Curs I limba turca Introducere Gramatica Odata ce te obisnuiesti cu stilul ei, gramatica limbii turce este simpla.

Cu toate acestea, ea poate parea foarte dificila, structura ei fiind total diferita de structura limbilor indo-europene. Aceasta se datoreaza faptului ca limba turca apartine unei alte familii de limbi Limbile Ural-Altaice. Unele dintre limbile similare limbii turce sunt: finlandeza, ungura, mongola, tatara, aza a, uzbe a, !aponeza, oreana... Unele diferente dintre limba romana si limba turca ar fi: " Ordinea partilor de propozitie: o O propozitie tipica in limba turca este asezata in felul urmator: #subiect $ complement $ %erb& Ar ada'(m )prietenul meu --* subiect+ araba )masina --*complement+ ald( )a luat, a cumparat--*%erb+. " -u e.ista gen o In limba turca nu e.ista articole si nici genuri asociate cu cu%intele. o /ronumele personale nu au gen #Cu%antul din limba turca pentru 0el1, 0ea1 este 0o1& " Armonia %ocalelor o Armonia %ocalelor este o proprietate fundamentala a limbii turce. 2egulile pri%ind armonia %ocalelor trebuie in%atata inca de la inceput pentru ca de aceasta depinde aplicarea foarte multor reguli din gramatica limbii turce. " 3olosirea de sufi.e o 4ufi.ele sunt folosite foarte mult in limba turca. 4emnificatia prepozitiilor, a pronumelor personale si al timpurilor %erbelor depinde de adaugarea acestor sufi.e. 5albimdesin )6sti in inima mea.+ Odata ce sunt in%atate aceste diferente si regulile de baza de armonie, restul gramaticii este destul de simpla. 4unetele

Un alt punct important este modul 7n care cititi un te.t scris. In limba turca e.ista pentru fiecare litera un sunet aparte. Un caracter 7ntotdeauna reprezint8 acela'i sunet, indiferent de pozi9ia sa 7n cu%:nt sau caracterele de l:ng8 acesta. /rin urmare, este simpla citirea unui cu%:nt pe care 7l %edeti pentru prima dat8, o dat8 ce sunteti familiariza9i cu caracterele din alfabetul limbii turce. ;ocabular Odat8 ce %8 obisnuiti sau cel putin familiariza9i cu regulile de armonie, principala pro%ocare %a fi de %ocabular. ;ocabularul limbii turce poate fi foarte dificil, deoarece cu%intele nu au nici o afinitate pentru limbi europene dec:t cele c:te%a cu%inte adaptate direct din aceste limbi. Alfabetul Alfabetul limbii turce este format din <= de litere > %ocale 'i <? de consoane. 3iec8rei litere i se asociaz8 e.act un sunet care nu se sc@imb8 niciodat8. Ain alfabetul limbii turce lipsesc trei litere: ?. #B-C& <. #D-E& F. #G-.& H. La acestea se adaug8 'i litera I-9. 6.ist8 'ase litere pe care nu le g8sim 7n limba rom:n8: ?. #J-K& <. #L-M& F. #I-(& H. #N-i& O. #P-Q& R. #S-T& Literele alfabetului limbii turce 'i sunetele asociate acestora le g8sim 7n tabelul urm8tor: Litera /ronun9ia

