REGISTRELE STILISTICE

Niveluri stilistice de care dispun vorbitorii unei limbi pentru a-si modula mesajul in functie de circumstante,din toate modalitatile de exprimare pe care le detin, vorbitorul le selectea a pe acelea care ii par adecvate la scopul comunicarii,la contextul in care are loc comunicarea ex! fiul unei profesoare isi va saluta"va discuta#diferit mama -acasa-re$istru familiar -la scoala %actori care impun folosirea unor re$istre stilistice! a# reperele spatio-temporale ale universului fictional"cand si unde se petrece actiunea unei piese de teatru# -re$istru ar&aic -re$istru re$ional -re$istru popular -re$istru cult b# componentele psi&osociale si tiparele comportamentale ale personajelor-in op'lit si ale locutorilor -re$istru cult(pop -re$istru ar$otic -re$istru cu elemente de jar$on -re$istru colocvial(retoric c# re$istrele discursive ele emitatorului -re$istru oral -re$istru scris

REGISTR)L *+*)L,R
-limbaj marcat de spontaneitate si de indici ai implicarii afective ex' -Si %at-%rumos odata ti-l insfaca pe meu'''niv' fonetic -marci ale oralitatii-expresii onomatopeice,interjectii,vb imitative ex' -Si pupa a barr.pe-o du$&eana-accente afective ale enunturilor"tipare exclamative# -variante fonetice familiare ,incorecte ex' avucat -rime si pasaje ritmate,aliteratiiCrean$a -proverbe, icatori,portretul lui Gerila si al lui +c&ila niv' lexical - cuvinte si expresii idiomatice specifice univ' rustic"inclusiv re$ionalisme# ex' a-si ba$a in card cu'''/a pune la suflet''''/a da ortu popii''' -frecventa mare a diminutivelor -abateri si $reseli ! pleonasm, tautolo$ie niv' morfo-sintactic - forme neliterare precum!

-forme $resite de pl ! in$&etati -,c cu prepo in locul 0 ! I-am dat lu1 mama(mamei -forme pronominale colocviale - alde"2untenia# -pre umtivul -Sa fi facut paine,nu-mi era foame'"0aca as fi facut'''# -superlativul popular - f' frumoasa - - o mandrete de ''' -fra a simplista,cu repetitii frecvente/ ,N,C+L)T/ niv' stilistic -fi$' de stil cu caracter traditional,stereotip - oc&isorii lui (2ura campului- par ca spicul $raului'''- obrajei ca doi bujori'

REGISTR)L C)LT
-defineste,in $eneral, operele literare culte,dar in mod evident--si stilul stiintific si administrativ -juridic niv' fonetic - eufonie "lipsa oricarei stridente,cacofonii etc# - in op' lit' -ritmuri si rime complexe

niv' lexical -diversitate si bo$atie sinonimica" factor ce ajuta la evitarea unor repetitii suparatoare# ex' in critica literara Romanele lui Rebrenu impresionea a prin constructia lor'Textele sunt ri$uros ec&ilibrate si structurate,astfel incat opera rebreniana pare un monument' - preluarea de termeni din sfere speciali ate!neolo$isme,termeni te&nici,stiintifici, juridici - valorificarea tuturor semnificatiilor unui cuvant

niv' morfo-sintactic - corectitudine la nivel morfolo$ic niv' stilistic - predilectia pentru variatie stilistica
- ori$inalitate - tropi inovatori

- fra a complexa,elaborata

REGISTR)L +R,L
+R,LIT,TE,-apare pe doua straturi stilistice in lit' populara- pt care este o trasatura esentiala,manifestata in toate fa ele existentei acestor creatii"creatie,conservare,receptare# si influentand structura acesteia" lun$imea versurilor# a episoadelor narative,felul unor structuri stereotipe ce le delimitea a,facand atent receptorul- ex' -%run a verde'''-#etc strat derivat- in stilul unor scriitori culti ce folosesc in mod intentionat aceste elemente3 "Crean$a# - in structurile dialo$ate din dif' tipuri de texte"ex' op' literare epice si dramatice#

*,RTIC)L,RIT,TI niv' fonetic - pronuntarea trunc&iata a unor cuvinte" -poa1 - ,-tre1 -# - frecventa interjectiilor - elemente specifice adresarii directe si familiare ex' - - ,ndrei,unde esti, mama3-( - 4au.-, - Ei.-, - 5ei.-

niv' lexical - frecventa folosire a unor sinta$me (expresii colocviale

sensurilor - one de incidenta cu re$istrul pop si re$ional

6 - relevanta elementelor paraverbale si nonverbale in constituirea

niv' morfosintactic - incalcari ale normelor lb literare"forme de pl,de ca ,etc'#

