Economia Romaniei in perioada 1877-1914

INTRODUCERE Uneori credem ca timpul istoriei rastoarna trecutul peste noi ,in timp ce preocuparile de ieri isi intorc fata catre o noua generatie ,pentru ca ele fac parte din evolutia fireasca a unui popor ce se afla in permanenta tranzitie. Tocmai de aceea prin intermediul proiectului de fata ne propunem sa aducem in discutie o problematica ampla, aceea a Romaniei,stat aflat in continua tranzitie ,prins intre concepte distincte,dar definitorii pentru a intelege evolutia acesteia spre modernitate: *agricultura - industrie *liber schimb protectionism *capital roman capital strain Avand in vedere aceste aspecte , vom incerca sa deslusim drumul urmat de Romania pentru dezvoltarea sa social-economica in special in perioada !"" # $. Anul #!" a insemnat pentru Romania o pagina importanta de istorie,care a determinat ulterior dezvoltarea economica a acesteia,inscriind-o pe drumul spre modernitate . A fost oare insa suficienta proclamarea independentei de stat pentru a atinge un prag inalt al dezvoltarii% &in pacate nu. Agricultura care traversa o perioada dificila , reuseste se se 'dezmorteasca ' abia dupa evenimente ca rascoala taranilor de la #(",dupa promovarea legilor protectioniste si dupa patrunderea in tara noastra a curentului industrialist,care a)uta la dezvoltarea agriculturii,chiar prin promovarea industriei ce oferea utila)ele necesare pentru o productivitate mai mare deci ,implicit , o crestere economica mai mare. *u alte cuvinte prin impletirea cu industria,agricultura a avut si ea un cuvant de spus in formarea Romaniei moderne. +nsa doar dorinta de dezvoltare a industriei a fost suficienta% ,u,pentru dezvoltarea industriala concreta a fost nevoie de mai mult-de metode concrete si mi)loace prin care sa fie developata industria. Unul din aceste mi)loace a fost capitalul strain la care tara noastra a apelat,pentru a reusi o productivitate mai mare in cadrul industriei. Un alt factor important in dezvoltarea industriala,deci implicit a cresterii economice a Romaniei a fost promovarea protectiomismului,ulterior adoptat de catre tara noastra,prin intermediul caruia Romania a capatat un avant economic important.

CAP.I. INDUSTRIE SI AGRICU TURA

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in anii de pana la primul razboi mondial, agricultura a continuat sa fie baza economiei romanesti. Marea majoritate a populatiei locuia la sate si depindea de agricultura ca sa isi duca traiul. In ciuda progreselor inregistrate de industrie si de sistemul bancar, a consolidarii infrastructurii si a cresterii productiei agricole, nu au avut loc schimbari semnificative in organizarea agriculturii. Responsabilitatea directa pentru productie ramanea pe seama taranilor, care detineau majoritatea uneltelor si animalelor si urmau caile traditionale de cultivare a pamantului. Efectele reformei agrare din 1 !" au fost mult sub asteptari. #u toate ca taranilor li se daduse dreptul de proprietate asupra pamantului pe care il lucrasera pentru mosieri si cu toate ca obtinusera liberatatea individuala, nu sa dezvoltat o clasa prospera de mici proprietari de pamant, de tarani independenti. In schimb, un numar mare de tarani au ramas dependenti de fostii lor mosieri. $upa reforma, marii proprietari de pamant, impreuna cu statul, au retinut cam %&' din pamantul arabil al tarii, in tmp ce proprietatea taraneasca reprezenta restul. (-a format treptat un nou sistem de dependenta, numit de catre #onstantin $obrogeanu-)herea *neiobagie+, care consta in faptul ca cei mai multi tarani nu aveau destul pamant arabil si erau nevoiti sa revina la fostii stapani pentru a munci. In cele doua decenii de dupa reforma agrara, taranii impropietariti au suferit aproape toti, o diminuare a gospodariilor lor sau le-au pierdut cu totul. #atre sfarsitul anilor , &, multi isi pierdusera pamanturile, fiind nevoiti sa vanda o parte sau intregul teren, impotriva stipulatiilor legii agrare. -oti taranii au fost supusi efectelor daunatoare ale permanentei fragmentari a gospodariilor, deoarece in absenta unei legi a progenituii, tatii respectau traditia impartind chiar gospodariile minuscule intre fii lor. .cestia, la randul lor, le vindeau sau ipotecau pe mai nimic. /rincipalii beneficiari erau mosierii si taranii mai instariti si negustorii de la sate. In aceasta perioada 01 !"-1 1, arendasii sau impus ca element important al societatii rurale. Reforma agrara si permanenta nevoie de pamant a taranilor au creat o situatie comple2a la sate, care va determina evolutia relatiilor agrare in urmatorii patruzeci de ani. Mosierii continuau sa detina controlul asupra a aproape sase milioane de hectare de pamant arabil, fanete, pasuni si paduri, dar lor le lipseau animalele, uneltele si mana de lucru necesare pentru a-si cultiva pamanturile. Ei aveau astfel toate motivele sa satisfaca nevoia de pamant a taranilor. Mosierii cereau insa garantii ca taranii vor presta intregul volum de unca pe care au promis sa il faca iar guvernul a raspuns printr- lege privitoare la

invoielile agricole in 1 !!. .ceasta cerea taranilor care au primit pamant sau pasune sa plateasca o dare in bani, produse sau munca sau o combinatie intre acestea. In plus, ei trebuiau sa munceasca o anumita suprafata de teren pentru mosier sau arendas si sa dea acestora si unele plocoane in produse. .ceste obligatii nu au fost la inceput e2agerat de impovaratoare, intrucat mosierii si arendasii erau e2trem de interesati sa beneficieze de munca taranilor si nu isi permiteau sa indeparteze potentiala mana de lucru prin impunerea unor conditii aspre. .utoritatile comunate se aflau adesea sub influenta mosierilor, avand puterea sa ii oblige pe tarani sa se conformeze termenilor contractuali si sa aplice pedepse severe in cazul in care acestia nu reuseau sa ii duca la indeplinire. .pelurile taranilor la instantele judecatoresti sau la organele administratiei centrale erau rareori incununate de succes. $eteriorarea situatiei economice a taranilor si folosirea fortei impotriva celor care nu duceau la indeplinire prevederile invoielilor au dus la cresterea violentelor la tara. 3iberalii au trecut pana la urma, in 1 4, prin /arlament o modificare generala a 3egii invoielilor agricole. .ceasta reechilibra usor balanta in favoarea taranilor, interzicand folosirea fortei impotriva lor si abolind responsabilitatea colectiva pentru neindeplinirea invoielilor. (tabilea, de asemenea, cu mai multa precizie muncile ce trebuiau indeplinite, cum sa fie indeplinite si in cat timp, si cerea mosierlui sa stranga dijma in decurs de zece zile de la recoltare, pentru a nu-I permite sa ceara mai mult, mai tarziu, sub prete2tul ca recolta a fost mai mare decat fusese in realitate. Mosierii si arendasii, impreuna cu perceptorii si agentii fiscali ai comunei, judetului sau guvernului incercau sa obtina avantaje economice de pe urma unei taranimi aproape lipsite de aparare, strangand adesea mai mult decat stipula legea sau confiscand si vanzand avutul celor ce ramaneau in urma cu platile. (uferintele taranimii s-au agravat intr-un moment cand agricultura cunostea o e2pansiune fara precedent. /roductia agricola a crescut constant in cei 45 de ani ce au urmat reformei agrare, deoarece suprafata cultivata s-a e2tins. 6olumul productiei crestea insa mai lent pentru ca tehnica agricola si uneltele erau de obicei invechite. Majoritatea taranilor foloseau inca plugul primitiv, nelucrand pamant intr-un mod corespunzator. 7neltele mai moderne erau folosite in e2clusivitate pe marile mosii si uneori in gospodariile taranilor instariti. 8umarul masinilor agricole era insuficient si multor tarani le lipseau animelele. /roductivitatea pamantului era afectata in mod nefavorabil si din cauza modului de viata al taranilor. 7n studiu privind mai multe sate din #ampia Munteana, efectuat la inceputul secolului, consemneaza conditiile nepotrivite de locuinta, imbracaminte si alimentatie. 1 7n obstacol serios in calea progresului economic in randul taranilor era anafalbetismul larg raspandit, care ii tine legati de traditie si le facea greu
1

#onstantin #orbu, Taranimea din Romania intre 1864-1888.

