A numara reprezinta o parte majora a vietii noastre de toate zilele, fie ca este vorba despre calcularea pretului unor

produse cand mergem la cumparaturi, fie ca este lectia de matematica. Japonia nu face exceptie de la aceasta regula. In aceasta lectie va fi prezentat sistemul japonez de numarare; la sfarsitul ei ar trebui sa puteti pronunta orice numar in japoneza de la 1 la 99999. Vom incepe lectia invatand sa pronuntam numerele de la 1 la 1 . !edesubt se afla lista numerelor de la unu la zece in romana, urmate de transcrierea fonetica "pronuntia# in jaopneza a cuvantului respectiv "daca doriti sa vedeti simbolurile folosite pentru scrierea numerelor in alfabetul japonez, aruncati o privire peste setul de caractere $iragana#.

%nu & ic'i !oi & ni (rei & san )atru & *on "sau s'i# +inci & go ,ase & ro-u ,apte & nana "sau s'ic'i# .pt & 'ac'i /oua & -*u&u "sau -u# 0ece & j*u&u
+el mai important este cuvantul care denumeste numarul zece, deoarece el reprezinta temelia pe care sunt construite toate celelalte numere de la 11 la 99. )rincipiul folosit este simplu1 mai intai spuneti cate 2zeci2 cuprinde numarul respectiv, iar apoi adaugati numarul ramas, mai mic decat 1 . 3xemplu1 daca ati dori sa pronuntati 45 in japoneza, mai intai impartiti numarul in elemente, dupa cum urmeaza1 45 6 4 7 1 8 1 7 5 /umarul se pronunta exact asa cum este scris mai sus, adica1 (rei 0eci, !oi & iar in japoneza 2san j*uu ni2. Iata inca doua exemple1 9 & "9 7 1 # go j*uu "cinci zeci# 99 & "9 7 1 , 1 7 9# -*uu j*uu -*uu "noua zeci 8 noua# Acum, de la zeci sa trecem la sute. In limba japoneza, cuvantul pentru 2o suta2 este 2'*a-u2, iar pentru a pronunta numerele cuprinse intre 1 1 si 999, se pastreaza acelasi principiu ca si pentru cele intre 11 si 99. :ai intai se spune cate 2sute2 avem in numarul respectiv "daca este vorba despre doar o suta, se pronunta 2'*a-u2, nu 2ic'i '*a-u2#, apoi cate 2zeci2, iar in final numarul

cuprins intre 1 si 9 care a mai ramas. Iata cateva exemple1 9 & go '*a-u "cinci sute# ;;; & ro-u '*a-u ro-u j*uu ro-u "sase sute, sase zeci 8 sase# 3xista o exceptie de la aceasta regula, si ea se aplica numerelor cuprinse intre 4 si 499. In acest caz, pentru 2o suta2 se foloseste constructia 2b*a-u2 in loc de 2'*a-u2. 3xemplu1 4<9 & san b*a-u 'ac'i j*uu -*uu "trei sute, opt zeci 8 noua# %sor de g'icit, in continuare urmeaza numerele de la o mie in sus. +uvantul pentru 2o mie2 in japoneza este 2sen2 "in cazul numerelor cuprinse intre 4 si 4999 se transforma in 2zen2#. ,e aplica in continuare aceleasi reguli pe care le&am prezentat mai sus. !e exemplu, 9<=1 se pronunta -*uu sen 'ac'i '*a-u *on j*uu ic'i, ceea ce inseamna 2noua mii, opt sute, patru zeci 8 unu2. ,pre deosebire de alte sisteme de numarare, in limba japoneza numarul 1 . are propriul sau nume. Astfel, in loc sa spunem 2j*uu sen2, vom spune 2ic'i&man2, la 5 . 2ni&man2, la 4 . 2san&man2 si asa mai departe. :i&a facut placere, numai ca as mai adauga ceva. )e langa sistemul imprumutat de la c'inezi "pe care l&ai descris tu#, mai exista si un sistem proriu, japonez, care se foloseste cu precadere pentru numararea concreta. Asadar1

>orma substantivala ? >orma adjectivala

1 & 'itotsu ? 'ito 5 & futatsu ? futa 4 & mittsu ? mi = & *ottsu ? *o 9 & itsutsu ? itsu ; & muttsu ? mu @ & nanatsu ? nana < & *attsu ? *a 9 & -o-onotsu ? -o-ono 1 & too ? too

!e ce ziceam de numararea concretaA )ai, de exemplu, la sapte mari, japonezii nu spun shichi no umi, ci nanatsu no umi. Ba fel, expresia In camera aceasta sunt doua usi. se traduce cu Kono heya ni futatsu no doa ga arimas. In rest, regulile de formare sunt aceleasi.

!estul de interesant subiect ?CDC si pana acum s&a pus problema foarte frumos, dar adevarata problema intervine la clasificatori. Adica aceste forme de numeral mai difera in functie de ce se numara...

ex. cand numeri oameni1 un om6 'itori doi oameni6 futari trei oameni6 sannin patru oameni6 *onin cinci oameni 6 gonin etc dar pe cand daca vrei sa umeri creioane; un creion 6 ippon "no enpitsu# doua creioane 6 ni'on "no enpitsu# trei creioane 6 sanbon "no enpitsu# patru creioane 6 *on'on "no enpitsu# etc...

si asa veriaza la mai multe... ?angr* Japonezii dau aceste clasificari cam in functie de forma obiectelor numarate. +u 2'on? pon2 se numara obiecte subtiri si lungi, de exemplu creioane, copaci, umbrele, bete; +u 2-o2 se numara obiecte mici si rotunde precum fructe, oua "exista si exceptii cu 2-o2 numarandu&se si scaune, mese si altele#

+u 2mai2 se numara obiecte subtiri, plate precum foile de 'artie, caiete "cartile se numara cu 2satsu2#, tricouri, bacnote, covoare, etc. +u 2dai2 se numara masini, biciclete, pc&uri, obiecte electronice, etc. +u 2so-u2 se numara de obicei lucrurile care sunt perec'i1 papuci, pantofi, sosete, etc. +u 2pi-i2 se numara animalele "dar nu si cele prea mari# caini, pisici, greieri, sobolani; cele mari se numara cu 2tou2 elefanti, girafe. )asarile"zburatoarele dar si cele de curte# se numara cu 2Ea2 ,i lista continua........

!e asemene si zilele lunii au o alta denumire1 1 6 tsuitac'i 5 6 futsu-a 4 6 mi--a = 6 *o--a 9 6 itsu-a ; 6 ro--a @ 6 nano-a < 6 *ou-a 9 6 -o-ono-a 1 6 tou-a de la 11 pana la 19 este normal iar 5 6 'atsu-a iar pana la 41 normal. 1bla'1 1bla'1 1bla'1 1bla'1 1bla'1 1bla'1

zeri +and numeri asa pur si simplu poti sa folosesti orice varianta vrei tuF !ar de dexemplu daca vrei sa zici ora sapte zici s'ic'iji, /% nanajiF ora patru *oji, nu s'iji sau *onjiF