Ingrijirea copilului - Baita

Evaluat de cititori:

Multe mame au teama de baia copilului. Nu este o sarcina usoara sa manevrezi in apa un copil care se misca si protesteaza, mai ales intr-o perioada cand de-abia va acomodati unul cu celalalt. Si totusi, vei deveni repede stapana pe situatie. Cand incepi: Desi probabil ca nou-nascutul a fost imbaiat in maternitate, nu este o necesitate igienica sa-i faci baie. Daca toate lucrurile folosite la copil sunt spalate si uscate cu grija, poti sa-i faci baie dupa o saptamana de la nastere. Unul dintre motivele pentru acest lucru este faptul ca bontul ombilical (buricul) nu s-a uscat inca si nu s-a detasat. Bontul ombilical trebuie curatat si uscat cu grija pentru a evita infectia. Vei primi sfaturi practice de ingrijire a buricului de la asistenta de ocrotire. n perioada de adaptare la viata e!trauterina este foarte important sa asigurati copilului caldura si comfort. De aceea, cand de"braci copilul pentru baie, ai grija ca temperatura din camera sa fie adecvata. Rutina precoce: #ata, mainile, gatul, subtioarele si toata aria gatului trebuie spalate si uscate cu grija in fiecare "i. n plus, este nevoie de curatarea oca"ionala a unor arii$ spalarea fetei si a mainilor copilului ori de cate ori este nevoie pentru a fi curat si a se simti bine, precum si spalarea si uscarea "onei scutecelor dupa fiecare sc%imbat. nainte de a incepe, pregateste tot ce iti trebuie, sa le ai la indemana. &sta include sapun pentru sugari, sau solutie lic%ida pentru baie, vata, betisoare speciale de curatat in urec%i, prosoape, crema pentru copii, pudra, scutece si imbracaminte curata. &i nevoie si de containere pentru rufele murdare si scutecele folosite. 'ielea copilului este foarte sensibila, mai ales in "ona oc%ilor, narilor, gurii, urec%ilor( de aceea este foarte important sa nu imprastii infectia dintr-un loc in altul in timpul spalatului. )ste mai bine sa ai vase separate$ unul pentru spalarea fetei si a portiunii de sus a corpului si altul pentru "ona scutecelor. #oloseste bucati de vata separate pentru curatarea fiecarui oc%i in parte sau pentru alte "one. *and verifici temperatura apei cu cotul, apa trebuie sa fie confortabil de calda, dar nu fierbinte. +u de"braca copilul deodata. ,coate-i %ainele pe rand, atat cat este necesar pentru fiecare etapa. ,pala mai intai fata copilului si tamponea"-o cu blandete. ,coate- pieptarasul si spala "ona gatului si "ona de sub brate. *and stergi copilul, acorda o mare atentie pliurilor si cutelor. 'une- un pieptaras curat si infasa partea de sus a corpului intr-un prosop curat. -rebuie sa speli si sa stergi cu grija mainile copilului, acordand o atentie deosebita cutelor din palma. *and este nevoie sa- tai ung%iile, o poti face cand copilul doarme( tine ferm mana copilului si foloseste o forfecuta curba. ,pala partea de jos a corpului . "ona scutecelor, incepand din fata. &corda o mare atentie cutelor din "ona genitala. +u este necesar sa speli sub "ona preputului la baieti sau in interiorul labiilor la fetite, deoarece poti favori"a o infectie. ntoarce copilul cu fata in jos si spala fesele. Deoarece aceasta "ona este intr-un permanent contact cu urina si fecalele, are nevoie de o ingrijire speciala. /a sfarsit aplica o crema protectoare pe aceasta "ona. E timpul sa incepeti baia! 'rincipala diferenta intre metoda descrisa mai sus si baia generala este faptul ca, pentru baie,

trebuie sa de"braci complet copilu si sa-l scufun"i in apa. -emperatura din camera este foarte importanta, desi baile de la inceput nu trebuie sa fie mai mult de o rapida scufundare in apa, pentru a evita racirea. -emperatura din camera trebuie sa fie de cel putin 00 grade ( de asemenea ai grija sa nu fie curent. -emperatura din camera de dormit a copilului trebuie sa fie mai joasa . apro!. 12-03 grd. *. Siguranta copilului in timpul baii reprezinta o prioritate! Verifica daca copilul nu poate veni in contact cu apa fierbinte si daca nu este prea aproape de o sursa de caldura. 'une intai apa rece in cadita si amesteca bine apa rece cu cea calda. Verifica temperatura apei cu cotul. Daca ai termometru de baie, acesta trebuie sa indice 45-46 grd. *. &pa nu trebuie sa fie mai adanca de 13 cm.. Nu lasa niciodata copilul singur in baie. -ine minte ca un sugar se poate inneca in numai cativa centimetri de apa. De aceea verifica inainte de baie daca ai la indemana tot ce iti trebuie. n timpul baii copilului nu raspunde la telefon sau la usa7 Baia copilului: 8ulti parinti se indoiesc ca vor reusi sa imbaie"e copilul. ,ecretul sta in modul in care il tii, astfel incat el sa nu-ti poata scapa din mana. &i grija sa-l scfun"i in apa foarte incet si sa nu- intre apa in urec%i. Urmea"a aceste recomandari$ 1 verifica temperatura apei. nfasoara copilul intr-un prosop lasandu- numai capul afara. 2 ncepe prin a spala capul copilului, folosind un sampon special pentru bebelusi. -ine copilul deasupra caditei, cu fata in sus, bine sprijinit pe bratul tau stang si sustine- capul cu mana. ,pala, clateste si sterge- parul. 3 Desfasa"a-l incet din prosop pentru a-l pune in baie. ,prijina spatele si capul copilului, tine-l ferm de brat. *u mana libera tine- picioarele si lasa-l usurel in cada cu apa. 4 ,pala-l cu sapun de copii, folosind un burete sau o bucata de material, sprijinindu-l permanent de bratul tau 5 *lateste pielea copilului sprijinindu-l in acelasi mod. ,coate copilul din apa si sterge-l cu grija. Ingrijirea pielii corpului si a capului: Baia repre"inta cel mai bun prilej sa observi daca copilul are ceva pe piele si sa trate"i problemele minore. -rebuie sa stergi cu mare grija "ona cutelor de la gat, de sub brat, aria genitala. Daca observi roseata sau inflamatie, pune crema de copii. Daca folosesti pudra, pune-o in cantitate mica si uniform reparti"ata. Atentie: Pudra dauneaza daca este inhalata de copil! Baia devine o distractie$ 'e masura ce copilul creste si se obisnuieste cu baia de fiecare "i, situatia se va sc%imba foarte mult. n loc sa planga cand este pus in baie, va incepe sa proteste"e cand este scos din apa. *ei mai multi copii descopera bucuria de a stropi si de a lovi apa, inte sase saptamani si trei luni. 'ana la varsta la care poate sta singur in se"ut (sapte-opt luni), copilul trebuie sprijinit pe brat pe tot parcursul baii. Baia mare Dupa varsta de sase luni, copilul poate deja sa se bucure de libertatea pe care -o ofera cada parintilor. Dar asta necesita mai multa grija din partea ta.

Va trebui sa folosesti un covor cauciucat de baie, facut special sa se fi!e"e pe fundul ca"ii( reduci astfel riscul de alunecare a copilului. /a inceput este bine sa nu pui prea multa apa, sa nu depaseasca 13 cm. in adancime. *u cat copilul creste si poate sta singur in se"ut, si apoi se poate ridica si in picioare, cresc si riscurile de alunecare si vatamare in timpul baii. (editor: Cristina inu!

Despre somnul bebelusilor

Evaluat de cititori:

"nii copii dorm cate opt ore in continuu inca de la bun inceput, in timp ce altii se trezesc de nenumarate ori pe noapte. Cum e normal# Cat de mult doarme copilul? mediat dupa nastere, bebelusul e pentru scurta vreme trea", apoi cade intr-un somn de cateva ore bune, caci e!perienta nasterii a fost si pentru el foarte obositoare. n primele "ile el e trea" cam o ora pe "i, aceasta perioada crescand la trei ore pana la sfarsitul plinei luni de viata. De asemenea, incepand de la o luna copilul va reusi sa doarma mai mult timp fara pau"a. ncepand de la noua luni, copilul va dormi ceva mai putin, ii sint de obicei suficiente doua repri"e de somn pe "i, una in jurul orei 13, una pe la 0 dupa-amia"a. Este important ca mersul la culcare sa ie un ritual. #aceti mereu aceleasi lucruri in aceeasi ordine, si povestiti-i ce faceti si ce urmea"a, asa incat sa nu fie luat prin surprindere cand vine ora somnului. 8ajoritatea copiilor pana la doi ani dorm cate un pic in timpul "ilei, dar sint si unii care deja de la un an nu mai vor deloc sa doarma la pran". Daca uneori micutul dvs. refu"a categoric sa adoarma, nu insistati7 'robabil si-a facut deja portia de somn. !omnul si "rana /a inceput, copilul se tre"este de fiecare data plangand pentru ca ii este foame. )l vrea doar sa suga si apoi sa se cufunde repede la loc intr-un somn adanc. ,uptul este pentru un nou-nascut o treaba foarte dificila, asa ca se poate intampla ca bebelusul dumneavoastra sa adoarma la loc inainte de a termina. ,timulati-l delicat sa se tre"easca, de e!emplu jucandu-va putin cu sfarcul in gurita lui. Daca aveti noroc de un copil care doarme toata noaptea fara sa se tre"easca, tratati cu atentie problema %ranitului. 'ana la sase luni, o distanta intre mese mai mare de 13 ore este nesanatoasa, pentru ca nivelul "a%arului scade prea mult. Daca alaptati, faceti-o des, caci laptele natural este mai usor digerabil decat cel artificial, deci copilului i se va face foame mai repede. 9ranitul natural are si avantajul ca bebelusul adoarme satisfacut si linistit dupa ce primeste la sanul mamei, odata cu laptele, o do"a considerabila de siguranta si dragoste. Daca bebelusul nu doarme bine dupa ce a supt, cau"a poate fi ceva ce ati mancat, de e!emplu cafea sau ciocolata. &ceste substante e!citante trec direct in lapte. +u-i dati copilului sa bea in pat lapte sau suc de fructe. Daca vrea neaparat sa bea ceva, dati-i cel mai bine o sticluta cu un pic de apa (si luati-o dupa ce a adormit). #isele +ou-nascutul se tre"este de obicei la intervale regulate pentru ca o mare parte a somnului sau este inca de tip activ - asa numita fa"a :)8 (:apid );e 8ovement), in care se produc visele si

miscarile inconstiente. &flat in aceasta fa"a, copilul scanceste sau se misca prin somn, iar la sfarsitul ei se poate sa se tre"easca pentru cateva clipe. *u timpul, fa"a de somn normal devine din ce in ce mai lunga si fa"a :)8 se scurtea"a, iar copilul va dormi mai linistit si perioade mai lungi fara pau"a. De la "ece luni copilul incepe sa vise"e cu adevarat, pentru ca subconstientul incepe sa prelucre"e in somn e!perientele din timpul "ilei.-rebuie sa stim ca lucrurile care pentru noi par absolut normale pot produce o impresie foarte puternica asupra copilasului, caci entru el aproape totul e nou.De aceea rasul si plansul in somn, aparent fara motiv, sint urmari normale ale unei "ile (prea) incarcate. ncercati sa-i creati o ambianta linstita si rela!ata inainte de a-l duce la culcare. Copilul are ne$oie sa se simta protejat :eactionati imediat la plansul copilului. Daca il lasati sa se linisteasca singur, va plange pana oboseste si va adormi agitat( se va calma insa mult mai repede daca il luati in brate, il leganati si ii cantati sau vorbiti. +u va fie frica sa-l luati c%iar cu dvs. in pat. Dormitul impreuna ii da un sentiment de siguranta, iar caldura corpului parintelui il linisteste. &ceasta este foarte convenabil si pentru %ranit - nu trebuie sa va ridicati din pat pentru a merge la el, iar daca incepe sa planga, sinteti acolo aproape si il puteti linisti repede, inainte de a se tre"i de tot. %e la patru luni& apar primii dintisori& inca un moti$ de neliniste in somn. Bebelusul se tre"este plangand, pentru ca e deranjat de ce se intampla in gurita lui. Durerea durea"a cam doua "ile pentru fiecare dinte si se poate ameliora cu paracetamol pentru copii. In jurul $arstei de sase luni& apare teama de a i lasat singur. 'entru a-l ajuta sa capete incredere, incercati sa-i aratati copilului ca sinteti mereu prin preajma si ca va intoarceti repede de fiecare data cand plecati. *and il lasati in supraveg%erea altcuiva, nu dispareti brusc, ci luati-va linistit ramas-bun, vorbiti-i si asigurati-l ca va intoarceti imediat. 'entru supraveg%ere folositi daca se poate intotdeauna aceeasi persoana si mariti treptat perioada in care copilul e singur cu ea, dindu-i astfel timp sa faca cunostinta si sa se obisnuiasca. Dupa cateva dati, el se va simti in siguranta, caci va invata ca mama si tata nu au de gand sa-l paraseasca. Cum sa-l pacalim sa adoarma ,i asa intr-un sfarsit, dupa ore de leganat, cantat, jucat, %ranit.. micutul a adormit. Va ridicati cu multa grija din fotoliu si, ce bine7, doarme in continuare. l duceti la patut si va pregatiti sa-l ase"ati, cand deodata capsorul se misca dintr-o parte in alta si copilul incepe brusc sa planga tare si clar, de parca n-ar fi fost nici o clipa adormit7 ..ce sa mai faceti<7 va vine si dvs. sa plangeti. -rebuie s-o luati de la capat, dar nu mai aveti nici o idee7 'oate ca va sint de ajutor cateva sfaturi$

pastrati cat mai scurta distanta pana la patut, asa incat sa nu va fie prea greu sa o parcurgeti cu copilul adormit in brate. *autatul drumului in intuneric, incercand sa evitati cu miscari acrobatice jucarii si mobile care scartaie, va conduce repede si sigur la o noua repri"a de plans. plasati din vreme in patut o perna care sa incal"easca locul copilului. *aci cine ar vrea sa sc%imbe bratele calde ale mamei cu un pat rece< lasati copilul din brate foarte incet, in asa fel incat contactul cu corpul dvs. sa nu se intrerupa brusc. 'uneti in patut si un ursulet de plus pe care l-ati tinut in brate o vreme pentru a-i da mirosul dvs.( aceasta ii va inspira copilului un sentiment de siguranta. inganati-i incetisor un cantec de leagan inainte de a-l lasa singur.

2 3 4

'mbianta optima &sigurati-va ca bebelusul se simte bine in locul in care doarme. Unora dintre copii li se pare

foarte infricosator sa stea intr-un pat mare. )i se simt in siguranta numai intr-un leagan micut, si eventual infasati. 'entru ca micutul dvs. sa doarma confortabil si in siguranta$

5 6 7 8

nu il inveliti cu plapuma. &ceasta nu permite o aerisire suficienta si poate incal"i copilul prea tare. n plus, e!ista pericolul de a fi trasa din greseala peste cap. folositi in sc%imb un saculet de dormit potrivit ca marime, care va proteja copilul fara sa il stanjeneasca. Daca vi se pare insuficient, ii puteti pune deasupra si o paturica subtire, pe care nu o ridicati in nici un ca" mai sus de umeri. nu-i puneti perna sub cap. este recomandat sa culcati sugarul foarte mic pe o parte si sa sc%imbati partea pe care sta dupa fiecare masa. &stfel preveniti deformarea capsorului. Dupa o saptamana-doua, cel mai bine e sa doarma cu fata in sus. ,tatisticile arata ca dormitul pe burta pre"inta un risc ridicat de sufocare. temperatura optima pentru camera copilului este () grade. (atentie parinti romani7 - e prea cald la voi in casa7) potriveasca perfect in patut, adica fara spatii goale la margine.

10 salteluta trebuie sa fie groasa de cel putin 2 centimetri, nu prea moale si sa se 11 distanta dintre "abrelele de la patut este bine sa fie intre = si 6,5 centimetri - mai mult de
atat e periculos, deoarece copilul isi poate prinde capsorul intre gratii.

12 este recomandat sa folositi un cearsaf de bumbac 13 pastrati camera bine aerisita si fara nici o urma de fum. 14 folositi su"eta - daca e ca"ul. &ceasta il va face pe bebelus sa respire pe nas si nu pe
gurita, ceea ce reduce considerabil riscul de accidente.

15 Daca, din cau"a unei raceli, copilul doarme cu gurita desc%isa, incercati sa o inc%ideti
usor impingand in sus barbita. in fine, nu obositi copilul cu drumuri prea lungi sau multe vi"ite.

Cu bebelusul in concediu: $ara

Evaluat de cititori:

$ara si-a %acut de mult timp simtita prezenta, iar zilele caniculare ne duc pe toti cu &andul la malul marii sau la aerul ozonat al muntilor. Multi dintre noi am planuit de'a unde vom petrece concediul si asteptam nerabdatori ziua plecarii. Peste cateva zile sau saptamani, nu e niciodata prea devreme sa intocmim o lista amanuntita cu cele necesare petrecerii unui concediu %ara probleme. (ar cel mai important dintre toate este desi&ur, si&uranta si con%ortul celui mic. Mai sensibili si mai &reu adaptabili, copiii mici au nevoie sa pastreze, pe cat posibil ritmul cu care sunt obisnuiti. Asa incat,asi&urati-va din timp ca puteti respecta orele de somn si de masa ale bebelusului . #iind mamica unei fetite de trei ani , voi incerca sa va dau cateva sfaturi pentru a evita micile neplaceri ce pot aparea in timpul concediului, in ca"ul in care veti omite unele lucruri, aparent lipsite de importanta. +u pretind ca sunt atoatestiutoare asa ca, daca aveti alte sfaturi si idei pentru petrecerea unui concediu perfect, le puteti adauga celor de mai jos.

16 'entru a evita orice neplacere,procurati-va din timp biletele la %otel si asigurati-va ca

agentia turistica la care ati apelat este de incredere...

17 n ca"ul in care optati pentru o ga"da,ar fi de preferat ca aceasta sa fie o cunostinta mai
vec%e si de incredere.

18 Daca sunteti genul romantic si doriti sa va petreceti concediul in camping, trebuie sa

faceti in asa fel incat sa va asigurati strictul de confort - un cort in care sa nu ploua, saltele in stare buna sau paturi pliante. )vident, patul sau salteaua cea mai buna o va ocupa cel mic.

19 Din bagaje nu trebuie sa lipseasca$ cerealele sau biscuitii preferati ai celui mic, precum si
laptele praf, in cantitati suficiente pe durata intregului sejur.

20 Borcanele cu mancare pentru copii, cu termenul de valabilitate. Daca nu ati mai folosit
niciodata astfel de preparate, nu este insa indicat sa o faceti acum. ncercati in sc%imb sa preparati piureurile cu care cel mic este obisnuit, sa le portionati in borcanele mici, pe care le veti inc%ide ermetic sub vid (in bain-marie). De foarte mare ajutor vor fi preparatele instant din cereale cu legume sau fructe. ,unt usor de preparat si foarte bine tolerate de copii.

21 ,cutecele pe care le folositi, s-ar putea sa nu le gasiti si in statiunea unde va veti petrece
concediul, de aceea este bine sa luati cu dvs. un numar suficient de scutece-pentru a nu risca un eritem fesier in ca"ul sc%imbarii marcii scutecelor. +u uitati nici de servetelele umede.

22 Daca bebe are o su"eta, luati una identica de re"erva. 23 Un biberon in plus, este de asemenea necesar, precum si o solutie de sterili"are pentru
biberoane, tetine etc.

24 #olositi la prepararea laptelui,a ceaiului si a piureurilor doar apa plata imbuteliata. (fiti
siguri ca e veritabilia7)

25 'entru plaja aveti nevoie de o crema sau lotiune pentru copii cu factor de protectie cel
putin 15(ceea ce inseamna ca doar o ra"a din 15 ajunge pe piele in interval de 15 minute de plaja). )V -&- e!punerea copilului in soarele dintre ora 11 dimineata pina la 1=.33. n acest interval soarele este mult prea puternic pentru pielea copilasului - indiferent de crema protectoare pe care i-o aplicati pe piele.

26 Bonete de soare si blu"ite albe care nu atrag ra"ele soarelui, umbrela de soare, colac de
salvare cu c%ilotei (cele prin care copilul isi poate introduce piciorusele) sau, daca este ceva mai mare-o vesta gomflabila de calitate. +u uitati7c%iar daca copilul este dotat cu aceste vestute sau colaci,nu trebuie lasat nici o clipa singur in apa .

27 +u in ultimul rand, va trebui sa aveti la dvs. o mini-trusa de prim-ajutor din care sa nu

lipseasca$ ,olutie pe ba"a de paracetamol impotriva febrei sau durerilor dintilor, plasturi, bandaje, crema antiseptica, un medicament pentru deranjamente stomacale (,mecta de e!emlpu), o crema pe ba"a de %idrocorti"on (pentru inflamatii si mancarimi), spra; sau crema impotriva muscaturilor de insecte (se aplica doar preventiv->o%nson are o intreaga gama de astfel de produse ),un termometru. /uati doar medicamente pe care le-ati mai administrat copilului(sub prescriptia medicului).

28 )ste bine sa aveti in agenda dvs. si numarul de telefon al medicului pediatru, care va
cunoaste copilul.

29 +u uitati in nici un ca", de jucariile preferate ale copilului (ursuletul sau paturica de care
copilul s-a atasat), precum si altele mai noi$ galetuse, lopatele si forme pentru nisip.

30 'entru a avea un concediu nu doar placut, ci si odi%nitor, ar fi bine sa nu uitati din

?bagaje? si o bunicuta iubitoare, care v-ar mai scapa de griji si v-ar lasa timp si pentru o plimbare la rasaritul soarelui,pe tarmul marii,doar V@ D@ . narmati cu acest adevarat arsenal de lupta, grijile si problemele nu-si vor mai face aparitia in

aceasta vacanta, astfel incat va veti putea bucura in voie de "ilele minunate de vara,alaturi de cel mai mic membru al familiei. Va doresc un concediu placut si lipsit de griji. )ditor: *rtansa Nohra
--------------------- De la membrii comunitatii www.desprecopii.com ------------------Desi acest subiect a mai fost abordat pe forum, hai sa iti spun ce imi mai amintesc din experientele cu copia mea fidela. A fost la mare inca din primul an de viata, dar ma voi referi la ce-a de-a doua "expeditie", ca atunci avea 1 an si 10 luni - deci datele sint mai aproape de ceea ce iti doresti. 1. Problema: mincarea. n primul rind, asteapta-te ca o perioada de timp de ordinul !ilelor sa nu prea manince, evident, slabind. "u te speria, va recupera rapid. Pe de alta parte, e de re!olvat ce, cum si unde va minca. Din multiple motive, dupa mine, deplasarea la o unitate de ... alimentatie publica e cam exclusa. #u ma duceam si luam de acolo ce mi se parea mai curat $chiar comen!i speciale, cu mici shpa%i catre sectorul bucatarie&, plus fructe, iaurtele, etc.. '. Pla(a: in )*, plina de ce vrei si ce nu vrei, de la cioburi, de(ectii, capace de bere ru%inite, etc. #r%o, ale%e un loc si curata-l cit de cit. *chii pe copil ca pe butelie. Atentie la ciini, (oaca cu alti copii - uneori simt o placere nebuna sa isi arunce cu nisip in ochi. Atentie la (ocuri de pla(a cu min%ea, sau in ca! de vint puternic, umbrele care o iau ra!ne pe traictorii incontrolabile. +rebuie suficiente mi(loace de captat atentia $(ucarele& folosite insa treptat. Daca maninca sau bea pe pla(a, e de re!olvat problema nisipului de pe minute, tetina, etc. ,. Perioada de timp: dimineata devreme si dupa amia!a tir!iu - cel putin unul din voi $ca parinti ma refer& va trebui sa se sacrifice. -. .A)#A: al meu cel putin e fascinat de ea, %ata sa stea acolo la nesfirsit, si a capatat destul de repede si "tupeu", sustinut fiind insa de un colacel fain, extrem de re!istent si de vi!ibil, preva!ut cu un, hai sa ii spun maieu, pe care il purta. Atentie la: valuri, (ocuri acvatice, oameni entu!iasmati care se arunca prin apa, barci, hidrobiciclete, etc. /. Provi!ii: teoretic, oriunde %asesti orice - totusi e bine sa iti iei $daca ai cum& cele oricum necesare: medicamente curente, pampers, alimente care re!ista si stii ca ii plac. 0ei avea destul de multe altele cu care sati ocupi timpul decit sa bati farmaciile, ca sa nu mai vorbim de preturi. 1. Amintiri: nu uita un aparat de foto%rafiat - e superior camerei, dupa mine, pentru ca nu trebuie sa ai atita %ri(a, e mai mic, e mai robust. 2. 3ucarii: nu lua de acasa ceea ce clar vei %asi acolo: $lopetici, %aletus, etc.&. *ricum va trebui sa cumperi diverse :-&, desi e bine sa transformi fiecare astfel de drum intr-un eveniment. 3ust in case, nu uita ca, in %eneral, ceea ce cumperi va trebui adus acasa - deci, nu ale%e lucruri foarte voluminoase. 4. mbracaminte: nu foarte multa, oricum nu o va purta decit putin, si e de preferat sa le speli rapid la fata locului - pina dimineata vor fi uscate. "u uita ca pe litoralul )*, cu exceptia lunii iulie, serile sint destul de racoroase. 5onclu!ie: e o experienta unica pentru copil si pentru voi, e minunat. Puiului meu cel putin ii place extraordinar, am fost sa vedem barci, pescarusi, navoade, pescari, scoici - ce mai o alta lume.