accesul la progresele tehnologice si dificila participarea la viata sociala si politica din afara satului. Intre 1 9& si 191:, dupa ce guvernul alocase mai multi bani educatiei la sate, numarul scolilor si al dascalilor a crescut substantial. Imbunatatirea invatamantului nu a servit doar nevoilor economice practice ale taranilor. Ea a avut un rol esential in insuflarea constiintei lor ca apartineau unei comunitati nationale ce depasea limitele satului, bucurandu-se de binefacerile cetatenesti si punand umarul in acelasi timp la indeplinirea obligatiilor civice. .gricultura a capatat in aceasta perioada din ce in ce mai mult un caracter comercial, intrucat productia de cereale a devenit tot mai legata de cererile pietelor internationale. E2portul de cereale a cunoscut o crestere foarte rapida, intr-un interval de timp scurt, reprezentand spre sfarsitul secolului, aproape 5' din valoarea totala a e2porturilor romanesti. )raul era principala componenta a e2portului de cereale, urmat de porumb. Impovarati de datoriile fata de mosieri si arendasi si mereu in pragul saraciei, supusi abuzurilor oficialitatilor si ignorati de catre politicieni, taranii din ultima parte a anilor ; & au recurs la violenta pentru a obtine o reparatie a nedreptatilor la care erau supusi. $isperarea a rabufnit in 1 prin numeroase rascoale. -aranii nu au reusit sa isi indeplineasca toate obiectivele dar rascoala a adus soarta nefericita a taranului in atentia politicienilor liberali si conservatori. < ampla coalitie a sprijinit proiectul de lege propus de catre guvernul junimist de a se vinde taranilor pamant in loturi de cate 5, 1& si 45 ha, din domeniile statului. (prijinitorii lui au obtinut aprobarea /arlamentului la ! aprilie 1 9. #onservatorii au sustinut ideea ca acest caz va fi *un caz de e2ceptie+ si nu se va mai folosi. $e asemenea, insistau ca taranii trebuie convinsi ca singura cale de a obtine pamantul era prin munca grea, economii, planuri de viitor si vanzari si cumparari intre ei sau de la alti proprietari particulari de terenuri. .u incercat sa consolideze burghezia sateasca prin scoaterea la vanzare a unor terenuri prea mari pentru ca taranul obisnuit sa si le poata permite. )uvernele conservatoare si liberale ulterioare au infiintat la tara o serie de noi institutii in autorul taranului producator independent, dar s-au ferit sa modifice structurile economice si sociale e2istente. /entru a imbunatati productivitatea agriulturii, guvernul liberal a infiintat in 1 1 #reditul .gricol, acordand credite ieftine taranilor. #apitalul provnea de la stat si din surse particulare, prin vanzarea de actiuni. #urand avea sa se vada insa, ca intentia originala a legii nu era respectata. Institutia fusese preluat treptat de mosieri si arendasi care au pus conditii pe care taranul obisnuit nu le putea indeplini 0de pilda, taranul trebuia sa puna garantie o parte din recolta si unelte si sa aiba pe langa asta inca doi garanti pentru imprumut1. -aranul era inca prea sarac pentru a indeplini conditiile de primire a ajutorului.

$e foarte mare importanta pentru marirea posibilitatilor de credit in zonele rurale au fost *bancile populare+. .u aparut spontan si s-au dezvoltat rapid, deoarece erau conduse de obicei de localnici care cunosteau conditiile economice locale si pe cei care solicitau imprumuturile. =ancile populare si-au continuat impresionanta dezvoltare pana la primul razboi mondial. In 191: functionau 49&& de astfel de banci, aproape toate functionand dupa modelul sistemului german (chulze-$elitzsche, urmarind obtinerea de profituri, platind dividende si reusind sa atraga capital. /rezentau din pacate, mai mult interes pentru taranul instarit decat majoritatea saraca de la sate. )rosul capitalului acumulat de aceste banci era controlat de infloritoarea clasa mijlocie sateasca > taranii prosperi, invatatorii, preotii si micii negustori. 3iberalii au incercat sa aduca ordinea si prosperitatea la sate prin inca o lege rurala cuprinzatoare. In 19&" au trecut prin /arlment legea care dadea un statut obstilor satesti si specifica procedurile de infiintare a acestora. /rincipalul scop al acestei legi era de a le permite taranilor sa formeze o asociatie in vederea inchirierii unei mosii sau a altui pamant, dar, asa cum a fost cazul 3egii cu privire la bancile populare, adoptata cu un an inainte, liberalii aveau in vedere in primul rand taranul instarit, productiv, si nu pe vecinii sai mai saraci si mai lipsiti de succes. Miscarea cooperatista care s-a pus in miscare a continuat sa se dezvolte pana la primul razboi mondial. In 191: e2istau "95 de obsti satesti cu aproape %%&&& de membri, dar toate la un loc nu luasera in arenda decat o suprafata modesta de pamant, reprezentand o sesime din ceea ce era preluat de catre arendasi.4 Ineficienta bancilor populare si a obstilor satesti a iesit la iveala in anul 19&% prin marea rascoala taraneasca. #auzele rascoalei au fost conditiile grele de trai ale majoritatii taranilor. "4".&&& de tarani detineau prea putin pamant ca sa isi poata duce traiul iar :&&.&&& nu aveau deloc teren.: Majoritatea aveau datorii la stat, la mosieri sau arendasi si la camatari. #alamitatile naturale 0secetele din 1 99 si 19&"1 i-au impins pe tarani in pragul foametei. Rascoala s-a dezlantuit pornind de la o disputa miinora, aparuta la 41 februarie 19&% intre taranii din ?lamanzi, un sat din judetul =otosani, din nordul Moldovei, si administratorul unei mosii arendate marelui trust ?ischer. 6estea s-a e2tins si in satele vecine. 3a inceput, taranii au demonstrat pasnic, dar la 1: martie au inceput sa ocupe mosiile, au intrat in targuri, distrugand casele mosierilor si arendasilor si depozitele negustorilor. 3a 1! martie au avut loc primele infruntari intre tarani si armata. In acel moment rascoala cuprinsese intreg nordul Moldovei. $esi taranii saraci fusesera primii care se rasculasera, curand li s-au alaturat si vecinii lor mai instariti. In a doua parte a lunii martie, rascoala s-a intins si in Muntenia si <ltenia, unde a capatat o mai mare intensitate decat in Moldova. (i aici, violentele
4 :

Buletinul Statistic al Romaniei. Ibidem

taranilor au reprezentat o reactie la lipsa de pamant si la conditiile aspre impuse de catre mosieri si arendasi prin tocmelile de arendare. Incepand cu 19&!, prin brosuri si prin ziarul Gazeta taranilor, parveneau in lumea satelor dezbaterile ample despre chestiunea taraneasca, cerandu-li-se satenilor sa se uneasca, acest lucru fiind unica modalitate de a-si imbunatati situatia. =rosura lui @ogalniceanu Catre sateni incepea si se sfarsea cu *6rem pamant+ si a avut un efect puternic asupra taranilor. Rascoala a avut o intensitate mai mare in Muntenia si <ltenia decat in Moldova. Ea a atins intensitatea ma2ima intre 45 si 4 martie in <ltenia, unde au avut loc inclestari masive intre tarani si armata si unde pierderile de vieti omenesti au fost, in consecinta, mari. #onservatorii, sub primul ministru #antacuzino, au reactionat lent, dar liberalii, care i-au inlocuit la putere la sfarsitul lunii martie, au procedat la o viguroasa campanie de reprimare. (ub comanda generalului .verescu, armata a mers pana la bombardarea satelor de catre artilerie, pentru a redobandi controlul acestora. #irca 11.&&& de vieti au fost pierdute inainte de a se instala o relativa pace. Rascoala a provocat o impresie puternica asupra tuturor partidelor politice. /oliticienii s-au grabit sa avanseze propuneri pentru inlaturarea a ceea ce considerau o frana in calea dezvoltarii economice si sociale. Majoritatea conservatorilor erau hotarati sa apere cu orice pret integritatea proprietatii private, dar si-au dat seama ca era inevitabila o e2propiere de pamant pentru mentinerea pacii sociale la sate. 7nii dintre conservatori au propus e2propierea partiala a mosiilor, considerand acest lucru chiar in avantajul lor. Multi politicieni, atat liberali cat si conservatori, erau de parere ca modernizarea si progresul agriculturii depindeau de mentinerea marii proprietati si erau de parere ca mosiile ar fi trebuit sa ramana cel putin la 5&& ha 0#. )aroflid1." 8oul guvern liberal a fost instalat la 45 martie 19&%, in toiul rascoalei. #u toate ca s-a ferit sa sustina e2propierea proprietatii private, era pregatit sa aplice o serie de reforme care sa aduca o alinare cel putin unei parti a taranimii. Incepand cu sesiunea parlamentara din toamna anului 19&%, /artidul 3iberal a trecut prin /arlament o serie impresionanta de masuri menite sa duca la indeplinire promisiunile continute in manifestul din 45 martie si, dupa cum sa e2primat Ionel =ratianu, ministrul de Interne, sa mentina *creditul social+ al partidelor guvernante in masa populatiei. #ea mai importanta dintre legile reformei privea trei probleme fundamentaleA Invoielile agricole #reditele .rendarea
"

Problema agrara si deslegarea ei, =ucuresti, 19& .

