeste osmoza. Cresterea nivelului se preste atunci cand presiunea ,idrostatica , este suficient de mare pt a impiedica trecerea in continuare a apei in solutia de za,ar. "resiunea necesara pt a oprii difuziunea solventului se numeste presiune osmotica. Ecuatia !enerala a presiunii osmotice este' S=c3I unde'S-presiunea osmotic c-concentratia 3-constanta universala a !azelor I-temperatura in Aelvin. "resiunea osmotica a unei solutii este e!ala cu presiunea pe care ar exercita-o substanta dizolvata daca ar fi in stare !azoasa si ar ocupa un volum e!al cu cel al solutiei. Reactii chimice "rintr-o reactie c,imica se intele!e fenomenul prin care una sau mai multe subs se transf in alte subs fara a afecta natura atomilor constituenti ai subs care se transforma. 3eactii cu desfasurare lenta T fermentatia ru!inirea fierului. 3eactii cu desf rapida T arderea lemnului 7anifestari' - formarea bulelor de !az'reactia 9n cu o sol de /Cl=daca se introduce o bucata de 9n in sol de /Cl pe suprafata se formeaza bule de !az care se de!a5a 9n trece in solutie sub forma de ioni. .n exemplu asemanator este dat de reactia 0a cu /26. 4n acest caz reactia este mult mai violenta. 4n apele reactiei !azul care se de!a5a este /. . formarea precipitatelor' daca intr-o solutie incolora de azotat de plumb se toarna o sol de dicromat de 0a se va constata formarea unui precipitat !alben constituit din dicromat de "b !reu solubil. / modificarea culorii'substantele absorb lumina de anumite lun!imi de unda astfel incat ele apar colorate diferit.7odificarea naturii substantelor duce la modificare culorii. %e exemplu daca intr-o solutie de tiocianat de amoniu se toarna o solutie de alaun feriamoniacal se constata colorarea solutiei in rosu intens datorita formarii tiocianatului de Fe. 0 efecte termice' reactiile c,imice au loc prin ruperea unor le! c,imice si formarea unora noi ele sunt insotite de efecte termice. 3eactiile sunt exoterme :cu de!a5are de ener!ie; si intoderme :cu absorbtie de ener!ie;. 1 aparitia flacarii' metanul arde la un bec 8unsen cu o flacara de culoare albastra.

Repre"entarea reactiilor se face cu a5utorul ecuatiilor c,imice. 3eactanti=subs care sufera transformari in reactie. "rodusi de reactie=subs care se formeaza intr-o reactie. 4n termenul stan! se trec reactantii si in drept produsii de reactie. 4ntr-o reactie c,imica substantele se simbolizeaza cu a5utorul formulelor c,imice. Sa consideram reactia dintre C- si /. Cl si / sunt reactantii iar /Cl produsul de reactie /21 Cl2=2/Cl. "t ca nr atomic de / si de Cl din membrul drept sa fie e!al cu nr atomilor de / si Cl din membrul stan! este necesar ca pt /Cl sa se puna coeficientul 2. Stabilirea coeficientilor pt reactii mai complicate se poate face si al!ebric. Ecuatiile c,imice au prop !enerale a unei ecuatii matematice. )lasificarea reactiilor. Reactia de combinare=interactioneaza 2 subs pt a forma un sin!ur compus. Fe1S=FeS Reactia de descompunere=dintr-o substanta se formaza alte 2 sau mai multe substante CaC6*=Ca61C62 Reactia de substitutie simpla=un element sau !rup de elemente este inlocuit cu un alt element sau !rup Fe1CuSo4=Cu1FeS64 Reactia de substitutie dubla=se sc,imba elemente sau !rupuri de elemente intre 2 substante #!06*1ACl=#!Cl1A06* Reactia de neutrali"are=reactia dintre un acid si o baza si