Diareea la bebelus

Evaluat de cititori:

(n ultimile + zile copilul meu a avut in 'ur de , scaune in timp ce pana acum avea unul sin&ur pe zi. )u cred ca are diaree. Ce trebuie sa %ac# Scaunul copilului - la diaree - este e-trem de asemanator cu cel al adultului cand este deran'at la stomac, deci puteti recunoaste diareea cu usurinta. Scaunul unui bebelus este de obicei moale, mai ales in prima luna a vietii. "n bebelus de . saptamani poate avea chiar si /0 scaune moi pe saptamana si sa %ie per%ect sanatos. eci nu trebuie sa va in&ri'orati %oarte repede. Cu toate acestea, un bebe de , luni care are mai mult de , scaune pe zi va poate da de &andit! Asadar sunt sanse mari ca acest bebe sa aiba diaree. !emne distincte *simptome+

Urmariti cu atentie frecventa scaunelor. #iecare bebe are frecventa sa proprie cu modificari minore de-a lungul timpului. @ sc%imbare brusca de-a lungul catorva "ile poate sa va semnale"e aparitia diareei. Daca copilul are mai multe scaune decat numarul meselor trebuie sa va dea de gandit7 De asemenea puteti urmari fluiditatea scaunului, in sensul ca daca devine din ce in ce mai fluid pe parcursul catorva "ile e!ista sansa diareei. *opilul bolnav, lipsa poftei de mancare, febra, curgerea nasului pot fi si ele datorate diareei. Diareea la copiii mici poate fi cau"ata de o sc%imbare in alimentatie, sau in alimentatia mamei in ca"ul alaptarii. De asemenea diareea apare in urma unei infectii, a unor antibiotice, sau in ca"ul unor boli. Una din posibilele cau"e fiind c%iar aparitia dintilor. n fiecare an, peste 1 miliard de copii au diaree. n AA3 de milioane de ca"uri diareea se re"olva de la sine in cateva "ile sau saptamani. Din pacate insa mai mult de 4 milioane de copii mor anual din cau"a diareei dintre care B33-533 de mii in ,tatele Unite7 'rincipala grije in ca"ul diareei este posibilitatea des%idratarii, adica pierderea lic%idului din corpul uman. De aceea tratamentul diareei are ca tinta principala prevenirea des%idratarii. 8ajoritatea ca"urilor de diaree pot fi tratate cu usurinta acasa si fara a se folosi metode speciale. Daca copilul este inca alaptat, nu opriti alaptatul7 Desi alaptatul in sine poate fi c%iar cau"a diareei, continuarea alaptatului va ajuta la vindecarea ei si de asemenea va preveni des%idratarea. n ca"ul in care bebelusul da semne de sete c%iar si dupa terminarea sedintei de alaptare, ii puteti administra solutii orale pentru %idratare (intrebati la farmacie despre acestea). Daca bebelusul este %ranit pe ba"a de lapte praf sau lapte artificial, puteti sa incercati, pana la trecerea diareei o varianta pe ba"a de soia. 'rodusele pe ba"a de soia contin fibra si somil D# care ajuta la stoparea diareei. ,i in acest ca" se pot folosi la nevoie solutii de %idratare. Daca copilul este suficient de mare pentru a manca mai ?solid?, atunci puteti folosi pe perioada diareei morcovi, cartofi, ore", cereale, banane sau c%iar pasta de mere. -oate acestea vor combate diareea. De evitat sunt fructele ca piersici, pere, caise, prune, care trebuie evitate pana la o saptamana dupa terminarea diareei. Daca diareea durea"a de mai mult de o saptamana, daca este insotita de febra de mai mult de 60 de ore, daca copilul refu"a lic%idele si pare des%idratat (gura uscata, plans fara lacrimi etc.), contactati de urgenta medicul de familie sau pediatrul dumneavoastra. Crabitiva sa mergeti la doctor in ca"ul diareei la un nou nascut mai tanar de 0 luni. -ot la doctor trebuie sa mergeti daca observati pre"enta sangelui in scaun, daca bebelusul a avut mai mult de 2 scaune in ultimele 2 ore sau daca vomita foarte des in 0B de ore. &m vorbit pana acum de scaun. Unul din lucrurile e!trem de importante ce nu trebuie insa omise este funduletul bebelusului. *u cat fecalele traversea"a mai rapid intestinele cu atat numarul de en"ime (folosite de digestie) pre"ente in scaun este mai mare. &ceste en"ime provoaca o iritatie a pielii in jurul anusului care poate fi e!trem de puternica in ca"ul pielii e!trem de sensibile a bebelusului. Deci nu va "garciti la scutece si sc%imbati bebelusul imediat7 ,tergeti-l cu grije, folosind batiste umede si administrati creme de protectie c%iar daca iritatia inca nu a aparut. *and un copil are diaree, parinti sunt in general ocupati cu numarul si aspectul fecalelor. Doctorii urmaresc insa nivelul de des%idratare. &cest lucru este mult mai important si trebuie si dumneavoastra sa il puneti pe prima po"itie in topul prioritatilor. 'entru bebelus insa, ceea mai stringenta grijaDneplacere este iritatia de la fundulet.

Combaterea respiratiei sterno-claviculare la copilul prescolar

Asa cum am promis, incepem cu copilul prescolar din gradinitele de copii. Aceasta in intentia de a perpetua predispozitiile biologice innascute coloana !ertebrala si respiratia corecta, cu cordonare re"le#ogena si autocontrolabila. $punem ca principala noastra intentie este pre!enirea si combaterea respiratiei sterno%cla!iculare, insu"icienta si daunatoare atit copilului, cit si adultului.

&n imaginile "otogra"iate la o gradinita de copii pe care le prezentam cititorului, se e#empli"ica pozitiile de baza, practicate spontan de copilul de 0%2%3 ani cu raspunsuri "iziologice corecte pri!ind 1' coloana !ertebrala, respecti! 2' "unctia latero% dia"ragmatica si 3' pel!ianala. $uportul aplicatiei corecte al acestor practici spontane este ast"el indicat tuturor copiilor si adultilor, in partea initiala a programelor de e#ercitii a lucrarii de "ata. Aceste pozitii, statice, sint de alt"el identice cu cele "olosite ca te(nici de rela#are% re"acere intre di!erse alte pozitii mai mult sau mai putin pretentioase din programele de asane )oga. Atragem insa riguros atentia asupra e#ecutarii per"ecte a acestor pozitii deoarece se impune "a!orizarea unor simetrii corporale cu raspunsuri izometrice musculare, re"le#ogene, ale cordonarii comple#e neuromusculare, neuropsi(ice, neuroendocrine si bioelectrodermale, sinergetice. *oate acestea cu contributie esentiala in combaterea respiratiei "rec!ente de tip sterno%cla!icular, obisnuita, incepind cu !irstele scolare si a+ungind ast"el pina la adinci batrineti, cu sensibilitate ast"el marita la di!erse imbolna!iri. ,om re!eni asupra acestui punct de !edere care ne apartine. &n acelasi timp, se impune in mod absolut constientizat de practicantul adult, ani(ilarea unor antagonisme intre musculatura "olosita in respiratia cu !ir"urile plaminilor, cea mai "rec!enta, ne"iziologica, "losita in lume si cea cu bazele plaminilor, calmanta si satis"acatoare pentru acoperirea necesitatilor respiratorii cotidiene, speci"ica metodei noastre. -eci, dupa rezol!area cu prioritate a antagonismelor "unctionale respiratorii, urmeaza rezol!area problemelor incluse in capitolele destinate pre!enirii si combaterii di!erselor e"ecte ale suprae"orturilor psi(o"izice sau ale patologiilor de care ne ocupam in lucrare. -e alt"el, literatura citeaza 150 de boli datorate insu"icientei respiratorii, latente sau mani"este. Pozitii de autocontrol corect respirator &n imaginile din "iguri prezentam modelul te(nicilor destinate readaptarii copilului de 5%6 ani sau scolarului si, bineinteles, adultului. $copul % perpetuarea mecanismelor izometrice ale musculaturii au#iliare ale dia"ragmului cu predominanta laterala a acestuia. ,om arata pe parcurs si originea acestor izometrii naturale pregatite inca din stadiul "atului din abdomenul matern. Aceste modele alterneaza starea de rela#are respiratorie cu cea de re!igorare cardiorespiratorie din programele multi"unctionale ale metodei noastre. .#emplele concrete !eri"icate prin rezultate poziti!e sanogene in conditii de laborator +usti"ica a"irmatiile noastre obser!ate la un numar semni"icati! de peste 2.500 de subiecti de di!erse !irste. Reguli generale: % /rma actiune a atentiei se indreapta spre e#ecutarea per"ecta a pozitiei cu simetrii per"ecte, geometrice.

% A doua actiune a atentiei autocontrolul sau controlul miscarilor speci"ice izometrice, spontan%re"le#ogene, ale musculaturii speci"ice metodei. % A treia actiune a atentiei mentinerea starii de rela#are generala musculara si cardio% respiratorie, "ara modi"icari de culoare "aciala, a gitului si a urec(ilor. -e asemenea, cu caile respiratorii superioare, inclusi! nazale intr%o per"ecta liniste. Pozitia Copil dormind Simetriile corporale: Asezat in decubit !entral 0pe abdomen' usor spre dreapta, pe obrazul drept, cu bratul intins linga trunc(i, cu degetele moi, rela#ate, cu bratul sting "lectat, cu cotul tractionind in +os spre sold cu laba miinii rela#ata, cu degetele moi, usor indoite, cu piciorul sting cu genunc(iul "lectat, asezat pe sol. *rebuie sa se produca si santuirea zonei !ertebrale dintre omoplati, -5, -6, -7, -8. Autocontrolul miscarilor musculare respiratorii izometrice: &n cazul copiilor sub 10%11 ani, mama sau pedagoga !a palpa miscarile spontane ale "lancurilor latero%abdominale 0partea moale a taliei'. Adultul !a simti aceste miscari izometrice. Acestea se produc cu dilatarea spontana a taliei in "iecare inspir si se !a micsora perimetrul respecti! in "iecare inspir. -e obicei, se produce spontan si rarirea ritmului respecti! respirator si implicit cel cardiac. Starea de relaxare a cailor respiratorii superioare &ntrucit se practica o pozitie de repaos, necesarul de o#igen nu implica e"orturi speciale aspiratorii. 1antitatea de o#igen este relati! redusa, dar a+unge in toate zonele pulmonare, inclusi! si mai ales la al!eolele pulmonare de la bazele si marginile plaminilor, prin caile respiratorii integral rela#ate si cu !olum marit, ast"el incit senzatia este de intrare si iesire a aerului ca pe "ereastra, "ara e"ort nazal aspirator special al acestor cai aeriene. Atentie se controleaza senzatia de mirosire a aerului in timpul dilatarii taliei in inspir. &n acest moment, are loc coborirea dia"ragmului cu predominanta zonelor boltilor laterale ale acestuia, urmat de ridicarea acestor bolti in momentul e#pirului cu impuls pro"und abdominal, pel!ianal si presarea plaminilor concomitent cu e!acuarea bio#idului de carbon. -e aceea, "unctiile cardiorespiratorii sint, de asemenea, a!anta+ate. Acest moment pozitional este caracterizat ca o te(nica de rela#are cardiorespiratorie. -urata e#ercitiul de autocontrol respirator incepe dupa asezarea corecta a pozitiei cind se numara, in gind, 8%12 respiratii 0inspir%e#pir latero%abdominal, spontan, cu "lancurle abdominale' deci cu miscari lente ale taliei. .ste un e#ercitiu uni!ersal pentru orice situatie sau patologie. .ste necesara autoobser!area corecta a izometriilor latero%abdomeno%dia"ragmatice. 2e controlam si pe celelate componente izometrice, pe rind, pentru a clari"ica mai bine autocontrolul. Apoi le !om controla pe toate simultan, in alte pozitii. &mpunem obligatia de a incepe orice antrenament cu aceasta pozitie, care este deosebit de e"icienta si ca pozitie in timpul somnului nocturn. Atentionam, cel putin pentru inceput, asupra e!itarii oricarui e"ort nazal, aspirator. -e peste doua mii de ani, (indusii recomanda rela#area "oselor nazale ca "iind un remediu pentru e"icientizarea circulatiei energiei uni!ersale prana. .i !eri"ica autocontrolul

respirator cu o luminare aprinsa la 2%3 cm distanta de nari, a carei "lacara nu trebuie sa se miste. 3u cerem asemenea per"ormante, dar indicatia are totusi !aloarea ei practica. Aspiratia oricit de putin "ortata cu "osele nazale produce o diminuare a !olumului nazal si, simultan, al cailor respiratorii in"erioare. .ste una din cauzele respiratiei inalte si "ortate toracic practicata la ora actuala in lume, metoda constientizata sau neconstientizata cu e"ecte noci!e atit asupra aparatului respirator, cit si asupra altor aparate "unctionale. -e aceea, c(iar din primele lectii, deprindem subiectii cu respiratia rece%cald, prin autocontrolul senzatiei de mai rece a narilor in momentul "iecarui inspir spontan si senzatiei de mai cald a narilor in momentul "iecarui e#pir spontan, care se realizeaza corect intr%o stare de liniste a e"ortului inspirator, cu rol "iziologic4 con"orm legilor "izicii patrunde spontan oriunde gaseste !id. *e(nica rece%cald intra in categoria utila ca re"acere dupa di!erse e#ercitii re!igorante, mai ales in pozitii in picioare si cu atit mai mult in cazurile cu tulburari di!erse respiratorii sau cardiace. Pozitia Crocodil Simetriile corporale &n decubit !entral 0pe abdomen, cu "ata in +os'. 5embrele in"erioare apropiate si intinse, cu calciiele si degetele apropiate. 6brazul drept pe saltea sau cu capul spri+init pe "runte, dupa caz. Ambele brate cu coatele "lectate, lipite de trunc(i, tranctionind !iguros umerii in +os, cu labele etanse pe sol, usor departate de umeri, segmentele brat%cot "ormind "iecare cite un a# per"ect paralel intre ele, e#act ca o linie geometrica dreapta. Aceasta simetrie !a asigura santuirea omoplatilor in dreptul !ertebrelor -5, -6, -7 si, -8, de importanta !itala in ani(ilarea miscarilor pectorale, ne"iziologice, in respiratia cotidiana. Simetriile corporale &n decubit !entral 0pe abdomen, cu "ata in +os'. 5embrele in"erioare apropiate si intinse, cu calciiele si degetele apropiate. 6brazul drept pe saltea sau cu capul spri+init pe "runte, dupa caz. Ambele brate cu coatele "lectate, lipite de trunc(i, tractionind !iguros umerii in +os, cu labele etanse pe sol, usor departate de umeri, segmentele brat%cot "ormind "iecare cite un a# per"ect paralel intre ele, e#act ca o linie geometrica dreapta. Aceasta simetrie !a asigura santuirea omoplatilor in dreptul !ertebrelor -5, -6, -7 si -8, de importanta !itala in ani(ilarea miscarilor pectorale sternale, ne"iziologice, in respiratia cotidiana. Autocontrolul miscarilor musculare respiratorii izometrice Aici te(nica autocontrolului este similara celei e"ectuate in e#ercitiul precedent, cu miinile cui!a sau senzorial, dar adauga si alte componente controlate in doi timpi. *impul & dupa e#ecutarea corecta a pozitionarii, se lasa libertatea miscarilor respiratorii spontane latero%dia"ragmatice, respecti! dilatarea taliei in inspir si micsorarea taliei in e#pir, dar se obser!a si dilatarea in sens antero%posterior, prin contractia zonei musculare suprapuse pe zona renala, a marilor oblici, ceea ce incita si la miscari ale musc(ilor oblici abdominali ce !or "i controlati ca acti!i in alte pozitii. -urata 8%12 respiratii numarate in gind. Acest timp reprezinta pentru noi o respiratie libera controlata. *impul && este caracterizat ca un moment de re!igorare a acelorasi mecanisme musculare

atit in inspir, cit si in e#pir, dar cu un aport marit de o#igen si cu o eliminare crescuta de 162. -eci, aici atit inspirul, cit mai ales e#pirul, sint !iguros acti!izate. 1um realizam aceste "unctii re!igorante "ara e"ort cardiac sau ner!os marit, adica in regim de repaus cardiac si ner!os7 -e data aceasta, dilatarea taliei si a zonei musculare din zona renala se "ace !oit, conditionata de pozitia corect e#ecutata. $imultan, se are in !edere si senzatia de intrare spontana a aerului prin nari, mirosind aerul, "ara aspiratie "ortata. 8rmeaza o oprire de cite!a secunde a miscarii inspiratorii cu talia dilatata. Apoi se "ace e#piratia acti!izata, "olosind simultan contractia, stringerea "esierilor si usoara e#ca!are a zonei ing(inale, concomitent cu pronuntarea continua, prelungita, a consoanei si"lante $ $ss9 :ura este desc(isa in "orma de zimbet larg, cu dintii bine descoperiti, mai ales ai ma#ilarului superior, in timpul e#pirului. -urata 5%6 respiratii numarate in gind. -upa e#ecutarea succesi!a a celor doi timpi, se reia e#ercitiul cu introducerea unor "aze suplimentare in timpul &&. -e e#emplu timpul doi se e#ecuta ast"el %l inspiratie % 4 timpi de cite o secunda "iecare 0se numara in gind 1, 2, 3, 4'4 % e#piratia acti!izata cu sisiiala prelungita, cu "esierii contractati si zona ing(inala usor e#ca!ata % 4 timpi4 % oprirea respiratiei % 2 timpi, cu "esierii si zona ing(inala incordata. -upa e#ecutia in aceasta !arianta a timpului && urmeaza 1%2 respiratii libere, controlate latero%abdominal. $e pot practica si alte ritmuri superioare ca de e#emplu 6%3%6%3, cu aceleasi conditii de e#ecutie ca la primul ritm. -e asemenea in aceleasi conditii se poate practica ritmul 8%4%8%4. 1onditia esentiala este e!itarea e"ortului nazal si muscular toracic, sau c(iar latero% abdominal, ca si obligatia de a intercala intre aceste e#ecutii 0cu ritm', respiratii libere controlate, deci "ara sisiiala si "ara ritm. *recerea la ritmuri nu se "ace decit daca acestea nu necesita !reun e"ort in e#ecutie. Pozitia Pestele mic ;ugam cititorul sa respecte asimilarea notiunilor de baza practice in ordinea descrisa. -eci, dupa contactul cu primele doua pozitii de baza, cu re"eriri asupra autocontrolului si constientizarii mecanismelor musculare au#iliare ale dia"ragmului, parcurgem inca trei sau patru pozitii de baza de reeducare cardio%respiratorie. ,om per"ectiona pe rind obser!area acestor mecanisme si apoi si totalitatea lor. Aceasta !arianta de decubit dorsal, obisnuita la copilul sugar des"asat, dez!olta capacitatea toracica si rela#area respiratorie. Acestea datorita pozitiei miinilor 0toracele se bombeaza "ara contractie pectorala, costisitoare', iar pozitia picioarelor "a!orizeaza supletea abdominala si miscarile dia"ragmatice. &l recomandam ca e#ercitiu intermediar de linistire respiratorie, precum si in cazuri cu (emoptizie. 1u "ata in sus, la orizontala, labele picioarelor talpa la talpa, cu genunc(ii departati si indoiti, cu bratele asezate peste cap.

Aici se controleaza numai in stare de rela#are respiratorie cu abdomenul care se misca spontan, ritmic, linistit. $e dilata usor in momentul inspirului si se micsoreaza la "iecare e#pir etc. Aceasta in timp ce se controleaza senzatia de mai rece pe !ir"ul narilor, cind intra aerul si de mai cald, cind iese aerul. $e obser!a e#ca!area abdomenului cu miscari elastice si toracele bombat, datorita asezarii in aceasta pozitie a membrelor in"erioare si a celor superioare. ;ezulta deci o scadere a !olumului abdominal si o crestere a celui toracic in conditii de rela#are "ara miscari respiratorii pectorale, in stare de repaus a zonelor sterno%cla!iculare, daunatoare. $e realizeaza si obser!area posturii corecte, spontane a omoplatilor, componenta "oarte importanta in actul respirator corect. Pozitia Cu fata in sus 1u genunc(ii apropiati, cu talpile pe sol, bratele pe linga corp, "oarte bine intinse sau cu miinile pe talie cu coatele indoite. .ste o pozitie de re!igorare respiratorie la care se !or adauga, dupa 5%6 sedinte practice, ritmuri di!erse respiratorii si alte elemente de bioenergetica respiratorie. $e constientizeaza asezarea corecta a zonei dorso%lombare 0renale' "a!orizata de pozitia membrelor in"erioare. Acest mecanism indreapta curbura din zona !ertebrala renala, mai mult sau mai putin accentuata, anormala la cele mai multe persoane. -e aceea, corectarea "a!orizeaza miscarile !iguroase ale zonei dorso%lombare latero%abdominale si imprima un caracter calmant al zonei de acti!itate a ple#ului ner!os solar cu e"ecte asupra organelor de digestie si asupra glandelor suprarenale, diminuind capacitatea de e#citabilitate noci!a a acestor glande in di!erse cazuri. .#ecutarea necesita atentie marita asupra unor detalii ca e#tensia permanenta a coatelor si umerilor corect asezati pe saltea, cu palmele si zona renala per"ect lipite pe sol, capul cu simetrie nas%barbie%stern%ombilic, barbia rela#ata. 1um lordozarea lombara si cer!icala apare prematur c(iar si la copii scolari, prezenta contractiilor ne"iziologice in aceste zone produce impedimente in "unctiile cardio% respiratorii pe care, mai ales la inceput, le usuram plasind cite un sul din prosop sub "iecare lordoza 0cer!icala si dorso%lombara'. Autocontrolul posturii corecte este sinergic cu miscarile re!igorante ale musculaturii din zona renala si cea laterala a taliei, "lancurile abdominale. Acestea se e"ectueaza !oit. $e "ace dilatarea taliei simtind si apasarea pe saltea a zonei musculare din zona renala 0marii oblici', in inspir si micsorarea acestui perimetru, in e#pir. -ar e#pirul este declansat de contractii pel!ianale insotite de sisiiala, e!entual su"lare cu !ir"ul limbii. &n aceste conditii, se e#ca!eaza zona subombilicala o data cu contractia "esierilor realizata !oit. /ractica este simpla, dar, "iind neobisnuita, pare curioasa pentru incepatori. &n )oga, poarta denumirea de s(itali sau sarpele. *e(nica se re"era la momentul in care sarpele, a"lat in "ata unui ad!ersar, isi arata incarcatura energetica inainte de atac, sisiind, marindu%si ast"el capacitatea bioenergetica. ,om re!eni cu detalii teoretice la capitolul cu pri!ire la te(nica "ono%e#piratorie. 3oi deprindem subiectii cu aceasta te(nica prin incordarea, stringerea "esierilor, c(iar si a coapselor, simultan cu usoara e#ca!are a zonei ing(inale 0subombilical', ceea ce declanseaza sinergetismul cu perineul, s"incterelor anale, urinare si musculatura organului

genital, cu miscari ponderate, dar acti!e. Acest sinergetism se mani"esta implicit si cu boltile laterale dia"ragmatice. .ste si un mod de re!igorare a acestor zone care lene!esc organismul in cazul unui abdomen inert sau ptozat 0slabit, cazut'. &n special la tinerele "ete care su"era de tulburari dureroase ale ciclului menstrual aceasta indica o lene!ie a circulatiei in zona, printr%o lene!ire a intregului abdomen. -espre comple#itatea e"ectelor respecti!e, bene"ice, !om mai !orbi re"eritor la maternitate si la As!ini 5udra, te(nica (indusa pel!ianala. &n aceasta pozitie se controleaza aceleasi mecanisme musculare dorso%lombare si latero% abdominale care au "ost controlate in pozitia crocodil. ;itmul respirator aplicat !a "i di"erit de cel "olosit in pozitia 1rocodil si anume % inspiratie % 4 timpi4 % oprirea respiratiei % 4 timpi, cu mentinerea dilatarii taliei4 % e#piratie % 8 timpi, cu sisiiala4 %oprirea respiratiei % 4 timpi. -upa 2%3 repetari se practica respiratia libera controlata, cu mecanisme latero% abdominale. 1u alte cu!inte, se poate asemana acest ritm cu o respiratie "rec!enta, obisnuita e"ectuata insa cu bazele plaminilor. &n "unctie de capacitatea respiratorie a "iecaruia se poate creste !aloarea acestor ritmuri la 5%5%10%5, 6%6%12%6, 7%7%14%7 etc. $peci"icam ca e#ecutia trebuie sa "ie "acuta rela#at, "ara e"ort. /utem trece la un ritm superior numai daca la s"irsitul momentului e#pirator cu sisiiala, a!em senzatia ca mai a!em rezer!e de aer. Pozitia Ciinelui /ozitia 1iinelui sau 5area rela#are cardiorespiratorie necesita un autocontrol riguros al pozitionarii pentru a declansa in mod spontan linistirea unor "unctii simultan respiratorii, cardio!asculare, neuro!egetati!e si bioelectromagnetice. 6 asemenea pozitionare indica urmatoarele linii de simetrie intre degetele mari ale miinilor este cuprinsa latimea umerilor, coatele sint intinse si paralele, nu rasucite, coloana !ertebrala paralela cu salteaua sau cu solul, abdomenul usor retractat, omoplatii santuiti intre ei, umerii usor inapoi, genunc(ii apropiati, labele picioarelor cu ung(iile pe saltea, gitul normal, corect, rela#at, o linie dreapta din !ir"ul capului pina la coccis 0in partea in"erioara a coloanei !ertebrale'. -upa asezarea corecta, apar miscari abia perceptibile ing(inal dilatare in inspir si retragere silentioasa in e#pir. &dem pe marginile taliei, "lancurile abdominale. .ste "olosita si ca pozitie de trecere spre ortostatic. .ste tipica copilului mic. 3oi impunem insa reguli de geometrizare a simetriilor pozitiei pentru a obtine e"ectele de rela#are respiratorie si cardiaca scontate. 1a simetrie, ne re"erim la a#ul corect !erte#% coccis si paralelismele dintre brate si coapse. 1a e"ecte, obser!am instaurarea unor mecanisme in"initezimale respiratorii, cu miscari abia perceptibile ing(inale, in inspir% e#pir concomitent cu cele latero%dorso%abominale, de asemenea, abia perceptibile. ."ecte bene"ice 1orecteaza antagonismele dintre sistemul ner!os !egetati! simpatic si cel parasimpatic rela#eaza caile respiratorii superioare si mai ales bron(iile 0in"erioare'. -e aceea, este "oarte "a!orabila combaterii crizelor de astm sau a ta(icardiei. .ste

interesant ca e"ortul nazal este e#trem de redus, iar miscarile abdominale respiratorii controlabile in zona ing(inala si la talie sint e#trem de mici, in"initezimale. /racticantul ar putea sta ast"el ore intregi daca nu ar simti e"ortul articulatiilor miinii, dar "ara sa simta ne!oia de o incarcare marita cu aer respirator. /ozitie de trecere spre ortostatic este tipica copilului mic. 3oi impunem insa reguli de geometrizare a simetriilor pozitiei pentru a obtine e"ectele asupra rela#arii respiratorii neuro%!egetati!e si cardiace scontate. 1ombate cresterea "rec!entei respiratorii, a tensiunii arteriale si a pulsului. .ste utila mai ales adultilor. 1opilului mic, mersul in patru labe ii dez!olta musculatura membrelor in"erioare si superioare, musculatura coloanei !ertebrale si a centurii scapulo%(umerale, adica pre!ine aparitia respiratiei sterno%cla!iculare. Aceleasi a!anta+e pot obtine si adultii. Pozitia Fatului .ste similara pozitiei "atului 0in unele momente' din abdomenul matern. $e pot obser!a miscarile spontane din zona taliei, lateral abdominala, zona renala, zona lombara, ing(inala si pel!ianala, toate sinergetice in e#ercitiile respiratorii. .ste practicata in mediul mona(al, mai ales de calugarite. Are e"ecte linistitoare si in cazul copiilor si tinerilor. /roduce o buna irigare a "aciesului, a gitului, a tiroidei si a "runtii. 1ei care rosesc usor la "ata, su"era de (ipertensiune arteriala sau se a"la dupa un accident !ascular cerebral nu !or sta in aceasta pozitie mai mult de 30 de secunde, la inceput, sau !or practica !arianta din "igura b. Aceasta pentru a e!ita !iteza e!entual marita a singelui spre cap. 1a si pozitia 1iinelui, poate ser!i ca pregatire sau re"acere dupa unele e#ercitii. -urata "iecareia dintre pozitiile e#empli"icate este de 30%40 de secunde, cu atentia "ocalizata spre detaliile posturale corecte, asupra linistii respiratiei nazale si asupra miscarilor musculare izometrice respiratorii, ca miscari ale musculaturii au#iliare a dia"ragmului. $e impune alternanta dintre pozitiile de rela#are respiratorie si de re!igorare. Asemenea raspunsuri naturale "iziologice +usti"ica "aptul ca atit 1iinele, cit si <atul produc re!irimente sanogene. 1almeaza accesele de tuse, starile de su"ocare astmatica, "a!orizeaza drena+ul cailor bronsice bolna!e si linistesc "unctia cardio%respiratorie, calmeaza starile ta(icardiace. 2a o persoana de 84 de ani, e#ternata anii acestia din spital, unde "acuse tratament antiasmatic, a+unsa acasa, crizele nu conteneau. A practicat de trei ori pe zi asemenea pozitii si dupa doua saptamini si%a recapatat ec(ilibrul respirator, ziua si noaptea, spre surpriza si bucuria "amiliei, care se pregatea de inmormintare. .ste indicat ca pozitiile sa se succeada obligatoriu intr%un mod anume 1opil dormind, 1rocodil, /estele mic, 1u "ata in sus, 1iinele, <atul. 6bser!am alternanta intre te(nicile de rela#are respiratorie si de re!igorare respiratorie riguros respectata. 1ei care supra!eg(eaza des"asurarea antrenamentelor trebuie sa obser!e atent si modi"icarile de culoare sau de temperatura a miinilor, nasului, "aciesului, urec(ilor si decolteului4 culoarea normala trebuie sa "ie usor roza. /aloarea sau congestionarea indica dereglari cardio%!asculare sau tiroidiene. $e !a recurge la rela#area psi(o%"izica, in asemenea cazuri, pentru corectare.