. mai fost pusa in vigoare 3egea privind invoielile agricole din 4: decembrie 19&% si 3egea privind infiintarea #asei Rurale, din 5 martie 19& . #asa Rurala reprezenta o banca de credit rurala care le-ar fi dat posibilitatea taranilor sa ia cu arenda sau sa cumpere mai usor pamant. .cest corpus de legi a avut un efect redus sau chiar nul asupra majoritatii taranilor, pe de o parte pentru ca multe dintre prevederile acestora nu au fost puse in aplicare, iar pe de alta parte pentru ca au fost menite in primul rand sa ajute taranul instarit. 3iberalii nu au facut nici o incercare serioasa de a schimba orientarea agriculturii, astfel incat in 191", productia de cereale reprezenta apro2. "' din totalul productiei agricole. $ependenta agriculturii de productia de grane a fost accentuata de o piata internationala favorabila. In primii 15 ani ai secolului XX, se e2porta anual, in medie, "5' din totalul productiei de grane, o cantitate care plasa Romania pe locul I printre e2portatorii de porumb si pe locul II printre e2portatorii de grane din Europa. Relatiile agrare au ramas in mare masura asa cum fusesera inainte de 19&%. 7n numar mare de tarani, peste %&&.&&&, erau lipsiti de cele 5 ha considerate minimun necesar pentru intretinerea unei familii de cinci persoane. Erau sesizabile totusi cateva schimbari in organizarea productiei pe marile proprietati. Reformele din 19&% au redus numarul de dijmasi care au fost inlocuiti treptat cu muncitori agricoli. Masinile agricole inlocuiau si ele incet traditionala munca manuala a taranului. $espartirea taranului de agricultura si-a continuat cursul constant, chiar daca nu spectaculos. Multi tarani, care fusesera nevoiti sa paraseasca pamanturile, si-au gasit de lucru in ocupatii neagricole la tara, precum si in minerit, silvicultura, in industria petrolului si la caile ferate. .ltii s-au orientat catre cusut si tesut, o noua forma de industrie, organizata de mici intreprinderi din orasele din apropiere sau de taranii instariti de la sate. Multi tarani s-au mutat la oras in cautare de lucru, in ateliere mestesugaresti, in transporturi si fabrici. Ritmul lent al industrializarii si urbanizarii a avut efecte profunde asupra agriculturii si a nivelului de trai al taranului. 7nele dintre cel emai incurajatoare semne de schimbare fundamentala in organizarea agriculturii l-a constituit crestera rapida a obstilor de arendare dupa 19&%.5 Intre 19&% si 191", numarul obstilor a crescut de la 1&: la !&5, iar suprafata de pamant arendata de acestea de la %:.&&& ha la "%5.&&& ha. ! Majoritatea membrilor sai ramaneau insa taranii prosperi, iar taranii saraci au fost afectati prea putin. (taruitoarele probleme rurale si incapacitatea economiei agrare de a progresa, in ciuda legislatiei de dupa 19&%, i-au convins pe multi liberali ca era necesara o noua reforma agrara mai cuprinzatoare. 3iberalii au dat insa putina atentie
5

)heorghe #ristea, Amploarea miscarii cooperati e in Romania dupa rascoala din 1!"#, in Re ista de istorie. ! Ibidem

taranimii sarace. Ei isi e2primau doar convingerea ca industria in dezvoltare va absorbi surplusul de populatie de la tara la oras, usurand astfel problemele de suprapopulatie. Izbucnirea primului razboi mondial a pus capat preocuparilor pentru aceste probleme. $esi economia Romaniei s-a bazat in special pe agricultura, industria a jucat si ea un rol important in devoltarea tarii. (tructura industrieii a trecut prin modificari semnificative, chiar daca neregulate, in aceasta perioada. $ezintegrarea vechiului sistem al breslelor a avut loc in sfarsit, iar subminarea industriei mestesugaresti si-a urmat cursul ine2orabil, atat la sate cat si la orase. #auzele trebuie cautate in dezvoltarea constanta a procesului de prelucrare pe scara larga si de fabricare in tara, precum si in integrarea Romaniei intr-o mai mare masura in sistemul economic vest-european, deschizand larg portile produselor manufacturate si capitalului din e2terior. /rin intermediul legislatiei si al agentiilor regulatoare, statul s-a plasat de partea industriei moderne in dauna metodelor traditionale de productie. #u toate ca, in 191", industria romaneasca in intregime inregistrase progrese remarcabile, mai ramaneau inca lacune seioase. Elementele-cheie ale unei baze industriale moderne, precum metalurgia si constructia de masini erau inca practic ine2istente, iar industria ramanea strans legata de agricultura, intrucat predomina prelucrarea materiilor prime > alimente, produse lemnoase si petrol. In 1 5&, industria artizanala taraneasca era principalul mijloc prin care taranul isi putea procura produsele finite de care avea nevoie. #atre sfarsitul secolului, totusi, aceasta industrie a devenit o sursa secundara de bunuri de larg consum si, in unele parti, a disparut cu totul. #auzele declinului acestei componente traditionale a economiei satesti rezida in schimbarile fundamentale ce aveau loc in agricultura si in economie in ansamblu, in a doua jumatate a secolului XIX. -raditia se mai pastra doar in gospodaria taranului mijlocas. Industria artizanala familiala era modesta, suficienta doar pentru a satisface nevoile de baza, nepermitand membrilor familiei sa isi cumpere bunurile de consum de pe piata. $oar taranii instariti si cei saraci nu mai produceau acasa bunurile de care aveau nevoie. /rimii pentru ca isi permiteau sa le cumpere iar saracii pentru ca nu aveau uneltele rudimentare necesare practicarii unui mestesug, fiind astfel nevoiti sa cumpere de la mestesugari specializati. .cei tarani care isi mai practicau mestesugurile se confruntau cu doua probleme critice. In primul rand, le era din ce in ce mai greu sa isi procure materiile prime in cantitati corespunzatoare > lemne, animale si plante te2tile. /e masura ce agricultura romaneasca se concentra din ce in ce mai mult asupra cultivarii granelor, padurile se imputinau, iar pretul lemnului cresteaB numarul animalelor care furnizau lana, piei si blanuri a descrecut intre 1 !& si 19&& sau a crescut prea incet pentru a satisface nevoile masei de tarani, incat pe la 19&& tesutul practicat de catre femei disparuse aproape complet in unele

locuri. . doua si cea mai mare amenintare la adresa mestesugurilor casnice a fost concurenta bunurilor manufacturate, in special imbracaminte, incaltaminte, produse din piei si unelte agricole. Mestesuguril casnice din mediul rural au contribuit in mod semnificativ la dezvoltarea industriei moderne, prin crearea unei forte de munca a carei calificare sa ii permita sa intre direct in fabrica. /roductia artizanala, organizata, din targuri si orase, a suferit un declin asemanator mestesugarilor taranesti. 3a mijlocul secolului al XIX-lea, productia artizanala era cea mai importanta ramura a industriei romanesti. Meseriile erau organizate pe bresle sau corporatii, asa cum erau ele numite acum, foarte asemanatoare cu cele de la 1 && si avand acelasi scop si, anume, de a asigura bunastarea membrilor lor. Ele nu mai e2ercitau acelasi grad de control asupra propriilor membrii, cum o facusera altadata. 3egislatia bazata pe mult proclamatul principiu al liberului schimb a slabit treptat in fata practicilor monopoliste. /asul final in destructurare a fost facut in 1 %:, cand guvernul a desfiintat ultimele corporatii. .ctul nu a atras cine stie ce proteste, pentru ca pur si simplu recunostea o stare de fapt. In ultimele patru decenii ale secolului, mestesugurile au suferit modificari drastice pe masura ce mentalitatea capitalista si practicile capitaliste patrundeau in economie. #atre sfarsitul secolului, concurenta economica si nepasarea guvernamentala, la care s-au adaugat criza economica generala 01 99-19&:1, au adus mestesugarii la disperare. /erspectivele dezvoltarii unei mari industrii moderne pareau neclare la mijlocul secolului. Ii lipseau elementele esentialeA investitia corespunzatoare de capital, mana de lucru calificata si o piata indigena larga pentru bunurile manufacturate, lipsuri cauzate in parte de subdezvoltarea agriculturii si de nivelul scazut de trai al grosului populatiei. Remediile pentru aceste deficiente > institutiile si mentalitatea capitalismului modern > de-abia isi facusera aparitia. (chimbari semnificative au avut loc in anii ,%& - , &, care au incurajat dezvoltarea marii industrii. .bolirea suzeranitatii otomane a inlaturat ultimele impedimente politice din calea comertului internatinal si a dat guvernului roman posibilitatea de a duce o politica comerciala menita sa promoveze dezvoltarea economica. $oua alte elemente au fost, de asemenea, esentiale pentru realizarea transformarii economiceA un nou spirit in afaceri bazat pe credit, precum si investitia corespunzatoare de capital. #apitalul strain a avut un rol crucial in dezvoltarea industriei grele si a economiei in general. #apitalul strain reprezenta o prezenta masiva si in sistemul bancar dupa anul 1 &, cand a devenit total functional sistemul national de institutii de credit. Romania a atras capital strain datorita

profitului relativ ridicat, de obicei intre ".45' si 5.! '. .stfel de investitii au fost esentiale pentru dezvoltarea unei economii moderne. /relucrarea produselor agricole reprezenta industria de baza a acelei perioade. Moraritul in mod special era in continua dezvoltare si a fost una dintre primele industrii care a suferit transformari tehnologice. Industria a beneficat enorm de pe urma sprijinului /artidului 3iberal, incepand cu anii ,!&. Incepand cu 1 !, liberalii au pus bazele unei politici industriale fundamentate pe tarifele protectioniste si pe sprijinul direct al statului pentru intreprinderile mari si mijlocii. /e termen lung, scopul acestor masuri si al tuturor celor ce au urmat a fost crearea unei industrii capitaliste moderne, dupa modelul Europei occidentale, o politica ce insemna mai multa concurenta pentru formele mestesugaresti si artizanale de industrie. Multi oameni de afaceri si bancheri au socotit legile cu privire la tarifele vamale un mijloc prea ocolit de promovare a industriei. (e pronuntau, in schimb, pentru e2tinderea ajutorului direct al statului, iar in 1 % au adus o contributie utila la obtinerea apobarii din partea /arlamentului a unui program cuprinzator de sustinere a dezvoltarii industriale. 3egea din 1 % a ramas in vigoare timp de un sfert de secol. (prijinul pe care il oferea marii industrii a fost e2tins pana in 1914, pentru a include si mestesugarii care foloseau cel putin " muncitori sau cooperativele mestesugaresti cu cel putin 4& de membri. In preajma primului razboi mondial, industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea, care impreuna reprezentau :!.4 ' din productia industriala, precum si cea alimentara > :4.: '. #elelalte industrii reprezentau ultima treime, printre acestea numarandu-se industria te2tila 0 .: '1 si metalurgia 0%. '1. 3acunele din structura industriei romanesti sunt evidente. .bsenta unei industrii siderurgice si a capacitatilor constructoare de masini, precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se afla mult in urma celui vest-european. In plus, industria contribuia doar cu 1% ' la venitul national. $ezvoltarea accelerata a industriei romanesti incepand cu anii ,9& a fost insotita de o concentrare a capitalului si a productiei intr-un numar relativ mic de intreprinderi. =ancile au contribuit si ele la acest proces. #ea mai dinamica ramura a industriei romanesti era cea petroliera. $ar aceasta s-a intamplat abia dupa 1 95. In jumatatea de secol anterioara, e2plorarea si productia au progresat incet si cu metode si echipament rudimentare. Intre 19&: si 191" au fost infiintate multe dintre principalele trusturi ce aveau sa domine industria petroliera romaneasca pana la cel de-al doilea razboi mondialA (teaua Romana, achizitionata de capitalul german in 19&:, Romano.mericana 0(tandard <il > 19&"1 si .stra Romana 0RoCal $utch-(hell > 191&1. In 191", industria petroliera romana era marcat internationalizataA