rezulta o sare si apa /2S64120a6/=0a2S6412/26 Reactiile de combustie=reactii ale 6 cu combinatiile C care contin in !eneral / dar si alte elemente precum 6 S 0a. Reactia de ardere a toluenului' C)/$-C,*1=62=7C6214/26 Reactia de ardere a metanului' C,41262=Co212/26 Arderea acetilenei 2C2/21$62=4C6212/26 Arderea metanolului 2C/*6/1*62=2C6212/2o6 Arderea carbonului C162=C62 Reactiile de hidroli"a. /idroliza suflatului de #l' #l2:S64;*1)/26=2#l:6/;*1*/2S64 Reactiile cu precipitare' "b:06*;2 1 A2S64= "bS6412A06* Reactiile de comple!are: C6Cl*1)0/*=OC6:0/*;)PCl* Mecanism de reactie=secventa etapelor care intervin in cursul unor reactii c,imice.Ele pot fi successive sau se pot desfasura simultan. Reactiile de o!ido2reducere sunt reactii de transformare de electoroni 2A7n641&/2S641(+FeS64=27nS641$Fe2:S64;*1A2S641&/26 Reactiile de neutrali"are sunt reactii de transformare de protoni. Este reactia dintre un acid si o baza si rezulta sare si apa /06*1A6/=A06*1/26 Exista * tipuri fundamentale de reactii c,imice' reactia de subst de aditie si de eliminare. 7olecula subs or!anice care sufera transformari e numita substrat iar reactantul cu a5utorul caruia se produc aceste transformari e numit reactiv. Reactia de substanta e reactia in care un atom sau un !rup de atomi sunt inlocuiti de un alt atom sau !rup. Reactia de aditie e reactia care conduce la marirea nr de atomi sau !rupari de atomi atasate la atomul de C ai substratului. #ditia se face la moleculele care contin le! covalente duble sau triple. Reactia de aditie a acidului cean,idric la acetilena' /C=C/1/C0=2/2C=C/-C0 Reactia de eliminare e inversa aditiei si conduce la micsorarea nr de atomi sau !rup de atomi care sunt le!ati la un atom de C.Ele conduc la formarea unor le! covalente duble sau triple in molecula substratului. %es,idratarea alcoolului etilic' C/*-C/2-6/=2/2C=C/21/26 3eactiile de scindare a le! C-C pot fi de asemenea considerate reactii de eliminare. Reactiile de transpo"itie sunt transformari ale structurii moleculare a reactantului.de exemplu transpozitia n metilaninei la 2 metilanilina si 4 metilanilina. Stoechimia este partea c,imiei care are ca obiect stabilirea relatiilor cantitative intre reactanti si produsii de reactie.0umele deriva de la cuv !r stoic,eon=element si mestron=masura. 4ntrucat masele particulelor elementare ale emem si ale moleculelor sunt extreme de mici e dificila operarea cu asemenea valori. Experimental s-a stabilit ca ( uam=( ))+$C(+ la minus 27 <!. "e baza unitatii atomice de masa au fost determinate masele relative ale tuturor elementelor..7asele atomice sunt numere fractionare intrucat elem sunt constituite din mai multi izotopi. Cunoscand masele atomice se pot calcula masele moleculare relative prin insumarea maselor relative ale atomului din molecula. 7asa moleculara a apei /26=2C(1()=(& 4n ecuatiile c,imice cu a5utorul indicilor e indicat raportul intre nr de molecule ale reactantului si produsilor de reactie. 7olul e definit prin masa de substanta exprimata in !rame numeric e!ala cu masa moleculara a substantei respective. ( mol /2S64 e cantitatea de substanta care contine =&! /2S64. 7olul e cantitatea de substanta care contine atatea unitati elem cati atomi exista in +.+(2 <! C.#cest numar de unitati elementare e=).+22C(+ la 2* si se numeste nr lui #vo!adro.

