SCOALA GIMNAZIALA COSERENI JUDETUL IALOMITA Strada : Linia Mare, nr.

4 Cod Potal 927095 Telefon: 0243 318054 Fax: 0243318829 E-mail: sc_cosereni@yahoo.com www.scoalacosereni.ro

Rolul educaiei formale i nonformale n diminuarea problemelor actuale ale colii

REZUMAT 1.Problemele acuale ale invatamantului romanesc 2.Educatia formala- definitie, caracteristici, avantaje, carente 3.Educatia nonformala-definitie, caracteristici, avantaje, dezavantaje, istoric, atitudinea statelor fata de problematica educatiei nonformale,obiective, caracteristici, tipuri, metode, afirmatii adevarate/ false 4.Saptamana "Scoala altfel- Sa stii mai multe, sa fii mai bun"- tipuri de activitati, planificarea activitatilor nonformale in saptamana Scoala altfel, tipuri de activitati nonformale, moduri de incheiere a activitatilor nonformale 5. Concluzii 6. Bibliografie/ webliografie

"Viitorul unei naiuni este hotrt de modul n care aceasta i pregtete tineretul", afirma nc din secolul al XVII-lea marele umanist olandez Erasmus.

In Romania reforma invatamantului inceputa dupa revolutia din 1989 continua si astazi. Trebuie sa acceptm cateva adevruri ale nvmntului actual: 1. Se promoveaz un nvmnt egalitarist, nu elitist, n numele globalismului, europenismului, ultimelor teorii ale educaiei sau ale diferitelor modele sau idei novatoare. Biologic, este un fapt atestat genetic prin mijloace tiinifice, c oamenii nu sunt egali din punct de vedere al inteligenei. Unii sunt dotai cu o inteligen nativ, alii cu mai puin sau deloc. Natura a refuzat unicitatea, egalitatea care ar fi condamnat-o la dispariie, i a ales diversitatea lumii, care i-a asigurat perpetuarea, dezvoltarea. Asadar, scoala trebuie s devin o pepinier de elite. Inteligena nativa, recunoscuta a tineretului romn trebuie cultivat att prin studiu, munc, pasiune, ct i printr-o motivaie decent a perspectivelor de joburi i a unor condiii materiale decente care s rsplteasc eforturile depuse pentru dobndirea unor caliti profesionale ce trebuie recunoscute i respectate de societate. 2. Subfinantarea si lipsa bazei materiale din scoli este o alta tara cu care se lupta invatamantul romanesc.
1

3. Desfiintarea scolilor de meserii si trimiterea tuturor elevilor la liceu le-a micsorat sansa multora dintre ei de a avea succes in viata: nu sunt capabili sa treaca de examenul maturitatiibacalaureatul( nu poate lua media 6 la bacalaureat elevul care intra la liceu dupa ce a obtinut la Evaluarea Nationala note sub 5) si ingroasa astfel randurile somerilor, neputandu-se integra pe piata muncii. 4. Reforma universitara este nc formal. Au aparut o multime de universitati sau colegii punand sub semnul egalitarismului Universitati ca cea din Bucureti, din Iai (cea mai veche din ar) sau Cluj-Napoca, cu un colegiu nfiinat ntr-un orasel de provincie. Se uita faptul ca accederea catre un job care presupune obtinerea de conditii materiale decente cere s fi absolvent al unei coli de elit 5.Finanarea global nu este o idee rea: acordarea unei anumite sume de bani per elev, n care sunt incluse toate cheltuielile scolare, unitatea scolara urmand s se gospodreasc cu banii primii. Din pcate, necesitile reale difer de la o scoala la alta. Au fost identificate principalele trsturi distinctive ale colii romneti contemporane, trsturi recunoscute de toi cei care particip direct sau indirect la acest proces: egalitarism colectivism nvmnt reproductiv inhibarea creativitii individuale centralism birocratic ignorarea preferinelor elevilor, beneficiarii de drept ai acestui proces paradigma produciei colare de mas Necesitatea reformrii nvmntului romnesc deriv i din faptul c, n prezent, coala este rupt practic de cerinele dinamice ale pieei muncii, n condiile n care se manifest mai degrab dorina de a dobndi ct mai multe diplome i nu neaprat mai multe cunotinte sau competene. Perpetuarea de ani buni a acestei goane dupa o diploma universitara indiferent care si obtinuta indiferent cum scoate n eviden problemele majore cu care confrunt coala i ntr-un context mai larg - societatea romneasc. Acestea sunt doar cateva dintre problemele cu care se confrunta invatamantul romanesc actual. Un rol important in diminuarea problemelor actuale ale scolii romanesti o au educatia formala si, mai nou, educatia nonformala. Educaia formal (din latinescul formalis form, figur, model, organizat legal, formal) se refer la ansamblul aciunilor educative sistematice i organizate, elaborate i desfurate n cadrul unor instituii de nvmnt specializate (coal, universitate etc.) Ali autori consider educaia formal punct de referin care pune n centrul preocuprilor sale copilul, ca subiect al educaiei i instituiei. Caracteristici: scopul acestui tip de educaie este introducerea progresiv a elevilor n marile paradigme ale cunoaterii i instrumentalizarea lor cu tehnicile culturale care le vor asigura o anumit autonomie educativ; pregtirea este elaborat n mod contient i ealonat, fiind asigurat de un corp de specialiti pregtii anume n acest sens. Informaiile primite sunt cu grij selectate i structurate, permind o asimilare sistematizat a cunotinelor i facilitnd dezvoltarea unor abiliti i deprinderi necesare integrrii individului n societate. Ea este puternic expus exigenelor sociale; aciunea de evaluare se realizeaz n forme, moduri i etape anume stabilite, pentru a facilita reuita colar.
2