A, a A'a cum sun8 a 7n cu%:ntul 0ariciU. V, b A'a cum sun8 b 7n cu%:ntul 0balonU. C, c A'a cum sun8 g #-i, -e, -iu& 7n cu%intele 0gemU, 0girofarU, 0giu%aierU. J, K A'a cum sun8 ci, ce 7n cu%intele 0circU, 0cerceiU. A, d A'a cum sun8 d 7n cu%:ntul 0do%leacU. 6, e A'a cum sun8 e 7n cu%:ntul 0ele%atU. 3, f A'a cum sun8 f 7n cu%:ntul 0fanfar8U. G, g A'a cum sun8 g 7n cu%:ntul 0gardU. L, M Acesta este un sunet foarte moale, care nu se pronun98. 2olul lui este acela de a prelungi sunetul %ocalei de dinaintea sa. W, @ A'a cum sun8 @ 7n cu%:ntul 0@:rtieU. I, ( A'a cum sun8 7 7n cu%:ntul 07nt:mpl8torU. N, i A'a cum sun8 i 7n cu%:ntul 0ianuarieU. X, ! A'a cum sun8 ! 7n cu%:ntul 0!ocU. 5, A'a cum sun8 c 7n cu%:ntul 0co!ocU. Urmat de una din %ocalele e sau i, grupul de litere se cite'te ca 'i 7n cu%intele 0c@enarU sau 0c@iria'U. L, l A'a cum sun8 l 7n cu%:ntul 0laleaU. Y, m A'a cum sun8 m 7n cu%:ntul 0mam8U. -, n A'a cum sun8 n 7n cu%:ntul 0ninsoareU. O, o A'a cum sun8 o 7n cu%:ntul 0omenireU. P, Q A'a cum sun8 0LZszl[ \] ^sU. /, p A'a cum sun8 p 7n cu%:ntul 0polonicU. 2, r A'a cum sun8 r 7n cu%:ntul 0r:ndunic8U. 4, s A'a cum sun8 s 7n cu%:ntul 0sosU. _, ' A'a cum sun8 ' 7n cu%:ntul 0'arpeU. \, t A'a cum sun8 t 7n cu%:ntul 0tenisU. U, u A'a cum sun8 u 7n cu%:ntul 0u'8U. S, T A'a cum sun8 0YTnc@enU. ;, % A'a cum sun8 % 7n cu%:ntul 0%ioiU. `, a A'a cum sun8 a 7n cu%:ntul 0aal8U. b, z A'a cum sun8 z 7n cu%:ntul 0za@8rU.

-umeralul 3ormarea numeralelor in limba turc8 este foarte simpl8 si seam8n8 cu cea 7n limba rom:n8, cu e.cep9ia unui lucru: 7n limba

turc8 nu se folosesc con!unc9iile. 6.emplu: H> patruzeci 'i opt. cn limba turc8: (r #patruzeci& se iz #opt&. Aeci f8r8 con!unc9ia 0'iU. d s(f(r <? airmi bir ? bir << airmi i i < i i Fd otuz F TK Hd (r H dQrt Od elli O be' Rd altm(' R alt( ed aetmi' e aedi >o se sen > se iz =d do san = do uz ?dd aTz ?d on ?Fe aTz otuz aedi ?? on bir <dd i i aTz ?< on i i Fdd TK aTz ?F on TK ?,ddd bin ?H on dQrt <,ddd i i bin ?O on be' ?d,ddd on bin ?R on alt( <O,ddd airmi be' bin ?e on aedi ?,ddd,ddd bir milaon ?> on se iz ?,ddd,ddd,ddd bir milaar ?= on do uz <d airmi Waide9i s8 pri%im tabelul urm8tor 'i s8 obser%8m cum se formeaz8 numerele 7n diferite cazuri: O> --* elli se iz RF --* altm(' TK =e --* do san aedi ?dH --* aTz dQrt ?H> --* aTz (r se iz eO< --* aedi aTz elli i i ?,eRO --* bin aedi aTz altm(' be' H>,F=< --* (r se iz bin TK aTz do san i i FdO,d?> --* TK aTz be' bin on se iz H,eR<,FHO,<O> --* dQrt milaar aedi aTz altm(' i i milaon TK aTz (r be' bin i i aTz elli se iz Acum e timpul punerii 7n practic8... -um8rul /ronun9ia 7n limba turc8

