UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA FACULTATEA DE ARTE I DESIGN

SECIA: DESIGN GRAFIC ANUL III

PISICA NTRE SACRU I PROFAN

PROFESOR: IOAN IOVAN

STUDENT: TEFANIA NOUR

O pisic se poate uita la un rege- Proverb englez Pisicile ne privesc de sus - Winston Churchill

Specificaiile simbolurilor se afla in orizontul cultural indiferent de funcia din realitate, chiar dac au fost uitate, scoase din uz, sau uitate de gndirea comun- ele trec in sfera cultural. Se ia in calcul permanena nu functonalitatea. Valabilitatea care se ia in considerare ine de sfera cultural. In simbolistic, se au in vedere toate simbolurile i toate semnificatiile lor. Un simbol este cu att mai important cu ct are mai multe semnificaii. Exist simboluri cu o existen indelungat (Terra Mater, Turnul Babel, labirintul) simboluri livreti (Don Quixote), simbolurile cosmicitii (Soarele, planetele, stelele, precum si formele de relief munte, deal, cmpie, mare), cele spaiale i temporale, simboluri de natur spiritual (miraje, fantasme, stri ascensionale, tristee, melancolie, reverie, visare), simboluri antropomorfe (personaje feminine i masculine din mitologie, religie, art ,literatur, precum i prti anatomice - ochiul, urechea, mana, piciorul, inima), simboluri animaliere (urs, leu, cine), simboluri avimorfe, (vultur, privighetoare, pheonix), bestiale (hibrizi i fiinte fantastice - Pegas, Centaur, Unicorn, Grifon, Cerber), simboluri din lumea mineral (stnca, piatra, pietrele preioase), vegetalp (copaci, flori, iarb, vi, crin, gru, stejar), simboluri obiectuale (ochelarii de cal, masa rotund, ceasul, corabia, scaunul), simboluri polarizatoare (figurile geometrice), culori (alb, negru, gri, rosu, galben, albastru, verde). Din categoria simbolurilor animaliere face parte i pisica. Animal nocturn, cu ochii fosforesceni strlucind n ntunericul nopii, dar si unul din cele mai vechi animale aflate n preajma omului, pisica are un simbolism ambivalent si contradictoriu. Se asociaz principiului feminin, vieii instinctive, senzualitii, fenomenelor magnetice, misterelor nopii, focului vetrei. Este si o ncarnare a perfidiei, agresiunii, cruzimii, nchiderii la raiune, a rului si demonicului. Pisica era vzut ca simbol al lumii oculte. Divin si diabolic, ea a fost integrat n mitologia major egiptean sub chipul zeiei Bastet, protectoarea casei, avnd cnd atributele iubitei capricioase, cnd pe cele ale unei mame tandre si bune. Pisicile erau foarte importante pentru egipteni si pentru ca protejau grnele de roztoare, fiind simbol al abundenei i al agriculturii. Pentru ei, uciderea unei pisici se pedepsea cu moartea. Nu ntmpltor egiptenii denumeau pisica Mau, cuvnt care se traduce prin "a vedea". Ei au considerat acest animal de origine divin datorit detarii de care ddea dovad. Faraonii aveau grij ca numrul pisicilor n Egipt s creasc i era interzis s fie scoase n afara graniei. De asemenea, majoritatea pisicilor decedate erau mumificate.

Intruchiparea zeiei Bastet

Pisic mumificat

Datorita firii sale independente, Romanii, de exemplu, vedeau pisica drept un simbol al zeitei libertii, astfel nct aveau obiceiul s lase pisici n urma lor n fiecare teritoriu cucerit. Era sacr pentru zeia lunii, Diana si era considerat pzitoarea caselor, deci un simbol al domesticitii. Pisica trgea caleaca zeiei scandinave a fertilitatii, Freyja. Pisica era adorat de musulmani pentru ca l-ar fi salvat pe Mahomed de arpe, i M-ul, semn aflat pe chipul multor pisici, se credea a fi semn lsat de degetele profeilor. Celii credeau c pisicile sunt reincarnarea persoaneleor decedate i c, dac omorau o pisic, chiar i accidental, ii aduceau asupr-le un ghinion foarte mare. De asemenea, dac din neatenie clcai o pisic pe coad, urma sa ai ghinion.

Pisici reprezentate in arta celtic

n Europa Occidental a crestinismului medieval, pisica i-a pierdut din semnificaiile divine care i s-au acordat iniial. Nefiind pomenit printre animalele salvate de Arca lui Noe, si divinizat pe vremurile pgnismului, a fost tratat cu dispre si asociat ntunericului i morii, fiind asociat cu vrjitoria i magia neagr. n multe religii ea era privit ca semn al diavolului, ca ntruchipare a voluptii i a ireteniei feminine cu cele 9 viei supranaturale. In trgurile si marile orase ale Europei au fost nregistrate numeroase cazuri de ardere pe rug a pisicilor negre sau ale aruncrii lor de pe zidurile cetii. Exist o suit de alte culturi care nu sunt deloc strine de mitologia ei ntunecat. Astfel, potrivit japonezilor, coada pisicii constituie un concentrat de putere demonic, obliterat prin tierea cozii, iar legendele irlandeze vorbesc despre pisici cu dou sau zece cozi. Prin urmare, doar n unele tradiii ea a mai continuat s aib conotaii pozitive. De pild, n Cambodgia e vzut ca simbol al fertilitii, fiind cea care aduce ploaia.

