Sunteți pe pagina 1din 36

IMBINAREA ELEMENTELOR METALICE

IMBINAREA ELEMENTELOR METALICE UTCB - Seminar Sudură 1

IMBINARI SUDATE

Tipuri de imbinari sudate clasificate functie de pozitia relativa a pieselor imbinate:

1. îmbinări cu sudură cap la cap 2. îmbinări cu sudură de colţ

Tipuri de imbinari sudate clasificate functie de pozitia cordonului de sudura relativa la piesele imbinate:

1. îmbinări cu sudura in adancime

2. îmbinări cu sudura in relief

Legaturile dintre piesele unei imbinari se realizeaza prin cusaturi (cordoane) de sudura. O cusatura este partea din imbinare obtinuta prin solidificarea materialului de baza topit si a materialului de adaos.

Sudurile sunt asamblari nedemontabile, pentru a căror desfacere este necesară distrugerea parţială sau totală a organului de asamblare sau a pieselor componente.

Imbinarile sudate ale elementelor metalice se realizeaza in moduri diferite, si se pot grupa in:

Imbinari cap la cap in care piesele sunt asezate una in prelungirea celeilalte ;

Imbinari de colt cu piese suprapuse, in care piesele imbinarii se acopera una pe cealalta

Imbinari de colt in care piesele se intalnesc sub un unghi oarecare

Legaturile dintre piesele unei imbinari se realizeaza prin cusaturi (cordoane) de sudura . O cusatura este
Suduri cap-la-cap Suduri de colt SUDURI IN ADANCIME SUDURI IN RELIEF
Suduri cap-la-cap
Suduri de colt
SUDURI IN ADANCIME
SUDURI IN RELIEF

IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME cap la cap

Sudurile in adancime la elementele asezate “cap la cap” reprezinta cea mai buna forma de imbinare. Daca sudura nu are defecte iar ingrosarea cordonului de sudura este inlaturata prin prelucrare, transmiterea tensiunilor nu sufera practic nici o perturbare.

Metalul depus pastreaza proprietati plastice distincte, insa caracteristicile mecanice sunt cel putin egale cu cele ale metalului de baza.

IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME – cap la cap Sudurile in adancime la elementele asezate “cap

Sudurile cap la cap se executa pe toata grosimea si latimea pieselor. Caracteristicile geometrice ale unui cordon de sudura:

  • - grosimea cordonului de sudura (a)

  • - lungimea cordonului de sudura (l s )

  • - lungimea de calcul a cordonului de sudura (l s c )

Tipuri de cordoane de sudura cap la cap

Tipuri de cordoane de sudura cap la cap Se foloseste la sudarea tablelor cu grosime mai

Se foloseste la sudarea tablelor cu grosime mai mica de 8mm

Sudura in “V” (t<20mm)

Sudura in “1/2 V” cu prelucrarea muchiei unei singure piese din imbinare

Sudura in “V”

Sudura in “U” (recomandata la piesele ce nu se pot suda pe ambele fete)

Sudura in “U” pe ambele fete (pentru sudarea pieselor cu grosimi mari; se realizeaza depuneri reduse si contractii mai mici)

Sudura in “X” (pentru sudarea pieselor cu grosimi mari)

Sudura in “K” (utilizata atunci cand nu este posibila prelucrarea muchiei uneia dintre piesele de imbinat)

Lungimea cordoanelor de sudura
Lungimea cordoanelor de sudura

l s c = l s 2 x a

l s c = l s 2 x a

l s c = l s

l s c = l s 2 x a

Grosimea cordoanelor de sudura

a = t

a = t

a = min (t 1 ; t 2 )

a = min (t 1 ; t 2 )

Lungimea cordoanelor de sudura l = l – 2 x a l = l – 2

- imbinari pe o singura parte, cu

placute suport

UTCB - Seminar Sudură

7

IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME de colt

Imbinarile pieselor in “T” se realizeaza cu suduri in K sau in V.

Se iau masuri pentru resudarea radacinii sau se sudeaza pe placuta suport

IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME – de colt Imbinarile pieselor in “T” se realizeaza cu suduri

Resudarea radacinii se sudeaza inaintea depunerilor tuturor straturilor care formeaza cordonul de sudura. La sudurile in K si cele in X se prefera sudarea alternativa pe de o perte si pe alta, realizandu-se o compensare a deformatiilor din contractie.

