POLITICA COMERCIALA A AUSTRALIE

CUPRINS

1. 2.

Politici comerciale.3 Import.......3

2.1. Reguli generale de import.5 2.2. Taxe vamale6 2.3. Interdictii, restrictii si reglementari speciale la import...7 2.4. Reguli de origine..12 3. Export....12 3.1. xporturi care !ac o"iectul controlului..13 3.2. Taxe indirecte...13 4. Reglementari vamale..13 4.1. Regimul medicamentelor13 5. Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra relatiilor economice cu Australia .15 5.1. #asuri tari!are . 15 5.2. #asuri netari!are . 16 5.3. #asuri anti$dumping. ..17 6. Concluzii ..17 7. Bibliogra ie......1%

1. POLITICI COMERCIALE Promovarea exporturilor este un obiectiv fundamental pentru Australia, a carei economie dezvoltata nu se poate limita la capacitatea redusa de absorbtie a pietei sale interne (de 19 mil consumatori). Agentia guvernamentala implicata in promovarea exporturilor este Austrade si are ca principal obiectiv dublarea numarului companiilor nationale exportatoare, pana in anul 2006.

In cadrul Rundei Doha, de negocieri a OMC, guvernul australian actioneaza pentru reducerea semnificativa a subventiilor pentru produsele agricole si pentru eliminarea altor obstacole artificiale care afecteaza competitivitatea externa a propriilor exporturi. Australia acorda, de asemenea, o importanta deosebita evolutiei pozitive a procesului de liberalizare a comertului in cadrul APEC , de participare impreuna cu Noua Zeelanda in zona de liber schimb a ASEAN si de consolidare a cooperarii economice speciale cu cele 15 state insulare din Pacific, care sunt grupate in organismul Forumul Pacificului. Ca piete tinta ale Australiei, pe termen scurt si mediu, se pot mentiona: China - mai ales pentru livrarea de gaz natural lichefiat; Taiwan, Indonezia, Vietnam si Europa pentru produsele zootehnice; Indonezia si Brazilia pentru exportul de servicii din sfera educatiei; China pentru livrarea de componente si piese de schimb pentru autovehicole; Japonia si China exportul de IT si biotehnologie.

2. IMPORTUL In ciuda unui numar relativ mic de locuitori, &ustralia este un importator important pentru un numar mare de produse. 'in 2((($2((1, importurile de "unuri si servicii au crescut in medie pe an cu 6). *ei mai importanti !urni+ori pentru &ustralia sunt, - , *.ina, /-&, 0aponia, /ingapore, #alae+ia, 1orea, 2oua 3eelanda, *anada. Importurile australiene sunt dominate de produse industriale. Ta"elul de mai 4os pre+inta evolutia importurilor pentru ultimiii 6 ani,

ANU!

"A!#AREA IN $I!I#ANE %A &'#B(

)***+*, ,,-.)-, )**,+*) ,,../0. )**)+*1 ,11.,). )**1+*0 ,1*...2 )**0+*3 ,0..0/)**3+*/ ,/2.3/2 Sursa4 5'A6 Composition 6rade7 Australia )**3+)**/ Importurile australiene sunt dominate de "unuri de inalta prelucrare 5 T#s6. Importul de produse industriale a crescut in 2((5$(6 cu 5), importul de servicii in domeniul transporturilor a crescut cu 5) si importul de alte servicii cu 4). *omertul total al &ustraliei s$a orientat in ultimii ani spre tarile in de+voltare din &sia, in special spre *.ina. & crescut puternic importul de produse industriale si "unuri de consum din aceste tari si este de asteptat ca acesti !urni+ori sa repre+inte competitori de temut pentru cei nou veniti pe piata. *.ina va repre+enta, pro"a"il, cea mai serioasa competitoare pentru un numar de "unuri de consum, inclu+and aparatura electronica, 4ucariile, textilele, im"racamintea si incaltamintea. /-&, 0aponia si tarile din vor ramane !urni+ori importanti de masini si ec.ipament de transport, dar exporturile de ec.ipamente de mai mica prelucrare vor avea in economiile asiatice competitori de temut. #esa4ul$c.eie pentru !urni+orii straini este ca &ustralia va ramane o piata importanta pentru un numar mare de produse industriale, iar in privinta "unurilor de consum, exista oportunitati pentru a umple 7golurile8 lasate de !urni+ori relativ 7scumpi8 cum sunt Tai9an si 1orea.