Pisica in arta medieval

La inceputul mileniului se credea ca pisicile negre pzesc pescarii plecai in larg de furtuni sau de orice alte evenimete neprevzute, astfel inct soiile pescarilor ineau pe lng cas cte o pisic neagr. Tot la inceputul mileniului, prul de pisic neagr era folosit de fetele sau femeile care primeau o cerere in cstorie i nu tiau ce sa rspund; ele luau trei fire de pr de la o pisic neagr i le lsau s cada in pragul casei; in funcie de litera pe care cele trei fire o formau ( N No, Y- yes) ele ddeau un rspuns pozitiv sau negativ. Pisicile negre au devenit un simbol al srbtorii de Hallowen, deoarece se credea c sufletele celor decedai se intorc pe pmnt sub form de animal, iar o pisic neagr prea cea mai verosimil variant. In 1233, Papa Gregory al IX-lea a proclamat pisicile negre ca fiind un semn al diavolului i a exterminat o mare parte din ele, apoi a interzis creterea lor acest lucru a dus la inmultirea obolanilor i a oarecilor i a jucat un rol major in declanarea Marii Epidemii de Cium.

Si n legendele si naraiunile cu substrat mitologic ale folclorului romnesc pisica e pus n relaie cu femeia. Se crede c Eva a fost fcut din coada unei pisici. n credinele poporului predomin atributele malefice ale pisicii, fiind considerat o ncarnare a diavolului. Noaptea nu se cheam pisica, dac lipseste din cas; nici nu i se d drumul n cas dac vine la us, cci se ntmpl ca necuratul s ia chipul pisicii si, intrnd n cas, s fac ru oamenilor de acolo. Se mai crede c dac pisica sare peste un mort, acela se preface n strigoi. E temut pentru valenele sale infernale. n Vlcea se crede c cine scuip pisica, o va linge pe lumea cealalt. Pisica e unul din principalele animale care prevestesc vremea bun sau rea: dac ma se linge e semn de ploaie, dac se linge si se uit la fereastr e vreme bun, iar dac se uit n sob e vreme rea sau frig. Se afl n strns legtur cu fulgerele si cu focul vetrei, dup cum reiese si din urmtoarea cimilitur: Care e dobitocul / Ce pzeste focul?" = Ma. Prezena ei n practica ghicitului premarital sau n riturile de nunt atest legtura pisicii cu fertilitatea si fecunditatea. n obiceiul baterii tercului, fetele ascund sub covat o pisic alb pecare o bat cu vergele de rchit; apoi i dau drumul si pisica nucit se arunc printre fetelea sezate n genunchi. Fetele atinse de pisic se crede c se vor mrita n acea iarn. n obiceiurile de nunt din Oltenia, cnd flcul pleac s se nsoare, mama arunc pe el o pisic, ca fata pe care o peeste s se in scai de el". Asocierea capriciului cu feminitatea scoate n eviden, att caracterul felin al femeii, ct i feminitatea pisicii. Nu numai voluptatea, graia i viclenia pisicii explic asocierea cu femeia, ci i intensitatea instinctului ei matern, iar prezena acestui animal n cultele de fertilitate confirm ipoteza. ns, in ceea ce priveste analogiile dintre pisic i femeie, cel mai ofertant domeniu se dovedete a fi literatura, cea suprasaturat de pisici a scriitoarei franceze Colette, comparaiile ironice ale lui La Fontaine, cuplul construit canonic n tiparul tensional dintre cine i pisic din romanul lui Maurice Baring, Leagnul pisicii, cruia i dedic un spaiu consistent, background-ul anecdotico-legendar al magicei pisici Cheshire (din Alice n ara minunilor), redus treptat la rnjet, dragostea maladiv pentru pisici a lui Baudelaire, tradus i n lirica sa sau universul pisicesc din basmele popoarelor romanice, Motanul baudelairian, Beauty, pisicua balzacian din Suferinele unei pisici engleze, motanul Murr al lui E. T. A. Hoffmann, magicul Behemoth din Maestrul i Margareta, romanul lui Bulgakov, i colecia de caractere feline din opera lui Thomas Stearns Eliot, intrnd n rezonan cu pisicile pictate de Paul Gauguin sau Edouard Manet, ntr-o epoc n care acest animal devine simbolul Montmartre-ului nocturn. ntreg fenomenul mitico-literar dovedete, o dat n plus, ncrctura fascinatorie a pisicii.

Picturi de Paul Gauguin i Edouard Manet infind pisici

Pisica, cu afinitatea sa ctre oameni, reprezint simbolul lumii paranormale, oculte, o lume dominat de senzaii. Prin simpla ei prezen, magnetiza totul. Indiferent de persoana pe care o acompaniaz, pisica reuete s produc mister i uimire n jurul su. Niciodat cuvntul obinuit nu i va avea locul n preajma acestor fpturi.

Bibliografie:

Evseev, Ivan, Enciclopedia Simbolurilor i Arhietipurilor Culturale, Ed.Amarcord, Timioara, 2005 Petrovai, Irina, Mitul Felinelor, Ed. Ideea European, 2011