IMBINARI CU SUDURA IN RELIEF (de colt)

Imbinarile pieselor cu sudura in relief se executa in unghiul format de marginile pieselor care se imbina, si nu necesita prelucrarea muchiilor

IMBINARI CU SUDURA IN RELIEF (de colt) Imbinarile pieselor cu sudura in relief se executa in
IMBINARI CU SUDURA IN RELIEF (de colt) Imbinarile pieselor cu sudura in relief se executa in

Grosimea cordonului de sudura “a” reprezinta inaltimea triunghiului inscris in sectiunea transversala a cusaturii

Grosimi maxime ale cordoanelor de sudura de colt

Observatii:

- la sudarea cornierelor sau a profilelor laminate “U” se admite ingrosarea cu pana la 20% a sudurilor asezate la muchia acestora

- grosimea minima a cordonului de sudura este de 3mm

Grosimi minime ale cordoanelor de sudura

Grosimi maxime ale cordoanelor de sudura de colt Observatii: - la sudarea cornierelor sau a profilelor

Lungimile cordoanelor de sudura

Sudura frontala: l s c =l s -2 x a

Sudura laterala: l s c =l s -2 x a

Conditii constructive:

Intoarcerea cordoamelor la capete: l s c =l s - a

Lungimea sudurii de colt va fi de cel putin 50mm sau 6a

Cand se sudeaza profile cornier sau profile “U”, lungimea de calcul a cordoanelor de sudura se limiteaza la 15a ≤ l s c ≤ 100a si l s c ≥ b, unde b este latura profilului;

Cordoane de sudura intrerupte

Cordoane de sudura intrerupte Cordoane de sudura intrerupte nu se folosesc in medii corozive. La capetele

Cordoane de sudura intrerupte nu se folosesc in medii corozive. La capetele elementului cu sectiune compusa alcatuit din doua sau mai multe piese se vor realiza suduri cu lungimea L we care va fi mai mare decat 0,75b sau 0,75b 1 (b si b 1 sunt latimile pieselor care se sudeaza). Solidarizarea barelor comprimate se va face cu sudura alternanta pe ambele fete Conform SR EN 1993-1-8, distanta dintre capetele cordoanelor de sudura L1 va fi mai mica decat:

  • - L 1 ≤ min(16t; 16t 1 ; 200mm) la barele intinse

  • - L 2 ≤ min(12t; 12t 1 ; 0,25b; 200mm) la barele comprimate sau solicitate la forfecare

Conform STAS 10108/0-78, distanta dintre capetele cordoanelor de sudura L1 va fi mai mica decat:

  • - L 1 ≤ 30t min la barele intinse

  • - L 1 ≤ 15t min la barele comprimate

Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura cap la cap

R i s = rezistenta sudurii la intindere

N

N

A

s

R

i s / c

R c s = rezistenta sudurii la compresiune R f s = rezistenta sudurii la forfecare

R s i =0,8R

R s i =R daca sudura este realizata automat si verificata prin mijloace fizice

T

T

A

s

R

s f

R c s = R daca sudura este realizata

semiautomat sau manual

R f s = 0,6R unde R este rezistenta materialului de baza

In cazul unor solicitari compuse, relatiile de verificare sunt:

M

  • M

  • I s

y

R

i s / c

UTCB - Seminar Sudură

ech

N M   y A I s s   3 2  2
N
M
 y
A
I
s
s
 3
2
2

R

s

i / c

R

13

Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura de colt

Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura de colt Relatia de verificare:   R rez s

Relatia de verificare:

R

rez

s f

R f s = rezistenta sudurii la forfecare

R s f =0,7R

unde R este rezistenta materialului de baza

M   y  R s f I s , x  2  
M
 y  R
s
f
I
s , x
2
2
 R
x
y
s f

Sudurile supuse la incovoiere in plan normal pe planul imbinarii se verifica cu relatia:

M

Sudurile supuse la incovoiere in planul cordoanelor de sudura se verifica cu relatia:

rez

In care:

x

M

I

s x

,

I

s y

,

y

si

y

M

I

s x

,

I

s y

,

x

I s,x si I s,y sunt momentele de inertie ale cordoanelor de sudura in raport cu axele x-x respectiv y-y

Sudura supusa la incovoiere in planul cordoanelor de sudura Sudura supusa la incovoiere in plan normal

Sudura supusa la incovoiere in planul cordoanelor de sudura

Sudura supusa la incovoiere in planul cordoanelor de sudura Sudura supusa la incovoiere in plan normal

Sudura supusa la incovoiere in plan normal pe planul imbinarii

Verificarea cordoanelor de sudura de colt conform SR EN 1993-1-8

Metoda directionala de determinare a rezistentei sudurilor de colt

Verificarea cordoanelor de sudura de colt conform SR EN 1993-1-8 Metoda directionala de determinare a rezistentei

Rezistenta de calcul a unei suduri de colt

trebuie sa satisfaca urmatoarele doua conditii:

UTCB - Seminar Sudură
UTCB - Seminar Sudură

Metoda simplificata de determinare a rezistentei sudurilor in relief

Metoda simplificata de determinare a rezistentei sudurilor in relief UTCB - Seminar Sudură 17

Exemplul 1: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

Exemplul 1: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare: N =500kN; grosimea guseului t =12mm; material