Avantajele educaiei formale: posibilitatea realizrii unei evaluri individualizate de tip formativ; dezvoltarea sistematic a deprinderilor de munc intelectual a celui care se educ. Carene ale educaiei formale: predispunerea ctre rutin i monotonie; dezinteres, plictiseal; inevitabila curs pentru parcurgerea programei colare; puine corelaii interdisciplinare; activismul elevilor este redus; nu se fac legturi cu experiaa de via a elevilor; coninutul nvrii formale este supus evalurii de tip sumativ, cu tot cortegiul de consecine negative. b) Educaia nonformal (latinescul nonformalis fr norme, n afara formelor organizate n mod oficial pentru un anumit gen de activitate) cuprinde totalitatea aciunilor i influienelor educative structurate, organizate i instituionalizate, dar desfurate n afara sistemului de nvmnt. Ea exist de la nceputul secolului XX, odat cu constituirea n Germania a unei asociaii a tinerilor Wandervogels ca o reacie mpotriva caracterului livresc al colii, prin care tinerii erau ndemnai s cltoreasc, s cunoasc natura, ara. Caracteristici: aciunile incluse n acest perimetru se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate, oferind o mai bun posibilitate de pliere pe interesele i posibilitile elevilor ; caracter facultativ sau opinal; include urmtoarele tipuri de activiti: paracolare (de perfecionare, reciclare etc.), pericolare (vizite la muzeu, excursii, cluburi, cercuri tiinifice, vizionri de filme etc); elevii sunt implicai n proiectarea, organizarea i desfurarea acestor activiti; nu se pun note, nu se face o evaluare riguroas; permite lrgirea orizontului cultural, mbogirea cunotinelor din anumite domenii, dezvoltarea unor aptitudini i interese speciale; se valorific aptitudinile i interesele elevilor; cunoate modaliti diferite de finanare; organizarea ei este planificat; poate fi o cale de ajutor pentru cei cu anse mici de a accede le o colarizare normal (sraci, izolai, analabei, tineri n deriv, persoane cu nevoi speciale); activitile sunt organizate de specialiti ; se disting patru opiuni metodologice de desfurare a educaiei nonformale: 1. centrat pe coninuturi (sntate, planning familial, formare agricol); 2. centrat pe problemele vieii cotidiene; 3. pentru contientizare (n vederea cunoaterii i respectrii drepturilor i libertilor individuale); 4. educaia umanist (cultivarea unei imagini corecte despre sine, ncrederea n capacitile de iniiativ, de creaie i decizie) . Avantaje: spaiu instructiv-educativ mult mai flexibil dect cel strict colar (mai mare libertate de aciune); o mai bun selectare a informaiilor; faciliteaz munca n echip; realizeaz un demers pluri i interdisciplinar; accentuiaz obiective de tip formativ educativ.
3

Dezavantaje: absena unor demersuri evaluative sistematice; cultivarea derizoriului, vehicularea unei culturi desuete. Conceptul de educaie nonformal a aprut la sfritul anilor 60, ca o completare a educaiei predate n coli i universiti. Specialitii au dezbtut mult vreme rolul i valoarea educaiei nonformale, ns Sylvia Scribner i Michael Cole au fost primii care au argumentat c procesul prin care nvm cele mai multe lucruri de-a lungul vieii este nonformal i au dat ca prim exemplu nvarea limbilor strine. Educatia non-formala este cea mai noua abordare a invatarii prin activitati placute si motivante. Avantajele sale multiple inglobeaza bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului traditional de invatamant, cu un aport suplimentar de abilitati castigate in conditiile unei libertati de exprimare maxime. Educatia non-formala inseamna orice actiune organizata in afara sistemului scolar, prin care se formeaza o punte intre cunostintele predate de profesori si punerea lor in practica. Acest tip modern de instruire elimina stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse si al temelor obligatorii. Inseamna placerea de a cunoaste si de a te dezvolta. Pe scurt, educaia nonformal se face prin activiti, nu prin cursuri, i are loc, de cele mai multe ori, n afara instituiilor de nvmnt. Treptat, valoarea educaiei nonformale a nceput s devin tot mai mult recunoscut, iar UNESCO a definit-o n anul 1997 drept activiti educaionale organizate i susinute, care nu corespund exact cu ceea ce numim educaie formal. Aceasta poate fi realizat n cadrul sau n afara instituiilor de educaie i se adreseaz persoanelor de toate vrstele (...) Educaia nonformal nu urmeaz un sistem ierarhizat i poate diferi ca durat, fr a implica n mod obligatoriu certificarea rezultatelor nvrii. Nefiind un proces uor de msurat, educaia nonformal este tratat diferit de statele lumii, dar i n interiorul continentului european. n Romnia sarcina de implementare a acestui tip de nvare aparine Fundaiei pentru Dezvoltarea Societii Civile (FDSC) i Ministerului Educaiei, Cercetrii Tineretului i Sportului (ANPODESP), care promoveaz de civa ani cteva programe creative i foarte specifice. Printre caracteristicile acestui tip de educaie, adaptabilitatea este una dintre cele mai importante. Practic, procesul se modific n funcie de comunitate, grup sau individ, dar este totodat bine structurat i are obiective clare. Adaptabilitatea nu nseamn c se face la ntmplare. Ca i celelalte contexte de nvare, contextul nonformal permite acumularea de noi cunotine, abiliti i atitudini. Cei care trec prin acest proces se dezvolt profesional i personal prin acumularea unor experiene, dar i prin valorificarea cunotinelor pe care cursanii deja le au. Obiectivele educatiei non-formale Obiectivele educatiei non-formale nu urmaresc sa excluda modul traditional de educatie, ci sa completeze instruirea pur teoretica prin activitati atractive, la care sa aiba acces un numar cat mai mare de tineri. Acestea sunt: - completarea orizontului de cultura din diverse domenii - crearea de conditii pentru formarea profesionala - spriijinul alfabetizarii grupurilor sociale defavorizate - asigurarea unui mediu propice exersarii si cultivarii diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati Caracteristicile educatiei non-formale In prima instanta, specific educatiei non-formale este locul in care ea se desfasoara: intrun cadru institutionalizat, dar in afara scolii. Caracteristice acestui tip de educatie sunt activitatile care contribuie la perfectionarea individuala.
4