capitalul german controla :5 ', urmat de cel britanic cu 45 ', olandez cu 1: ', francez cu 1& ' si american cu 5.5 '. #apitalul romanesc reprezenta doar 5.5 '.% In ciuda cresterii impresionante inregistrate in rafinarea petrolului, in industria alimentara si cea a lemnului, care impreuna reprezentau %" ' din valoarea productiei obtinute de marile intreprinderi in preajma primului razboi mondial, cateva ramuri de baza ale unei industrii moderne erau aproape ine2istente. #el mai grav se resimtea eseul inregistrat in dezvoltarea metalurgiei. < ancheta industriala din 19&1-19&4 releva e2istenta doar a unui numar de %5 de asemenea intreprinderi, unele dintre acestea fiind doar simple ateliere. Industria constructoare de masini era ine2istenta. .stfel, industria romaneasca in general, ramanea dependeta de importuri in aceste sectoare vitale. .celasi lucru se intampla in privinta carbunelui. #omertul e2terior a avut un efect decisiv asupra dezvoltarii industriei si economiei romanesti in ansamblu. .cesta s-a e2tins foarte mult in jumatatea de secol premergatoare primului razboi mondial. Romania a semnat tratate de comert si navigare cu .ustro-7ngaria, Rusia, ?ranta, Marea =ritanie, Italia si )ermania. Efectele acestor trate asupra dezvoltarii economice romanesti au fost amestecate. /e de o parte, comertul a cunoscut o crestere spectaculoasa. $eschiderea relativa a pietei romanesti pentru importuri in deceniul 1 %!1 5 a dat lovituri grele tuturor ramurilor industriale indigene. Marfurile straine au inlocuit fara greutate produsele interne, in special datorita faptului ca erau mai ieftine, fabricantii straini reducand costurile prin productia de serie. -rasaturile generale ale industriei in perioada analizata sunt urmatoareleA - primul loc il ocupa industria alimentara - creste industria chimica, se dezvolta rafinariile de petrol - alte ramuri ca metalurgia, constructiile de masini, sunt inca timide - industria este concentrata in centre industriale ca =ucuresti, 6alea /rahovei, )alati si este putina sau aproape ca nu e2ista in $obrogea, <ltenia, Moldova.

CAP.II. I!ER SC"I#! SI $SAU% PROTECTIONIS#& 3I=ER (#DIM=

%

/R<-E#-I<8I(M

)heorghe =uzatu, Romania si trusturile petroliere internationale. $an /opescu, $storia economiei nationale.

3iberul-schimb si protectionismul nu sunt, practic, sisteme comerciale total antinomice, deoarece niciunde nu se aplica nici schimbul liber absolut si nici un protectionism integral. (istemul protectionist nu neaga principiul liberului- schimb, ci numai afirma ca trebuie sa se practice anumite restrictii in interes general. /rincipial, liberatatea ar trebui sa fie norma generala a relatiilor economice dintre state, iar protectionismul e2ceptiaB este drept ca *e2ceptia+ poate avea - prin influenta anumitor interese coalizate > prelungiri, in timp, care sa o transforme in regula,ceea ce, deseori, nu mai corespunde interesului general. /rotectionismul este un concept de politica economica si un comple2 de interventii de stat privind ocrotirea interna a anumitor activitati economice si mai ales protejarea unor ramuri de activitate economica nationala prin masuri de politica comerciala si vamala. $e la inceput protectionismul trebuie sa poata raspunde clar la urmatoarele intrebariA ce activitate economica sau categorii de intreprinderi au nevoie de productie si in ce scopB activitatea economica sau categoriile de intreprinderi respective sunt de importanta si interes general sau nuB cat de mare si pe cat timp este necesara protectiaB masurile interne au un caracter intern sau privesc politica vamala a comertului e2teriorE /rotectionismul s-a manifestat in diverse forme, structuri si cu obiecte variate. 7neori, el a inlesnit crearea de monopoluri, de importanta si e2tinderi nationale si internationale. 7nele tari 0Romania, alte tari putin dezvolatate si printer cele mari ?ranta1 au facut protectionism de aparare, altele 0)ermania, Faponia etc1 au facut un protectionism de cucerire si e2pansiune iar (.7..., .nglia etc au urmarit sa se imbogateasca. $upa cucerirea independentei de stat, conditiile de dezvoltare a industriei, a celorlalte domenii ale vietii economice, au devenit favorabile. #a stat independent Romania nu mai era obligat sa respecte tratatele, conventiile economice incheiate de Imperiul <toman cu statele .pusene, capatand astfel libertatea de a promova o politica economica in conformitate cu interesele sale nationale. (e deschid perspective noi pentru modernizarea structurii economice, sociale, politice, culturale, pentru organizarea lor pe temelii moderne si practicarea unei politici economice independente.?ortele conservatoare se opuneau cu indaratnicie schimbarilor de structura si progresului rapid al tarii. In contrast cu aceasta pozitie, oamenii politici si ganditori de prestigiu s-au ridicat cu toata viguarea in favaoarea restructurarii vietii social-economice, pronuntandu-se pentru dezvoltarea accelerata a tarii, subliniind locul si rolul industriei autohtone in consolidarea independentei nationale. /rintre pesrsonalitatile proeminente mentionam pe $./. Martian, M. @ogalniceanu, ). =aritiu, =./. Dasdeu, M. Eminescu, ..$. Xenopol, /.(..urelian.

<bservand cu atentie schimbarile survenite pe plan mondial si conditiile create pe plan national, socialistii ajunsesera la concluzia ca Romania nu se putea inalta pe culmile civilizatiei si progresului social decat pe calea unei politici ferme de industrializare. #are ereau insa caile si mijloacele practice de faurire a industriei nationale , idee sustinuta cu argumente incontestabile de patriotii romaniE $emocratii burghezi, ganditorii socialisti, considerau problema dezvoltarii industriale prea importanta pentru ca ea sa fie lasata pe seama initiativei private. (tatul trebuie sa-si asume raspunderea pentru infaptuirea unui deziderat de insemnatate vitala pentru destinele tarii. El avea datoria sa creeze cadrul de organizare favorabil, sa incurajeze si sa protejeze stabilimentele industriale, sa ia masuri de creare a infrastructurii adecvate. #alea principala de edificare a industriei o constituia promovarea consecventa a unei politici protectioniste. 3iberul schimb erea considerat ca impropriu si daunator pentru stadiul de dezvolatare a Romaniei si in general cum sustinea ..$.Xenopol > *in totul %unest popoarelor incepatoare& 011 . /otrivit convingerilor lui M. @ogalniceanu, parghia principala pe care statul trebuia s-o foloseasca in sprijinul industriei erea protectionismul vamal.+ 'ste o datorie nationala de a a ea acest sisitem al protectionismului( deoarece edem ca toate statele din 'uropa il aplica cu multa rigoare& 0 4 1 ) #a si alti ganditori ai vremii M. Eminescu recomanda si el politica protectionista pentru dezvoltarea industriala a tarii. (tatul nu trebuie sa ramana in postrura de observator impasibil la spectacolul miscarii economice, ci trebuia sa actionezee ca un intreprinzator calculat si responsabil in fata natiunii) *Abecedarul economiei politice zice+ $ndustrie %ara protectie nu se poate in%iinta)Protectia %ara putere politica a statului nu se poate e,ercita& 0 :1 ) 011 *-e2te din literature economica in Romania+, vol I , p : % 041 *Monitorul <ficial+. $ezbaterile .dunarii deputatilor, nr 91G1 0:1 *M. Eminescu, <pera politica+, vol II ,=ucuresti, 19"1 p 15: ! p 1"9!