In loc de concluzie &n pozitia "atului apar spontan miscari izometrice musculare, de tip abdominal complet. Adica, se mani"esta toate grupele musculare, atit posterioare, cit si anterioare, deci lombare, "esiere si abdominale, de sub coaste pina in zona pel!iana. Aceasta este respiratia corecta, abdominala, deosebita de practica miscarilor cu um"larea si dezum"larea "ortata a zonei ombilicale. /rin aceasta se e#plica si e"icienta respiratiei speci"ica copilului mic, adaptat inca din stadiul intrauterin la !iitoarele sale reactii respiratorii. Adultii !or respecta riguros pozitionarea corecta corporala micul bazin usor retractat, centura scapulo%(umerala 0umeri%omoplati' corecta, de asemenea coatele si degetele miinilor corecte ca si labele picioarelor, respecti! linia de simetrie nas, barbie, ombilic. &n pozitia crocodil se incepe cu respiratie libera controlata latero%abdominala, latero% lombara 0!ezi controlul e"ectuat cu palma pe zona renala si pe zona "esierilor in cazul e#piratiei acti!izate cu sisiiala'. &n cazul aplicarii ritmului respirator se incepe cu doza+ul cel mai mic, mai ales de persoanele cu tulburari cardio%!asculare, adica 4 timpi inspir, 2 timpi oprirea respiratiei, care se "ace in stare de dilatare a miscarilor "olosite lateral% abdominal in inspir, aceasta mane!ra este urmata de 4 timpi e#pir acti!izat cu sisiiala si 2 timpi oprirea e#piratiei acti!izate. $e intercaleaza apoi respiratia libera controlata in acelasi stil ca in respiratia cu ritm, dar "ara ritm, "ara oprire si "ara sisiiala. $e poate trece apoi la ritmul 6%3%6%3 sau 8%4%8%4 sau 10%5%10%5 dupa caz. -urata si !aloarea "iecarui timp este de o secunda, ceea ce se masoara ca si cind am pronuntat ritmic in gind 22, 22, 22 etc. -e obser!at ca in timpul opririi respiratiei nu se produc contractii laringiene. 1u "ata in sus se controleaza senzorial mecanismele musculare practicate latero%lombar si "esier ca la crocodil. Aici ritmul poate incepe cu 4 inspir, 4 oprire, 8 e#pir cu sisiiala, 4 oprire. $e trece treptat la ritmuri superioare 5%5%10%5 apoi 6%6%12%6 s.a.m.d.

*opilul in lumea televi"orului si computerelor

1) Din partea editorilor 0) ntroducere 4) ?'uiul? electronic B) #rica de lume 5) ?De ce sunt atat de cru"i <? =) ?)ducatorul? copiilor nostri 6) *opiilor le place sa imite 2) 'ericulos pentru sanatate 7

A) 'ervertirea moralitatii 13) dolul casei 11) *omputerul ?in sine? 10) >ocurile pe computer 14) mpatimirea 1B) *e se intampla cu sufletul < 15) ?Daca as fi vrajitor...? 1=) Visatori 16) :ealitatea fictiva (?virtuala?) 12) Demonii 1A) *um pune gandul stapanire pe suflet 03) De unde vin gandurile si cum sa ne luptam cu ele 01) 'utem apara copilul 00) &ntidotul 04) )ducarea bunelor deprinderi 0B) )ducarea simturilor 05) -otusi, ce este de facut cu televi"orul si computerul <... 0=) )ducarea sufletului 06) )!emplul parintilor 02) nc%eiere

1) Din partea editorilor n anii din urma a aparut o literatura ortodo!a care demasca efectul negativ al televi"orului si jocurilor pe calculator. &ceasta carte este dedicata unui singur, insa e!trem de important aspect al acestei probleme$ influenta sus-numitelor inventii asupra sufletului copilului. &utorul cartii, preot ortodo!, remarcand raspandirea dereglarilor psi%ice si decaderea moralitatii la copiii societatii contemporane, pune acest fapt in legatura cu influenta negativa a mediului urban ?te%nici"at?. Ba"andu-se pe literatura patristica, pe materiale din periodice si pe o serie de lucrari ortodo!e si folosind, de asemenea, e!emple din literatura clasica rusa, el e!plica modul in care lumea inconjuratoare provoaca sufletului de copil emotii negative, cultiva in el fante"ia sterila si patimile ucigatoare de suflet. &utorul arata ca acele stari sufletesti particulare, ce pregatesc terenul pentru de"voltarea patimilor, impatimirea legata de jocurile pe calculator, ?reincarnarea? prin imaginatie in eroii de televi"iune sau din jocurile pe calculator, cufundarea pasiva in vartejul gandurilor, toate aceste stari nu sunt un produs al civili"atiei moderne, ci erau bine cunoscute cu sute de ani in urma si au fost descrise de catre ,fintii 'arinti, care le califica drept ?pacatoase?. n carte e!ista si un ?program po"itiv? sui generis$ autorul, urmand traditiei ,fintilor 'arinti, ne propune asa-numitele ?antidoturi?, pe care parintii, folosindu-le, vor putea, daca nu distruge, macar amorti"a influentele ucigatoare de suflet ale lumii. +adajduim ca aceasta carte va afla ecou in randul cititorilor, ca se va arata necesara si folositoare in fiecare familie ortodo!a.

0) ntroducere /umea contemporana il starneste pe copil catre pacat la fiecare pas. De-abia reuseste copilul sa iasa din starea de frageda pruncie, ca din toate partile il pandesc deja inrauririle ucigatoare de suflet.

/a aceasta contribuie cateodata si parintii ?iubitori?( mai inainte de toate, prin aceea ca nu-si educa fiul sau fiica potrivit severelor principii ale comportamentului crestin, ci atata inclinatiile pacatoase ale firii lor, le stimulea"a de"voltarea in directia pacatului. ,unt satisfacute toate capriciile posibile ale micutului$ el capata alte si alte not jucarii, jocuri, distractii si amu"amente. Un asemenea copil nu stie ce este infranarea( el traieste calau"indu-se dupa o singura porunca$ ?eu vreau?. ,i iata ca astfel pruncul creste potrivit "icalei ruse ?parintilor ocara si neamului rusine?. Un asemenea om si la varsta adulta se inconjoara de ?jucarii?, distractii si comoditati( el nu poate sa se opuna patimilor si se cufunda din ce in ce mai adanc in abisul pacatului. lar jucariile din "iua de a"i - si cele pentru copii, si cele pentru aduiti - sunt infinit de variate. *ei ce le fabrica folosesc ultimele reali"ari ale electronicii. 'entru ce < *a sa-l distre"e pe ?consumator? intr-un mod nou, inedit. lar ?a-l distra? inseamna a-l distrage de la o atitudine serioasa, responsabila fata de viata, a-l abate de pe calea cea stramta, calea mantuitoare, si a-l trage spre pieire, pe calea cea batatorita a jocurilor si distractiilor.

4) E'uiulE electronic ,e spune ca scolarii japone"i sunt innebuniti dupa o noua jucarie electronica. )ste vorba de asanumitul ?ceas-ou?, programat sa imite un organism viu. *u timpul, daca il ?ingrijesti? cum trebuie, din ?ou? trebuie sa ?iasa? un ?pui?, care, la randul lui, are nevoie de ingrijire$ o serie de operatiuni computeri"ate ii asigura ?e!istenta?. >ucaria trebuie ?%ranita? la timp, trebuie ?facut curat dupa ea?, dimensiunile sale mici ii permit copilului sa nu se desparta de ea nici un minut. Daca toate operatiunile sunt indeplinite la timp si in mod corect, ?puiul? ?traieste?, ?creste?, amintindu-i stapanului de e!istenta sa prin ?piuit?. Daca acesta uita de el sau face o greseala, ?puiul? poate sa se ?imbolnaveasca? si c%iar sa ?moara?. 'esemne ca aceasta ?noutate? va aparea si la copiii rusi. )a va inlocui jucariile-insotitor gen ?cubul lui :ubiF? sau jocurile electronice de bu"unar. 'oate ca deja se joaca cu ea copiii ?noilor rusi? G. *iudata jucarie. Un fleac inofensiv, o bagatela, un breloc intra cu omul in relatii comple!e de interdependenta si aproape iubire. Un mecanism artificial, lipsit de viata, devine parca un partener de joc autonom al omului, acesta avand suflet nemuritor 7 &ceasta este, desigur, pura ilu"ie, inc%ipuire, dar tocmai aceasta este esenta jocului. G )ste vorba de clasa celor care au facut averi consider- abile, din afaceri mai mult sau mai putin curate, dupa caderea comunismului. (n. tr.) *um de a fost indragit pana-ntr-atata de copii < )!plicatia ?oficiala? este urmatoarea$ ea a inlocuit cainele sau pisica, acestea nemaifiind acceptate intr-o familie japone"a a "ilei de a"i( dar ea nu repre"inta oare si un fel de simbol al copilariei din "iua de a"i, al instrainarii, al singuratatii copilului de la oras, plasat in lumea lipsita de suflet a masinilor si care cauta in aceasta lume o mangaiere si un prieten <...

B) #rica de lume :upt de natura vie, copilul orasului contemporan traieste intr-o lume a masinilor, unde pulsea"a, scanteia"a si te orbesc luminile artificiale si ecranele, unde se sc%imba caleidoscopic imaginile electronice( unde duduie automobilele( unde urla sistemele de semnali"are sonora( unde piuie computerele( unde totul in jur suna, "um"aie, bubuie, suiera( unde radioul si televi"orul "i si

noapte vorbesc, canta, urla, ameninta cu glasuri omenesti, ?traiesc? alaturi de oameni si ii sorb in viata lor artificiala si fara de Dumne"eu. *opilul, desigur, se adaptea"a la lume, cum spun savantii, dar ce alternative are < &daptandu-se, el percepe insa lumea ca pe ceva dusmanos si infricosator. 'si%ologii care se ocupa in mod special de aceasta problema au elaborat un test. *opilului (elev in scoala primara) i se dau o carioca rosie si una neagra si i se propune sa colore"e trei cercuri. 'rimul cerc simboli"ea"a ?clasa? din scoala, cel de al doilea simboli"ea"a ?spatiul de joaca? si cel de-al treilea simboli"ea"a ?orasul? (sau ?lumea?). *uloarea rosie semnifica predominanta binelui, culoarea neagra cea a raului. *u patru ani in urma (lucrarea este scrisa in 1AA6 - n. tr.), pe toate desenele culoarea rosie era mult mai bine repre"entata. *%iar daca ?clasa? mai era va"uta si in ?negru?, ?lumea? aparea totusi buna( iar in "iua de a"i, aproape toti copiii (opt copii din "ece) vad ?orasulDlumea? in negru, rau, amenintator. -ocmai prin acest fapt e!plica medicii cresterea proportiei de dereglari psi%ice la copii. )i spun ca au aparut o multime de copii nevrotici, care traiesc intr-o stare de teroare cvasi-permanenta. &ceasta frica este numita ?frica obsesiva?. Vor "ice unii$ pai bine, copiii s-au temut intotdeauna, de intuneric, de pilda$ pare-se ca in noi pree!ista o cunoastere subconstienta a faptului ca intunericul este raul, iadul, taramul demonilor, iar lumina este binele, Dumne"eu. *opiii se tem si de moarte, ca de o taina necunoscuta si infricosatoare. 'si%ologii insa vorbesc anume despre frica obsesiva, de masa, inaintea lumii inconjuratoare. *onsecinte si simptome medicale ale acesteia sunt$ envre"isul, defectele de vorbire, ticurile nervoase. )i au constatat, oricum, ca aceasta nevro"a afectea"a nu doar copiii din familii ?defavori"ate?( copiii ?noilor rusi? sunt afectati de ea c%iar in mai mare masura. ,ociologii considera ca acest fapt este legat de criminalitatea ?business?-ului contemporan$ copilul unui om de afaceri aude deosebit de frecvent convorbiri legate de crime, torturi, rapiri de copii. @ricum, informatiile de natura sa tre"easca groa"a nu-i ocolesc nici pe colegii lui de generatie din familii obisnuite. De"voltandu-se, devenind constanta, aceasta frica il face pe copil pasiv, timorat, ne%otarat sau, dimpotriva, agresiv. *ateodata, ambele aspecte se asocia"a, conform imaginii despre lume care se formea"a la copil. &stfel, jocul preferat al unui baietel de sase ani, vesnic panicat, timid, era urmatorul$ "ile intregi, facand pe politistul, tortura pe scaunul electric un 8icFe; 8ouse din plus. naintea copilului apare problema$ daca e sa incerci sa birui frica, ei bine, cum s-o faci < :aspunsul cel mai la indemana este foarte simplu - sa devii tu insuti fioros.

5) ?De ce sunt atat de cru"i <? Dupa cum scriu "iarele, in :usia sunt asta"i circa 133.333 de copii asociati in grupari criminale de sine statatoare. Heci de copii au devenit ucigasi. *rimele nemotivate, stranii, savarsite de catre grupe de copii de 13-10 ani, poarta amprenta unei deosebite cru"imi, a unei veritabile ferocitati. 'rintre micii criminali se afla si copii care provin din familii foarte instarite, obisnuiti sa nu duca lipsa de nimic. &ceste date dau marturie despre e!trem de profunda pervertire morala a intregii noastre societati. Daca mai adaugam la ele si deprecierea fi"ica a scolarului din "iua de a"i (potrivit statisticilor, el este ceva mai slab si cantareste cu 5 Fg mai putin decat cel de aceeasi varsta cu "ece ani in urma), dereglarile psi%ice si profunda sa pervertire ni se infatisea"a infricosatorul tablou al

viitorului :usiei. 'arintii se ma%nesc adesea, vorbind despre fiul sau fiica lor$ ?*at e de crud(a) cu noi7 *at e de nesimtitor si nepasator fata de suferinta noastra, de viata noastra7? ,entimentui caracterului e!ceptional, irepetabil, al fiecarei personalitati umane este, in mod vi"ibil, dintru inceput sadit in firea noastra. :eactia copilului curat, nepervertit, la suferinta straina este intotdeauna vie si profunda. /a fel se intampla si in ce priveste moartea. *opilul doreste ca toti sa aiba parte de bine si de bucurie. *ine nu stie cat de neplacute sunt pentru el povestile cu sfarsit nefericit7 nsusi gandul ca cineva a suferit si n-a primit, in cele din urma, mangaiere (o mangaiere pe masura intelegerii constiintei copilului) starneste un adanc cutremur in sufletul lui. De aceea, oamenii cu e!perienta in predarea din cadrul scolilor de duminica G stiu ca nu trebuie povestite copiilor nici vietile mucenicilor-patimitori si cu atat mai mult nu trebuie descrise amanuntele patimirilor lor - mai bine li se povesteste despre drepti, sfinti, ostasi, stareti, facatori de minuni. G n :usia, religia nefiind materie de invatamant, e!ista pe langa biserici asa-numitele ?scoli de duminica?, in cadrul carora se face educatie religioasa pentru copii. (n. tr.) @ fetita de cinci ani, crescuta pe langa biserica (fiind fiica de prescurareasa), a au"it pentru prima oara viata lui &le!ie, omul lui Dumne"eu$ cum a murit si "acea in sicriu, iar parintii abia atunci au aflat ca acel sarac, acea sluga era iubitui lor fiu pe care il pierdusera 7... Dar fata nu intelegea ceva. )a a refu"at sa accepte un asemenea sfarsit si intreba cu insistenta, la modul afirmativ$ ?Dar mama si tatal lui l-au luat din sicriu <? ntr-adevar, de vreme ce l-au gasit, cum sa-l lase iar singur < &cum inc%ipuiti-va ca acestei fetite sau alteia, sau unui baietel oarecare i se va povesti in fiecare "i despre omoruri, torturi, ra"boaie cosmice si totodata i se vor arata aceste lucruri - se va mai pastra oare simtirea infiorata a valorii si irepetabilitatii absolute a vietii fiecarui om < +u, ci mai degraba isi va insusi ideea (care se formea"a o data cu sentimentul fricii obsesive) ca viata omeneasca nu repre"inta nimic, ca omul este o ga"a care poate fi strivita sau un robot care poate fi ?scos din pri"a?. *opilul se va deprinde sa accepte moartea ca pe un lucru cumplit, nsa de domeniul cotidianului. Dupa aceasta, insa, nu mai avem de ce sa ne miram ca nu-l mai misca oboseala mamei, sau durerea de cap a tatei, sau neputinta batraneasca a bunicii.

=) ?)ducatorul? copiilor nostri Unde poate vedea copilul vremii noastre si crime, si violuri, si cadavre ciopartite < Unde afia el ce este un ?sadic? sau un ?pervers? < Unde, in fine, poate vedea un mort iesind din groapa, Un monstru cumplit, un demon < Desigur, la televi"or. &ceste scene si acesti eroi umplu ?t%riller?-urile americane cu care - in pofida firavului protest al parintilor, sau in lipsa lor, sau impreuna cu ei - se delectea"a adolescentii rusi. &panajul fratilor si surorilor mai mici sunt, inca, ?desenele animate?. *ateva generatii de copii au crescut cu ?desene animate?. 'entru unii, desenul preferat era ?#loarea purpurie? (ceva in genul ?#rumoasa si Bestia? - n. tr.), pentru altii ?*eburasFa? (in spiritui lui ?8iaunel si Balanel? - n. tr.). *opiii din "iua de a"i se uita la ?desene animate? care seamana cu niste filme de ra"boi. ntr-un articol pedagogic se face o comparatie interesanta intre niste vec%i eroi ai ?desenelor animate? si alti eroi, actuali$ este vorba de testoasele ninja si de *eburasFa si prietenii sai. Daca

*eburasFa seamana cu un copil simpatic si naiv, testoasele sunt mai degraba niste ?baieti duri? care, facand ordine si reinstaurand dreptatea, ?caftesc? la adversari in dreapta si in stanga - ei evoca nu o ceata de copii, ci o banda de tineri. Daca strengariile lui *eburasFa si ale prietenilor sai, c%iar ei insisi apartin unei lumi luminoase si calde, testoasele traiesc si actionea"a intr-o cu totul alta lume, intunecata si cumplita, unde ?gasca? eroilor se opune armatelor de parti"ani ai raului... +u incape discutie$ ?cunostinta? cu asemenea personaje il ajuta pe copil sa se ?adapte"e? mai repede si sa intre in lumea eroilor din filmele de ra"boi si a ?t%riller?-urilor ?pentru aduiti?$ maniaci asasini, supermani "buratori si vampiri. Vampirii (un film de ?desene animate? se numeste c%iar ?8icul vampir?), monstrii, stafiile, vi"itatorii din cosmos (in realitate, demoni) intra de pe ?micile ecrane? in constiinta sarmanilor nostri copii, care adesea nu este protejata de nimic. &bundenta terifiantului toceste, in cele din urma, sensibilitatea si, ca urmare, copilul insusi vrea de-acum sa guste sen"atii noi, mai tari. -ocmai acesta este modul in care actionea"a in om patima$ ea cere %rana noua, are nevoie de tot mai mult si mat mult. ,i iata ca pe adolescent nu-l mai sperie si nu-l mai misca deacum maruntaiele scoase si cadavrele ciopartite. -otui incepe prin de"voltarea, in stadiul ?desenelor animate?, a unei nevro"e persistente$ caci copilul, spre deosebire de adult, inca nu distinge precis artificialul de realitate. )l reactionea"a in mod sincer si violent la imaginea teatrala - de desen animat - cinematIgrafica, nerecunoscand defel caracterul conventional al acesteia. +u intamplator, atunci cand sunt anc%etati parintii de catre medicii psi%iatri cu privire la principala cau"a a panicilor copilului, acestia scriu$ ?Desenele animate?.

6) *opiilor le place sa imite 'rescolarii si scolarii mici fac cunostinta cu viata intr-un mod foarte activ. ,pecialistii in psi%ologie infantila spun ca copiii de aceasta varsta traiesc nu una, ci cateva vieti$ si pe cea proprie, si pe cea a eroilor din povesti si din ?desenele animate? din acelea care afla rasunet in sufletul impresionabil al copilului. &stfel, ei tind spre o traire ma!imala a evenimentelor. #oarte mult depinde aici de educatori si mai inainte de toate de parinti. De ei depinde pe cine si in ce privinta vor imita copiii lor. @are va fi ?8icul vampir?, sau 8icFe; 8ouse, ori, mai tar"iu, e!traterestrul-superman < Desigur, este atragator sa devii puternic, un om de care se tem toti, in stare sa faca ce altii nu pot face - de pilda, sa pluteasca liber, ca o pasare, deasupra pamantului, sa dea foc lucrurilor cu privirea 7... *um sa nu... Un baiat din 8oscova iubea ?desenele animate?. nc%ipuirea lui a fost aprinsa de catre un serial de ?desene animate? despre ursuletii-gumm;$ acesti ursuleti puteau face sarituri dibace si inalte prin copaci, pe case s.a.m.d. /a inceput, baietelul sarea prin apartament$ ?,unt un ursulet-gumm; 7 ,unt un ursulet-gumm; 7? ,i iata ca s-a suit, o data, impreuna cu alti copii, pe acoperisul unui bloc de saispre"ece etaje. *opiii isi faceau de cap. Deodata, baietelului nostru i-a trecut prin cap ca ar putea, la fel ca ursuletii indragiti, sa sara pe acoperisul vecin$ doar ei faceau e!act la fel. *ativa pasi pana la margine si... De aici reiese ca a de"volta imaginatia copiiilor aratandu-le supereroi este un lucru foarte periculos.

Dar vai, nici aceasta intamplare tragica nu-i va face pe parintii copiilor mici sa scoata cablul televi"orului din pri"a.

2) 'ericulos pentru sanatate7 'e langa toate cele aratate mai sus, ?micul ecran?, inaintea caruia familiile din "iua de a"i isi petrec aproape in intregime timpul liber, aduce prejudicii neindoielnice sanatatii fi"ice si psi%ice a copiilor. ,pecialistii in psi%iatrie si psi%ologie infantila presupun ca principalele boli ale copiilor secolului JJ vor fi cau"ate de televi"iune si computere. leromona%ul &natolie (Berestov), doctor in stiinte medicale, e!plica detaliat modul in care televi"orul daunea"a sanatatii copiilor. n primul rand, cinescopul produce o iradiere care conduce la dereglari neuro-somatice in organismul copilului$ in urma acestei iradieri, sistemul nervos al acestuia se epui"ea"a rapid. n al doilea rand, sederea prelungita in fata ecranului de televi"or (ca si in fata computerului sau c%iar a cartii, daca copilul stie deja sa citeasca) conduce la tulburari astenonevrotice$ din pricina sedentarismului se dereglea"a functionarea intestinului, din organism se elimina defectuos produsii de catabolism (to!inele re"ultate din metabo%smul organismului - n. tr.), si copiii se imbolnavesc frecvent. *el mai mult ies in evidenta insa tulburarile psi%o-emotionale legate de actiunea informationala a televi"iunii asupra organismului copilului. ,-a observat ca la copiii obisnuiti sa stea la televi"or le slabeste memoria( ei asimilea"a mai greu, nu se pot concentra la ore( sufera de insomnie( devin agitati, irascibili, suparaciosi. ,e inrautatesc si relatiile cu parintii, mdeosebi daca acestia e cer sa se desprinda de televi"or. &cest lucru nu trebuie sa ne mire, caci televi"iunea inrobeste sufletul, manifesta o actiune %ipnotica. +u numai copilul, ci si adultul, care are un psi%ic mai putemic si mai re"istent, este incapabil sa se opuna acestei actiuni, c%iar daca el receptea"a in mod critic ceea ce vede. -elevi"iunea codifica prin diverse mijioace, voluntar sau involuntar, comportamentul copilului sau adolescentului - il determina sa traiasca dupa legile lumii ecranului.