H dQrt ?H on dQrt HH (r dQrt ?eH aTz aetmi' dQrt R<= alt( aTz airmi do uz e<H aedi aTz airmi dQrt ?,e>O bin aedi aTz se sen be' ?,ddd,ddF bir milaon TK F<> TK aTz airmi se iz ?,=?= bin do uz aTz on do uz <,ddH i i bin dQrt ?,e>= bin aedi aTz se sen do uz Un alt punct de men9ionat aici ar fi acela ar citirii frac9iilor. Cea mai folosit8 form8 de citire a 0..OU este citirea num8rului 7ntreg dup8 care ad8ugarea lui 0buKu U, care inseamn8 0!um8tateU. cn celelalte cazuri delimitarea zecimalelor de decimale se face prin folosirea termenului f%irgTl , care 7nseamn8 0%irgul8U. Yai !os a%em unele e.emple: <.O --* i i buKu <eH.O --* i i aTz aetmi' dQrt buKu d.O --* s(f(r %irgTl be' ?dH.<O --* aTz dQrt %irgTl airmi be' ?H.> --* on dQrt %irgTl se iz e.O< --* aedi %irgTl elli i i ?.edO --* bir %irgTl aedi aTz be' H>,d?< --* (r se iz %irgTl s(f(r on i i FdO,dd> --* TK aTz be' %irgTl s(f(r s(f(r se iz Acum, @aide9i s8 arunc8m o pri%ire asupra modului 7n care sunt folosite numerele pentru a indica ordinea. 4ufi.ul folosit 7n indicarea ordinii este 0-inciU #se cite'te 0-ingiU&. Ad8ug:nd

aceasta la sf:r'itul oric8rui num8r %om a%ea ordinea acelui obiect. O obser%a9ie de f8cut aici ar fi aceea c8 sufi.ul 7'i sc@imb8 forma 7n func9ie de armonia %ocalelor. /rimul --* birinci Al doilea --* i inci #nu i iinci, una dintre %ocale cade atunci c:nd se al8tur8 dou8 de acela'i fel& Al treilea --* TKTncT Al patrulea --* dQrdTncT Al cincelea --* be'inci Al 'aselea --* alt(nc( #din nou, nu scriem alt((nc( pentru c8 unul dintre cele dou8 ( cade.& Al 'aptelea --* aedinci Al zecelea --* onuncu Al <O-lea --* airmi be'inci Al Od-lea --* ellinci #aceea'i c8dere de %ocale& ;reau s8 termin aceast8 parte d:nd traducerea frac9iilor care denot8 ad!ecti%e. Acestea sunt: Xum8tate --* `ar(m #Aten9ieg Acest termen este folosit doar ca un ad!ecti%, cu%:ntul buKu este folosit cu aceea'i 7nsemn8tate la citirea numerelor. 4fert --* Jeare C:te%a e.emple de propozi9ii 'i fraze cu folosirea acestor ad!ecti%e: Xum8tate de or8 --* aar(m saat Ia #cump8r8& !um8tate de p:ine.--* `ar(m e me al. Ali a f8cut un faul 7n ultimul sfert. --* Ali son Keare te bir faul aapt(.

/ronumele ? /ronumele /ersonal Aici a%e9i traducerea 7n limba turc8 a pronumelor personale. Aceste pronume sunt 7n general omise 7n propozi9ii deoarece persoana este implicata 7n ad!ecti%e sau %erbe din propozi9ii. 6le sunt adesea folosite pentru a accentua persoana.

6u ben 6u sunt ad!ecti% ben ad!ecti%-im \u sen \u e'ti ad!ecti% sen ad!ecti%-sin el ea o el hea i este ad!ecti% o ad!ecti% -oi biz -oi suntem ad!ecti% biz ad!ecti%-iz ;oi siz ;oi sunte9i ad!ecti% siz ad!ecti%-siniz 6i,ele onlar 6i,ele sunt ad!ecti% onlar ad!ecti%-ler gTzel --* frumos 6u sunt frumos. --* Ven gTzel-im. --* GTzelim. #/ronumele personal este implicit.& \u e'ti frumos. --* 4en gTzel-sin. --* GTzelsin. 6l,ea este frumos,-oas8. --* O gTzel. --* GTzel. -oi suntem frumo'i. --* Viz gTzel-iz. --* GTzeliz. ;oi sunte9i frumo'i. --* 4iz gTzel-siniz. --* GTzelsiniz. 6i,ele sunt frumo'i,frumoase. --* Onlar gTzel-ler. --* GTzeller. 28u --* bad 6u sunt r8u,rea. --* Ven QtT-a-Tm. --* 5QtTaTm. \u esti rau,rea. --* 4en QtT-sTn. --* 5QtTsTn. 6l,ea este rau,rea --* O QtT. --* 5QtT. -oi suntem rai,rele. --* Viz QtT-a-Tz. --* 5QtTaTz. ;oi sunteti rai,rele. --* 4iz QtT-siniz. --* 5QtTsTnTz. 6i,ele sunt rai,rele. --* Onlar QtT-ler. --* 5QtTler. geliaor --* %ine #a %eni& #prezentul continuu& 6u %in. --* Ven geliaor-um. --* Geliaorum. \u %i. --* 4en geliaor-sun. --* Geliaorsun. 6l,ea %ine. --* O geliaor. --* Geliaor. -oi %enim. --* Viz geliaor-uz. --* Geliaoruz. ;oi %eniti. --* 4iz geliaor-sunuz. --* Geliaorsunuz. 6i,ele %in. --* Onlar geliaor-lar. --* Geliaorlar. beanep e frumoasa. --* beanep gTzel. 6bru este foarte frumoasa. --* 6bru Ko gTzel. Ibra@im este rau.--* Ibra@im QtT. `usuf %ine. --* `usuf geliaor.