).,. Reguli generale pentru import

"

&ccesul pe piata australiana a produselor manu!acturate este relativ usor, cu tari!e situate in general pana la 5) 517.5) pentru con!ectii6, dar cu restrictii mari in privinta produselor agro$alimentare.

Toate bunurile importate de Australia trebuie sa fie autorizate de catre vama. Importatorul are responsabilitatea obtinerii autorizatiilor vamale: pentru marfuri cu valoare mai mare de 250 A$ in cazul bunurilor importate pe cale maritima si aeriana; pentru marfuri in valoare de peste 1000 A$ pentru cele intrate prin intermediul sistemului postal. Marfurile cu valoare mai mica pot fi autorizate prin folosirea unei documentatii simplificate #nformal Clearance $ocument %#C$&' (axele vamale sunt diferentiate si depind de un numar mare de factori, precum tipul marfurilor si tara de origine. Vama nu impune persoanelor fizice sau firmelor sa detina o licenta de import si nici forme speciale de factura. Facturile trebuie insa sa contina anumite date, apreciate ca minim necesare: conditii de pret (ex: FOB, CIF), valuta folosita (A$, US$), numele si adresa vanzatoarului produsului, numele si adresa cumparatorului, descrierea completa a produsului, numele navei (avionului) in care marfa soseste in Australia, tara de origine, cantitatea,

numarul de pachete, marca si numarul fiecarui pachet, date cu privire la costul transportului si asigurarea, pretul de vanzare catre cumparator, costul operatiunilor de ambalare, alte aranjamente care pot determina modificarea pretului, reduceri, compensatii, etc. Importatorii au o"ligatia sa se asigure ca "unurile care intra in &ustralia

sunt corect inscriptionate, in con!ormitate cu *ommerce Trade 'escriptions &ct 1:(5 si cu *ommerce 5Imports6 Regulations 1:4(. Importatorii trebuie sa pastreze documentele legate de tranzactiile comerciale realizate, o perioada de 5 ani de la intrarea marfii in tara. Autorizatiile vamale pot fi obtinute direct de catre importator sau de catre agenti vamali recunoscuti de catre vama. De regula, vama determina valoarea bunurilor importate, cea mai obisnuita metoda folita fiind bazata pe pretul platit pentru bunurile importate , iar atunci cand acest pret nu poate fi acceptat, se trece la folosirea unor metode alternative de evaluare . ).). 6axele vamale Taxele de import in &ustralia se practica raportat la pretul ;<= al "unurilor. >entru determinarea valorii importurilor, ?ama australiana !oloseste rata de sc.im" din +iua exportului. Tari!ul de import practicat de &ustralia di!era in !unctie de tara exportatoare, tari!e pre!erentiale pentru tarile in curs de de+voltare si cele din ;orumul >aci!icului si pentru tarile cu care &ustralia are semnate acorduri "ilaterale, >apua 2oua @uinee, 2oua 3eelanda, /ingapore, /-& si T.ailanda.