*eterminarea formulei brute a substantelor care indica natura at constit si rap dintre nr acestora poate fi determinate pe baza compozitiei procentuale care rezulta din analiza c,imica 0a=4* 4>? C=(( *>? 6=4$ *>. 7asele atomice ale elementelor care intra in constitutia substantelor sunt 0a=2* C=(2 6=(). Formula bruta asubstantei poate fi scrisa 0axCH6z in care x H z se pot calcula astfel' x=4* 4/2*=( &&? H=(( */(2=+ =4? z=4$ */()=2 &*. "t a obtine valori intre!i rezultatele obtinute se impart la + =4 si se obtine x=2? H=(? z=*. %eci formula bruta a substantei este 0a2C6*. )alculele stoechiometrice se bazeaza pe le!ea conservarii masei intr-o reactie c,imica masa reactantilor e e!ala cu masa produsilor de reactie. Se spune ca in cursul unei reactii c,imice masa se conserva. 3andamentul de substanta=raportul dintre masa de substanta practic obtinuta si masa de substanta calculata pe baza stoec,iometriei reactiei =mp/mt randamentul de substanta care e un parametru adiminsional? mp masa practice obtinuta? mt masa teoretica calculate stoec,iometric. Eal maxima a randamentului este (. %aca el se exprima in procente relatia de calcul e =mp/mt C (++. %chilibrul chimic. Reactii reversibile. 3eactia dintre 0a si ,26 se desfasoara pana cand intrea!a cantitate de 0a existenta in process este transformata %e asemenea exista numeroase reactii c,imice care se pot desfasura in ambele sensuri. 4n anumite conditii reactantii se transforma in produsi de reactie iar in alte conditii produsii de reactie conduc la re!enerarea reactantilor. #stfel de reactii poarta numele de reactii reversibile. Consideram la exemplu reactia dintre / si 4 /2 1 42 -2 2/4. %aca se incalzeste un amestec consituit dintr-un mol de / si un mol de 4 la aceeasi temperature de 44$RC se obtine un amestec care contine + 22 mol /2? + 22 mol 42? ( $) mol /4. 4ncalzind la aceeasi temperature un mol de /4 acesta disociaza in cele 2 componente 2/4 -2 /2 1 42. #mestecul de reactie astfel obtinut contine + (( mol /2? + (( mol 42? + 7& mol /4. Comparand compozitia celor 2 amestecuri constatam ca se pastreaza aceleasi proportii intre cantitatile de /2 42 si /4. %eci putem spune ca intre cele * substante se stabileste un ec,ilibru c,imic. 3eactia reversibila se reprezinta utilizand sa!eti in locul semnului de =. C,iar si unele reactii apparent ireversibile sunt in realitate reversibile. #stfel la temperature ambianta reactia dintre / si 6 decur!e complet. -a temperature de peste (2++RC reactia se poate desfasura si in sens invers deoarece in aceste conditii /26 incepe sa se descompuna. -a temperature mai mari de 4+++RC ec,ilibrul procesului reactiei c,imice este complet deplasat inspre formarea / si 6. Compozitia amestecului de ec,ilibru este dependenta de concentratia initiala a reactantilor de temperature si de presiune. "resiunea influentiaza ec,ilibrele c,imice in cazul in care volumul reactantilor difera de volumul produsilor de reactie. Legea actiunii maselor. Consideram reactia reversibila C/* T C66/ 1 C2/$ T 6/ U C/*C66C2/$ 1 /26. %aca se porneste de la un mol de C/* T C66/ si un mol de C2/$ T 6/ la atin!erea ec,ilibrului la temperatura de (++RC amestecul va contine' (/* C/* T C66/? (/* C2/$ T 6/? 2/* C/*C66C2/$? 2/* /26. 