Educatorul non-formal trebuie sa detina mai multa flexibilitate, adaptabilitate si rapiditate, dar si un entuziasm rasunator. Actiunile corespund strict intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor. In plus, doritorii nu sunt obligati sa se alature programului si nu primesc calificative oficiale. Totusi, in functie de formele de instruire nonformala, exista si situatii in care sunt acordate diplome si certificate de absolvire. Tipurile de educatie non-formala Educatia non-formala se imparte in 2 tipuri principale, variind in functie de activitatile specifice: - activitati extradidactice: cercuri de discipline, ansambluri sportive si artistice, concursuri, olimpiade etc - activitati extrascolare: proiecte de ecologie si formare civica, excursii, actiuni social-culturale (in clubul elevilor, la muzeu, la teatru, in biblioteci etc) Educatia non-formala insoteste cu succes formarea educationala a tinerilor si ramane una dintre variantele optime pentru sustinerea placerii de cunoastere si de afirmare profesionala. Metode Abordarea critica a normei- Propus de: Irina Nita, Asociatia ACCEPT Abordarea critica a normei prespune punerea sub lupa a normei si identificarea felului in care o anumita norma corespunde sau nu valorilor fundamentale ale unei persoane. Este o metoda care pune mai putin accent pe empatie si mai mult pe ceea ce pot face eu la nivel personal pentru ca sa ma pozitionez intr-un fel care este sanatos pentru mine si pentru semenii mei. Animatie socio-educativa si animatie socio-educativa in contextul drepturilor omuluiPropus de: Romina Matei, Institutul Intercultural Timisoara si Silvia Misu, Asociatia CREATIV Animatia socio-educativa apare ca un mijloc de integrare si de adaptare, favorizeaza comunicarea, orienteaza energiile spre sarcini colective. Animatia apare ca o alternativa la actualul mod de realizare a educatiei care vine sa completeze formarea scolara, eventualele carente, reprezentand totodata un instrument de transmitere a culturii. Animatia ofera posibilitatea descoperirii unor noi stiluri, moduri de viata, avand o functie inovatoare prin insasi alternativa pe care o ofera. Arta povestirii (storytelling) -Propus de: Mihaela Cardu, Babel Education Metoda Storytelling, denumita si Arta povestirii este o metoda ce porneste de la o poveste, un mesaj, o valoare, un principiu ce se doreste a fi transmis, nu pentru a fi copiat, ci pentru a fi inteles, explorat si apoi adaptat in maniera persoanal de fiecare ascultator in parte. Ea implica trei elemente esentiale: Povestea, Povestitorul si Publicul. Storytelling este o metoda participativa ce implica publicul in toate etapele. Biblioteca Vie- Propus de: Oana Mucea, A.R.T. Fusion Biblioteca Vie isi propune sa promoveze respectul pentru drepturile omului si demnitatea umana, sa atraga atentia asupra diversitatii in toate formele ei, sa stimuleze dialogul intre oameni. De ce acest dialog? Pentru ca de multe ori diferentele dintre oameni nu sunt valorificate ca fiind resurse, de cele mai multe ori aceste diferente duc la discriminare, suspiciune si respingere. Dans Contemporan- Propus de: Andreea Novac, Centrul National al Dansului Bucuresti Atelierul abordeaza corpul ca pe un spatiu deschis, de explorat, un spatiu capabil sa surprinda si sa se surprinda, scapand rutinei si obisnuintelor cotidiene. Metoda presupune atat antrenament fizic, ce are drept scop constientizarea si sensibilizarea corpului, pregatindu-l pentru noi descoperiri, cat si jocuri si improvizatii, concentrandu-ne pe spontaneitate si autenticitate, pentru a putea debloca propriile resorturi creative si pentru a se dezvolta capacitatea de a vorbi prin miscare.
5

Delivering Life- Propus de: Andrei Tudose, DeliveringLife Metoda consta in identificarea unor nevoi si provocarea unor evenimente memorabile prin care aceste nevoi sunt implinite. Este asemanator unui flash mob, diferenta constand in faptul ca este un eveniment care ii face pe spectatori actori si ii instiga la participare, scopul actiunii fiind unul de evidentiere a nevoilor existente in diferite comunitati sau grupuri sociale si constientizarea si sublinierea lor in fata celor care nu le observa. Design Thinking - Propus de: Alexandru-Gabriel Ionita, Florian Besnea, CROS Centru de Resurse pentru Organizatii Studentesti Este o metoda practica si creativa de rezolvare a problemelor care are ca scop realizarea unei solutii imbunatatite pentru viitor. In acest sens este o forma de solutie care porneste cu un scop si niste obiective care trebuiesc indeplinite diferit intr-un mod diferit fata de a incepe direct de la problema, asa cum se intampla in metodele obisnuite. Apoi, concentrandu-ne pe prezent si viitor parametrii problemei sunt investigati. Dezbateri (Debate)- Propus de: Teodora Graur, ARDOR Muntenia Pe scurt, o dezbatere academica (numita si educationala sau formala), presupune o tema de discutie, doua echipe, pro si contra si un arbitru care decide care parte a fost mai convingstoare. Diferentele principale intre dezbaterile generale din societate si dezbaterile educationale sunt structura, restrangerea temei aflate in discutie si caracterul de competi te. Comunicare relationala- Propus de: Rozalia Timar, Asociatia Pas Alternativ Este o pedagogie a comunicarii. Scopul metodei este de a facilita relatii pline de viata si ecologice. Metoda se poate invata si transmite, pentru ca instrumentele ei pot fi folosite in mod concret si pentru ca rezultatele aplicarii acestora sunt vizibile in viata de zi cu zi. Metoda invita pe fiecare la a se responsabiliza si la a actiona in congruent cu propriile nevoi fundamentale, cu dorintele profunde si cu valorile sale esentiale. Expozitia Vie- Propus de: Andra Camelia Cordos, Asociatia Go Free Este o metoda activa care promoveaza dialogul intre un grup preocupat de o problem specifica si membrii unei comunitati, prin manifestari creative in spaiul public. In expoziia vie, spatiul public devine o galerie deschisa, unde exponatele (initiatorii actiunii) prind viata, interacionand cu vizitatorii (membrii comunitatii) cu scopul de a transmite un mesaj de interes pentru comunitate. Facilitare grafica- Propus de: Andreea Buzec, Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala Facilitarea grafica este practica de a folosi cuvinte si imagini pentru a crea o harta conceptuala a conversatiei, inainte, in timpul sau dupa ce conversatia a avut loc. Presiunea, asteptarile sunt inca mari, dar munca este foarte distractiva! Astazi, scribul modern sau facilitatorul grafic captureaza ideile oamenilor folosind modele, metafore, harti vizuale pentru a-i ajuta sa isi clarifice ideile, sa se asculte si sa poata lua decizii atunci cand lucreaza impreuna. Jonglerie- Propus de: Cosmin Catana, Curba de Cultura si Loredana Helici, ONG Crispus Sibiu Jongleria, sau Flow Arts, este capacitatea unui individ de a produce tipare de forma si culoare controland unul sau mai multe obiecte in coordonatele spatiu-timp. Cu alte cuvinte este arta, desprinsa din artele circului si din ritualuri stravechi, de a crea folosind obiecte in miscare. Participantii vor deprinde tehnici de baza in manuirea poi-urilor, a flowerstick-ului, a staff-ului si metodologia crearii unui flash-mob. Percutie (Drumming)- Propus de: Jean Baptiste Odobestianu, Asociatia Humains Profiles Metoda se bazeaza pe improvizatie si creativitate. Aceasta face apel la aptitudinea participantului de a se exprima si de a comunica prin sunete muzicale, in mod direct si de a
6

