Unitatea Joc i Joac

Eseu Argumentativ
(Jocul este mai vechi dect cultura)

Jocul este mai vechi dect cultura, acesta a fost prima form de manifestare a oamenilor i animalelor, acel ceva ce nu poate fi definit cu exactitate. tiina ncearc s defineasc jocul, joaca ca fiind ceva ce se poate explica, enuntnd anumite teorii, teorii care nu prezint i tririle personale ale juctorilor. tiina nu poate preciza cu exactitate ce nseamna jocul. Acesta a fost inventat naintea apariiei primilor oameni, cnd erau doar animalele, deci jocul este mai vechi dect cultura. n primul rnd animalele au aprut naintea oamenilor.Acestea aveau nevoie de joac i iari joac, neavnd nevoie de cultura. n Homo Ludens autorul Johan Huizinga prezint joaca unor celui, acetia nu aveau cultur, aveau doar o simpl regul : s nu-i prind pe partenerii lor de urechi. n al doilea rnd omul de cnd se nate se joac. Sugarii care nu poi zice c au cultur se joac dnd din picioare, zbiernd etc. Omul se joac pentru a depsi unele greutai, pentru a-si satisface nevoia de relaxare. Prin joc omul trece ntr-o alt lume, acolo unde el comand tot i poate svri faptele ce in lumea real iar fi imposibil, toate acestea fra necesitatea unei culturi. Aadar afirmaia Jocul este mai vechi dect cultura este adevarat deoarece animalele care au aparut naintea noastr se jucau, chiar i primii oameni se jucau, iar la urma urmei pentru a te juca nu ai nevoie de cultur.

Homo Ludens
2/8

Unitatea Joc i Joac

De Johan Huizinga
-rezumat-

Autorul transmite prin acest fragment faptul c jocul este mai vechi dect cultura, lucru bazat pe existenta animalelor naintea oamenilor. Acestea se joac respecnd unele reguli. Sunt diferite forme de joc, de la simpla joac a caeilor pna la altele cu un coninut mai elevat. Jocul este un lucru pur fiziologic. tiina caut sa stabileasc natura i semnificaia jocului, dar n toate ipotezele emise jocul este prezentat din viziunea tiinei, nu sunt menionate motivele pentru care oamenii, animalele se joac i ajung la acea stare de delir. Intensitatea jocului nu poate fi explicat prin nici o analiz, acesta este un dar de la natur.

Tema textului Homo Ludens este aceea de a arta natura

jocului i anume faptul c tiina nu are nimic n comun cu nevoia de joc, cu explicarea jocului, acesta este doar un dar de la natur.

3/8

Unitatea Joc i Joac

Autoevaluare
Ce i-a plcut din aceast unitate ? Aceast unitate a fost una special, ne-a adus aminte de nzbtiile din copilarie, de jocurile pe care le practicam cu atta plcere. Din aceast unitate mi-a placut tema jocului, viaa plin de bucurii si fr griji a copiilor. i-ai dori s aprofundezi ? Desigur, mi face plcere sa vorbesc despre joc, despre copilarie.

Ce nu ai neles din aceast unitate ?

Aceast unitate nu mi-a pus probleme, doar textul Homo Ludens a fost mai ncurcat.

4/8

Unitatea Joc i Joac

Cum sa dai n mintea copiilor De Florin Iaru

-rezumat-

Cum s dai n mintea copiilor prezint nevoia de joc, dependena produs de acesta. Autorul se declar jucator mptimit, ncasnd si cteva mustrri, amenzi pentru joc, dar cnd se vede in faa demonului nu se poate abine s nu fac nite micari cu mouse-ul. Acesta prezinta oamenii n doua mari categorii, cei care se joac si cei care nu se joac, fcnd echivalena ntre credincioi i atei de unde rezult i rivalitatea dintre cele doua grupuri, juctorii neavnd nimic n plus fa de nejuctori i invers. precizeaza i pe juctorii dependeni, care sunt rupi de realitate. Calculatorul este privit ca obiectul prin care trecem n lumea cealalt, lumea virtual. Marii juctori sunt n general brbatii, femeile jucnd doar pentru trecerea timpului, nsa exista i excepii. Autorul nchide preciznd faptul ca nu are mpotriva jocului, fiind doar o form de relaxare, care jucat prea mult poate deveni dependen ca i orice activitate.

