Joc i joaca

Existena jocului confirm fr ncetare, i n sensul cel mai nalt, caracterul supralogic al situaiei noastre n cosmos. Animalele se pot juca, deci chiar i ele sunt ceva mai mult dect nite mecanisme. Noi (ne) jucm, i tim c (ne) jucm, deci suntem ceva mai mult dect nite simple fpturi raionale, pentru c jocul este iraional. (Johan Huizinga)

Orice joc poate s-l absoarb oricnd pe juctor ntru totul. Opoziia jocseriozitate rmne tot timpul n suspensie. Inferioritatea jocului i are limita n superioritatea seriozitii. Jocul se preschimb n seriozitate, iar seriozitatea n joc. Jocul se poate nla pe culmi de frumusee i sfinenie, unde las n urm seriozitatea. (Johan Huizinga)

Fiecare joc nseamn ceva. Dac acest principiu activ, care i confer jocului acea esen, l numim intelect, spunem prea mult, iar dac l num im instinct, nu spunem nimic. (Johan Huizinga)

Caracterul jocului de a crea o stare de exceptie si de a diferentia imbraca forma sa cea mai izbitoare in secretul cu care ii place jocului sa se inconjoare. Pana si copii mici isi sporesc incantarea produsa de joaca lor facand din ea un "mic secret". Jocul e "al nostru" nu "al altora". Ceea ce fac acei altii, "din afara" nu ne priveste "pentru moment". Inlauntrul sferei unui joc, legile si uzuatiile vietii obisnuite nu sunt valabile. Noi suntem si procedam "altfel". Aceasta suspendare temporara a vietii obisnuite e complet formata inca din copilarie. (Johan Huizinga)

Orice joc este n primul rnd i mai presus de toate o aciune liber. Jocul din ordin nu mai este joc. Cel mult poate fi redarea obligatorie a unui joc. ( Johan Huizinga)

Jocul este mai vechi dect cultura, pentru c noiunea de cultur, orict de incomplet ar fi ea definit, presupune n orice caz o societate, iar animalele nu l-au ateptat pe om ca s le nvee s se joace. (Johan Huizinga)