(ustinerea ideiilor liber-schimbiste la noi in tara- afirma Xenopol * este un ade arat act de tradare nationala) Raul capital al siitemului liberului sc-imb este ca( desi realizeaza o piata mai ie%tina pentru cumparatea obiectelor( ucide piata mult mai necesara pentru anzarea

muncii) .iberul sc-imb impiedica dez oltarea industriei in tarile cele mai inapoiate care nu pot concura cu cele mai inaintate& 0 " 1 . .plicarea politicii protectioniste erea considerata ca o garantie a progresului industrial al tarii. 3iberul schimb aparea tot mai evident ca o politica incompatibila cu dezvoltarea si proliferarea intreprinderilor industriale romanesti. ?iind aproape in e2clusivitate e2poartatoare de materii prime si importatoare de produse manufacturate, de munca simpla contra munca comple2a, Romania a fost victima unor schimburi ilegale, care, prin forta lucrurilor , atrageau dupa sine transferal unei parti din venturile tarii catre tarile dezvoltate, din punct de vedere economic.E2emple in acest sens sunt numeroase. $./.Martian consemna cu durere ca *materia primiti a pe care am andut-o altor tari la un pret ie%tin o importam sub %orma de produse %abricate la un pret de 1"-/" de ori mai mare * 0 51 . Mori cu aburi din #roatia, stabilimentul comercial de faina din ?lume macinau granele cele mai alese din =anat. (i nu e de domeniul fanteziei afirmatia ca uneori Romania e2porata grau si importa faina, e2porta titei si importa benzina. #erealele, vitele, petrolul neprelucrat ocupau ponderea principala in e2portul tarii./rodusele brute se intorceau apoi sub forma de produse finite la preturi e2orbitante. $upa o perioada de pasivitate, )uvernul se staduieste sa sprijine cu legi potrivite, protectioniste, industria nationala. Industria a beneficiat enorm de pe urma sprijinului /artidului 3iberal, incepanad cu anii 1 !&, caci liberarlii priveau cu simpatie ideiile protectioniste , dar au fost impiedicati sa le aplice de catre tratatele e2istente, mai ales #onventia comerciala cu .ustro-7ngaria.-ipul lor de protectionism s-a conturat insa treptat.3a inceput, acestia ereau lipsiti de o strategie economica cuprinzatoare si ,astfel, legislatia viza doar anumite ramuri industriale, fiind menita in primul rand sa stimuleze folosirea materialelor prime indigene0de plida legea din 1 1 pentru promovarea industriei hartiei prin asigurarea unor achizitii regulate de catre stat1.In acelasi timp insa, liberalii nu au inteles imediat importanta industiei grele. Mare parte a legislatiei adoptate de catre acestia inainte de 1 % pentru stimularea industriei se concentra asupra dezvoltarii mestesugurilor./ana si cuprinzatoarea lege prezentata 0"1..$. Xenopol, (tudii economice , #raiova , 1 4 p. 1 4 051 $./. Martian B <pere economice 19!1 p :%: /arlamentului in 1 4 de catre /etre .urelian se baza pe premise ca dezvoltarea unei industrii moderne trebuia sa inceapa cu incurajarea mestesugurilor si cu imbunatatirea invatamantului tehnic si pofesional. 8u facea nici un fel de referire la sprijinirea productiei industriale pe marile intreprinderi. 7n deceniu mai tarziu in 1 95, punctele de vedere ale lui

.urelian nu se schimbasera in mod substantial. In timp ce argumenta ca tarifele protectioniste ereau esentiale pentru crearea industriei si, ca atare, a unei economii infloritoare, el insista ca atentia trebuie acordata in primul rand industriilor casnice si mestesugaresti, ca o premisa necesara infiintarii unui sistem de fabrica.El a recunoscut valoarea marii industrii, dar pentru o vreme i-a rezervat doar un statut *accesoriu+. Trebuie, mai adHuga /. (. .urelian, *s0 se studieze toate industriile e,istente 1n 2ar0( s0 se clasi%ice dup0 natura 3i importan2a lor( speci%ic4nduse zona ce 1mbr02i3eaz0 %iecare %el de %abrica2iune5 s0 se cerceteze cari industrii trebuie pre%erite( potri it cu trebuin2ele 3i mi6loacele noastre&) 0 ! 1 In preajama primului Razboi Mondial, industriile dominante erau industria petrolierea si cea de cherestea care impreuna reprezentau :!,4' din productia industriala, precum si cea alimentara- :4,:'. #elelalte industrii reprezentau ultima treime, printer acestea numarandu-se industria te2tile0 ,:'1 si metalurgia 0%, '1. 3acunele din structura industriei romanesti sunt evidente..bsenta unei industrii siderurgice si a capacitatilor constructoare de masini, precum si caracterul rudimentar al industriei chimice ereu indici ca nivelul industrializarii se afla mult in urma celui 6estEuropean. Incepand ca 1 ! liberalii au pus bazele unei politici industriale fundamentate pe tarifele protectioniste si pe sprijinul direct al statului pentru intreprinderile mari si mijlocii. /e termen lung scopul acestor masuri si al tuturor celor care au urmat au fost crearea unei industrii capitaliste moderne, dupa modelul Europei occidentale, o politica ce insemna mai multa concurenta pentru formele mestesugaresti si artizanale ./rimul act important al noii politici industriale a fost 3egea generala a tarifelor din 1 !, care a fost adoptata dupa e2pirarea #onventiei comerciale cu .ustro-7ngaria. -a2ele de import ereau aplicate unui numar de circa !&& de articole si reprezentau cam 1& -15' din valoarea lor. In comparatie cu practicile altor tari, aceste tarife ofereau doar un grad modest de protectie.Ele ereau menite sa apere de concurenta straina, in primul rand , acele industrii ce fiintau deja, mai ales industria alimentara si alte ramuri ale industriei usoare, 0!1 .urelian /. (. <pere economice, =ucureIti, Editura .cademiei, 19!%

producatoare de bunuri de larg consum. .stfel aceste tarife au reprezentat faza initiala de protectionism, indrepatat catre folosirea materiilor prime provenite din agricultura si silvicultura romaneasca. $ar actul respectiv privea si in perspectiva si oferea un sprijin modest altor tipuri de industrii, careautorii acestuia ereau siguri- aveau sa fie infiintate pana la urma.3egea asupra tarifelor a fost substantial revizuita in 19&" si in 19&!, pentru a tine seama de

progresul industrial al tarii si de presiunea crescanda a bunurilor manufacturate straine. 8oile ta2e vamale se inscriau intre 1&-45' din valoarea marfurilor, fiind ridicate la acele articole care concurau produsele indigene si scazute la utilaje si la articole necesare dezvoltarii acestei industrii. *$ntr-o tara care n-are e,port industrial( taranul munceste pentru toti) 7antela de Bru,elles( condeiul cu care scriem( c-ibritul cu care ne aprindem tigara( toate ne in in sc-imbulu graului nostrum si acest grau il produce numai taranul& 0 % 1 ( afirma Eminescu. Multi oameni de afaceri au socotit legile cu privire la tarifele vamale un mijloc prea oclolit de promovare a industriei. (e pronuntau, in schimb, pentru e2tinderea ajutorului direct al statului, iar in 1 % au adus o contributie utila la obtinerea aprobarii din partea /arlamentului a unui program cuprinzator de sustinere a dezvoltarii industriale. 8oua lege de incurajare a industriei prevedea scutiri de ta2e si tarife vamale pentru toate utilajele si materiile importate pentru o perioada 15 ani, o reducere a costurilor transportului pe calea ferata si acordarea cu titlu gratuit de catre stat a unor terenuri de constructie pe timp de 9& de ani tuturor cetatenilor romani sau straini care vor infiinta intreprinderile industriale cu un capital de cel putin 5&.&&& lei sau care foloseau minimum 45 de muncitori. .vantajele ereauA scutire de orice impozite directe, intrarea libera pentru masini si accesorii pentru materii prime necesare fabricatiei, reduceri la tarifele de transport, dreptul de a obtine in deplina posesiune , pe 9& de ani, teren din proprietatile statului, drept de proprietate la furniturile institutiilor publice. Industriile care vor sa beneficieze de aceasta lege vor trebui sa aiba masini perfectionate si specialisti. .ceasta lege a impulsionat dezvoltarea masinismului in Romania, creandu-se numeroase fabrici. 3egea a avut numai 1& articole. In 19&: se afirma ca, pe baza legii din 1 %, s-au acordat, in perioada 1 %-19&: avantaje la 49% fabriciAvaloarea avantajelor s-a urcat la suma apro2imativa anuala de 14 milioane lei . 0%1 M. EminescuB Influenta austriaca p.%1

Jn perioada 1 % -1914, evolutia e2portului si importului, Kn e2presie cantitativa si valorica, se prezinta astfelA

.nii !"! !!. !#. #(. # .

E2port Mii tone ! ( #1# // ! $/."

Mii lei . "($. .$$"/( .!1/!$ /"$! # 0$. ($

Import Mii lei $(! 01/ $0. . $

Mii lei /(01!. .0!!1. /!("$" .!//$1 0/"#(0

Sursa: Enciclopedia Romniei, Vol. IV (Economia Nationala), p. 464-465

@ogalniceanu sublinia ca * scopul tari%ului amal nu consta numai in a crea enituri %iscale ( ci mai ales in a asigura dez oltarea comertului si industriei nationale&( deoarece vamile, dupa parerea sa ar fi un *regulator * al acestei dezvoltari. 3egea permitea de asemenea o investitie nelimitata de capital strain in noile industrii, o recunoastere de catre liberali, in ciuda retoricii lor despre initiativa autohtona, ca nu posedau resurse financiare suficiente pentru a-si duce la indeplinire ambitioasele lor planuri economice. *8n sistem amal protectionit 9 afirma @. Mar2 > nu este decat un mi6loc de a crea marea industrie a unei tari( adica de a o %ace sa depinda de piata mondiala5 iar din clipa cand depinzi de piata mondiala mai mult sau mai putin de liberal sc-imb:Sistemul liber sc-imbist duce la destramarea ec-ilor nationalitati si impinge la e,treme antagonismul dintre burg-ezie si proletariat) 0 1 3egea din 1 % a ramas in vigoare timp de un sfert de secol. (prijinul pe care il ofera marii industrii a fost e2tins pana in 1914, pentru a include si mestesugarii care foloseau cel putin " muncitori sau cooperativele mestesugaresti cu cel putin 4& de membri. 8oua lege prevedea, de asemena, ca marfurile furnizate statului de toate aceste intreprinderi puteau avea preturi de pana la 5' mai mari decat produsele similare disponibile in alte parti. .mbele legi contribuiau in mod substantial la progresul marii industrii pe scra larga. -otusi ideea protectionismului educativ este aici mai evidenta. $in mijloacele de incurajare la e2port a productiei nationale fac parte si primele de e2port, platite de stat e2portatorilor, care nu trebuie confundate cu ta2ele de e2port pe care e2portatorii le platesc statului. /rin plata primeleor de e2port se trece asupra contribuabililor o parte din valoarea 0 1 @.Mar2 B$iscurs asupra liber- schimbismului 1 " p. "!&