4n cazul in care pornim de la un mol de C/*C66C2/$ si un mol de /26 la atin!erea ec,ilibrului se a5un!e exact la aceeasi compozitie. "e baza acestor rezultate experimentale a fost formulate le!ea actiunii masei' raportul dintre produsul concentratiilor produsilor de reactiesi produsul concentratiilot reactantilor este constant. "t reactia reversibila !enerala le!ea poate fi scrisa Ac=: Cm:exponent 7; & Cn:exponent 0;. Principiul lui Le )hatelier. %aca asupra unui sHstem se exercita o constran!ere se va deplasa in sensul diminuarii constran!erii. Consecinte' a;marirea concentratiei uneia dintre component deplaseaza ec,ilibrul in sensul consumarii acestui component? b; cresterea temperaturii sistemului deplaseaza ec,ilimbrul in sensul maririi concetratiei substantelor pt a caror formare consuma ener!ie? c; marirea presiunii deplaseaza ec,ilibrul in sensul in care se formeaza substante cu volum mai mic. %chilibrul in solutii de electroliti. %lectrolitii,substante care in stare topita sau in solutii sunt conductori electrici. 7asuratorile de conductivitate electrica ale diferitelor solutii de electrolit au demonstrate ca la unii dintre electroliti conductivitatea in solutii apoase este mult mai mare decat la altii. #stfel electrolitii se clasifica in'a; electroliti tari : saruri ,idroxizi solubili acizi minerali; si slabi : acizi or!anici anor!anici baze;. Irebuie remarcat faptul ca in cate!oria electrolitilor intra atat substante ionice cat si combinatii covalente. Formarea purtatorilor de sarcina in cazul combinatiilor covalente se produce prin scindarea ,eterolitica a unor le!aturi covalente' C/*C6-6/1/26=C/*C661/*61 0/*V/-6-/=0/411/6 *isociatia electrolitica=procesul de scindare a moleculelor covalente in urma caruia se formeaza ioni. @radul de disociere =raport dintre nr de molecule dissociate si nr total de molecule dizolvate. 4n cazul electrolitilor

tari !radul de disociere este ( ei fiind complet ionizati. -a concentratii ridicate !radul de disociere re!reseaza si in solutie vom !asi molecule neionizate alaturi de ioni. 4n solutiile concentrate ale electrolitilor tari distantele dintre ioni sunt reduse motiv pt care nu pot fi evitate interactiunile inter-ionice. %atorita acestor interactiuni electrolitii se comporta ca si cum concentratia lor ar fi mai mica decat concentratia efectiva. %e aceea a fost introdusa notiunea de activitate= concentratie corectata astfel incat aceasta sa poata fi utilizata in relatiile termodinamice a=fCc a-activitate? f-coeficient de activitate? c-concentratie molara *isocierea electrolitica a apei. 7oleculele de apa ionizeaza conform relatiei' /261/26=/*61 1/6 Ec,ilibrul acestei reactii este mult deplasat spre stan!a. Experimental s-a stabilitH ca dor o molecula din $$) mil molecule este disociata deci =(&C(+. Constanta de ec,ilibru <=: C/*61 C C/6 ; / C/26 . %aca este foarte mic atunci < este constanta si rezulta ca produsul concentratiilor ionilor este constant :<J;. -a temperature de 2$C <J este (+ la -(4 mol/P#2ul a fost introdus de catre Sorensen pt a putea exprima concentratia ionilor de / in solutiile apoase p/= -l! c/*6. Similar cu notiunea de p/ a fost introdus p6/ care este o masura a concetratiilor ionilor 6/ p6/= - l! c/6. -a temperatura de 2$C p/1p6/= - l! <J=(4 %chilibre acido2ba"ice. Conform teoriei disociatiei electrolitice a lui #rr,enius acizii sunt substante care in solutie apoasa pun in libertate ioni de /. #stfel /Cl disociaza conform reactiei' /Cl=/1 1Cl. 8azele in solutii apoase pun in libertate ioni de /6. #ceasta teorie considera ca ec,ilibrele acido-bazice se stabilesc doar in solutii apoase si limiteaza speciile c,imice de acid si baza doar la compusii care pun in libertate /1 si /6 +eoria protolitica a aci"ilor si ba"elor. Conform acestei teorii reactiile acido-bazice sunt procese care decur! cu transfer de protoni. #cizii sunt substante care cedeaza protoni iar bazele accepta protoni.4onizarea /Cl are loc ca urmare a interactiunii cu apa cand se produce transferal protonului de la molecula de /Cl la molecula de /26. /Cl:acid;1/26:baza;=ClW:baza con5u!ate a acidului; 1 /*61:acidul con5u!at al bazei;. -a ionizarea 0/* transferal protonului se realizeaza de la molecula /26 la molecula 0/*. %eci putem spune ca /26 indeplineste atat rol de acid cat si de baza. #cizii tari si bazele tari sunt acizii si bazele care in solutie apoasa sunt complet disociati. #cidul acetic acidul cian,idric si acidul sulf,idric sunt partiali ionizati in solutii apoase si se numesc acizi slabi. #moniacul si aminele sunt baze slabe.