N Ed =500kN; grosimea guseului t g =12mm; material otel S235 →f u =360 N/mm 2 Caracteristicile cordoanelor de sudura:

a 1 =6mm; ls 1 =180mm; l eff 1 =ls 1 -2a 1 =180-2x6=168mm; a 2 =4mm; ls 2 =180mm; l eff 2 =ls 2 -2a 2 =180-2x4=172mm; Distribuim forta axiala catre cele 2 perechi de cordoane de sudura:

(1)

N N

Ed

Ed

b e

b

500

100 28

100

360 kN

N

Ed (2)

N

Ed

e

b

500

28

100

kN

140

Verificarea imbinarii cu sudura conform STAS 10108/0-78

Rezistenta materialului S235 (OL37) = 220N/mm 2 Rezistenta de calcul a cordonului de sudura de colt (tabelul 10) R s f =150N/mm 2

Verificarea cordoanelor de sudura (relatia 16.6):

N

a l

R

s

f

Pentru cordoanele 1:

(1)

N

(1)

Ed

a

l

(1)

(1) eff

360

10

3

2 6 168

178.6

N

2

mm

Pentru cordoanele 2:

(2)

N

(2)

Ed

a

l

(2)

(2) eff

140

10

3

2 4 172

101.7

N

2

mm

s 178.6  f  100  119% 150 1   
s
178.6
f
100  119%
150
1
  

    R

    R

s

f

1

101.7

150

100 68%

  

Verificarea imbinarii cu sudura conform SR EN 1993-1-8:2006:

Forte axiale pe unitatea de lungime a unui cordon de sudura si tensiuni in cordoanele de sudura:

F

(1)

w , Ed

N

(1)

Ed

n

s

l

(1)

eff

360

10 3

2 168

1071

N

mm

F

(2)

w , Ed

N

(2)

Ed

n

s

l

(2)

eff

140

10

3

2 172

407

N

2

mm

(1)

II , Ed

N

(1)

Ed

a n

1

s

l

(1)

eff

360

10

3

6

2 168

178,6

N

2

mm

(2)

II , Ed

N

(2)

Ed

a

2

n

s

l

(2)

eff

140

10

3

4

2 172

101,7

N

2

mm

Se calculeaza rezistenta de calcul la forfecare a sudurii de colt (β=0.80; γ M2 =1.25)

f

vw , d

f u 3   w M 2
f
u
3
 
w M 2

360

Verificarea imbinarii cu sudura conform SR EN 1993-1-8:2006: Forte axiale pe unitatea de lungime a unui
  • 360 208

3 0,8 1,25 1.732

N

2

mm

Se calculeaza

F

w , Rd

F

1

w , Rd

 

2

F

w , Rd

f

vw , d

f

vw , d

forta capabila a sudurii pe unitatea de lungime

a

1

208

3

6 10 1.248

kN

mm

a

2

208

3

4 10 0.832

kN

mm

Verificarea imbinarii cu sudura:

Pentru cordoanele 1:

Verificare tensiuni:

Verificare forte:

II (1) , Ed

f

  178,6 208

vw , d

  

(1)

II , Ed

f

vw , d

178,6

208

100% 86%

   

F

1

w , Ed

F

1

w , Rd

1.071 1.248

    F F

1

w , Ed

w , Rd

1

1.071

1.248

100% 86%   

Pentru cordoanele 2:

Verificare tensiuni:

Verificare forte:

II (2) , Ed

f

  101,7 208

vw , d

 

 

(1)

II , Ed

f

vw , d

101,7

208

100% 49%

   

F

2

w , Ed

F

2

w , Rd

0.407 0.832

    F F

2

w , Ed

w , Rd

2

0.407

0.832

100% 49%   

Exemplul 2: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

Exemplul 2: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare: UTCB - Seminar Sudură 22

UTCB - Seminar Sudură

22

UTCB - Seminar Sudură 23

Verificarea conform SR EN 1993-1-8

Verificarea conform

SR EN 1993-1-8

UTCB - Seminar Sudură 26

Exemplul 3: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

Exemplul 3: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare: UTCB - Seminar Sudură 27
A wi =2 x 5 x 250 = 2500mm 2 5  250 3 I 
A wi =2 x 5 x 250 = 2500mm 2
5
 250
3
I
 2 
2
2
y  y
12

A w =2 x 5 x 250+2 x 5 x 140 +2 x 5 x 61 = 4510mm 2

4 61 5 122.5 2 140 5 139.5 58.573 10

6

mm

4

UTCB - Seminar Sudură 29
UTCB - Seminar Sudură 30
UTCB - Seminar Sudură 31

Exemplul 4: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

Exemplul 4: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare: UTCB - Seminar Sudură 32
UTCB - Seminar Sudură 33

Exemplul 5: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

Exemplul 5: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare: UTCB - Seminar Sudură 34

UTCB - Seminar Sudură

34

UTCB - Seminar Sudură 35
UTCB - Seminar Sudură 36