/ronume demonstrati%e Acestea sunt pronumele folosite pentru obiecte. Acesta,aceasta bu Aceea,acela #intre acesta si acela& 'u Acela,aceea o Acestea,acestia bunlar Aceia,acelea #intre acestea si acelea& 'unlar Aceia,acelea onlar itap --* carte Vu bir itap. --* Aceasta este o carte. _u bir itap. --* Aceea este o carte. O bir itap. --* Aceea este o carte. Vunlar itaplar. --* Acestea sunt carti. _unlar itaplar. --* Acelea sunt carti. Onlar itaplar. --* Acelea sunt carti.

/ronumele posesi% /ronumele personale posesi%e: Al meu , a mea ben-im 4ubstanti%ul meu,mea ben-im substanti%im At tau , a ta sen-in 4ubstanti%ul tau,ta sen-in substanti%-in Al lui Al ei o-n-un , lui 4ubstanti%ul h ei o-n-un 4ubstanti%-i Al nostru biz-im 4ubstanti%ul nostru biz-im 4ubstanti%-imiz Al %ostru siz-in 4ubstanti%ul %ostru siz-in 4ubstanti%-iniz Al lor onlar-(n 4ubstanti%ul lor onlar-(n substanti%-leri Ae remarcat ca la 0al lui,al eiU s-a folosit o-n-un in loc de o-un. In limba turca nu se pot alatura doua %ocale, asa ca in astfel de cazuri se adauga o consoana de legatura. In acest caz aceasta consoana este 0n1.

e% --* cas8 casa mea --* ben-im e%-im --* e%im casa ta --* sen-in e%-in --* e%in casa lui,ei --* o-n-in e%-i --* onun e%i --* e%i casa noastra --* biz-im e%-imiz --* e%imiz casa %oastra --* siz-in e%-iniz --* e%iniz casa lor --* onlar-(n e%-leri --* e%leri araba --* masina masina mea --* ben-im araba-m --* arabam #sufi.ul -im de%ine -m atunci cand se alatura unei %ocale deoarece in limba turca nu e.ista doua %ocale alaturate intr-un singur cu%ant& masina ta --* sen-in araba-n --* araban masina lui,ei --* o-n-in araba-s-( --* onun arabas( --* arabas( masina noastra --* biz-im araba-m(z --* arabam(z masina %oastra --* siz-in araba-n(z --* araban(z masina lor --* onlar-(n araba-lar( --* arabalar( /entru alte substanti%e in afara de acestea, este folosita intotdeauna persoana a treia. Casa lui Gizem. --* Gizemfin e%i Yasina lui Gizem. --* Gizemfin arabas( Casa mamei mele. --* Annemin e%i /ronume personale demonstrati%e: Al acesteia bu-n-un Al aceleia #intre acesteia si aceleia& 'u-n-un Al aceluia,aceleia o-n-un Al acestora bunlar-(n Al acelora 'unlar-(n Al acelora onlar-(n Vunun e%i --* Casa acestuia. _unun e%i --* Casa aceluia,aceleia. Onun e%i --* Casa aceluia,aceleia. Vunlar(n e%leri --* Casa acestora. _unlar(n e%leri --* Casa acelora. Onlar(n e%leri --* Casa acelora. Camera casei. --* 6%in odas( Yancarea pisicii.--* 5edinin aemeMi Aata trecuta aflasem care sunt pronumele de baza din limba turca: " /ronumele personale #ben, sen, o, biz, siz, onlar&