#cizi poliprotici=acizii care in cursul reactiilor c,imice cedeaza mai multi protoni. Ei disociaza in mai multe trepte fiecare fiind caracterizata de o anumita constanta de aciditate. #cizii foarte slabi sunt acidul ,ipocloros acidul ,ipobromos acidul ,ipoiodos acidul boric. #cizi slabi' acidul cloros sulfuros fosforic azotos acetic carbonic. #cizi tari' acidul clor,idric azotic sulfuric. )onstanta de ba"icitate. Ab=O81PCO/6WP / O86/P 8aze slabe' ammoniac. 8aze tari' ,idroxid de calciu ,idroxid de potasiu )alcularea ph2ului solutiilor aci"ilor si ba"elor slabe. Constanta de aciditate a unui acid slab <a=O/*6]*[A] / [HA] = [H3O+] / c [H3O+] Concentratia ionilor de /6 intr-o baza slaba se calculeaza O/6P = - <b 1 : <b 1 4<bCc; / 2 Reactii redo!,transfer de lecetroni intre particulele reactante. 3eactia dintre 0a metalic si Cl !azos este20a:s; 1Cl2:!;=20aCl:s;. 4n cursul desfasurarii reactiei atomul de 0a cedeaza un electron transformandu-se in ion de sodiu 0a=0a1 1 e. 4n acelasi tp electronii cedati de atomii de 0a sunt acceptati de moleculele de Cl care se transforma in ioni de clorura. O!idare=transformarea in care o specie c,imica cedeaza electroni. Reducere=transformarea in care o specie c,imica accepta electroni. Reducator=specia c,imica care cedeaza electroni. O!idant=specia c,imica care accepta electroni. Nr de o!idare=sarcina electrica formal ape care ar aveao atomul respective daca electronii ar fi atribuiti atomilor in mod conventional.3e!ulile atribuirii de electroni sunt' (.nr de oxidare al unui atom dintr-o substanta elementara este +?2.nr de oxidare al unui element dintr-un ion simplu este e!al cu sarcina electrica al acestuia?*.0r de oxidare al unui atom dintr-un compus covalent este e!al cu sarcina care ramane atat atunci cand fiecare perec,e de electroni ne!ative de le! este atribuita elem mai electrone!ative. 4n combinatie cu metalele / are starea de oxidare -(. 62 in combinatiile sare are starea -2. "rocesul de oxidare nu poate avea loc independent de un proces de reducere.4ntotdeauna electronii cedati intr-un proces de oxidare sunt implicate intr-un proces de reducere. Cu6:12;1/2=Cu1/2o:1(; O-2e oxidareP

-a desfasurarea reactiei molecula de / este oxidata prin cedarea a 2 e /trecand de la starea de oxidare + la 1( din mol de apa rezultata in urma reactiei. E- cedati in procesul de oxidare reduce Cu de la starea 12 la +. Stabilirea coef unei reactii redo! A7n64:17;1FeS64:12;1/2so4=mnso4:12;1<2so41fe2:so4;*:1*;1/26 0r de oxidare se trec pe elem care isi modifica starea de oxidare. 7n trece de la 17 la 12 in 7nSo4 el sufera un process de reducere. Fe se oxideaza de la 12 la 1*. 2A7n641(+FeS641/2so4=2mnso41<2so41$fe2:so4;*1&/26 )onductori electrici. 4n functie de rezistenta pe care o opun curentului electric subs se clasifica in conductori si izolatori. %pdv al resist electrice ma5 subs se incadreaza intre #! care e cel mai bun conductor electric si parafina care e de (+ la 2* ori mai putin conductoare. Conductori de !radul ( sau electronici-purtatorii de sarcina electrica sunt e-. aici intra metalele alia5ele !rafitul. Conductori de !radul 2-purtatorii sunt ionii. 