A) 'ervertirea moralitatii 'arintele &natolie da marturie, in calitate de medic, despre ca"uri de infarcte si cri"e de %ipertensiune survenite in fata ?micului ecran?$ oameni inaintati in varsta incearca o mare tensiune emotionala urmarind intamplarile de pe ecran$ traiesc cu adevarat o viata straina. *opilul, asa cum am spus deja, delimitea"a cu greu imaginarul de realitate. /ui ii este si mai usor decat adultului sa se scufunde in lumea ilu"iei( si intrucat aceasta viata este mult mai interesanta si mai bogata in intamplari decat viata sa proprie, cea de "i cu "i, el prefera viata imaginarului. n fata ecranului, el pierde simtul realitatii si se cufunda intr-o stare stranie de somnambulism, care aminteste betia. Dupa cum graieste "icatoarea ruseasca, ?cel beat si cel adormit nu gandesc gandul lor?. Dar al cui <... Viata televi"orului, in care copilul traieste sentimente atat de putemice, i se pare acestuia mai ?adevarata? decat cea autentica. :evenind, in mod obligat, din lumea ilu"iei, el isi vede e!istenta in culori cenusii si plicticoase, iar apropiatii sai i se par neinsemnati si jalnici. +ici c%iar adolescentul nu intelege de ce il atrage atat de mult televi"orul, de ce ii place sa priveasca filme despre violenta si desfrau. n viata, totui este insipid - acolo totul este plin de sen"atii tari. 'rincipalul insa este ca atunci cand privesti esti transportat - acolo, unde tot ce e rau,

tot ce e ascuns in suflet, toate patimile ascunse, refulate sau nestiute, capata %rana si spatiu de desfasurare. ?Cadiland? aceste patimi, televi"iunea favori"ea"a pervertirea copilului. &ratandu-i violenta c%iar si in ?desenele animate?, infatisandu-i scene de desfrau, cru"ime sau viata de placeri, televi"iunea tre"este in sufletui copilului patimile maniei, desfranarii, invidiei, lacomiei. #ilmele de actiune il invata sa-l dispretuiasca pe cel slab, il fortea"a sa adopte nu numai un anumit mod de viata, ci si o atitudine fata de oameni, obra"nica si lipsita de jena, incompatibila cu modestia retinuta si, cu atat mai mult, cu smerenia crestina. )roii de pe ecran fumea"a si beau atat de ?fain? si de semet, ii trag pe sfoara cu atata dibacie pe adversari, se bat cu atata neinfricare, imbratisea"a femei atat de frumoase, gonesc cu atata vite"a in masini de lu! 7 ,i codul este acceptat de bietul suflet. )l va cauta si in viata reala satisfacerea patimii iesite la iveala. ,i ce-l mai poate opri <...

13) dolul casei )ste dureros faptul ca oamenii au devenit dependenti psi%ologic de televi"or. Desc%i"i si trec, la prima vedere, intristarea si plictiseala. De aceea, daca televi"orul se strica deodata, este o catastrofa$ se asterne o liniste neobisnuita, inspaimantatoare si iese la iveala faptul ca membrii familiei sunt despartiti sufleteste. De-acum insa, pentru aceasta eventualitate, stau, aproape in fiecare casa, cate doua-trei televi"oare$ se strica unul, dam drumul la altul. )!ista familii in care televi"orul este desc%is in "orii "ilei si toata viata se scurge ?in umbra lui?$ dupa serial vin stirile, dupa aceea nu stiu ce emisiuni despre ?probleme la ordinea "ilei?, programe ?de autor?, apoi iar stiri, alt serial, nu stiu ce s%oK, ?:oata norocului?, filmul de actiune si uite ca a trecut "iua... *opilul este de fata, absorbind in sufletul sau receptiv %rana antidu%ovniceasca pe care i-o indeasa pe gat idolul casei. #olosind aceasta %rana fara discernamant, telespectatorii isi pierd treptat individualitatea, se nivelea"a, se depersonali"ea"a. Dupa e!presia unui oarecare sociolog, gratie televi"iunii se formea"a un nou tip antropologic, cu un nivel intelectual si moral sca"ut. De obicei, copiii sunt profund atrasi de televi"or in familiile in care sufera de aceasta patima adultii. n aceste familii, televi"orul devine adevaratul stapan al casei, autoritatea suprema, cel mai drag membru al familiei ?domnul -elevi"or? (asa se numeste un articol consacrat lui in "iarul ,,8oscova ortodo!a?). &cest idol contemporan ocupa locul de cinste in ?coltul frumos? G si, atunci cand toti membrii familiei se aduna in jurul lui ca la rugaciunea de seara, ur"este o ilu"ie a ti%nei si iubirii reciproce. G &stfel este numit in :usia, in mod traditional, coltul cu icoane. ntentia ironic-amara a autorului este evidenta. (n. tr.) n anii din urma, ?domnul -elevi"or? a inceput sa fie concurat in activitatea de inrobire a sufletelor de copii de catre ?domnul *omputer?.

11) *omputerul ?in sine? 8ulti credinciosi, mai ales din generatia carunta, nutresc fata de orice computer o groa"a superstitioasa$ unii socotesc aceasta ?masina inteligenta? un fel de instrument al lui &nti%rist, altii afirma ca in el ?e cuibarit dracul? si ca locuinta in care se afla un computer e spurcata. *%iar si un

computer scos din functiune li se pare de spaima. &cesti oameni sunt categoric impotriva oricarei intrebuintari a computerului, mai cu seama pentru nevoile Bisericii... *omputerul este, insa, doar o masina, un obiect, ?lucru de maini omenesti?( si, ca din orice lucru, se poate face din el un idol - cum si este, de altfel, pentru unii programatori. De asemenea, ca si alte produse ale progresului te%nic, nu este in sine nici bun, nici rau. Bun sau rau il poate face vointa omului - depinde de modul in care folosim aceasta inventie comple!a. 8editand asupra acestui fapt, preotul ,erg%ei 8aruF, autor al unui articol despre computere din revista ?*uvantul ortodo!?, remarca in mod just ca si cu un instrument atat de simplu si folositor asa cum este lopata se poate omori un om. n "ilele noastre, pare-se, deja nu ne mai putem descurca fara a intrebuinta computerul ca instrument practic in toate sferele vietii sociale( si nu avem unde fugi de acest fapt - vremea merge inainte, si asta"i, de pilda, bibliotecile din intreaga lume trec, deja, la intrebuintarea computerelor in locul cataloagelor - altfel ne-am ineca in marea %artiilor. ,i cartile sunt editate cu ajutorul computerelor - altfel, munca de editare ar fi de cateva ori mai inceata... ,i totusi, ar fi de dorit copiilor sa se tina mai departe de aceste ?masini inteligente?. nfluenta lor vatamatoare asupra sanatatii fi"ice a omului nu sufera indoiala, si nici un fel de ecrane protectoare nu sunt in stare sa apere complet de iradierea vatamatoare. +u degeaba s-au stabilit in toata lumea norme de timp pentru lucrul pe computer. 8edicii stiu bine ca toti ?computeristii? au un nivel net sca"ut al leucocitelor in sange - este afectata, adica, functia de aparare a organismului, scade re"istenta la imbolnaviri. Un medic moscovit cu doua"eci si cinci de ani de e!perienta in munca sa a reali"at o serie de e!perimente cu ajutorul unui sistem terapeutico-diagnostic ba"at pe ?metoda #oil? pentru a elucida modul in care obiectele inconjuratoare influentea"a starea fi"ica a omului. 8aterialist convins, el a aflat lucruri uluitoare$ s-a aratat ca apa sfintita si untdelemnul de maslu normali"ea"a indicatorii organelor bolnave. &poi, in conditiile unei ?tovarasii? prelungite cu computerul scade puternic imunitatea, lasand organismul lipsit de aparare, in special in fata afectiunilor oncologice si a altor ?boli ale secolului?. #iul acestui medic, adolescent, pasionat de jocurile pe computer, convingandu-se de acest fapt in urma e!perimentelor, s-a lasat de ?jocul cu moartea?. &cest lucru il povesteste tatal sau. nsa pe langa vatamarea pricinuita sanatatii trupesti, computerul poate vatama si sufletui omului mai ales pe cel de copil. )ste bine cand copilul creste intr-o familie ortodo!a, imbisericita, cand sufletul lui este aparat de ingradirea Bisericii, de tainele ei, de rugaciunea ei de 8aica... Dar daca nu < Daca unui suflet joaca pe computer nu-i pricinuieste o vatamare insemnata, pentru altul ea poate repre"enta o do"a de otrava mica, dar mortala.

10) >ocurile pe computer *omputerul nu este doar un instrument ajutator in diversele ramuri ale activitatii umane( pe el ne putem si juca. 8ulte jocuri copilaresti$ ?J si @?, ?vaporase?, ?leapsa?, ?%otii si vardistii? si altele asemenea pot fi, pare-se, ?transpuse? in ?creierul? computerului si copilul se poate juca fara a sari, fara a alerga, fara %artie si creion - doar apasand pe butoane si urmarind desfasurarea jocului pe ecran. &ici nu este nevoie de tovarasi dejoaca, tovaras-partener este masina, computerul adica$ te joci pe el, in el si cu el. *u doi-trei ani in urma, multi scolari moscoviti erau nedespartiti de niste cutii plate$ jocurile electronice de bu"unar. ntrand in orice vagon de metrou

puteai "ari printre pasageri un copil, stand jos sau in picioare, cufundat in joc si nebagand in seama nimic din jur. ,farsitui partidei - pierdere sau castig - nu insemna ca jucaria era varata in bu"unar. >ocul continua, intrucat jucatorul era, neindoielnic, stapanit de patima. ,e "ice ca unii copii, prin antrenament neintrerupt acasa, la scoala, pe drum, au ajuns la un inalt nivel de maiestrie in aceste gen de joc si aproape ca nu mai pierdeau. >ocurile pentru computerul mare, de birou, sunt si mai atractive. -entativele parintilor de a-si smulge fiul sau fiica de la joc se soldea"a adesea cu scandaluri cumplite, cri"e de isterie, convulsii - iata puterea impatimirii. &-l desprinde pe copil de televi"or tot este mat usor$ si cel mai oribil, mai de"gustator film, tot are un sfarsit. >ocul pe computer insa poate continua la infinit$ pier"and, vrei sa castigi( iar castigand sa obtii un re"ultat si mai bun. ,pre deosebire de ?simplutele? jocuri de bu"unar, cele ?adevarate? sunt foarte diverse. 8at mult, conform spuselor specialistilor, la fiecare doi ani programele lor sunt imbunatatite (si pot fi imbunatatite la nesfarsit), iar pretul ramane acelasi, in vreme ce jocurile vec%i se ieftinesc considerabil. ,i-ti da mana sa nu te joci < >ocurile electronice complicate, mai ales cele create pe principiul ?vanatorii? sau ?luptei?, ii absorb pana intr-atat pe adolescenti, incat acestia uita de orice pe lume. Un cunoscut savant si publicist ortodo!, V. -rostnivcov, compara, in articolul ?8onstrii pentru cei mici?, jocurile pe computer cu niste ?narcotice pentru copii?$ in vec%ea :usie, tarancile fara minte bagau in gura copilasilor carpe cu "eama de mac( copilul, sugand narcoticul, dormea linistit, iar mama putea sa se ocupe de gospodarie. &cum, medicina stie clar ca un asemenea fapt nu are cum sa nu se reflecte asupra viitorului copilului. ? nsa si mai amarnice repercusiuni - scrie V. -rostnicov - vor avea asupra lui monstrii electronici care-l implica in rafuielile lor.?

14) mpatimirea mpatimirea este o stare a sufletului, care il face pe acesta o adevarata jucarie a patimilor. ,e produce o completa vlaguire a sufletului, desi jucatorului (sau celor care il observa) i se pare uneori ca este concentrat si calm. &ceasta stare infricosatoare si primejdioasa poate prinde in g%earele ei pe oricine isi ingaduie sa se delecte"e jucandu-se. DostoievsFi, in romanul ?>ucatorul?, reali"ea"a portretul, uimitor prin veridicitatea sa, al unei femei batrane, in varsta de sapte"eci si cinci de ani, cuprinsa de patima jocului$ aceasta patima ?eliberea"a? patimile care dormitau in ea, pare-se, dinainte - mai intai de toate mania si lacomia. lata despre ce este vorba$ o boieroaica moscovita, cu un picior in groapa, tintuita de fotoliul de invalid, calatoreste intr-o statiune balneara nemteasca. se arata ca"inoul in care se joaca la ?ruleta?. /a inceput, batrana ii urmareste curioasa pe jucatori, apoi mi"ea"a si ea. 8i"ea"a pe ?"ero? pierde. arasi mi"ea"a si iarasi pierde. nca o data ?"ero? si bila trece iarasi de caroul fatal... Dar iata, in sfarsit, iese si ?"ero? - a castigat7 Batrana intra intr-o stare de puternica agitatie. ?Doamne, intar"iem 7 &cum invart ruleta 7 8i"ea"a, mi"ea"a 7 se agita batrana. +u te lalai, mai repede 7 isi iesi ea din fire, imbrancindu-ma din toate puterile. - Dar pe ce sa mi"e", bunico < - 'e "ero, pe "ero 7 arasi pe "ero 7 8i"ea"a cat mai mult7 *ati bani avem cu totul < ,apte"eci de galbeni < +-are rost sa-i crutam$ mi"ea"a cate doua- "eci de galbeni o data.

- Veniti-va in fire, bunico 7 *ateodata nu iese "ero si de cate doua sute de ori la rand 7 Va asigur ca o sa pierdeti tot capitalul. - 8inti, minti 7 8i"ea"a 7 Uite ca suna acul7 ,tiu eu ce fac - batrana ajunsese sa tremure de frene"ie. (...) - /e jeu est fait7 (>ocul este facut7) striga crupierul. :oata se invarti si iesi treispre"ece. 'ierduseram 7 - ar 7 ar 7 ar 7 8i"ea"a iar 7 - tipa batrana. De acum nu m-am mai impotrivit si, strangand din umeri, am mi"at inca doua"eci de galbeni. :oata se invarti indelung. Batrana pur si simplu tremura urmarind roata. ?+u cumva crede ca o sa castige din nou "ero <?, am gandit eu, privind-o cu nedumerire. 'e fata ei stralucea incredintarea nestramutata ca va castiga, dimpreuna cu asteptarea ferma ca acum, acum, se va au"i strigatul$ "ero 7 Bila se opri intr-un carou. - Hero 7 striga crupierul. - Ve"i 7 7 7 se intoarse catre mine, triumfand frenetic, batrana.? ,e intelege ca acesta a fost doar inceputul. Demonul jocului, atatandu-si jertfa, si-a batut joc de ea. *um era de asteptat, batrana, dupa un castig consistent, a continuat sa joace pana ce a pierdut intreaga avere, banii pe care contau rudele ei. &ceasta este patima. Daca jocul nu are mi"a in bani, mi"a tot e!ista$ locul unei patimi - lacomia este luat de alta patima - trufia. &ceasta dictea"a ?dorinta de victorie? - c%iar daca joci cu masina. @rice fel de joc de noroc - la fel si jocurile pe computer - atata laturile intunecate ale firii noastre pacatoase. &sadar, ce se petrece cu sufletul de copil, cand este cuprins de patima jocului, daca nici un om batran, cu e!perienta vietii, nu poate sa se opuna acestei patimi < &tunci cand copilul se lupta cu monstrii de pe ecran, sau pur si simplu ?impusca rate?, el este cuprins de o emotie puternica ce ii rascoleste intreaga fiinta. n el prinde viata tot ce este mai rau( starea lui se apropie de cea a unui posedat. >ocul pe computer, cu impatimirea pe care o naste, cu imprevi"ibilitatea sa, cu %a"ardul care domneste in el, repre"inta - conform justei observatii a aceluiasi V. -rostnivcov - o ocupatie tipic infernala, demonica. ?&sadar, pentru ce loc isi pregatesc copiii acei parinti care e cumpara jocuri electronice <? isi inc%eie el, printr-o intrebare retorica, studiul.

1B) *e se intampla cu sufletul < Un baietel inteligent, rosu in obraji, sta la birou. 8uscandu-si bu"a si tinandu-si degetele pe tastatura comple!ei masinarii, el nu-si desprinde privirea incordata de pe ecranul pe care misuna imagini marunte. Baietelul este prins de joc. )ste in casa, nu afara. lar pe ecran nu este nimic ingro"itor sau indecent. &dultilor le convine situatia. )i pot c%iar sa vina din cinci in cinci minute si sa-si priveasca fiul$ nu vad insa decat e!teriorul, trupul. Dar ce se intampla in acest timp cu sufletul < )l petrece departe de Dumne"eu, de parinti, de viata cea adevarata. )ste stapanit de minciuna si patimi. -raieste intr-o lume ine!istenta - in nimic. )motiile sale atat de profunde s-au iscat pe un loc pustiu. ,e produce, in general, acelasi lucru ca la vi"ionarea unui tele- sau videofilm. )!ista

totusi o deosebire de principiu. ,pecificul jocului pe computer face din om nu un spectator pasiv, ci o persoana care intervine in mod activ. ,i acesta traieste, actionea"a, nu in lumea noastra, ci in alta - ilu"orie. lar lumea aceasta se conformea"a unor legi primitive si nemiloase, carora jucatorul este obligat sa li se supuna. )l ia %otarari prestabilite de catre programator. 'otrivit convingerii parintelui ,erg%ei 8aruF, autor al unui articol despre computere, astfel este reali"ata programarea in constiinta copilului a anumitor deprinderi si stereotipuri comportamentale. *e anume introduc jocurile pe computer in constiinta copilului < @ conceptie despre lume lipsita de Dumne"eu. n primul rand, aceste jocuri presupun o atitudine po"itiva (aproape familiara) fata de lumea demonilor - lume populata de monstrii ?e!traterestri?, de vampiri, de roboti ucigasi si alte dracii. 'rin insusi acest fapt este incalcata bariera pe care Dumne"eu a oranduit-o intre om si du%urile ca"ute. Unele jocuri (de pilda ?,tar Lars? si altele) au un caracter demonic manifest. n al doilea rand, jocurile ii invata pe copii sa traiasca dupa legile acestei lumi demonice, unde ?invinge? cel mai puternic, cel mai viclean, cel mai necrutator. 'ersonalitatea umana incetea"a sa mai insemne ceva in aceasta lume( ea este receptata nu ca semen, nu ca si c%ip al lui Dumne"eu, ci ca ?adversar potential? sau ?material de constructie?. &numite jocuri ?de inteligenta? (de pilda, ?*ivilisation?) le dau jucatorilor posibilitatea de a-si de"volta o nemarginita sete de putere de a instaura (tot in aceasta lume ilu"orie) o noua ordine mondiala, pregatindu-le astfel constiinta pentru venirea lui &nti%rist. &utorii cartii ?/upta cu fiara? definesc jocurile pe computer ca ?magie te%notronica? comuniune cu du%urile rele prin mijiocirea te%nicii computeri"ate. +u este de mirare ca pana si cele mai inofensive, aparent, dintre aceste jocuri distrug pe neobservate psi%icul, duc la imbolnaviri nervoase si c%iar la indracire.

15) ?Daca as fi vrajitor...? ,loganul potrivit caruia jocurile pe computer ar de"volta intelectul constituie un mit de mult timp spulberat in literatura medicala si in cea religioasa ortodo!a. *onform justei observatii a lui V. -rostnivcov, aceste jocuri il plasea"a pe copil intr-o lume puternic simplificata, condusa dupa cateva reguli e!acte, in timp ce in stiinta si in orice activitata umana ?vie? este necesara nu o panoplie de algoritmi, ci intuitie creatoare. ,e considera ca jocurile pe computer de"volta imaginatia. n privinta acestui lucru nu este greu sa cadem de acord. Dar ce bine aduce el < @ imaginatie bogata este socotita insusire a unui suflet in"estrat. )ducatorii o stimulea"a si o de"volta in fel si c%ip. Un bunic inteligent povestea cu indignare ca, la orele de istorie, micutul sau nepot dimpreuna cu ceilaiti copii sunt pusi sa se joace de-a oamenii primitivi - sa-i imite, alergand prin clasa, dand din maini si scotand sunete nearticulate, ca animalele... *opiii, desigur, erau foarte multumiti... n unele scoli au fost introduse ?pau"e? pentru meditatie. *opiii sunt pusi in mod constant sa isi inc%ipuie si sa repre"inte ceva. ,i daca ?meditatia? este un

produs al atractiei generale din ultimii ani catre ocultism, tema de toti stiuta ?daca as fi vrajitor? este de"voltata, de trei"eci-patru"eci de ani, de o generatie dupa alta de scolari. *opiilor din familii ortodo!e nu e vine usor in scolile din "iua de a"i. )i trebuie sa fie neclintiti si plini de barbatie pentru a re"ista multimii ispitelor. &stfel, o fetita ortodo!a de noua ani a scris in compunerea despre , ?vrajitor? urmatoarele cuvinte$ ?)u cred in Dumne"eu. +-am vrut si nu vreau sa fiu vrajitor, fiindca aceasta este un pacat...? @are este bine sa-si inc%ipuie cineva ca este vrajitor, stapan al lumii, al oamenilor si al sti%iilor < ,au superman puternic, care restabileste dreptatea si pedepseste pe raufacatori < ,au frumoasa care si-a intalnit printul <... n feluritele intorsaturi ale jocului imaginatiei ies la iveala si se de"volta felurite patimi - asta-i tot. +u are importanta nici macar ce ne imaginam. ,fintii 'arinti invata ca nu este de folos sa ne inc%ipuim nici macar privelisti inalte si sfinte. )i inter"ic cu desavarsire orice slabiciune fata de visare. 'entru firea ca"uta, visarea este insa atat de placuta 7 Visarea o atrage prin subconstient sa se abandone"e fara re"erve in torentul patimilor, sa se ?odi%neasca?, sa ?uite?, sa ?vise"e?... ,i in aceasta visare strecoara, vai, pacatul tot ce doreste. ,a nu credem ca omul copil sau adult s-a deprins sa iasa din lumea tre"viei si a simtirii realitatii in lumea ilu"iilor doar de ieri-alaltaieri, o data cu aparitia televi"iunii si a computerelor. +u, el a stiut sa faca asta dintotdeauna$ cu atat mai bine cu cat s-a aflat mai departe de aripile Bisericii.

1=) Visatorii ?...)l se gandea cat de bine ar fi fost sa traiasca impreuna cu prietenul pe malul unui oarecare rau( apoi, peste acel rau i se construieste in inc%ipuire un pod, pe urma o casa uriasa cu un balcon atat de inalt ca de acolo se poate vedea c%iar 8oscova( si acolo bea seara ceai in aer liber, meditand la oarecare lucruri placute. &poi, visa ca merge impreuna cu *iciFov in societate, in trasuri lu!oase, si acolo ii farmeca pe toti cu purtarile lor alese( iar ,uveranul insusi, afland de minunata lor prietenie, ii face generali?... Da, este 8anilov din ?,uflete moarte?. -ipul clasic de visator. 'ortret al unui suflet bolnav, stapanit de patimile slavei desarte si trandaviei. Cogol arata cu mare maiestrie felul in care imaginatia lui neinfranata de nimic construieste singura, sub oc%ii nostri, o lume paruta, ilu"orie. ,i iata inca un visator inveterat, patimas, care deja nu mai poate trai in lumea reala. )ste vorba de eroul ?+optilor albe? ale lui DostoievsFi. )!emplul lui ne poate ajuta sa intelegem multe lucruri. Visarea ia nastere in c%ipul unui ?sentiment obscur?, unei ?dorinte ademenitoare?. Daca realitatea nu o impiedica (prin vreun "gomot ori vreo vi"ita), inc%ipuirea incepe sa lucre"e$ ?Un nou vis - o noua fericire 7 @ noua do"a de otrava subtila, voluptuoasa 7? ,ufletul cade intr-o stare ciudata de epui"are, lipsita de repaos - stare asemanatoare cu a drogatilor. )l devine jucaria patimilor - a slavei desarte si a patimii de"mierdarii (voluptatii). Visatorul lui DostoievsFi isi imaginea"a ca este poet incununat de slava, participand eroic la evenimentele celebre ale istoriei, amant fericit, sarutandu-si cu pasiune iubita. )l confunda lumea imaginata cu cea reala( in cea dintai traieste cu adevarat, in cea de-a doua doar e!ista. -rairile sale sunt insa atat de intense, incat tocmai viata imaginata i se pare autentica. ,i iata ca respiratia i se intretaie, pulsul i se accelerea"a, ?din oc%i ii tasnesc lacrimi?, ?obraji pali"i, ume"iti... ard...? (

*at de cumplita este aceasta stare 7 *at de putin seamana ea cu starea de luare-aminte intru tre"vie, de concentrare, de liniste si pace sufleteasca, proprie nevoitorilor ortodocsi 7

16) :ealitatea fictiva (?virtuala?) *itirea de romane favori"ea"a jocul autonom al imaginatiei. #ara aceasta %rana, imaginatia se epui"ea"a. ,i mai puternic actionea"a asupra imaginatiei, mai ales la copii, receptarea prin au". *ine nu cunoaste atractia copiilor fata de ?povestile infricosatoare?, pe care le-ar asculta la nesfarsit, tremurand de groa"a 7 lata descris felul in care batrana doica povesteste astfel de istorii unui baietel care inca nu stie sa citeasca ( liusa @blomov, din faimosul roman al lui Concearov)$ ?*opilul, cuprins de o groa"a necunoscuta, se lipi de ea cu lacrimi in oc%ii. #ie ca era vorba de morti care se sculau in mie" de noapte din morminte, sau de jertfe care se c%inuiau in robia vreunui monstru, sau de ursul cu picior de lemn... perii copilului se "barleau pe cap de groa"a( inc%ipuirea de copil acum ing%eta, acum se aprindea( el incerca o stare c%inuitoare, de o durere dulce( nervii se intindeau ca niste strune.? :e"ultatul delectarii cu istorii de groa"a este urmatorul$ ? nc%ipuirea baiatului fu populata de spectre infioratoare( teama si intristarea pusera stapanire pentru mult timp, poate pentru totdeauna, pe sufletul lui. )l se uita cu ma%nire imprejur, va"and in viata numai rau si nenorocire?... ,i mai puternic rascoleste sufletul receptarea prin imagini a terifiantului (prin televi"or)( etapa urmatoare este participarea la intamplarile imaginate. *um este posibil acest lucru < n vis < +u numai. n jocurile pe calculator < Da. maginati-va ca visatorului i se da posibilitatea sa vada si sa simta cu adevarat, cu toate organele de simt, lucrurile la care visea"a. +u este nevoie decat sa se conecte"e la un anumit sen"or ca sa devina una cu masina si sa aleaga butonul. Vrei sa simti o teroare care-ti ing%eata sufletul, sa te ascun"i de monstri etc. < &pasa pe butonul ?groa"a?. Vrei ?sa iubesti si sa fii iubit? < &pasa pe ?dragoste? sau ?se!?. Vrei sa iei parte la evenimente istorice < /a care < 'oftim$ ?*ruciadele?, ?+oaptea ,fantului Bartolomeu?, ?Laterloo? <... Vrei sa fii ?dumne"eu? < &pasa pe buton si... -ocmai aici duce noua distractie pe computer - ?realitatea virtuala?. *u ajutorul ei, visatorul poate e!perimenta orice trairi, care-i sunt inaccesibile sau inter"ise in viata reala. De ce sa te lupti cu patimile, cand este asa de usor si placut sa li te supui < De ce sa refu"i o delectare accesibila si ?inofensiva? <... n curand, la ?realitatea virtuala? vor avea acces si copiii nostri. &ceasta constitute un pericol inspaimantator pentru suflet. n cartea ?+umarul fiarei?, ieromona%ul &natolie (Berestov) da urmatoarele date$ ?'otrivit aprecierii savantilor japone"i, catre anul 0 333, volumul van"arilor de noi te%nologii legate de lumea realitatilor virtuale va atinge valoarea de 13 trilioane de ;eni, fapt care va atrage dupa sine o veritabila revolutie, similara cu cea nucleara, cosmica, informationala, se!uala.? ,e poate presupune ca noua delectare ameninta cu pieirea du%ovniceasca o parte insemnata a omenirii. )a il cufunda in mod absolut pe om in lumea desfatarilor si patimilor. 8ai mult, ea ofera creatorilor de programe posibilitatea de a dirija pe deplin psi%icul omului, de a-i programa comportamentul, modul de viata, gandirea. *ine va profita de aceasta posibilitate <...