- frecventa-substantivelor in vocativ -a verbelor la imperativ - de acordul,anacolutul -topica afectiva

niv' stilistic -$rad ridicat de stereotipie si conventionalitate in producerea fi$' de stil

- elemente preluate din re$istrul stilistic pop' 6 comunicare directa,preponderent colocviala,afectiva si spontana'

REGISTR)L STILISTIC SCRIS

-presupune o comunicare mediata " E si R sunt la distanta,de aceea,mesajul e condus in alte conditii# ve i fisa comunicare orala(scrisa niv'fonetic a) este neutru in stilurile stiintific si administrativ b # in stilul beletristic si in cel publicistic apar elemente in plus!importanta acordata eufoniei,rimelor si pasajelor ritmate - importanta niv' $rafematic" exploatarea resurselor su$estive ale punerii textului in pa$ina! versul,cali$ramele,pictopoe ia#

niv' lexical a# in stilurile stiintific si juridic- corectitudine,evitarea omonimiilor

suparatoare,sinonimie uneori totala,aparitia frecventa a monosemantismului b # in stilul beletristic- orientare deliberata a limbajului catre!polisemia maxima"esentiala pentru fi$' de stil#, exploatarea unor caampuri semantice,termeni mai putin folositi in exprimarea curenta'

niv' morfosintactic a#respectarea formelor flexionare si a re$ulilor sintactice specifice

limbii literare b#6 folosirea unor forme flexionare rare" ve i limbajul eminescian -- o prea frumoasa'''-# / polipton/ peri$menon c# fi$ stilistice ba ate pe constructii sintactice deosebite"recurenta,simetria,opo itia,repetitia,c&iasmul# d# structurarea textului literar astfel incat fiecare secventa sa participe la relevanta intre$ului

niv' stilistic a# neutru stilistic si afectiv

b# cautarea ori$inalitatii,le$atura forma-fond

REGISTR)L %,2ILI,R
,pare numai in stilul beletristic sau in cel publicistic" ex' interviuri#/ o cate$orie aparte o repre inta jurnalul literar si memoriile care sunt considerate texte de $ranita" asociind stilul beletristic si pe cel confesiv,dar aici exista si o dimensiune non-fictionala a textuluireferentul real,bio$rafic# R+L STILISTIC -contribuie la portreti area unor personaje dintr-un text literar -contribuie la conturarea unei atmosfere,a unui mediu cultural sau socioprofesional - in poe ia postmodernista avem un pro aism deliberat, menit sa conture e banalitatea cotidiana *,RTIC)L,RIT,TI -valori ea a varianta spontana, neelaborata a limbii vorbite -apare- in mod corect- intre persoane cu statul social e$al sau intre care exista un anumit $rad de apropiere, de intimitate" rude,cole$i,prieteni# 6 %olosit in afara acestor situatii, limbajul familiar denota fie sen atia de superioritate a emitatorului fata de apropiere excesiva pe care receptorul s-ar putea sa nu o a$ree e' -predominant oral. - in scris! corespondente intre rude si prieteni in limbajul jurnalistic -. preia deopotriva elemente specifice limbajului cult si elemente ce apartin altor re$istre stilistice" popular,ar$otic#,c&iar lexic vul$ar" ex' injuratura afectuoasa sau admirativa! -Esti dat dracului de istet.-# - se foloseste de multe elem nonverbale"$esturi,mimica# si paraverbale"ton# si vocative TR,S,T)RI 7# Naturaletea- relaxarea-comunicarea nu se supune unor re$uli atat de stricte precum in re$' cult - apar elem' specifice unei one sau unui mediu social 8#Informatia nu e intotdeauna exacta,determinari aproximative cuvinte cumulative" cu continut va$-usor de folosit in f' multe contexte# ex' Tutunul nu e un lucru bun' Si-a pus toate lucrurile in $eamantan Ce lucruri ai sa-mi spui3 *ronume si adverbe ne&otarate! ex' Stii cumva pe cineva care stie sa faca asa ceva aproximari cu ajutorul numeralelor si substantivelor ex' - vine de vreo doua-trei ori-cumpara o multime (droaie(sumedenie de pixuri'''9#Niv' lexical-f' diversificat cuvinte la moda" sic,trend:# elem' dialectate,ar$otice"ver isori,euroi,aia ,astialalti,alde# ticuri verbale diminut ive frec,c&iar la numele proprii ex'- 0a-ti seama, Naica,puisorule,ce simteam'''au$mentative cu val disfemistica"baboi,casoi,maturoi# expresii clisei ate! -;una-,-Noroc-,-,vansati-,-Cobori la prima 3<# Continua oscilare intre economie si abundenta de mijloace -economie- scurtarea unor expresii