" /ronumele demonstrati%e #bu, 'u, o, bunlar, 'unlar, onlar& " /ronumele posesi%e o /ronumele posesi%e personale #benim, senin, onun, bizim, sizin, onlar(n& o /ronumele posesi%e demonstrati%e #bunun, 'unun, onun, bunlar(n, 'unlar(n, onlar(n& " /ronumele refle.i%e # endim, endin, endisi, endimiz, endiniz, endileri& 6.ista de asemenea si alte pronume folosite in di%erse situatii, precum: toti, nimic... Limba 2om:n8 Limba \urc8 fiecare @er lucru 'ea nici @iK oricare @er@angibir Un, una bir ni'te baz( tot bTtTn /ronume tot @er'ea ce%a bir'ea #singular& bir'ealer #plural& nimic @iKbir 'ea Oricare lucru @er@angibir 'ea toti @er es cine%a birisi #singular& birileri #plural& nimeni @iK imse oricine @er@angi birisi \oate aceste #bunlar(n& @epsi \oate acele #onlar(n& @epsi -oi toti @epimiz ;oi toti @epiniz -iciunul,niciuna din acestea -- #bunlar(n& @iKbiri -iciunul, niciuna din acelea -- #onlar(n& @iKbiri -iciunul dintre noi @iKbirimiz

-iciunul dintre %oi @iKbiriniz Unele dintre acestea #bunlar(n& baz(lar( Unele dintre acelea #onlar(n& baz(lar( Unii, unele dintre noi baz(lar(m(z Unii, unele dintre %oi baz(lar(n(z C:te%a e.emple: -u fiecare floare miroase. --* Wer KiKe o maz. Ce este acest lucruj --* Vu 'ea nej -u a r8mas nimic. --* WiK almad(. Unii studen9i sunt aici. --* Vaz( QMrenciler burada. \o9i studen9ii sunt aici. --* VTtTn QMrenciler burada. \otul este 7n ordine. --* Wer'ea aolunda. \otul este aici. --* Wer'ea burada. cntreab8 ce%a. --* Vir'ea sor. -u am %8zut nimic. --* WiKbir 'ea gQrmedim. 6ste ce%aj --* Wer@angibir 'ea %ar m(j \oat8 lumea e aicij --* Wer es burada m(j A %enit cine%a. --* Virisi geldi. -u a %enit nimeni. --* WiK imse gelmedi. /oate %eni oricine. --* Wer@angi birisi gelebilir. \oate acestea sunt ale mele. --* Vunlar(n @epsi benim. Timpul Waide9i s8 7ncepem cu propozi9ii simple de dialog 7n ceea ce pri%e'te timpul, 7ntrebarea 'i diferite r8spunsuri. \impul Limba rom:n8 Limba turc8 #/arantezele sunt doar pentru e.plica9ii& C:t e ceasulj 4aat aKj 6ste ora ?d. 4aat on #?d&. 6ste ora zece 'i cinci. 4aat onu #?d-i& be' #O& geKiaor. 6ste ora O 'i O minute. 4aat be'i #O-i& be' #O& geKiaor. 6ste ora R 'i O minute. 4aat alt(a( #R-)a+-i& be' #O& geKiaor. 6ste ora F 'i O minute. 4aat TKT #F-i& be' #O& geKiaor. 6ste ora ?d 'i un sfert. 4aat onu #?d-i& Keare #Cuarter& geKiaor. 6ste ora ?d 'i <d minute. 4aat onu #?d-i& airmi #<d& geKiaor. 6ste ora ?d !um8tate. 4aat on #?d& buKu #@alf&. 6ste ora ?? f8r8 <O de minute 4aat on bire #??-e& airmi be' #<O&

