ESEU Despre libertate, n concepia lui Arthur Schopennhauer

Libertatea, n noiunea sa absolut, nu exist. Chiar dac mprim libertatea n cele 4 accepiuni ale lui John Stuart Mill libertatea luntric (libertatea de contiin), libertatea de exprimare, libertatea alegerii unui stil de via, libertatea de asociere liber consimit i anali m n amnunt !iecare dintre acestea, vom reali a c exist constr"ngeri n privina !iecreia dintre ele# $hiar i libertatea luntric, cea asupra creia am putea avea pretenia c ar putea s !ie absolut, la o anali a atent am putea observa c poate !i uor in!luenat de mediul n care trim, de cultura care i-a pus amprenta# %ocmai de aceea, de-a lungul timpului, opiniile !iloso!ilor despre libertate au !ost dintre cele mai variate i mai controversate# &n ceea ce privete perspectiva !iloso!ului Arthur Schopenhauer, con!orm cruia, re!erindu-se la libertatea interioar, 'lumea este ntru totul produsul i expresia voinei, n spaiu i timp' i totodat 'omul poate !ace ceea ce vrea, dar nu poate s vrea ceea ce vrea', putem spune c voin a este, pentru el, cea care are rolul esenial, cea care poate determina limitele libertii# (n!luenat de ideea !iloso!ului Seneca 'a vrea nu se nva', Schopenhauer leag libertatea direct de voin# Dup Schopenhauer, voina este originar, ea este i vorul g"ndurilor, g"ndirea !iind subordonat voinei# Acest sistem de g"ndire schonpenhauerian este unul rsturant !a de ceea ce se exprimase p"n atunci# (deile precursorilor si n domeniu artau clar c omul mai nt"i g"ndete i apoi, ca o consecin a procesului g"ndirii, alege

n cunotin de cau # Aceast rsturnare n oglind a conceptelor exprimate anterior nu a !ost !oarte uor de acceptat de !iloso!iile cu accente transcedentale ale acelor vremuri# )roblema pe care ndr nesc s o ridic este cea a noiunii de voin, n ca ul interpretrii conceptului schopenhaurian# Dac prin voin nelegem clasicul a vrea, atunci suntem datori s-i acordm potenialul cognitiv, cci nu se poate vrea ceea ce nu se cunoate# Dar, dac prin voin n elegem vrerea suprem, 'datul', ceea ce este mai presus de g"ndirea noastr, predestinatul ce ne poate decide soarta, atunci va trebui s !iu de acord cu Schopenhauer#