Incepand cu 1 iulie 1::6, taxa generala de import este de 5) din valoarea ;<=. /ingurele produse care sunt supuse unor taxe mai mari sunt, textilele si im"racamintea 517.5)6, incaltamintea 51()6 si autove.iculele A dupa noul tari! vamal in vigoare de la 1 ianuarie 2((7. 'ar @uvernul este .otarat sa reduca si aceste valori, ast!el ca, pana in 2(1($2(15, taxele vamale practicate de &ustralia sa nu !ie mai mari de 5) pentru textile, im"racaminte si incaltaminte. /e acorda concesii produselor de im"racaminte si incaltaminte lucrate manual, mergandu$se pana la scutirea de taxe vamale. *riteriile pentru acordarea acestor concesii sunt !oarte stricte si implica, "unurile sa !ie lucrate numai cu unelte manuale si, in ca+ul o"iectelor de im"racaminte, sa !ie in proportie de cel putin :() din !i"re naturale. In "a+a prevederilor Begii <verseas &ssem"lC >rovisions 5<&>6 A legea pentru cei care lucrea+a in lo.n $ !irmele australiene care lucrea+a in lo.n platesc taxe de import doar pentru manopera Bunurile importate pot fi supuse la una sau mai multe taxe indirecte, si anume: GST; WET (Wine Equalisation Tax); LCT (Luxury Car Tax).

+S( se aplica la majoritatea marfurilor, cu exceptia unor produse alimentare si medicale, a importurilor pentru reexport si a componentelor incluse in bunuri destinate exporturilor. ,E( - se aplica la vinuri din struguri si alte fructe, precum si la alte bauturi alcoolice (sherry, cider) fiind de 29% din pretul de achizitie. -C( - se aplica vehicolelor de lux, cu valoare mare, sau celor destinate sa care incarcaturi mai mici de 2 tone sau mai putin de 9 pasageri, avand un nivel de 25%. 2.3.Interdictii,restrictii si reglementari speciale la imp rt

>entru a prote4a !lora si !auna unice ale &ustraliei de "oli si daunatori, au !ost adoptate reglementari riguroase de control a persoanelor, mar!urilor, animalelor, plantelor si produselor din plante si animale, a trimiterilor postale care intra in tara, ca si o serie de restrictii pentru produsele agro$alimentare. Reguli de carantina Regulile privind carantina sunt sta"ilite la nivel !ederal de catre =iosecuritC &ustralia, care poate modi!ica aceste reguli, in !unctie de aparitia unor riscuri legate de introducerea de patogeni necunoscuti pe teritoriul &ustraliei. ;urni+orii straini vor tre"ui sa veri!ice reglementarile privind carantina inainte de a decide sa exporte in &ustralia. <rice sc.im"ari ale legislatiei sunt pu"licate pe site$ul /erviciului &ustralian de *arantina si Inspectie 5&ustralian Duarantine and Inspection /ervice$ &DI/6, un departament din cadrul #inisterului &griculturii, >escuitului si >adurilor, la *onditii de Import 5Import *onditions6 Toate plantele importate, cum ar !i !ructele, semintele, "utasii, "ul"ii etc., ca si c.eresteaua si toate produsele din lemn, "am"us etc., sunt supuse reglementarilor de carantina si sunt supuse anali+ei unui inspector al /ervicului de carantina $8Euarantine o!!icer8. >rodusele importate care sunt depistate a !i in!ectate tre"uie tratate, distruse sau retrimise in tara exportatoare pe c.eltuiala proprietarului. >rodusele pentru copii, unele seminte, !ructe si legume proaspete sunt o"iectul unor reglementari care prevad o"ligativitatea unui permis A anterior A de import. Importul de pamant este inter+is si orice "unuri care au intrat in contact cu pamantul sunt supuse carantinei si nu pot !i ridicate decat dupa ce inspectorii &DI/ decid ca nu exista nici un risc.