12) Demonii

Bineinteles, va profita in primul rand vrajmasul neamului omenesc - diavolul. )l utili"ea"a pentru scopurile sale nu numai ?realitatea virtuala?, ci si oricare descoperiri te%nice$ de pilda, televi"orul si computerul, starnind in sufletul omului adult sau copil patimile care dormitau, indemnandu-l sa pacatuiasca cu gandul, lucru cu nimic mai bun decat pacatul cu cuvantul sau cu fapta. -otusi, nu masinile sunt vinovate ca noi pacatuim cu gandul. *ain a savarsit pacatul uciderii de frate, insa mai inainte pacatuise cu gandul - l-a "avistuit pe &bel cel drept. (#acerea B, 5) *e cale a trebuit sa strabata gandul pi"masului pentru a ajunge la %otararea de a-si ucide fratele < ,i ce premerge pi"mei, care este deja un pacat < ,i este oare cu putinta sa oprim gandul care a inceput deja sa se miste pe calea pier"arii, care duce de la cugetarea intamplatoare pana la %otararea de a pacatui cu fapta < /a aceste intrebari ne raspund ,fintii 'arinti din vec%ime, care ne-au lasat o invatatura amanuntita despre ganduri. #ie ca muncim, fie ca mergem pe strada, fie ca stam in casa, daca in acest timp mintea noastra petrece in nelucrare inseamna ca se indeletniceste cu gandurile. &cestea manjesc constiinta cu inc%ipuiri, imagini, amintiri nefolositoare, desarte, c%iar vatamatoare si pacatoase. &cestea impiedica gandirea sa urme"e un curs corect, nu ne lasa sa meditam si sa ne rugam in ti%na... Daca nu ne tinem mintea in frau, mai ales capacitatea ei imaginativa, gandurile pun stapanire pe ea cu desavarsire, si omul incetea"a sa ia aminte la lu- crurile cu care se indeletniceste sufletul sau. n acest mod traiesc foarte multi oameni. ntre timp, potrivit cuvintelor 'rea *uviosului si%ie al lerusalimului, ?demonii obisnuiesc sa vorbeasca cu sufletul prin ganduri, ascun"andu-se in spatele acestora, si il invata la rau?. lar noi ne dam de buna vote in stapanirea puterii demonice care ne manjeste si ne pangareste constiinta, inima, pentru a pune stapanire in c%ip desavarsit pe vointa noastra.

1A) *um pune gandul stapanire pe suflet /a inceput, in minte apare momeala - o oarecare inc%ipuire sau gand, care vine in minte in mod independent de vointa omului. +ot putem sa nu ne oprim atentia asupra acestui gand - el va disparea, fiind inlocuit de altul. Daca insa ingaduim mintii sa staruie asupra gandului sau inc%ipuirii care a batut la usa ei (,fintii 'arinti numesc acest lucru ?a cerceta gandul?), atunci are loc impreunarea cu gandul. ,e intampla ca omul, cercetand gandul si %otarand ca este pacatos, sa il respinga, intrebuintand o anumita incordare a vointei. )l poate insa consimti sa primeasca gandul care a aparut, sa se invoiasca cu el, lucru care repre"inta deja un pacat evident cu gandul. +oi pacatuim cu gandul tocmai in acea etapa cand inca putem respinge gandul, si totusi il primim. Unul dintre ,fintii 'arinti a spus$ ?+u poti impiedica pasarea sa "boare, dar poti sa o impiedici sasi faca siesi cuib acolo ori dincoace.? Dar %ai sa "icem ca pasarea si-a facut cuib$ omul a ales pacatul. *e se intampla in continuare < Dupa aceasta, gandul pune stapanire pe inima noastra, ca si cum ar robi-o - acest stadiu este numit de altfel al inrobirii sufletului. ,e intampla ca mintea, atrasa de gandurile cele viclene, ca o corabioara in voia vanturilor si a valurilor, deja sa nu-si mai poata veni in fire. Candul care a pus stapanire pe sufletul nostru, s-a inradacinat in el si a devenit pentru el ca o deprindere, se numeste patima. 'atima este intretinuta de noi ganduri aduse de vrajmasul si %ranita de imaginatia noastra. @ astfel de viata care urmea"a patimilor duce la pieirea sufletului. De aceasta stare ne putem

i"bavi doar pe calea unei pocainte profunde si sincere...

1A) De unde vin gandurile si cum sa ne luptam cu ele ,fintii 'arinti raspund$ gandurile vin de la diavol, de la firea ca"uta si de la lume. DostoievsFi, marele psi%olog, a "ugravit adesea oameni aflati sub stapanirea gandurilor. De pilda, in romanul ?&dolescentul? e!ista un episod curios. Unul dintre eroi, Versilov, observa in sine o dedublare interioara. ?*a si cum ar sta langa tine un ralter egoM?, povesteste el celor apropiati. ?-u esti intelept si c%ib"uit, dar celalalt vrea neaparat sa faca langa tine vreo absurditate (...) si deodata bagi de seama ca tu insuti vrei sa faci acelasi lucru (...) oarecum, vrei fara sa vrei.? n continuare, el recunoaste ca in timp ce vorbea a inceput sa-l sacaie gandul ca daca ar lua vec%ea icoana a familiei si ?ar da cu ea de soba, c%iar de coltul acela?, ea s-ar despica in doua. Versilov isi continua monologul, face cunoscuta %otararea sa de a porni in calatorie si deodata sare, in%ata icoana si o sfarama de coltul sobei 7 ?#ata lui palida se inrosise cu totul, aproape se impurpurase, si fiecare trasatura de pe c%ipul sau incepuse sa tremure.? )ste limpede ca intr-un asemenea ca" gandul este insuflat de demon - pana intr-atat este de salbatic, urat, ine!plicabil. Vec%ii nevoitori, pustnicii, al caror trup era smerit prin postirea de multi ani si lipsa contactelor cu lumea e!terioara, aveau de infruntat cel mai adesea gandurile demonice. Candurile vin si de la firea ca"uta. De pilda, omul deprins sa-si rasfete pantecele este biruit adesea de dorinta de mancaruri si bauturi gustoase. n fine, oamenii din lume sunt supusi cel mai adesea atacului gandurilor de la lumea inconjuratoare. ,pre deosebire de pustnici, noi primim tot timpul impresii din e!terior$ vedem ceva, au"im ceva, simtim ceva... lar pentru ca gandul sa apara nu trebuie prea mult( el vine pe neasteptate, pe negandite, ramane sau pleaca, sc%imbandu-se cu altui, si tot asa la nesfarsit. #olosind o comparatie patristica, ne putem repre"enta acest fenomen prin urmatorul tablou$ 'rin ferestrele desc%ise ale unei camere intra si ies pasari, astfel incat necontenit se aude galagie si falfait de aripi. 8ulte dintre pasari raman in camera si isi fac cuib in ea, astfel incat ramane foarte putin loc liber. n cuiburi tipa puii, totui e murdar de gainat, intunecat, "gomotos si infricosator... Daca aceasta camera este imaginea sufletului nostru, care sunt ?ferestrele? prin care intra in ea impresiile din lumea e!terioara < ,fintii 'arinti numesc simturile - va"ul, au"ul, mirosul, pipaitui, gustul - ferestre ale sufletului, prin care acesta comunica cu lumea e!terioara. ?'rin ele - se spune in cartea r:a"boiul neva"utM sufletul iese in afara, gusta din lucrurile care cad sub cercarea fiecarui simt, se desfatea"a si din inmanunc%erea lor isi alcatuieste un cerc de de"mierdari si placeri.? &sadar, prin ?ferestrele? simturilor, in sufletul omenesc intra si cate o imagine necuviincioasa, si cate un cantecel obsedant, si indeobste tot felul de intipariri (impresii) pacatoase. &cestea se c%eama in-tipar-iri, tocmai pentru ca nu trec fara sa lase urmari$ tot ce vedem, au"im, simtim, lasa in suflet o amprenta. &ceste amprente se acumulea"a in memorie, pervertesc imaginatia, dau o ?%rana aducatoare de moarte? visarii, prefac inima omului intr-un vas spurcat a toata necuratia.

Din pricina ca ?ferestrele sufletului? nostru sunt desc%ise cu credulitate in fata lumii inconjuratoare, ca nu stim sa ne infranam curio"itatea si nu luam aminte la noi insine, mintea noastra este ocupata mai mereu de ganduri. &m spus mai sus ca este indispensabila o anumita sfortare a vointei pentru a ne i"bavi de gandul care incearca sa ne robeasca sufletul. *e fel de sfortare este aceasta < *um sa nu gandesti, cand oamenii gandesc < *um sa nu-ti amintesti si sa nu vise"i, cand oamenii isi amintesc, isi inc%ipuie si visea"a < +e putem inter"ice acest lucru < +u putem i"goni gandul decat inlocuindu-l cu altul. )ste de dorit, fireste, ca acesta sa fie inalt si sfant. Daca e!ista obiceiul meditatiei evlavioase, atunci inc%ipuirea nu este un obstacol, ci un bine. &stfel, pe ,fantul gnatie Briancianinov, vederea unui arbore despuiat de frun"e, iarna, il ?mangaie cu nadejdea innoirii sufletului?... )!ista insa si ganduri obisnuite, cu care nu este pacat daca ne ocupam in timpul liber. &stfel, ,fintii 'arinti au poruncit sa cugetam la lucruri concrete$ cum sa cladim o casa, sa facem o soba, sa coasem o %aina, sa pregatim de mancare s.a.m.d. Un mijioc verificat de lupta cu gindurile este descoperirea lor - destainuirea acestor ganduri tainice unui povatuitor du%ovnicesc incercat. ,fintii 'arinti au scris multe despre folosul descoperirii gandurilor, care-si pierd astfel puterea vatamatoare. n manastiri (de pilda, la @ptina) era obiceiul descoperirii "ilnice a gandurilor inaintea batranilor du%ovnicesti. 8irenii care duc viata de tre"vie si iau aminte la starea lor launtrica isi descopera gandurile du%ovnicului la spovedanie. ,e considera ca nu e necesar sa marturisim toate gandurile care ne vin in minte, nici nu este cu putinta (ele vin si pleaca cu miile), trebuie descoperite acelea care ne urmaresc cu o deosebita insistenta, mai ales daca le primim (lucru despre care am vorbit in capitolul anterior)...

03) 'utem apara copilul < ntr-o biserica din 8oscova tocmai s-a terminat slujba. Un baietel de sapte ani, care ajuta la slujba in altar, sta langa pangar si discuta serios, interesat, cu un tovaras de varsta sa. Despre ce < 'oate ca isi indeamna prietenul sa calce mai des pe la biserica < ,au ii e!plica felul in care este construita biserica <... Vai$ el povesteste despre nu stiu ce biorobot special - nu jucarie, nu erou de ?desene animate?. *u toate acestea, in casa baietelului nu e!ista televi"or, parintii lui sunt credinciosi, oameni imbisericiti, niciodata nu i-ar cumpara vreo jucarie ?infricosatoare?. De unde are atata e!perienta si atractie in privinta unui lucru pe care apropiatii se straduie din rasputeri sa il e!cluda din viata lui < nseamna ca a va"ut la colegi, la scoala, pe afara, s-a interesat... n lumea de a"i este greu sa-ti pa"esti sufletul neintinat. ,criitorul V. Nrupin scrie$ ?8ergi pe strada, ridici oc%ii$ toata strada este plina cu reclame de desfrau si imbogatire rapida( desc%i"i televi"orul - in el sunt demonii care propovaduiesc violenta si inc%inarea la vitelul de aur( desc%i"i "iarul$ barfe, vulgaritati, scandaluri, amoruri. *e sa facem <...? ,fintii 'arinti ne dau la aceasta intrebare un raspuns complet$ tre"vie si infranare. &tunci cand 'rea *uviosul oan *olov a fost intrebat cum alunga el gandurile, acesta a raspuns$ ?)u ma aseman unui om ce sade sub un copac inalt si vede ca se apropie de el multime de fiare si de serpi( daca nu poate sa e stea impotriva, se urca in copac si se mantuieste. &sa si eu, linistinduma in c%ilia mea, vad gandurile rele care se scoala asupra mea( atunci cand nu pot sa e stau

impotriva, alerg la Dumne"eu prin rugaciune si ma mantuiesc.? ntelegand ca ?materialul? pentru gandurile pacatoase ni-l furni"ea"a, mai inainte de toate, lumea ca"uta, sfintii nevoitori stiau sa "avorasca ferestrele sufletului, ferindu-le de impresii intamplatoare. n 'ateric este o istorisire pilduitoare despre un pustnic care a fost silit, la c%emarea episcopului, sa mearga intr-o cetate mare. Dupa ce s-a intors, fratii l-au intrebat$ ?*um e cetatea <? )l a raspuns$ ? n afara de episcop, n-am va"ut acolo pe nimeni? si, va"and nedumerirea fratilor, a lamurit$ ?8-am silit sa nu ma uit la nimeni.? -ocmai asa, in du%ul ,fintilor 'arinti, re"olva problema apararii sufletului si V. Nrupin$ ?*e sa facem < Desigur, sa ne straduim sa nu ne uitam la televi"or, sa nu citim "iare, sa privim reclama ca pe o pata colorata pe garduri sau cladiri si sa ne rugam...? Desigur, acest sfat este adresat in primul rand adultilor. Dar copiii < 'utem, in "iua de a"i, sa i"olam copilul inocent de draciile care ne inconjoara din toate partile < #oarte greu. *%iar daca il retragem din scoala si il educam acasa (lucru care este departe de a fi accesibil tuturor), parintii nu-l vor pa"i astfel de multimea impresiilor vatamatoare. *e este de facut < ,a-i povestim copilului despre modul in care actionea"a gandul < Despre patimi < ,a-l c%emam la nevointa tre"viei < ,a-l punem sa mearga pe strada cu oc%ii lasati in jos, ca un mona% <...

01) &ntidotul &cum, slava Domnului, e!ista literatura pedagogica crestina, si parintii se pot familiari"a cu principiile acestei pedagogii. +e vom opri asupra unei singure probleme, careia ii este dedicata, de altfel, cartea noastra$ cum poate fi ajutat copilul sa isi pastre"e sanatatea fi"ica si psi%ica in lumea contemporana te%nologi"ata < *um poate fi prevenita actiunea impresiilor care otravesc sufletul, fara a face din copil un ?mos?, fara a-l lipsi de jocurile copilariei si de alte placeri < *um, in fine, sa-l crestem asa incat sa devina un om sanatos sufleteste, moralmente, fara a-i transforma viata intr-o serie de interdictii < ,ubstanta care opreste actiunea otravii sau ajuta organismul sa lupte impotriva ei se numeste antidot. *e bine ar fi sa-i administram copilului un asemenea antidot care sa-l ajute sa respinga tot ce este vatamator de suflet, iar noi sa scapam de grija 7 n capitolul despre simturi am spus ca putem i"goni gandul, inlocuindu-l cu altul. Daca sufletul copilului este otravit de impresii vatamatoare, nu e putem oare inlatura sau atenua prin alte impresii folositoare < &stfel de impresii bune, folositoare de suflet, pot constitui acel antidot sufletesc pe care-l cauta parintii contemporani. ,pecialistii in psi%ologia copilului au remarcat de multa vreme ca acesta este mai mult emotiv decat logic( el isi aminteste sentimentele, nu faptele$ si impresia unei intamplari adesea neinsemnate ii ramane uneori imprimata in memorie pentru toata viata. +umeroase evenimente petrecute cu mult timp in urma ne raman in memorie numai pentru ca au fost insotite de o puternica miscare a sufletului$ fie ca am fost socati de ceva, sau profund raniti, fie ca, dimpotriva, am intalnit intelegere si dragoste acolo unde nu ne asteptam. ar impresiile bune primite in casa parinteasca, prin comuniunea cu parintii, sunt pentru noi o mare comoara. &sadar, sa inlaturam impresiile vatamatoare prin altele, bune si folositoare de suflet. ,a cautam pentru copiii nostri antidoturi bune.

00) )ducarea bunelor deprinderi De ce, in vreme ce un scolar se invoieste cu bucurie sa incerce ?gustul? fumatului si bauturii, altul refu"a fara nici un regret < De unde apar fetele in pre"enta carora prietenii si prietenele nu indra"nesc sa spuna lucruri urate < De ce intr-o gasca vesela de adolescenti se gaseste cate unul care sa se uite la ceas, avand grija sa ajunga la timp acasa < )ste evident ca acesti copii au fost educati sa se comporte in acest fel. #ie de frica pedepsei parintesti, fie din deprinderea ascultarii si infranarii, ei pot sa se abata de la rau. *alea educarii bunelor deprinderi este, fara indoiala, preferabila. n literatura patristica e!ista o comparatie graitoare$ ?Deprinderile dobandite in copilarie sunt asemenea cu slovele sapate in scoarta copacului tanar$ acestea cresc impreuna cu el, se maresc si devin adesea c%iar o parte a lui.? ,-a scris mult despre folosul adus de bunele deprinderi. ?@bisnuinta este o a doua natura?, graieste "icatoarea. )!ista si o alta vorba inteleapta$ ?-randavia este maica tuturor relelor.? )ste foarte bine daca micutui este deprins, din frageda copilarie, sa nu petreaca in nelucrare. &ceasta naste si obiceiul de a sta ceasuri intregi la televi"or, si impatimirea de jocurile pe computer, c%iar si visarea. De aceea, este bine daca parintii pot, atunci cand copiii nu sunt la scoala, sa le umple timpul cu ocupatii utile si interesante. De pilda, rucodelia (lucrul manual). +oi intrebuintam acest cuvant in sensul sau larg, asa cum este folosit el in literatura patristica. :ucodelia (lucrul de mana, lucrul manual) repre"inta un efort fi"ic, proportional cu puterile fiecaruia, ce are ca scop folosul sufletesc. lar scopul consta, mai inainte de toate, in i"bavirea de trandavie si nelucrare, despre a caror nocivitate am vorbit deja. ndeletnicirea cu o ?rucodelie? simpla si monotona (cum ar fi impletirea de cosuri sau funii si lucrarea gradinii de "ar"avat) ajuta vec%ilor nevoitori sa-si adune mintea, nu-i lasa sa se imprastie de ganduri si sa petreaca in rugaciune neincetata. ,i nu numai celor vec%i. 'rin anii 1A53, intr-una din manastirile rusesti se nevoia un mona% care in timpul liber (cand nu era la ascultare sau la slujbe) cosea si desfacea la loc cearceaful de plapuma... )l eraun adevarat nevoitor si rugator. 'entru noi, oamenii obisnuiti, indeletnicirea lui poate parea un mod lipsit de sens de petrecere a timpului( poate ca unora e va smulge un "ambet ironic. Din acest e!emplu, putin cam socant pentru cei ca noi, se vede insa limpede ca principalul in ?rucodelie? nu este re"ultatul e!terior. ?:ucodelia? nu este o ?munca? (intelegand prin aceasta ceea ce facem pentru a castiga painea cea de toate "ilele), intrucat scopul ei este nu folosul trupesc, ci acela sufletesc. n ?rucodelie? este important nu atat re"ultatul e!terior, cat cel interior. ,punem aceasta pentru ca, pa"indu-i pe cei mici de trandavia cea pier"atoare si stricatoare, trebuie sa-i deprindem tocmai cu ?rucodelia?( si sunt multe lucruri in gospodarie pe care parintii nu le lasa in seama copiilor tocmai pentru ca au in vedere re"ultatul e!terior. ?8ai bine fac singura 7?, spune mama, cateodata, cu un oftat, strangand in urma baietelului jucariile imprastiate sau nelasandu-si fetita sa spele vasele. ntradevar, este mai usor (si mai de calitate 7) sa faca adultui aceste lucruri, dar pentru copil este mai util invers. Desigur, adevaratul scop al ?rucodeliei? trebuie sa fie cunoscut doar parintilor - copiii trebuie sa fie convinsi ca efortul lor este necesar in familie, ca ei ajuta cu adevarat. Dupa cum ne arata e!perienta a numeroase familii, copiii mici ajuta cu placere mamei la bucatarie. mai ales la gatit, si mai ales daca se gateste ceva special, gustos, festiv. 'e copii - fapt

binecunoscut - nu-i poti desprinde de la aluat. #etele pot fi deprinse cu ?rucodelii? femeiesti$ cusut, brodat (la inceput pentru papusi), mai apoi la tricotat. Baietelul poate fi pus la treburi de tamplarie pe langa gospodarie. Dorinta de a ajuta adultilor este o dorinta foarte valoroasa si ea trebuie stimulata pe toate caile. ,i prajiturile pe care le-a copt fetita pentru prima oara n-au decat sa fie grosolane si rele la gust, iar scaunelul facut de baietel n-are decat sa fie mai putin reusit decat daca ar fi fost mesterit de tata$ acestea nu trebuie sa constitute motive pentru a-i e!pedia pe copii$ ?/asE ca facem noi mai bine 7? n unele familii, mamele cultiva impreuna cu copiii (c%iar si in conditii de apartament) plante decorative sau comestibile. *ei care au fericita posibilitate de a-l scoate pe copii vara din oras (la vila, la tara) ii reparti"ea"a acestuia un mic ra"or in gradina pentru ca el, cultivand in mod independent pamantul, sa invete a se purta in c%ip serios si responsabil cu lumea "idita de Dumne"eu. )ste foarte important ca fiecare copii sa aiba in familie indatorirea sa permanenta$ o ascultare, cum se spune in manastiri. &ceasta poate fi pentru cei mai mici indatorirea de a-si strange jucariile( mai tar"iu, cand copilul este mai mare, sa-si faca patul( si mai tar"iu sa aspire in apartament, sa ude florile, sa cumpere la timp paine pentru familie s.a.m.d. &ceste indatoriri, fireste, nu trebuie sa fie e!cesiv de multe - mai bine una, dar indeplinita cu strictete. n familiile cu multi copii, pe umerii celor mai mari poate fi pusa raspunderea de a se ingriji de cei mai mici. ,i iarasi este mai bine daca acest lucru este reali"at nu sub forma de ?insarcinari disparate?, ci ca ascultare constanta, nestramutata$ plimbarea de fiecare "i cu fratiorul sau surioara, sau indeletnicirea, seara de seara, cu o oarecare ?rucodelie?... *opiilor mai mari li se poate da, de e!emplu, sarcina de a-si lua fratii mai mici de la ?gradinita?, ori (daca acestia sunt deja scolari) de a verifica daca si-au facut temele s.a.m.d. n unele familii ortodo!e, copiilor le este incredintata in intregime intretinerea animalelor de casa pesti, sau pisica, sau caine. ,e intampla ca adolescentul sa refu"e sa-si piarda vremea dupa terminarea orelor si sa se grabeasca acasa, pentru ca acolo il asteapta cainele, pe care nimeni, daca nu vine el, nu il va scoate la plimbare. Desigur, toti membrii familiei nu trebuie sa vada in animalele de casa niste jucarii pe care, dupa ce te-ai distrat cu ele, poti sa le arunci, fiindca nu-ti mai trebuie, ci niste "idiri ale lui Dumne"eu incredintate ingrijirii noastre.

04) )ducarea simturilor Vorbind despre mijioacele prin care putem apara simturile copilului de impresiile vatamatoare, vrem sa incepem cu natura. &ceasta constitute un minunat antidot impotriva influentei ?civili"atiei masiniste?, care otraveste trupul si sufletul. ,i sufletul de copil se poate umple de impresiile bune capatate in urma contactului cu natura. n vremea plimbarii, mama va atrage atentia copilului asupra curgerii anotimpurilor. )a ii va arata cum cad toamna frun"ele in parc, cum "apada acopera pamantul iarna, cu cata veselie renaste parcul primavara. Desavarsirea formei si albeata curata a "ape"ii, puterea cu care na"uieste spre viata firul de iarba sau mugurele primavaratic si multe, multe alte bogatii ale naturii vii - totul poate sa-i procure copilului bucurie si sa-l educe, invatandu-l sa-/ cunoasca in "idire pe Hiditor. :aul care curge ti%nit, paraul limpede, norii si stelele de pe cer, fertilitatea pamantului... Viata insectelor, a pasarilor... @bservarea vietii naturii, stiintele naturale constituie o ocupatie care nu doar ca nu este pacatoasa, ci poate fi evlavioasa si folositoare. 8ulti dintre nevoitorii pentru dreapta-credinta (de pilda, ,fantul -eofan Havoratul) recomandau mirenilor sa dea de citit propriilor copii in loc de romane carti de stiinte naturale, ca fiind instructive si indemnand la eviavie fata de Hiditorul.