ajunge la improvizatii sau aspecte creative, prin intermediul unui obiect sonor. Muzica astfel creata poate fi uneori chiar o compozitie muzicala elaborata, dar cel mai adesea ea este o improvizatie a csrei valoare terapeutica rezida in expresia emotionala. Photovoice- Propus de: Sinziana Dobre, Centrul de Resurse pentru participare publica PhotoVoice-ul este o cale de a povesti prin fotografie. Photo inseamna in engleza fotografie, iar voice inseamna voce. Prin PhotoVoice vorbesti cu ajutorul fotografiilor pe care le faci chiar tu. Si pentru a fi sigur ca fiecare fotografie este inteleasa asa cum vrei tu, langa fotografie vei putea scrie cateva cuvinte care sa povesteasca ce ai vazut tu cand ai facut poza. Scriere Creativa - Propus de: Oana Sandu, Asociatia Media DOR In atelierul de scriere narativa vom invata prin exercitii de scriere cum putem spune povesti din realitatea noastra si a celorlalti, care sa ne schimbe si din care sa nvatam constant. Participantii vor trece prin tehnici de documentare si scriere si vor testa idei de transformat intr-o poveste despre ei sau despre ceilalti. Teatru de Improvizatie - Propus de: Ciprian Nemesiu, Teatrul fara Frontiere Aptitudinile dobandite prin improvizatie servesc nu numai in domeniul profesional, ci si la imbunatatirea relatiilor cu cei din jur. Improvizaia ajuta participantii s-si dezvolte spontaneitatea, imaginaia, intuiia i flexibilitatea, s gndeasca pozitiv, s capete ncredere n ei insisi i s-si consolideze relaiile cu cei din jur. Toate acestea se petrec ntr-un mediu distractiv, lipsit de concuren, n care fiecare i poate explora latura artistic. Teatrul de umbre - Propus de: Andreea Iulia Vasilescu, Asociatia Culturala ASK ME Este acea forma a artei spectacolului in care personajele dintr-un scenariu, prind viata prin jocul actorilor papusari cu o sursa de lumina si cu umbrele unor obiecte special create. El este o forma a teatrului de animatie, cunoscut uneori si sub numele de teatru de papusi si/sau marionete. Teatru Forum si Teatru de Imagine- Propus de: Ana-Maria Gradinariu, A.R.T. Fusion In termeni teatrali, metoda implica un SPECTOR ce primeste locul ACTORULUI si care invadeaza PERSONAJUL si SCENA. Acesta va ocupa spatiul si va oferi solutii. Facand aceasta, SPECT-ACTORUL va realiza constient un act responsabil; scena fiind o reprezentatie a realitatii si fictiunii. Insa SPECT-ACTORUL nu este de natura fictiva. Exista si pe scena si in afara ei intro realitate duala. Teatru Labirint- Propus de: Bogdan Nechifor, Compania de Teatru Labirint Este o metoda performativa participativa care presupune implicarea directa a spectatorului in experienta propusa, prin parcurgerea unui traseu alcatuit dintr-o succesiune de momente dezvoltate in general pe o anumita tema. Acest proces interactiv produce o schimbare in modul de reprezentare a realitatii si de perceptie a propriei persoane, conducand la o noua constientizare a acesteia. Transcend - Propus de: Mihaela Griga, Institutul Roman pentru Pace PATRIR Nu este obligatoriu ca o problema sa sfarseasca printr-un act de violenta sau ss degenereze intr-un conflict. Cu o abordare corespunztoare, orice problema poate fi depasita. Pe scurt, asta isi propune metoda TRANSCEND. Aceasta metoda diferentiaza conflictul de violenta, identificand posibilitati de a transforma conflictele intr-un mod nonviolent si de a evita orice forma de violenta. Viewpoints Este o tehnica de improvizatie care ofera un vocabular pentru gindirea si crearea de miscare si gest. Viewpoints este o tehnica bazata pe miscare, prin care cei implicati invata sa asculte cu tot corpul, sa receptioneze si sa utilizeze tot ce se intimpla in jur. Acest lucru este extrem de benefic pentru performeri, deoarece augmenteaza creativitatea si abilitatea lor de a se
7