*on!ormitatea cu regulile de carantina este controlata in punctul de intrare a mar!urilor pe teritoriul &ustraliei de catre inspectorii /erviciului &ustralian de *arantina si Inspectie Importatorii australieni trebuie sa verifice care sunt bunurile care fac obiectul unor restrictii si interdictii, vama, in numele organismelor

guvernamentale specializate, furnizand informatiile necesare in acest sens. Bunurile importate in Australia trebuie sa fie marcate in mod corespunzator, in limba engleza, cu carctere lizibile, scrise intr-un loc accesibil, cu precizare (in anumite cazuri) a tarii de origine. Importul temporar de bunuri permite intrarea in Australia, pentru o perioada de pana la 12 luni, pentru marfurile respective neplatindu-se taxa vamala. Toate importurile temporare trebuie reexportate in perioada convenita initial. Astfel de importuri se pot face cu folosirea carnetului, document vamal international, care permite ca bunurile sa fie introduse in Australia fara plata taxelor si fara completarea documentelor vamale obisnuite. Restrictiile la import se datorea+a masurilor sanitare si !ito$sanitare aplicate de &ustralia pentru a$si prote4a .a"itatul, dar si unor masuri, pentru anumite produse determinate, destinate prote4arii industriei locale. xporturile romanesti nu au intampinat ast!el de di!icultati, dar este de notorietate 7scandalul "ran+ei RoEue!ort8, autori+ata la van+are pe piata australiana a"ia la s!arsitul anului 2((5. >entru produsele agro$alimentare, exista, in general, trei tipuri de o"stacole, 1. ste inter+is importul oricarui produs care apartine unei categorii ce nu a !acut o"iectul unei anali+e de risc sau pentru care o ast!el de anali+a este in curs de des!asurare. *on!orm reglementarilor <#*, o anali+a de risc demarata la solicitarea unei tari terte tre"uie sa !ie !inali+ata intr$un termen 7re+ona"il8F dar o anali+a lansata la initiativa =& 5=iosecuritC &ustralia6 poate dura multi ani. ste

ca+ul speciilor din genul &llium 5ceapa, usturoi6, a caror anali+a a inceput in anul 1::%. 2. >entru unele produse, c.iar atunci importul este autori+at, conditiile impuse la import pot !i excesive si pot descura4a exportatorii. &st!el de conditii se regasesc la importurile de carne de porc si de pasare, !ructe si legume, ciuperci. 3. In unele ca+uri, !ara explicatii clare, =& 5=iosecuritC &ustralia6 poate introduce noi conditii ultra$restrictive pentru produse de4a autori+ate. Marfuri problematice >entru toate produsele derivate din animale, plante sau microorganisme este o"ligatorie o"tinerea unui permis de import. >rintre aceste produse se numara atat cele destinate alimentatiei umane sau animale, cat si su"stantele destinate unor diete, produsele terapeutice sau cosmetice si cele cu aplicatie in domeniul agricol sau veterinar. >rin extensie, am"ala4ele din lemn sunt supuse unui regim special de control. Tratamente obligatorii &numite "unuri, inclusiv cele din lista de mai 4os, sunt supuse in mod o"ligatoriu unui tratament imediat dupa import, daca nu exista dovada ca "unurile au !ost supuse unui tratament adecvat inainte de a !i exportate, $ mo"ila vec.e $ produse din "am"us si trestie $ am"ala4ele A daca nu se reexporta $ produse din lemn din &sia si &sia de /ud st $ aran4amente din !lori uscate cu iar"a $ musc.i. Cherestea si busteni