- stai la casa-"de bilete# tre1,poa1,sunt fe-fe- bine -abundenta-repetitie,tautolo$ie =# %olosirea frec a proverbelor, icatorilor si a - icerilor de du&-"structuri f frec' folosite -$en!-Go$ule,probleme'''-,-Si marmota'''-,- Era ta-su ,ba.#># Sintaxa simplificata- enunturi f fra$mentate -se fol' mai ales coordonarea"fra a e usor de urmarit# sau suboordonarea simpla - topica si sintaxa afectiva" ordinea cuvintelor arata interesul emitatorului pt ele- cu ele incep fra a# - inversiuni,elipse,di$resiuni,completari ?6#. Inclinatia spre umor si satira,ironie si autoironie - numeroase porecle - contaminari lexicale "falimentara@alimentara, nepurcele@nepotele# -calambururi - stridente lexicale si $ramaticale -+ ducem prost ca e multi destepti in tara'Exemple in stilul jurnalistic -Salvarea taranilor de catre ministru e o noua abureala'''-*rimul -ministru s-a facut ca ploua din motive lesne de inteles'-,facerea %run a sau cum sa-ti dai cu stan$u-n dreptu1'-In urma declaratiilor de ieri,Comisia Centrala a ,rbitrilor si-a dat foc la vali a-0omnul A' nu prea le are cu ecolo$ia'Exemple in stilul epistolar -0ra$a Relu, ,m aici si poemele lui ;la$a si antolo$ia lui de texte populare'4ilele trecuta am recitit -Luceafarul-'Nu are perec&e in toata literatura france a.2icile poeme pe care mi le-ai trimis sunt f' frumoase'Ce limba avem.Nu cunosc alta mai poetica.0in pacate,e intraductibila'Tradus,Eminescu devine aproape cara$&ios,oricum,teribil de minor si de invec&it. Ti-am trimis acum doua saptamani niste carti. Cu dra$, Lut "Emil Cioran#

6REGISTR)L STILISTIC S+LE2N

- caracteristic unor specii literare clasice " tra$edia,oda,imnul# sau unor discursuri tinute de personalitati in situatii solemne *articularitati! - tonalitate $rava,ceremonioasa -cate$oria estetica dominanta! sublimul -lexic elevat,fi$uri retorice -este menit sa emotione e puternic receptorul,prin evocarea sobra a unor idei inaltatoare,a unor evenimente sau personalitati impunatoare

6REGISTR)L STILISTIC RET+RIC

- isi are ori$inea in arta antica a retoricii" arta de a elabora un discurs persuasiv# *articularitati! -tonalitati exaltate"atentie la punctuatie.#

-mare frecventa a fi$' de stil,mai ales din sfera fi$' retorice"intero$atia retorica,invocatia retorica,enumeratia,$radatia,antite e,metafore indra nete,&iperbola# .-sintaxa studiata-simetrii si opo itii .- textul e impartit in unitati f' bine delimitate"-supramarcate-#-fra a,secventa poetica - in op' lit' poate crea o tonalitate patetica,exprimand exaltarea persj' locutor,tensiunea paroxistica a unor conflicte,intensitatea trairilor interioare .- supralicitate,aceste elem' creea a efectul contrar"efecte comice sau parodice#- ve i declaratia lui Aenturiano'

REGISTR)L STILISTIC ,RG+TIC

-poate sa apara in stilul publicistic uneori"interviuri luate unor personaje din anumite medii sociale# -este specific textelor beletristice care considera ca ar$oul poate fi o sursa de imbo$atire a limbajului artistic *articularitati! niv' lexical- atribuie unor termeni deja cunoscuti alte sensuri"ex' -lovitura--spar$ere# - fol' cuv' din limba rromani-un limbaj codificat"uneori receptorul trebuie initiat# niv' fonetic- abateri de la normele lb' literare niv' morfosintactic-apar forme incorecte de s$ (pl,$en ale unor subst sau forme flexionare $resite ale unor verbe -sintaxa simplificata-enunturi scurte,predomina coordonarea sau subordonarea simpla 6Expresivitatea-fol',metaforei,a metonimiei,a eufonismului