conduce de partenerii de scena, ii ajuta sa devina mai putin preocupati de sine, mai mult de ceilalti si sa creeze in colectiv. Afirmatii adevarate si false despre educatia nonformala 1. Ministerul Educatiei este autoritatea de control in domeniul educatiei in general, deci si a educatiei nonformale. - Fals 2. Prelegerea este o metoda folosita doar in scoli, nu si in cadrul educatiei nonformale. - Fals 3. Educatia nonformala nu are un caracter formativ, in cadrul ei nu se transmit informatii participantilor. - Fals 4. Unele elemente ale educatiei nonformale sunt folosite si in scoli. - Adevarat 5. In educatia nonformala nu ne intereseaza cum invata participantul, ci doar cat de mult a retinut. - Fals 6. Invatarea nonformala nu presupune evaluarea celor invatate, la sfarsitul procesului. - Fals 7. Educatia nonformala are loc intru-un cadru organizat. - Adevarat 8. In timpul unui proces de invatare non-formala, participantul poate opri oricand instructorul pentru a-si clarifica aspecte pe care nu le-a inteles. - Adevarat 9. In educatia nonformala vom astepta pana cand toti participantii si-au indeplinit sarcina trasata, dupa care trecem mai departe. - Adevarat 10. Educatia nonformala poate avea loc intr-o sala de clasa, intr-o sala de seminar sau in aer liber. - Adevarat 11. In procesul de invatare nonformala este permis unui participant sa stea pe jos. - Adevarat 12. Intr-un cadru de educatie nonformala participantul poate face glume oricand pe seama instructorului fara ca acesta sa il atentioneze. - Fals 13. Participantii trebuie sa se adrese instructorului cu dumneavoastra. - Fals 14. Participantii pot bea si manca in timpul procesului de educatie nonformala. - Adevarat 15. Intre participanti si instructor trebuie sa exista o realatie de subordonare ierarhica. - Fals 16.Planul initial al cursului se poate modifica pe parcurs, in functie de reactia participantilor. Adevarat 17. Educatia nonformala se bazeaza pe experienta participantului. - Adevarat 18. In cadrul educatiei nonformale tinerii se joaca, nu invata nimic. - Fals
8

19. Cadrul educatiei nonformale iti ofera posibilitatetea sa spui ceea ce gandesti. - Adevarat 20. O greseala este pedepsita intr-un cadru nonformal. - Fals 21.Implicarea participantului este esentiala intr-un proces de educatie nonformala. -Adevarat (Suport de curs " Metode creative folosite in activitatile de tineret", material realizat de Fundatia Life Centrul de resurse si informatii pentru organizatii, http://life.org.ro) Tinand cont de faptul ca invatam: -10% din ceea ce citim; -20% din ceea ce auzim; -30% din ceea ce vedem; -50% din ceea ce vedem si auzim; -70% din ceea ce spunem cand vorbim; -90% din ceea ce spunem in timp ce facem s-a ajuns treptat la concluzia ca ar fi necesara introducerea in programul scolar al elevilor a unei saptamani speciale pentru activitati cu caracter nonformal. Ce tipuri de activitati se pot organiza cu elevii in saptamana "Scoala altfel"/"Sa stii mai multe , sa fii mai bun"? Pot fi organizate activitati interesante care sa transmita cunostinte despre ei insisi, despre altii, despre societate in general, concepte noi, informatii noi despre concepte cunoscute intr-o oarecare masura, sisteme care ii afecteaza viata, principii universal acceptate, schimbarile aparute intr-un domeniu, diferitele opinii si situatii existente intr-un domeniu, in diferite locuri, momente, medii etc. Pot fi organizate activitati interesante care sa le dezvolte elevilor aptitudinile de realizare a unor lucruri practice de aplicabilitate imediata, care sa-i indemne la cooperare, la lucrul in echipa, la evaluarea, comunicarea, luarea deciziilor si rezolvarea conflictelor etc. Pot fi organizate activitati interesante care sa le creeze o noua atitudine despre ei insisi, despre altii, despre societate in general, un fel de a fi sau de a se comporta,de a-si afirma punctul de vedere, sa le dezvolte judecata critica, dorinta de a cunoasate si de a actiona, respectul de sine si fata de altii etc. Alegerea metodelor potrivite pentru un grup si o sesiune anume este o deprindere care se invata cel mai mult din experienta. Exista cateva reguli de luat in considerare. Exista un numar mare de metode care pot fi folosite. Constituie un avantaj pentru profesor daca a experimentat cat mai multe dintre metodele pe care le va folosi. Acest lucru ii ajuta sa aplice metoda in modul cel mai potrivit. Un bun exercitiu pentru instructor este sa isi noteze efectele fiecarei metode asupra propriei persoane si asupra celorlalti in grup. Alegerea unei metode este adesea legata de stilul de invatare preferat al fiecaruia. Unele metode sunt foarte active, in timp ce altele sunt pasive. Exista metode care stimuleaza interactiunea intre participanti, in timp de alte metode cer efortul individual al fiecarui participant. Ca instructori trebuie sa fim constienti de importanta de a folosi o cat mai mare varietate de metode astfel incat participantii sa se implice in procesul de invatare. Sa nu uitam ca asa cum instructorii au preferinte pentru un anumit stil de invatare si participantii pot avea propriile preferinte pentru stilurile de invatare.
9

Atunci cand planificam un program pentru activitati nonformale, trebuie sa avem in vedere toate aspectele pe care le implica. Sunt patru categorii de luat in considerare: 1. Tema activitatii - Care metoda(e) sunt cele mai potrivite pentru subiect? - Cat timp avem la dispozitie? - Se doreste imbunatatirea unor deprinderi, impartasirea de cunostinte sau influentarea unor atitudini? - Ce echipamente avem la dispozitie? - Cat de profund dorim sa abordam subiectul? 2. Propriul tau stil ca instructor - Care este stilul tau preferat de instructaj? - Ce experiente ai? - Esti pregatit sa iti asumi riscuri? - Care sunt aptitudinile si punctele tale tari? 3. Participantii - Esti constient de stilul lor de invatare? - Din cate persoane este format grupul? - Care este media de varsta a grupului? - Care este raportul intre sexe in grup? - Exista posibilitatea pentru fiecare participant sa participe? - Care este cadrul cultural al participantilor? - Ce abilitati au participantii? - Au nevoi speciale care vor putea posibilitatea de a folosi o metoda? - Vor putea sa se concentreze suficient de mult timp? - Tineti cont de feedback-ul anterior al participantilor (daca exista)? 4. Cadrul de desfasurare - Sunt afara sau in interior? Daca sunt in interior: - Cat de mare este sala? - Ce forma are sala? - Ce fel de lumina exista in sala? - Temperatura va afecta aplicarea unei anumite metode (este prea cald pentru o metoda activa sau prea rece pentru a sta prea mult pe scaun)? - Cate slide-uri de powerpoint sunt de prezentat, si unde este fisierul? - Este un spatiu intim sau este public? - Aveti suficiente camere daca este nevoie sa lucrati pe grupuri mici? - Cu ce este acoperita podeaua? Influenteaza aceasta desfasurarea unei metode? - Aveti nevoie sa curatati dupa ce se va desfasura o metoda? Indiferent ce metoda alegeti nu puteti sari peste partea de pregatire. O metoda care se potriveste unui grup nu se potriveste in mod obligatoriu altui grup. Amintiti-va sa trasati instructiuni clare grupului. Asigurati-va ca au inteles ceea ce au de facut. Intrebati daca au nelamuriri inainte de a incepe. Pregatiti toate materialele si echipamentele de care aveti nevoie. La sfarsitul unei sesiuni, indiferent de metoda folosita, participantii trebuie sa inteleaga care a fost scopul metodei. De aceea reveniti impreuna cu ei asupra metodei, discutand toate aspectele. Trebuie identificate puncte cheie in procesul de invatare. In
10