marfurilor pe care le e2pediaza in strainatate producatorul protejat

#ei ce foloseau materia prima autohtona beneficiau de avantaje timp de :& de ani iar cei ce foloseau materie prima de import doar pe o perioada de 41 de ani. .vantajele acordate de aceasta lege constau inA a1 vanzarea de catre stat a unei suprafete de pana la 5 ha pentru constructia fabricilorB b1 folosirea gratuita in perimetrul celor 5 ha a caderilor de apa si a morilorB c1 scutiri de ta2e pentru importul de masini, accesorii, materie prima Intreprinderile erau obligate, pentru a beneficia de aceste avantaje, ca din totalul personalului %5' sa fie cetateni romani. .nii 1 &- 19&&-19&" 1914-191" 1914-191" (ectoare 1 " G 1 !&1 !" .gricultura, silvicultura, :! 1,9 !5 5,& 1&544&9 5!9' stocul de hrana #ladirile, locuintele si : ,! 1"%1,9 4: !, 1&1"' bunurile de consum durabile
-ransportul si comunicatiile Industria 545,4 ! ,9 1"1%,& "15,4 45":," 11%1,4 14:"%' 194:'

Sursa: !enciuc, V., "utia nationala a Romniei. #ercetari istorice comparate. $%6&-$'(', )ucuresti,

Jn 19&"- este adoptat un nou tarif vamal , iar Kn 19&5 este promulgatH *legea general0 a 0milor& prin care se stabilesc suprata2e sau chiar prohibirea mHrfurilor importate din LHrile ce luau mHsuri similare Kmpotriva mHrfurilor romMneIti e2portate. -a2ele fi2ate prin tariful vamal din 19&" pentru importul de produse raman in functie de importanta lor pentru economia nationala, daca ele puteau sau nu fi produse in tara. Masinile, instalatiile pentru dotarea fabricilor precum si diverse materii prime sau semifabricate li se aplicau ta2e vamale scazute sau chiar deloc. In acelasi timp importul de produse finite care se puteau produce in tara se aplicau ta2e vamale foarte ridicate. 3egea brevetelor de invenLie adoptatH Kn 19&! stimula, Kntr-o anumitH mHsurH, introducerea progresului tehnic prin punerea Kn aplicare a invenLiilor, stipulMnd Kn art.1: cHA *proprietarii de bre ete care probeaz0 c0 au %ondat un stabiliment 1n scop e,clusi de a e,ecuta obiectul bre etat( se pot bucura de a anta6ele legii pentru 1ncura6area industriei na2ionale+ 0 9 1 . 091 3egea asupra brevetelor de invenLiune sancLionatH prin decretul regal nr.1&4 din 1: ianuarie 19&! Ii
publicatH Kn Monitorul <ficial nr. 449G1% ianuarie 19&!

In felul acesta se asigurau condiLii preferenLiale numai pentru titularii unui brevet de invenLie, care dispuneau de capital pentru fondarea unei unitHLi de producLie. -ot in 19&! este data o lege pentru incurajarea industriei te2tile prin care fabricantii de produse te2tile ereau scutiti de ta2e vamale la importul de in si canepa cu conditia ca acest import sa scada anual cu 1&' , astfel incat in ala zecelea an de la aparitia legii intregul consum de fire de in si canpa sa fie satisfacut din productia indigena.$e pilada in 1 4, te2tilele reprezentau ::' din volumul total al importurilor, iar in 19&4 ajunsesera sa constitue" '. $ezvoltarea industriei capitaliste, a pietei interne si a comertului e2terior a creat necesitatea e2tinderii si a intensificarii transporturilor. .ceasta problema a interesat in primul rand burghezia intrucat ea era o conditie a evolutiei economice. .paritia cailor ferate in Europa, mijloc sigur, rapid si ieftin de transport a produs o schimbare radicala in sistemul transporturilor. 7n moment important in evolutia transportului feroviar l-a constituit rascumpararea in 1 & a retelei feroviare de la concesionarii straini de catre statul roman. In 1 s-a creat $irectia )enerala a #.?.R.B fapt ce a impulsionat mult evolutia transporturilor feroviare. (ub conducerea statului sa trecut la constructia, intretinerea si e2ploatarea retelei feroviare, la crearea personalului necesar. In vederea dezvoltarii transporturilor s-a creat invatamantul tehnic superior prin scoala nationala de poduri si sosele. Investitiile Kn constructia de cai ferate au dus la dezvoltarea industriilor constructoare de masini, a industriilor de constructii si materialelor de constructii,precum si la crearea unor noi locuri de munca. (-au dezvoltat si transporturile maritime fluviale. In 1 9& s-a infiintat 8avigatia ?luviala Romana iar in 19&9 s-a inaugurat portul #onstanta. /rotectionismul romanesc, realizat in cadrul economiei liberale, printr-un baraj moderat si o autonomie vamala relativa a contribuit la intarirea independentei economice a tarii, independenta pe care adeptii de mai inainte ai liberului schimb o urmareau, indeosebi pentru semnificatia ei politica.$ar, politica vamala si comerciala a tarii noastre erea uneori, influentata de interese economice straine care nu ocoleau nici calea presiunilor politice sau de altfel pentru a determina Romania sa le fie un client important si un furnizor avantajos. !I! IOGRA'IE 6ictor Finga >/rincipii si orientari ale comertului e2terior al Romaniei 1 59191!, editura $.#I.

CAP.III. CAPITA PROPRIU SI $SAU% STRAIN&

1. S A!ICIUNEA ACU#U ARII INTERNE.CAPITA U STRAIN SI RO U ACESTUIA. In conditiile in care, timp indelungat, tara fusese impartita intre imperiile inconjuratoare iar razboaiele dintre acestea, nu o data, se dusesera pe teritoriul romanesc, una dintre trasaturile economiei romanesti era aceea ca procesul acumularii primitive a sumelor de capital se efectuase mai mult in favoarea burgheziilor din alte tari.3a randul lor, ramasitele feudale franau si ele acumularea interna. /e plan intern, crearea =.8.R. si trecerea la emisiune sistemetica de bilete de banca a marcat si inceputul nasterii unui centru national al creditului.#u ajutorul =ancii 8ationale si cu capital privat, numai pana la 19&& au fost create 4" de banci, iar pana in 191" alte 41& banci.(e nascuse, astfel, un sistem de credit capitalist.$ar in el, capitalul strain avea o pondere importanta.E de remarcat, totusi, ca creditul bancar era inca relativ slab, caci camataria nu a fost decat in parte inlaturata.< ancheta a Ministerului .griculturii, #omertului, Industriei si $omeniilor intreprinsa in 19&& arata ca in comunele de pe malul $unarii, de la -urnu-(everin la )alati, dobanda de 14&' era considerate ,,prieteneasca+. In randul romanilor, s-a dezvoltat un curent de infiintare a unor asociatii de credit si banci care sa faca fata nevoilor lor de credit.3a dezvoltarea acestui curent un rol important a avut ). =aritiu, iar in fruntea luptei practice se va afla 6isarion Roman 01 :-1 %1./rintre cele mai importante banci romanesti erauA ,, =anca unita pentru industrie si ipoteca+, intemeiata in 1 !4 la (ighisoara, ,, (ocietatea de pastrare si de imprumut+ din Rasinari 01 ! 1, ,,=anca .lbina+ din (ibiu 01 %41, ,,=anca ?urnica+ din ?agaras 01 :1, ,,.rdeleana, institute de credit si economie+ la <rastie 01 51, ,,=anca -imisana+ 01 51, ,,=anca 6ictoria+ la .rad 01 %1.#a urmare, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, burghezia romana din interiorul arcului carpatic isi crease o anumita retea de credit proprie.-otusi, la inceputul secolului al XX-lea, ea ocupa un loc modest in creditul transilvan general.#u toate acestea, sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea vor inregistra si o anumita colaborare intre capitalurile bancare de pe ambele versante ale #arpatilor. ?ormarea unei retele bancare, desi inca insuficienta pentru necesitatatile economiei romanesti, a avut un rol important in dezvoltarea acesteia./rin creditele acordate ele au grabit miscarea economica si au contribuit la usurarea aflu2ului de capital dintr-o ramura intr-alta.8u-i mai putin adevarat, insa, ca ele au complicat contradictiile capitalismului, atat economice, cat si sociale.