%ar. 6ste ora ?? f8r8 <d de minute. 4aat on bire #??-e& airmi #<d& %ar. 6ste ora ?? f8r8 un sfert. 4aat on bire #??-e& Keare #Cuarter& %ar. 6ste ora ?? f8r8 ?d minute. 4aat on bire #??-e& on #?d& %ar. 6ste ora ??. 4aat on bir #??&. 4aat --* Or8 5aK --* C:t cntrebarea folosit8 pentru aflarea timpului este f4aat aKjf #c:t e oraj&. /entru a 7ntreba 0c:te orejU spunem: f5aK saatjf. /entru a r8spunde trebuie s8 formul8m astfel: k4aat ....k. " /entru a e.prima minutele trecute #'i& folosim fgeKiaorf. " /entru a e.prima minutele r8mase #f8r8& folosim f%arf. " \ermenul pentru 0!um8tateU este fbuKu f. " \ermenul pentru 0sfertU este fKeare f. 2. Data bilele s8pt8m:nii 'i lunile anului: Limba rom:n8 Limba turc8 bilele s8pt8m:nii Luni /azartesi Yar9i 4al( Yiercuri Jar'amba Xoi /er'embe ;ineri Cuma 4:mb8t8 Cumartesi Auminic8 /azar Lunile anului Ianuarie Oca 3ebruarie _ubat Yartie Yart Aprilie -isan Yai Yaa(s Iunie Waziran Iulie \emmuz

August AMustos 4eptembrie 6alTl Octombrie 6 im -oiembrie 5as(m Aecembrie Aral( 2.1. Zilele sptmnii Limba rom:n8 Limba turc8 A. Ce zi e azij A. VugTn gTnlerden nej V?. Azi e luni. V?. VugTn gTnlerden pazartesi. V<. Luni. V<. /azartesi. Waide9i s8 analiz8m p8r9ile primei propozi9ii: bu --* aceast8 gTn --* zi bugTn --* astazi gTnler --* zile gTnlerden --* dintre zile ne --* ce 2.2. Data /entru a 7ntreba data, spunem: -VugTnTn tari@i nej -<H 6 im <dd=. ;ocabular: bugTn --* azi tari@ --* dat8 #de asemenea are 'i sens de istorie 7n alte conte.te& bugTnTn tari@i --* data de azi ne --* ce 28spunsul nu necesit8 prea mult8 e.plica9ie. -um8rul zilei din lun8, urmat de numele lunii, dup8 care de an. 3. Anotimpurile Limba rom:n8 Limba turc8

prim8%ar8 ba@ar sau il ba@ar %ar8 aaz toamn8 sonba@ar sau gTz iarn8 (' Dragoste Limba turc8 Limba rom:n8 a' (m Aragostea meag can(m 4ufletul meug bi tanem Unica meag @aaat(m ;ia9a meag se%gilim Iubitul,iubita meu,meag bal(m Yierea meag tatl(m Aulcea9a meag gTzelim 3rumoasa meag KiKeMim 3loarea meag gTlTm \randafirul meug meleMim cngera'ul meug

Limba turc8 Limba rom:n8 4eni se%iaorum. \e iubesc. 4eni Ko se%iaorum. \e iubesc foarte mult. 4enden Ko @o'lan(aorum. \e plac foarte mult. Venimle K( ar m(s(nj Ai accepta s8 ie'i cu minej Venimle dans eder misinj ;rei s8 dansezi cu minej Venimle e%lenir misinj \e c8s8tore'ti cu minej 6%lenme te lifi. /ropunere de c8s8torie. -i'anl( Logodnic, -8 2Taalar(m(n er eMisin, ad(n(s(n. 6'ti femeia,b8rbatul %isurilor mele. 4eninle olma istiaorum. ;reau s8 fiu cu tine. 4eninle alma istiaorum. ;reau s8 r8m:n cu tine. 4eni Ko QzlTaorum. Imi lipse'ti foarte mult. 4eni Ko Qzledim. Yi-e tare dor de tine. Viraz da@a alabilir misinj /o9i s8 mai r8m:i pu9inj 4eni bir da@a ne zaman gQreceMimj C:nd te %oi mai %edeaj Vir aerlerde bulu'al(m. 48 ne 7nt:lnim unde%a.

4eni gQrme istiaorum. ;reau s8 te %8d. Jo gTzelsin. 6'ti foarte frumoas8.