functie de metoda acest proces poate dura mai mult sau mai putin. Este important ca dupa intoarcerea lor acasa participantii sa poate povesti mai departe ceea ce au invatat din aceste metode. De exemplu, jocurile nu sunt jucate doar de dragul distractiei, ele trebuie sa fie legate de subiectul care urmeaza. Partea finala a unei metode este foarte importanta, altfel riscati ca participantii sa nu invate nimic. Una din trasaturile unici ale educatiei non-formale este gama larga de metode care pot fi folosite in programele de educatie. Selectarea metodelor de implementare a activitatilor pentru un grup de programe ar trebui bazat pe nevoile, preferintele grupului tinta si pe specificul scopului educational. De exemplu, daca obiectivul este acela de a face populatia constienta de o anume inovatie, sistemul de implementare ar putea include cateva elemente mass-media: ca radio, TV, ziare si reviste sau alte metode care ating un procent cat mai mare din populatie. Unele dintre aceste metode de transmitere au folosinte multiple si astfel pot fi utilizate in mod efectiv in mai multe etape dintr-un proces educational. Desi unele dintre aceste metode pot fi mai utile decat altele, ar trebui sa fie recunoscut faptul ca in cele mai multe cazuri va fi nevoie de mai multe metode pentru a atinge un rezultat multumitor. De aceea, atunci cand metode individuale sunt selectate ca si componente ale unui sistem de implementare a programului, fiecare metoda ar trebui sa atinga un scop specific, pentru ca acestea sa duca mai departe la indeplinirea scopului general al programului de educatie. In plus, informatia ajutatoare sau clarificatoare ar putea fi asigurata printr-un dosar cu scurta prezentare sau alte publicatii, analize de date si rezultate ar putea fi asigurate pentru a asigura un mai bun proces de invatare. Astfel, o planificare adecvata combinata cu creativitate in selectare metodei de transmitere asigura un model sistematic pentru a produce oportunitati de educatie eficiente pentru grupul tinta. In alegerea metodei de transmitere a informatiilor intr-un program de educatie, fiti siguri ca includeti suficiente metode pentru a transmite continutul dorit si pentru a atinge astfel obiectivele planificate. Un program de educatie eficient ar trebui sa includa, pe cat posibil, metode care asigura oportunitati empirice (de a experimenta fizic) pentru cel care invata, sa il ajute pe cel care invata si sa il asigure pe cel care invata sa integreze noua informatie in cunostintele si abilitatile deja existente. In procesul de educatie, metodele considerate empirice sunt acelea care ii permit celui care invata sa castige experienta sau ii permit sa simta informatia prezentata. Aceasta experienta ar putea aparea in urma unei activitati fizice sau ar putea implica simturi, emotii sau interactiune sociala, depinzand de continutul programului educational. Metodele de intarire asigura suport informational, emotional si social pentru cel care invata, pentru a facilita procesul de invatarea si care sa ii mentina motivatia de a continua procesul de invatare. Metodele de implementare a unui program de educatie care il asigura pe cel ce invata cu oportunitatea de a discuta, clarifica sau de a obtine o intelegere mai buna a noii informatii sunt clasificate drept metode integrative. Aceste metode asigura, in general, oportunitatea ca cel ce invata sa poata integra noile informatii in cadrul cunostintelor deja existente. Sa exemplificam cu cateva tipuri de activitati nonformale: Simularea "Aud si uit/Vad si imi amintesc/Actionez si inteleg."(Confucius)
11

Simularea este un model simplificat sau abstract a unui model particular de proces care trebuie invatat de un grup participanti la un curs de instruire. Ea combina studiul de caz cu jocul de rol in scopul de a reproduce cat mai fidel posibil o situatie reala. Scopul este facilitarea transferului in practica a cunostintelor teoretice. Simularea este una dintre cele mai eficiente metode pe care un instructor o poate folosi sa dramatizeze situatii din viata reala. Lucrand prin prin simulare, participantii pot invata despre proces si depre ei insisi ca actori ai procesului, fara a-si asuma riscurile unei experiente din viata reala. Simularea : - permite participantilor sa experimenteze luarea unei decizii in situatii reale fara a fi ingrijorat de consecintele deciziilor lor; - este o modalitate de a aplica cunostinte, de a dezvolta deprinderi si de a analiza atitudini intr-un context asemanator cu o situatie reala Avantaje caracter practic participantii sunt responsabili de propriile reactii implicare mare a participantului feedback imediat Dezavantaje consuma mult timp facilitatorul trebuie sa fie foarte bine pregatit, in mod special asupra logisticii o simulare este adesea o viziune simpla a realitatii necesita o pre gatire riguroasa a situatiei simulata si a materialelor necesare. Desfasurarea activitatii Pregatiti participantii sa isi asume roluri specifice in timpul simularii. Prezentati obiectivele, regulile si timpul disponibil pentru simulare. Facilitati simularea. Intrebati participantii ce reactiile au avut in timpul simularii. Intrebati participantii ce au invatat in urma simularii, dupa care dezvoltati un principiu. Intrebati participantii asupra legaturii intre simulare si viata lor. Concluzionati. Exista modele simple de simulari care se folosesc in educatia copiilor de varste mici. De exemplu, pentru a educa un copil asupra modului in care se cumpara dintr-un magazin, se foloseste un jocul de simulare a activitatii de cumparare intr-un magazin. Storyboard Aceasta metoda foloseste un proces asemanator brainstormingului, avand 2 avantaje. Participantii gandesc inainte sa raspunda. Primul pas este sa le spui la ce sa se gandeasca. Daca temele sunt scrise pe bucati de hartie, participantii se pot grupa si combina foarte usor le acordati participantilor satisfactia de a-si organiza ideile intr-un mod rapid.
12