4ntra sol unor subs dar si cmb ionice in stare topita. Subst care in topitura sau solutii permit trecerea sarcinii electrice poarta numele de eletrolizi. %lectroli"i si celule electrochimice. "rin punerea in contact al unui conductor de !r ( cu 2 rezulta un electrod. Caract principala este faptul ca interfata dintre mediile aflate in contact permite trecerea unor sarcini electrice..n exemplu de electrod se realizeaza la introducerea cuprului metallic intr/o solutie apoasa de cuso4. 4nterfata dintre metal si solutia de electrolit poate fi traversata intr-un sens sau altul de catre ionii de cu21. -a atin!erea starii de ec,ilibru in unitatea de timp nr de ioni de cu21 care trec din metal in solutia de electrolit devine e!al cu nr de ioni de Cu care traverseaza interfata in sens invers. %iferenta potentialelor electrice ale fazelor aflate in contact=potential absolute de e-. )elula electrochimica=ascocierea a 2 electrozi la care contactul se realizeaza prin intermediul conductorilor de ordin 2. )elule de electroli"a=sist electroc,imic format prin asocierea a 2 electrozi care trans ener! electrica in ener! c,imica.Cauza care det curentul electric prin celula este tensiunea electrica continua aplicata din exterior la electrozi Ex' o celula de electrolizi se obtine prin introd a 2 placute de "t intr-o solutie apoasa de CuCl2. cu 2 electrozi se aplica o tensiune continua de la sursa S. %aca tensiunea aplicata la cei 2 electrozi este suficient de mare sensul curentului electric este de la borna 1 la borna T a sursei. E- se vor deplasa in sens contrar curentului iar in sol de electrolit ionii de cl- se deplaseaza spre "t conectat la polul 1 cei de cu21 la "t de la polul -. Cu2112e-2Cu )atod=electrodul la nivelul caruia au loc reactii de reducere. 4n acelasi timp ionii de Cl- care a5un! pe "t connect la polul 1 sursei S cedeaza e- oxidandu/se la at de Cl. Anod=electrodul la nivelul caruia se desf reactii de oxidare. Cele 2 reactii=reactii primare de e- iar speciile electroc,imice rezultate=produsi primar ai reactiilor de eletrolizi. "rodusii primar pot suferi transf=reactii secundare de e-. Legile electroli"ei3&arada45. Exprima dependenta dintre cant de subs formata sau transf la electrozi si cant de electricitate trecuta prin celula de electroliza. Cant de subs formata sau transf la electrolizi este direct proportionala cu cantitatea de electriciate care traverseaza celula de electroliza 7=<CD m-masa de subs <-ec,ivalent electroc,imicO!/cP X-cant de electricitateOcP %aca electroliza ne conduce la curent constant m=<CiCt i-curentul t-tip de electrilizaOsP Relatia u"uala pt leg elect este m=O7/9FP CD 7-masa molec z-nr de e- F-nr lu faradaH care este dat de produsul dintre sarcina elem a e- si nr lui #vo!adro =2 F==)$++ c/mol Randamentul de current=rap dintre cant de electricitate t,eoretic necesara Di si cant de electriciate practice fol Dp pt a obtine sau a transform ape electrod aceasi cant de subs. 0=Xi/Xp 3and de current poate fi expr si ca n=@p/!i !p-masa de subs practica !i/masa de subs teoretica. Eal maxima a randamentului de current este (. %lem galvanic= sistemul electroc,imic format prin asocierea a 2 electrozi care la scurt circuitare printr/o rezistenta electrica exterioara permit trecerea unui current electric datorita desf spontane a reactiilor la cei 2 electrozi. Elem !alvanic transf ener!ia c,imica in ener!ie F. ex elem daniell care este constit dintr/o bara de Cu diversata intr/o sol de CuS64 care prin intermediul unei diafra!me este in contact cu o sol de 9nS64 in care se insereaza o bara de 9n. %aca electrozii astfel realizati se