11

Intrarea pe teritoriul &ustraliei a c.erestelei si "ustenilor este permisa numai in anumite porturi unde acestea sunt veri!icate. >entru evitarea unor proceduri costisitoare, este recomandat ca produsele din c.erestea sa !ie stivuite corespun+ator, pentru a permite tratarea prin a!umare, atunci cand este ca+ul. >orturile prin care se pot reali+a importuri de c.erestea sunt, &delaide, =ris"ane, =urnie, 'evonport, ;remantle, @eelong, @eraldton, @ood9ood Island, Go"art, Baunceston, #el"ourne, 2e9castle, >ort 1em"la, >ort >irie, >ortland, RocH.ampton, To9nsville, I.Calla. Ambalaje #a4oritatea am"ala4elor, daca nu sunt destinate re$exportului, sunt o"iectul controlului riguros al /erviciului &ustralian pentru *arantina si Inspectie 5&DI/6. &DI/ a extins implementarea /tandardelor Internationale privind #asurile ;itosanitare 5I/># 156 asupra tuturor am"ala4elor din lemn si a celor u+ate, !olosite la transporturile mar!urilor care intra in &ustralia. In mod o"ligatoriu, documentatia care insoteste transportul din a!ara &ustraliei va include o declaratie de con!ormitate, &ir!reig.t I/># 15 >acHing 'eclaration. Important, pentru transporturile care au am"ala4e din lemn care nu sunt in con!ormitate cu I/># 15, &ir!reig.t I/># 15 >acHing 'eclaration tre"uie insotita de un certi!icat valid care sa ateste ca lemnul a !ost tratat. In ca+ contrar, transportul va !i pus la dispo+itia &DI/ pentru inspectie, tratament, distrugere sau re$export, pe c.eltuiala importatorului. Produse de provenienta animala /unt supuse, de asemenea, unor reglementari stricte si nu pot !i importate decat cu respectarea unor conditii si insotite de documente adecvate.

11

J ;ura4e 5de origine vegetala6 A pentru cele provenind din necesara o"tinerea anterioara a unui permis de import. J >roduse din peste 5inclusiv icre si !ructe de mare6

uropa este

*u exceptia somonului, produsele din peste pot !i importate din orice taraF produsele care contin lapte sau oua pot !i supuse controlului &DI/. >rodusele provenind din somon pot !i importate numai cu o"tinerea anterioara a unui permis in con!ormitate cu regulile de carantina. J *reveti 5congelati6 >ot !i importati numai cu respectarea unor conditii de carantina si necesita o"tinerea anterioara a unui permis din partea 'epartamentelor de /anatate >u"lica ale !iecarui stat. J >iele >ielea in intregime prelucrata poate !i importata din orice tara. J *arne 5cu exceptia conservelor6 *erintele de carantina sunt in curs de revi+uire. >ana la noi dispo+itii, toate permisele de import au !ost revocate. 'e aceasta revocare nu sunt a!ectate urmatoarele importuri de carne rosie, $ carnea rosie din 2oua 3eelanda $ carnea de vita din ?anuatu $ carnea rosie din /-&, *anada si #exic J *onserve din carne >entru acest tip de importuri este necesar un permis de import 5Import >ermit6. *arnea de porc preparata poate !i importata din *anada, 'anemarca, ;inalanda, Italia, /pania, /uedia si /-&, cu conditia sa existe documente care sa ateste ca este am"alata ermetic. *arnea de porc preparata poate !i importata din alte tari decat cele de mai sus cu apro"are speciala. Toate tarile tre"uie sa indeplineasca conditiile pentru

12

carnea de porc preva+ute de Import RisH &nalCsis pu"licat de =iosecuritC &ustralia *arnea preparata din alte animale, inclusiv pasarile, inc.isa ermetic in containere, poate !i importata din orice tara, cu conditia indeplinirii conditiilor speci!ice de carantina. Reglementari privind speciile aflate in pericol Reglementarile ?amale &ustraliene sunt !oarte stricte in privinta !urni+orilor externi de animale, produse de origine animala sau plante preva+ute de *onventia privind *omertul International cu /pecii pe *ale de 'isparitie 5*onvention on International Trade in ndangered /pecies A *IT /6.