Storyboard este util in dezvoltarea unei viziuni de viitor. De exemplu, daca ar fi sa gazduiesti un vizitator care are de gand se se mute la tine in localitate in viitorul apropiat, ce ai vrea sa vada acea persoana?. Avantaje -Folosirea acestei metode stimuleaza creativitatea mintea dechisa a participantilor Dezavantaje -Poate fi o metoda inutila atunci cand se foloseste inadecvat, cand se prevad niste rezultate dinainte. Desfasurarea activitatii Daca ideile se invart intr-un spatiu limitat, facilitatorul ar trebui sa gandeasca toate categoriile dinainte si sa le posteze pe acele care ar ajuta la sortarea informatiilor. Pasul 1. Adresati intrebarea Pasul 2. Acordati participantilor intre 5 si 10 minute sa raspunda in scris. Folositi hartii de aceeasi dimensiune standard pentru fiecare item. Pasul 3. Fiecare participant isi posteaza ideile proprii. Pasul 4. Participantii au posibilitatea sa se plimbe prin sala pentru a vedea toate ideile si pentru a-si forma o imagine de ansamblu asupra a ceea ce ei urmeaza sa creeze. Continuarea: Informatia poate fi folosita ca baza pentru un raport sau un plan. Gandesc, simt, dau cu piciorul Scop:evaluarea activitatilor din cursul zilei din trei perspective diferite. Avantaje se obtine parerea tuturor participantilor parerile nu sunt doar exprimate ci si discutate participantii afla ce gandesc si ceilalti despre activitatile din cursul zilei. Dezavantaje parerile exprimate de unii participanti ar putea fi afectate de faptul ca nu se asigura decat in mica masura, anonimatul Desfasurarea activitatii Participantii sunt impartiti pe grupe a cate 5-7 persoane. Fiecare grupa primeste o foaie de flip-chart pe care e desenat conturul unui omulet. Nu i se vad decat mainile, picioarele, corpul si inima. Celelalte elemente lipsesc. Participantii sunt indemnati sa scrie simultan pe foaia de flipchart: ceea ce gandesc despre ceea s-a intamplat in ziua respectiva ( in zona capului, centrul gandirii ) ceea ce au simtit in ziua respectiva ( in zona inimii, zona sentimentelor pozitive ) ceea ce ar fi scos din ziua respectiva ( in zona piciorului, adica lucrurile carora le-ar fi dat cu piciorul ) Mai apoi se porneste o discutie libera despre cele scrise pe cele trei parti ale corpului individului din desen. Evaluarea Evaluarea este o metoda care se foloseste in general la finalul desfasurarii unei activitati pentru a masura daca obiectivele au fost atinse.
13

Utilizare: pentru a determina cum se desfasoara o activitate (verificare a procesului) si pentru a face orice modificare necesara; pentru a detarmina la sfarsitul activitatii calitatea ei si daca participantii au fost satisfacuti; pentru a af la ce activitate, program sau lucru practic a determinat o diferenta in comportamentul participantului. Avantaje pe baza rezultatelor evaluarii pot realiza modificari in programul pentru ziua/sesiunea urmatoare. Identifica punctele slabe care necesita imbuntatiri dar si punctele tari Dezavantaje daca evalarea nu se formuleaza in functie de obiectivele stabilite, rezultatele pot fi inutile folosirea unor instrumente neadecvate pot face evaluarea un esec trasarea incompleta a instructiunilor de evaluare pot afecta rezultatele Desfasurarea activitatii Evaluarea poate fi realizata in mai multe forme in functie de obiective, structura si marimea grupului, continutul informational, etc. Este important sa se stabileasca de la inceput obiectivul evaluarii si instrumentul. Tipuri de evaluari: individuala si /sau pe intrebari in grup intrebari orale si /sau scrise concluzionari verbale la sfarsitul sesiunii sau a cursului de instruire pe parcursul unei activitati la sfarsitul unei activitati la cateva luni dupa curs folositi formulare standard sau creati propriile formulare adaptate la continutul si nevoile proprii interviuri pe grupuri mici de participanti Ravas Obiectiv:Evaluarea intr-un mod distractiv si provocator a cunostintelor, aptitudinilor sau atitudinilor acumulate sau experimentate in timpul zilei. De asemenea, jocul provoaca imaginatia participantilor. Un posibil text introductiv << Ati vazut vreodata pe cineva primind un ravas, intr-o prajiturica chinezeasca, in pachetul unei gume de mestecat sau cu orice alta ocazie si sa il citeasca incantat tuturor prietenilor de parca ar fi un mesaj de la divinitate? Vi s-a intamplat vreodata voua acest lucru? [Daca cineva ridica mana spuneti-i: Si mie mi s-a intamplat. E ciudat. Oare ce e in capul nostru ?]. Serios vorbind, stim cu totii ca aceste ravase sunt compuse probabil chiar la brutarie sau in fabrica de guma de mestecat poate in timpul unei pauze de cafea a lucratorilor de acolo. Iar noi cumparam produsul, cautam cu nerabdare ravasul si mergem repede sa ne laudam prietenilor cu mesajul trimis parca numai si numai noua.Oricum, acum fiecare dintre noi isi va primi propriul mesaj din partea divinitatii sau a fabricii de imbuteliat suc, cine stie ?! >>
14