Insuficienta capitalurilor interne a reprezentat, chiar de la inceputurile capitalismului, un teren favorizant pentru patrunderea capitalului strain in economia tarii.7n al doilea factor favorizant l-a constituit lunga dominatie straina asupra diferitelor parti din tara.7n al treilea factor a constat in preocuparea multor oameni politici de a obtine, prin avantaje economice, bunavointa fata de romani din partea puterilor occidentale. /enetratia si actiunea capitalului monopolist strain este legata de dezvoltarea industriala, de crearea bazei tehnico-materiale moderne a economiei nationale, de directiile evolutiei industrializarii capitaliste, de proportionalitatea in structura economiei, iar uneori de orientarea politicii interneBmonopolurile straine sunt implicate direct in procesul reproductiei sociale, in repartitia venitului national, in marimea fondului de acumulare si in utilizarea plusprodusului, precum si in intensitatea prosesului de e2ploatare a producatorilor si a economiei nationale, in implicarea si ascutirea antagonismelor economice si sociale din Romania. $esi perioada preindependentei cunoaste o actiune intensa de prospectari ale capitalistilor straini asupra economiei, cat si participari la e2ploatarea unor intreprinderi, totusi ea nu s-a soldat cu mari investitii si cu rezultate economice importante. #eea ce deosebeste perioada de dupa independenta este aflu2ul masiv de capital strain, prioritar plasat in domenii ale productiei si mijloacelor de transport si, deosebit de important, majoritatea cu caracter monopolist, financiar.Indiferent de aria si domeniul de e2ploatare, de marimea capitalului strain, esentiala deosebire dintre plasamentele straine in cele doua perioade rezida in consecintele produse de acestea. /entru atitudinea fata de capitalul strain la mijlocul secolului al XIX-lea este caracteristic faptul ca 8icolae (utu considera ca la noi industria n-ar fi putut fi intemeiata-in conte2tul liberului schimb-decat cu ajutorul capitalului strain./ana unde puteau merge lucrurile in atitudinea fata de capitalul strain arata foarte elocvent un ,,Memoriu asupra Romanilor+01 5:1 adresat lui 8apoleon al III-lea.,,?rancia a devenit idealele noastre si noi ne-am dat cu totul ei+, se scria in memoriu, iar pentru viitor se precizaA,,Narmata (tatului Roman ar fi armata ?ranciei in <riinte, porturile sale de la Marea 8eagra si de pe $unare ar fi intrepositele comerciului francese si, din causa abundentei lemnelor noastre de constructiune, aceste porturi ar fi totdeodata magasinurile se constructiune0chantiers1 ale marinei franceseBprodusele brute ale acestor avute tari ar alimenta cu avantagiu fabriciele ?ranciei, care or gasi in schimb un mare debit in aceleasi tari.In fine ?rancia va avea toate avantagiele unei colonii fara a avea cheltuielile ce aceasta ocazioneazaN+. Intr-o asemenea ambianta, $ionisie /op Martian nu putea sa se abtina si arata net in 1 !& caA,,. tracta pentru bunurile independentei politice si a neglege bunurile materiale, este a necunoasce temelia pe care trebuie sa se sprijine nu

numai independenta natiunala, dar chiaru si simpla esistentia fisica a unui popor+. /leiada patriotilor, a economistilor inscrie nume ca $./.Martian, /.(..urelian, E.Ointerhalter, M.@ogalniceanu, ..$.Xenopol etc., care se pronunta pentru cai si mijloace de dezvoltare industriala, de realizare a independentei politice si economice a tarii.In privinta capitalului strain, cu diferite deosebiri de nuante, ei respingeau total sau partial penetratia societatilor straine.Indiferent in ce masura era aceasta pozitie realista, marele merit al lor consta in aceea ca au sesizat, au demonstrate si au avertizat cu energie si convingere asupra pericolului pe care il reprezenta penetratia libera a societatilor straine, concesionarea unor sectoare sau ramuri acestora..l doilea mare merit al economistilor patrioti amintiti consta in faptul ca, prin studiile si analizele intreprinse au dezvaluit posibilitatile latente economice, financiare interne, capacitatile multiple interne ale tarii, ale poporului roman de a rezolva prin mijloace proprii obiectivele dezvoltarii unei economii moderne. .tat conservatorii, cat si liberalii care se succedau la guvern, desi cu destule deosebiri intre ei, se pronuntau pentru capitalul strain.-otusi, intre ei a intervenit o divergenta cu totul majora atunci cand a venit momentul crearii bancii nationale de emisiune.Este vorba de faptul ca, in timp ce conservatorii considerau necesar apelul la capitalul strain, liberalii declarau ca banca trebuia intemeiata cu capital romanesc si anume capital de stat si capital particular, evident acesta din urma apartinandu-le, in fond, lor.3upta a fost castigata de liberali.In felul acesta, =.8.R. a devenit un pilon de prim ordin al liberalilor in viata economica.Este, de asemenea, de mentionat ca pornind tot de la probleme bancare si de credit, cu un alt prilej, /.(. .urelian va atrage atentia asupra e2perientei amare la care dusese colaborarea cu calitalul strain in procesul patrunderii acestuia in tara.Inca in 1 %9, Eminescu, la randul sau, supusese unei critici virulente politica concesionarii catre capitalul strain a constructiilor de cai ferate si aratase rezultatele financiare dezastroase pentru Romania ale acesteia. (pre deosebire de Martian si .urelian, care au adoptat o pozitie hotarata impotriva penetratiei capitalului strain, ..$.Xenopol, pledand pentru o dezvoltare de la inceput a marii industrii mecanizate, care se putea infiinta cu mijloace financiare, tehnice si specialisti straini, a avut o pozitie relative diferita fata de penetratia straina. $ar cele doua partide politice, fiecare potrivit propriilor interese, vor cauta sa se acomodeze in politica fata de capitalul strain.,,Romania trebuie sa deschida larg, foarte larg portile sale intrarii capitalurilor straine si trebuie sa dam strainatatii dovezi ca nu suntem inconjurati de ziduri chinizesti+, scria in 19&1 conservatorul -aPe Ionescu.Iar mai departeA,,-oate legile care mai opun oarecare piedici intrarii libere a capitalurilor straine trebuie modificate in asa fel ca sa se inlature toate acele piedici si atat conservatorii, cat si liberalii

trebuie sa lucreze cu aceleasi vederi in aceasta privinta+.In ce-l privea ziarul liberal ,,3,independence Roumaine+ scria in 19&"A,,<rice intreprinzator strain, de orice nationalitate ar fi el, care va veni la noi sa fructifice capitalul sau in industria petroluluiNpoate fi sigur ca se va bucura de legile noastre protectoare si organele oficiale se vor grabi sa-i usureze activitatea+. #urand, insa, va fi prezentata o nuanta importanta.In anul 19&5, 6intila =ratianu01 !%-19:&1 va intervene in discutie publicand un articol intitulat ,,/rin noi insine+, in care, fara a se declara contra capitalului strain, preciza totusi ca in economie primatul trebuie sa-l aiba interesele nationale si capitalul romanesc.8u mult dupa aceea, insa, in 191:, pornind de la insuficienta acumulare de capitaluri romanesti, Em. (ocor va considera ca dezvoltarea insustriei se putea asigura prin utilizarea capitalurilor straine.El recunostea ca ,,plusvaloarea ce o va incasa capitalil strain va fi produsul muncii nationale, si ca o parte din ea va iesi din economia romaneasca, spre a spori economia tarilor de origina ale capitalului+, dar considera mult mai dezavantajos faptul ca ,,platim, sub forma de pret al produselor capitalului strain pe cari le importam, nu numai plusvaloarea cuvenita capitalului, ci intreaga valoare a marfurilor, adeca si salariile muncitorilor straini, cari produc acele marfuri in tarile respective+.(i, continua el, ,,#u tot acest sacrificiu enorm al economiei noastre nationale noi nu putem indestula decat in parte necesitatile claselor subtiri de la orase, si mai ales a claselor avute.#lasele largi, numeroase ale populatiei rurale nut rag niciun folos din marele nostru sacrificiu national+. #apitalul strain a patruns in economia romaneasca prin datoria publica e2terna 0contractata la inceput mai ales in .nglia si ?ranta, iar dupa venirea lui #arol I cu deosebire in )ermania1, constructia de cai ferate, crearea de intreprinderi comerciale, bancare si chiar industriale-intrucat legile din 1 % si 1914 incurajau pe capitalistii care infiintau industrii, indiferent de cetatenia lor.$e asemenea, capitalul strain patrundea prin credite acordate bancilor, intreprinderilor comerciale etc.#a urmare, in 1915, dupa unele calcule de atunci, !."' din capitalurile care participau la industrie erau straine./rovenienta era, in ordinea descrescanda, germana, olandeza, engleza, austro-ungara, belgiana, franceza, .mericana, italiana etc.In domeniul bancar, capitalul strain in principalele mari banci comerciale se ridica la circa !&' si apartinea capitalistilor din )ermania, ?ranta, .ustria, 7ngaria si =elgia. .sadar, capitalul strain detinea deja pozitii-cheie din cele mai importante in economia romaneasca..sa cum sublinia un economist al timpului, in 1915, ceea ce atragea aici acest capital era ,,un ma2imum de rentabilitate+.3a randul ei, datoria publica e2terna ajunsese atat de mare incat anuitatea necesita "&.95' din veniturile bugetare in 19&&G19&1 si :%.&9' in 19&"G19&5. #onsecinta imediata a acestei stari de lucru a fost aceea ca, in primii 1! ani ai secolului al XX-lea, ca si mai inainte, balanta de plati e2terne a Romaniei era

sistematic deficitara, iar ingerintele puterilor creditoare in treburile tarii erau si ele insemnate. $aca trecem la -ransilvania, aici capitalul austriac si cel ungar detineau preponderenta in industrie si banci, dupa ele venind capitalurile altor puteri.?ata de monopolurile straine, burghezia transilvaneana era in situatie de inferioritate.$ar si in randurile acesteia e2istau mari inegalitati, caracterizate, inainte de toate, prin faptul ca, in conditiile discriminarilor nationale care e2istau, burghezia romana era cea mai slaba si impinsa la periferia activitatii industriale si bancare.$e aici si preocuparile unui ).=aritiu sau 6isarion Roman pentru banci, credit si dezvoltarea comertului si industriei la romani.Este de remarcat insa ca povara marilor datorii interne si e2terne contractate de imperiul bicefal lovea sistematic in -ransilvania, prin sistemul de impozite scotandu-se de aici valori din care numai o mica parte se intorceau pentru nevoile acestei regiuni..laturi da capitalul starin, fiscalitatea va fi, deci, o modalitate suplimentata de e2ploatare a populatiei transilvanene.