+atura predispune la meditatii inalte, du%ovnicesti. ,fantul gnatie Briancianinov are o minunata meditatie pe aceasta tema, ?/ivada in vreme de iarna?, unde numeste natura ?carte data spre citire lui &dam celui intai "idit?, care ?cuprinde in sine cuvintele Du%ului, asemenea Dumne"eiestilor ,cripturi?. &stfel, in livada in"ape"ita putem deprinde ?invatatura despre invierea mortilor? - numai sa stim privi... 'arintii - mai ales de prescolari, oricat ar fi de ocupati, nu trebuie sa-si crute puterile si timpul in ce priveste plimbarile impreuna cu copiii. /asand deoparte posibilitatea de ?a lua aer?, plimbarea repre"inta un contact cu copilul, reali"at in conditii placute si interesante. Varsta sub sapte ani este ?vremea de aur? pentru educarea sufletului, cand copilul este inca desc%is fata de aduiti si crede cu multa usurinta spusele lor. /ectiile de viata primite de la parinti in cursul unor asemenea plimbari raman, de regula, intiparite in memorie pentru toata viata. )ste important si faptul ca prin contactul cu natura copiii invata sa-si cunoasca si sa-si iubeasca 'atria. ,ub oc%ii nostri are loc ceea ce s-ar putea numi americani"area fortata a intregii noastre vieti la nivel social si moral. *opiii contemporani incep sa se rusine"e de faptul ca sunt rusi si privesc cu invidie catre @ccident. 'arintii ortodocsi nu dau, uneori, acestei probleme atentia cuvenita, considerand ca educatia patriotica este o reminiscenta a epocii comuniste. /ucrurile nu stau insa asa. ,fantul oan de Nronstadt, cu sufletul patruns de durere pentru :usia aflata in deriva, graia in anul 1A36 tntr-o predica$ ?&mintiti-va ca 'atria pamanteasca, dimpreuna cu Biserica ei, este pridvorul 'atriei *eresti. De aceea, iubiti-o fierbinte si fiti gata sa va puneti sufletul pentru ea, ca sa mosteniti dincolo viata vesnica.? *um poate fi insuflata copilului mic dragostea fata de 'atria pamanteasca < 'rin dragostea fata de Biserica @rtodo!a, fata de natura 'atriei, de istoria 'atriei. ,e poate incepe putin cate putin. ,e stie ca micutilor e place sa se joace. )i - dupa cum considera specialistii in pedagogie, jucandu-se, invata sa cunoasca lumea si se eliberea"a de tensiunea emotionala. 'ronuntandu-se impotriva jocurilor pe calculator, psi%ologii, medicii, preotii nu sunt contra jocului ca atare - ei sunt contra unui anumit gen de jocuri, care subminea"a sanatatea copilului si ii influentea"a in mod negativ intelectul si psi%icul. 'entru copil, jocurile sunt intr-adevar indispensabile - insa jocurile de miscare in aer liber$ ?leapsa?, ?de-a v-ati ascunselea?, ?ratele si vanatorii?, ?%otii si vardistii?... ,i jucariile bune. >ucariile au suferit mari sc%imbari in ultimii ani - acest lucru este observat de catre toti parintii. 'apusile s-au sc%imbat$ in locul papusii-?fiice?, papusa eu aspect de copil, fetitelor li se ofera ?Barbie?, papusa cu aspect de femeie formata, cu un intreg arsenal cosmetic si garderoba la moda. 8amele baga de seama cu neliniste ca prin Barbie, *ind; si alte asemenea, fetitelor li se propune un model de urmat. >ucariile favorite ale baieteilor sunt masinutele si soldateii. &cestia din urma au fost, mai nou, inlocuiti de catre fiinte fantastice americane si japone"e$ ?supermani?, ?roboti?, ?testoase ninja? eroi din filmele de ?desene animate?. Unele dintre ele sunt atat de terifiante (coiful cu coarne, mana-cleste, e!presia bestiala a c%ipului), ca pe ambalaj este tiparit in engle"a urmatorul avertisment$ ?'entru copii nu mai mici de cinci ani7? )ste foarte important cu ce fel de jucarii se joaca fiii nostri$ caci jucariile le umplu lumea interioara. 'reotul &rtemie Vladimirov spunea intr-una din convorbirile sale cu parintii si cu copiii$ ?&rata-mi, copile, jucariile tale( spune-mi pe care dintre ele e numesti prieteni, si mi se va descoperi o buna parte din viitorul tau. Daca tovarasii tai sunt rtestoaseM americane lipsite de mila e una, si daca sunt bravi %usari, infanteristi, calareti pe cai albi este altceva.? ,e pare ca si jucariile il invata pe copil sa isi iubeasca 'atria.

#ireste, este lesne de observat ca ?testoasele? si alte fapturi asemenea lor se vand la orice c%iosc, la orice colt, in vreme ce soldateii de moda vec%e... ia-i de unde nu-s 7 &cesta este un motiv pentru a incerca sa captivam mintea copilului cu povestiri despre luptele ostirii binecredincioase, despre barbatia si marinimia ostasului ortodo!, despre marile capetenii crestine... *itirea cartilor de istorie despre viata si petrecerea evlaviosilor nostri stramosi, a domnitorilor binecredinciosi, a eroilor si nevoitorilor ortodocsi va ajuta educarea dragostei de 'atrie in copil. 'e primul loc, se intelege, vor fi vietile sfintilor nostri, ale nevoitorilor bunei-cinstiri. &stfel, copilul va capata treptat notiunea 'atriei adevarate, a 'atriei vii. &ceasta notiune poate constitui, la timpul ei, un antidot impotriva dorintei de ?dolce vita? dupa model occidental. Un antidot bun contra vulgaritatii ?culturii de masa? (?soap operas?, filme de groa"a si de actiune, s%oK-uri mu"icale si jocuri), contra vatamatoarei mu"ici ?rocF?, poate deveni pentru copiii nostri adevarata arta de inalta clasa. +u este vorba numai de arta bisericeasca. Desigur, este foarte bine daca micutul asculta din frageda copilarie numai cantari du%ovnicesti, vede numai icoane si i se citeste numai literatura ag%iografica. ,-au observat insa ca o astfel de educatie ?sub clopot de sticla? poate, cu vremea, sa-si arate un revers neplacut$ contrastul dintre lumea in care traieste copilul si realitatea inconjuratoare se poate dovedi prea mare. +imerind in mediul scolar sau al tovarasilor de joaca si repre"entand o oaie neagra printre copiii de varsta sa, copilul se va simti frustrat si se va revolta impotriva parintilor, apoi si impotriva Bisericii... #ara indoiala, merita sa-i familiari"am pe copii cu cele mai valoroase mostre ale artei lumesti, pentru a educa in ei gustul estetic. Despre folosul pe care il aduce sufletului aceasta arta intr-o anumita etapa de formare a personalitatii au vorbit staretii @ptinei, Daca se pune problema ce carti sa citeasca micutul, este bine ca acestea sa nu fie numai carti de povesti. *ate comori sunt in poe"ia pentru maturi a secolului al J J-lea, pe deplin accesibile receptarii si invatarii pe dinafara de catre copii 7 *opilul sa fie familiari"at cu cadentele versului nostru clasic, sa invete a pricepe imaginile poetice. ,i cate teme interesante pentru discutiile cu copiii nu ofera poe"ia 7 #ericiti sunt copiii din acele familii in care e!ista obiceiul ca toti sa se adune laolalta si sa citeasca felurite carti bune cu glas tare. -impul pe care il pierd adultii cu aceasta indeletnicire este compensat de uriasul folos pe care ea il aduce copilului si intregii familii. 'entru aceste lecturi sunt potrivite numeroase productii ale literaturii clasice universale. De pilda, in #amilia mperiala (este vorba de familia tarului - n. tr.) erau alese, in vederea acestor lucrari coleclive, nu doar bucati din ,fanta ,criptura - se citea si din DicFens, si din Lalter ,cott, si din -urg%eniev... -ablourile cu teme biblice si istorice, peisajele, tablourile de gen pot fi anali"ate impreuna cu copiii nu doar in galeriile de arta, ci si rasfoind albumele de arta. ar principalul il constituie mu"ica clasica serioasa. *opilul trebuie deprins cu ea din primii ani de viata( astfel, ea va deveni mai tar"iu cel mai bun antidot contra mu"icii ?pop? si ?rocF?. &dolescentii care frecventea"a salile de concert receptea"a orice ?metale? cu mult calm, lasandu-se foarte putin atrasi de ele - cel mult in semn de protest, daca parintii e!agerea"a cu educatia ?clasica?. &s vrea sa-i sfatuiesc pe toti parintii sa-si dea copiii sa invete mu"ica de la o varsta frageda$ fie sa cante la un instrument, fie sa cante intr-un cor. *oruri de copii e!ista acum pe langa multe scoli de duminica G. lar adevarata educatie mu"icala, studiile facute in scoala de mu"ica, mai sunt utile si prin aceea ca li ocupa copilului mult timp, i"bavindu-l de nelucrarea (trandavia) cea vatamatoare. )levul scolii de mu"ica nu are timp de jocuri pe computer$ in afara de lectii si

plimbari, trebuie sa mai mearga si ?la mu"ica?, studiind suplimentar si acasa. #amiliari"area cu arta adevarata il face pe copil si mai selectiv cu privire la programele -V. G Din pacate, afirmatia aceasta este valabila doar pentru :usia. (n. tr.)

0B) -otusi, ce este de facut cu televi"orul si computerul <... Vai, trebuie sa luam ca premisa acest fapt$ televi"iunea a intrat deja in viata copilului contemporan. & nu avea televi"or in casa inseamna a fi prea diferit de norma general acceptata. *at sunt de pregatiti pentru aceasta parintii < ,i inteleg ei oare ca in acest fel copiii lor se afla rupti de tovarasii lor de varsta < @are toti sunt in stare sa faca fata acestui fapt < ,au calea aceasta este doar pentru cei mai sto- ici si curajosi parinti < n orice ca" insa, toti parintii trebuie sa se straduie a reduce ?contactul? copilului cu televi"orul la minim (pentru pastrarea sanatatii fi"ice) si sa-l faca strict selectiv (pentru pastrarea sanatatii sufletesti). ,-a observat ca insisi copiii prefera ca in loc sa se uite in mod pasiv la televi"or sa se ocupe cu alte in-deletniciri interesante care consuma timp si energie atunci cand au la indemana asemenea indeletniciri. De aceea, parintii prescolarilor n-ar trebui sa-si precupeteasca fortele jucandu-se cu copiii lor. 8ai tar"iu, pe primul plan va trece o alta sarcina - selectarea judicioasa a emisiunilor -V. &ceasta preocupare - vi"ionarea programelor -V, luand in considerare prejudiciile aduse sanatatii copilului de catre iradiere, trebuie sa aiba un rost precis. +u este nevoie de mari eforturi pentru a intinde mana si a da drumul la televi"or. De ce insa face asta omul (adult sau copil) < ata ceea ce este important. 8asinal, din obisnuinta < Din lipsa de altceva < 'entru a se ?deconecta?, a uita de sine inaintea ecranului < ,pre a crea un fundal pentru alte preocupari <... +u, aceste motive nu pot fi considerate de catre parinti ca intemeiate si trebuie respinse ferm, folosindu-se autoritatea parinteasca. Dar nu e!ista oare emisiuni -V folositoare < +u e!ista emisiuni stiintifice care de"volta intelectul, starnesc apetitul pentru cunoastere si gandire autonoma <... )misiunile de populari"are a stiintei, care se ocupa de istorie, de arta, de stiintele naturii, nu numai ca nu daunea"a adolescentului, ci ii aduc si un anumit folos. &celasi lucru se poate spune si cu privire la unele filme artistice si, desigur, la emisiunile religioase ortodo!e care au aparut in ultimii ani. 'arintii trebuie doar sa selecte"e aceste emisiuni, si sa e selecte"e cu riguro"itate. &stfel, intr-o familie ortodo!a, tatal desc%ide in seara "ilei de duminica, impreuna cu fiica sa, programul -V pe saptamana urmatoare si, inarmandu-se cu o carioca, aleg impreuna emisiunile pe care le vor vi"iona. Daca ies prea multe, se face o selectie si mat stricta, avand ca ba"a o ?limita? de timp determinata... 'oate ca aceasta e!perienta li se potriveste si altora <... )ste foarte important ca televi"orul sa fie desc%is numai pentru a se vi"iona ceva anume, nu pentru a se pierde vremea in fata lui. -e uiti la ceva si inc%i"i imediat, fara a te lasa atras sa vi"ione"i si emisiunea urmatoare. &cesta este lucrul principal. 'arintii intelepti stiu sa puna si televi"orul in slujba familiei. 'entru ei, el nu mai este ?domnul -elevi"or?, ci un umil ajutator. maginea vi"uala este cea mai vie, cea care ramane cel mai usor in memorie. /imbajul vi"ual al artei cinematografice penetrea"a pana in sufletul copilului. De aceea, este important ce se rosteste prin acest ?limbaj?. 'utem doar adauga ca interdictia parinteasca (daca cel mic vrea foarte mult sa vada o anumita emisiune, iar parintii stiu ca aceasta nu se cuvine defel) trebuie sa fie motivata fie si prin cele

spuse despre televi"or in cartea noastra. n orice ca", sarcina parintilor este sa e!plice intr-un mod accesibil copilului necajit ca nimic nu este pentru suflet lipsit de urmari si sa-l ajute a distinge ceea ce este rau de ceea ce este bun. +u trebuie sa fugim ingro"iti nici de computer. &ici pot fi facute aceleasi recomandari ca si in privinta televi"orului$ limitarea stricta a timpului consacrat folosirii calculatorului si o atitudine judicioasa. n secolul computeri"arii generale, cand computerele se afla c%iar si in manastirile ortodo!e, a-l tine pe copil intr-o i"olare artificiala fata de ele inseamna a complica pentru el viata ?adulta? care ii sta in fata, studiile si, poate, activitatea profesionala. @are merita sa-l retragem pe copil din scoala numai pentru ca acolo se desc%ide o clasa de informatica < &sadar, pentru ca el, avand acces la ?masina inteligenta?, sa nu se lase prins de patima jocurilor, au de jucat un rol si parintii, care sunt datori sa-i e!plice cu autoritate cum stau lucrurile$ ca computerul nu este o jucarie, ci un instrument destinat activitatilor folositoare, si trebuie sa slujeasca la lucruri bune, nu spre vatamarea omului.

05) )ducarea sufletului &sadar, sa-l ajute pe copil a-si pastra sanatatea trupeasca si sufleteasca in lumea masinilor poate doar un sistem de aparare interioara. *onstruirea lui trebuie sa devina sarcina principala a parintilor contemporani care tin la binele copilului lor. 8at inainte de toate, datoria lor sfanta este sa-i dea o orientare corecta in viata. &stfel, nici un fel de teleeroi nu vor deveni idolii sai si impresiile vatamatoare din lumea ca"uta nu vor putea sa se joace in voie cu sufletul lui. 'entru oamenii credinciosi, ortodocsi, singura orientare infailibila se intemeia"a pe poruncile lui 9ristos. +umai ba"andu-se pe acestea poate omul sa aprecie"e in mod corect, du%ovnicesc, tot ce se petrece cu el. &ltminteri, acoperit de valurile propriilor patimi, neva"and in viata sa nici un sens mai inalt, el se ineaca in marea vietii, cufundandu-se din ce in ce mai mult in abisul pacatului. *opilul provenit dintr-o familie ortodo!a primeste o educatie crestina corecta si impresii bune, folositoare de suflet, in primul si in primul rand in Biserica. &ici e!ista momente cruciale$ alegerea corecta si la momentui potrivit a unui du%ovnic pentru copil, problema posturilor si multe altele. ,a ne oprim asupra catorva dintre ele. De pilda, cum sa facem interesanta si plina de bucurie viata copilului, fara a apela la televi"or, jocuri electronice, ?8cDonaldEs?-uri si altele ca acestea < *um sa o umplem de continut du%ovnicesc, fara a lipsi copilul de jocurile si recreerile cuvenite lui <... De parinti depinde sa arate copiilor (nu cu vorba, ci cu fapta) cum poti sa te bucuri de viata fiind ortodo!. -rebuie ca micul scolar sa aiba ceva interesant de contrapus distractiilor tovarasilor sai de varsta, fara a invidia pe cei care au va"ut toate filmele de ?desene animate?. )ste bine daca el, discutand cu camara"ii sai despre felul in care a petrecut duminica, sa poata spune$ ? ar noi am mers ieri undeva si am va"ut ceva.? &cest ,,ceva? poate fi, de pilda, o manastire... 'asind in adolescenta, copilul se ciocneste in mod inevitabil de tentatia vietii usoare si placute, ?urmand patimilor?, asupra lui navaleste propaganda neinfranarii si de"matului. De aceea, este bine daca sufletul lui a fost intarit din timp de imaginea unui alt mod de viata$ acel despre care s-a spus$ ?,tramta e poarta si ingusta e calea ce duce la viata, si putini sunt cei care o afla pe ea.? (8atei 6, 1B)

'entru copilul ortodo! este foarte util sa cunoasca nu numai paro%ia sa si preotul sau, ci sa mearga si prin manastirile care renasc acum in orase si sate. &cest lucru nu numai ca ii va largi ori"ontul ci va favori"a si de"voltarea sa du%ovniceasca. ntrand pe portile manastirii, copilul trece un fel de granita. /ucrul acesta este vi"ibil mai ales in manastirile din orase$ adineauri erai pe strada galagioasa, care-ti lasa impresia unui fel de %aos, a unei nebunii colective si iata ca inaintea ta sta o alta lume, care traieste dupa alte legi$ o icoana ?sui generis? a mparatiei *erurilor. )i bine, aratati-i copilului aceasta icoana. &-l duce pe copil in curtea manastirii, a-i e!plica mai inainte regulile de comportament din manastire, a-i arata mona%ii care slujesc si indeplinesc felurite ascultari, a-l duce la un ieromona% pentru a lua blagoslovenie - toate acestea se pot face inca din frageda pruncie a copilului. 'e drum, mama sau tatal ii poate povesti copilului ca mona%ii nu traiesc ca toata lumea, nu sunt din lume$ ei au parasit lumea spre a sluji numai lui Dumne"eu. *opiii mai mari vor fi interesati de istoria manastirii( ei pot fi dusi in e!cursie. ,tramosii nostri indrageau foarte mult aceasta modalitate evlavioasa de recreere familiala (dupa desertaciunea vietii de "i cu "i) pelerinajul la manastiri. 'entru copii, aceste pelerinaje repre"inta si niste calatorii atractive, cu pregatiri minutioase etc... 8ulti dintre ei isi aduc aminte de aceste pelerinaje pentru tot restui vietii. Desigur, dintr-o serie de motive, ele nu pot fi intreprinse des, dar cu atat mai serioasa si mat interesanta va fi pregatirea in vederea lor, cu atat mai profund se vor intipari ele in memoria copilului. n multe manastiri e!ista case de oaspeti fara plata, pentru pelerini, unde se poate ramane cateva "ile si muncii in folosul ,fantului locas. &dultii pot merge acolo insotiti de fiii adolescenti. 8anastirile din orase au, indeobste, sc%ituri in afara oraselor, gospodarii-ane!e, unde ajutorul pelerinilor este primit cu bucurie. 8anastirile ortodo!e, cu sfintele lor odoare, cu i"voarele facatoare de minuni, cu slavitul lor trecut istoric, sunt, de asemenea, un c%ip al adevaratei, viei 'atrii. 8anastirea este un loc unde se face simtita suflarea unei alte vieti. &celasi lucru, desi intr-un mod putin diferit, poate fi simtit de copil si intr-un cimitir ortodo!... &m vorbit, deja, despre faptul ca, gratie ?culturii de consum?, in constiinta copilului se incuibea"a o conceptie despre viata si moarte foarte superficiala, complet straina de vi"iunea ortodo!a asupra lumii. *um sa educi copilul, asa incat sa nu e!iste in el nici teroarea inaintea mortii, nici obisnuinta cu moartea pe care i-o insufla cele ce se vad in "iua de a"i < &ici este de mare ajutor o indeletnicire evlavioasa si folositoare de suflet ca vi"itarea cimitirului. Despre utilitatea vi"itarii cimitirelor au scris ,fintii 'arinti. 'edagogii ortodocsi contemporani impartasesc pe deplin aceasta parere si in ceea ce-i priveste pe copii$ si pentru ei este folositor sa mearga la cimitir. 8ai inainte de toate la mormintele celor apropiati. &ici este locul cel mai bun pentru a sta de vorba cu copilul despre moarte$ printre morminte si cruci. -oate meditatiile asupra desertaciunii desfatarilor lumesti, care suna putin cam abstract in imprejurari obisnuite, sunt receptate altfel aici. n cimitir, unici- tatea si irepetabilitatea fiecarei persoane umane, precum si pretui vietii daruite de Dumne"eu se fac simtite altfel. )ste bine daca cei mici ajuta mamei sa curete mormintele celor apropiati, sa sadeasca flori de primavara, sa aprinda o lumanare inaintea crucii si - lucrul principal - daca se vor deprinde sa se roage pentru odi%na sufletelor celor raposati, precum si a celorlaiti crestini ortodocsi inmormantati acolo.

)!ista un obicei eviavios - a merge in mod special pentru a te ruga la mormantul unui drept care inca nu a fost proslavit de Biserica, dar este cinstit de catre poporul credincios. n cimitir sta de fata viata vesnica. )ste un loc care predispune in mod deosebit la convorbiri du%ovnicesti. &ici se intaresc legaturile familiale, se reinnoada lantul vremurilor si generatiilor. Vorbind despre lecturile in familie, inca nu am vorbit despre ceea ce este esential$ citirea )vang%eliei copiilor. &cest obicei bun, fara de care este de neconceput o educatie crestina corecta, a e!istat dintotdeauna si e!ista si acum in multe familii ortodo!e. 'arintii contemporani citesc )vang%elia copiilor - cel mai adesea atunci cand acestia sunt bolnavi ori inainte de culcare, atunci cand sufletul de copil este mai receptiv si este distras mai putin de preocuparile lumesti. 'artea trupeasca a omului se smereste si se potoleste in timpul bolii( inainte de culcare, atunci cand copilul este deja intins in pat, desertaciunea din timpul "ilei se retrage, iar copilul simte mai multa nevoie de contact cu mama sau cu tata. )!perienta demonstrea"a ca trebuie sa incepem a citi impreuna cu copiii, de la o varsta cat mai frageda, veritabilul te!t canonic al +oului -estament. Despre acest fapt scrie in cartea ?&tunci cand copiii se imbolnavesc? preotul &le!ie *raciov. ?Uneori - spune el - parintii nu se %otarasc sa le citeasca celor mici )vang%elia rpentru adultiM, le citesc r8ica BiblieM. Deja de la varsta de sapte ani, sau c%iar mai devreme, copilului i se poate citi te!tul canonic, pentru ca el sa se deprinda cu %rana du%ovniceasca rintegralaM. )l nu trebuie %ranit cu rmancare artificialaM, ci cu rlapte de mamaM.? /a aceeasi conclu"ie ajung, pe ba"a propriei e!periente, multi parinti ortodocsi. 8ama a doi baietei (&. ,arcolova, autoare a unor eseuri pedagogice publicate in 1AA= in revista ?8oscova?) ne impartaseste observatiile sale. )a a fost uimita de profunda impresie pe care *uvantul lui Dumne"eu cel ?original?, nu adaptat - o produce asupra copiilor sai (de opt si cinci ani)$ ei receptea"a poruncile lui Dumne"eu, atunci cand li se citeste )vang%elia ?adevarata?, ?ca pe o c%emare nemijiocita adresata lor?. &ceasta mama ti sfatuieste pe toti parintii$ ?)vang%elia (nu cea adaptata) poate fi citita in mod selectiv copilului, incepand de la varsta de patru ani. Daca aveti o buna cunoastere a +oului -estament, nu va va fi greu sa alegeti un fragment mic, anticipand prin citirea lui venirea unui mare pra"nic. &ceste rcitiriM sunt e!trem de importante, intrucat astfel incepe viata crestina constienta, care este nedespartita de 8area *arte.? 'si%ologii spun ca vremea de dinainte de somn, cand copilul este deja intins in pat, este cea mai propice pentru convorbiri ?de taina?. Unii parinti, dupa o scurta lectura, incep sa discute cu copiii( s-a observat, de pilda, ca cei mici raspund cu placere atunci cand li se pun intrebari legate de cele citite, integrand in viata proprie ceea ce tocmai au au"it.