5/8

Unitatea Joc i Joac

Grdinia lui tticu

-reflectarea temei joac ntru-n film vizionat-

Filmul prezint tema joac, joc prin munc, prin interacionare cu copii. Un ttic pe nume Charlie, omer, care vrnd nevrnd, trebuie s aib grij de fiul Ben, n lipsa mamei. n aceiai situaie se afl i prietenul su Phil, acetia se nham la treab cu umor si binevoin. Din lips de grdinie cei doi tai ajung s organizeze n casa lui Charlie o grdinia original i total non-conformist. Cei doi (crora li sa alturat i Marvin) iau munca de educator ca pe o joac i prin metode numai de ei tiute reuesc s-i fac pe copii sa citeasc, sa picteze si i nvaa tot felul de jocuri interactive. Prichindeii se distreaz de minune cu cei trei aduli, care cam dau n mintea copiilor. Grdinia advers nu a stat degeaba si le-a pus bee in roate, dar acetia au tiut s fac fa situaiilor neprevzute. Pentru o zi Charlie a renunat la meseria de educator, dar a revenit dup ce i-a dat seama ca acesta este lucrul care i se potrivete, deschizndu-i o grdinia adevrata. Cei trei reuesc acest lucru doar prim combinarea muncii cu jocul, lund munca ca pe o joac pe care o practic cu plcere.

6/8

Unitatea Joc i Joac

Tema jocului n textele studiate

Jocul nu este doar o tem cultural si literar, ci i, n bun masur, un mod de existen. ntr-un anume fel, copilria se confund cu jocul. Principalele trsaturi ale jocului sunt evideniate in Homo Ludens. Jocul nu poate fi definit cu exactitate ca fiind ceva anume. tiina ncearc s prezinte teorii, definiii ale jocului, far a lua n considerare sentimentele, tririle juctorilor. Tema jocului a fost tratat att n texte ficionale ct si nonficionale. Tudor Arghezi i prezint pe Adam i Eva ca fiind doi copii pui pe joaca, fr a ine cont de nimic. Acesta prin joc prezint textul biblic pe ntelesul copiilor. n Harry Potter ne este prezentat tema jocului sub forma unui joc colectiv, un meci de vjha. Textul prezint si atmosfera tensionat, asemanatoare cu atmosfer de dinaintea unui meci de fotbal important, precum i lucrurile necurate care se petrec ntru-un meci prin vraja lui Plesneal. Ca i text nonficional avem Cum s dai n mintea copiilor. Text care prezint realitatea i vraja pe care o are demonul asupra celor pe care a pus stpnire. n acest text autorul prezint dou categorii de oameni, cei care joac i cei care nu, acesta trecnd de partea juctorilor. Autorul vede jocul pe calculator ca pe o form de relaxare, o nevoie de trecere ntr-o alt lume. Tema jocului este prezent prin jocul pe calculator, prin trecerea ntr-o alt lume, depaind problemele de zi cu zi. ns acest joc poate crea dependen, fapt care e criticat de Florin Iaru.

Cum sa dai in mintea copiilor (tema) ciorna

7/8

Unitatea Joc i Joac

Articolul neconventional de ziar a lui florin iaru are ca tema nevoia de joc a omului in special nevoia de joc pe calculator. El abordeaza si tema dependentei de calc, a dif de perceptie a jocului, a lumii virtuale si a irealitatii constientului pe care jocul ne`o transmite creand emotii la fel de puternice ca cele reale

8/8