REGISTR)L STILISTIC CE %+L'B,RG+N)L

-mai rar intalnit,mai ales in textele literare - in mod traditional,jar$onul dorea limitarea comunicarii,a accesibilitatii mesajului la un $rup de oameni care se considerau uniti prin cultura si(sau conditii sociale si, evident,superiori celorlalti"de care voiau sa se deosebeasca# -in lit'-functii! -conturarea unui mediu - caract' unui personaj",lecsandri,Cara$iale# - dimens' ironica naratorului ex' -2oftan$ioaica romana vorbeste romaneste avec les domestiCues,incolo frantu este'"Cara$iale# -trimite la o marca a omului modern- '''' lui de miscare intr-un spatiu multicultural spar$and limitele limbii nationale si tin and spre plurilin$vism

REGISTR)L STILISTIC NE+L+GIC

- este asociat frecvent textelor culte stiintifice,uneori si in textele administrativ-juridice sau in operele literare -presupune existenta unui emitator speciali at si a unui public tinta cu nivel intelectual similar/ deci accesibilitatea nu este o calitate definitorie a textelor scrise in acest re$istru'

*articularitati! niv' fonetic si morfosintactic-corectitudine pe toate planurile"respectarea normelor limbii literare# niv' lexical- frecventa mare a termenilor neolo$ici speciali ati in sfera stiintelor sau in domeniile te&nice - aparitia frec' a subst' cu val' abstracta' atermenilor cu circulatie internationala si a elem' de compunere savanta"prefixoide si sufixoide-ex! &iper-, macro-, (-bil, -fob, -fil niv stilistic! -in textele stiintifice si juridice nu apare incarcatura afectiva sau stilistica -in textele literare sau eseistice-conturea a un mediu intelectual - poate diferentia planul naratorului de acela al pesonajelor - efectul maxim se poate obtine prin reali area unui contrast intre neolo$isme si termeni pop',colocviali sau elem' de jar$on 6 - e o subcate$orie a re$istrului cult'

6 REGISTRE STILISTICE S*ECI,LE

7# *,R+0IC -imitarea unei opere din -$enul inalt-, in scopul compromiterii acesteia -apare intertextualitatea"copre enta unor frafmente din doua sau mai multe texte# -expresivitatea--de-construirea- textului initial prin introducerea unor pasaje ce produc efecte stilistice neasteptate ex' )R2)4--Ismail este compus din oc&i,favoriti si roc&ie si se $aseste aste i cu mare $reutate inainte vreme crestea in Gradina ;otanica,iar mai tar iu $ratie pro$resului stiintei moderne s-a reusit sa se fabrice unul si pe cale c&imica,prin s:nt&e a'8#IR+NIC -disimularea unei atitudini critice su aparenta laudativa ironia apare in mai multe $rade"ironie bonoma,dispret ,sarcasm# *articulatitati. -T'Aianu-- formularile ironice n-au alt mijloc de a se face recunoscute in afara de intonatiile cu care sunt debitate'-esenta ironiei este sa provoace tocmai trairile contrare acelora le$ate in mod obisnuit de cuvintele si expresiile intrebuintate in mesaj'

CERINTE L, *R+;, +R,L,

7'Ce tip de text este ilustrat prin fra$mentul dat3 8'Ce elemente importante de continut"idei,ar$umente,opinii#identifici in textul dat3 9'Consideri utile informatiile din textul dat3 <'Cui s-ar putea adresa textul de mai sus3 ='In ce tip de text"narativ,descriptiv, informativ, ar$umentativ#poti incadra acest fra$ment3*re inta doua dintre caracteristicile tipului de text identificat' >'Care este ideea in jurul careia s-a constituit textul3 ?'2arcile adresarii directe D')n posibil portret al autorului acestui text E'Cine este emitatorul mesajului3*reci ea a perspectiva si intentiile autorului dintextul de mai sus' 7F'Care este stilul functional utili at in text3 77'*articularitatile re$istrului stilistic din text

78'2otivarea pre entei enumeratiilor intr-un para$raf''' 79'Identifica in text fapte de limba specifice stilului adm-juridic"la ale$ere din nivelurile orto$rafic si de punctuatie,morfosintactic,lexicosemantic,stilistic'#