0=) )!emplul parintilor -rebuie oare sa mai adaugam ca a-l plasa pe copil, pe terenul ferm al poruncilor crestinesti este un lucru de care sunt in stare numai acei parinti care ei insisi se straduiesc sa traiasca potrivit acestor porunci <... ,piritului distructiv al epocii noastre parintii ii pot opune pacea si stabilitatea vietii in Biserica si in familie (mica biserica), asa incat copilul mic sa simta$ ?aici e bine?, iar devenind adult sa-si aminteasca$ acolo era bine?. 'recum se stie, adevarurile de credinta nu se demonstrea"a teoretic, ci se arata pe viu. 'robabil ca unul din cele mai puternice antidoturi fata de impresiile vatamatoare venite de la lume este modelul unor oameni care traiesc ?aici si acum?, dar in pofida

legilor acestei lumi. *el mai bine este atunci cand acesti oameni sunt parintii. +u trebuie sa uitam ca cei mici sunt permanent cu oc%ii pe noi. *opiii observa si imita incontinuu. n ciuda aparentei lor superficialitati, ei observa tot$ si felul in care ne purtam in biserica, si felul in care ne rugam acasa, si modul in care ne purtam cu oamenii sau felul in care ne e!primam despre ei, ce ne bucura si ce ne intristea"a. *u cat inaintea"a copilul mai mult in varsta, cu atat ne aprecia"a mai critic, cu atat vede mai bine punctele in care vorbele si faptele noastre nu se potrivesc intre ele. )l poate aprecia din ce in ce mai bine propriile noastre eforturi de a trai in conformitate cu poruncile lui Dumne"eu. ata o intrebare importanta$ cum sa-i invatam pe copii sa se roage < *um sa facem ca rugaciunea sa nu devina pentru ei o obligatie plictisitoare, o ?pravila? moarta, pe care trebuie s-o termine cat mai iute de citit < 8ulti parinti au inteles ca si aici e!ista un mijioc educativ de neinlocuit$ e!emplul propriu. ,i au inceput sa se roage in pre"enta copiilor, asa incat acestia sa vada si sa auda. ntrucat pe copilul mic nu-l faci sa stea locului si sa asculte - daca are posibilitatea sa se joace, parintii au gasit momentul convenabil$ aceeasi vreme dinainte de culcare, cand copiii stau deja lungiti in pat. 8ulti copii adorm invaluiti de rugaciunea parintilor. *opiii ii privesc si asculta cu deosebita atentie pe adultii care se roaga, insusindu-si e!perienta de rugatori a acestora. ,taretul sc%iar%imandrit Cavriil (din manastirea ,paso-)lea"arsFi) isi amintea cum mama sa il dojenea pentru po"ne in copilarie, iar atunci cand po"nele se repetau, se scula la rugaciune$ ? ngenunc%ea - povesteste staretul - inaintea sfintelor icoane si incepea sa se planga de mine lui Dumne"eu, rugandu-se cu glas tare$ rDoamne, iata ca am cerut de la -ine fiu, dar el isi tot face de cap si nu ma asculta. *e sa ma mat fac cu el <... )l o sa piara si o sa ma piarda si pe mine... Doamne, nu-l lasa, intelepteste-l, ca sa nu-si mai faca de cap... M ,i tot asa, se ruga cu voce tare, plangea. ar eu stateam langa ea, potolit, ascultandu-i plangerile. -are rusine mi-era, dar si mila de mama... ?8amico... &u"i, mamico 7... +-am sa mai fac...? ii sopteam cu teama. ar ea se tot ruga lui Dumne"eu pentru mine. larasi ii fagaduiam ca n-o sa mai fac si degraba incepeam sa ma rog si eu, impreuna cu mama...? &s vrea sa adaug numai ca cei mici sunt foarte sensibili la nesinceritate$ sa nu dea Dumne"eu ca sa bage de seama copilul ca mama se roaga ?de oc%ii lui?, ?demonstrativ? 7 Urmarea va fi scepticismul si c%iar inrairea sa( telul unei astfel de rugaciuni cu voce tare trebuie sa fie doar rugaciunea in sine.

06) nc%eiere Un oarecare om in varsta si-a amintit toata viata, pana la adanci batranete, cum parintii lui, pregatindu-l de culcare, puneau pe masa o iconita, cu o candela aprinsa dinaintea ei, ca sa-l apere pe copil impotriva fricii de noapte$ si cata bucurie si liniste avea, adormind, de la privelistea icoanei luminate de candela. *ateva astfel de amintiri au, fara indoiala, o actiune binefacatoare asupra sufletului, aparandu-l la vreme de ispita. lar in "ilele noastre, copiii au mare nevoie de impresii benefice, folositoare de suflet, pentru ca lumea contemporana literalmente copleseste sufletele copiilor cu impresii terifiante si care indeamna la pacat.

De parinti depinde ca impresiile benefice sa atarne mai greu. &mintirea pelerinajelor la manastiri, a plimbarilor facute seara impreuna cu tata, a felului in care mama se ruga la capataiul sau, pot repre"enta pentru adolescent si adult ec%ivalentui acelei candele, i"gonind intunericul pacatului. & ocroti sufletul copilului de inrauririle vatamatoare ale acestei lumi nu este un lucru c%iar imposibil. 8ai inainte de toate, copilul bote"at are aparatori c%iar mai puternici decat parintii sai$ ngerul pa"itor, ,fantul al carui nume il poarta. ,i Domnul nsusi, precum este scris, ?pa"este pruncii?. +ici 8aica Domnului nu-i paraseste. -rebuie numai ca micutul sa isi aduca aminte de &paratorii sai *eresti si sa se roage lor. De aceea este atat de important sa-i invatam pe copil sa se roage - nu sa ?prociteasca? dimineata si seara o adunatura de cuvinte al caror inteles ii scapa, ci sa se roage cu adevarat lui Dumne"eu, adica sa stea de vorba cu )l, sa ceara ajutorul si ocrotirea /ui. )!ista o povestire a scriitorului crestin contemporan &. DobrovolsFi, numita ?Nremlin?, in care este vorba despre doi baietei, dot frati care s-au ratacit pe aglomeratele stra"i ale 8oscovei si s-au indepartat din ce in ce mai mult de casa. )i au fost i"baviti printr-o minune dumne"eiasca - a fost ascultata rugaciunea unuia din copii, care si-a amintit povata bunicii$ ?,asa, daca te imbolnavesti, sau daca ratacesti ceva, daca tu insuti te ratacesti sau te sperii roaga-te lui Dumne"eu, si Dumne"eu iti va ajuta.? ,i iata, amintindu-si aceste cuvinte, copilul speriat mergea pe strada, tinandu-si fratele de mana, si se ruga necontenit$ ?Doamne, ajuta-ma 7 Doamne, du-ma acasa 7? ,i rugaciunea fierbinte a copilului a fost ascultata$ Domnul le-a trimis baietilor o calau"a - o sfanta necunoscuta in c%ip de mona%ie batrana, care le-a aratat drumul... &tunci cand ii e!plicam copilului felul in care lumea ca"uta actionea"a asupra sufletului sau, felul in care demonii ?vorbesc? cu sufletul prin ganduri si de unde vin gandurile, merita, probabil, sa-i spunem ca nici macar marii nevoitori nu s-au putut impotrivi acestor atacuri ale demonilor cu propriile puteri, ci ei, va"andu-si neputinta, stiau ca ?ceea ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la Dumne"eu? (/uca 12, 06)( se rugau lui Dumne"eu si )l ii apara. -oata sarcina lor era sa ia aminte la sine si sa se roage. &ceasta este o lectie si pentru noi. ,i pentru copiii nostri, care in ceasul cel greu al ispitei se pot ruga lui Dumne"eu si primi ajutor grabnic. 'arintii contemporani nu au posibilitatea de a-si inc%ide copilul intr-un ?turn de fildes?, ca astfel sa-l i"ole"e complet de influentele vatamatoare de suflet ale lumii. &cest lucru ar fi, de altfel, o manifestare destul de nec%ib"uita a dragostei parintesti. Dragostea cu dreapta-socoteala este smerita si stie ca nu toate stau in puterea ei. n sc%imb, ?ceea ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la Dumne"eu?. De aceea, datoria fundamentala a parintilor crestini din toate timpurile ramane rugaciunea pentru copii. -ot aceasta constitute ba"a intregului proces de educatie in familie.

Psihologia copilului

Copilul trebuie incon urat cu blindete si iubire

1iteodata un singur copil este capabil sa%si aduca parintele la disperare. -ar daca sint doi, trei sau c(iar mai multi7 1e atitudine trebuie sa aiba parintii cind copiii raspund obraznic7 1um sa nu%si iasa din "ire, atunci cind cei mici nu mai contenesc cu poznele si

se incaiera7 -esigur, ar "i mult mai simplu sa le tragem cite!a palme, sa strigam la ei, sa%i urec(em si sa%i pedepsim drastic, pentru a ne impune !ointa. -ar oare copiii !or !eni in bratele unei mame care ii cearta intruna, striga si%i plesneste la tot pasul7 $au se !or instraina de ea7 Copilul si propria-i udecata .ste deosebit de important ca un copil sa inteleaga cu propria%i +udecata ce este bine si ce nu, de ce nu trebuie sa recurgem mereu la "orta, la duritati, ci sa discutam unii cu altii, sa stingem con"lictele inainte de a le declansa. 1opilul trebuie sa in!ete de mic sa ii lase si pe ceilalti sa traiasca % toti !or ca si el sa aiba o !iata proprie. &ntelepciunea populara ne in!ata ce tie nu%ti place altuia nu%i "ace. &ntr%o buna zi doua surori se certau pentru o coarda. -esigur, mama lor ar "i putut sa le certe, sa le ia coarda si sa le pedepseasca. .a insa a a!ut o idee mult mai buna a trans"ormat cearta "etelor intr%o competitie, ast"el incit cea mai puternica sa cistige coarda si sa sara prima, cealalta "iind urmatoarea la rind. $i, dupa ce s%au intrecut in tragerea corzii incolo si incoace, "etitele au obosit si au abandonat amindoua coarda "ara sa si%o mai dispute. !acrimile copiilor e bine sa ne impresioneze 1ind un copil plinge mama trebuie sa lase totul si sa alerge, sa !ada ce s%a intimplat. 6ricit de mare ar "i necazul sau durerea copilului, daca mama alearga sa !ada ce%i cu el sa%l linisteasca, necazul sau durerea !a trece imediat. 2inga mama cu mingiierile ei !or seca si lacrimile, !a trece si durerea. 1aldura mingiietoare si !orbele mamei sint leacul care opreste plinsul oricarui copil. -e multe ori parintii nu%si alina copiii care pling, ci ii cearta si ii "ac de ris, ca sint prea mari ca sa mai plinga. 5ai mult, de multe ori copiii sint certati, amenintati si c(iar batuti ca sa nu mai plinga degeaba. Aceasta este insa cea mai mare greseala a parintilor daca nu le este mila de copilul ce !arsa lacrimi amare, !or pro!oca o duritate si asprime su"leteasca, ast"el incit copilul !a creste si !a de!eni indi"erent in "ata lacrimilor altuia. $i in primul rind !or "i insensibili la plinsul batrinei lor mame. Si copiii au rani sufletesti 1ind cine!a este ranit si merge la medic, desigur este bine!enit a+utorul acestuia, care il panseaza si ii da medicamentele necesare pentru a alina durerea si a aduce !indecarea. 2a "el, cind copilul !ine in "uga la mama sau tata, plingind si cautind alinare, el are o rana % "izica sau su"leteasca % si cauta a+utorul parintilor. 5ama % dar si tata % trebuie sa "ie un parinte bun, blind si intelegator. =unatatea parinteasca este in primul rind absenta rautatii si "uriei in tratament aplicat copiilor. 1(iar daca trecem printr%o perioada grea % dar cind au lipsit oare greutatile7> % copiii trebuie incon+urati cu dragoste, caldura si blindete. &ar mai tirziu, blindetea si dragostea primita de la parinti se !or intoarce catre ei din partea copiilor pe care i%au crescut cum se cu!ine. !ini"tirea copilului din interior

Ai ?n!@Aat "oarte multe ?n ultimele cBte!a s@pt@mBni despre moti!ul pentru care lucrurile se ?ntBmpl@ ?n "elul ?n care se ?ntBmpl@, despre noi modalit@Ai de a percepe Ci ast"el a "i capabil s@ sc(imbi acele !ec(i reacAii. -ar e#ist@ o parte din tine, c@reia trebuie s@ ?i acord@m ast@zi atenAie. ,orbesc despre copilul a"lat ?n interiorul t@u. 1u toAii p@str@m adBnc ?n interiorul nostru, un sine copil@resc. Acela este sinele care pentru prima dat@ a perceput Ci a descoperit cum s@ interpreteze lumea. /ercepAia noastr@, descoperirile Ci interpret@rile noastre se modi"ic@ pe m@sur@ ce ne trans"orm@m ?n adulAi, dar copilul din interior este ?nc@ acolo, uimindu%se, e#plorBnd Ci r@spunzBnd. Ast@zi !om merge ?napoi s@ !izit@m al@turi de 1opilul din &nteriorul *@u, pe acel copil care s%a ?ntBlnit pentru prima dat@ cu acele e#perienAe care te preocup@ pe tine. ACeaz@%te con"ortabil Ci mergi ?n transa (ipnotic@ pBn@ la acel ni!el al (ipnozei care este con"ortabil pentru tine ?n acest moment. <oarte bine. 6rienteaz@%Ai atenAia spre o situaAie tipic@ ?n care tu 9 0 descrii situaia de care este preocupat pacientul'. -a, "oarte bine. Di permite%Ai acum s@ ree#perimentezi situaAia ?n "elul ?n care ai tr@it% o. <ii ?n mod deosebit atent la sentimentele care apar odat@ cu aceast@ e#perienA@, sentimentele care poate te copleCesc ?nc@ uneori. Acum, cBnd simAi degetul meu pe "runtea ta, las@ mintea ta subconCtient@ s@ mearg@ ?napoi ?n timp pBn@ la momentul cBnd simAeai prima dat@ acele $.3*&5.3*.. <oarte bine, ?napoi ?n timp, pBn@ la momentul cBnd simAeai prima dat@ acele sentimente. *e a"li acolo, e#perimentBnd acele sentimente. 1red c@ !ei g@si un copil mic acolo, un mic copil care se simte con"uz Ci speriat Ci poate ?n su"erinA@ Ci cu tot "elul de alte sentimente. 8n copil mic care "ace cBt de mult poate pentru a ?nAelege Ci a "ace lucrurile corect, dar este atBt de con"uz Ci atBt de ne"ericit 9 da, ai g@sit micul copil, "oarte bine 9 acel micuA copilaC care are atBt de mult@ ne!oie de tine, deoarece, !ezi, tu eCti $&3:8;82 om care ?ntr%ade!@r Ctie ce anume simte micuAul, singurul care ?ntr%ade!@r poate ?nAelege Ci de aceea singurul ?n care el poate a!ea ?ncredere cu ade!@rat.

$ugestie recadrare.

de

/remisele nu sunt ?ntBmpl@toare.

6portunitate pentru o mai adBnc@ (ipnoz@ cu ocazia acestei e#perienAe.

1rearea unei punAi a"ecti!e.

1ompletarea punAii.

Eg@seCte%te pe tine ?nsuAi, 9 ca pe

copilul de acoloK

2iniCteCte%l pe micul copil. Fmbr@AiCeaz@%l, mBngBie%l Ci liniCteCte%l. $pune%i c@ este un b@iat bun, 0o "at@ bun@', Ci c@ tu D*&& c@ este bun Ci c@ el ?ntotdeauna a "@cut lucrurile ?n "elul cel mai bun ?n care le%a putut el "ace. Di las@%l s@ Ctie acum, cBt de mult ?l respecAi tu pentru asta, pentru "aptul c@ a "@cut ?ntotdeauna cBt de bine a putut el lucrurile, aCa cum tu, D*&& c@ el le%a "@cut. Di ?ntr%un "el G nu Ctiu e#act cum ai s@ "aci asta dar Ctiu c@ ai s@ o poAi "ace G g@seCte modalitatea de a%i e#plica, oricare ar "i ne!oile lui de a ?nAelege, ast"el ?ncBt s@ se poat@ simAi mai bine. .#plic@%& te rog c@ deCi el este "oarte con"uz Ci ne"ericit ?n acest moment, tu D*&& c@ ?n !iitor el !a "i bine> Di tu eCti $&3:8;82 care ?i poate spune lui asta Ci singurul pe care el ?l poate el crede. .#act aCa stau lucrurile. 2iniCteCte%l, mBngBie%l Ci calmeaz@%l. Di mai las@%l s@ Ctie c@ tu ai s@ ?Ai petreci mai mult timp cu el de acum ?nainte, pentru a%l ?nAelege mai bine. Ai atBtea s@ ?i d@ruieCti. &ar .2 A;. A*H* -. 582*. $I FJ& -I;8&A$1I J&. 9 are multe daruri pentru tine creati!itatea Ci bucuria copil@riei, spiritul de e#plorator Ci mirarea. A!eAi daruri pe care s@ !i le "aceAi reciproc. ACa c@ las@%l s@ Ctie c@ te !ei ?ntoarce s@ ?l !izitezi. -e aceea dac@ are !reodat@ ne!oie s@ se !iziteze cu tine, !a "i su"icient s@ bat@ la uCa subconCtientului t@u Ci s@ te roage s@ !ii. 1eea ce *u !ei obser!a probabil, este c@ !ei simAi dorinAa de a intra ?n (ipnoz@ pentru un timp, 9 poate pentru a te !izita cu sinele t@u mai tBn@r. Fn "elul acesta ?l !ei auzi atunci cBnd te !a c(ema. ACa c@ spune%i Ela re!edereK acum, "@cBndu%l s@ ?nAeleag@ Ci reasigurBndu%l c@ ?l !ei !izita adesea. .ste "oarte bine. Apoi, cBnd ?Ai iei r@mas bun, r@mBi ?n (ipnoz@, dar re!ino la acest moment prezent, 0spui data', ?n biroul meu.

1on"irm@ri copil.

pentru

0peri!eCte atent pentru modi"ic@ri subtile' 3imeni altcine!a nu ?Ai cunoaCte sentimentele.

Fnt@rirea eului copilului !a ?nt@ri Ci eul adultului.

6amenii g@sesc propriile lor moduri de a comunica cu ei ?nCiCi.

&mplic@ e#plor@ri ulterioare. 6portunitate pentru a recapta ce!a din entuziasmul tineresc.

!ungimea si #reutatea in primul an de viata

#R$%&A&$A PA'A I' !%'A A PA&RA La nastere, bebelusul cantareste intre 3100 si 3800 de grame daca e baietel si intre 2800 si 3760 grame daca e fetita.

(aietei &n primele 3%4 luni de !iata, sugarul adauga la greutate circa 900%1000 de grame lunar, in luna a doua de !iata mai mult. Fetite $i la "etite in primele 4 luni cresterea in greutate este, in medie, unde!a in +urul !alorii de 900 de grame lunar, poate c(iar un Lg, un Lg si 200 g. !%'#I)$A *inaltimea+, in lunile -, ., / si 0 &n prima luna bebelusul !a creste pana la 4 centrimetri, c(iar 4,6 cm, dar cel putin 2 cm % 2,2 cm. &n lunile 2 si 3 cate 3 cm in medie, baieteii intre 2,8 % 3,8 cm, iar "etitele intre 2,8 si 3,5 cm &n luna a patra cresterea este mai mica, la baietei "iind in +ur de 2,6 cm, iar la "etite intre 2,3 si 2,5 cm $a !edem ce se intampla in perioada urmatoare 1resterea medie in greutate in lunile urmatoare, pana la 1 an, este de 1,3 Lg pe luna si la "etite si la baietei 5edia de crestere in lungime a bebelusului pana la un an este de 1,5 % 2 cm, poate c(iar mai putin .!ident, "iecare copil are propria lui dez!oltare iar aceste ci"re sunt doar orientati!e. 1opilul trebuie cantarit la inter!ale de timp regulate, de pre"erat saptamanal, inainte de masa, dezbracat, la aceeasi ora. <ara sa il stresam pe medic, dar nici sa nu uitam de el, ii !om transmite aceste !alori, iar el ne !a spune daca totul este in parametri.

Pentru a putea comunica cu bebelusii, descoperiti-le limba ul

'asterea este o experienta extraordinara1 2ar ingri irea unui bebelus este dificila si epuizanta stiindu-se ca nou-nascutii pling ma oritatea timpului1 Proaspetelor mamici li se recomanda sa incerce sa desluseasca limba ul copiilor lor, adica

plinsetele, inainte de a incerca sa remedieze situatia1 Si asta deoarece un bebelus nu plinge niciodata degeaba1 Foamea, setea, durerea, frica, tensiunea interioara fac parte din cauzele multiple care-i fac pe bebelusi sa plinga1 Primul mi loc de comunicare al bebelusilor sint plinsetele 2a !irste "ragede, plinsetele sint singurul mi+loc de care bene"iciaza bebelusii pentru a comunica. /rin acestea, ei indica o indispozitie, o tensiune interioara sau incearca sa !a "aca sa intelegeti ceea ce doresc. /rogresi!, el !a intelege ca plingind !a !a "ace sa !eniti la el si ca !eti sti sa gasiti gesturile care sa%l linisteasca. -aca ii raspundeti nou%nascutului cind plinge, !eti reusi sa%l in!atati sa nu "ie capricios, ast"el el !a incepe sa aiba incredere in dumnea!oastra si in lumea pe o descopera incet, incet. &n cite!a saptamini !eti putea di"erentia plinsetele sale si !eti putea interpreta mani"estarile lui. &ntelegind daca ii este "oame, "rig, daca ii este rau sau e obosit !eti descoperi un alt limba+ si !eti incepe sa !a cunoasteti reciproc. (ebelusii nu pling niciodata degeaba =ebelusii nu sint capriciosi. -aca pling, o "ac pentru a semnala un discon"ort sau ne!oia de a"ectiune. *rebuie deci sa in!estigati moti!ele poate ii este "oame 0c(iar daca nu este ora mesei', sete 0aparatele pentru incalzit locuinta "ac adesea ca aerul sa "ie sec', poate are di!erse stari de discon"ort 0este ud, are nasul in"undat', poate il doare ce!a, este obosit, ii este "rica, este plictisit, are ne!oie de compania dumnea!oastra, !rea sa "ie tinut in brate si multe alte moti!e. &n cazul in care plinge si nu ati depistat cauza, trebuie sa incercati sa%l calmati, sa%i aratati compasiune si sa%i e#plicati ca nu intelegeti cauza pe care !%o indica, dar ca incercati sa o dibuiti. &n scurt timp !a !eti cunoaste copilul mai bine decit oricine altcine!a si !eti sti ce pre"era pentru a se linisti mingiieli, suzeta, cintece, masa+ etc. Atunci cind nu%l puteti potoli este bine sa%i !orbiti, sa%i spuneti ca%i sinteti alaturi si ca !a pare rau ca nu puteti sa%i ameliorati starea. -e asemenea, ii prinde bine daca il leganati si%i !orbiti a"ectuos. Intelegerea plinsetelor se invata 1(iar daca bebelusul dumnea!oastra nu inceteaza cu plinsetele in scurt timp nu trebuie sa !a ginditi !reodata ca sinteti o mama incompetenta, deoarece acest lucru nu se in!ata de pe o zi pe alta. Apoi este stiut "aptul ca toti bebelusii pling si se pare ca o anumita perioada de plins este ine!itabila, c(iar necesara. =ebelusul trebuie sa se adapteze la noul sau mediu si sa tra!erseze stadii de dez!oltare care sint insotite ine!itabil de con"licte interioare. 3u trebuie sa !a in!ino!atiti pentru ca i se intimpla oricarei proaspete mamici sa nu gaseasca cauza pentru care copilul ei plinge c(iar daca a "ost sc(imbat, (ranit, a dormit su"icient, nu da semne ca ar "i bolna!, iar atunci cind !a intindeti sa%l luati in brate, !a re"uza sau se calmeaza citeodata in timp ce%l tineti in brate si, imediat ce l%ati pus +os, reincepe sa plinga. &n aceste situatii, doar puneti%l in patutul lui, spuneti%i ca%l iubiti, ca totul !a "i bine, apoi lasati%l sa%si mani"este tensiunea interioara. *otusi, re!eniti sa%l !edeti regulat, el trebuind sa%si gaseasca singur modalitatea de a se linisti. 2ati dovada de mult, mult calm /linsetele unui bebelus sint nelinistitoare, adesea stridente si c(iar s"isietoare. <iind in acelasi timp nelinistita si epuizata !a !a "i greu sa nu !a ener!ati. -ar tineti cont ca

ner!ozitatea nu !a a+uta cu nimic, din contra, !a inrautati situatia. 1opiii sint "oarte sensibili la emotiile parintilor. &n general, un copil care resimte tensiuni incon+uratoare plinge mult mai mult. -e e#emplu, un copil a carui mama este obosita tinde sa plinga pentru a o c(ema si a%i spune nelinistea sa, ceea ce o !a crispa si mai mult. -aca !a a"lati in aceasta situatie este bine sa%l lasati sa plinga cite!a minute, timp pentru a !a dumiri ce se poate "ace, apoi luati%l usor in brate si stringeti%l incet spre inima dumnea!oastra ast"el incit sa "iti sigura ca !a aude bataile inimii. -aca !a simtiti epuizata si credeti ca nu mai puteti "ace "ata situatiei, incredintati copilul unei persoane de incredere, timp in care pro"itati si re"aceti%!a puterile> 2e ce pling copiii seara &n mod sistematic, multi bebelusi incep sa plinga la s"irsitul zilei. /entru acest comportament e#ista mai multe e#plicatii % ne!oia de e#primare si de descarcare a emotiilor acumulate in timpul zilei4 % "rica de noapte4 % perioada cind parintii sint stresati si obositi, sentimente pe care bebelusul le simte. Ast"el de plinsete atunci cind !a intoarceti de la ser!iciu, dupa o zi lunga, si trebuie sa pregatiti masa sint adesea di"icil de suportat. *otusi este neaparat ne!oie sa !a pastrati calmul, pentru ca, cu cit !a !eti ener!a mai tare, cu atit !a plinge mai mult. -e aceea ii puteti spune ca are ne!oie sa se descarce si este singurul mod in care o poate "ace. 8n remediu%miracol nu e#ista, dar nu !a impacientati, caci, cu timpul, plinsetele copilului se !or estompa. $ecretul este ca, o data ce ati "acut tot posibilul ca sa%l linistiti si nu ati reusit, sa ramineti calma si intelegatoare, mingiindu%l si calmindu%l, spunindu%i ca%l !eti iubiti mereu, indi"erent de "uria si crizele sale. Atentie la temperaturile din casa3 &n general, e#ista mereu tendinta de a imbraca prea gros bebelusii, dar ei sint ca si dumnea!oastra, atunci cind !a este cald si lor le este cald. -e aceea, daca dumnea!oastra !a este bine in pi+amale este inutil sa%l imbracati cu doua bluzite, una peste alta. <iti mereu atenta la copilul dumnea!oastra> Asadar, daca el are cea"a umeda inseamna ca%i este cald si trebuie sa%l descoperiti. *rebuie totusi sa%i lasati mereu botoseii in picioare, prentru ca bebelusii au adesea piciorusele reci. &n sc(imb, nou%nascutul se apara mai putin bine de "rig decit dumnea!oastra, deci, daca !a este racoare, nu intirziati sa%l acoperiti mai bine. &n cea mai mare parte a cazurilor, bebelusii racesc in timp ce "ac baie sau cind stau in curent, de aceea este bine sa puneti in "unctiune in baie un resou inainte sa%l dezbracati. *emperatura propice in camera lui trebuie sa "ie de 19 grade. Cu cit cresc, cu atit pling mai putin -upa 6 luni, bebelusii pling mai rar si !a !a "i mai usor sa identi"icati cauza. -ar, de la aceasta !irsta, apar noi cauze care nu e#istau pina acum. (ebelusii se pot plictisi 8n bebelus care a descoperit si a in!atat multe lucruri se poate citeodata plictisi. -aca nu !rea sa ramina singur in patutul lui, dati%i tot "elul de obiecte sa in!estig(eze. .l are ne!oie si de companie, de aceea implicati%l in toate actiunile des"asurate de

dumnea!oastra. -aca nu poate participa la ele, asezati%l linga dumnea!oastra ast"el incit sa%l puteti supra!eg(ea, in acest mod !eti impusca doi iepuri dintr%o lo!itura. (ebelusii pot fi frustrati si furiosi -in punct de !edere "izic si intelectual, capacitatile bebelusilor cresc pe ce zi ce trece. *otusi, sint doua moti!e care%i pro!oaca anumite stari % "aptul ca este prea mic pentru a "ace ceea ce si%ar dori, ceea ce%i pro!oaca "urie4 % re"uzurile si interdictiile dumnea!oastra ii produc "rustrare. 1opilul dumnea!oastra !a trebui sa in!ete treptat sa%si linisteasca "uria si sa%si suporte "rustrarile. -umnea!oastra ar trebui sa%i limitati restrictiile, sa%l incura+ati in tentati!ele lui si sa nu%l certati pentru curiozitatea sa, bine indreptatita la aceasta !irsta. 2escoperiti ritmul meselor bebelusului 1el mai des, bebelusii pling de "oame. -aca nu%l saturati, plinsetele se trans"orma in "urie, pentru ca "oamea reprezinta o ade!arata durere pentru un bebelus, de aceea descoperiti%i ritmul in care trebuie sa manince, pentru ca organismul lui nu are un orar "i#. Pentru sete se recomanda apa, si nu lapte 1auza din pricina careia bebelusii pling si care este adesea ignorata este setea. *otusi, tendinta de a%l acoperi prea mult si aerul sec din apartamentele incalzite produc in general sete, care trebuie potolita cu un biberon cu apa, si nu cu lapte. Copiii trebuie sa-si elimine tensiunile -upa o zi plina de acti!itati, un copil obosit are tendinta de a se zmiorcai. -upa aceea, aceste plinsete se pot trans"orma citeodata in iritare, apoi in (o(ote de ris. 1el mai bine este sa%l lasati cite!a momente singur pentru a se descarca de tensiunea acumulata. Pentru orice problema exista o solutie -aca plinsetele copilului sint de scurta durata, repetate si apar deodata, ele denota o indispozitie asternut ud, poate ii este "rig sau cald, este dezbracat si nu%i con!ine, sta intr% o pozitie incon"ortabila. /entru "iecare problema e#ista o solutie, de e#emplu, daca nu%i place sa stea dezbracat, in"asurati%l intr%un prosop cald. (ebelusii pling de durere 1ei mici nu stiu inca sa arate cu mina locul care le creeaza durere, dar in aceasta situatie, c(iar daca plinsetele lor sint stridente si greu de suportat, este bine sa%l luati in brate si sa incercati sa depistati ceea ce%l deran+eaza si sa%i imbunatatiti starea. -aca pare bolna! este necesar sa c(emati medicul. Respectati temerile copilului dumneavoastra &n scurt timp, copilul dumnea!oastra !a sti sa anticipeze si, de e#emplu, sa plinga de "rica cind recunoaste medicul care l%a !accinat cel mai recent. /oate sa aiba si temeri reale, dez!oltindu%si "rica "ata de persoanele necunoscute, situatie in care se !a ascunde in spatele dumnea!oastra. &n acest caz nu%l bruscati, respectati%i temerile. Ast"el !a capata incredere in el.