2.!.Reg"li de rigine

O serie de marfuri provenind din anumite tari beneficiaza de un regim preferential in ceea ce priveste nivelul taxelor. In acest caz, determinarea tarii de origine se face prin folosirea reglementarilor referitoare la normele de origine. Importatorul care solicita taxe preferentiale trebuie sa faca o declaratie in care sa ofere asigurari ca bunurile satisfac conditiile stabilite de lege. Vama verifica toate procedurile pentru a exista garantia respectarii reglementarilor in vigoare. In cazul Australiei, cele mai importante facilitati derivate din normele de origine sunt destinate produselor ce provin din Noua Zeelanda, Fiji si cele 15 state insulare care fac parte din Forumul Pacificului

3.E#PORTUL

1!

Multe dintre marfurile exportate trebuie sa fie notificate la vama, fie in mod electronic (prin folosirea sistemului numit Export Integration Exit), fie prin completarea documentelor de inregistrare, de catre exportator sau de catre un agent. Bunurile care nu necesita o inregistrare prealabila la vama, ca exporturi, sunt: efectele personale ale pasagerilor si echipajului unor nave sau avioane, altele decat cele care constituie incarcatura comerciala; livrarile postale cu valoare FOB mai mica de 2000 A$; containere care sunt exportate temporar, etc.

3.1.E$p rt"ri care %ac &iect"l c ntr l"l"i Exportatorul trebuie sa obtina permisul sau licenta de export cand bunurile care fac obiectul operatiunii fac parte din grupa celor controlate de catre departamente sau agentii federale. Autorizatiile de export se obtin de la urmatoarele organisme2 1. Environment Australia pentru animale, plante; 2. Therapeutic Goods Administration medicamente si derivate; 3. Department of Defence produse supuse embargoului impus de ONU in domeniul militar; 4. Departement of Health and Ageed Care produse alimentare; 5. Quarantine Agency fructe si legume proaspete; 6. Alte organisme specializate pentru materiale nuclerare, patrimoniu cultural, deseuri, bauturi alcoolice.

1"

3.2.Ta$e indirecte

Clientii straini nu trebuie sa plateasca GST, marfurile exportate fiind scutite de acest impozit.

0.RE8!E$EN69RI "A$A!E

&ustralia aplicK unele dintre cele mai stricte reglementKri vamale. 'in necesitatea de a prote4a un ecosistem !ragil, autoritKLile inter+ic !erm, prin politica de carantinK, introducerea Mn &ustralia a produselor animale Ni vegetale 5alimente, o"iecte din lemn, sol, plante etc.6. Oncercarea de a introduce Mn &ustralia produse din categoriile de mai sus este consideratK in!racLiune Ni, Mn !uncLie de gravitatea !aptei, poate avea drept consecinLK plata unor amen+i Ni c.iar detenLie. /umele mai mari de 1(.((( de dolari australieni sau ec.ivalentul lor Mn valutK converti"ilK vor tre"ui declarate la sosirea sau plecarea din &ustralia. ste strict inter+isK introducerea Mn &ustralia a produselor alimentare, medicamentelor Ni armelor de catre persoane care nu deLin permis Mn acest sens. On situaLia Mn care existK du"ii cu privire la posi"ilitatea introducerii unui produs Mn &ustralia, acesta va tre"ui declarat la vama sau aruncat Mn coNurile speciale. 2oile reglementKri sunt con!orme cu cele ale -niunii uropene Ni au !ost

introduse Mn cadrul mKsurilor de prevenire a atacurilor teroriste cu explo+i"ili lic.i+i. >re+entele norme limitea+K cantitatea de lic.ide, aerosoli sau geluri, care pot !i transportate de pasageri aeronavelor, la 1(( de mililitriPpersoanK. Recipientele ce conLin ast!el de su"stanLe vor tre"ui sigilate Mn pungi transparente de plastic avQnd capacitatea de 1 litru. >e cale de excepLie, se permite transportul de medicamente, dacK acestea sunt MnsoLite de prescripLie medicalK, Ni produsele alimentare pentru nou nKscuLi.