(. DATE STATISTICE PRI)IND CAPITA URI E I#PRU#UTATE DE RO#ANIA IN PERIOADA 18**-1914. Intre 1 4 si 1 s-au contractat in )ermania 1: imprumuturi garantate cu renta de 5', in suma totala de ":! &&& &&& lei.7rmeaza apoi noi si noi imprumuturi, care ridica considerabil obligatiile financiare ale statului si le prelungeste scadenta pana in 19:1. $atoriile e2terne greveaza bugetul statului cu sume mari, anuitatea platita crescand de zeci de ori.In acest sens tabelul care urmeaza este edificatorA -abelul nr. 1 .nii bugetari .nuitatea datoriei /onderea anuitatii /lata anuitatii publice in veniturile 0in mii lei pe 0in mil. lei1 bugetare locuitor1 0in '1 15% 1".9&' 4.&& "" ! 4 :!.45' 9.55 5 94 "1.&&' 1".4& 11! :!9 4&." ' 1".9%

1 !5 1 4 19&&G19&1 191"G1915

Intocmit dupa )h.M.$obrovici. ,,Istoricul dezvoltarii economice si financiare a Romaniei si imprumuturile contractate.1 4:-19::+. <bservam o crestere treptata, absoluta a datoriei statului, a cheltuielilor bugetare afectate platii datoriei publice, cat si a sarcinii ce revenea asupra maselor muncitoare. #resterea insemnata a bugetului de stat la inceput de secol XX face ca sarcina cheltuielilor pentru plata anuitatii datoriei publice sa se reduca relativ la jumatate, insa sarcina de plata pe locuitor sa ajunga la nivelul cel mai ridicat din toata perioada ultimei jumatati de secol. In comparative cu alte tari, in 191" sarcina datoriei publice a Romaniei nu era usoara daca avem in vedere mai ales capacitatea productiva slaba a tarii.

-abelul nr.4 -ara $atoria pe locuitor 0in lei1 5% :9: : ! 4"4 41& 1 1:9 6enitul national pe locuitor 0in lei1 99& 944 :%" :19 ":& : & :&9 .nuitatea pe locuitor 0in lei1 :4 15 14 /onderea anuitatii in venitul national pe locuitor :.4: 1.!: :.41

?ranta )ermania .ustro7ngaria Romania =ulgaria (erbia Rusia

15 ".%& 4: !.&5 ! 1.9" 6ezi )h.M.$obrovici, op.cit., p.4:4.

In 191", in e2ploatarea petrolului romanesc e2istau 9! de societati straine.Rolul hotarator ins ail aveau trei grupuriAgerman, anglo-olandez si american, care detineau impreuna ":.5' din capitalul investit, %:' din productie si %1' din capacitatea de rafinareA -abelul nr.: /onderea capitalului 4% 11.5 5 /onderea productiei :& 45 1 0in '1 #apacitatea de rafinare

1. )rupul german 4. ,,.stra romana+ "& :. ,,Romano4: .mericana+ -odor (avin. ,,#apitalul strain in Romania+, =ucuresti, 19"%, p."4. In ceea ce priveste structura pe ramura a capitalului strain aceasta se poate constata deocamdata numai pe baza datelor furnizate de $.(t.Emilian.

-abelul nr." Ramura #apital strain 0in milioane lei1 9.& "5.& :%9." !.5 4.! .9 :".5 ".: 4.: 41.9 5.& 54&G4 /onderea capitalului strain in totalul capitalului ramurii 0in '1 %".& !9.! 9".& "!.& 4%.& :1.& 9".& 41.9 %4.: 95.5 4%.& 1.%

1.Metalurgie 4.3emn forestier :./etrol ".Dartie, celuloza 5.#iment, ceramica !..limentara %.Qahar .-e2tila 9.#himica 1&.)az, electricitate, apa 11.-ransporturi -<-.3

< deosebita importanta prezinta analiza structurii dupa tara de origine a capitalului strain din industria romaneasca./rincipalele grupari de capital strain sunt prezentate in tabelul urmatorA -abelul nr.5 1. 4. :. ". 5. #apital german si austro-ungar #apital englez si olandez #apital francez si =elgian #apital american #apital italian :!.!' : .:' 1 .!' ". ' 1."'

,,/rogresul economic in Romania 1 %%-19%%+, coordinator Ioan 6. -otu =ancile cu capital strain detineau un loc preponderant in cadrul grupului marilor banci..stfel, cele 5 mari banci cu capital strain 0=anP of Roumania, =anca generala romana, =anca de credit roman, =anca comerciala romana si =anca ,,Marmorosch =lanP si #o.+1 aveau, in comparative cu cele " banci mari cu capital romanesc, urmatoarea situatieA

-abel nr.! 6olumul fondurilor 0in lei1 4" 5&& &&& /onderea 0in '1

-Mijloacele de 1&& e2ploatare ale celor 9 mari banci a1 bancile cu capital :4" && &&& :9."& romanesc b1 bancile cu capital "99 %&& &&& !&.!& strain ,,/rogresul economic in Romania 1 %%-19%%+, coordinator Ioan 6. -otu In ajunul primului razboi mondial, volumul capitalului strain participant la e2ploatarea bogatiilor Romaniei, a poporului roman poate fi evaluat cu apro2imatie astfelA -abelul nr.% -imprumuturi de stat -investitii industriale -capitaluri bancare de e2ploatare -capitaluri de e2poatare in societati de asigurari 1.!54 miliarde lei 1.&"5 miliarde lei 5&& &&& &&& lei 1"% &&& &&& lei

,,/rogresul economic in Romania 1 %%-19%%+, coordinator Ioan 6. -otu 3a inceputul oranduirii capitaliste, capitalul strain, atat pe calea imprumuturilor, cat mai ales pe calea investitiilor directe, a dus la accelerarea dezvoltarii capitalului industrial din unele ramuri, la constructia de cai de comunicatie, la e2tinderea sistemului bancar etc. .cestea au costa insa e2treme de mult poporul roman.e2portul masiv de plusvaloare diminua considerabil fondul de acumulare al economiei nationale, perpetuand in continuare lipsa de capitaluri si cererea de capitaluri straine.< alta consecinta a e2ploatarii tarii de catre capitalul strain a fost valorifivarea slaba a resurselor naturale ale tarii-petroliere si forestiere-, orientarea acestora catre o prelucrare primara pentru a le e2porta sub forma de combustibil, materii prime.

/racticand o politica discriminatorie fata de cadrele romanesti, capitalul strain a franat formarea tehnicienilor, inginerilor si personalului de administratie din randul populatiei romanesti. 3a cele de mai sus trebuie adaugate si consecintele economice si socialpolitice in relatiile e2terne.$ominatia si e2ploatarea capitalului international a contribuit la mentinerea Romaniei in cadrul diviziunii internationale a muncii, ca o sfera de e2ploatare si influenta a marilor puteri imperiliste, ca o tara agrara. =I=3I<)R.?IEA 8.8. #<8(-.8-I8E(#7 ,, Istoria gandirii economice romanesti+ ,,/rogresul economic in Romania 1 %%-19%%+, coordinatorAI<.8 6.-<-7

CAP.I). CONC U+II

Romania la sfarsitul secolului al 2+2-lea traversa o perioada de tanzitie, agricultura care la inceput intampina greutati, este reanimata si prin intermediul industriei,a carei dezvoltari este spri)inina de adeptii curentului industrialist. Un alt pilon important al dezvoltarii Romaniei in drumul sau spre modernitate este reprezentat de protectionism.Acesta s-a dovedit a fi un e3celent punct de plecare in developarea industriei tarii noastre. +nsa pentru cresterea economica a Romaniei a trebuit sa se apeleze si la capilalul strain,deoarece capitalul roman era insuficient dezvoltat pentru a sustine cheltuielile pe care le necesita dezvoltarea industriala,implicit economica a tarii noaste . *u alte cuvinte dezvoltarea economica a Romaniei a depins de foarte multi factori. 4venimentele petrecute in perioada !""- # $ au intervenit decisive in formarea Romaniei moderne pe care o cunoastem astazi. Atat razboiul de independenta,cat si rascoala taranilor de la #(",patrunderea curentului industrialist in tara noastra,legile protectioniste,dar si premisele primului razboi mondial,au fost pasi importanti in dezvoltarea economico sociala a Romaniei.

=I=3I<)R.?IEA 8.8.#<8(-.8-I8E(#7A ,, I(-<RI. ).8$IRII E#<8<MI#E R<M.8E(-I+ @EI-D DI-#DI8(A,, R<M.8I.A 1 !!-19"%+ $.8 /</E(#7A ,, I(-<RI. E#<8<MIEI 8.-I<8.3E+ I<.8 6.-<-7A ,, /R<)RE(73 E#<8<MI# I8 R<M.8I. 1 %%-19%%+