NGRIJIREA, EDU AREA !I S" IA#I$AREA

"%I#U#UI

,. DE-#./0'RE' '1EC0I#I023II 4I %ER!.5'/I023II C.%I/6/6I

.BIEC0I#E '. Inter$en8ie personali9at:

E/E7E50E 7I5I7E DE RE'/I-'RE 'entru fiecare copil ec%ipa pluridisciplinarO propune Pi aplicO un proiect personal de (re)integrare familial O Pi socialO, care cuprinde$ 1 obiectivele, etapele Pi activitOQile concrete( 2 nominali"area specialiPtilor responsabilitOQilor acestora( 3 momentele de evaluare( 4 rapoartele privind de"voltarea punctele de vedere. copilului din toate care intervin Pi a

&ctivitOQile reali"ate Rn cadrul proiectului personal sunt Rn acord cu$ vSrsta, istoricul, personalitatea fiecOrui copil( :itmul activitOQilor este adaptat particularitOQilor copilului( 'entru o intervenQie eficientO este necesarO o coerenQO Rntre toQi profesioniPtii care lucrea"O cu copilul, precum Pi implicarea Rn calitate de partener al familiei copilului( Vor fi luate Rn considerare cu prioritate activitOQile speciali"ate de terapie a problemelor psi%ologice specifice fiecOrui copil Rn dificultate (probleme datorate unor cau"e precum$ lipsa afectivitOQii Rn familie sau Rn serviciile de ocrotire anterioare, antecedente de abu" sau de neglijare Rn familie PiDsau Rn afara familiei, drame personale, instituQionali"are de lungO duratO etc). 8omentele de evaluare stabilite Rn proiectul personali"at

sunt Rn primul rSnd momente de revi"uire Pi eventual reconstituire a planului de intervenQie. B. %romo$area dreptului la identitate ;i la istorie personal: *opilul are dreptul sO-Pi cunoascO istoria, membrii familiei Pi sO fie ajutat sO interprete"e propria istorie Pi situaQia actualO Rn care se aflO. ,e previn Pi se tratea"O comple!ele de provenienQO. ,e urmOrePte conPtienti"area de cOtre copil a locului Pi rolului sOu ca individ Rn cadrul colectivitOQii Rn care trOiePte, Rn familie Pi Rn societate. 'ersonalul de toate nivelele trebuie sO respecte istoria copilului, sO nu comente"e sau sO nu judece grePelile pOrinQilor sau situaQia socialO specialO a familiei etc. C. Rela8ie de tip parental <ntre educator ;i copii DePi intervine Rn calitate de profesionist, RnvOQOtorulD profesorul diriginte al copilului respectO Rn relaQia cu acesta valorile de ba"O ale unei relaQii parentale de calitate$ 1 *OldurO Pi afecQiune( 2 /imite clare Pi bine preci"ate( 3 :Ospuns imediat la nevoile copilului( 4 Disponibilitate de a rOspunde RntrebOrilor copilului( 5 &cceptarea grePelilor sau pedepsirea lor Rntr-un mod constructiv, evitSnd orice formO de abu" asupra copilului (bOtaia, umilirea sau le"area psi%icO a copilului sunt absolut inter"ise)( 6 :espectul pentru individ( 7 Desc%idere Pi comunicare( 8 :ecunoaPterea calitOQilor Pi a reuPitelor(

9 *onfidenQialitatea Pi Rncrederea reciprocO. TnvOQOtorulDprofesorul diriginte va avea grijO sO delimite"e clar rolul sOu de rolul pOrinQilor, pentru a nu induce o dependenQO a copilului de instituQie Pi pentru a pregOti (re)integrarea acestuia. D. %articiparea acti$: a copilului la propriul proiect ,e renunQO la utili"area termenului de copil asistat (statutul de persoanO asistatO presupune un rol pasiv$ acestei persoane i se oferO toate condiQiile de-a &ata). *opilul este antrenat sO participe direct la amenajarea Pi RntreQinerea sOlii de clasO, sO facO propuneri pentru petrecerea timpului liber, sO RPi e!prime opiniile. @pinia copilului este luatO Rn considerare de cOtre toate categoriile de personal care intervin Rn proiectul personali"at$ RnvOQOtorDprofesor diriginte, psi%olog, asistent social etc). E. %romo$area bunelor rela8ii <ntre copii ,e Qine cont de caracteristicile copilului, Rn ideea de a integra copii cu dificultOQi mai mari de adaptare Rn grupuri cu copii fOrO probleme. 'entru de"voltarea bunelor relaQii Rntre copii, activitOQile educative de grup la nivelul claseiDPcolii au ca scopuri$ 1 de"voltarea comunicOrii Pi al RntrajutorOrii Rntre copii( 2 stimularea spiritului de ec%ipO( 3 iniQierea Rn practicile democratice.

FA)I!IA SI SC4A!A 5 PAR&$'$RI I' $2%CAR$A SI I'2R%)AR$A C4PI!%!%I CA&R$ 4 PR4F$SI$

.ducatia este un "enomen social de transmitere a e#perientei de !iata a generatiilor adulte si a culturii catre generatiile de copii si tineri, in scopul pregatirii lor pentru integrarea in societate. <actorii institutionali ai educatiei sunt scoala, "amilia, biserica, armata, s.a.*otul educa oamenii, lucrurile, "enomenele, dar in primul rand si in cea mai mare masura%oamenii.&ntre acestia primul loc il ocupa parintii si educatorii. $coala este institutia sociala in care se realizeaza educatia organizata a tinerei generatii..a este "actorul decisi! pentru "ormarea unui om apt sa contribuie la dez!oltarea societatii, sa ia parte acti!a la !iata, sa "ie pregatit pentru munca./rocesul de in!atamant este cel care con"era scolii rolul decisi! in "ormarea omului.5isiunea scolii este aceea de a contribui la realizarea idealului educati! impus de cerintele !ietii sociale./rocesul de educatie din cadrul scolii este indrumat si condus de persoane pregatite in mod special pentru acest lucru.5enirea scolii nu este numai de a inzestra ele!ii cu un baga+ de cunostinte cat mai mare, ci si de a le stimula calitatea de om.6ra de dirigentie este cea in care ne putem apleca asupra acestei laturi.*ot in aceasta ora, se urmareste !alori"icarea abilitatilor de interrelationare, de asumare a responsabilitatilor, de culti!are a capacitatii de a lua o decizie corecta,de descoperire a propriilor interese si aspiratii spre "ormarea scolara si pro"esionala ulterioara.$coala a ramas punctul de pornire al orientarii scolare si pro"esionale prin actiuni de in"ormare asupra posibilitatilor de continuare a studiilor, de detectare a intereselor pro"esionale si a aptitudinilor, de discutare a criteriilor dupa care ele!ii isi decid !iitorul si a ponderii de implicare a parintilor in alegerea scolii si a pro"esiei pe care copiii lor o !or urma, daca pro"esia aleasa este cea dorita de copil si daca acesta din urma are disponibilitati intelectuale. A+ungem ast"el la un alt "actor care contribuie la educarea copiilor si care este "amilia.<amilia e#arcita o in"luenta deosebit de adanca asupra copiilor.6 mare parte despre cunostintele despre natura, societate, deprinderile igienice, obisnuintele de comportament, ele!ul le datoreaza educatiei primite in "amilie.;olul "amiliei este "oarte important in dez!oltarea copilului din punct de !edere "izic, intelectual, moral, estetic, s.a.1a prim "actor educati!, "amilia o"era copilului apro#imati! 90M din

cunostintele uzuale 0 despre plante, animale, ocupatiile oamenilor, obiectele casnice ', "amilia este cea care ar trebui sa dez!olte spiritul de obser!atie, memoria si gandirea copiilor.1opilul obtine rezultatele scolare in "unctie de modul in care parintii se implica in procesul de in!atare./arintii trebuie sa asigure copilului cele necesare studiului, trebuie sa%si a+ute copilul la in!atatura.Acest a+utor insa trebuie limitat la o indrumare sau spri+in, ne"iind indicat sa e"ectueze tema copilului.1u timpul parintii se !or limita la controlarea temei de acasa si a carnetului de note.-eci, atitudinea parintilor trebuie sa "ie una de mi+loc sa nu%l a+ute prea mult pe copil, dar nici sa a+unga sa nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.*ot in "amilie se "ormeaza cele mai importante deprinderi de comportament respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in !orbire si atitudini, ordinea, cumpatarea, gri+a "ata de lucrurile incredintate.*oate acestea reprezinta de "apt ilustrarea cunoscutei e#presii Na a!ea cei 7 ani de%acasaK.8n ele! "ara Ncei 7 ani de%acasaK !a crea mereu probleme c(iar si ca !iitor adult.Aici trebuie reamintit ca, in general, ele!ii nu primesc in cadrul scolii nici un e#emplu sau s"at negati!, toate acestea in"luentandu%l in a"ara scolii.-in cele 24 de ore ale unei zile, ele!ul este la scoala 5%6 ore, de restul timpului "iind responsabila "amilia ele!ului.8neori parintii uita ca trebuie sa "aca "ront comun cu pro"esorii, deoarece si unii si altii nu doresc decat dez!oltarea armonioasa a ele!ului, educarea si imbogatirea cunostintelor acestuia. -ez!oltarea personalitatii copilului si a "ormarii lui in con"ormitate cu idealul social si cel personal este in"luentata de di"erentele de ordin economic, social, cultural care e#ista intre "amilii.<amilia insa , in ciuda acestor di"erente, prezinta anumite insusiri comune.1onditiile de !iata ale copilului sunt in"luentate de comportamentul parintilor.<amilia trebuie sa aiba disciplina ei.*oate problemele !ietii se pot rezol!a mai usor intr%un climat de prietenie si de intelegere. 8na dintre cele mai importante preocupari ale "amiliei si un punct comun pe care il are aceasta cu scoala este orientarea scolara si pro"esionala.1ei mai multi parinti sunt bine intentionati in alegerea unei scoli sau unei pro"esii pentru "iul sau "iica lui.-ar, de multe ori, buna intentie si buna credinta sunt tocmai sursele greselilor lor deoarece acestea nu tin loc de competenta si de pricepere.:reselile parintilor decurg uneori si din prea marea dragoste pe care o poarta copiilor.&ata cate!a dintre ele
31 'eincrederea in copil1$xista parinti care isi considera copiii mai copii decat sunt in realitate si aleg viitoarea scoala si viitoarea profesie in locul lor,chiar fara a-i consulta1Copiii au insa si ei capacitatea sa aleaga1 32 Copii tratati ca proprietate personala de care parintii dispun dupa bunul lor plac1Argumentul acestor parinti suna cam asa:6eu il imbrac, eu il hranesc, eu hotarasc ce sa fie si ce sa nu fie61Personalitatea, sentimentele, aspiratiile si

33

34

35 36

37 38

dorintele copiilor nu conteaza in fata parintilor1 !a polul opus se afla o alta categorie de parinti, a neutrilor1Acestia se complac in situatia de neamestec in treburile copiilor si isi motiveaza atitudinea cam asa:6este destul de mare ca sa poata udeca ce face6sau :6are si mai multa scoala decat mine asa ca ce sa-l mai invat eu76Fara indoiala ca fiul este destul de mare pentru a sti ce e bine si ce e rau, dar fiind fara experienta simte nevoia unui sfat, a unui spri in1Chiar daca sunt mai putin instruiti decat copiii, parintii au mai multa experienta, au 8scoala vietii61 $xista o categorie de parinti pentru care profesiunea este o problema de 8ereditate61$i considera ca odata cu bunurile materiale pe care le lasa mostenire copilului *casa, masina+ este firesc sa-i lase si profesiunea1Acesti parinti nu-si pun problema daca fiul sau fiica lor are dragostea, interesul si aptitudinile necesare profesiunii pe care au practicat-o ei, ci pur si simplu 8il inzestreaza6 cu ea, obligandu-l sa urmeze scoala sau facultatea pe care au urmat-o ei1 Categoria parintilor 8revansarzi6 alege pentru copiii lor profesiunea pe care viata i-a impiedicat pe ei sa o practice1 Parintii orgoliosi fac din alegerea profesiunii pentru fiul lor o problema de ambitie:6vreau sa-i arat lui cutare ca si fiul meu face o facultate61Acesti parinti nu se intreaba daca fiul lor vrea sa faca o facultate, daca are aptitudini pentru profesia aleasa de ei1 4 categorie de parinti doreste pentru copii o meserie comoda1$i lupta pentru acest ideal avand uneori ca adversari proprii fii, care vor o meserie pe masura lor1 #ri a pentru copii ii face pe unii parinti sa doreasca pentru fii o profesiune banoasa si de aceea fac eforturi ca fiii s-o apuce pe drumul unei asemenea profesii1

*oate situatiile de mai%nainte trebuie e!itate.-e aceea intre "amilie si scoala trebuie sa e#iste o permanenta colaborare ce se poate realiza prin !izite reciproce, sedinte si lectorate cu parintii. &n concluzie, trebuie spus ca cei doi "actori educati!i, scoala si "amilia, trebuie sa aiba acelasi scop G "ormarea personalitatii umane integrale si armonioase./ana la cuprinderea intr%o unitate de in!atamant, rolul primordial in educatie il are "amilia.6data cu inscrierea intr%o unitate de in!atamant ponderea se sc(imba, rolul mai mare il are scoala, dar nici actiunea educati!a a "amiliei nu este de negli+at.&ntre actiunile educati!e ale celor doi "actori e#ista mai degraba un raport de complementaritate decat de ri!alitate, actiunea "iecaruia !enind s%o completeze pe a celuilalt.

&A=A:&$582
2.1. Consideratii generale
6biceiul de a "uma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru s@n@tatea tinerilor. 1onsumul tutunului de c@tre tineri este "oarte r@spBndit ?n toate regiunile din lume si ?n crestere ?n t@rile ?n curs de dez!oltare4 se arat@ ?n ma+oritatea t@rilor c@ tabagismul ?nregistreaz@ o crestere mai mare la "ete decBt la b@ieti, ast"el c@ pre!alenta la "ete este egal@ cu cea ?nregistrat@ la b@ieti si c(iar o dep@seste ?n unele t@ri. *inerii ?ncep s@ "umeze la o !Brst@ din ce ?n ce mai precoce 0marea ma+oritate ?nainte de !Brsta de 19 ani, "oarte putini tineri dobBndesc acest obicei dup@ aceast@ !Brst@'.

2.2. Cauzele fumatului

Presiunea grupului Adolescenta este !Brsta la care in"luenta p@rintilor scade considerabil ?n detrimentul antura+ului 0cercul de prieteni, clasa'. /entru a "i acceptat de grupul pe care%l consider@ reprezentati! pentru !alorile sale, adolescentul "ace aproape orice. Fn anumite conte#te presiunea grupului se combin@ cu sentimentul de mBndrie masculin@, caracterizat printr%un comportament independent si temerar. Tranzitia scolar si presiunea social Adolescentul tr@ieste o dram@ nu mai este copil si nu mai bene"iciaz@ de pri!ilegiile acestei !Brste, dar nici adult, desi doreste mult s@ se bucure de a!anta+ele acestuia. Imitarea modelelor 0starurile de cinema, !edetele muzicii moderne, sporti!ii de per"ormant@' Curiozitatea si nevoia de a experimenta ceva nou 1opiii care "umeaz@ do!edesc c@ sunt mult mai putin constienti de e"ectele noci!e ale tutunului decBt cei ne"um@tori. -in di"erite considerente de ordin sociologic si psi(ologic este di"icil s@ con!ingi tinerii de gra!itatea problemelor asociate imediat sau pe termen lung cu uzul tig@rilor. Aceast@ di"icultate deri!@ ?n parte din "aptul c@ anumite moduri de comportamente sunt endemice ?n perioada adolescentei 0e#perimentare, r@z!r@tire etc.' Tendinta de "emancipare", de opozitie si protest "at@ de interdictiile p@rintilor pentru ca ulterior "umatul s@ de!in@ o O"als@ necesitateO Exemplul printilor Publicitatea &ndustria tutunului si%a a#at campaniile publicitare asupra tinerilor, mai ales prin sponsorizarea mani"est@rilor sporti!e. $%a estimat c@ pentru a%si mentine bene"iciile la acelasi ni!el, aceast@ industrie are ne!oie s@

recruteze anual 2,5 milioane de "um@tori noi. 1ea mai mare parte dintre ei sunt tineri.

2.3. iscuri pentru s!n!tate

3oci!itatea "umului de tigar@ !ariaz@ ?n "unctie de caracteristicile tutunului si ale (Brtiei, precum si de lungimea tigaretei 0scurtarea acesteia prin "umat creste concentratia gazelor ?n "az@ solubil@'. <rec!enta si gra!itatea bolilor produse de "umat este corelat@ cu num@rul tig@rilor "umate si cu !Brsta la care se ?ncepe aceast@ acti!itate. <umatul intensi! si prelungit +oac@ un rol determinant ?n aparitia a numeroase a"ectiuni mortale sau in!alidante la adult, ca de e#emplu cancerul pulmonar, em"izemul si bronsita cronic@, ateroscleroza, cardiopatia isc(emic@. <etele care utilizeaz@ anticonceptionale orale au un risc crescut de aparitie a a"ectiunilor cardio%!asculare mai tBrziu ?n !iat@, dac@ "umeaz@. *utunul are e"ecte noci!e asupra "@tului la "etele ?ns@rcinate "um@toare si creste riscul nasterii premature si insu"icientei ponderale la nastere. Fn t@rile ?n curs de dez!oltare, unde statusul nutritional al mamei este adesea nesatis"@c@tor, riscul este si mai mare. 5estecarea tutunului pro!oac@ a"ectiuni dentare, gingi!ale si cancerul ca!it@tii bucale. 8n comitet 65$ a estimat c@ ?n lume, "olosirea tutunului este responsabil@ de peste un milion de decese premature pe an. 1u cBt "umatul debuteaz@ mai de!reme, cu atBt este redus@ mai mult speranta de !iat@ cu opt ani dac@ "umatul debuteaz@ ?nainte de 15 ani si numai cu patru ani dac@ debuteaz@ la 25 de ani. /e de alt@ parte, persoanele care ?ncep s@ "umeze de tineri au di"icult@ti mai mari s@ renunte.

2.". #!suri de pre$enire si combatere

$%a stabilit c@ di"erite m@suri legislati!e destinate combaterii "umatului pot, asociate cu acti!it@ti energice si sustinute de educatie sanitar@, s@ reduc@ incidenta tabagismului. 5ulte dintre aceste m@suri au un impact ?ntr%un mod sau altul asupra "olosirii tutunului de c@tre copii si adolescenti, dar red@m ?n continuare pe acelea care in"luenteaz@ direct tabagismul la tineri Interzicerea vnzrii tutunului minorilor Fn t@rile care au interzis !Bnzarea de tig@ri tinerilor, !Brsta la care se aplic@ aceast@ interdictie !ariaz@ ?n unele t@ri !Brsta a "ost "i#at@ la 21 de ani, obser!Bndu%se o tendint@ de reducere la 18 ani4 ?n altele se aplic@ tinerilor sub 16 ani. Limitarea distribuirii si vnzrii tigrilor Anumite t@ri au ?nceput s@ interzic@ !Bnzarea tutunului ?n locuri susceptibile de a "i "rec!entate de tineri 0c(ioscuri si magazine situate ?n apropierea scolilor'. 6 problem@ deosebit@ o ridic@ automatele cu tig@ri.

Interzicerea fumatului n locuri frecventate de tineri Fn numeroase t@ri legislatia interzice "umatul ?n scoli sau ?n di"erite locuri publice, ?n localuri, contribuind ast"el la reducera e#punerii minorilor la "umul de tigar@ ?n a"ara c@minului.

Interzicerea fumatului n public pentru copii si adolescenti estrictii impuse publicittii si promovrii vnzrilor tigrilor $e consider@ c@ tinerii sunt sensibili la publicitate. Asocierea "umatului cu ideea de reusit@, de seductie sau de popularitate poate a!ea un e"ect considerabil, si dup@ p@rerea multor specialisti, incit@ la ?nceperea "umatului. 8n studiu pri!ind relatia dintre publicitate si consumul de tig@ri a concluzionat c@ publicitatea este una dintre armele cele mai e"iciente de care dispune industria tutunului pentru a con!inge oamenii s@ "umeze. *emele dominante ale publicit@tii ?n "a!oarea tig@rilor asociaz@ "umatul cu !igoarea tineretii, o s@n@tate bun@, o "izionomie atr@g@toare si cu succesul si reusita pe plan indi!idual, social si pro"esional4 mai mult, "umatul ar "i compatibil cu acti!it@tile sporti!e si s@n@toase. Fn t@rile ?n care publicitatea este interzis@ 0<ranta' s%a obser!at o diminuare a consumului de tig@ri si o sc(imbare de atitudine a tinerilor pri!itor la tutun.

Publicitate negativ fumatului 2egislatia pri!itoare la Opublicitatea negati!@O cere ca toate pac(etele de tig@ri s@ aib@ o etic(et@ de a!ertizare pri!ind noci!itatea tutunului. -e e#emplu O*utunul d@uneaz@ gra! s@n@t@tiiO.

Promovarea educatiei sanitare privind tabagismul 3umeroase t@ri au adoptat programe nationale de lupt@ contra tabagismului. Actiunile educati!e cuprind cursuri obligatorii de igien@ ?n scolile publice, campanii audio%!izuale 0e#. desene animate cu mesa+e antitabac', a"ise, brosuri, re!iste si con"erinte pentru tineri. /rogramele de educatie nu trebuie a#ate numai pe ele!i, ci si asupra pro"esorilor si p@rintilor pentru a%i "ace s@ ?nteleag@ consecintele noci!it@tii tutunului si importanta lor ca modele pentru tineri. -ezanta+ele campaniilor educati!e constau ?n costul mare si e"icient@ doar dup@ un timp ?ndelungat. *inerii reprezint@ un grup greu de con!ins de noci!itatea "umatului. .ste di"icil s@ moti!ezi tinerii pri!itor la riscuri ale c@ror e"ecte se "ac simtite multi ani mai tBrziu. Argumentele logice nu sunt su"iciente pentru descura+area tinerilor de a "uma. -e aceea trebuie combinate o serie de strategii, iar legislatia poate constitui un mod esential pentru interzicerea "umatului ?n scoli si locuri publice, interzicerea !Bnz@rii c@tre minori etc.

!lte msuri pre!@zute ?n te#tele legislati!e cuprind % reglementarea continutului tutunului ?n substante noci!e, % m@suri "iscale si economice4 a "ost demonstrat c@ prin cresterea ta#elor asupra tig@rilor nu se obtine nici un e"ect pri!ind consumul de c@tre adulti, dar se poate reduce considerabil num@rul de "um@tori noi printre tineri.