1)

/unt exceptate de la aceste noi reglementKri urmKtoarele categorii de persoane,

Ne!ii de stat 5inclusiv monar.ii Ni papa6, soLii P soLiile Ni copiii minori ai acestoraF Ne!ii de guverne, soLii P soLiile Ni copiii minori ai acestoraF Ne!ii delegaLiilor participante la /ummit$ul &> *, atunci cQnd &ustralia gK+duieNte mani!estarea, soLii P soLiile Ni copiii minori ai acestoraF /ecretarul @eneral al 2aLiunilor -nite, soLul P soLia Ni copiii minori ai acestuiaF miniNtri a!acerilor externe, soLii P soLiile Ni copiii minori ai acestoraF am"asadorii acreditaLi sau re+idenLi Mn &ustralia, soLii P soLiile Ni copiii minori ai acestora.

0.,.Regimul medicamentelor #edicamentele sau alte produse !armaceutice tre"uie declarate la intrarea Mn &ustralia. /e recomandK ca acestea sK !ie MnsoLite de prescripLie medicalK Mn care sK se speci!ice starea medicalK a persoanei Ni medicaLia recomandatK. >entru anumite produse medicinale poate !i necesarK apro"area de import sau acordul serviciului australian de carantinK. Introducerea medicamentelor care produc creNterea per!ormanLelor sportive este inter+isK. /unt inter+ise medicamente care conLin narcotice, an!etaminK, .alucinogene, "ar"itur"ice. 'e asemenea, este inter+isK introducerea vaccinurilor, a su"stanLelor ana"olice sau androgine, steroi+i, .ormoni de creNtere, eritropoietine 5 ><6. >rodusele de medicinK tradiLionalK pot conLine pKrLi vegetale sau ale unor specii pe cale de dispariLie 5preparate din aloe, ginseng, corn de rinocer, venin etc6. Introducerea acestora Mn &ustralia este restricLionatK sau inter+isK.

3. I$PAC6U! A5ER9RII R#$:NIEI !A UNIUNEA EUR#PEAN9 ASUPRA RE!A;II!#R EC#N#$ICE CU AUS6RA!IA

1*

3.,. $asuri tari are &ustralia o!erK !acilitKLi de acces pe piaLa sa pentru LKrile mici insulare din >aci!icul de /ud, grupate Mn ;orumul >aci!icului, precum Ni pentru statele cel mai puLin de+voltate la nivel mondial. < altK categorie care "ene!icia+K de o serie de concesii minore sunt LKrile Mn curs de de+voltare, Mn grupul cKrora intrK Ni RomQnia, precum Ni unele LKri admise Mn - Mn ultimul val. /tatelor care nu sunt incluse Mn nici una din grupele de mai sus li se aplica tari!ele vamale standard. &ustralia are un tari! vamal mediu de 5)F in ca+ul unor produse se aplicK totuNi taxe mai mari, con!ecLii$Mm"rKcKminte 517,5)6, automo"ile 51()6, anvelope, componente Ni piese de sc.im" pentru automo"ile 51( )6. 5. . . !mplica"iile ob"inerii de c#tre Rom$nia a statutului de "ar# membr# a %niunii &uropene asupra e'portului de produse c#tre Australia RomQnia este "ene!iciarK de pre!erinLe comerciale din partea &ustraliei, Mn cadrul /@>. &derarea RomQniei la a avut o anumitK in!luenLK asupra taxelor vamale pentru produsele exportate Mn aceastK LarK. #a4oritatea produselor exportate Mn pre+ent de RomQnia Mn &ustralia au aceeaNi taxK vamalK cu cele exportate de -. . Mn aceastK LarK, ca de ex., MngrKNKminte c.imice, anvelope, Mm"rKcKminte, MncKlLKminte, ec.ipamente de transport si de telecomunicaLii, maNini Ni aparate electrice, mo"ilK, 4ucKrii Ni articole de divertisment, corpuri de iluminat. Ba unele grupe de produse 5marmurK, travertin, granit6 di!erenLa de taxe vamale la import din RomQnia este de 4 ), !aLK de 5) la import din - .