scurtcircuiteaza printro rezistenta exterioara la ampermetrul # se va constata trecerea unui curent a carui sens este de la electrodul de Cu prin resistor la electrodul de 9n. Electrodul de Cu va fi la polul pozitiv a elem !alvanic iar de 9n la polul ne!ative. -a !enerarea ener!iei electrice in circuitul exterior pe electrodul de Cu se produce reducerea ionilor de Cu la at de Cu' Cu21 1 2e-=Cu "e electrodul de 9n are loc ionizarea metalica conform reactiei 9n-29n21 1 2e4n elem %aniell electrodul de Cu este catod iar cel de 9n este anod. 3eactia !lobala de celula Cu21 1 9n-2Cu 1 9n21 3eprezentarea electrozilor si a elem !alvanice este facuta prin intermediul lanturilor electroc,imice care redau fazele in contact. &orta electromotoare a unui elem !alvanic=dif potentialelor electrice ale fazelor terminale la curent nul.poate fi det experm prin met compensatiei sau cu a5 voltmetrelor. Potential de electrod relative. "otentialul absolut al unui electrod nu poate fi det experimental insa este posibila manevrarea pot unui electrod fata de un alt electrod electrod de referinta cu care se form un elem !alvanic. Ca electrod de referinta a fost ales electrodul normal de / obt dintr-o placuta de platina introdusa intr-o solutie de /S in care actiunea ionilor de ,idroniul este ( iar pe suprafata placutei este introdus / pur la presiunea de ( atm. -antul eletroc,imic al electrodului normal de / este "t:/2;// /1 "otentialul relativ se noteaza cu E. Ele sunt numite potentiale de electrod rar se intele!e faptul ca acestea au valoare relativa. Contactul electric intr-o solutie de electrolizi se realizeaza cu a5utorul unei punti de sare alcatuita dintr-o solutie saturate de AC-. Semnul potentialului de electrod este dat de semnul care rezulta la instrumentul de masura in conditiile in care electrodul de lucru este conectat la borna pozitiva iar electrodul de referinta este conectat la masa. El nu depinde de de sensul reactiei de electrod. "otentialul este dependent de natura fazelor care se !asesc in contact precum si de actiunea sau presiunea partiala a compusului. %ependenta de acesti factori este descrisa de relatia lui 0ernst care se scrie pe baza reactiei reversibile de la interface meta-solutii de electrolit. )ategorii de electroli"i: -.electrozi de ordin ( 7/7z1:aX; reactia de electrod este 7z1 1 ze-2 7 potentilul' E=E zero sus 1 :3I/9F;C lna indice 7z1? 2 electrozi de ordin 2 T prin el un metal este sensibil la anioni de Cl #!/#!Cl:s; Cl- #!1Cl- -2 #!Cl1e- E=e cu zero T 3I/F C lna cl*. electrod de ordin * lantul'9n/9nC264:s; CaC2o4:s; Ca21:aX; potential'E=e13I/2F C lna ca21 4. electrodul de amal!am 7:/!;/7 z1 potential'E=e 1 3t/9f C ln a indice mz1/a indice 7 $.electrodul de !az "t:Cl2;/Cl:!; Cl T :aX; potential'E=e-3I/F C ln aCl-/ " sus Y 5os Cl2 ) electrodul redox "t/Cr2672- Cr*1 /1:aX; potential'E=e13I/)F ln :a indice Cr2o7 2- C a sus (4 5os ,1 / a sus 2 5os Cr *1; 4n expresiile potentialului intervine rapor 3I/F unde 3= constanta universala a !azelor &.*(4 5/mol< I=temp termodinamica F=nr lu faradaH =)4&4 C/mol -a 2$ !rade Celsius raportul are val +.+2$)& E. %aca ln se transf in l! at apare rap 2.*+*3I/F la 2$ de !rade are val +.+$= E. 4nsirarea in ordine crescatoare a electrozilor formeaza seria potentialelor normale. Cu a5utorul potentialelor standard de elctrozi pot fi calculate valorile potentialelor de electrod in alte conditii de temp presiune si concentratie. Cunoasterea lor poate servi la aprecierea posibila de desfasurare a reactiilor redox. Cuplul redox cu potentialul mai pozitiv va fi oxidant pt cuplul redox cu potentialul mai ne!ativ si invers este reducator. "otentialele standard servesc si la calcularea fortei electromotoare al elem !alvanic. -a asocierea a 2 electrozi pt formarea unui elem !alvanic electrodul cu pot mai 1 va fi catod iar cel T va fi anod. %aca se elimina catodurile de potential intre solutiile de electrolit aflate in contact forta electromotoare a elem !alvanic va fi data de diferenta dintre potentialul catodului si anodului .=Ec-Ea