Flux logic: Dupa discursul introductiv fiecare participant primeste o sticluta de suc care contine un ravas (sau orice altceva care contine un ravas ). Fiecare participant va citit mesajul din sticluta lui dupa care avand la dispozitie 34 minute trebuie sa compuna in cateva fraze ceea ce a retinut in ziua respectiva folosindu-se de mesajul de pe ravas. Pe rand, participantii vor impartasi ceea ce au compus ei, pornind de la mesajul ravasului. Copacul cu fantomite Scop:Prin semnificatia desenului, participantii isi pot exprima sentimentele fata de o anumita situatie sau un joc pe care l-au jucat. Aceasta metoda este foarte utila pentru multe activitati sau un schimb de tineret. Participantii au la dispozitie cateva minute pentru a reflecta asupra sentimentelor pe care le-au avut de-a lungul zilei. Apoi vor identifica fantomita din copac cu care se identifica cel mai bine si de ce. Daca se repeta acest exercitiu se obtine o evolutie asupra dezvoltarii participantilor. Variatii Aceasta metoda mai pote fi folosita la sfarsitul unei activitati. Participantii indica unde erau la inceputul activitatii si unde se regasesc la sfarsitul acesteia. Aceasta metoda poate fi discutata in grupuri mici. Timpul necesar Pregatirea si introducerea: 5 minute Realizarea metodei: 30 60 minute Materiale necesare Fotocopii ale copacului cu fantomite pentru toti participantii. Numarul participantilor: maxim 12. Varsta: incepand cu 12 ani. Sa exemplificam acum si cateva moduri de incheiere a unei activitati. Azvarlirea mingii cunoasterii Fiecare membru al grupului impartaseste un lucru pe care l-a invatat in timpul cursului de instruire. Utilizati o minge, astfel incat fiecare persoana impartaseste ceea ce a invatat atunci cand primeste mingea. Planuri de viitor Fiecare participant impartaseste un lucru pe care l-a invatat in timpul cursului de instruire si pe care doreste sa il aplice in saptamana care urmeaza dupa acest curs. Intreaba expertii La inceputul cursului de instruire cereti fiecarui participant sa scrie o intrebare la care doresc raspuns in timpul sesiunii. La sfarsitul cursului, amestecati intrebarile si cereti
15

participantilor sa isi raspunda unul altuia la intrebari. Canta un cantec Participantii sunt grupati in grupuri de cate 3 persoane. Ei trebuie sa compuna si sa cante un cantec despre ceva ce au invatat in timpul cursului de instruire. Concurs de cuvinte incrucisate Creati un puzzle de cuvinte incrucisate (sunt accesibile programe la adresa www.crosswordkit.com) cu idei care descriu concepte cheie din timpul cursului de instruire. Formati un poster acest puzzle de cuvinte incrucisate si acordati echipelor 5 minute pentru a-l completa. Acordati premii echipelor care gasesc toate raspunsurile corecte in timpul acordat. As dori sa se intample Dati fiecarui participant o carte postala. Solicitati participantilor sa isi scrie propria adresa postala pe o parte si o dorinta care vor sa o indeplineasca peste o luna pe cealalta parte. Colectati cartile postale si trimiteti-le participantilor peste o luna cerandu-le sa va spuna in ce masura si-au indeplinit dorinta. Pictura murala de grup Lipiti pe un perete o bucata mare de hartie (suficient de lunga astfel incat toti participantii sa poate scrie pe ea in acelasi timp). Fiecare participant trebuie sa deseneze o imagine care sa reprezinte ceea ce au invatat ei in timpul cursului de instruire. Apoi cereti-le sa ghiceasca ce reprezinta fiecare imagine. Momente de Stea La finalul unei sesiuni de consolidare a echipei, cereti fiecarui participant sa identifice un moment in care o persoana din grup s-a evidentiat in mod impresionant cu ceva. Un astfel de moment se intampla atunci cand o aptitudine a unui participant a iesit in evidenta. In timp ce identifica aceste momente, participantii trebuie sa lipeasca o steluta persoanei careia i-a identificat acel moment de sclipire. Asigurati-va ca fiecare participant va primi o steluta pentru un moment in care a iesit in evidenta. Daca e necesar, mentionati si dumneavoastra cateva astfel de metode pe care le-ati observat la participanti. Pasi in actiune Asezati etichete in forma unei urme de picior (de marime reala) pe podea, sub forma unui sir sau a unei potcoave de cal. Asezati grupul in fata primei urme din sir. Pentru a face un pas inainte cereti participantilor sa impartaseasca un lucru pe care il vor face in urmatoarea saptamana. Apoi spuneti-le ca acesta a fost primul pas spre actiune, adica au promis ca vor face ceva. Multumesc
16

Pentru a sublinia modul in care participantii au invatat unii de la altii in timpul cursului de instruire, cereti-le sa multumeasca unuia dintre participanti (in afara de instructor) care l-a ajutat sa invete ceva sau i-a clarificat un aspect pe care nu l-a inteles in timpul cursului de instruire. Spuneti participantilor ca atunci cand vor primi un Multumesc sa spuna simplu Cu placere. Acest lucru ii ajuta pe participanti atat sa dea cat si sa primeasca complimente. Acestea sunt doar o mica parte dintre tipurile de activitati ce se pot desfasura cu elevii in cadrul educatiei nonformale. Deoarece obiectivele educatiei non-formale nu urmaresc sa excluda modul traditional de educatie, ci sa completeze instruirea pur teoretica prin activitati atractive, la care sa aiba acces un numar cat mai mare de tineri, educatia non-formala insoteste cu succes formarea educationala a tinerilor si ramane una dintre variantele optime pentru sustinerea placerii de cunoastere si de afirmare profesionala. Bibliografie/Webliografie: 1. Alexandrescu, Petru- Starea actual a educaiei i a nvmntului in Romnia 2. Frangopol, Petre T.- O radiografie a tiinei i nvmntului din Romnia 3. Mitulescu, Sorin;Simache, Daniela- Experiene educaionale non-formale n viaa tinerilor 4. http://www.imparte.ro/Ajutor/Reintegrare-sociala/Educatia-non-formala-si-avantajele-sale406.html 5. http://www.ecol.ro/content/perspective-rothbardiene-asupra-educatiei-de-ce-legea-actuala-nurezolva-problemele-din-invatamantul romanesc 6. http://nonformalii.wordpress.com 7. http://iteach.ro/pg/blog/mariana.patrichi/read/32476/educatia-formala-nonformala-si-informala 8. http://www.tinapse.ro/home/pentru-cei-care-cred-in-voluntariat-educatie-nonformala-si-tineret 9. http://centenar.scout.ro/targ100 10. http://iteach.ro/pg/blog/mariana.patrichi/read/32476/educatia-formala-nonformala-siinformala 11. http://www.didactic.ro/materiale/131041_educatia-formala-nonformala-si-informala Intocmit, prof. Neicu Elena, Consilier educativ, metodist ISJ pentru educatie permanenta

17