1.

5. .(. !mplica"iile adopt#rii de c#tre Rom$nia a tarifului vamal al %.& asupra importului de produse din Australia ;KcQnd o comparaLie Mntre actualul tari! vamal al RomQniei 5T?R6 Ni Tari!ul ?amal *omun 5T?*6, re+ultK cK pentru 32 po+itii 5cu % ci!re Mn nomenclatorul vamal6 taxele vamale aplicate Mn pre+ent de RomQnia sunt mai mari decat cele din T?*. On momentul aderKrii, vor !i a!ectate atQt MncasKrile RomQniei din taxe vamale de import, cQt Ni protecLia internK, Mn special la urmKtoarele grupe de mKr!uri, $ 4:(7((3( $ "ancnote 5 pondere Mn total import de 35 )6 $ :5(43(1( $ 4ocuri cu ecran 5pondere 5 )6 $ %5311(%( $ alte sisteme anti!urt Ni averti+are 5pondere 3 )6 $ :5(43(5( $ alte 4ocuri 5pondere 2 )6 $ %43%:((( $ pKrLi de maNini Ni aparate 5pondere 1 )6 /e constatK cK existK o di!erenLK semni!icativK Mntre taxele vamale la importul de asemenea produse Mn RomQnia !aLK de importul acestor produse Mn - 5intre ( $ 25 )6. 3.). $asuri netari are 5.( . %& a adoptat urm#toarele m#suri de ap#rare comercial# fa"# de importurile din Australia, Mn vigoare la 3(.(:.2((6, $ taxe antidumping de!initive 5la 3(.(:.2((66 pentru, !i"re sintetice din poliester si polietilena tere!talat $ anga4amente de preL asumate de &ustralia 5Mn vigoare la 3(.(:.2((66 pentru polietilena tere!talat 5si taxe speci!ice, euroPtoR $ investigatii antidumping 5Mn vigoare la 3(.(:.2((66 pentru !i"re sintetice din polCester 5investigatie, exprimarea revi+uirii si investigatie, revi+uire partiala interimara6

1/

5.(.(. M#suri anti)subven"ie adoptate de Australia la import din %& pentru* $ "randC 5Mm"uteliat6 $ 5a!ectea+a numai ;ranta6 $ conserve de piersici $ 5a!ectea+a numai @recia6 3.1. $asuri antidumping #asuri antidumping de!initive adoptate de &ustralia la importurile din 5vala"ile la 3(.(6.2((66 pentru, $ aparate de aer conditionat de tipul STsplit$sCstemTT A 5a!ectea+a numai Italia6 $ acid acetic diclorop.enoxC A 5a!ectea+a numai #area =ritanie6 $ polietilena cu duritate mare A 5a!ectea+a numai /uedia6 $ >?* A 5a!ectea+a numai -ngaria6 /.C#NC!U<II &derarea RomQniei la -. . nu va determina o modi!icare semni!icativK a tari!elor vamale utili+ate de &ustralia Mn relaLia cu Lara noastrK, avQnd Mn vedere cK Mntre &ustralia Ni nu existK acorduri de eliminare sau reducere a taxelor vamale. On acelaNi timp, la ma4oritatea produselor din o!erta de export a LKrii noastre se Mnregistrea+K tari!e similare cu cele pe care &ustralia le aplicK Mn raporturile cu LKrile mem"re -. .

10

2.BIB!I#8RA'IE 1. 999.!irmata.ro 2' .ttp,PP999.mae.roP !' 999.dce.gov.roP#ateriale )2(sitePIndrumarRa!aceriPimpactRaderareRa!aceriPimpactRader areRa!aceriRaustralia.pd! 4. .ttp,PP999.dce.gov.roP#ateriale )2(sitePIndrumarRa!aceriPIndrumarRa!aceriR&ustralia..tmUI?.R conomiaR

21